url
stringlengths 16
293
| title
stringlengths 0
331
| text
stringlengths 0
4.88M
|
|---|---|---|
http://muhaz.org/academician-maria-brezeanu-stimate-domnule-presedinte.html
|
Academician maria brezeanu stimate Domnule Preşedinte
|
Academician MARIA BREZEANU
Stimate Domnule Preşedinte,
Doamnelor şi Domnilor Membri ai Academiei Române,
Dragi colegi şi prieteni,
Încărcată de emoţii, vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a prezenta discursul meu de recepţie, a cărui temă nu putea fi alta decât „Şcoala românească de chimie coordinativă”.
Motivaţia acestei alegeri poate fi găsită în următoarele:
-
considerată iniţial un capitol al chimiei anorganice, astăzi o disciplină de sine stătătoare, chimia coordinativă reprezintă unul dintre cele mai importante şi de mare actualitate domenii ale chimiei în general, ale chimiei anorganice în special, un domeniu fascinant, care oferă cercetătorului satisfacţii de nebănuit, un domeniu care a atras şi continuă să atragă cercetători din toată lumea şi din toate domeniile chimiei (chimie anorganică, chimie-fizică, chimie organică, chimie analitică, chimie biologică etc.) un domeniu, care într-o perioadă extrem de scurtă ca timp a cunoscut una dintre cele mai impresionante dezvoltări;
-
în ţara noastră există o puternică şcoală de chimie coordinativă, care cunoaşte o tradiţie veche şi solidă, ilustrată de activitatea unor personalităţi prestigioase ale chimiei româneşti (Nicolae Costăchescu, Georghe Spacu, Radu Cernătescu, Raluca Ripan, Petru Spacu şi alţii);
-
chimia coordinativă este domeniul pe care îl slujesc cu toată puterea mea de muncă de peste o jumătate de secol (55 ani) şi pe care îl voi sluji în continuare cu aceeaşi pasiune;
-
vorbind despre „Şcoala românească de chimie coordinativă”, am datoria sfântă să evoc personalitatea celui, care este considerat drept creatorul acestei şcoli, marele dascăl, eminentul om de ştiinţă, academicianul Gheorghe Spacu, printre studenţii şi doctoranzii căruia am avut marea şansă să mă număr, chiar dacă pentru o perioadă relativ scurtă, suficientă însă pentru a lăsa urme, care nu se vor putea şterge.
Importanţa acestui domeniu rezidă în următoarele:
-
chimia coordinativă reprezintă o disciplină de graniţă, care antrenează în activitatea de cercetare, pe lângă chimiştii anorganicieni, specialişti din multe domenii ale chimiei, atât teoretice cât şi experimentale;
-
compuşii coordinativi, în special cei polinucleari cunosc în momentul de faţă multiple şi importante aplicaţii practice în cele mai variate domenii;
-
numărul compuşilor coordinativi este mult mai mare decât cel al aşa-numitelor combinaţii simple (în sensul general: acizi, baze, oxizi, săruri) şi creşte vertiginos de la an la an;
-
compuşii coordinativi sunt omniprezenţi atât în sistemele care fac obiectul cercetărilor chimice, cât şi în organismele vii, chiar dacă uneori, pentru simplificare îi ignorăm;
Fig. 1 – Chimia coordinativă azi.
Pentru ilustrarea acestei ultime afirmaţii aş alege unul dintre cele mai simple sisteme şi anume soluţia apoasă de CuSO4.5H2O (banala piatră vânătă). Culoarea albastră a acestei soluţii nu este datorată ionilor de Cu2+ prezenţi în soluţie, ci ionului complex [Cu(OH)4]2+. Culoarea unei soluţii amoniacale a aceleaşi substanţe este atribuită ionului complex [Cu(NH3)4]2+, iar cea a unei soluţii conţinând acid clorhidric, ionului complex [CuCl4]2-.
Dintre substanţele prezente în organismele vii, cunoscute nouă tuturor, care nu sunt altceva decât compuşi coordinativi, pot fi menţionate:
-
clorofila, colorantul verde din plante este o combinaţie complexă a magneziului;
-
hemul, o combinaţie complexă a Fe(II);
-
vitamina B12, o combinaţie complexă a Co(II);
-
hemocianina, o combinaţie complexă a cuprului;
-
nitrogenaza, sub acţiunea căreia are loc în natură conversia în condiţii blânde, a azotului molecular la amoniac, conţine fier şi molibden.
La cele menţionate se poate adăuga faptul că în marea majoritate a cazurilor, elementele chimice prezente în organismele vii îşi îndeplinesc funcţiile „via coordinare”.
[Cu(OH2)4]2+
|
|
[Cu(NH3)4]2+
|
|
[CuCl4]2
|
Fig. 2 – Ioni complecşi ai cuprului (II).
|
Concluzia: natura îşi rezolvă unele dintre cele mai complexe probleme utilizând compuşii coordinativi.
-
chimia coordinativă reprezintă unul dintre domeniile care asigură progresul în chimie, atât din punct de vedere experimental cât mai ales teoretic.
-
Importanţa şi implicaţiile compuşilor coordinativi într-o diversitate mare de domenii a condus la ideea unor Conferinţe Internaţionale de Chimie Coordinativă, organizate sub auspiciile IUPAC-ului. Prima conferinţă a avut loc în anul 1951 la Welmin în Algeria, urmată la intervale de câte doi ani, în diferite ţări din Europa, Asia, America şi Australia.
Dar ce este chimia coordinativă şi de unde vine această denumire, mai puţin la îndemâna celor care nu sunt în domeniu?
Un răspuns simplu ar fi: aceasta reprezintă disciplina care se ocupă cu studiul compuşilor coordinativi sau al combinaţiilor complexe.
Termenul a fost introdus de Alfred Werner în anul 1893, care a elaborat prima teorie pe baza căreia s-a putut înţelege formarea acestor combinaţii ca şi unele din proprietăţile lor.
Acest răspuns însă generează o altă întrebare şi anume: Ce sunt compuşii coordinativi, cum şi când au apărut?
Imaginea unui compus coordinativ, introdusă de Alfred Werner pe baza teoriei sale, imagine valabilă şi astăzi, ar putea fi reprezentată ca asocierea – pe baza unor interacţii chimice bine definite – a unui ion metalic cu ioni sau molecule, cu existenţă de sine stătătoare – liganzii – legaţi direct de ionul metalic într-un număr bine definit de 2, 4, 6, sau mai mare – număr de coordinaţie – în aranjamente cu simetrii caracteristice fiecărui număr de coordinare.
Lumea compuşilor coordinativi este o lume nouă şi totuşi veche. Este o lume veche din punct de vedere al formării şi întrebuinţării lor, este o lume nouă însă dacă o privim din punct de vedere al cunoştinţelor noastre despre aceşti compuşi.
Descoperirea compuşilor coordinativi de către chimişti a avut loc la sfârşitul secolului al XVIII-lea, dar cercetările referitoare la constituţia şi proprietăţile lor au început în secolul al XIX-lea, odată cu teoria coordinaţiei a lui Werner.
Astfel, în anul 1704 Diesbach obţine o combinaţie conţinând fier(II) şi fier(III) care datorită culorii sale cu totul neobişnuită este numită „albastru de Berlin”, iar în anul 1798 Tassaert observă că sărurile de cobalt reacţionează cu amoniacul cu formarea unor compuşi foarte stabili, caracteristic coloraţi.
CoCl3 · 6 NH3 [Co(NH3)6]Cl3
|
|
CoCl3 · 5 NH3 [Co(NH3)5Cl]Cl2
|
|
CoCl3 · 4 NH3 [Co(NH3)4Cl2]Cl
|
|
Fig. 3 – Structura octaedrică stabilită de Alfred Werner.
După aceste descoperiri chimişti renumiţi ai timpului au desfăşurat o activitate susţinută cu scopul de a explica natura acestor compuşi şi mecanismul lor de formare.
Caracterul de „neobişnuiţi” folosit pentru aceştia constă în faptul că ei se situau în afara teoriei pe baza căreia se putea explica, la vremea respectivă, formarea combinaţiilor chimice (combinaţii simple) în sensul că nu se putea înţelege mecanismul prin care o moleculă cu existenţă de sine stătătoare, a cărei formare se încadra în limitele teoriei interacţiei chimice, are capacitatea de a lega, un număr caracteristic pentru fiecare ion metalic de alte molecule sau ioni formând specii foarte stabile, combinaţii complexe sau compuşi coordinativi.
Formulările atribuite de chimiştii vremii acestor combinaţii nu numai că erau incapabile să dea un răspuns la multiplele probleme pe care formarea lor le ridica, dar contraziceau comportarea chimică a acestora, singura cale, la îndemâna chimiştilor în etapa respectivă de a verifica o formulare dată.
Cercetările referitoare la constituţia acestor combinaţii au început odată cu teoria coordinaţiei elaborată de Alfred Werner, în limitele căreia s-a putut explica:
-
formarea compuşilor coordinativi;
-
comportarea lor în soluţie, atât din punct de vedere al reactivităţii chimice observate, cât şi al conductivităţii electrice a acestora.
Pe baza unor postulate, Werner a atribuit acestor combinaţii formulări, care explicau comportarea lor, formulări valabile şi astăzi şi, a introdus în chimia anorganică modele spaţiale, atribuind multor combinaţii complexe structuri, confirmate ulterior prin difracţie de raze X.
Cum a reuşit Alfred Werner aceste performanţe?
Renunţând la conceptele clasice ale valenţei şi afinităţii chimice, care nu puteau explica formarea acestor combinaţii, Alfred Werner face primul pas important spre revoluţionarea modului de gândire lărgind conceptul clasic de valenţă principală prin introducerea noţiunii de valenţă secundară.
Deşi nu a putut stabili semnificaţia fizică reală a acestei noţiuni (ceea ce la vremea respectivă era practic imposibil) Werner a atribuit formarea şi existenţa combinaţiilor complexe saturării forţelor de valenţă secundară.
Valoarea ştiinţifică a „Teoriei coordinaţiei” elaborată de Alfred Werner poate fi apreciată numai prin raportarea ei la epoca istorică în care aceasta a fost eleborată, epocă pe care aceasta a depăşit-o prin lărgirea conceptului clasic de valenţă şi introducerea modelelor spaţiale în chimia anorganică.
Unele din elementele acestei teorii au rămas valabile până în zilele noastre, fiind preluate de teoriile care au fost elaborate ulterior.
Prin toate acestea Alfred Werner se înscrie printre marii clarvăzători, care în condiţiile în care dispunea prin excelenţă numai de dovezi chimice a reuşit să intuiască structura intimă a unor combinaţii neobişnuite, şi să prevadă unele proprietăţi fundamentale ale acestora.
Pentru activitatea ştiinţifică desfăşurată şi puterea gnoseologică a cercetării în domeniul chimiei coordinative, A. Werner a fost laureatul celui de al 13-lea Premiu Nobel pentru chimie (1913), primul laureat Nobel din domeniul chimiei anorganice.
Fig. 4 – Dezvoltarea chimiei coordinative.
Acumularea pe parcurs a unui material experimental foarte bogat în domeniu, a condus în mod inevitabil la necesitatea elaborării altor teorii din ce în ce mai sofisticate, bazate pe mecanica cuantică, teorii chemate să interpreteze multitudinea de date furnizate de chimia experimentală şi în acelaşi timp să aibă o valoare euristică în sensul capacităţii de previziune a unor adevăruri noi.
Elaborarea unor astfel de teorii a fost posibilă pe baza progresului înregistrat de ştiinţele exacte ca şi de apariţia metodelor moderne de investigare.
Onorată asistenţă,
Am considerat că această prezentare succintă a teoriei coordinaţiei a lui Alfred Werner se poate constitui într-o introducere pe cât de simplă pe atât de cuprinzătoare în domeniul fascinant al chimiei coordinative.
Pe lângă aceasta, pentru mine cele menţionate mai sus au şi o valoare sentimentală. În anul universitar 1945–1946, la cursul de Chimie Anorganică capitolul „Combinaţii complexe” teoria care ne-a fost prezentată de profesorul nostru, academicianul Gheorghe Spacu, ca fiind singura bine conturată la vremea respectivă, a fost „Teoria Coordinaţiei” elaborată de Alfred Werner.
În ţara noastră cercetările în domeniul chimiei coordinative au fost iniţiate la Iaşi de profesorul N. Costăchescu (1870–1935) absolvent al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi, secţie care se bucura de un deosebit prestigiu, datorită muncii şi erudiţiei profesorilor săi: P. Poni, A. Obreja, V. Butureanu, P. Bogdan şi Dragomir Hurmuzescu.
Elev şi colaborator al profesorului P. Poni, N. Costăchescu îşi susţine teza de doctorat în anul 1905, fiind primul doctor în chimie din ţara noastră. În anul 1907 pleacă la Zürich, ca bursier, unde lucrează în laboratorul profesorului Alfred Werner şi publică în anul 1908 împreună cu acesta lucrarea: „Asupra hidraţilor fluorurii de crom, un nou caz de polimeri de coordinare”.
Întors la Iaşi (în anul 1912) continuă singur sau împreună cu colaboratorii săi cercetările în domeniul chimiei coordinative.
Dintre colaboratorii profesorului N. Costăchescu s-a remarcat în mod special, Gh. Spacu (1883–1955), tânăr asistent la catedra de chimie minerală condusă de profesorul P. Poni, unde N. Costăchescu era şef de lucrări.
Cu sprijinul profesorului P. Poni, Gh. Spacu pleacă, după absolvirea facultăţii (1905) la Viena şi apoi la Berlin, pentru a-şi lărgi orizontul ştiinţific prin audierea cursurilor ţinute de mari chimişti ai timpului, printre care Van’t Hoff şi W. Nernst, de la Universităţile şi Politehnicile din aceste vestite centre universitare şi pentru a se perfecţiona în tehnica lucrărilor de laborator.
Colaborarea, după revenirea în ţară, cu N. Costăchescu în domeniul chimiei coordinative, relatările şi comentariile pe care acesta le făcea asupra lucrărilor lui Alfred Werner, au avut o influenţă profundă asupra dezvoltării şi orientării activităţii tânărului asistent. În acest domeniu nou de cercetare, care la început avea să-i ofere o temă pentru lucrarea sa de doctorat, iar apoi să devină problema fundamentală a cercetărilor sale şi ale colaboratorilor săi pentru tot restul vieţii, Gh. Spacu s-a angajat cu toată pasiunea, dăruirea şi puterea lui de muncă.
În anul 1916 obţine titlul de doctor în chimie cu menţiunea „Cu Distincţie” pentru lucrarea „Combinaţii complexe de fier-feramine”. Teza este dedicată lui N. Costăchescu ca „Omagiu de recunoştinţă şi afectuoasă stimă”.
Gh. Spacu a fost al doilea doctor în chimie din ţara noastră după N. Costăchescu.
La intrarea României în primul război mondial, tânărul savant a fost mobilizat chiar de la începutul operaţiilor militare şi repartizat la Pirotehnia Armatei din Bucureşti ca tehnician chimist, unde a organizat şi condus atelierele pentru încărcarea proiectilelor cu explozivi brizanti.
Fig. 5 – Teza de doctorat a profesorului Gh. Spacu ; Fig. 6 – Pagină de manuscris a profesorului Gh. Spacu, Iaşi – 1916.
După terminarea războiului Gh. Spacu îşi reia activitatea la Universitatea din Iaşi până la 1 noiembrie 1919 când este numit profesor de chimie anorganică şi analitică la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Cluj, nou înfiinţată.
Activitatea didactică şi de cercetare a profesorului Gh. Spacu a fost strâns legată de preocuparea de a organiza şi utila laboratoare adecvate atât pentru învăţământul chimic cât şi pentru cercetare.
Preocuparea intensă în acest sens era o consecinţă a faptului că în concepţia profesorului Gheorghe Spacu un adevărat chimist nu se poate forma decât printr-o îndelungată muncă de laborator. Chimistul trebuie să gândească şi să creeze, dar nu poate face acest lucru fără cunoaşterea şi urmărirea cu atenţie a fenomenelor chimice fundamentale fără practica de laborator.
Fig. 7 – Lucrările ştiinţifice ale prof. Gh. Spacu şi R. Ripan din perioada clujană.
Bogata activitate de cercetare ştiinţifică, desfăşurată la Catedra de Chimie Anorganică a Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Cluj, sub directa îndrumare a profesorului Gheorghe Spacu, a contribuit la crearea în acest oraş a unei puternice şcoli de chimie coordinativă.
Dacă profesorul N. Costăchescu a fost iniţiatorul cercetării în domeniul chimiei coordinative în ţara noastră, profesorul Gheorghe Spacu este considerat creatorul „Şcolii româneşti de chimie coordinativă”.
În toamna anului 1940 profesorul Gheorghe Spacu îşi începe activitatea la Catedra de Chimie Anorganică şi Analitică, de la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, unde a funcţionat până la sfarşitul vieţii sale, 23 iulie 1955.
La Bucureşti ca şi la Cluj profesorul Gheorghe Spacu a fost nevoit să se ocupe, chiar de la început, de organizarea şi utilarea unor laboratoare noi.
Prin perseverenţă şi muncă încordată a reuşit în numai 2 ani să organizeze la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti un complex de laboratoare, cele mai moderne din ţară, la vremea respectivă, care satisfăceau atât cerinţele didactice cât şi cele ale cercetării ştiinţifice.
Profesorul Gheorghe Spacu a adus la Bucureşti, la catedră şi în laborator acelaşi spirit de disciplină, de muncă susţinută, didactică şi de cercetare ştiinţifică, pe care le-a manifestat şi la Cluj.
Prin cercetările efectuate în domeniul chimiei anorganice, profesorul Gheorghe Spacu împreună cu colaboratorii săi a abordat probleme dintre cele mai importante ale chimiei coordinative.
Prin alegerea acestui domeniu de cercetare, profesorul Gheorghe Spacu a dat dovadă de o clarviziune neîntrecută, caracteristică marilor oameni de ştiinţă, de o intuiţie clară a principalelor tendinţe de dezvoltare a chimiei anorganice şi a contribuit cu succes la afirmarea acestor tendinţe, înscriindu-se printre deschizătorii de drumuri în domeniu.
Prin studiile efectuate în perioada 1907–1955, la care se referă activitatea sa didactică şi de cercetare, profesorul Gheorghe Spacu împreună cu colaboratorii săi au obţinut aproximativ 1000 de combinaţii complexe noi, care au îmbogăţit patrimoniul chimiei moderne.
Cercetările efectuate în domeniul chimiei coordinative au deschis perspective noi în chimia analitică. Singur sau împreună cu colaboratorii săi profesorul Gheorghe Spacu a elaborat o serie de metode gravimetrice, volumetrice şi potenţiometrice pentru dozarea precisă şi rapidă a 32 de cationi şi 10 anioni (peste 100 metode originale) şi a stabilit o serie de reacţii noi şi sensibile pentru recunoaşterea unor cationi şi anioni.
Covârşitoarea majoritate a acestor metode se bazează pe formarea unor combinaţii complexe noi, greu solubile ca şi pe menţinerea unor ioni în soluţie sub formă de specii complexe.
Dintre rezultatele obţinute de prof. Gh. Spacu în domeniul chimiei analitice merită să fie menţionate două descoperiri care-i poartă numele şi anume: reacţia pentru recunoaşterea cuprului, trecută în literatura chimică sub denumirea de „Reacţia Spacu”,iar mercaptobenztiazolul,reactiv folosit pentru prima dată de prof. Gh. Spacu pentru determinarea cantitativă a unor ioni metalici sub formă de combinaţii complexe, este cunoscut drept „Reactiv Spacu” şi a fost livrat sub această denumire de cunoscuta firmă „Merck”.
Pe baza temeinicei sale pregătiri, experimentale şi teoretice, a unei bogate informaţii ştiinţifice şi a unei clarviziuni cu totul deosebită, profesorul Gheorghe Spacu a reuşit să imprime cercetărilor sale o unitate de concepţie, să se înscrie în frontul ştiinţei de avangardă.
Profesorul Gheorghe Spacu s-a preocupat şi de rezolvarea unor probleme referitoare la valorificarea materiilor prime indigene, contribuind prin aceasta la dezvoltarea industriei noastre chimice, atunci la începutul afirmării ei.
Fig. 8 – Lucrările ştiinţifice ale prof. Gh. Spacu şi I. G. Murgulescu din perioada clujană.
Gheorghe Spacu a fost un profesor neîntrecut. Impresiona prin erudiţia sa, claritatea expunerii, prin capacitatea inegalabilă de a transmite cu cea mai mare exactitate şi în cea mai aleasă şi concisă formă noţiuni dintre cele mai dificile.
Înlănţuirea logică şi sistematică a expunerii oglindea grija pe care prof. Gh. Spacu o acorda pregătirii prelegerilor sale. Cuvântul rostit de la catedră avea pentru prof. Gh. Spacu o semnificaţie profundă care nu-i îngăduia improvizaţii. Punctualitatea sa, devenită proverbială ca şi ţinuta sa magistrală încoronau aceste prelegeri.
Sub conducerea profesorului Gheorghe Spacu s-a format un număr foarte mare de specialişti. Din rândul acestora s-au ridicat iluştri profesori universitari, valoroşi oameni de ştiinţă şi cercetători, elemente de bază în organizarea industriei chimice, care prin activitatea lor au contribuit la afirmarea şcolii româneşti de chimie.
Fig. 9 – Lucrările ştiinţifice ale prof. Gh. Spacu şi C. Drăgulescu din perioada clujană.
Nici un alt profesor de chimie, până la Gheorghe Spacu nu a promovat un număr atât de mare de specialişti de renume, recunoscuţi atât în ţară cât şi în afară.
Activitatea ştiinţifică şi didactică a profesorului Gheorghe Spacu începută la Iaşi, dezvoltată la Cluj şi continuată la Bucureşti s-a bucurat de o unanimă şi valoroasă recunoaştere.
În 1927 este membru al Academiei Române, iar în anul 1948, odată cu reorganizarea acestui înalt forum de cultură, a fost ales membru activ al Academiei Republicii Populare Române; în anul 1952 i s-a acordat medalia şi titlul de laureat al Premiului de Stat clasa I pentru îndelungata şi remarcabila sa activitate ştiinţiifică desfăşurată de-a lungul a 45 de ani; în anul 1953 i s-a acordat Ordinul Muncii clasa I, iar în anul 1954 i s-a acordat, pentru a doua oară, Premiul de Stat clasa I, pentru obţinerea semiindustrială a H2SO4 din gips.
Fig. 10 – Lucrările ştiinţifice ale prof. Gh. Spacu şi C. Gh. Macarovici în perioada clujană.
Recunoaşterea meritelor sale peste hotare este ilustrată prin faptul că a fost ales membru al Academiei Italiene, al Academiei Mondiale de Ştiinţe şi Arte din Genova, membru al Comisiei Internaţionale pentru Instituirea Tabelelor Anuale de Constante şi Date Numerice, cu sediul la Paris, membru al Societăţilor de Chimie din Washington, Paris, Viena şi Berlin.
Prin activitatea sa deosebită de dascăl, cercetător şi savant profesorul Gheorghe Spacu a contribuit în cel mai înalt grad la formarea şcolii româneşti de chimie şi la afirmarea acesteia în ţară şi peste hotare, rămânând una dintre cele mai reprezentative figuri ale ştiinţei româneşti, pe care a slujit-o cu mult entuziasm, dăruire şi o deosebită competenţă.
Profesorul Gheorghe Spacu a lăsat în urma sa o şcoală puternică în plină dezvoltare, o operă ştiinţifică vastă, dar mai ales, a lăsat un anumit stil de muncă.
Fig. 11 – Lucrările ştiinţifice ale prof. Gh. Spacu şi P. Spacu în perioada clujană.
De la profesorul Gheorghe Spacu colaboratorii săi au învăţat să descifreze drumul dificil, dar fascinant al cercetării în domeniul chimiei coordinative, au învăţat că această activitate îţi poate oferi satisfacţii nebănuite.
Profesorul Gheorghe Spacu şi-a educat colaboratorii în spiritul unei discipline în muncă, le-a insuflat dragoste şi entuziasm pentru cercetarea ştiinţiifică, le-a pretins rigurozitate în cercetările întreprinse. De la profesorul Gheorghe Spacu colaboratorii săi au învăţat să aibă curaj în abordarea unor probleme dificile, timpul şi efortul necesar pentru rezolvarea acestora putând fi compensate cu prisosinţă de rezultatele obţinute.
Fig. 12 – Prof. Gh. Spacu şi colaboratorii săi de la Cluj împreună cu savantul francez G. Urbain ; Fig. 13 – Prof. Gh. Spacu în laboratorul său de la Universitatea din Bucureşti ;
Fig. 14 – 2-Mercaptobenztiazolul pentru determinarea Cadmiului, Cuprului ;
Fig. 15 – Prof. Gh. Spacu felicitat de studenţii săi, cu ocazia primirii celui de al doilea Premiu de Stat, 1954.
De la profesorul Gheorghe Spacu, din exemplul său de muncă, de ordine şi disciplină, de perseverenţă, entuziasm şi dăruire, colaboratorii săi au învăţat ce înseamnă pasiunea pentru chimie, şi-au putut însuşi deprinderi trainice pentru viaţa şi activitatea de mai târziu.
Generaţii de chimişti i-au datorat şi îi datorează profesorului Gheorghe Spacu orientarea pe calea afirmării prin munca creatoare îndeplinită cu dăruire şi modestie.
Dezvoltarea Şcolii Româneşti de chimie coordinativă a fost preluată de elevii şi colaboratorii profesorului Gheorghe Spacu, din principalele centre universitare din ţară care au dus mai departe ideile înaintaşilor lor, adăugând la aceasta propriile lor idei şi concepţii privind dezvoltarea chimiei coordinative, străduindu-se să înscrie cercetarea lor la nivelul cercetării pe plan mondial.
Voi încerca să fac o foarte succintă prezentare a celor mai reprezentative personalităţi care se înscriu în cea de-a doua generaţie de slujitori ai chimiei coordinative, în ordinea în care profesorul Gheorghe Spacu a trecut prin centrele universitare respective.
La Universitatea din Iaşi, după N. Costăchescu, urmează ca profesor de chimie anorganică R. Cernătescu (1894–1958) care împreună cu colaboratorii săi Margareta Poni şi R. Ralea desfăşoară o intensă şi valoroasă activitate ştiinţifică în domeniul chimiei analitice şi în cel al chimiei coordinative.
Profesorul R. Ralea (1908–1966), s-a ilustrat prin crearea în ţara noastră a unei şcoli de polarografie cu aplicaţii în domeniul chimiei analitice şi al combinaţiilor complexe.
Dintre personalităţile care au continuat dezvoltarea şcolii de chimie coordinative din Cluj trebuie menţionate academician Raluca Ripan (1884–1975) şi profesorul Constantin Macarovici membru corespondent al Academiei Române (1902–1984).
În cadrul şcolii clujene au fost abordate probleme dintre cele mai importante ale chimiei compuşilor coordinativi de tip Wernerian şi au fost iniţiate domenii noi de cercetare.
Un astfel de domeniu, iniţiat şi dezvoltat de academician R. Ripan şi colaboratorii săi îl constituie „Chimia izo- şi heteropolicombinaţiilor”. Cercetările efectuate în acest domeniu au urmărit, folosind metode moderne de investigare, stabilirea constituţiei, bazicităţii şi reactivităţii acestora.
Prin cercetările efectuate, cercetări continuate şi dezvoltate de colaboratorii profesorului R. Ripan, şcoala clujeană de chimie coordinativă s-a bucurat şi se bucură de o recunoaştere unanimă.
Importanţa acestui domeniu abordat pentru prima oară în ţară de academician R. Ripan este ilustrată şi de faptul că şi astăzi, la Facultatea de Chimie a Universităţii din Cluj se susţin teze de doctorat care prin tematica abordată au ridicat nivelul cercetării în acest domeniu.
În cadrul şcolii clujene, dar ceva mai târziu s-a conturat un alt domeniu de cercetare, cu deosebite implicaţii teoretice şi practice, „Chimia compuşilor organo-metalici”, iniţiat şi dezvoltat de domnul academician Ionel Haiduc. Acest domeniu se confundă cu începutul activităţii de cercetare a iniţiatorului său.
Cercetările efectuate pe parcursul anilor au cunoscut o dezvoltare atât de vertiginoasă încât în momentul de faţă se poate vorbi de o şcoală românească de „Chimia compuşilor organo-metalici şi chimia supramoleculară” ale cărei rezultate sunt unanim recunoscute şi apreciate.
Tot la Cluj şi-au făcut ucenicia şi alţi mari chimişti care şi-au continuat apoi activitatea în alte centre universitare. Dintre aceştia trebuie menţionat în primul rând academicianul Ilie Gh. Murgulescu.
Deşi cunoscut drept creatorul şcolii româneşti de chimie fizică, la începutul activităţii sale ştiinţifice, acad. I. Gh. Murgulescu a avut preocupări deosebite în domeniul chimiei coordinative.
Un alt continuator al şcolii de chimie coordinativă din Cluj a fost şi acad. Criolan Drăgulescu, care şi-a desfăşurat activitatea la Institutul Politehnic din Timişoara, unde a creat un centru de cercetare în domeniul chimiei coordinative.
Dezvoltarea cercetărilor în acest domeniu, înscrierea acestora în tematica modernă asigurată de colaboratorii profesorului C. Drăgulescu a condus la recunoaşterea pe plan naţional şi internaţional a unui puternic centru de chimie coordinativă în cadrul Institutului de Chimie Timişoara.
Printre personalităţile cărora le datorăm recunoaştere şi preţuire pentru activitatea susţinută şi creatoare în domeniul chimiei coordinative se înscrie şi numele acad. Petru Spacu, a cărui personalitate este cunoscută de mulţi dintre dumneavoastră; ne-a părăsit în urmă cu 8 ani, iar peste 3 ani vom omagia centenarul naşterii sale.
Fig. 16 – Academicianul Petru Spacu.
Ilustru elev al şcolii de chimie coordinativă din Cluj unde obţine şi titlul de doctor, P. Spacu îşi continuă cercetările în acest domeniu la Bucureşti în cadrul Facultăţii de Chimie Industrială – Institutul Politehnic Bucureşti; Facultatea de Chimie – Universitatea din Bucureşti şi al Secţiei de Chimie Anorganică a Centrului de Cercetări Chimice al Academiei Române.
Dezvoltarea chimiei anorganice moderne în ţara noastră este nemijlocit legată de activitatea ştiinţifică a profesorului P. Spacu. Continuator al tradiţiilor de cercetare ale şcolii româneşti de chimie coordinativă, profesorul P. Spacu a iniţiat şi dezvoltat domenii noi de cercetare, care mai târziu s-au dezvoltat în discipline de specializare în chimia anorganică (sinteza fină anorganică, chimia elementelor rare, structura compuşilor anorganici).
Toate aceste domenii au fost ilustrate de profesorul P. Spacu şi colaboratorii săi printr-un număr foarte mare de lucrări ştiinţifice originale (peste 350) publicate în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate, care au adus o largă apreciere şcolii româneşti de chimie. Datorită acestui fapt se poate spune că modernizarea formei de specializare în chimia anorganică, aşa cum o vedem astăzi se datorează iniţiativelor profesorului P. Spacu.
Prin activitatea pe care a desfăşurat-o neîntrerupt din anul 1929 până la sfârşitul vieţii sale 1995, profesorul P. Spacu împreună cu colaboratorii săi au abordat probleme dintre cele mai importante atât cu caracter fundamental, cât şi ale chimiei coordinative.
Ceea ce merită să fie subliniat în mod deosebit este faptul că receptiv la tot ceea ce era nou în domeniu, la sarcinile care reveneau cercetării în domeniul chimiei coordinative, profesorul P. Spacu s-a încadrat prin activitatea de cercetare pe care a desfăşurat-o în domeniile de vârf ale chimiei coordinative situându-se mereu în actualitate.
Încă din perioada de început a activităţii ştiinţifice, profesorul P. Spacu a fost preocupat de introducerea celor mai moderne tehnici experimentale pentru studiul combinaţiilor complexe (difracţie de raze X, spectroscopia RES, Mössbauer respectiv, electronica, măsurători magnetice) încurajând în acelaşi timp studiile teoretice asupra structurii electronice a compuşilor anorganici.
Prin această activitate profesorul P. Spacu a contribuit la recunoaşterea meritelor şcolii de chimie coordinativă din Bucureşti pe plan internaţional, ceea ce a atras tineri cercetători din străinătate pentru efectuarea de stagii de specializare şi de doctorat în domeniu.
Rezultatele obţinute de profesorul P. Spacu şi colaboratorii săi în activitatea de cercetare ştiinţifică sunt citate în monografii şi cărţi de mare circulaţie cum sunt H. Remy, K. Nakamoto, H.Y. Emeleus, C.K. Jörgensen, J.S. Anderson, J.C. Bailar, K. Burger, Fr. Hein etc.
Singur sau împreună cu colaboratorii săi profesorul P. Spacu a elaborat o serie de lucrări cu caracter didactico-ştiinţific, unele foarte apreciate şi astăzi.
De numele profesorului P. Spacu este legată şi activitatea ştiinţifică a Centrului de Chimie Anorganică al Academiei Române pe care a îndrumat-o cu dăruire şi competenţă, în calitate de şef de secţie al acestuia, activitate continuată apoi la Centrul de Chimie-Fizică al Academiei.
De asemenea, prin numărul mare de doctoranzi îndrumaţi, care şi-au desfăşurat sau îşi desfăşoară încă activitatea atât în Bucureşti cât şi în alte centre universitare, ideile şi stilul de muncă al profesorului P. Spacu au fost dezvoltate în catedre, institute de cercetare, industrie.
Ca recunoaştere a activităţii didactice şi ştiinţifice, profesorul P. Spacu a fost ales membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Göttingen (din anul 1970) şi membru titular al Academiei Mediteraneene de Ştiinţe Chimice din Italia (Catania, în anul 1986).
Personalitatea profesorului P. Spacu ca om de ştiinţă a fost completată în modul cel mai armonios de calităţile unui neîntrecut dascăl şi ale unui om deosebit.
Profesorul P. Spacu a reuşit să transmită colaboratorilor săi încrederea în forţele proprii, în posibilităţile lor de formare, de depăşire a momentelor grele, pe care orice cercetător le cunoaşte în vederea atingerii scopului urmărit, într-un mod cum numai puţini dascăli o pot face.
Fig. 17 – Acad. Gh. Spacu şi acad. P. Spacu, două generaţii ilustre în chimia coordinativă românească.
Pentru şcoala de chimie coordinativă din Bucureşti cele două mari personalităţi acad. Gh. Spacu şi acad. P. Spacu, a căror viaţă s-a confundat cu activitatea la catedră şi în laborator, reprezintă pilda vie a unor vieţi de muncă perseverentă şi creatoare închinată cu credinţă şi devotament şcolii româneşti de chimie coordinativă.
Datorită acestui fapt prezentarea şi omagierea vieţii şi operei celor două mari personalităţi, două generaţii de iluştri reprezentanţi ai chimiei coordinative româneşti se înscrie ca o datorie sfântă a unuia dintre colaboratorii celor doi savanţi.
Continuând prezentarea cronologică a reprezentanţilor şcolii româneşti de chimie coordinativă ar urma menţionarea unor personalităţi, care se înscriu în cea de-a treia generaţie, după creatorul acestei şcoli.
Cu permisiunea dumneavoastră voi trece peste reprezentanţii acestei perioade, printre care se înscriu, în marea majoritate personalităţi în viaţă, şi mă voi opri asupra generaţiei tinere în plină maturitate de activitate creatoare, pentru a încheia discursul meu de recepţie cu perspectiva pe care această generaţie de cercetători o asigură chimiei coordinative.
Aprecierea rezultatelor obţinute în rezolvarea unor probleme de mare diversitate şi în acelaşi timp de mare complexitate pe care chimia coordinativă modernă le ridică ne permite să afirmăm că această generaţie este „pregătită” să ducă mai departe cercetarea românească în domeniul chimiei coordinative şi să asigure prin aceasta aprecierea şi respectul specialiştilor din întreaga lume.
Această „pregătire” a generaţiei tinere are o bază solidă şi anume: o tradiţie puternică, o bogată moştenire ştiinţifică preluată de la înaintaşi, modele de muncă şi viaţă oferite de aceştia; ca şi dascălii în preajma cărora s-au format.
La realizarea unei activităţi cu rezultate unanim apreciate au contribuit într-o măsură importantă numeroasele contacte şi colaborări, de care a beneficiat un număr relativ mare de cercetători din institute, contacte care au fost posibile prin eforturile Academiei Române, respectiv prin acordurile interacademice încheiate, ca şi prin eforturile proprii ale unor cercetători.
De asemenea, cercetătorii din cadrul institutelor şi al facultăţilor de profil sunt implicaţi într-un număr relativ mare de programe de cercetare, naţionale şi internaţionale, ultimele contibuind la cunoaşterea şi aprecierea directă, pe baza rezultatelor obţinute a potenţialului românesc de cercetare.
Dacă pentru marea majoritate a cercetătorilor, care se înscriu în „generaţia tânără” sunt valabile cele menţionate mai sus nu putem trece cu vederea faptul că există şi voci din fericire foarte puţine, care sub pretextul că „nu avem cu ce”, încearcă să motiveze lipsa unei activităţi de cercetare susţinute.
Ca răspuns şi în acelaşi timp soluţie la o astfel de situaţie voi cita un alineat din prefaţa cărţii „Chimia Organică” apărută în anul 1997, autori M. Banciu şi I. Şaramet, prefaţa semnată de acad. A.T. Balaban.
„Merită subliniată tenacitatea discipolilor acestei şcoli – este vorba de şcoala bucureşteană de chimie organică – de a găsi resurse pentru a putea face cercetare în condiţiile vitrege ale ultimelor decenii, astfel încât chimia românească să rămână prezentă în lume. Aşa cum soluţiile problemelor matematice sau fizice sunt adaptate „condiţiilor limită” tot astfel chimiştii din ţara noastră au trebuit să găsească acele domenii şi teme de cercetare, care să fie realizabile în condiţiile date. Este vorba de o limită la propriu, sub care cercetarea nu mai poate supravieţui. Şi aici există o artă de a alege şi o intuiţie care se şlefuieşte în preajma unor dascăli. Dacă ne amintim glosa marelui poet „multe trec pe dinainte, în auz ne sună multe”…. „câştigă însă pariul cercetării cei care ştiu să discearnă din ideile actuale pe cele care pot fi realizate în prezent în condiţiile date”.
Fig. 18 – Implicaţiile moderne ale chimiei coordinative.
În momentul de faţă activitatea de cercetare desfăşurată în domeniul chimiei coordinative, atât în unităţile de cercetare ale Academiei Române, cât şi în cadrul facultăţilor de profil din centrele universitare din ţară, este foarte bine conturată şi se ridică la nivelul cercetării actuale. Temele abordate se înscriu în domeniile fierbinţi ale chimiei coordinative şi acoperă prin diversitatea lor, o paletă foarte largă de la compuşi biologic activi şi medicamente la cele mai complexe şi dificile probleme teoretice, chemate să interpreteze proprietăţi şi comportări cu totul neaşteptate ale unor specii chimice sau să permită stabilirea strategiei pentru obţinerea unor sisteme chimice cu proprietăţi (magnetice, electrice, optice etc.) dorite.
Acest lucru înseamnă că în momentul de faţă obţinerea unei combinaţii complexe noi nu mai constituie un fapt în sine, accentul se pune pe sinteza dirijată (raţională) a unor combinaţii complexe noi cu anumite proprietăţi sau, care să verifice anumite ipoteze teoretice.
Cele menţionate mai sus ilustrează faptul că în momentul de faţă activitatea desfăşurată în laboratoarele de profil din ţară se încadrează în noile coordonate de dezvoltare a chimiei coordinative, conturate pe plan mondial în ultimii douăzeci de ani, coordonate care adaugă conceptelor clasice pe cele ale chimiei supramoleculare.
De fapt, teoria lui Alfred Werner este considerată unul dintre cele trei izvoare ale chimiei supramoleculare, alături de ideile lui Emil Fischer şi cele ale lui Paul Ehrlich.
Sfera secundară de coordinare a ionului metalic, sediul interacţiunilor non-covalente, este acum studiată sistematic şi cu mai multă atenţie. Ionii metalici sunt implicaţi în procese de recunoaştere moleculară jucând un rol important în variate procese de autoasamblare.
Astfel îmbogăţită, chimia coordinativă contemporană este implicată în domenii variate şi cu interesante perspective de dezvoltare sub aspect fundamental şi aplicativ, (ştiinţa materialelor, ingineria cristalină etc.)
Nivelul de dezvoltare al Chimiei coordinative româneşti contemporane, rezultatele obţinute de cercetătorii din generaţia tânără şi recunoaşterea unanimă a acestora, reprezintă pentru toţi cei care şi-au desfăşurat şi îşi desfăşoară activitatea în domeniu, garanţia unui viitor strălucit pentru această disciplină fascinantă, iar pentru cei care au contribuit la formarea acestora şi satisfacţia unei datorii împlinite.
Pentru toate acestea le mulţumesc din adâncul sufletului.
Vă mulţumesc Dumneavoastră tuturor, pentru faptul că m-aţi onorat cu prezenţa la susţinerea acestui Discurs de Recepţie.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/european-polymer-federation.html#Dr_Daniela_RUSU__Prof._Jean_Yves_Sanchez
|
European polymer federation
|
XIIth French-Romanian Polymer Meeting
5-7 September 2016
Sophia Antipolis, France
Second circular
Under the auspices of
ACADEMIA ROMÂNĂ
GROUPE FRANÇAIS DES POLYMERES
SOCIETATEA DE CHIMIE DIN ROMÂNIA
EUROPEAN POLYMER FEDERATION
Dr. Alice MIJA University of Nice Sophia-Antipolis, LPMC– UMR CNRS 7336
Dr. Patrick NAVARD Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Acad. Bogdan Simionescu Institute of Macromolecular Chemistry « Petru Poni », Vice-president of Romanian Academy, Iasi
Prof. Geza BANDUR Polytechnic University of Timișoara
Dr. Mihail-Dumitru BĂRBOIU European Institute of Membranes, Montpellier
Prof. Philippe CASSAGNAU INSA Lyon
Prof. Jean-François CHAILAN University of Toulon
Prof. Alain Crespy University of Toulon
Prof. Geta DAVID Technical University « Gheorghe Asachi » of Iași
Prof. Christelle DELAITE University Haute Alsace
Dr. Călin DELEANU Center of Organic Chemistry of Romanian Academy, Bucureşti
Prof. Jacques Desbrières University of Pau & Pays de l'Adour
Prof. Jean-François GÉRARD INSA Lyon
Prof. Philippe GUÉGAN University Pierre et Marie Curie 6, Ivry sur Seine
Prof. Thierry Hamaide IMP/LMPB University of Lyon 1, Villeurbanne
Dr. Valeria HARABAGIU Institute of Macromolecular Chemistry « Petru Poni », Iasi
Dr. Laurent HEUX CERMAV, CNRS, Grenoble
Dr. Cristina IOJOIU LEPMI, CNRS, INP Grenoble
Prof. Valérie LANGLOIS University of Paris-Est, ICMPE Thiais
Prof. Didier Le Cerf University of Rouen
Dr. Didier LOURDIN INRA Nantes
Prof. Luc PICTON University of Rouen
Prof. Marcel Popa Technical University « Gheorghe Asachi » of Iași
Prof. Lucian Rusnac Polytechnic University of Timișoara
Dr Daniela RUSU
Prof. Jean Yves Sanchez Universidad Carlos III de Madrid ; LEPMI, PHELMA, INP Grenoble
Dr. Cyrile SOLLOGOUB ENSAM Paris
Dr Tatiana BUDTOVA Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Sylvie MASSOL Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Dr. Alice MIJA University of Nice Sophia-Antipolis, LPMC– UMR CNRS 7336
Dr. Patrick NAVARD Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Dr Edith PEUVREL-DISDIER Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Dr Luc VINCENT University of Nice Sophia-Antipolis, LPMC– UMR CNRS 7336
In 1993, enthusiastic French and Romanian researchers launched in Iaşi (Romania) the 1st French-Romanian Meeting on Polymers. Over time, these biannual meetings have fostered the birth and development of many fruitful collaborations between the two countries.
In 2016, the Materials Forming Center (CEMEF) of Mines ParisTech in Sophia Antipolis, the Nice Sophia Antipolis University and the Institute of Macromolecular Chemistry "Petru Poni" of the Romanian Academy, Iasi, are organizing the 12th edition of the French-Romanian Meeting on Polymers, held in Sophia Antipolis (Alpes-Maritimes, France) from 5 to 7 September 2016.
We wish this meeting to be, as usual, very friendly. It aims to boost scientific exchanges, promote communication between teams and help building scientific collaborations between researchers from diverse but complementary backgrounds, between Romania and France.
The event will be organized around oral communications, mainly given by doctoral students or post-doctoral scientists and by guest speakers.
To best promote exchanges between all actors in polymer science, no specific theme is imposed: all aspects in the fields of chemistry, physical chemistry, physics and mechanics of polymers and for the whole spectrum of possible applications will be discussed.
Oral communications will be of 20 minutes (including 5 minutes of discussion). Poster sessions are planned. The official languages of the meeting are English and French.
Location of conference. Travel and accommodation
|
The meeting will be held on the campus of Mines ParisTech in Sophia Antipolis close to Antibes. Located a few km from the sea side, the campus is well equipped for hosting such a meeting. Details regarding how to reach the meeting place and hotels are given on the web site. The closest airport is Nice and the closest train station is Antibes.
To register, you must send the filled registration sheet given at the end of this circular to Sylvie Massol ([email protected]).
Registration fees are 200€ if paid before July 31st, 280€ if paid after this date.
Instructions on how to pay registration fees are given on the web site. Registration includes proceedings, coffee breaks, three lunches, a conference dinner and a visit of Monaco including the exotic garden and the oceanographic museum.
Abstracts must be submitted before 15 June 2016 to Sylvie Massol ([email protected]). Instructions are given next page.
Sylvie Massol
Mines Paris Tech - Cemef
CS 10207 06904 Sophia Antipolis cedex France
Tel +33 (0)4 93 95 74 89
[email protected]
fr-polymeeting.sciencesconf.org
Title of contribution/Titre : Calibri 14 pts, Bold, single line, centered
Authors/auteurs A1, B2 : Calibri 11pts, single line, centered
Address: : : Calibri 11pts, single line, centered
1Université de Nice-Sophia Antipolis,
2Univ…
Email address of speaker:
Body of the abstract: Calibri 11pts, interspace: 1.5 line, justified.
One page maximum (very strict), bibliography at the bottom of the page.
Abstracts must be submitted before 15 June 2016 to Sylvie Massol ([email protected]).
fr-polymeeting.sciencesconf.org
XIIth French-Romanian Polymer Meeting
5-7 September 2016
Sophia Antipolis, France
REGISTRATION FORM
Mr. / Mrs. / Dr. / Prof.
Surname:............................................................ Name:..............................................................
Institution: .....................................................................................................................................................
Address:
.....................................................................................................................................................
Postal code:..................... City:.......................................... Country:............................
Telephone:.............….................................. E-mail: ..................................................................
Presentation, if applicable
Title of presentation:
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
Authors:
.....................................................................................................................................................
Type of presentation:
Oral Communication
Poster
fr-polymeeting.sciencesconf.org
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/european-polymer-federation.html#Prof._Valérie_LANGLOIS
|
European polymer federation
|
XIIth French-Romanian Polymer Meeting
5-7 September 2016
Sophia Antipolis, France
Second circular
Under the auspices of
ACADEMIA ROMÂNĂ
GROUPE FRANÇAIS DES POLYMERES
SOCIETATEA DE CHIMIE DIN ROMÂNIA
EUROPEAN POLYMER FEDERATION
Dr. Alice MIJA University of Nice Sophia-Antipolis, LPMC– UMR CNRS 7336
Dr. Patrick NAVARD Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Acad. Bogdan Simionescu Institute of Macromolecular Chemistry « Petru Poni », Vice-president of Romanian Academy, Iasi
Prof. Geza BANDUR Polytechnic University of Timișoara
Dr. Mihail-Dumitru BĂRBOIU European Institute of Membranes, Montpellier
Prof. Philippe CASSAGNAU INSA Lyon
Prof. Jean-François CHAILAN University of Toulon
Prof. Alain Crespy University of Toulon
Prof. Geta DAVID Technical University « Gheorghe Asachi » of Iași
Prof. Christelle DELAITE University Haute Alsace
Dr. Călin DELEANU Center of Organic Chemistry of Romanian Academy, Bucureşti
Prof. Jacques Desbrières University of Pau & Pays de l'Adour
Prof. Jean-François GÉRARD INSA Lyon
Prof. Philippe GUÉGAN University Pierre et Marie Curie 6, Ivry sur Seine
Prof. Thierry Hamaide IMP/LMPB University of Lyon 1, Villeurbanne
Dr. Valeria HARABAGIU Institute of Macromolecular Chemistry « Petru Poni », Iasi
Dr. Laurent HEUX CERMAV, CNRS, Grenoble
Dr. Cristina IOJOIU LEPMI, CNRS, INP Grenoble
Prof. Valérie LANGLOIS University of Paris-Est, ICMPE Thiais
Prof. Didier Le Cerf University of Rouen
Dr. Didier LOURDIN INRA Nantes
Prof. Luc PICTON University of Rouen
Prof. Marcel Popa Technical University « Gheorghe Asachi » of Iași
Prof. Lucian Rusnac Polytechnic University of Timișoara
Dr Daniela RUSU
Prof. Jean Yves Sanchez Universidad Carlos III de Madrid ; LEPMI, PHELMA, INP Grenoble
Dr. Cyrile SOLLOGOUB ENSAM Paris
Dr Tatiana BUDTOVA Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Sylvie MASSOL Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Dr. Alice MIJA University of Nice Sophia-Antipolis, LPMC– UMR CNRS 7336
Dr. Patrick NAVARD Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Dr Edith PEUVREL-DISDIER Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Dr Luc VINCENT University of Nice Sophia-Antipolis, LPMC– UMR CNRS 7336
In 1993, enthusiastic French and Romanian researchers launched in Iaşi (Romania) the 1st French-Romanian Meeting on Polymers. Over time, these biannual meetings have fostered the birth and development of many fruitful collaborations between the two countries.
In 2016, the Materials Forming Center (CEMEF) of Mines ParisTech in Sophia Antipolis, the Nice Sophia Antipolis University and the Institute of Macromolecular Chemistry "Petru Poni" of the Romanian Academy, Iasi, are organizing the 12th edition of the French-Romanian Meeting on Polymers, held in Sophia Antipolis (Alpes-Maritimes, France) from 5 to 7 September 2016.
We wish this meeting to be, as usual, very friendly. It aims to boost scientific exchanges, promote communication between teams and help building scientific collaborations between researchers from diverse but complementary backgrounds, between Romania and France.
The event will be organized around oral communications, mainly given by doctoral students or post-doctoral scientists and by guest speakers.
To best promote exchanges between all actors in polymer science, no specific theme is imposed: all aspects in the fields of chemistry, physical chemistry, physics and mechanics of polymers and for the whole spectrum of possible applications will be discussed.
Oral communications will be of 20 minutes (including 5 minutes of discussion). Poster sessions are planned. The official languages of the meeting are English and French.
Location of conference. Travel and accommodation
|
The meeting will be held on the campus of Mines ParisTech in Sophia Antipolis close to Antibes. Located a few km from the sea side, the campus is well equipped for hosting such a meeting. Details regarding how to reach the meeting place and hotels are given on the web site. The closest airport is Nice and the closest train station is Antibes.
To register, you must send the filled registration sheet given at the end of this circular to Sylvie Massol ([email protected]).
Registration fees are 200€ if paid before July 31st, 280€ if paid after this date.
Instructions on how to pay registration fees are given on the web site. Registration includes proceedings, coffee breaks, three lunches, a conference dinner and a visit of Monaco including the exotic garden and the oceanographic museum.
Abstracts must be submitted before 15 June 2016 to Sylvie Massol ([email protected]). Instructions are given next page.
Sylvie Massol
Mines Paris Tech - Cemef
CS 10207 06904 Sophia Antipolis cedex France
Tel +33 (0)4 93 95 74 89
[email protected]
fr-polymeeting.sciencesconf.org
Title of contribution/Titre : Calibri 14 pts, Bold, single line, centered
Authors/auteurs A1, B2 : Calibri 11pts, single line, centered
Address: : : Calibri 11pts, single line, centered
1Université de Nice-Sophia Antipolis,
2Univ…
Email address of speaker:
Body of the abstract: Calibri 11pts, interspace: 1.5 line, justified.
One page maximum (very strict), bibliography at the bottom of the page.
Abstracts must be submitted before 15 June 2016 to Sylvie Massol ([email protected]).
fr-polymeeting.sciencesconf.org
XIIth French-Romanian Polymer Meeting
5-7 September 2016
Sophia Antipolis, France
REGISTRATION FORM
Mr. / Mrs. / Dr. / Prof.
Surname:............................................................ Name:..............................................................
Institution: .....................................................................................................................................................
Address:
.....................................................................................................................................................
Postal code:..................... City:.......................................... Country:............................
Telephone:.............….................................. E-mail: ..................................................................
Presentation, if applicable
Title of presentation:
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
Authors:
.....................................................................................................................................................
Type of presentation:
Oral Communication
Poster
fr-polymeeting.sciencesconf.org
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/european-polymer-federation.html#Dr._Alice_MIJA
|
European polymer federation
|
XIIth French-Romanian Polymer Meeting
5-7 September 2016
Sophia Antipolis, France
Second circular
Under the auspices of
ACADEMIA ROMÂNĂ
GROUPE FRANÇAIS DES POLYMERES
SOCIETATEA DE CHIMIE DIN ROMÂNIA
EUROPEAN POLYMER FEDERATION
Dr. Alice MIJA University of Nice Sophia-Antipolis, LPMC– UMR CNRS 7336
Dr. Patrick NAVARD Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Acad. Bogdan Simionescu Institute of Macromolecular Chemistry « Petru Poni », Vice-president of Romanian Academy, Iasi
Prof. Geza BANDUR Polytechnic University of Timișoara
Dr. Mihail-Dumitru BĂRBOIU European Institute of Membranes, Montpellier
Prof. Philippe CASSAGNAU INSA Lyon
Prof. Jean-François CHAILAN University of Toulon
Prof. Alain Crespy University of Toulon
Prof. Geta DAVID Technical University « Gheorghe Asachi » of Iași
Prof. Christelle DELAITE University Haute Alsace
Dr. Călin DELEANU Center of Organic Chemistry of Romanian Academy, Bucureşti
Prof. Jacques Desbrières University of Pau & Pays de l'Adour
Prof. Jean-François GÉRARD INSA Lyon
Prof. Philippe GUÉGAN University Pierre et Marie Curie 6, Ivry sur Seine
Prof. Thierry Hamaide IMP/LMPB University of Lyon 1, Villeurbanne
Dr. Valeria HARABAGIU Institute of Macromolecular Chemistry « Petru Poni », Iasi
Dr. Laurent HEUX CERMAV, CNRS, Grenoble
Dr. Cristina IOJOIU LEPMI, CNRS, INP Grenoble
Prof. Valérie LANGLOIS University of Paris-Est, ICMPE Thiais
Prof. Didier Le Cerf University of Rouen
Dr. Didier LOURDIN INRA Nantes
Prof. Luc PICTON University of Rouen
Prof. Marcel Popa Technical University « Gheorghe Asachi » of Iași
Prof. Lucian Rusnac Polytechnic University of Timișoara
Dr Daniela RUSU
Prof. Jean Yves Sanchez Universidad Carlos III de Madrid ; LEPMI, PHELMA, INP Grenoble
Dr. Cyrile SOLLOGOUB ENSAM Paris
Dr Tatiana BUDTOVA Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Sylvie MASSOL Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Dr. Alice MIJA University of Nice Sophia-Antipolis, LPMC– UMR CNRS 7336
Dr. Patrick NAVARD Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Dr Edith PEUVREL-DISDIER Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Dr Luc VINCENT University of Nice Sophia-Antipolis, LPMC– UMR CNRS 7336
In 1993, enthusiastic French and Romanian researchers launched in Iaşi (Romania) the 1st French-Romanian Meeting on Polymers. Over time, these biannual meetings have fostered the birth and development of many fruitful collaborations between the two countries.
In 2016, the Materials Forming Center (CEMEF) of Mines ParisTech in Sophia Antipolis, the Nice Sophia Antipolis University and the Institute of Macromolecular Chemistry "Petru Poni" of the Romanian Academy, Iasi, are organizing the 12th edition of the French-Romanian Meeting on Polymers, held in Sophia Antipolis (Alpes-Maritimes, France) from 5 to 7 September 2016.
We wish this meeting to be, as usual, very friendly. It aims to boost scientific exchanges, promote communication between teams and help building scientific collaborations between researchers from diverse but complementary backgrounds, between Romania and France.
The event will be organized around oral communications, mainly given by doctoral students or post-doctoral scientists and by guest speakers.
To best promote exchanges between all actors in polymer science, no specific theme is imposed: all aspects in the fields of chemistry, physical chemistry, physics and mechanics of polymers and for the whole spectrum of possible applications will be discussed.
Oral communications will be of 20 minutes (including 5 minutes of discussion). Poster sessions are planned. The official languages of the meeting are English and French.
Location of conference. Travel and accommodation
|
The meeting will be held on the campus of Mines ParisTech in Sophia Antipolis close to Antibes. Located a few km from the sea side, the campus is well equipped for hosting such a meeting. Details regarding how to reach the meeting place and hotels are given on the web site. The closest airport is Nice and the closest train station is Antibes.
To register, you must send the filled registration sheet given at the end of this circular to Sylvie Massol ([email protected]).
Registration fees are 200€ if paid before July 31st, 280€ if paid after this date.
Instructions on how to pay registration fees are given on the web site. Registration includes proceedings, coffee breaks, three lunches, a conference dinner and a visit of Monaco including the exotic garden and the oceanographic museum.
Abstracts must be submitted before 15 June 2016 to Sylvie Massol ([email protected]). Instructions are given next page.
Sylvie Massol
Mines Paris Tech - Cemef
CS 10207 06904 Sophia Antipolis cedex France
Tel +33 (0)4 93 95 74 89
[email protected]
fr-polymeeting.sciencesconf.org
Title of contribution/Titre : Calibri 14 pts, Bold, single line, centered
Authors/auteurs A1, B2 : Calibri 11pts, single line, centered
Address: : : Calibri 11pts, single line, centered
1Université de Nice-Sophia Antipolis,
2Univ…
Email address of speaker:
Body of the abstract: Calibri 11pts, interspace: 1.5 line, justified.
One page maximum (very strict), bibliography at the bottom of the page.
Abstracts must be submitted before 15 June 2016 to Sylvie Massol ([email protected]).
fr-polymeeting.sciencesconf.org
XIIth French-Romanian Polymer Meeting
5-7 September 2016
Sophia Antipolis, France
REGISTRATION FORM
Mr. / Mrs. / Dr. / Prof.
Surname:............................................................ Name:..............................................................
Institution: .....................................................................................................................................................
Address:
.....................................................................................................................................................
Postal code:..................... City:.......................................... Country:............................
Telephone:.............….................................. E-mail: ..................................................................
Presentation, if applicable
Title of presentation:
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
Authors:
.....................................................................................................................................................
Type of presentation:
Oral Communication
Poster
fr-polymeeting.sciencesconf.org
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/european-polymer-federation.html#Prof._Geta_DAVID
|
European polymer federation
|
XIIth French-Romanian Polymer Meeting
5-7 September 2016
Sophia Antipolis, France
Second circular
Under the auspices of
ACADEMIA ROMÂNĂ
GROUPE FRANÇAIS DES POLYMERES
SOCIETATEA DE CHIMIE DIN ROMÂNIA
EUROPEAN POLYMER FEDERATION
Dr. Alice MIJA University of Nice Sophia-Antipolis, LPMC– UMR CNRS 7336
Dr. Patrick NAVARD Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Acad. Bogdan Simionescu Institute of Macromolecular Chemistry « Petru Poni », Vice-president of Romanian Academy, Iasi
Prof. Geza BANDUR Polytechnic University of Timișoara
Dr. Mihail-Dumitru BĂRBOIU European Institute of Membranes, Montpellier
Prof. Philippe CASSAGNAU INSA Lyon
Prof. Jean-François CHAILAN University of Toulon
Prof. Alain Crespy University of Toulon
Prof. Geta DAVID Technical University « Gheorghe Asachi » of Iași
Prof. Christelle DELAITE University Haute Alsace
Dr. Călin DELEANU Center of Organic Chemistry of Romanian Academy, Bucureşti
Prof. Jacques Desbrières University of Pau & Pays de l'Adour
Prof. Jean-François GÉRARD INSA Lyon
Prof. Philippe GUÉGAN University Pierre et Marie Curie 6, Ivry sur Seine
Prof. Thierry Hamaide IMP/LMPB University of Lyon 1, Villeurbanne
Dr. Valeria HARABAGIU Institute of Macromolecular Chemistry « Petru Poni », Iasi
Dr. Laurent HEUX CERMAV, CNRS, Grenoble
Dr. Cristina IOJOIU LEPMI, CNRS, INP Grenoble
Prof. Valérie LANGLOIS University of Paris-Est, ICMPE Thiais
Prof. Didier Le Cerf University of Rouen
Dr. Didier LOURDIN INRA Nantes
Prof. Luc PICTON University of Rouen
Prof. Marcel Popa Technical University « Gheorghe Asachi » of Iași
Prof. Lucian Rusnac Polytechnic University of Timișoara
Dr Daniela RUSU
Prof. Jean Yves Sanchez Universidad Carlos III de Madrid ; LEPMI, PHELMA, INP Grenoble
Dr. Cyrile SOLLOGOUB ENSAM Paris
Dr Tatiana BUDTOVA Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Sylvie MASSOL Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Dr. Alice MIJA University of Nice Sophia-Antipolis, LPMC– UMR CNRS 7336
Dr. Patrick NAVARD Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Dr Edith PEUVREL-DISDIER Cemef, CNRS/Mines ParisTech, Sophia Antipolis
Dr Luc VINCENT University of Nice Sophia-Antipolis, LPMC– UMR CNRS 7336
In 1993, enthusiastic French and Romanian researchers launched in Iaşi (Romania) the 1st French-Romanian Meeting on Polymers. Over time, these biannual meetings have fostered the birth and development of many fruitful collaborations between the two countries.
In 2016, the Materials Forming Center (CEMEF) of Mines ParisTech in Sophia Antipolis, the Nice Sophia Antipolis University and the Institute of Macromolecular Chemistry "Petru Poni" of the Romanian Academy, Iasi, are organizing the 12th edition of the French-Romanian Meeting on Polymers, held in Sophia Antipolis (Alpes-Maritimes, France) from 5 to 7 September 2016.
We wish this meeting to be, as usual, very friendly. It aims to boost scientific exchanges, promote communication between teams and help building scientific collaborations between researchers from diverse but complementary backgrounds, between Romania and France.
The event will be organized around oral communications, mainly given by doctoral students or post-doctoral scientists and by guest speakers.
To best promote exchanges between all actors in polymer science, no specific theme is imposed: all aspects in the fields of chemistry, physical chemistry, physics and mechanics of polymers and for the whole spectrum of possible applications will be discussed.
Oral communications will be of 20 minutes (including 5 minutes of discussion). Poster sessions are planned. The official languages of the meeting are English and French.
Location of conference. Travel and accommodation
|
The meeting will be held on the campus of Mines ParisTech in Sophia Antipolis close to Antibes. Located a few km from the sea side, the campus is well equipped for hosting such a meeting. Details regarding how to reach the meeting place and hotels are given on the web site. The closest airport is Nice and the closest train station is Antibes.
To register, you must send the filled registration sheet given at the end of this circular to Sylvie Massol ([email protected]).
Registration fees are 200€ if paid before July 31st, 280€ if paid after this date.
Instructions on how to pay registration fees are given on the web site. Registration includes proceedings, coffee breaks, three lunches, a conference dinner and a visit of Monaco including the exotic garden and the oceanographic museum.
Abstracts must be submitted before 15 June 2016 to Sylvie Massol ([email protected]). Instructions are given next page.
Sylvie Massol
Mines Paris Tech - Cemef
CS 10207 06904 Sophia Antipolis cedex France
Tel +33 (0)4 93 95 74 89
[email protected]
fr-polymeeting.sciencesconf.org
Title of contribution/Titre : Calibri 14 pts, Bold, single line, centered
Authors/auteurs A1, B2 : Calibri 11pts, single line, centered
Address: : : Calibri 11pts, single line, centered
1Université de Nice-Sophia Antipolis,
2Univ…
Email address of speaker:
Body of the abstract: Calibri 11pts, interspace: 1.5 line, justified.
One page maximum (very strict), bibliography at the bottom of the page.
Abstracts must be submitted before 15 June 2016 to Sylvie Massol ([email protected]).
fr-polymeeting.sciencesconf.org
XIIth French-Romanian Polymer Meeting
5-7 September 2016
Sophia Antipolis, France
REGISTRATION FORM
Mr. / Mrs. / Dr. / Prof.
Surname:............................................................ Name:..............................................................
Institution: .....................................................................................................................................................
Address:
.....................................................................................................................................................
Postal code:..................... City:.......................................... Country:............................
Telephone:.............….................................. E-mail: ..................................................................
Presentation, if applicable
Title of presentation:
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
Authors:
.....................................................................................................................................................
Type of presentation:
Oral Communication
Poster
fr-polymeeting.sciencesconf.org
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/caiet-de-sarcini-v8.html?page=11
|
Caiet de sarcini - səhifə 11
|
Note: 1) Planeitatea in profillongitudinal se va determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.
2) Rugozitatea se va determina atat prin masuratori cu pendulul conf. SR EN 13036/4 cat si prin masurarea macrotexturii supraeetei prin tehnica volumetrica a petei conf. SR EN 13036/1 . Determinarea rugozitatii cu pendulul este obligatorie si are intaietate in caz de litigiu.
Rugozitatea se va determina atat prin masuratori cu pendulul conf. SR EN 13036/4 cat si prin masurarea macrotexturii suprafetei prin tehnica volumetrica a petei conf. SR EN 13036/1
Masuratorile se vor efectua in perioada aprilie-octombrie si la temperaturi atmosferice mai mari de + 15°C.
Pe fiecare sector de drum in lungime de 1 km se vor alege minim 3 sectiuni de incercare astfelincat sa fie cat mai reprezentative pentru suprafata de rulare a drumului.
Pe fiecare sectiune de drum masuratorile se vor efectua in profiluri transversale situate la distante de 10,0 m conform figurii urmatoare:
Intr-un profil transversal punctele in care se fac masuratorile se vor alege astfel incat sa fie pe benzile de circulatie (pe urmele rotilor) si in axa drumului.
In cazul determinarii rugozitatii prin metoda cu pendul, in fiecare punct aparatul se va aseza astfel incat pendulul sa oscileze in sensul desfasurarii traficului.
- Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice BA 16 trebuie sa corespunda conditiilor din tabelele urmatoare. Determinarile se fac conform metodologiei prevazute in STAS 1338/1, STAS 1338/3 SR EN 12697-6-2004, SR EN 12697-23-2004, SR EN 12697-27-2002, SR EN 12697-28-2002, SR EN 12697-34+Al :2007 si SR EN 1269735+Al :2007 pe probe de mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau de la asternere, inainte de compactare.
Caracteristici fizico-mecanice determinate pe cilindri Marshall
|
|
Stabilitate ( S) la 60°C, KN, min.
|
|
8,0
|
Indice de curgere (I) mm
|
|
1,5 ... .4,0
|
Raportul S/I, KN/mm
|
|
2,0 ... 5,3
|
Densitate aparentii, kg/m3, min.
|
|
2300
|
Absorbtie de apa % vol
|
|
1,5 ... 5
|
|
|
|
Caracteristici fizico-mecanice determinate prin incercari dinamice pe cilindri confectionati la presa giratorie
|
|
Volum de goluri, la 80 giratii, %, maxim
|
5,00
|
Rezistenta la deformatii permanente (fluaj dinamic)
|
|
-deformatia la 50°C, 300 KPa si 1800 impulsuri, µm/m, maxim
|
30 000
|
- viteza de deformatie la 50°C, 300 KPa si 1800 impulsuri, µm/m/ciclu, maxim
|
3
|
Modulul de rigiditate la 15°C, MPa, minim
|
4500
|
|
Caracteristicile imbracamintei bituminoase
|
|
Absorbtie de apa, % vol.
|
|
2……5
|
Grad de compactare, % min.
|
|
96
|
Compactarea stratului se verifica prin stabilirea gradului de compactare si prin incercari de laborator pe carote.
Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii compacte din strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall preparate in laborator din mixtura respectiva.
Densitatea aparenta a mixturii din strat se poate determina prin carote prelevate din stratul gata executat sau prin masuratori "in situ" cu gamadensimetrul.
Incercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactarii constau in determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa pe placute (1 00x1 00 mm) sau pe carote cilindrice cu Φ100 mm sau Φ200 mm netulburate.
- Semnalizarea Iucrarilor si masuri privind sanatatea si securitatea in munca
Antreprenorul va lua toate masurile necesare asigurarii semnalizarii lucrarilor in conformitate cu reglementarile si legislatia in vigoare. Semnalizarea lucrarilor si asigurarea sanatatii si securitatii in munca pe tot parcursul derularii executiei, se va efectua conform prevederilor din:
-
Ordinul MT nr.411/08.06.2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei rutiere sau de instituire a restrictiilor, in vederea executarii de lucrari in zona drumurilor publice, publicat in M.O. nr.397/24.08.2000 si brosura.
-
Instructiunile proprii privind Sanatatea si Securitatea in Munca privind lucrarile de constructii, intretinere si exploatarea drumurilor si podurilor, cu respectarea legislatiei in vigoare la data executiei lucrarilor
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor se face in conformitate cu prevederile legale in acest sens si conform AND 514/2007 "Metodologie privind efectuarea receptiei lucrarilor de intretinere si reparare curenta drumuri si poduri", in doua etape :
- receptia la terminarea lucrarilor
- receptia finala, la expirarea perioadei de garantie;
Receptia la terminarea lucrarilor
Receptia la terminarea lucrarilor se face la cel mult o luna de la terminarea lucrarilor. Documentatia ce se prezinta pentru receptia la terminarea lucrarilor este urmatoarea:
- aprobarea de incepere a executiei lucrarilor;
- contractul subsecvent de executie a lucrarilor
- documentatia tehnico-economica de executie (piesele scrise si desenate ale proiectului avizate si aprobate de organele in drept) intocmita de executant;
- situatiile lucrarilor executate (masuratori, caiete de atasament, note de comanda suplimentare, note de renuntare, etc.);
- procese verbale de lucrari ascunse, daca este cazul;
- caietul de dispozitii (comunicari) de santier pe probleme de executie si calitate;
- rezultatele tuturor verificarilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, rezultatul verificarilor privind grosimea straturilor, etc.;
- buletine de analiza pentru stabilirea retetelor privind mixtura asfaltica cu aprobarile necesare precum si pentru probele prelevate in statiile de preparare si la punctele de lucru cu rezultatele incercarilor efectuate pentru verificarea calitatii lucrarilor ;
Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea termenului de garantie. In perioada de garantie dirigintele de santier sau reprezentantul beneficiarului are obligatia de a comunica in scris executantului si investitorului observatiile in legatura cu comportarea in exploatare si in legatura cu calitatea remedierilor executate in acest interval.
Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarilor executate, precum si propunerile facute de comisia de receptie la terminarea lucrarilor vor fi remediate, respectiv realizate de constructor pe cheltuiala acestuia, in mod corespunzator si la termenele stabilite.
Documentatia ce se prezinta pentru receptia finata este urmatoarea:
- procesele verbale de admitere a receptiei la terminarea lucrarilor ;
-
comunicarile efectuate de dirigintele de santier (sau reprezentantul investitorului) executantului, in legatura cu comportarea in perioada de garantie si in legatura cu calitatea remedierilor executate in acest interval;
-
rezultatele unor eventuale incercari efectuate in perioada de garantie;
-
cartea constructiei completata la zi in conformitate cu normele In vigoare;
In cadrul receptiei finale se va examina dosarul lucrarii, constatandu-se remedierea neconformitatilor constatate la receptia de terminare a lucrarilor cat si degradarile aparute in perioada de garantie.
-
REPARATII CAROSABILCU BAD 25(5CM)+BA16(4CM)
Obiect si domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de asanare a suprafetelor burdusite, executate in conformitate cu prevederile "Normativului pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere moderne" - indicativ AND 547-98
Prevederile caietului de sarcini se aplica pe timp de vara la imbracamintile bituminoase la care au aparut degradari care pun in pericol siguranta circulatiei.
Lucrarile prevazute in acest caiet de sarcini se vor executa in perioada 15 martie - 15 noiembrie, in scopul repararii degradarilor si asigurarii sigurantei circulatiei.
Prevederi generale
Executantul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Executantul va asigura intocmirea documentatiei tehnico-economice pentru obtinerea autorizatiei de constructie, documentatie ce va fi avizata de catre comisia tehnica de avizarea. Documentatia tehnico economica va respecta cerintele impuse de Legea 50/1991 modificata si actualizata. Va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor incercarilor si determinarile pentru materialele sau semifabricatele puse in opera sau le va efectua la laboratoare autorizate pentru materialele ce concura la fabricarea mixturilor folosite.
Mixturi asfaltice vor fi preparate si puse in opera conferm SR 174-1 si SR 174-2 EXECUTIA LUCRARILOR
Tehnologia de asanare a suprafetelor burdusite cuprinde mai multe faze, in functie de suprafata burdusita, care determina: modul de decapare, de sapare a sistemului rutier, tipul de mixtura, modul de asternere si modul de compactare, astfel:
Pregatirea suprafetelor, se face dupa cum urmeaza:
- marcarea suprafetei afectate de burdusire necesara a fi decapata, se face prin trasarea unor linii pline la marginea acesteia folosindu-se creta sau alte mijloace adecvate; se va da o atentie deosebita obtinerii unor patrulatere estetice care sa cuprinda intreaga suprafata degradata sau susceptibila de degradare.
- identificarea si marcarea suprafetelor necesare a fi reparate, se face impreuna cu delegatul beneficiarului si cu responsabilul tehnic cu executia.
- frezarea suprafetei drumului pentru a reduce denivelarile, astfel incat marginile decapate sa aiba asa numitele muchii vii. Frezarea suprafetelor se va face pe tronsoane astfel incat acoperirea sa se execute in maxim 24 de ore
- intreaga suprafata a stratului suport trebuie temeinic curatata, si dupa caz, spalata.
Operatia de curatire si eventual spalare a stratului suport trebuie efectuata cu maximum 2 ore
inainte de dispandirea liantului. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa trebuie indepartat. Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa ce dirigintele de santier va constata ca stratul suport a fost pregatit in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini si va consemna aceasta intr-un proces-verbal de receptie calitativa.
- amorsarea suprafetelor se realizeaza cu bitum taiat (0,4kg/mp) sau emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida 0,8-1 kg/m2, diluata cu apa curata, nealcalina, in proportie de 1: 1. Amorsarea se va realiza obligatoriu cu dispozitive mecanice de pulverizare pentru crearea unei pelicule omogene pe toata suprafata stratului suport.
- astemerea de material geocompozit - strat antifisura Executia sistemului rutier.
Sistemul rutier se realizeaza din 9 cm mixtura asfaltica (5cm strat de legatura + 4 cm strat de uzura). Astemerea straturilor se va executa in reprize si se va compacta energic dupa fiecare strat, conform procedurilor STAS in vigoare.
Se va intocmi proces verbal de lucrari ascunse la strat suport pentru stratul de legatura -B.A.D.25.
Punerea in opera a mixturii asfaltice se face prin asternere in doua straturi: 5 cm strat de legatura din B.A.D. 25 si 4 cm strat de uzura din B.A. 16. La asternere si compactare se va respecta regimul de temperaturi impus de STAS 174/2/1997.
Compactarea si verificarea straturilor se face in conformitate cu cele precizate la punctul 2 (repararea imbracamintilor cu mixtura asfaltica BA 16)
Dupa compactarea mixturii asfaltice asternute, se badijoneaza cu nisip bitumat sau nisip 0 ... 3 mm de preferinta nisip de concasaj pentru asigurarea etanseitatii suprafetei reparate.
Transportul mixturii asfaltice se va efectua cu autocamioane cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura, curatate de orice corp strain si uscate inainte de incarcare. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+ 10°C ..... + 15°C ) , autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare. Utilizarea de produse succesibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura , etc.) este interzisa. V olumul mijloacelor de transport, va fi determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice, de cerintele beneficiarului si de posibilitatile de punere in opera, evitandu-se eventuale perioade de asteptare ce ar determina scaderea temperaturii mixturii asfaltice .
Semnalizarea lucdirilor si masuri privind sanatatea si securitatea in munca Antreprenorul va lua toate masurile necesare asigurarii semnalizarii lucrarilor in conformitate cu reglementarile si legislatia in vigoare. Semnalizarea lucrarilor si asigurarea sanatatii si securitatii in munca pe tot parcursul derularii executiei, se va efectua conform prevederilor din:
Ordinul MT nr.411/08.06.2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei rutiere sau de instituire a restrictiilor, in vederea executarii de lucrari in zona drumurilor publice, publicat in M.O. nr.397 /24.08.2000 si brosura.
Instructiunile proprii privind Sanatatea si Securitatea In Munca privind lucrarile de constructii, Intretinere si exploatare a drumurilor si podurilor, cu respectarea legislatiei in vigoare la data executiei lucrarilor
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor se face In conformitate cu prevederile legale In acest sens si conform AND 514/2007 "Metodologie privind efectuarea recepliei lucrarilor de intretinere si reparare curentii drumuri si poduri", In doua etape :
- receptia la terminarea lucrarilor
- receptia finala, la expirarea perioadei de garantie;
Receptia la terminarea lucrarilor
Receptia la terminarea lucrarilor se face la cel mult o luna de la terminarea lucrarilor. Documentatia ce se prezinta pentru receptia la terminarea lucrarilor este urmatoarea:
-
aprobarea de incepere a executiei lucrarilor;
-
contractual subsecvent de executie a lucrarilor;
-
documentatia tehnico-economica de executie (piesele scrise si desenate ale proiectului avizate si aprobate de organele in drept) intocmita de executant;
-
situatiile lucrarilor executate (masuratori, caiete de atasament, note de comanda suplimentare, note de renuntare, etc.);
-
procese verbale de lucrari ascunse, daca este cazul;
-
caietul de dispozitii (comunicari) de santier pe probleme de executie si calitate;
-
rezultatele tuturor verificarilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, rezultatul verfificarilor privind grosimea straturilor, etc.;
-
buletine de analiza pentru stabilirea retetelor privind mixtura asfaltica cu aprobarile necesare precum si pentru probele prelevate in statiile de preparare si la punctele de lucru cu rezultatele incercarilor efectuate pentru verificarea calitatii lucrarilor ;
-
certificatele de conformitate ale materialelor puse in opera
Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea termenului de garantie. In perioada de garantie dirigintele de santier sau reprezentantul beneficiarului are obligatia de a comunica in scris executantului si investitorului observatiile in legatura cu comportarea in exploatare si in legatura cu calitatea remedierilor executate in acest interval.
Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarilor executate, precum si propunerile facute de comisia de receptie la terminarea lucrarilor vor fi remediate, respectiv realizate de constructor pe cheltuiala acestuia, in mod corespunzator si la termenele stabilite.
Documentatia ce se prezinta pentru receptia finala este urmatoarea:
- procesele verbale de admitere a receptiei la terminarea lucrarilor;
- comunicarile efectuate de dirigintele de santier (sau reprezentantul investitorului) executantului, in legatura eu comportarea in perioada de garantie si in legatura cu calitatea remedierilor executate in acest interval;
- rezultatele unor eventuale incercari efectuate in perioada de garantie;
- cartea construetiei completata la zi in conformitate cu normele in vigoare;
In cadrul receptiei finale se va examina dosarul lucrarii, constatandu-se remedierea neconformitatilor constatate la receptia de terminare a lucrarilor cat si degradarile aparute in perioada de garantie.
3) REPARATII ALE IMBRACAMINTILOR DIN BETON RUTIER DE TIP BcR 4,5 (P3)
Obiect si domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se refera la remedierea defectiunilor imbracamintilor din beton de ciment de tipul rupturilor care afecteaza intreaga grosime a dalei, precum si a celor de tipul faiantarilor si tasarilor care necesita inlocuirea partiala sau totala a dalei degradate, se face prin utilizarea betonului rutier fluidifiat, executate in conformitate cu prevederile "Normativului pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere moderne" - indicativ AND 547-98. Lucrarile prevazute in acest caiet de sarcini se vor executa in perioada 15 martie - 15 noiembrie, in scopul repararii degradarilor si asigurarii sigurantei circulatiei.
Prevederi generale
Executantul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Executantul va asigura intocmirea documentatiei tehnico-economice pentru obtinerea autorizatiei de constructie, documentatie ce va fi avizata de catre comisia tehnica de avizare. Documentatia tehnico economica va respecta cerintele impuse de Legea 50/1991 modificata si actualizata. Va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor incercarilor si determinarile pentru materialele sau semifabricatele puse in opera sau le va efectua la laboratoare autorizate pentru materialele ce concura la fabricarea mixturilor folosite.
Executia lucrarilor
Tehnologia de executie a reparatiilor cu beton fluidifiat este urmatoarea:
- se sparge suprafata degradata pe toata grosimea dalei cu ciocanul pneumatic, dupa o forma regulata la o distanta cu 10 cm in plus fata de marginea degradarii, urmarindu-se ca latura cea mai mica a zonei decapate sa nu fie mai mica de 0,5 m. Daca dala prezinta degradari pe mai mult de jumatate din suprafata se inlocuieste in intregime;
- se indeparteaza partile sparte si particulele dezagregate din betonul vechi;
- se monteaza daca este cazul cofraje laterale din dulapi de lemn sau longrine si se amenajeaza rosturile existente;
- se spala cu apa suprafetele verticale de contact ale betonului vechi si se amorseaza cu lapte de ciment;
- betonul se prepara in statii fixe
- se transporta betonul si se toama direct prin curgere libera in interiorul zonei decapate;
- se compacteaza stratul de beton cu utilaje de compactare vibratoare (placi, grinda sau de adancime);
- se finiseaza si se striaza suprafata betonului proaspat dupa care se protejeaza cu pelicule de protectie sau cu un strat de nisip umed.
Portiunile de drum reparate cu beton rutier fluidifiat se pot da in circulatie la minimum 7 zile de la executie in cazul cand temperatura atmosferica este de peste 25°C.
Verificarea lucrarilor
Se face de catre responsabilul tehnic cu executia a executantului si cu dirigintele de santier nominalizat de beneficiar.
Semnalizarea lucrarilor si masuri privind sanatatea si securitatea in munca Antreprenorul va lua toate masurile necesare asigurarii semnalizarii lucrarilor in conformitate cu reglementarile si legislatia in vigoare. Semnalizarea lucrarilor si asigurarea sanatatii si securitatii in munca pe tot parcursul derularii executiei, se va efectua conform prevederilor din:
-
Ordinul MT nr.411/08.06.2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei rutiere sau de instituire a restrictiilor, in vederea executarii de lucrari in zona drumurilor publice, publicat in M.O. nr.397/24.08.2000 si brosura.
-
Instructiunile proprii privind Sanatatea si Securitatea in Munca privind lucrarile de constructii, intretinere si exploatare a drumurilor si podurilor, cu respectarea legislatiei in vigoare la data executiei lucrarilor
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor se face in conformitate cu prevederile legale in acest sens si conform AND 514/2007 "Metodologie privind efectuarea receptiei lucrarilor de intrelinere si reparare curenta drumuri si poduri", in doua etape :
- receptia la terminarea lucrarilor
- receptia finala, la expirarea perioadei de garantie;
Receptia la terminarea lucrarilor
Receptia la terminarea lucrarilor se face la cel mult o luna de la terminarea lucrarilor. Documentatia ce se prezinta pentru receptia la terminarea lucrarilor este urmatoarea:
-aprobarea de incepere a executiei lucrarilor;
-contractul subsecvent de executie a lucrarilor
-documentatia tehnico-economica de executie (piesele scrise si desenate ale proiectului avizate si aprobate de organele in drept) intocmita de executant;
- situatiile lucrarilor executate (masuratori, caiete de atasament, note de comanda suplimentare, note de renuntare, etc.);
-
procese verbale de lucrari ascunse, daca este cazul;
-
caietul de dispozitii (comunicari) de santier pe probleme de executie si calitate;
-
rezultatele tuturor verificarilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, rezultatul verificarilor privind grosimea straturilor, etc.;
-
buletine de analiza pentru calitatea betonului pus in opera;
-
certificatele de conformitate ale materialelor puse in opera.
Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea termenului de garantie. In perioada de garantie dirigintele de santier sau reprezentantul beneficiarului are obligatia de a comunica in scris executantului si investitorului observatiile in legatura cu comportarea in exploatare si in legatura cu calitatea remedierilor executate in acest interval.
Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarilor executate, pre cum si propunerile facute de comisia de receptie la terminarea lucrarilor vor fi remediate, respectiv realizate de constructor pe cheltuiala acestuia, in mod corespunzator si la termenele stabilite.
Documentatia ce se prezinta pentru receptia finala este urmatoarea:
- procesele verbale de admitere a receptiei la terminarea lucrarilor ;
- comunicarile efectuate de dirigintele de santier (sau reprezentantul investitorului) executantului, in legatura cu comportarea in perioada de garantie si in legatura cu calitatea remedierilor executate in acest interval;
- rezultatele unor eventuale incercari efectuate in perioada de garantie;
- cartea constructiei completata la zi in conformitate cu normele in vigoare;
In cadrul receptiei finale se va examina dosarul lucrarii, constatandu-se remedierea neconformitatilor constatate la receptia de terminare a lucrarilor cit si degradarile aparute in perioada de garantie.
4) MONTAT PAVELE INIERBATE (P4)
MONTAJ ELEMENTE PENTRU PAVAJ
Pentru montarea pavajului este necesara stabilirea exacta a configuratiei terenului ce urmeaza sa fie amenajat.
Se delimiteaza suprafata de pavat cu tarusi de lemn si sfoara (optional).
Se inlatura de pe zona ce urmeaza a fi pavata ,un strat de pamant de la suprafata, de grosime 200. Daca suprafata e plata, pentru drenare, se va crea o usoara panta in timpul excavarii. Adancimea de excavare se calculeaza astfel: grosimea pavajului, + 10 cm patul de pavaj , 10 cm stratul de baza.
Se vor inlatura toate radacinile si buruienile. Golurile se umplu cu pietris si se compacteaza. Se va compacta toata suprafata decopertata in cazul cand stratul de baza este din beton.
STRATUL DE BAZA
Pe suprafata decopertata se aseaza stratul de baza (pietris) cu grosimea de 100÷150 mm.Alegerea stratului de baza difera de la lucrare la lucrare, in functie de specificatia proiectantului, de utilizarea preconizata a suprafetei pavate.
A.Stratul de baza flexibil din pietris se recomanda pentru elementele de pavaj cu dimensiuni mici.
Pietrisul se distribuie pe terasament in mod egal si se niveleaza.
Suprafata pavata trebuie sa aiba o panta pentru scurgere de 1% ( 1 cm diferenta de nivel pe metru).Aceasta panta se realizeaza cu ajutorul a doua tevi care se introduc in stratul de pietris, masurandu-se exact diferenta de nivel. Tevile sunt suport pentru rigla de nivelare.
Se compacteaza pietrisul prin vibrare. Pentru aceasta operatie se utilizeaza un vibrator cu placa (130 – 160 kg in serviciu).
PATUL DE PAVAJ
Peste pietrisul compactat sau peste stratul de beton se aseaza un strat de nisip uscat ( sort 0÷4mm) cu grosimea de 40 mm numit pat de pavaj. Se cilindreaza nisipul apoi se mai imprastie nisip “de pierdere” si se niveleaza. Stratul de nisip trebuie sa fie perfect neted, fara urme.
Nu trebuie pasit pe suprafata de nisip gata pregatita.
Pentru calculul definitive al inaltimii pavajului este bine sa se stie ca, in final, prin vibrarea pavajului montat pe nisip, inaltimea va scadea cu 20 mm.
MONTAREA ELEMENTELOR DE PAVAJ
Montarea elementelor de pavaj pe stratul de nisip se face prin simpla asezare a acestora la configuratia dorita. Intre elementele de pavaj ramane un rost de 2-3 mm.
Umplerea rosturilor
Dupa terminarea asezarii elementelor de pavaj pe stratul de nisip, in rosturi se va presara nisip fin (granule de maxim 2 mm), dupa care se va matura bine suprafata pavata.
Pentru pavajul tip se vor umple golurile cu pamant fertil, drenat bine sau pietris ornamental. Pentru elementele de pavaj montate pe mortar, umplerea finala a rosturilor se realizeaza in 4 ore de la asezarea pavajului, cand rosturile au inca mortar proaspat de la procesul de “asezare”.
In zilele foarte calduroase se poate uda in prealabil pavajul.
5) si 6) MONTA SI DEMONTAT BORDURI MARI/MICI (P5 SI P6)
Prezentul caiet de sarcini se refera la inlocuirea bordurilor uzate si degradate cu borduri noi, inclusiv refacerea fundatiei acestora. Bordurile care necesita inlocuire, vor fi prinse in documentatiile tehnieo - economiee intocmite pentru punetele 2 si 3 din prezentul caiet de sarcini si se vor executa odata eu acestea. Instructiunile au ca seop precizarea actiunilor , fazelor tehnologiee , utilajelor si materialelor necesare pentru protejarea si delimitarea marginii partii carosabile de restul platformei .
Procedura se va utiliza la lucrarile de incadrare , de o parte si alta a imbracamintii .
Materiale
Bordurile sunt bloeuri prismatice din piatra cioplita sau beton de ciment dispuse in lungul drumului la marginea imbracamintei respectand proiectele de executie aferente si prevederile tehnice STAS 4032/1 , STAS 1139/1 , STAS 6244 , STAS 388,SR 1500,STAS 662,STAS 1667,indieativ NE 012-99, STAS 1598/1/2.
Beton C 12/15 pentru montarea bordurilor
Beton C 18/22,5 pentru borduri din beton de ciment Borduri pentru carosabil 20x25 cm
Borduri pentru trotuar 10x 15 cm
Nisipul natural spalat sort 0/3mm,pietris sort 3/7;7/16;16/31
Ciment portland
Aditiv SUPERPLAST
EXECUTIA LUCRARILOR
Tehnologia lucrarii
Bordurile existente se desfac cu ajutorul pikamerului, inclusiv fundatiile existente iar materialul rezultat va fi evacuat din zona.
Se sapa caseta drumului manual in vederea crearii spatiului necesar executarii fundatie.
Se picheteaza traseul bordurii cu tarusi de lemn sau metal drepte , se intinde sfoara pentru stabilirea liniei bordurii si se alineaza bordura in lungul sforii .
Se toarna betonul fundatiei manual cu lopata cu circa 2 - 3 cm mai sus decat cota necesara , pentru ca atunci cand se aseaza bordura sa nu mai fie nevoie de completari cu mortar de ciment dedit in mica masura . Betonul se toama in asa fel incat suprafata lui sa asigure o asezare core eta a bordurii .
Bordurile se aseaza manual in functie de greutatea acestuia de unul sau doi muncitori astfel ca muchia interioara sa urmareasca sfoara care materializeaza linia bordurii.
Bordurile de incadrare se aseaza cu fata superioara la 5 - 8 mm sub nivelul marginii imbracamintilor asfaltice si cu 10 mm sub nivelul imbracamintilor de piatra cioplita .
In profil longitudinal nu se admit denivelari mai mari decat ale imbracamintii asfaltice .
Bordurile de trotuar se aseaza cu fata superioara la 10 - 15 cm deasupra nivelului marginii imbracamintii , in functie de cantitatea de apa ce curge pe rigola . In acest caz nu se admit denivelari mai mari decat panta longitudinala a rigolei si imbracamintii trotuarului.
Pentru curbe se folosesc borduri de trotuar de aceeasi sectiune ca si bordurile din aliniament dar de lungime mai mica spre a se realiza o cat mai usoara inscriere in curbe .
Corecturile de pozitie se fac prin ciocanire cu ciocan de lemn sau fier , punandu-se mai intai pe locul unde va fi lovita bordura, o scandurica de protectie .
Rosturile bordurilor implica colmatarea cu mortar de ciment a spatiului ce ramane intre doua borduri alaturate . La bordurile de trotuar se traseaza pe mortarul de rostuire o linie care marcheaza in relief rostul .
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Se face conform C 56-85.
Verificarea materialelor
Materialele vor fi verificate conform prescriptiilor din normele dupa care se produc.
Controlul lucrarilor
Se va controla in ceea ce priveste: - curatenia
- planeitatea;
- linearitatea;
- colmatarea rosturilor dintre borduri.
Se atrage atentia in mod deosebit asupra semnalizarii corecte a punctului de lucru in vederea evitarii producerilor unor accidente de circulatie cat si pentru protejarea personalului ce executa respectivele lucrari de reparatii, cu indicatoarele rutiere bine fixate pentru a rezista pe toata durata executarii lucrarilor.
Verificarea lucrarilor se face de catre responsabilul tehnic cu executia a executantului si cu dirigintele de santier nominalizat de beneficiar.
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia preliminara
Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamentului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94, impreuna cu celelate lucrari efectuate pe strada respectiva.
Receptia finala
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie, perioada de garantie care este data de perioada de garantie a covorului asfaltic.
In perioada de garantie a montarii bordurilor, toate eventualele defectiuni vor fi remediate de catre constructor.Receptia finala se face conform prescriptiilor legale in vigoare si a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
7) REPARATII TROTUARE CU BA8 - GR.7CM (P7)
Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de reparare si intretinere a trotuarelor, executate in conformitate cu prevederile "Normativului pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere modeme" - indicativ AND 547-98
Prevederile caietului de sarcini se aplica in perioada 15 martie - 15 noiembrie, in scopul repararii degradarilor aparute pe trotuare.
Prevederi generate
Executantul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Executantul va asigura prinderea in documentatiile tehnico - economice intocmite pentru punctele 2 si 3 din prezentul caiet de sarcini si a acestor reparatii, ele executandu-se odata cu acestea. Va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor incercarilor si determinarile pentru materialele sau semifabricatele puse in opera sau le va efectua la laboratoare autorizate pentru materialele ce concura la fabricarea mixturilor folosite.
Mixturi asfaltice vor fi preparate si puse in opera conform SR 174-1 si SR 174-2
EXECUTIA LUCRARILOR
Operatiile care sunt prinse sunt cele prevazute la punctul 2 din prezentul caiet de sarcini, singura deosebire fiind la tipul de mixtura asfaltica folosita si anume se va folosi BA8.
Controlul lucrarilor pe parcursul executiei
Inainte de executarea trotuarelor se verifica starea suprafetelor stratului suport.
La executarea trotuarelor se verifica: materialele (calitatea mixturii asfaltice dovedita prin analize de laborator), planeitatea trotuarului, compactarea, aliniamentul bordurilor.
Verificarea lucrarilor
Se face de catre responsabilul tehnic cu executia a executantului si cu dirigintele de santier nominalizat de beneficiar.
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia la terminarea lucrarilor
Receptia la terminarea lucrarilor se face la cel mult o luna de la terminarea lucrarilor si se va face in acelasi timp cu celelalte tipuri de lucrari efectuate pe strada respectiva. Documentatia ce se prezinta pentru receptia la terminarea lucrarilor este urmatoarea:
-
aprobarea de incepere a executiei lucrarilor;
-
contractul subsecvent de executie a lucrarilor
-
documentatia tehnico-economica de executie (piesele scrise si desenate ale proiectului avizate si aprobate de organele in drept) intocmita de executant;
-
situatiile lucrarilor executate (masuratori, caiete de atasament, note de comanda suplimentare, note de renuntare, etc.);
-
procese verbale de lucrari ascunse, daca este cazul;
-
caietul de dispozitii (comunicari) de santier pe probleme de executie si calitate;
-
rezultatele tuturor verificarilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, rezultatul verificarilor privind grosimea straturilor, etc.;
-
buletine de analiza pentru calitatea betonului pus in opera;
-
certificatele de conformitate ale materialelor puse in opera.
Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea termenului de garantie. In perioada de garantie dirigintele de santier sau reprezentantul beneficiarului are obligatia de a comunica in scris executantului si investitorului observatiile in legatura cu comportarea in exploatare si in legatura cu calitatea remedierilor executate in acest interval.
Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarilor executate, precum si propunerile facute de comisia de receptie la terminarea lucrarilor vor fi remediate, respectiv realizate de constructor pe cheltuiala acestuia, in mod corespunzator si la termenele stabilite.
Documentatia ce se prezinta pentru receptia finala este urmatoarea:
- procesele verbale de admitere a receptiei la terminarea lucrarilor ;
-
comunicarile efectuate de dirigintele de santier (sau reprezentantul investitorului) executantului, in legatura cu comportarea in perioada de garantie si in legatura cu calitatea remedierilor executate in acest interval;
-
rezultatele unor eventuale incercari efectuate in perioada de garantie;
-
cartea constructiei completata la zi in conformitate cu normele in vigoare;
In cadrul receptiei finale se va examina dosarul lucrarii, constatandu-se remedierea neconformitatilor constatate la receptia de terminare a lucrarilor cat si degradarile aparute in perioada de garantie.
8) ADUCEREA LA COTA A CAPACELOR DE CAMIN DIN CAROSABIL (P8)
Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de aducere la cota a caminelor aflate in carosabil.
Prevederi generale
Executantul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Executantul va asigura prinderea in documentatiile tehnico - economice intocmite pentru punctele 2, 3 si 4 din prezentul caiet de sarcini si a acestor aduceri la cota, ele executandu-se odata cu acestea. Ele se vor executa inainte de turnarea straturilor de mixturi asfaltice
EXECUTIA LUCRARILOR
- marcarea prealabila a pozitiei capacului
- spargerea covorului de asfalt, cu protejarea partii metalice a ramei;
- scoaterea capacului si ramei;
- curatirea marginii caminului;
- masurarea corecta a grosimii ramei si a denivelarii dintre cota caii si marginea buna,
rezistenta a caminului;
- pentru a acoperi diferenta intre cota caii si cota viitorului suport pentru rama capacului; se pot folosi inele/saibe/colaci din beton armat, prefabricate; acestea se aseaza peste marginea rezistenta a caminului pe un strat de mortar de ciment M 100 (si intre inele se pune mortar); nu se va aseza colacul din beton direct peste buza cosului caminului intrucat la o rezemare neuniforma acesta se sparge;
-peste inel se aseaza un strat subtire de mortar si apoi rama si capacul;
- se verifica paralelismul dintre planul fetei ramei si planul suprafetei caii; eroare maxima 0,5
cm;
- dupa minim 3 zile se poate trece la tumarea straturilor de asfalt;
- se asigura protectia locului lucrarii, in trafic, minim 7 zile de la terminarea lucrarii
La capacele asezate pe placa din beton (la caminele din masa plastica, sau altele) operatiunile sunt similare; rama se ridica insa unitar cu placa din beton. Sub placa umplutura va avea un indice de compactare de 95%.
Aceste lucrari vor fi facute de constructorul caii sub supravegherea operatorului. Controlul lucrarilor pe parcursul executiei
La executare se verifica: materialele (calitatea inelelor de beton), planeitatea si compactarea de langa capacul de camin.
Verificarea lucrarilor
Se face de catre responsabilul tehnic cu executia a executantului si cu dirigintele de santier nominalizat de beneficiar.
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia la terminarea lucrarilor
Receptia la terminarea lucrarilor se face la cel mult o luna de la terminarea lucrarilor, impreuna cu receptia celorlalte lucrari executate in carosabil.
Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea termenului de garantie. In perioada de garantie dirigintele de santier sau reprezentantul beneficiarului are obligatia de a comunica in scris executantului si investitorului observatiile in legatura cu comportarea in exploatare si in legatura cu calitatea remedierilor executate in acest interval.
Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarilor executate, precum si propunerile : facute de comisia de receptie la terminarea lucrarilor vor fi remediate, respectiv realizate de constructor pe cheltuiala acestuia, in mod corespunzator si la termenele stabilite.
In cadrul receptiei finale se va examina dosarul lucrarii, constatandu-se remedierea neconformitatilor constatate la receptia de terminare a lucrarilor cat si degradarile aparute in perioada de garantie.
9) ADUCEREA LA COTA A GURILOR DE SCURGERE DIN CAROSABIL (P9)
Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de aducere la cota a gurilor de scurgere.
Prevederi generale
Executantul este obligat sa asigure masurile organizatorice s1 tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Executantul va asigura prinderea in documentatiile tehnico - economice intocmite pentru punctele 2, 3 si 4 din prezentul caiet de sarcini si a acestor aduceri la cota, ele executandu-se odata cu acestea. Ele se vor executa inainte de turnarea straturilor de mixturi asfaltice
EXECUTIA LUCRARILOR
- marcarea prealabila a pozitiei capacului
- spargerea covorului de asfalt, cu protejarea partii metalice a ramei;
- scoaterea capacului si ramei;
- curatirea marginii gurii de scurgere;
- masurarea corecta a grosimii ramei si a denivelarii dintre cota caii si marginea buna,
rezistenta a gurii de scurgere;
- pentru a acoperi diferenta intre cota caii si cota viitorului suport pentru rama gratarului
se pot folosi inele/saibe/colaci din beton armat, prefabricate; acestea se aseaza peste marginea rezistenta a gurii de scurgere pe un strat de mortar de ciment M 100 (si intre inele se pune mortar);
-peste inel se aseaza un strat subtire de mortar si apoi rama si gratarul;
- se verifica paralelismul dintre planul fetei ramei si planul suprafetei caii; eroare maxima 0,5 cm;
Aceste lucrari vor fi facute de constructorul caii sub supravegherea operatorului. Controlul lucrarilor pe parcursul executiei
La executare se verifica: materialele (calitatea inelelor de beton, saibelor, colacilor), planeitatea si compactarea de langa gura de scurgere.
Verificarea lucrarilor
Se face de catre responsabilul tehnic cu executia a executantului si cu dirigintele de santier nominalizat de beneficiar.
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia la terminarea lucrarilor
Receptia la terminarea lucrarilor se face la cel mult o luna de la terminarea lucrarilor, impreuna cu receptia celorlalte lucrari executate in carosabil.
Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea tennenului de garantie. In perioada de garantie dirigintele de santier sau reprezentantul.beneficiarlui are obligatia de a comunica in scris executantului si investitorului observatiile in legatura cu comportarea in exploatare si in legatura cu calitatea remedierilor executate in acest interval.
Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarilor executate, precum si propunerile facute de comisia de receptie la terminarea lucrarilor vor fi remediate, respectiv realizate de constructor pe cheltuiala acestuia, in mod corespunzator si la termenele stabilite.
In cadrul receptiei finale se va examina dosarul lucrarii, constatandu-se remedierea neconformitatilor constatate la receptia de terminare a lucrarilor cat si degradarile aparute in perioada de garantie.
10) ADUCEREA LA COTA A RASUFLATORILOR DE GAZE (P10)
Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de aducere la cota a rasuflatorilor de gaze din carosabil.
Prevederi generale
Executantul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Executantul va asigura prinderea in documentatiile tehniico - economice intocmite pentru punctele 2, 3 si 4 din prezentul caiet de sarcini si a acestor aduceri la cota, ele executandu-se odata eu acestea.
EXECUTIA LUCRARILOR
- marcarea prealabila a pozitiei rasuflatorii de gaze
- decaparea covorului de asfalt si beton,
- curatirea suprafetelor;
- ridicarea calotei rasuflatorilor la noua cota a strazii
- fixarea calotei rasuflatorilor cu beton, pentru ca pozitia acestora sa fie stabila in timpul refacerii imbracamintii strazii si sa reziste socurilor provocate de trafic
- tumarea stratului de asfalt la nivelul calotei si compactarea acestuia
Aceste lucdiri vor fi ±acute de constructorul caii sub supravegherea operatorului retelei de distributie a gazelor.
Controlul lucrarilor pe parcursul executiei
La executare se verifica: materialele, planeitatea si compactarea realizata langa rasuflatoarea de gaze.
Verificarea lucrarilor
Se face de catre responsabilul tehnic cu executia a executantului si cu dirigintele de santier nominalizat de beneficiar.
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia la terminarea lucrarilor
Receptia la terminarea lucrarilor se face la cel mult o luna de la terminarea lucrarilor, impreuna cu receptia celorlalte lucrari executate in carosabil.
Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea termenului de garantie. In perioada de garantie dirigintele de santier sau reprezentantul beneficiarului are obligatia de a comunica in scris executantului si investitorului observatiile in legatura cu comportarea in exploatare si in legatura cu calitatea remedierilor executate in acest interval.
Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarilor executate, precum si propunerile facute de comisia de receptie la terminarea lucrarilor vor fi remediate, respectiv realizate de constructor pe cheltuiala acestuia, in mod corespunzator si la termenele stabilite.
In cadrul receptiei finale se va examina dosarul lucrarii, constatandu-se remedierea neconformitatilor constatate la receptia de terminare a lucrarilor cat si degradarile aparute in perioada de garantie.
11) SCARIFICARI, REPROFILARI SI CILINDRARI CU ADAOS DE MATERIAL PIETROS (P11)
Obiect si domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de scarificare, reprofilare si cilindrare cu adaos de material pietros.
Prevederile caietului de sarcini se aplica pe timp de vara pe strazile din pamant sau balast.
Lucrarile prevazute in acest caiet de sarcini se vor executa in perioada 15 martie - 15 noiembrie, in scopul repararii degradarilor si asigurarii sigurantei circulatiei.
Prevederi generale
Executantul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Executantul va asigura intocmirea documentatiei tehnico-economice pentru obtinerea autorizatiei de constructie, documentatie ce va fi avizata de catre comisia tehnica de avizare. Documentatia tehnico economica va respecta cerintele impuse de Legea 50/1991 modificata si actualizata. Va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor incercarilor si determinarile pentru materialele sau semifabricatele puse in opera sau le va efectua la laboratoare autorizate pentru materialele ce concura la fabricarea mixturilor folosite.
Balastul folosit va respecta standardele in vigoare.
EXECUTIA LUCRARILOR
Aceasta lucrare cuprinde scarificarea si nivelarea carosabilului cu grederul pe o adancime minima de 5,00 cm. si executarea unui strat de balast de 10,00 cm. dupa cilindrare.
Se vor aduce la cota capacele gurilor de scurgere, capacele caminelor de vizitare, etc.
Controlul lucrarilor pe parcursul executiei
Inainte de executarea nivelarilor se verifica starea suprafetelor stratului suport.
La executarea nivelarilor se verifica: materialele (balastul), planeitatea drumului, compactarea.
Verificarea lucrarilor
Se face de catre responsabilul tehnic cu executia a executantului si cu dirigintele de santier nominalizat de beneficiar.
Se vor respecta:
Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI - MT / octombrie 2000.
Se atrage atentia in mod deosebit asupra semnalizarii corecte a punctului de lucru in vederea evitarii producerilor unor accidente de circulatie cat si pentru protejarea personalului ce executa respectivele lucrari de reparatii, cu indicatoarele rutiere bine fixate pentru a rezista pe toata durata executarii lucrarilor.
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia la terminarea lucrarilor
Receptia la terminarea lucrarilor se face la cel mult o luna de la terminarea lucrarilor si se va face in acelasi timp cu celelalte tipuri de lucrari efectuate pe strada respectiva. Documentatia ce se prezinta pentru receptia la terminarea lucrarilor este urmatoarea:
- aprobarea de incepere a executiei lucrarilor;
- contractul subsecvent de executie a lucrarilor
- documentatia tehnico-economica de executie (piesele scrise si desenate ale proiectului avizate si aprobate de organele in drept) intocmita de executant;
- situatiile lucrarilor executate (masuratori, caiete de atasament, note de comanda suplimentare, note de renuntare, etc.);
-
procese verbale de lucrari ascunse, daca este cazul;
-
caietul de dispozitii (comunicari) de santier pe probleme de executie si calitate;
-
rezultatele tuturor verificarilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, rezultatul verificarilor privind grosimea straturilor, etc.;
-
certificatele de conformitate ale materialelor puse in opera.
Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea termenului de garantie. In perioada de garantie dirigintele de santier sau reprezentantul beneficiarului are obligatia de a comunica in scris executantului si investitorului observatiile in legatura cu comportarea in exploatare si in legatura cu calitatea remedierilor executate in acest interval.
Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarilor executate, precum si propunerile facute de comisia de receptie la terminarea lucrarilor vor fi remediate, respectiv realizate de constructor pe cheltuiala acestuia, in mod corespunzator si la termenele stabilite.
Documentatia ce se prezinta pentru receptia finala este urmatoarea:
- procesele verbale de admitere a receptiei la terminarea lucrarilor ;
-
comunicarile efectuate de dirigintele de santier (sau reprezentantul investitorului) executantului, in legatura cu comportarea in perioada de garantie si in legatura cu calitatea remedierilor executate in aeest interval;
-
rezultatele unor eventuale incercari efectuate in perioada de garantie;
-
cartea constructiei completata la zi in conformitate cu normele in vigoare;
In cadrul receptiei finale se va examina dosarul lucrarii, constatandu-se remedierea neconformitatilor constatate la receptia de terminare a lucrarilor cat si degradarile aparute in perioada de garantie.
12. ADUCERE LA COTA ROBINETE DE ACCES (P12)
Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de aducere la cota a robinetilor de acces
Prevederi generale. Executantul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Executantul va asigura prinderea in documentatiile tehniico - economice intocmite pentru punctele P1, P2 si P3 din prezentul caiet de sarcini si a acestor aduceri la cota, ele executandu-se odata eu acestea.
EXECUTIA LUCRARILOR
- marcarea prealabila a pozitiei robinetilor
- decaparea covorului de asfalt si beton,
- curatirea suprafetelor;
- ridicarea capacului robinetilor de bransamente apa la noua cota a strazii
- fixarea capacului cu beton, pentru ca pozitia acestora sa fie stabila in timpul refacerii imbracamintii strazii si sa reziste socurilor provocate de trafic
- tumarea stratului de asfalt la nivelul capacului si compactarea acestuia
Aceste lucrari vor fi facute de constructorul caii sub supravegherea operatorului retelei de distributie a apei.
Controlul lucrarilor pe parcursul executiei
La executare se verifica: materialele, planeitatea si compactarea realizata langa capacele robinetilor.
Verificarea lucrarilor
Se face de catre responsabilul tehnic cu executia a executantului si cu dirigintele de santier nominalizat de beneficiar.
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia la terminarea lucrarilor
Receptia la terminarea lucrarilor se face la cel mult o luna de la terminarea lucrarilor, impreuna cu receptia celorlalte lucrari executate in carosabil.
Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea termenului de garantie. In perioada de garantie dirigintele de santier sau reprezentantul beneficiarului are obligatia de a comunica in scris executantului si investitorului observatiile in legatura cu comportarea in exploatare si in legatura cu calitatea remedierilor executate in acest interval.
Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarilor executate, precum si propunerile facute de comisia de receptie la terminarea lucrarilor vor fi remediate, respectiv realizate de constructor pe cheltuiala acestuia, in mod corespunzator si la termenele stabilite.
In cadrul receptiei finale se va examina dosarul lucrarii, constatandu-se remedierea neconformitatilor constatate la receptia de terminare a lucrarilor cat si degradarile aparute in perioada de garantie.
13. EXECUTIA PLOMBARILOR CU MIXTURA ASFALTICA LA CALD (P13)
a) DOMENIU DE APLICARE
Lucrari de plombare a gropilor cu mixtura asfaltica la cald, care se vor executata in conformitate cu prevederile "Normativului pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere moderne" - indicativ AND 547-98
Aceste lucrari se executa pe timp de vara la imbracamintile bituminoase la care au aparut degradari care pun in pericol siguranta circulatiei. Ele se pot executa si in perioada 15 noiembrie-15martie cu respectarea "Normativului privind lucrarile de intretinere a imbracamintei bituminoase pe timp friguros - AND 533-1997".
La executarea reparatiilor se vor respecta prevederile din standardele, instructiunile si normativele in vigoare.
Executantul este obligat sa tina evidenta zilnica a reparatiilor executate, specificand tipul mixturii utilizate la efectuarea reparatiilor.
b) EXECUTIA LUCRARILOR
Tehnologia de plombare cuprinde mai multe faze:
Inventarierea suprafetelor, se face prin:
Marcare cu vopsea in forme geometrice regulate, care sa cuprinda intreaga suprafata degradata.
Marcarea si identificarea tipului de defectiuni necesare a fi reparate, se face impreuna cu delegatul beneficiarului.
Decaparea imbracamintii degradate. Se interzice asternerea mixturii in gropi nedecapate;
Curatirea suprafetei decapate se realizeaza cu maturi, perii sau prin suflarea cu aer comprimat, dupa ce in prealabil a fost indepartat din gropi materialul decapat.
Materialul rezultat se incarca in autovehicule si se transporta din zona de lucru, la locul indicat de beneficiar.
Amorsarea suprafetelor se realizeaza cu bitum taiat (0,4kg/mp) sau emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida 0,8-1 kg/m2, diluata cu apa curata, nealcalina, in proportie de 1: 1.
Amorsarea se va realiza obligatoriu cu dispozitive mecanice de pulverizare pentru crearea unei pelicule omogene pe toata suprafata stratului suport.
Plombarea gropilor cu mixtura calda se face pe timp uscat, cind temperatura aerului este peste 10° C in perioada de vara si peste 5°C pe timp friguros. Se interzice punerea in opera a mixturii pe timp de ploaie.
Punerea in opera a mixturii asfaltice se face prin astemere in straturi uniforme cu grosimea de max. 4 cm astfel incat dupa compactare suprafata reparata sa fie la acelasi nivel cu suprafata adiacenta.
La asternere si compactare se va respecta regimul de temperaturi impus de reglementarile in vigoare.
Compactarea se realizeaza obligatoriu cu compactoare, placi vibratoare, rulouri,etc .. Operatia de compactare este foarte importanta pentru etanseitatea si durabilitatea lucrarii, de aceea trebuie facuta cu mare atentie.
Dupa compactarea mixturii asfaltice asternute, se inchide rostul dintre mixtura veche si cea noua prin badijonare cu emulsie si nisip de concasaj.
Transportul pe santier al mixturii asfaltice preparate se face cu autocamioane cu bena termoizolanta pe timp friguros.
c) Verificarea lucrarilor
Se face de catre responsabilul tehnic cu executia a executantului si cu dirigintele de santier nominalizat de beneficiar.
Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public" aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI - MT 1 octombrie 2000.
Se atrage atentia in mod deosebit asupra semnalizarii corecte a punctului de lucru in vederea evitarii producerilor unor accidente de circulatie cat si pentru protejarea personalului ce executa respectivele lucrari de reparatii, cu indicatoarele rutiere bine fixate pentru a rezista pe toata durata executarii lucrarilor.
d) RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor se face in doua etape la terminarea executiei si dupa expirarea perioadei de garantie.
Se va urmari ca suprafata reparata sa fie la aceeasi nivel cu cota suprafetei adiacente, sa prezinte planeitatea care sa se incadreze in SR 174/1 -2009 atat in profil transversal cat si in profil longitudinal.
Mixtura asfaltica utilizata la plombari va indeplini caracteristicile prevazute in SR 174/1-2009 si va fi verificata prin analize de laborator.
De asemenea mixtura asfaltica va fi insotita de certificate de conformitate conform prevederilor "Regulamentului pentru certificarea calitatii produselor folosite in constructii".
Procesul - verbal de receptie a lucrarii executate, va cuprinde nume strada, pozitia km, suprafata reparata cu grosimea real executata precum si aprecieri legate de calitatea lucrarilor.
Receptia finala se face dupa expirarea perioadei de garantie, de la terminarea lucrari pe baza de proces verbal.
14. EXECUTIA PLOMBARILOR CU MIXTURA ASFALTICA STOCABILA (P14)
a) DOMENIU DE APLICARE
Plombarea la rece se aplica pentru remedierea urmatoarelor tipuri de degradari ale imbracamintei bituminoase:
- gropi izolate, pe suprafete mici;
- pelada;
- tasari.
Acest tip de lucrare se executa in scopul prevenirii extinderii, in perioada de iarna, a degradarilor aparute in imbracamintea bituminoasa si al asigurarii sigurantei circulatiei in orice anotimp (toamna, iarna, primavara).
La executarea reparatiilor se vor respecta prevederile din standardele, instructiunile si normativele in vigoare.
Executantul este obligat sa tina evidenta zilnica a reparatiilor executate, specificand tipul mixturii utilizate la efectuarea reparatiilor.
b) EXECUTIA LUCRARILOR
Tehnologia de plombare cuprinde mai multe faze:
Inventarierea suprafetelor, se face prin:
In vederea plombarii gropilor si a portiunilor degradate cu mixtura asfaltica stocabila, suprafetele respective trebuie pregatite in mod corespunzator, in care scop se vor executa urmatoarele operatiuni:
- marcarea suprafetei care trebuie sa fie decapata, prin trasarea unor linii la marginea acesteia, folosindu-se creta sau alte mijloace adecvate, pentru obtinerea unor forme regulate cu muchii vii. Marcarea si identificarea tipului de defectiuni necesare a fi reparate, se face impreuna cu delegatul beneficiarului.
- taierea verticala a marginilor suprafetei marcate, exact pe linia de marcaj, cu dalta si ciocanul, cu tarnacopul, cu picamerul actionat de un motocompresor, alte dispozitive mecanice. Se interzice asternerea mixturii in gropi nedecapate;
- scoaterea si indepartarea materialului decapat din perimetrul marcat;
- curatarea perfecta, temeinica a suprafetei decapate, cu maturi si perii sau prin suflare cu aer
comprimat;
- amorsarea suprafetei curate cu bitum taiat sau cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, diluata cu apa in proportie de 1: 1, cu un dispozitiv mecanic de pulverizare, astfel incat sa se realizeze o pelicula subtire, omogena si continua pe intreaga suprafata.
- mixtura asfaltica stocabila se scoate din bidoanele sau din sacii in care a fost depozitata si se omogenizeaza prin lopatare, pe o folie de tabla sau placaj.
- Asternerea mixturii asfaltice stocabile se face la o temperatura atmosferica mai mare de 5°C, manual sau mecanizat, intr-unul sau mai multe straturi, in functie de adancimea gropii.Grosimea maxima a fiecarui strat este de 4 cm.
- Compactarea mixturii asfaltice se face cu compactoare cu rulouri netede sau compactoare pe pneuri, rulou compactor sau cu mai actionat cu aer comprimat, etc. Avand in vedere structura speciala, deschisa, a mixturilor asfaltice stocabile, compactarea este foarte importanta pentru asigurarea etanseitatii suprafetei realizate si a durabilitatii acesteia pe timp friguros.Dupa compactare, suprafata plombata va fi la nivelul suprafetelor adiacente din imbracamintea veche.
- Dupa compactare, suprafata plombata va fi badijonata obligatoriu cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida sau cu bitum fluxat si apoi acoperita cu un strat subtire de filer sau nisip fin, pentru etansarea acesteia.
- Suprafetele plombate, vor fi date in circulatie imediat dupa executarea lucrarii.
c) VERIFICAREA LUCRARILOR
Se face de catre responsabilul tehnic cu executia a executantului si cu dirigintele de santier nominalizat de beneficiar.
Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public" aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI - MT / octombrie 2000.
Se atrage atentia in mod deosebit asupra semnalizarii corecte a punctului de lucru in vederea evitarii producerilor unor accidente de circulatie cat si pentru protejarea personalului ce executa respectivele lucrari de reparatii, cu indicatoarele rutiere bine fixate pentru a rezista pe toata durata executarii lucrarilor.
d) RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor se face in doua etape la terminarea executiei si dupa expirarea perioadei de garantie.
Se va urmari ca suprafata reparata sa fie la acelasi nivel cu cota suprafetei adiacente, sa prezinte planeitatea care sa se incadreze in SR 174 /1 -2009 atat in profil transversal cat si in profil longitudinal.
Mixtura stocabila utilizata la plombari va fi verificata prin analize de laborator.
De asemenea rocess stocabila va fi insotita de certificate de conformitate conform prevederilor “Regulamentului pentru certificarea calitatii produselor folosite in constructii”.
Procesul – verbal de rocesse a lucrarii executate, va cuprinde nume strada, pozitia km, suprafata reparata cu grosimea real executata pre cum si aprecieri legate de calitatea lucrarilor.
Receptia finala se face dupa expirarea perioadei de garantie,de la terminarea lucrari pe baza de rocess verbal.
15) REPARATII FISURI SI CRAPATURI TRANSVERSALE (P15)
Functie de deschiderea lor, fisurile si crapaturile se vor colmata cu:
-
mastic bituminous, cele cu deschideri pana la 4mm
-
mixtura asfaltica, drapaturile cu deschideri mai mare de 5mm
La colmatarea cu mastic bituminous se va proceda astfel:
-
se vor largi si adanci fisurile si crapaturile folosindu-se dispositive mecanice sau scoabe, tarnacopul etc.
-
se vor indeparta impuritatile
-
se amorseaza fisurile si crapaturile
-
se prepara masticul bituminous din 28/32% bitum tip D80/100 si 72-68% filer de calcar
-
se toarna in exces masticul bituminous in fisuri si crapaturi
-
suprafata se netezeste si se pudreaza cu nisip
Crapaturile de peste 5 mm se colmateaza cu mixture asfaltica dupa decaparea in lungul crapaturii a stratelor degradate, curatarea cu matura si peria a materialului decapat, amorsarea suprafetelor, burarea stratului de legatura, umplerea cu mixture si compactarea acesteea.
16. Reparatii tencuieli Pasaj Sud
Mortarul special pentru reparatii ale suprafetelor de beton degradate are ca material principal cimentul Portland, agregate, filer, aditivi chimici si polimeri. Betonul degradat se decapeaza iar suprafata de beton rezultata dupa decapare se prelucreaza prin spituire, frecare cu peria de sarma, suflare cu aer sub presiune si tratare chimica. Armaturile aparente se freaca cu peria de sarma pana la luciu metalic. Mortarul se aplica cu mistria iar suprafata mortarului proaspat este prelucrat cu drisca.
Pentru calculul pretului unitar se va considera o grosime de 2 cm M100.
17. Parapete metalice directionale de tip usor
Acest capitol are ca scop repararea parapetilor directionali deteriorate pe pasajul superior peste calea ferata in zona Garii de Sud, municipiul Ploiesti. Pentru stabilirea pretului unitar se va cota “parapet directional usor” – nou.
Cap. 4. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII, PSI, PROTECTIA MEDIULUI
Pe toata perioada de executie a lucrarilor se vor respecta prevederile din urmatoarele acte normative:
1. Legea 319/2006 a Securitatii si Sanatatii in munca ;
2. Norme metodologice de aplicare a legii 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca;
3. Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
4. "Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituirea restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public" aprobate prin Ordinul nr. 1112/411 al MI - MT / octombrie 2000;
Se atrage atentia in mod deosebit asupra semnalizarii corecte a punctului de lucru in stricta conformitate cu Normele metodologice de la pct. 4, in vederea evitarii producerilor unor accidente de circulatie cat si pentru protejarea personalului ce executa respectivele lucrari de reparatii, cu indicatoarele rutiere bine fixate pentru a rezista pe toata durata executarii lucrarilor.
Executantul trebuie sa evite orice agresiune asupra mediului prin poluarea apei, aerului, solului cu deseuri, produse petroliere sau alte materiale periculoase, prin depasiri ale nivelului de zgomot admis.
Dupa incheierea lucrarilor, executantul va asigura curatenia la locul de munca.
Cap.V. ELABORAREA OFERTEI
Propunerea tehnica va fi elaborata astfel incat sa se asigure posibilitatea verificarii corespondentei propunerii tehnice cu specificatiile tehnice prevazute in Caietul de sarcini.
La elaborarea ofertei tehnice se vor descrie tehnologiile de executie aferente fiecarei categorii de lucrari, cu respectarea standardelor si prescriptiilor tehnice din prezentul caiet de sarcini, pentru executarea lucrarilor de buna calitate.
Anexat propunerii tehnice, operatorii economicii vor prezenta:
- o declaratie pe propria raspundere privind respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si protectia mediului, potrivit capitolului 4. a prezentului caiet de sarcini.
- Oferta financiara va fi prezentata conform formularului anexat, a anexei 1 la prezentul caiet de sarcini
Ofertantul va intocmi Deviz oferta pentru fiecare categorie de lucrari ( formularele C5, C6, C7, C8, C9).
DESCRIEREA PRETURILOR LA
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/guvernul-republicii-moldova-v3.html?page=3
|
Guvernul republicii moldova - səhifə 3
|
Cercetările denotă că dăunătorii menționați provoacă daune și următoarelor specii de plante, precum: Pelargonium (geraniu-200 specii), Prunus (porumbar), Medicago sativa (lucerna de câmp), Fragaria chiloensis (frag chilian), Fragaria ananassa (frag de grădină) și Rosa (trandafir). De asemenea, populează o serie de plante-gazdă din flora spontană.
În sudul Europei, Epichoristodes acerbella dezvoltă 4 generații pe an, cu adulții prezenți în lunile mai-septembrie. Mai multe generații sunt posibile în spații protejate.
Această specie este recunoscută ca un dăunător periculos pentru garoafe și alte culturi floricole. Dăunătorul provine din Africa de Sud, însă, o răspândire mai largă are în zonele de Sud și Est. Acesta a fost raportat pentru prima oară în Europa (Italia), la începutul anilor 1970, ulterior, urmare a relațiilor de comerț a fost introdus în Bulgaria, Croația, Franța, Italia, România, Serbia, Slovenia, Spania.
Actualmente, datele OEPP denotă că din țările continentului african dăunătorul este răspândit în Kenia, Madagascar și Africa de Sud.
În țările europene dăunătorii sunt prezenți în Bulgaria, Romania, Serbia, Slovenia și Italia. Sunt notificați ca absenți sau eradicați în Danemarca, Germania, Olanda, Marea Britanie și strict restricționați în Croația, Spania și Franța.
Conform Acordurilor de colaborare în domeniul protecției plantelor și carantinei fitosanitare, încheiate între Republica Moldova și alte state, dăunătorii respectivi sunt incluși în lista obiectelor de carantină sau lista organismelor dăunătoare strict reglementate. Pentru țările vecine precum, Ucraina și Turcia, dăunătorul este la fel obiect de carantină și este supus regimului de carantină fitosanitară.
Datele instituțiilor de cercetări în domeniul fitosanitar și a Serviciului monitoring fitosanitar și managementul crizelor din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor afirmă că dăunătorii nominalizați nu au fost identificați pe teritoriul țării noastre. Întru prevenirea introducerii și diseminării acestuia, la nivel european sunt specificate măsuri speciale pe care Republica Moldova tinde să le prea și să le implementeze.
Risc de introducere.
Având în vedere biologia de dezvoltare a dăunătorilor și faptul că Republica Moldova este amplasată geografic în zona cu condiții climaterice favorabile pentru dezvoltarea acestora, prezența, în multe țări ale UE a dăunătorilor, constituie un risc major de pătrundere pe teritoriul țării noastre.
Întru prevenirea acestor riscuri se propune un proiect de hotărâre care operează modificări și completări în 2 hotărâri ale Guvernului:
1) Hotărârea Guvernului nr. 558 din 22.07.2011 privind măsurile de urgență din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspândirea în Republica Moldova a unor organisme de carantină, cu modificările şi completările ulterioare;
2) Hotărârea Guvernului nr. 1073 din 19 septembrie 2008 cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative.
3) Hotărârea Guvernului nr. 838 din 17.12.2009 cu privire la unele condiții privind autorizarea importului sau tranzitului intestinelor de origine animală.
Obiectivul general al proiectului constă în unificarea/aproximarea măsurilor de prevenire, combatere, supraveghere a organismelor dăunătoare, inclusiv exercitarea controlului mărfurilor la frontiera de stat.
Proiectul de hotărâre propus prevede modificări şi completări în hotărârile nominalizate care au ca scop:
1) stabilirea minimului necesar de măsuri care trebuie întreprinse de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor întru neadmiterea introducerii şi punerii în circulaţie a garoafelor de grădină (Dianthus L.), contaminate cu tortricid în conformitate cu cerinţele Directivei Consiliului nr. 647 din 9 decembrie 1994 privind combaterea tortricidelor la fruntele garoafelor de grădină;
2) stabilirea condiţiilor în care se admite introducerea şi punerea în circulaţie a culturii garoafelor de grădină, contaminate cu tortricide în scopul testării sau cercetării ştiinţifice şi pentru lucrări de selecție varietală;
3) optimizarea punctelor de trecere a frontierei de stat auto şi a raporturilor între inspectorii posturilor de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în procesul controlului de stat la importul, exportul şi tranzitul mărfurilor şi pentru aducerea în concordanţă cu Hotărârea Guvernului nr. 51 din 16.01.2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor;
4) exercitarea mai eficientă a atribuţiilor şi responsabilităţilor Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor privind protecţia teritoriului Republicii Moldova în vederea prevenirii introducerii şi diseminării, din alte state, a organismelor dăunătoare inclusiv, a celor supuse regimului de carantină fitosanitară care pot cauza prejudicii considerabile sectorului agrar şi economiei naţionale;
5) facilitarea exportului/importului prin eliminarea unor bariere în calea comerţului prin reactualizarea și optimizarea pozițiilor tarifare ale nomenclatorului mărfurilor, supuse controlului la frontieră, anexă la Hotărârea Guvernului 1073/2010, întru evitarea suprapunerii controalelor din partea inspectorilor fitosanitari și sanitari-veterinari ai Agenției.
Actualmente, Hotărârea Guvernului nr. 558 din 22.07.2011 privind măsurile de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspândirea în Republica Moldova a unor obiecte de carantină include 15 Măsuri fitosanitare.
Având în vedere responsabilităţile asumate şi reieşind din faptul că Hotărârea Guvernului nr. 558 din 22.07.11 nu transpune integral toate măsurile fitosanitare ce ţin de controlul organismelor dăunătoare se impune completarea acesteia cu o anexă nouă care va include Măsuri minime care urmează a fi întreprinse pentru combaterea tortricidelor frunzei garoafelor de grădină şi pentru prevenirea răspândirii acestora. Măsurile prevăzute vor transpune Directiva Consiliului nr. 647 CEE din 9 decembrie 1974 privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor de grădină.
Riscurile de mediu
Actualul sistem de reglementare nu corespunde tolalmente iniţiativelor europene şi internaţionale și, pînă în prezent nu a pus accent pe controlul speciilor de tortricide (Cacoecimorpha pronubana Hb), Epichoristodes acerbella (Walk, dăunători periculoși, prezenți pe frunzele garoafei de grădină și care poate pătrunde în teritoriul republicii.
În cazul introducerii dăunătorlui, în condiții favorabile se pot crea premise pentru dezvoltarea și răspîndirea acestua, inlusiv în flora spontană, precum a fost menționat că speciile date se hrănesc pe plante din flora spontană (susai, bătrâniș, margarita africana, ridichea sălbatică, altele).
Cerințele Directivei Consililui nr. 74/647 CEE permit stabilirea unor măsuri concrete întru prevenirea introducerii dăunătorilor în țările indemne de acesta, în condițiile în care untr-un șir de state ale UE prezența dăunătorului este notificată.
Riscurile economice.
Prejudiciul cauzat economiei naționale urmare a pătrunderii dăunătorilor nu este estimat în valoare numerică, însă este demonstrat științific că orice dăunare provocată de organisme dăunătoare conduce la scăderea productivității culturii și diminuarea calității producției finite.
În cazul în care dăunătorul v-a pătrunde și va avea o răspândire largă (poate provoca daune și altor culturi decât celor floricole) s-au efectuat estimări privind cheltuielile posibile pentru combaterea obiectului nociv.
Dacă dăunătorul va popula plantele din flora spontană, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, în limita responsabilităților funcționale va efectua monitorizarea și va delimita focarele. Agenția, prin intermediul Î.S. ”Protecția Plantelor” va efectua tratamente fitosanitare pentru eradicarea focarelor. Costul estimativ pentru tratarea a 1 ha este de cca 653 lei și variază în funcție de costul produsului de uz fitosanitar utilizat, norma de consum a preparatului, altele.
Pentru producătorul agricol aceste costuri se estimează în mediu la 464,25 lei/per hectar și includ (salariul, contribuții la stat, consumabile pentru tehnica utilizată, lubrifianți, costul apei, costul pesticidului utilizat, altele).
Autorii AIR-lui consideră că prejudicii care ar afecta economia națională nu pot fi admise.
Estimarea posibilelor consecințe.
Stabilirea scopurilor acțiunilor statului.
Stabilirea minimului de măsuri fitosanitare întru prevenirea introducerii în țară și combaterea organismelor dăunătoare (tortricidele frunzei la garoafele de grădină (Dianthus L.)).
Armonizare legislaţiei naţionale la Directiva Consiliului nr. 647 din 9 decembrie 1994 privind combaterea tortricidelor la fruntele garoafelor de grădină.
Crearea mecanismelor întru supravegherea în teritoriu și controlul la frontiera de stat întru neadmiterea introducerii şi diseminării tortricidelor (mediteraneene şi sud-africane), dăunători actualmente, neidentificați în Republica Moldova.
Asigurarea controlului simultan și metodic al garoafelor de grădină/plantelor gazdă și întreprinderea măsurilor eficiente pentru combaterea acestor oganisme dăunătoare și pentru prevenirea răspîndirii lor.
Limitarea incidenței economice de la organismele dăunătoare, nesupuse regimului de carantină fitosanitară, prin efectuarea tratamentelor fitosanitare, inclusiv prin dezinfestare și dezinfectare;
Facilitarea exportului/importului prin eliminarea unor bariere în calea comerțului urmare a reactualizării și optimizării pozițiilor tarifare prevăzute în Nomenclatorul mărfurilor supuse controlului fitosanitar, anexă la Hotărârea Guvernului 1073/2010.
III. Costurile majore şi beneficiile anticipate ale intervenţiei statului
Impacturi negative sau costurile în urma intervenţiei statului.
Aprobarea proiectului Hotărârii Guvernului vizat nu va cauza impacturi negative, dat fiind faptul că toate măsurile fitosanitare sunt de natură regulatoare, în special de monitorizare și control iar implementarea acestora nu vor genera costuri suplimentare pentru autoritățile publice responsabile.
Autorităţile publice implicate în procesul implementării îşi vor exercita atribuţiile în limitele competenţei funcţionale.
Ce ţine de agenţii economici – cheltuieli suplimentare pot apărea în cazul în care marfa (plante sau flori de garoafă, crizanteme, plante gazdă) importată se contată a fi contaminată cu tortricide (Cacoecimorpha pronubana Hb), Epichoristodes acerbella (Walk) și inspectorul fitosanitar va propune efectuarea expertizei de carantină a mărfii și dezinfestărea/dezinfectarea, în conformitate cu prevederile art. 11 al Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi carantina fitosanitară, prevederi care denotă că cheltuielile de dezinfestare/dezinfectare şi de expertiză de carantină a plantelor, a produselor vegetale şi a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară se acoperă din contul posesorului sau al destinatarului încărcăturii, potrivit tarifelor specificate în anexele nr. 1 şi nr. 2 la legea nominalizată.
Spre exemplu, conform Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecția plantelor şi carantina fitosanitară, introducerea în țară a mărfii supuse controlului fitosanitar se admite în baza permisului de import (tranzit) pentru marfa respectivă și a controlului secundar al mărfii, efectuat de către inspectorul fitosanitar la Posturile de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră sau la posturile interne de control, tarif - 82 lei pentru o încărcătură, de până la 10 tone), anexa nr 2 a legii menționate.
Dacă marfa corespunde cerințelor fitosanitare ale Republicii Moldova este admisă pentru import.
În cazul în care inspectorul fitosanitar constată că marfa este suspectă de a fi contaminată cu dăunători, se va preleva o probă globală, conform cerințelor și va fi transmisă în laboratorul fitosanitar, acreditat în sistemul SM SR EN ISO/CEI 17025:2006, din cadrul Î.S. Centrul de Carantină, Identificare, Expertize de Arbitraj și Dezinfectare a Producției. Costul investigației de laborator pentru proba remisă va costa 82 lei, pentru un lot de pînă la 10, 0 tone, 10 mii bucăți marfă (pct. 2.2. din anexa nr. 2).
În cazul în care laboratorul confirmă prezența organismelor dăunătoare în stare vie, inspectorul fitosanitar este în drept să aplice prevederile art. 4, alin. (4), lit. p) și să impună restricții la introducerea în țară a mărfii contaminate cu tortricide mediteraneene și/sau sud africane.
Pentru admiterea importului inspectorul va propune efectuarea dezinfectări încărcăturii cu indicarea produsului de uz fitosanitar necesar. Pentru dezinsecție acesta va achita 31 lei/per tonă în cazul efectuării tratamentului cu bromură de metil și 21 lei/per tonă în cazul tratamentului cu fostoxină, produs utilizat mai frecvent.
Impacturile pozitive.
Implementarea cadrului normativ propus va avea următoarele efecte pozitive:
- ajustarea legislației naționale în domeniul fitosanitar la cerințele europene privind supravegherea și controlului mărfurilor supuse regimului de carantină fitosanitară;
- asigurarea pieței interne cu producţie de origine vegetală calitativă;
- evitarea barierelor la import, export a producției vegetale;
- protejarea intereselor consumatorului;
- întărirea capacităților de control fitosanitar;
- protejarea teritoriului țării de pătrunderea și diseminarea dăunătorilor (Cacoecimorpha pronubana Hb), Epichoristodes acerbella (Walk), obiecte nocive neidentificate în Republica Moldova;
- economisirea banilor publici necesari măsurilor de eradicare a dăunătorilor;
- siguranța mărfurilor de origine vegetală plasate pe piața internă și celor destinate exportului.
Nesiguranţele majore referitor la potenţialele impacturi ale intervenției statului.
Agenţii economici vor depăşi o barieră psihologică, temporară, în ceea ce priveşte schimbările legislative. Subiecții care practică activități de imprt/export a mărfurilor de origine vegetală sunt conștientizați despre obligațiunea respectării cerințelor fitosanitare, cerințe care sunt impuse la nivel european și internațional întru neadmiterea intorucerii și răspîndirii organismelor dăunătoare.
IV. Evaluarea abordărilor alternative
Opţiunile propuse sunt următoarele:
-
opţiunea I – a nu face nimic, a lăsa lucrurile aşa cum sunt;
-
opţiunea II – strategii de comunicare și educaționale;
Alternative
|
Posibile avantaje
|
Posibile dezavantaje
| -
A nu face nimic
|
Lipsa cheltuielilor din partea statului pentru elaborarea, aprobarea şi publicarea actului normativ.
Ispectorii fitosanitari din cadrul Agenției Națonale pentru Siguranța Alimentelor vor activa în limitele actelor normative aprobate fără implicații din partea statului.
|
1. Existența premiselor de import a mărfii contaminate cu tortricide mditeraniene și sud-africane în lipsa instruirii ispectorilor fitosanitari privind morfologia și fenologia de dezvoltare a acestora.
2. Menţinerea riscului de contaminare și dezvolare a dăunătorilor în flora spontană.
3. Riscul adaptării dăunătorilor la condițiile Republicii Moldova și popularea unor culturi agricole.
4. Imposibilitatea obţinerii statutului de ţară terţă a UE. Este evident că statutul de ţară terţă poate fi dobândit doar în cazul când ţara integral respectă cerinţele comunitare pentru import/export şi armonizează prevederile actelor naţionale cu cele comunitare, inclusiv a domeniului fitosanitar.
|
2. Campanii de informare şi educaţionale
|
1. Inspectorii fitosanitari ai ANSA vor fi informaţi despre existenţa în unele țări ale UE a tortricidelor la frunza garoafelor de grădină care amenință productivitatea acestei culturi.
2. Măsurile de protecție pentru prevenirea întroducerii și diseminării în alte state ar avea numai un efect limitat dacă aceste organisme (Cacoecimorpha pronubana Hb), Epichoristodes acerbella (Walk) nu ar fi controlate simultan și metodic în toate țările și răspândirea lor nu ar fi prevenită.
3. Costuri mici ale statului pentru compania de informare, publicare, instruire.
|
1. Companiile de informare asigură operatorii și ispectorii fitosanitari cu materiale relevante în domeniu, însă, în lipsa actelor normative specifice care ar stabili minimul necesar de măsuri ce trebuie întreprinse de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor întru neadmiterea introducerii şi punerii în circulaţie a garoafelor de grădină (Dianthus L.), contaminate cu tortricide (Cacoecimorpha pronubana Hb), Epichoristodes acerbella (Walk) se vor produce eschivări de la realizarea integrală a măsurilor de supraveghere, control și combatere.
2. Prin intermediul companiilor de informare nu pot fi stabilite responsabilități pentru inspectorii fitosanitari și nu se pot produce completări și modificări la Nomenclatorul mărfurilor supuse regimului de carantină fitosanitară.
3. Imposibilitatea transpunerii cerințelor Directivei Consiliului nr. 74/647/CEE care orientează satele să întreprindă măsuri minime de combatere a tortrigidelor la frunza garoafei de grădină și prevenirea răspîndirii acestora.
4. Comunicarea și instruirea pot fi realizate prin intermediul unor structuri neguvernamentale, fiind editate broşuri, difuzate filme, citite lecţii, dar efectul nu poate fi absolut, deoarece doar o parte din operatori și inspectori fitosanitari pot să manifeste responsabilitate și interes, însă, nefiind obligaţi vor proceda aşa cum vor considera de cuviinţă.
5. În opinia noastră, campaniile informaţionale pot servi ca măsuri complementare la reglementarea care se propune din partea statului.
|
V. STRATEGIA DE CONSULTANŢĂ
Grupuri de interes
La elaborarea AIR-ului s-au consultat câteva grupuri de interese.
În primul grup de interese – agenții economici care produc, comercializează plante floricole.
Al doilea grup de interese:
– inspectorii fitosanitari, sanitari vetrinari și specialiștii Secției monitorimg fitosanitar și managementul crizelor ai Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor;
- specialiștii laboratorului de entomologie din cadrul Î.S. „Centrul de Carantină, Identificare, Expertize de Arbitraj și Dezinfectare a Producției”, care efectuează expertiza fitosanitară a produselor vegetale importate, exportate, tranzitate.
Al treilea grup –specialiştii instituţiilor ştiinţifice și de învățămănt în domeniu.
Procesul consultativ.
Strategia de consultanţă s-a axat pe următoarele metode de bază:
-
consultarea surselor de literatură disponibilă ce reflectă problematica domeniului dat;
-
legislaţia UE;
-
consultarea experţilor străini (prin intermediul proiectul Twining în Republica Moldova);
-
proiectul actului normativ a fost avizat de Ministerul Economiei (scrisoarea nr. 11-5778 din 06.10.2014), Mediului (scrisoarea nr. 04-07/1834 din 19.09.2014), Finanțelor (scrisoarea nr. 11/1-2-09/1755 din 24.10.2014), Centrului de Armonizare a Legislației (scrisoarea nr. 168/14 din 18.11.2014), Centrului Național Anticorupție, Uniunea Republicană a Asociațiilor Producătorilor Agricoli (scrisoarea nr. 27/2014 din 15.09.2014), Academia de Științe a Moldovei (scrisoarea nr. 1644-17/7 din 02.10.2014), Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (scrisoarea nr. 01-6/2506 din 28.08.2014), Justiției.
Proiectul Hotărîrii Guvernului este plasat pentru consultări publice, pe pagina web oficială a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare din data de 10 septembrie 2014.
În cadrul elaborării proiectului au fost consultate părţile cointeresate precum:
Expeții din cadrul Proiectului Twining „Suport pentru Republica Moldova în domeniul normelor și standardelor privind siguranța alimentelor pentru produsele de origine vegetală asupra” și specialiștii instituțiilor de profil din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Totodată, s-au purtat discuții cu specialiștii instituțiilor de cercetări în domeniu, Universității Agrare de Stat din Moldova și cu producătorii care practică cultivarea plantelor floricole din satele Malcoci, Suruceni și Nimoreni, raionul Ialoveni la subiectul: existența și necesitatea efectuării monitorizării in vederea identificării prezentei/lipsei acestora pe teritoriul Republicii Moldova și stabilirea statutului dăunătorilor.
Suplimentar discuțiilor purtate cu producătorii culturilor floricole, la 23 septembrie 2014 a fost organizată o deplasare în satul Malcoci, raionul Ialoveni, pentru consultarea publică a proiectului de politici elaborat. În cadrul deplasării au fost efectuate vizite și discuții cu 3 producători de flori, persoane fizice (procesul- verbal, se anexează).
VI. Aspecte concluzive și recomandări (sumar)
Autorii propun aprobarea proiectului Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea modificărilor și completărilor ce se operează în unele hotărârii ale Guvernului, care prevede modificări în 2 hotărârii de Guvern nominalizate.
Necesitatea adoptării unui astfel de proiect se încadrează în angajamentele Republicii Moldova, la compartimentul “ajustarea legislaţiei naţionale la cerinţele UE” și la compartimentul ”optimizare și eliminarea barierelor în calea comerțului”.
Viceministru Sergiu GHEȚIU
Ex. Veronica Tertea
Olga Savencov
210-137
Anexă la
AIR finală efectuată pentru proiectul Hotărârii Guvernului
cu privire la aprobarea modificărilor și completărilor
ce se operează în unele hotărârii ale Guvernului
Proces verbal nr.1
privind rezultatele deplasării în vederea consultării publice a producătorilor de flori din satul Malcoci, raionul Ialoveni
23.09.2014 s. Malcoci
În teritoriu s-au deplasat:
Veronica Tertea șef-adjunct al Direcţiei protecţia plantelor şi siguranţa alimentelor de origine vegetală, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA);
Olga Savencov consultant superior al Direcţiei protecţia plantelor
şi siguranţa alimentelor de origine vegetală, MAIA;
Eugenia Tulgara specialist principal, Serviciul monitoring fitosanitar și managementul crizelor, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor;
Galina Muntean consultant local, Agenția pentru Consultanță și Servicii în Agricultură (ACSA);
Larisa Munteanu șef secție protecția plantelor și monitoring fitosanitar, Direcția raională pentru siguranța alimentelor, Ialoveni;
Scopul deplasării:
Consultarea publică a proiectului de politici și abordarea problemelor privind spectrul de dăunători și protecției culturilor floricole
Deplasarea în teritoriu s-a efectuat pentru consultarea publică a proiectului Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărâri de Guvern, elaborat și promovat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, proiect ce operează modificări şi completări în Hotărârea Guvernului nr. 558 din 22.07.2011 privind măsurile de urgență din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspândirea în Republica Moldova a unor organisme de carantină, care au ca scop:
1) stabilirea minimului necesar de măsuri care trebuie întreprinse de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor întru neadmiterea introducerii şi punerii în circulaţie a garoafelor de grădină (Dianthus L.) contaminate cu tortricide, în conformitate cu cerinţele Directivei Consiliului nr. 647 din 9 decembrie 1994 privind combaterea tortricidelor la fruntele garoafelor de grădină;
2) stabilirea condiţiilor în care se admite introducerea culturii garoafelor de grădină, contaminate cu tortricide pentru testări sau în scopuri ştiinţifice şi pentru lucrări de selecţie varietală;
În scopul inițierii consultărilor pe marginea proiectului menționat și întru abordarea problemelor apărute la producători, în procesul de cultivare a
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/guvernul-republicii-moldova-v3.html#NOMENCLATORUL__mărfurilor_supuse_controlului_sanitar-veterinar
|
Guvernul republicii moldova
|
Proiect
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
HOTĂRÎRE nr.____
din ”_______________” ______2015
Chişinău
Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor
ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului
În temeiul art.23 al Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, art. VII al Legii nr. 172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, pct. 12 din anexa la Legea nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi întru aducerea în concordanţă cu Hotărârea Guvernului nr. 51 din 16 ianuarie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă modificările şi completările ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului (se anexează).
PRIM – MINISTRU Chiril GABURICI
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Stephane Bride
Ministrul agriculturii
și industriei alimentare Ion SULA
-
Aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. ___
din ____________________2015
Modificările și completările
ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului
1. Hotărârea Guvernului nr. 1073 din 19 septembrie 2008 „Cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.178, art. 1080), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1) În textul Hotărârii,
- la punctul 1, aliniatul al doilea, sintagma ”, Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer”, se exclude”;
2) la Anexa nr.1 la Hotărâre,
- în titlul anexei și la aliniatul unu, cuvintele „carantinei fitosanitare” se substituie cu cuvântul „fitosanitar”;
3) la Anexa nr. 2 la Hotărâre,
- în titlul anexei sintagma „Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer”, se exclude;
- la punctul 1, sintagma „Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer”, se exclude;
- punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„2. În sensul prezentului Regulament, noțiunile expuse au următoarele semnificații:
organe vamale- Serviciul Vamal, birou vamal sau post vamal, împuternicit să efectueze operațiunea în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;
mărfuri supuse controlului – mărfurile ce se trec peste frontiera de stat, care, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, sunt supuse controlului sanitar-veterinar sau fitosanitar.”
- la punctul 10, după cuvântul ”fitosanitar” se completează cu cuvintele ”iar cele menționate în anexa nr. 3 la prezentul Regulament”, doar după controlul efectuat de către inspectorul fitosanitar din cadrul subdiviziunii teritoriale a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor.
- la punctul 11, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară şi cea fitosanitară”, la pct. 13, cuvintele „Autorităţile sanitar-veterinare şi fitosanitare” și la punctul 12, cuvintele „sanitar-veterinare şi al celei fitosanitare” se substituie prin cuvintele „Agenţia Națională pentru Siguranța Alimentelor”;
- punctul 141 se modifică și va avea următorul cuprins:
”141. Produsele de la poziţiile tarifare 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1008, 1201 00, 1201 00 900, 2102, 2102 20 190, 2102 20 900, 2302, 2303, 2304, 2305, 2306, 2306 30 000, 2306 41 000, 2306 49 000, 2306 90 050, 2306 90 900, 2501 00 şi 2501 00 990 vor fi supuse controlului sanitar-veterinar numai în cazul în care acestea vor fi utilizate ca hrană pentru animale;”
- punctul 142 se modifică și va avea următorul cuprins:
”142. Produsele de la pozițiile tarifare 1516, 1516 10, 1516 10 100, 1516 10 900, 1517, 1517 10, 1517 10 100, 1517 10 900, 1517 90, 1517 90 100, 1517 90 990, 1518 00, 1518 00 910, 1518 00 950, 1518 00 990, 1521, 1521 90 100, 1521 90 910, 1521 90 990, 1522 00, 1522 00 100, 1522 00 310, 1522 00 390, 1522 00 990, 1702, 1806, 1806 90 310, 1901, 1901 10 000, 2103, 2103 90 900, 2104, 2106, 3001, 3101 00 000 vor fi supuse controlului sanitar-veterinar numai în cazul în care vor fi de origine animală sau vor fi compuşi din componenţi de origine animală;”
- în titlul capitolului III, cuvintele „autorităților sanitar-veterinare”, se substituie cu cuvintele „Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în domeniul sanitar-veterinar”;
- la punctul 16,
- cuvintele „Punctele de control sanitar-veterinar” se substituie cu cuvintele „Posturile de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră”;
- la lit.c), cuvintele “examenul de laborator” se substituie cu cuvintele “efectuarea investigaţiilor într-un laborator acreditat, în condițiile Legii nr. 235 din 01.12.2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii”;
- la punctul 17, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară permite” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control sanitar-veterinar la frontieră permit”;
- la punctul 20, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control sanitar-veterinar la frontieră”;
- în titlul capitolul IV, cuvintele „autorităților fitosanitare” se substituie cu cuvintele „Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în domeniul protecției și sănătății plantelor”;
- punctul 22, se expune în redacție nouă, după cum urmează:
„22. Introducerea în ţară a mărfurilor supuse controlului fitosanitar se permite în baza permisului de import (tranzit) pentru marfa respectivă, iar a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în baza autorizaţiei de import pentru fiecare lot importat, prezentate de către agentul economic și urmare a controlului efectuat de către inspectorul fitosanitar din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor”.
- la punctul 23, cuvintele „Autoritățile fitosanitare” se substituie cu cuvintele „Posturile de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră”;
- la punctul 24, cuvintele „autoritatea fitosanitară permite” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control fitosanitar la frontieră permit”;
- punctul 28, se expune în redacţie nouă, după cum urmează:
„28. În cazul depistării unui organism dăunător ascuns sau constatării lipsei de conformitate cu cerinţele fitosanitare la momentul controlului mărfurilor importate, inspectorii de control fitosanitar la frontieră și la punctele interne de control, informează imediat Serviciul Vamal şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor despre cazul depistat”;
- la punctul 29, cuvintele „autoritatea fitosanitară” se substituie cu cuvintele „Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor”;
- la punctul 30, cuvintele “autoritatea sanitar-veterinară şi cea fitosanitară” se substituie cu cuvintele „autoritatea competentă pentru siguranţa alimentelor”;
4) La anexe la Regulament:
Anexele nr. 1 și nr.2 la Regulament se modifică și vor avea următorul cuprins:
” Anexa nr.1
la Regulamentul cu privire la modul de colaborare între Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
şi Serviciul Vamal în procesul controlului de stat la importul, exportul şi tranzitul mărfurilor
NOMENCLATORUL
mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar
Codul poziţiei tarifare
|
Denumirea mărfurilor
|
Unitate de măsură
|
0101
|
Cai, măgari, catîri și bardoi, vii:
|
|
0102
|
Animale vii din specia bovine:
|
|
0103
|
Animale vii din specia porcine:
|
|
0104
|
Animale vii din specia ovine sau caprine:
|
|
0105
|
Cocoși, găini, rațe, gîște, curcani, curci și bibilici, vii, din specii domestice:
|
|
0106
|
Alte animale vii:
|
|
0201
|
Carne de animale din specia bovine, proaspătă sau refrigerată:
|
|
0202
|
Carne de animale din specia bovine, congelată:
|
|
0203
|
Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0204
|
Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0205 00
|
Carne de cal, de măgar sau de catîr, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0206
|
Organe comestibile de animale din speciile bovine, porcine, ovine, caprine, de cai, de măgari sau de catîri, proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0207
|
Carne și organe comestibile de păsări de la poziția 0105, proaspete, refrigerate sau congelate :
|
|
0208
|
Altă carne și organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0209
|
Slănină fără părți slabe, grăsime de porc și de pasăre, netopite și nici altfel extrase, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate:
|
|
0210
|
Carne și organe comestibile, sărate sau în saramură, uscate sau afumate; făină și pudră, comestibile, de carne sau de organe:
|
|
0301
|
Pești vii:
|
|
0302
|
Pește proaspăt sau refrigerat, cu excepția fileului de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304:
|
|
|
– Salmonide, cu excepția ficatului, a icrelor și a lapților:
|
|
0303
|
Pești congelați, cu excepția fileurilor de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304:
|
|
0304
|
Fileuri de pește și carne de pește (chiar tocată), proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0305
|
Pește uscat, sărat sau în saramură; pește afumat, chiar fiert, înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de pește, proprii alimentației umane:
|
|
0306
|
Crustacee, atît decorticate, cît și nedecorticate, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; crustacee afumate, atît decorticate, cît și nedecorticate, atît fierte, cît și nefierte înainte sau în timpul afumării; crustacee nedecorticate, fierte în apă sau în aburi, chiar refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de crustacee, adecvate pentru consumul uman:
|
|
0307
|
Moluște, separate sau nu de cochilie, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; moluște afumate, separate sau nu de cochilie, atît fierte, cît și nefierte înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de moluște, adecvate pentru consumul uman:
|
|
0401
|
Lapte și smîntînă din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori:
|
|
0402
|
Lapte și smîntînă din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori:
|
|
0403
|
Lapte acru, lapte și smîntînă covăsite, iaurt, chefir și alte sortimente de lapte și smîntînă fermentate sau acrite, chiar concentrate, sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, sau aromatizate, sau cu adaos de fructe, nuci sau cacao:
|
|
0404
|
Zer, chiar concentrat sau cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori; produse obținute din compuși naturali ai laptelui, chiar cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, nedenumite și necuprinse în altă parte:
|
|
0405
|
Unt și alte grăsimi care provin din lapte; pastă din lapte pentru tartine:
|
|
0406
|
Brînză și caș:
|
|
0407
|
Ouă de păsări, în coajă, proaspete, conservate sau fierte:
|
|
0408
|
Ouă de păsări, fără coajă, și gălbenușuri, proaspete, uscate, fierte în apă sau în abur, turnate în formă, congelate sau altfel conservate, chiar cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori:
|
|
0409 00 000
|
Miere naturală
|
|
0410 00 000
|
Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte
|
|
1001
|
Grîu și meslin:
|
|
1002
|
Secară:
|
|
1003
|
Orz:
|
|
1004
|
Ovăz:
|
|
1005
|
Porumb:
|
|
1007
|
Sorg boabe:
|
|
1008
|
Hrișcă, mei, semințe de iarba-cănărașului (Phalaris canariensis); alte cereale:
|
|
1201
|
Boabe de soia, chiar sfărîmate:
|
|
1201 90 000
|
– Altele
|
|
1213 00 000
|
Paie și pleavă de cereale brute, chiar tocate, măcinate, presate sau aglomerate sub formă de pelete
|
|
1214
|
Gulii furajere, sfeclă furajeră, rădăcini furajere, fîn, lucernă, trifoi, sparcetă, varză furajeră, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, chiar aglomerate sub formă de pelete:
|
|
0502
|
Păr de porc sau de mistreț; păr de bursuc și alte tipuri de păr pentru perii și articole similare; deșeuri din aceste tipuri de păr:
|
|
0504 00 000
|
Intestine, vezici și stomacuri de animale, întregi sau bucăți, altele decît cele de pește, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate
|
|
0505
|
Piei de păsări și alte părți de păsări, acoperite cu penele lor sau cu fulgii ori cu puful lor, pene și părți de pene (cu marginile fasonate sau nu), puf, brute sau simplu curățate, dezinfectate sau tratate în vederea conservării lor; pulbere și deșeuri de pene sau de părți de pene:
|
|
0506
|
Oase și coarne brute, degresate, prelucrate sumar (dar nedecupate în forme), tratate cu acid sau degelatinate; pulbere și deșeuri din acestea:
|
|
0507
|
Fildeș, carapace de broască țestoasă, fanoane (inclusiv filamentele de fanoane) de balenă sau de alte mamifere marine, coarne, ramuri de coarne de cerb, copite, unghii, gheare și ciocuri, brute sau prelucrate sumar, dar nedecupate în forme; pulbere și deșeuri din aceste materiale:
|
|
0508 00 000
|
Corali și similare, brute sau preparate sumar, dar neprelucrate altfel; cochilii și carapace de moluște, de crustacee sau de echinoderme și oase de sepii, brute sau preparate sumar, dar nedecupate în forme, pulbere și deșeuri din acestea
|
|
0510 00 000
|
Chihlimbar cenușiu, castoreum, zibeta, mosc; cantaride; bilă, chiar uscată; glande și alte substanțe de origine animală folosite la prepararea produselor farmaceutice, proaspete, refrigerate, congelate sau altfel conservate provizoriu
|
|
0511
|
Produse de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte; animale moarte de la capitolele 1 sau 3, improprii alimentației umane:
|
|
1501
|
Grăsime de porc (inclusiv untură) și grăsime de pasăre, altele decît cele de la pozițiile 0209 sau 1503:
|
|
1502
|
Grăsimi de animale din speciile bovine, ovine sau caprine, altele decît cele de la poziția 1503:
|
|
1503 00
|
Stearină din untură, ulei de untură, oleo-stearină, oleo-margarină și ulei de seu, neemulsionate, neamestecate și nici altfel preparate:
|
|
1504
|
Grăsimi și uleiuri și fracțiunile acestora, de pește sau de mamifere marine, chiar rafinate, dar nemodificate chimic:
|
|
1505 00
|
Usuc și grăsimi derivate din acesta, inclusiv lanolina:
|
|
1506 00 000
|
Alte grăsimi și uleiuri de origine animală și fracțiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic
|
|
1516
|
Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora, hidrogenate parțial sau total, interesterificate, reesterificate sau elaidinizate, chiar rafinate, dar nepreparate altfel:
|
|
1516 10
|
– Grăsimi și uleiuri de origine animală și fracțiunile acestora:
|
|
1516 10 100
|
– – Prezentate în ambalaje directe, cu un conținut net de maximum 1 kg
|
|
1516 10 900
|
– – Altele
|
|
1517
|
Margarină; amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri de origine animală sau vegetală sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din prezentul capitol, altele decît grăsimile și uleiurile alimentare și fracțiunile acestora de la poziția 1516:
|
|
1517 10
|
– Margarină, cu excepția margarinei lichide:
|
|
1517 10 100
|
– – Cu un conținut de grăsimi din lapte peste 10 %, dar de maximum 15 % din greutate
|
|
1517 10 900
|
– – Altele
|
|
1517 90
|
– Altele:
|
|
1517 90 100
|
– – Cu un conținut de grăsimi din lapte peste 10 % dar de maximum 15 % din greutate
|
|
|
– – Altele:
|
|
1517 90 990
|
– – – Altele
|
|
1518 00
|
Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate chimic, cu excepția celor de la poziția 1516; amestecuri sau preparate nealimentare de grăsimi sau de uleiuri de origine animală sau vegetală sau din fracțiunile diferitelor grăsimi sau uleiuri din prezentul capitol, nedenumite și necuprinse în altă parte:
|
|
1518 00 910
|
– – Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora, fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate chimic, cu excepția celor de la poziția 1516
|
|
|
– – Altele:
|
|
1518 00 950
|
– – – Amestecuri și preparate nealimentare de grăsimi și uleiuri de origine animală sau de grăsimi și uleiuri de origine animală și vegetală și fracțiunile acestora
|
|
1518 00 990
|
– – – Altele
|
|
1521
|
Ceară de origine vegetală (alta decît trigliceridele), ceară de albine sau de alte insecte și spermanțet, chiar rafinată sau colorată:
|
|
1521 90 100
|
– – Spermanțet, chiar rafinat sau colorat
|
|
|
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/guvernul-republicii-moldova-v3.html#Modificările_și_completările__ce_se_operează_în_unele_hotărâri_ale_Guvernului___1.
|
Guvernul republicii moldova
|
Proiect
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
HOTĂRÎRE nr.____
din ”_______________” ______2015
Chişinău
Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor
ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului
În temeiul art.23 al Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, art. VII al Legii nr. 172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, pct. 12 din anexa la Legea nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi întru aducerea în concordanţă cu Hotărârea Guvernului nr. 51 din 16 ianuarie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă modificările şi completările ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului (se anexează).
PRIM – MINISTRU Chiril GABURICI
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Stephane Bride
Ministrul agriculturii
și industriei alimentare Ion SULA
-
Aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. ___
din ____________________2015
Modificările și completările
ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului
1. Hotărârea Guvernului nr. 1073 din 19 septembrie 2008 „Cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.178, art. 1080), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1) În textul Hotărârii,
- la punctul 1, aliniatul al doilea, sintagma ”, Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer”, se exclude”;
2) la Anexa nr.1 la Hotărâre,
- în titlul anexei și la aliniatul unu, cuvintele „carantinei fitosanitare” se substituie cu cuvântul „fitosanitar”;
3) la Anexa nr. 2 la Hotărâre,
- în titlul anexei sintagma „Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer”, se exclude;
- la punctul 1, sintagma „Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer”, se exclude;
- punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„2. În sensul prezentului Regulament, noțiunile expuse au următoarele semnificații:
organe vamale- Serviciul Vamal, birou vamal sau post vamal, împuternicit să efectueze operațiunea în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;
mărfuri supuse controlului – mărfurile ce se trec peste frontiera de stat, care, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, sunt supuse controlului sanitar-veterinar sau fitosanitar.”
- la punctul 10, după cuvântul ”fitosanitar” se completează cu cuvintele ”iar cele menționate în anexa nr. 3 la prezentul Regulament”, doar după controlul efectuat de către inspectorul fitosanitar din cadrul subdiviziunii teritoriale a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor.
- la punctul 11, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară şi cea fitosanitară”, la pct. 13, cuvintele „Autorităţile sanitar-veterinare şi fitosanitare” și la punctul 12, cuvintele „sanitar-veterinare şi al celei fitosanitare” se substituie prin cuvintele „Agenţia Națională pentru Siguranța Alimentelor”;
- punctul 141 se modifică și va avea următorul cuprins:
”141. Produsele de la poziţiile tarifare 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1008, 1201 00, 1201 00 900, 2102, 2102 20 190, 2102 20 900, 2302, 2303, 2304, 2305, 2306, 2306 30 000, 2306 41 000, 2306 49 000, 2306 90 050, 2306 90 900, 2501 00 şi 2501 00 990 vor fi supuse controlului sanitar-veterinar numai în cazul în care acestea vor fi utilizate ca hrană pentru animale;”
- punctul 142 se modifică și va avea următorul cuprins:
”142. Produsele de la pozițiile tarifare 1516, 1516 10, 1516 10 100, 1516 10 900, 1517, 1517 10, 1517 10 100, 1517 10 900, 1517 90, 1517 90 100, 1517 90 990, 1518 00, 1518 00 910, 1518 00 950, 1518 00 990, 1521, 1521 90 100, 1521 90 910, 1521 90 990, 1522 00, 1522 00 100, 1522 00 310, 1522 00 390, 1522 00 990, 1702, 1806, 1806 90 310, 1901, 1901 10 000, 2103, 2103 90 900, 2104, 2106, 3001, 3101 00 000 vor fi supuse controlului sanitar-veterinar numai în cazul în care vor fi de origine animală sau vor fi compuşi din componenţi de origine animală;”
- în titlul capitolului III, cuvintele „autorităților sanitar-veterinare”, se substituie cu cuvintele „Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în domeniul sanitar-veterinar”;
- la punctul 16,
- cuvintele „Punctele de control sanitar-veterinar” se substituie cu cuvintele „Posturile de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră”;
- la lit.c), cuvintele “examenul de laborator” se substituie cu cuvintele “efectuarea investigaţiilor într-un laborator acreditat, în condițiile Legii nr. 235 din 01.12.2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii”;
- la punctul 17, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară permite” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control sanitar-veterinar la frontieră permit”;
- la punctul 20, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control sanitar-veterinar la frontieră”;
- în titlul capitolul IV, cuvintele „autorităților fitosanitare” se substituie cu cuvintele „Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în domeniul protecției și sănătății plantelor”;
- punctul 22, se expune în redacție nouă, după cum urmează:
„22. Introducerea în ţară a mărfurilor supuse controlului fitosanitar se permite în baza permisului de import (tranzit) pentru marfa respectivă, iar a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în baza autorizaţiei de import pentru fiecare lot importat, prezentate de către agentul economic și urmare a controlului efectuat de către inspectorul fitosanitar din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor”.
- la punctul 23, cuvintele „Autoritățile fitosanitare” se substituie cu cuvintele „Posturile de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră”;
- la punctul 24, cuvintele „autoritatea fitosanitară permite” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control fitosanitar la frontieră permit”;
- punctul 28, se expune în redacţie nouă, după cum urmează:
„28. În cazul depistării unui organism dăunător ascuns sau constatării lipsei de conformitate cu cerinţele fitosanitare la momentul controlului mărfurilor importate, inspectorii de control fitosanitar la frontieră și la punctele interne de control, informează imediat Serviciul Vamal şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor despre cazul depistat”;
- la punctul 29, cuvintele „autoritatea fitosanitară” se substituie cu cuvintele „Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor”;
- la punctul 30, cuvintele “autoritatea sanitar-veterinară şi cea fitosanitară” se substituie cu cuvintele „autoritatea competentă pentru siguranţa alimentelor”;
4) La anexe la Regulament:
Anexele nr. 1 și nr.2 la Regulament se modifică și vor avea următorul cuprins:
” Anexa nr.1
la Regulamentul cu privire la modul de colaborare între Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
şi Serviciul Vamal în procesul controlului de stat la importul, exportul şi tranzitul mărfurilor
NOMENCLATORUL
mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar
Codul poziţiei tarifare
|
Denumirea mărfurilor
|
Unitate de măsură
|
0101
|
Cai, măgari, catîri și bardoi, vii:
|
|
0102
|
Animale vii din specia bovine:
|
|
0103
|
Animale vii din specia porcine:
|
|
0104
|
Animale vii din specia ovine sau caprine:
|
|
0105
|
Cocoși, găini, rațe, gîște, curcani, curci și bibilici, vii, din specii domestice:
|
|
0106
|
Alte animale vii:
|
|
0201
|
Carne de animale din specia bovine, proaspătă sau refrigerată:
|
|
0202
|
Carne de animale din specia bovine, congelată:
|
|
0203
|
Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0204
|
Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0205 00
|
Carne de cal, de măgar sau de catîr, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0206
|
Organe comestibile de animale din speciile bovine, porcine, ovine, caprine, de cai, de măgari sau de catîri, proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0207
|
Carne și organe comestibile de păsări de la poziția 0105, proaspete, refrigerate sau congelate :
|
|
0208
|
Altă carne și organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0209
|
Slănină fără părți slabe, grăsime de porc și de pasăre, netopite și nici altfel extrase, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate:
|
|
0210
|
Carne și organe comestibile, sărate sau în saramură, uscate sau afumate; făină și pudră, comestibile, de carne sau de organe:
|
|
0301
|
Pești vii:
|
|
0302
|
Pește proaspăt sau refrigerat, cu excepția fileului de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304:
|
|
|
– Salmonide, cu excepția ficatului, a icrelor și a lapților:
|
|
0303
|
Pești congelați, cu excepția fileurilor de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304:
|
|
0304
|
Fileuri de pește și carne de pește (chiar tocată), proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0305
|
Pește uscat, sărat sau în saramură; pește afumat, chiar fiert, înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de pește, proprii alimentației umane:
|
|
0306
|
Crustacee, atît decorticate, cît și nedecorticate, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; crustacee afumate, atît decorticate, cît și nedecorticate, atît fierte, cît și nefierte înainte sau în timpul afumării; crustacee nedecorticate, fierte în apă sau în aburi, chiar refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de crustacee, adecvate pentru consumul uman:
|
|
0307
|
Moluște, separate sau nu de cochilie, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; moluște afumate, separate sau nu de cochilie, atît fierte, cît și nefierte înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de moluște, adecvate pentru consumul uman:
|
|
0401
|
Lapte și smîntînă din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori:
|
|
0402
|
Lapte și smîntînă din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori:
|
|
0403
|
Lapte acru, lapte și smîntînă covăsite, iaurt, chefir și alte sortimente de lapte și smîntînă fermentate sau acrite, chiar concentrate, sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, sau aromatizate, sau cu adaos de fructe, nuci sau cacao:
|
|
0404
|
Zer, chiar concentrat sau cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori; produse obținute din compuși naturali ai laptelui, chiar cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, nedenumite și necuprinse în altă parte:
|
|
0405
|
Unt și alte grăsimi care provin din lapte; pastă din lapte pentru tartine:
|
|
0406
|
Brînză și caș:
|
|
0407
|
Ouă de păsări, în coajă, proaspete, conservate sau fierte:
|
|
0408
|
Ouă de păsări, fără coajă, și gălbenușuri, proaspete, uscate, fierte în apă sau în abur, turnate în formă, congelate sau altfel conservate, chiar cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori:
|
|
0409 00 000
|
Miere naturală
|
|
0410 00 000
|
Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte
|
|
1001
|
Grîu și meslin:
|
|
1002
|
Secară:
|
|
1003
|
Orz:
|
|
1004
|
Ovăz:
|
|
1005
|
Porumb:
|
|
1007
|
Sorg boabe:
|
|
1008
|
Hrișcă, mei, semințe de iarba-cănărașului (Phalaris canariensis); alte cereale:
|
|
1201
|
Boabe de soia, chiar sfărîmate:
|
|
1201 90 000
|
– Altele
|
|
1213 00 000
|
Paie și pleavă de cereale brute, chiar tocate, măcinate, presate sau aglomerate sub formă de pelete
|
|
1214
|
Gulii furajere, sfeclă furajeră, rădăcini furajere, fîn, lucernă, trifoi, sparcetă, varză furajeră, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, chiar aglomerate sub formă de pelete:
|
|
0502
|
Păr de porc sau de mistreț; păr de bursuc și alte tipuri de păr pentru perii și articole similare; deșeuri din aceste tipuri de păr:
|
|
0504 00 000
|
Intestine, vezici și stomacuri de animale, întregi sau bucăți, altele decît cele de pește, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate
|
|
0505
|
Piei de păsări și alte părți de păsări, acoperite cu penele lor sau cu fulgii ori cu puful lor, pene și părți de pene (cu marginile fasonate sau nu), puf, brute sau simplu curățate, dezinfectate sau tratate în vederea conservării lor; pulbere și deșeuri de pene sau de părți de pene:
|
|
0506
|
Oase și coarne brute, degresate, prelucrate sumar (dar nedecupate în forme), tratate cu acid sau degelatinate; pulbere și deșeuri din acestea:
|
|
0507
|
Fildeș, carapace de broască țestoasă, fanoane (inclusiv filamentele de fanoane) de balenă sau de alte mamifere marine, coarne, ramuri de coarne de cerb, copite, unghii, gheare și ciocuri, brute sau prelucrate sumar, dar nedecupate în forme; pulbere și deșeuri din aceste materiale:
|
|
0508 00 000
|
Corali și similare, brute sau preparate sumar, dar neprelucrate altfel; cochilii și carapace de moluște, de crustacee sau de echinoderme și oase de sepii, brute sau preparate sumar, dar nedecupate în forme, pulbere și deșeuri din acestea
|
|
0510 00 000
|
Chihlimbar cenușiu, castoreum, zibeta, mosc; cantaride; bilă, chiar uscată; glande și alte substanțe de origine animală folosite la prepararea produselor farmaceutice, proaspete, refrigerate, congelate sau altfel conservate provizoriu
|
|
0511
|
Produse de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte; animale moarte de la capitolele 1 sau 3, improprii alimentației umane:
|
|
1501
|
Grăsime de porc (inclusiv untură) și grăsime de pasăre, altele decît cele de la pozițiile 0209 sau 1503:
|
|
1502
|
Grăsimi de animale din speciile bovine, ovine sau caprine, altele decît cele de la poziția 1503:
|
|
1503 00
|
Stearină din untură, ulei de untură, oleo-stearină, oleo-margarină și ulei de seu, neemulsionate, neamestecate și nici altfel preparate:
|
|
1504
|
Grăsimi și uleiuri și fracțiunile acestora, de pește sau de mamifere marine, chiar rafinate, dar nemodificate chimic:
|
|
1505 00
|
Usuc și grăsimi derivate din acesta, inclusiv lanolina:
|
|
1506 00 000
|
Alte grăsimi și uleiuri de origine animală și fracțiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic
|
|
1516
|
Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora, hidrogenate parțial sau total, interesterificate, reesterificate sau elaidinizate, chiar rafinate, dar nepreparate altfel:
|
|
1516 10
|
– Grăsimi și uleiuri de origine animală și fracțiunile acestora:
|
|
1516 10 100
|
– – Prezentate în ambalaje directe, cu un conținut net de maximum 1 kg
|
|
1516 10 900
|
– – Altele
|
|
1517
|
Margarină; amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri de origine animală sau vegetală sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din prezentul capitol, altele decît grăsimile și uleiurile alimentare și fracțiunile acestora de la poziția 1516:
|
|
1517 10
|
– Margarină, cu excepția margarinei lichide:
|
|
1517 10 100
|
– – Cu un conținut de grăsimi din lapte peste 10 %, dar de maximum 15 % din greutate
|
|
1517 10 900
|
– – Altele
|
|
1517 90
|
– Altele:
|
|
1517 90 100
|
– – Cu un conținut de grăsimi din lapte peste 10 % dar de maximum 15 % din greutate
|
|
|
– – Altele:
|
|
1517 90 990
|
– – – Altele
|
|
1518 00
|
Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate chimic, cu excepția celor de la poziția 1516; amestecuri sau preparate nealimentare de grăsimi sau de uleiuri de origine animală sau vegetală sau din fracțiunile diferitelor grăsimi sau uleiuri din prezentul capitol, nedenumite și necuprinse în altă parte:
|
|
1518 00 910
|
– – Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora, fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate chimic, cu excepția celor de la poziția 1516
|
|
|
– – Altele:
|
|
1518 00 950
|
– – – Amestecuri și preparate nealimentare de grăsimi și uleiuri de origine animală sau de grăsimi și uleiuri de origine animală și vegetală și fracțiunile acestora
|
|
1518 00 990
|
– – – Altele
|
|
1521
|
Ceară de origine vegetală (alta decît trigliceridele), ceară de albine sau de alte insecte și spermanțet, chiar rafinată sau colorată:
|
|
1521 90 100
|
– – Spermanțet, chiar rafinat sau colorat
|
|
|
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/guvernul-republicii-moldova-v3.html#1201_90_000__–_Altele_____1213_00_000
|
Guvernul republicii moldova
|
Proiect
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
HOTĂRÎRE nr.____
din ”_______________” ______2015
Chişinău
Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor
ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului
În temeiul art.23 al Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, art. VII al Legii nr. 172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, pct. 12 din anexa la Legea nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi întru aducerea în concordanţă cu Hotărârea Guvernului nr. 51 din 16 ianuarie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă modificările şi completările ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului (se anexează).
PRIM – MINISTRU Chiril GABURICI
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Stephane Bride
Ministrul agriculturii
și industriei alimentare Ion SULA
-
Aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. ___
din ____________________2015
Modificările și completările
ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului
1. Hotărârea Guvernului nr. 1073 din 19 septembrie 2008 „Cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.178, art. 1080), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1) În textul Hotărârii,
- la punctul 1, aliniatul al doilea, sintagma ”, Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer”, se exclude”;
2) la Anexa nr.1 la Hotărâre,
- în titlul anexei și la aliniatul unu, cuvintele „carantinei fitosanitare” se substituie cu cuvântul „fitosanitar”;
3) la Anexa nr. 2 la Hotărâre,
- în titlul anexei sintagma „Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer”, se exclude;
- la punctul 1, sintagma „Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer”, se exclude;
- punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„2. În sensul prezentului Regulament, noțiunile expuse au următoarele semnificații:
organe vamale- Serviciul Vamal, birou vamal sau post vamal, împuternicit să efectueze operațiunea în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;
mărfuri supuse controlului – mărfurile ce se trec peste frontiera de stat, care, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, sunt supuse controlului sanitar-veterinar sau fitosanitar.”
- la punctul 10, după cuvântul ”fitosanitar” se completează cu cuvintele ”iar cele menționate în anexa nr. 3 la prezentul Regulament”, doar după controlul efectuat de către inspectorul fitosanitar din cadrul subdiviziunii teritoriale a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor.
- la punctul 11, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară şi cea fitosanitară”, la pct. 13, cuvintele „Autorităţile sanitar-veterinare şi fitosanitare” și la punctul 12, cuvintele „sanitar-veterinare şi al celei fitosanitare” se substituie prin cuvintele „Agenţia Națională pentru Siguranța Alimentelor”;
- punctul 141 se modifică și va avea următorul cuprins:
”141. Produsele de la poziţiile tarifare 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1008, 1201 00, 1201 00 900, 2102, 2102 20 190, 2102 20 900, 2302, 2303, 2304, 2305, 2306, 2306 30 000, 2306 41 000, 2306 49 000, 2306 90 050, 2306 90 900, 2501 00 şi 2501 00 990 vor fi supuse controlului sanitar-veterinar numai în cazul în care acestea vor fi utilizate ca hrană pentru animale;”
- punctul 142 se modifică și va avea următorul cuprins:
”142. Produsele de la pozițiile tarifare 1516, 1516 10, 1516 10 100, 1516 10 900, 1517, 1517 10, 1517 10 100, 1517 10 900, 1517 90, 1517 90 100, 1517 90 990, 1518 00, 1518 00 910, 1518 00 950, 1518 00 990, 1521, 1521 90 100, 1521 90 910, 1521 90 990, 1522 00, 1522 00 100, 1522 00 310, 1522 00 390, 1522 00 990, 1702, 1806, 1806 90 310, 1901, 1901 10 000, 2103, 2103 90 900, 2104, 2106, 3001, 3101 00 000 vor fi supuse controlului sanitar-veterinar numai în cazul în care vor fi de origine animală sau vor fi compuşi din componenţi de origine animală;”
- în titlul capitolului III, cuvintele „autorităților sanitar-veterinare”, se substituie cu cuvintele „Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în domeniul sanitar-veterinar”;
- la punctul 16,
- cuvintele „Punctele de control sanitar-veterinar” se substituie cu cuvintele „Posturile de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră”;
- la lit.c), cuvintele “examenul de laborator” se substituie cu cuvintele “efectuarea investigaţiilor într-un laborator acreditat, în condițiile Legii nr. 235 din 01.12.2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii”;
- la punctul 17, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară permite” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control sanitar-veterinar la frontieră permit”;
- la punctul 20, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control sanitar-veterinar la frontieră”;
- în titlul capitolul IV, cuvintele „autorităților fitosanitare” se substituie cu cuvintele „Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în domeniul protecției și sănătății plantelor”;
- punctul 22, se expune în redacție nouă, după cum urmează:
„22. Introducerea în ţară a mărfurilor supuse controlului fitosanitar se permite în baza permisului de import (tranzit) pentru marfa respectivă, iar a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în baza autorizaţiei de import pentru fiecare lot importat, prezentate de către agentul economic și urmare a controlului efectuat de către inspectorul fitosanitar din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor”.
- la punctul 23, cuvintele „Autoritățile fitosanitare” se substituie cu cuvintele „Posturile de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră”;
- la punctul 24, cuvintele „autoritatea fitosanitară permite” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control fitosanitar la frontieră permit”;
- punctul 28, se expune în redacţie nouă, după cum urmează:
„28. În cazul depistării unui organism dăunător ascuns sau constatării lipsei de conformitate cu cerinţele fitosanitare la momentul controlului mărfurilor importate, inspectorii de control fitosanitar la frontieră și la punctele interne de control, informează imediat Serviciul Vamal şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor despre cazul depistat”;
- la punctul 29, cuvintele „autoritatea fitosanitară” se substituie cu cuvintele „Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor”;
- la punctul 30, cuvintele “autoritatea sanitar-veterinară şi cea fitosanitară” se substituie cu cuvintele „autoritatea competentă pentru siguranţa alimentelor”;
4) La anexe la Regulament:
Anexele nr. 1 și nr.2 la Regulament se modifică și vor avea următorul cuprins:
” Anexa nr.1
la Regulamentul cu privire la modul de colaborare între Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
şi Serviciul Vamal în procesul controlului de stat la importul, exportul şi tranzitul mărfurilor
NOMENCLATORUL
mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar
Codul poziţiei tarifare
|
Denumirea mărfurilor
|
Unitate de măsură
|
0101
|
Cai, măgari, catîri și bardoi, vii:
|
|
0102
|
Animale vii din specia bovine:
|
|
0103
|
Animale vii din specia porcine:
|
|
0104
|
Animale vii din specia ovine sau caprine:
|
|
0105
|
Cocoși, găini, rațe, gîște, curcani, curci și bibilici, vii, din specii domestice:
|
|
0106
|
Alte animale vii:
|
|
0201
|
Carne de animale din specia bovine, proaspătă sau refrigerată:
|
|
0202
|
Carne de animale din specia bovine, congelată:
|
|
0203
|
Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0204
|
Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0205 00
|
Carne de cal, de măgar sau de catîr, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0206
|
Organe comestibile de animale din speciile bovine, porcine, ovine, caprine, de cai, de măgari sau de catîri, proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0207
|
Carne și organe comestibile de păsări de la poziția 0105, proaspete, refrigerate sau congelate :
|
|
0208
|
Altă carne și organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0209
|
Slănină fără părți slabe, grăsime de porc și de pasăre, netopite și nici altfel extrase, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate:
|
|
0210
|
Carne și organe comestibile, sărate sau în saramură, uscate sau afumate; făină și pudră, comestibile, de carne sau de organe:
|
|
0301
|
Pești vii:
|
|
0302
|
Pește proaspăt sau refrigerat, cu excepția fileului de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304:
|
|
|
– Salmonide, cu excepția ficatului, a icrelor și a lapților:
|
|
0303
|
Pești congelați, cu excepția fileurilor de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304:
|
|
0304
|
Fileuri de pește și carne de pește (chiar tocată), proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0305
|
Pește uscat, sărat sau în saramură; pește afumat, chiar fiert, înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de pește, proprii alimentației umane:
|
|
0306
|
Crustacee, atît decorticate, cît și nedecorticate, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; crustacee afumate, atît decorticate, cît și nedecorticate, atît fierte, cît și nefierte înainte sau în timpul afumării; crustacee nedecorticate, fierte în apă sau în aburi, chiar refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de crustacee, adecvate pentru consumul uman:
|
|
0307
|
Moluște, separate sau nu de cochilie, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; moluște afumate, separate sau nu de cochilie, atît fierte, cît și nefierte înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de moluște, adecvate pentru consumul uman:
|
|
0401
|
Lapte și smîntînă din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori:
|
|
0402
|
Lapte și smîntînă din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori:
|
|
0403
|
Lapte acru, lapte și smîntînă covăsite, iaurt, chefir și alte sortimente de lapte și smîntînă fermentate sau acrite, chiar concentrate, sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, sau aromatizate, sau cu adaos de fructe, nuci sau cacao:
|
|
0404
|
Zer, chiar concentrat sau cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori; produse obținute din compuși naturali ai laptelui, chiar cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, nedenumite și necuprinse în altă parte:
|
|
0405
|
Unt și alte grăsimi care provin din lapte; pastă din lapte pentru tartine:
|
|
0406
|
Brînză și caș:
|
|
0407
|
Ouă de păsări, în coajă, proaspete, conservate sau fierte:
|
|
0408
|
Ouă de păsări, fără coajă, și gălbenușuri, proaspete, uscate, fierte în apă sau în abur, turnate în formă, congelate sau altfel conservate, chiar cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori:
|
|
0409 00 000
|
Miere naturală
|
|
0410 00 000
|
Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte
|
|
1001
|
Grîu și meslin:
|
|
1002
|
Secară:
|
|
1003
|
Orz:
|
|
1004
|
Ovăz:
|
|
1005
|
Porumb:
|
|
1007
|
Sorg boabe:
|
|
1008
|
Hrișcă, mei, semințe de iarba-cănărașului (Phalaris canariensis); alte cereale:
|
|
1201
|
Boabe de soia, chiar sfărîmate:
|
|
1201 90 000
|
– Altele
|
|
1213 00 000
|
Paie și pleavă de cereale brute, chiar tocate, măcinate, presate sau aglomerate sub formă de pelete
|
|
1214
|
Gulii furajere, sfeclă furajeră, rădăcini furajere, fîn, lucernă, trifoi, sparcetă, varză furajeră, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, chiar aglomerate sub formă de pelete:
|
|
0502
|
Păr de porc sau de mistreț; păr de bursuc și alte tipuri de păr pentru perii și articole similare; deșeuri din aceste tipuri de păr:
|
|
0504 00 000
|
Intestine, vezici și stomacuri de animale, întregi sau bucăți, altele decît cele de pește, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate
|
|
0505
|
Piei de păsări și alte părți de păsări, acoperite cu penele lor sau cu fulgii ori cu puful lor, pene și părți de pene (cu marginile fasonate sau nu), puf, brute sau simplu curățate, dezinfectate sau tratate în vederea conservării lor; pulbere și deșeuri de pene sau de părți de pene:
|
|
0506
|
Oase și coarne brute, degresate, prelucrate sumar (dar nedecupate în forme), tratate cu acid sau degelatinate; pulbere și deșeuri din acestea:
|
|
0507
|
Fildeș, carapace de broască țestoasă, fanoane (inclusiv filamentele de fanoane) de balenă sau de alte mamifere marine, coarne, ramuri de coarne de cerb, copite, unghii, gheare și ciocuri, brute sau prelucrate sumar, dar nedecupate în forme; pulbere și deșeuri din aceste materiale:
|
|
0508 00 000
|
Corali și similare, brute sau preparate sumar, dar neprelucrate altfel; cochilii și carapace de moluște, de crustacee sau de echinoderme și oase de sepii, brute sau preparate sumar, dar nedecupate în forme, pulbere și deșeuri din acestea
|
|
0510 00 000
|
Chihlimbar cenușiu, castoreum, zibeta, mosc; cantaride; bilă, chiar uscată; glande și alte substanțe de origine animală folosite la prepararea produselor farmaceutice, proaspete, refrigerate, congelate sau altfel conservate provizoriu
|
|
0511
|
Produse de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte; animale moarte de la capitolele 1 sau 3, improprii alimentației umane:
|
|
1501
|
Grăsime de porc (inclusiv untură) și grăsime de pasăre, altele decît cele de la pozițiile 0209 sau 1503:
|
|
1502
|
Grăsimi de animale din speciile bovine, ovine sau caprine, altele decît cele de la poziția 1503:
|
|
1503 00
|
Stearină din untură, ulei de untură, oleo-stearină, oleo-margarină și ulei de seu, neemulsionate, neamestecate și nici altfel preparate:
|
|
1504
|
Grăsimi și uleiuri și fracțiunile acestora, de pește sau de mamifere marine, chiar rafinate, dar nemodificate chimic:
|
|
1505 00
|
Usuc și grăsimi derivate din acesta, inclusiv lanolina:
|
|
1506 00 000
|
Alte grăsimi și uleiuri de origine animală și fracțiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic
|
|
1516
|
Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora, hidrogenate parțial sau total, interesterificate, reesterificate sau elaidinizate, chiar rafinate, dar nepreparate altfel:
|
|
1516 10
|
– Grăsimi și uleiuri de origine animală și fracțiunile acestora:
|
|
1516 10 100
|
– – Prezentate în ambalaje directe, cu un conținut net de maximum 1 kg
|
|
1516 10 900
|
– – Altele
|
|
1517
|
Margarină; amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri de origine animală sau vegetală sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din prezentul capitol, altele decît grăsimile și uleiurile alimentare și fracțiunile acestora de la poziția 1516:
|
|
1517 10
|
– Margarină, cu excepția margarinei lichide:
|
|
1517 10 100
|
– – Cu un conținut de grăsimi din lapte peste 10 %, dar de maximum 15 % din greutate
|
|
1517 10 900
|
– – Altele
|
|
1517 90
|
– Altele:
|
|
1517 90 100
|
– – Cu un conținut de grăsimi din lapte peste 10 % dar de maximum 15 % din greutate
|
|
|
– – Altele:
|
|
1517 90 990
|
– – – Altele
|
|
1518 00
|
Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate chimic, cu excepția celor de la poziția 1516; amestecuri sau preparate nealimentare de grăsimi sau de uleiuri de origine animală sau vegetală sau din fracțiunile diferitelor grăsimi sau uleiuri din prezentul capitol, nedenumite și necuprinse în altă parte:
|
|
1518 00 910
|
– – Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora, fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate chimic, cu excepția celor de la poziția 1516
|
|
|
– – Altele:
|
|
1518 00 950
|
– – – Amestecuri și preparate nealimentare de grăsimi și uleiuri de origine animală sau de grăsimi și uleiuri de origine animală și vegetală și fracțiunile acestora
|
|
1518 00 990
|
– – – Altele
|
|
1521
|
Ceară de origine vegetală (alta decît trigliceridele), ceară de albine sau de alte insecte și spermanțet, chiar rafinată sau colorată:
|
|
1521 90 100
|
– – Spermanțet, chiar rafinat sau colorat
|
|
|
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/guvernul-republicii-moldova-v3.html#PRIM_–_MINISTRU_Chiril_GABURICI__Contrasemnează:__Viceprim-ministru,__ministrul_economiei_Stephane_Bride_Ministrul_agriculturii
|
Guvernul republicii moldova
|
Proiect
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
HOTĂRÎRE nr.____
din ”_______________” ______2015
Chişinău
Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor
ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului
În temeiul art.23 al Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, art. VII al Legii nr. 172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, pct. 12 din anexa la Legea nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi întru aducerea în concordanţă cu Hotărârea Guvernului nr. 51 din 16 ianuarie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă modificările şi completările ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului (se anexează).
PRIM – MINISTRU Chiril GABURICI
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Stephane Bride
Ministrul agriculturii
și industriei alimentare Ion SULA
-
Aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. ___
din ____________________2015
Modificările și completările
ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului
1. Hotărârea Guvernului nr. 1073 din 19 septembrie 2008 „Cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.178, art. 1080), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1) În textul Hotărârii,
- la punctul 1, aliniatul al doilea, sintagma ”, Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer”, se exclude”;
2) la Anexa nr.1 la Hotărâre,
- în titlul anexei și la aliniatul unu, cuvintele „carantinei fitosanitare” se substituie cu cuvântul „fitosanitar”;
3) la Anexa nr. 2 la Hotărâre,
- în titlul anexei sintagma „Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer”, se exclude;
- la punctul 1, sintagma „Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer”, se exclude;
- punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„2. În sensul prezentului Regulament, noțiunile expuse au următoarele semnificații:
organe vamale- Serviciul Vamal, birou vamal sau post vamal, împuternicit să efectueze operațiunea în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;
mărfuri supuse controlului – mărfurile ce se trec peste frontiera de stat, care, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, sunt supuse controlului sanitar-veterinar sau fitosanitar.”
- la punctul 10, după cuvântul ”fitosanitar” se completează cu cuvintele ”iar cele menționate în anexa nr. 3 la prezentul Regulament”, doar după controlul efectuat de către inspectorul fitosanitar din cadrul subdiviziunii teritoriale a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor.
- la punctul 11, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară şi cea fitosanitară”, la pct. 13, cuvintele „Autorităţile sanitar-veterinare şi fitosanitare” și la punctul 12, cuvintele „sanitar-veterinare şi al celei fitosanitare” se substituie prin cuvintele „Agenţia Națională pentru Siguranța Alimentelor”;
- punctul 141 se modifică și va avea următorul cuprins:
”141. Produsele de la poziţiile tarifare 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1008, 1201 00, 1201 00 900, 2102, 2102 20 190, 2102 20 900, 2302, 2303, 2304, 2305, 2306, 2306 30 000, 2306 41 000, 2306 49 000, 2306 90 050, 2306 90 900, 2501 00 şi 2501 00 990 vor fi supuse controlului sanitar-veterinar numai în cazul în care acestea vor fi utilizate ca hrană pentru animale;”
- punctul 142 se modifică și va avea următorul cuprins:
”142. Produsele de la pozițiile tarifare 1516, 1516 10, 1516 10 100, 1516 10 900, 1517, 1517 10, 1517 10 100, 1517 10 900, 1517 90, 1517 90 100, 1517 90 990, 1518 00, 1518 00 910, 1518 00 950, 1518 00 990, 1521, 1521 90 100, 1521 90 910, 1521 90 990, 1522 00, 1522 00 100, 1522 00 310, 1522 00 390, 1522 00 990, 1702, 1806, 1806 90 310, 1901, 1901 10 000, 2103, 2103 90 900, 2104, 2106, 3001, 3101 00 000 vor fi supuse controlului sanitar-veterinar numai în cazul în care vor fi de origine animală sau vor fi compuşi din componenţi de origine animală;”
- în titlul capitolului III, cuvintele „autorităților sanitar-veterinare”, se substituie cu cuvintele „Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în domeniul sanitar-veterinar”;
- la punctul 16,
- cuvintele „Punctele de control sanitar-veterinar” se substituie cu cuvintele „Posturile de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră”;
- la lit.c), cuvintele “examenul de laborator” se substituie cu cuvintele “efectuarea investigaţiilor într-un laborator acreditat, în condițiile Legii nr. 235 din 01.12.2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii”;
- la punctul 17, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară permite” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control sanitar-veterinar la frontieră permit”;
- la punctul 20, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control sanitar-veterinar la frontieră”;
- în titlul capitolul IV, cuvintele „autorităților fitosanitare” se substituie cu cuvintele „Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în domeniul protecției și sănătății plantelor”;
- punctul 22, se expune în redacție nouă, după cum urmează:
„22. Introducerea în ţară a mărfurilor supuse controlului fitosanitar se permite în baza permisului de import (tranzit) pentru marfa respectivă, iar a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în baza autorizaţiei de import pentru fiecare lot importat, prezentate de către agentul economic și urmare a controlului efectuat de către inspectorul fitosanitar din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor”.
- la punctul 23, cuvintele „Autoritățile fitosanitare” se substituie cu cuvintele „Posturile de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră”;
- la punctul 24, cuvintele „autoritatea fitosanitară permite” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control fitosanitar la frontieră permit”;
- punctul 28, se expune în redacţie nouă, după cum urmează:
„28. În cazul depistării unui organism dăunător ascuns sau constatării lipsei de conformitate cu cerinţele fitosanitare la momentul controlului mărfurilor importate, inspectorii de control fitosanitar la frontieră și la punctele interne de control, informează imediat Serviciul Vamal şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor despre cazul depistat”;
- la punctul 29, cuvintele „autoritatea fitosanitară” se substituie cu cuvintele „Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor”;
- la punctul 30, cuvintele “autoritatea sanitar-veterinară şi cea fitosanitară” se substituie cu cuvintele „autoritatea competentă pentru siguranţa alimentelor”;
4) La anexe la Regulament:
Anexele nr. 1 și nr.2 la Regulament se modifică și vor avea următorul cuprins:
” Anexa nr.1
la Regulamentul cu privire la modul de colaborare între Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
şi Serviciul Vamal în procesul controlului de stat la importul, exportul şi tranzitul mărfurilor
NOMENCLATORUL
mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar
Codul poziţiei tarifare
|
Denumirea mărfurilor
|
Unitate de măsură
|
0101
|
Cai, măgari, catîri și bardoi, vii:
|
|
0102
|
Animale vii din specia bovine:
|
|
0103
|
Animale vii din specia porcine:
|
|
0104
|
Animale vii din specia ovine sau caprine:
|
|
0105
|
Cocoși, găini, rațe, gîște, curcani, curci și bibilici, vii, din specii domestice:
|
|
0106
|
Alte animale vii:
|
|
0201
|
Carne de animale din specia bovine, proaspătă sau refrigerată:
|
|
0202
|
Carne de animale din specia bovine, congelată:
|
|
0203
|
Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0204
|
Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0205 00
|
Carne de cal, de măgar sau de catîr, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0206
|
Organe comestibile de animale din speciile bovine, porcine, ovine, caprine, de cai, de măgari sau de catîri, proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0207
|
Carne și organe comestibile de păsări de la poziția 0105, proaspete, refrigerate sau congelate :
|
|
0208
|
Altă carne și organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0209
|
Slănină fără părți slabe, grăsime de porc și de pasăre, netopite și nici altfel extrase, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate:
|
|
0210
|
Carne și organe comestibile, sărate sau în saramură, uscate sau afumate; făină și pudră, comestibile, de carne sau de organe:
|
|
0301
|
Pești vii:
|
|
0302
|
Pește proaspăt sau refrigerat, cu excepția fileului de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304:
|
|
|
– Salmonide, cu excepția ficatului, a icrelor și a lapților:
|
|
0303
|
Pești congelați, cu excepția fileurilor de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304:
|
|
0304
|
Fileuri de pește și carne de pește (chiar tocată), proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0305
|
Pește uscat, sărat sau în saramură; pește afumat, chiar fiert, înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de pește, proprii alimentației umane:
|
|
0306
|
Crustacee, atît decorticate, cît și nedecorticate, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; crustacee afumate, atît decorticate, cît și nedecorticate, atît fierte, cît și nefierte înainte sau în timpul afumării; crustacee nedecorticate, fierte în apă sau în aburi, chiar refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de crustacee, adecvate pentru consumul uman:
|
|
0307
|
Moluște, separate sau nu de cochilie, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; moluște afumate, separate sau nu de cochilie, atît fierte, cît și nefierte înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de moluște, adecvate pentru consumul uman:
|
|
0401
|
Lapte și smîntînă din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori:
|
|
0402
|
Lapte și smîntînă din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori:
|
|
0403
|
Lapte acru, lapte și smîntînă covăsite, iaurt, chefir și alte sortimente de lapte și smîntînă fermentate sau acrite, chiar concentrate, sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, sau aromatizate, sau cu adaos de fructe, nuci sau cacao:
|
|
0404
|
Zer, chiar concentrat sau cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori; produse obținute din compuși naturali ai laptelui, chiar cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, nedenumite și necuprinse în altă parte:
|
|
0405
|
Unt și alte grăsimi care provin din lapte; pastă din lapte pentru tartine:
|
|
0406
|
Brînză și caș:
|
|
0407
|
Ouă de păsări, în coajă, proaspete, conservate sau fierte:
|
|
0408
|
Ouă de păsări, fără coajă, și gălbenușuri, proaspete, uscate, fierte în apă sau în abur, turnate în formă, congelate sau altfel conservate, chiar cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori:
|
|
0409 00 000
|
Miere naturală
|
|
0410 00 000
|
Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte
|
|
1001
|
Grîu și meslin:
|
|
1002
|
Secară:
|
|
1003
|
Orz:
|
|
1004
|
Ovăz:
|
|
1005
|
Porumb:
|
|
1007
|
Sorg boabe:
|
|
1008
|
Hrișcă, mei, semințe de iarba-cănărașului (Phalaris canariensis); alte cereale:
|
|
1201
|
Boabe de soia, chiar sfărîmate:
|
|
1201 90 000
|
– Altele
|
|
1213 00 000
|
Paie și pleavă de cereale brute, chiar tocate, măcinate, presate sau aglomerate sub formă de pelete
|
|
1214
|
Gulii furajere, sfeclă furajeră, rădăcini furajere, fîn, lucernă, trifoi, sparcetă, varză furajeră, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, chiar aglomerate sub formă de pelete:
|
|
0502
|
Păr de porc sau de mistreț; păr de bursuc și alte tipuri de păr pentru perii și articole similare; deșeuri din aceste tipuri de păr:
|
|
0504 00 000
|
Intestine, vezici și stomacuri de animale, întregi sau bucăți, altele decît cele de pește, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate
|
|
0505
|
Piei de păsări și alte părți de păsări, acoperite cu penele lor sau cu fulgii ori cu puful lor, pene și părți de pene (cu marginile fasonate sau nu), puf, brute sau simplu curățate, dezinfectate sau tratate în vederea conservării lor; pulbere și deșeuri de pene sau de părți de pene:
|
|
0506
|
Oase și coarne brute, degresate, prelucrate sumar (dar nedecupate în forme), tratate cu acid sau degelatinate; pulbere și deșeuri din acestea:
|
|
0507
|
Fildeș, carapace de broască țestoasă, fanoane (inclusiv filamentele de fanoane) de balenă sau de alte mamifere marine, coarne, ramuri de coarne de cerb, copite, unghii, gheare și ciocuri, brute sau prelucrate sumar, dar nedecupate în forme; pulbere și deșeuri din aceste materiale:
|
|
0508 00 000
|
Corali și similare, brute sau preparate sumar, dar neprelucrate altfel; cochilii și carapace de moluște, de crustacee sau de echinoderme și oase de sepii, brute sau preparate sumar, dar nedecupate în forme, pulbere și deșeuri din acestea
|
|
0510 00 000
|
Chihlimbar cenușiu, castoreum, zibeta, mosc; cantaride; bilă, chiar uscată; glande și alte substanțe de origine animală folosite la prepararea produselor farmaceutice, proaspete, refrigerate, congelate sau altfel conservate provizoriu
|
|
0511
|
Produse de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte; animale moarte de la capitolele 1 sau 3, improprii alimentației umane:
|
|
1501
|
Grăsime de porc (inclusiv untură) și grăsime de pasăre, altele decît cele de la pozițiile 0209 sau 1503:
|
|
1502
|
Grăsimi de animale din speciile bovine, ovine sau caprine, altele decît cele de la poziția 1503:
|
|
1503 00
|
Stearină din untură, ulei de untură, oleo-stearină, oleo-margarină și ulei de seu, neemulsionate, neamestecate și nici altfel preparate:
|
|
1504
|
Grăsimi și uleiuri și fracțiunile acestora, de pește sau de mamifere marine, chiar rafinate, dar nemodificate chimic:
|
|
1505 00
|
Usuc și grăsimi derivate din acesta, inclusiv lanolina:
|
|
1506 00 000
|
Alte grăsimi și uleiuri de origine animală și fracțiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic
|
|
1516
|
Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora, hidrogenate parțial sau total, interesterificate, reesterificate sau elaidinizate, chiar rafinate, dar nepreparate altfel:
|
|
1516 10
|
– Grăsimi și uleiuri de origine animală și fracțiunile acestora:
|
|
1516 10 100
|
– – Prezentate în ambalaje directe, cu un conținut net de maximum 1 kg
|
|
1516 10 900
|
– – Altele
|
|
1517
|
Margarină; amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri de origine animală sau vegetală sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din prezentul capitol, altele decît grăsimile și uleiurile alimentare și fracțiunile acestora de la poziția 1516:
|
|
1517 10
|
– Margarină, cu excepția margarinei lichide:
|
|
1517 10 100
|
– – Cu un conținut de grăsimi din lapte peste 10 %, dar de maximum 15 % din greutate
|
|
1517 10 900
|
– – Altele
|
|
1517 90
|
– Altele:
|
|
1517 90 100
|
– – Cu un conținut de grăsimi din lapte peste 10 % dar de maximum 15 % din greutate
|
|
|
– – Altele:
|
|
1517 90 990
|
– – – Altele
|
|
1518 00
|
Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate chimic, cu excepția celor de la poziția 1516; amestecuri sau preparate nealimentare de grăsimi sau de uleiuri de origine animală sau vegetală sau din fracțiunile diferitelor grăsimi sau uleiuri din prezentul capitol, nedenumite și necuprinse în altă parte:
|
|
1518 00 910
|
– – Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora, fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate chimic, cu excepția celor de la poziția 1516
|
|
|
– – Altele:
|
|
1518 00 950
|
– – – Amestecuri și preparate nealimentare de grăsimi și uleiuri de origine animală sau de grăsimi și uleiuri de origine animală și vegetală și fracțiunile acestora
|
|
1518 00 990
|
– – – Altele
|
|
1521
|
Ceară de origine vegetală (alta decît trigliceridele), ceară de albine sau de alte insecte și spermanțet, chiar rafinată sau colorată:
|
|
1521 90 100
|
– – Spermanțet, chiar rafinat sau colorat
|
|
|
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/guvernul-republicii-moldova-v3.html#4)_La_anexe_la_Regulament
|
Guvernul republicii moldova
|
Proiect
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
HOTĂRÎRE nr.____
din ”_______________” ______2015
Chişinău
Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor
ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului
În temeiul art.23 al Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, art. VII al Legii nr. 172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, pct. 12 din anexa la Legea nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi întru aducerea în concordanţă cu Hotărârea Guvernului nr. 51 din 16 ianuarie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă modificările şi completările ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului (se anexează).
PRIM – MINISTRU Chiril GABURICI
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Stephane Bride
Ministrul agriculturii
și industriei alimentare Ion SULA
-
Aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. ___
din ____________________2015
Modificările și completările
ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului
1. Hotărârea Guvernului nr. 1073 din 19 septembrie 2008 „Cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.178, art. 1080), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1) În textul Hotărârii,
- la punctul 1, aliniatul al doilea, sintagma ”, Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer”, se exclude”;
2) la Anexa nr.1 la Hotărâre,
- în titlul anexei și la aliniatul unu, cuvintele „carantinei fitosanitare” se substituie cu cuvântul „fitosanitar”;
3) la Anexa nr. 2 la Hotărâre,
- în titlul anexei sintagma „Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer”, se exclude;
- la punctul 1, sintagma „Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer”, se exclude;
- punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„2. În sensul prezentului Regulament, noțiunile expuse au următoarele semnificații:
organe vamale- Serviciul Vamal, birou vamal sau post vamal, împuternicit să efectueze operațiunea în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;
mărfuri supuse controlului – mărfurile ce se trec peste frontiera de stat, care, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, sunt supuse controlului sanitar-veterinar sau fitosanitar.”
- la punctul 10, după cuvântul ”fitosanitar” se completează cu cuvintele ”iar cele menționate în anexa nr. 3 la prezentul Regulament”, doar după controlul efectuat de către inspectorul fitosanitar din cadrul subdiviziunii teritoriale a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor.
- la punctul 11, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară şi cea fitosanitară”, la pct. 13, cuvintele „Autorităţile sanitar-veterinare şi fitosanitare” și la punctul 12, cuvintele „sanitar-veterinare şi al celei fitosanitare” se substituie prin cuvintele „Agenţia Națională pentru Siguranța Alimentelor”;
- punctul 141 se modifică și va avea următorul cuprins:
”141. Produsele de la poziţiile tarifare 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1008, 1201 00, 1201 00 900, 2102, 2102 20 190, 2102 20 900, 2302, 2303, 2304, 2305, 2306, 2306 30 000, 2306 41 000, 2306 49 000, 2306 90 050, 2306 90 900, 2501 00 şi 2501 00 990 vor fi supuse controlului sanitar-veterinar numai în cazul în care acestea vor fi utilizate ca hrană pentru animale;”
- punctul 142 se modifică și va avea următorul cuprins:
”142. Produsele de la pozițiile tarifare 1516, 1516 10, 1516 10 100, 1516 10 900, 1517, 1517 10, 1517 10 100, 1517 10 900, 1517 90, 1517 90 100, 1517 90 990, 1518 00, 1518 00 910, 1518 00 950, 1518 00 990, 1521, 1521 90 100, 1521 90 910, 1521 90 990, 1522 00, 1522 00 100, 1522 00 310, 1522 00 390, 1522 00 990, 1702, 1806, 1806 90 310, 1901, 1901 10 000, 2103, 2103 90 900, 2104, 2106, 3001, 3101 00 000 vor fi supuse controlului sanitar-veterinar numai în cazul în care vor fi de origine animală sau vor fi compuşi din componenţi de origine animală;”
- în titlul capitolului III, cuvintele „autorităților sanitar-veterinare”, se substituie cu cuvintele „Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în domeniul sanitar-veterinar”;
- la punctul 16,
- cuvintele „Punctele de control sanitar-veterinar” se substituie cu cuvintele „Posturile de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră”;
- la lit.c), cuvintele “examenul de laborator” se substituie cu cuvintele “efectuarea investigaţiilor într-un laborator acreditat, în condițiile Legii nr. 235 din 01.12.2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii”;
- la punctul 17, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară permite” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control sanitar-veterinar la frontieră permit”;
- la punctul 20, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control sanitar-veterinar la frontieră”;
- în titlul capitolul IV, cuvintele „autorităților fitosanitare” se substituie cu cuvintele „Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în domeniul protecției și sănătății plantelor”;
- punctul 22, se expune în redacție nouă, după cum urmează:
„22. Introducerea în ţară a mărfurilor supuse controlului fitosanitar se permite în baza permisului de import (tranzit) pentru marfa respectivă, iar a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în baza autorizaţiei de import pentru fiecare lot importat, prezentate de către agentul economic și urmare a controlului efectuat de către inspectorul fitosanitar din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor”.
- la punctul 23, cuvintele „Autoritățile fitosanitare” se substituie cu cuvintele „Posturile de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră”;
- la punctul 24, cuvintele „autoritatea fitosanitară permite” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control fitosanitar la frontieră permit”;
- punctul 28, se expune în redacţie nouă, după cum urmează:
„28. În cazul depistării unui organism dăunător ascuns sau constatării lipsei de conformitate cu cerinţele fitosanitare la momentul controlului mărfurilor importate, inspectorii de control fitosanitar la frontieră și la punctele interne de control, informează imediat Serviciul Vamal şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor despre cazul depistat”;
- la punctul 29, cuvintele „autoritatea fitosanitară” se substituie cu cuvintele „Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor”;
- la punctul 30, cuvintele “autoritatea sanitar-veterinară şi cea fitosanitară” se substituie cu cuvintele „autoritatea competentă pentru siguranţa alimentelor”;
4) La anexe la Regulament:
Anexele nr. 1 și nr.2 la Regulament se modifică și vor avea următorul cuprins:
” Anexa nr.1
la Regulamentul cu privire la modul de colaborare între Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
şi Serviciul Vamal în procesul controlului de stat la importul, exportul şi tranzitul mărfurilor
NOMENCLATORUL
mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar
Codul poziţiei tarifare
|
Denumirea mărfurilor
|
Unitate de măsură
|
0101
|
Cai, măgari, catîri și bardoi, vii:
|
|
0102
|
Animale vii din specia bovine:
|
|
0103
|
Animale vii din specia porcine:
|
|
0104
|
Animale vii din specia ovine sau caprine:
|
|
0105
|
Cocoși, găini, rațe, gîște, curcani, curci și bibilici, vii, din specii domestice:
|
|
0106
|
Alte animale vii:
|
|
0201
|
Carne de animale din specia bovine, proaspătă sau refrigerată:
|
|
0202
|
Carne de animale din specia bovine, congelată:
|
|
0203
|
Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0204
|
Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0205 00
|
Carne de cal, de măgar sau de catîr, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0206
|
Organe comestibile de animale din speciile bovine, porcine, ovine, caprine, de cai, de măgari sau de catîri, proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0207
|
Carne și organe comestibile de păsări de la poziția 0105, proaspete, refrigerate sau congelate :
|
|
0208
|
Altă carne și organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0209
|
Slănină fără părți slabe, grăsime de porc și de pasăre, netopite și nici altfel extrase, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate:
|
|
0210
|
Carne și organe comestibile, sărate sau în saramură, uscate sau afumate; făină și pudră, comestibile, de carne sau de organe:
|
|
0301
|
Pești vii:
|
|
0302
|
Pește proaspăt sau refrigerat, cu excepția fileului de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304:
|
|
|
– Salmonide, cu excepția ficatului, a icrelor și a lapților:
|
|
0303
|
Pești congelați, cu excepția fileurilor de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304:
|
|
0304
|
Fileuri de pește și carne de pește (chiar tocată), proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0305
|
Pește uscat, sărat sau în saramură; pește afumat, chiar fiert, înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de pește, proprii alimentației umane:
|
|
0306
|
Crustacee, atît decorticate, cît și nedecorticate, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; crustacee afumate, atît decorticate, cît și nedecorticate, atît fierte, cît și nefierte înainte sau în timpul afumării; crustacee nedecorticate, fierte în apă sau în aburi, chiar refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de crustacee, adecvate pentru consumul uman:
|
|
0307
|
Moluște, separate sau nu de cochilie, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; moluște afumate, separate sau nu de cochilie, atît fierte, cît și nefierte înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de moluște, adecvate pentru consumul uman:
|
|
0401
|
Lapte și smîntînă din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori:
|
|
0402
|
Lapte și smîntînă din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori:
|
|
0403
|
Lapte acru, lapte și smîntînă covăsite, iaurt, chefir și alte sortimente de lapte și smîntînă fermentate sau acrite, chiar concentrate, sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, sau aromatizate, sau cu adaos de fructe, nuci sau cacao:
|
|
0404
|
Zer, chiar concentrat sau cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori; produse obținute din compuși naturali ai laptelui, chiar cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, nedenumite și necuprinse în altă parte:
|
|
0405
|
Unt și alte grăsimi care provin din lapte; pastă din lapte pentru tartine:
|
|
0406
|
Brînză și caș:
|
|
0407
|
Ouă de păsări, în coajă, proaspete, conservate sau fierte:
|
|
0408
|
Ouă de păsări, fără coajă, și gălbenușuri, proaspete, uscate, fierte în apă sau în abur, turnate în formă, congelate sau altfel conservate, chiar cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori:
|
|
0409 00 000
|
Miere naturală
|
|
0410 00 000
|
Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte
|
|
1001
|
Grîu și meslin:
|
|
1002
|
Secară:
|
|
1003
|
Orz:
|
|
1004
|
Ovăz:
|
|
1005
|
Porumb:
|
|
1007
|
Sorg boabe:
|
|
1008
|
Hrișcă, mei, semințe de iarba-cănărașului (Phalaris canariensis); alte cereale:
|
|
1201
|
Boabe de soia, chiar sfărîmate:
|
|
1201 90 000
|
– Altele
|
|
1213 00 000
|
Paie și pleavă de cereale brute, chiar tocate, măcinate, presate sau aglomerate sub formă de pelete
|
|
1214
|
Gulii furajere, sfeclă furajeră, rădăcini furajere, fîn, lucernă, trifoi, sparcetă, varză furajeră, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, chiar aglomerate sub formă de pelete:
|
|
0502
|
Păr de porc sau de mistreț; păr de bursuc și alte tipuri de păr pentru perii și articole similare; deșeuri din aceste tipuri de păr:
|
|
0504 00 000
|
Intestine, vezici și stomacuri de animale, întregi sau bucăți, altele decît cele de pește, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate
|
|
0505
|
Piei de păsări și alte părți de păsări, acoperite cu penele lor sau cu fulgii ori cu puful lor, pene și părți de pene (cu marginile fasonate sau nu), puf, brute sau simplu curățate, dezinfectate sau tratate în vederea conservării lor; pulbere și deșeuri de pene sau de părți de pene:
|
|
0506
|
Oase și coarne brute, degresate, prelucrate sumar (dar nedecupate în forme), tratate cu acid sau degelatinate; pulbere și deșeuri din acestea:
|
|
0507
|
Fildeș, carapace de broască țestoasă, fanoane (inclusiv filamentele de fanoane) de balenă sau de alte mamifere marine, coarne, ramuri de coarne de cerb, copite, unghii, gheare și ciocuri, brute sau prelucrate sumar, dar nedecupate în forme; pulbere și deșeuri din aceste materiale:
|
|
0508 00 000
|
Corali și similare, brute sau preparate sumar, dar neprelucrate altfel; cochilii și carapace de moluște, de crustacee sau de echinoderme și oase de sepii, brute sau preparate sumar, dar nedecupate în forme, pulbere și deșeuri din acestea
|
|
0510 00 000
|
Chihlimbar cenușiu, castoreum, zibeta, mosc; cantaride; bilă, chiar uscată; glande și alte substanțe de origine animală folosite la prepararea produselor farmaceutice, proaspete, refrigerate, congelate sau altfel conservate provizoriu
|
|
0511
|
Produse de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte; animale moarte de la capitolele 1 sau 3, improprii alimentației umane:
|
|
1501
|
Grăsime de porc (inclusiv untură) și grăsime de pasăre, altele decît cele de la pozițiile 0209 sau 1503:
|
|
1502
|
Grăsimi de animale din speciile bovine, ovine sau caprine, altele decît cele de la poziția 1503:
|
|
1503 00
|
Stearină din untură, ulei de untură, oleo-stearină, oleo-margarină și ulei de seu, neemulsionate, neamestecate și nici altfel preparate:
|
|
1504
|
Grăsimi și uleiuri și fracțiunile acestora, de pește sau de mamifere marine, chiar rafinate, dar nemodificate chimic:
|
|
1505 00
|
Usuc și grăsimi derivate din acesta, inclusiv lanolina:
|
|
1506 00 000
|
Alte grăsimi și uleiuri de origine animală și fracțiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic
|
|
1516
|
Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora, hidrogenate parțial sau total, interesterificate, reesterificate sau elaidinizate, chiar rafinate, dar nepreparate altfel:
|
|
1516 10
|
– Grăsimi și uleiuri de origine animală și fracțiunile acestora:
|
|
1516 10 100
|
– – Prezentate în ambalaje directe, cu un conținut net de maximum 1 kg
|
|
1516 10 900
|
– – Altele
|
|
1517
|
Margarină; amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri de origine animală sau vegetală sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din prezentul capitol, altele decît grăsimile și uleiurile alimentare și fracțiunile acestora de la poziția 1516:
|
|
1517 10
|
– Margarină, cu excepția margarinei lichide:
|
|
1517 10 100
|
– – Cu un conținut de grăsimi din lapte peste 10 %, dar de maximum 15 % din greutate
|
|
1517 10 900
|
– – Altele
|
|
1517 90
|
– Altele:
|
|
1517 90 100
|
– – Cu un conținut de grăsimi din lapte peste 10 % dar de maximum 15 % din greutate
|
|
|
– – Altele:
|
|
1517 90 990
|
– – – Altele
|
|
1518 00
|
Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate chimic, cu excepția celor de la poziția 1516; amestecuri sau preparate nealimentare de grăsimi sau de uleiuri de origine animală sau vegetală sau din fracțiunile diferitelor grăsimi sau uleiuri din prezentul capitol, nedenumite și necuprinse în altă parte:
|
|
1518 00 910
|
– – Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora, fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate chimic, cu excepția celor de la poziția 1516
|
|
|
– – Altele:
|
|
1518 00 950
|
– – – Amestecuri și preparate nealimentare de grăsimi și uleiuri de origine animală sau de grăsimi și uleiuri de origine animală și vegetală și fracțiunile acestora
|
|
1518 00 990
|
– – – Altele
|
|
1521
|
Ceară de origine vegetală (alta decît trigliceridele), ceară de albine sau de alte insecte și spermanțet, chiar rafinată sau colorată:
|
|
1521 90 100
|
– – Spermanțet, chiar rafinat sau colorat
|
|
|
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/guvernul-republicii-moldova-v3.html#Gulii_furajere,_sfeclă_furajeră,_rădăcini_furajere,_fîn,_lucernă,_trifoi,_sparcetă,_varză_furajeră,_lupin,_măzăriche_și_alte_produse_furajere_similare,_chiar_aglomerate_sub_formă_de_pelete
|
Guvernul republicii moldova
|
Proiect
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
HOTĂRÎRE nr.____
din ”_______________” ______2015
Chişinău
Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor
ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului
În temeiul art.23 al Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, art. VII al Legii nr. 172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, pct. 12 din anexa la Legea nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi întru aducerea în concordanţă cu Hotărârea Guvernului nr. 51 din 16 ianuarie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă modificările şi completările ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului (se anexează).
PRIM – MINISTRU Chiril GABURICI
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Stephane Bride
Ministrul agriculturii
și industriei alimentare Ion SULA
-
Aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. ___
din ____________________2015
Modificările și completările
ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului
1. Hotărârea Guvernului nr. 1073 din 19 septembrie 2008 „Cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.178, art. 1080), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1) În textul Hotărârii,
- la punctul 1, aliniatul al doilea, sintagma ”, Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer”, se exclude”;
2) la Anexa nr.1 la Hotărâre,
- în titlul anexei și la aliniatul unu, cuvintele „carantinei fitosanitare” se substituie cu cuvântul „fitosanitar”;
3) la Anexa nr. 2 la Hotărâre,
- în titlul anexei sintagma „Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer”, se exclude;
- la punctul 1, sintagma „Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer”, se exclude;
- punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„2. În sensul prezentului Regulament, noțiunile expuse au următoarele semnificații:
organe vamale- Serviciul Vamal, birou vamal sau post vamal, împuternicit să efectueze operațiunea în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;
mărfuri supuse controlului – mărfurile ce se trec peste frontiera de stat, care, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, sunt supuse controlului sanitar-veterinar sau fitosanitar.”
- la punctul 10, după cuvântul ”fitosanitar” se completează cu cuvintele ”iar cele menționate în anexa nr. 3 la prezentul Regulament”, doar după controlul efectuat de către inspectorul fitosanitar din cadrul subdiviziunii teritoriale a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor.
- la punctul 11, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară şi cea fitosanitară”, la pct. 13, cuvintele „Autorităţile sanitar-veterinare şi fitosanitare” și la punctul 12, cuvintele „sanitar-veterinare şi al celei fitosanitare” se substituie prin cuvintele „Agenţia Națională pentru Siguranța Alimentelor”;
- punctul 141 se modifică și va avea următorul cuprins:
”141. Produsele de la poziţiile tarifare 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1008, 1201 00, 1201 00 900, 2102, 2102 20 190, 2102 20 900, 2302, 2303, 2304, 2305, 2306, 2306 30 000, 2306 41 000, 2306 49 000, 2306 90 050, 2306 90 900, 2501 00 şi 2501 00 990 vor fi supuse controlului sanitar-veterinar numai în cazul în care acestea vor fi utilizate ca hrană pentru animale;”
- punctul 142 se modifică și va avea următorul cuprins:
”142. Produsele de la pozițiile tarifare 1516, 1516 10, 1516 10 100, 1516 10 900, 1517, 1517 10, 1517 10 100, 1517 10 900, 1517 90, 1517 90 100, 1517 90 990, 1518 00, 1518 00 910, 1518 00 950, 1518 00 990, 1521, 1521 90 100, 1521 90 910, 1521 90 990, 1522 00, 1522 00 100, 1522 00 310, 1522 00 390, 1522 00 990, 1702, 1806, 1806 90 310, 1901, 1901 10 000, 2103, 2103 90 900, 2104, 2106, 3001, 3101 00 000 vor fi supuse controlului sanitar-veterinar numai în cazul în care vor fi de origine animală sau vor fi compuşi din componenţi de origine animală;”
- în titlul capitolului III, cuvintele „autorităților sanitar-veterinare”, se substituie cu cuvintele „Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în domeniul sanitar-veterinar”;
- la punctul 16,
- cuvintele „Punctele de control sanitar-veterinar” se substituie cu cuvintele „Posturile de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră”;
- la lit.c), cuvintele “examenul de laborator” se substituie cu cuvintele “efectuarea investigaţiilor într-un laborator acreditat, în condițiile Legii nr. 235 din 01.12.2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii”;
- la punctul 17, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară permite” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control sanitar-veterinar la frontieră permit”;
- la punctul 20, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control sanitar-veterinar la frontieră”;
- în titlul capitolul IV, cuvintele „autorităților fitosanitare” se substituie cu cuvintele „Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în domeniul protecției și sănătății plantelor”;
- punctul 22, se expune în redacție nouă, după cum urmează:
„22. Introducerea în ţară a mărfurilor supuse controlului fitosanitar se permite în baza permisului de import (tranzit) pentru marfa respectivă, iar a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în baza autorizaţiei de import pentru fiecare lot importat, prezentate de către agentul economic și urmare a controlului efectuat de către inspectorul fitosanitar din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor”.
- la punctul 23, cuvintele „Autoritățile fitosanitare” se substituie cu cuvintele „Posturile de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră”;
- la punctul 24, cuvintele „autoritatea fitosanitară permite” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control fitosanitar la frontieră permit”;
- punctul 28, se expune în redacţie nouă, după cum urmează:
„28. În cazul depistării unui organism dăunător ascuns sau constatării lipsei de conformitate cu cerinţele fitosanitare la momentul controlului mărfurilor importate, inspectorii de control fitosanitar la frontieră și la punctele interne de control, informează imediat Serviciul Vamal şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor despre cazul depistat”;
- la punctul 29, cuvintele „autoritatea fitosanitară” se substituie cu cuvintele „Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor”;
- la punctul 30, cuvintele “autoritatea sanitar-veterinară şi cea fitosanitară” se substituie cu cuvintele „autoritatea competentă pentru siguranţa alimentelor”;
4) La anexe la Regulament:
Anexele nr. 1 și nr.2 la Regulament se modifică și vor avea următorul cuprins:
” Anexa nr.1
la Regulamentul cu privire la modul de colaborare între Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
şi Serviciul Vamal în procesul controlului de stat la importul, exportul şi tranzitul mărfurilor
NOMENCLATORUL
mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar
Codul poziţiei tarifare
|
Denumirea mărfurilor
|
Unitate de măsură
|
0101
|
Cai, măgari, catîri și bardoi, vii:
|
|
0102
|
Animale vii din specia bovine:
|
|
0103
|
Animale vii din specia porcine:
|
|
0104
|
Animale vii din specia ovine sau caprine:
|
|
0105
|
Cocoși, găini, rațe, gîște, curcani, curci și bibilici, vii, din specii domestice:
|
|
0106
|
Alte animale vii:
|
|
0201
|
Carne de animale din specia bovine, proaspătă sau refrigerată:
|
|
0202
|
Carne de animale din specia bovine, congelată:
|
|
0203
|
Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0204
|
Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0205 00
|
Carne de cal, de măgar sau de catîr, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0206
|
Organe comestibile de animale din speciile bovine, porcine, ovine, caprine, de cai, de măgari sau de catîri, proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0207
|
Carne și organe comestibile de păsări de la poziția 0105, proaspete, refrigerate sau congelate :
|
|
0208
|
Altă carne și organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0209
|
Slănină fără părți slabe, grăsime de porc și de pasăre, netopite și nici altfel extrase, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate:
|
|
0210
|
Carne și organe comestibile, sărate sau în saramură, uscate sau afumate; făină și pudră, comestibile, de carne sau de organe:
|
|
0301
|
Pești vii:
|
|
0302
|
Pește proaspăt sau refrigerat, cu excepția fileului de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304:
|
|
|
– Salmonide, cu excepția ficatului, a icrelor și a lapților:
|
|
0303
|
Pești congelați, cu excepția fileurilor de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304:
|
|
0304
|
Fileuri de pește și carne de pește (chiar tocată), proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0305
|
Pește uscat, sărat sau în saramură; pește afumat, chiar fiert, înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de pește, proprii alimentației umane:
|
|
0306
|
Crustacee, atît decorticate, cît și nedecorticate, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; crustacee afumate, atît decorticate, cît și nedecorticate, atît fierte, cît și nefierte înainte sau în timpul afumării; crustacee nedecorticate, fierte în apă sau în aburi, chiar refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de crustacee, adecvate pentru consumul uman:
|
|
0307
|
Moluște, separate sau nu de cochilie, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; moluște afumate, separate sau nu de cochilie, atît fierte, cît și nefierte înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de moluște, adecvate pentru consumul uman:
|
|
0401
|
Lapte și smîntînă din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori:
|
|
0402
|
Lapte și smîntînă din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori:
|
|
0403
|
Lapte acru, lapte și smîntînă covăsite, iaurt, chefir și alte sortimente de lapte și smîntînă fermentate sau acrite, chiar concentrate, sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, sau aromatizate, sau cu adaos de fructe, nuci sau cacao:
|
|
0404
|
Zer, chiar concentrat sau cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori; produse obținute din compuși naturali ai laptelui, chiar cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, nedenumite și necuprinse în altă parte:
|
|
0405
|
Unt și alte grăsimi care provin din lapte; pastă din lapte pentru tartine:
|
|
0406
|
Brînză și caș:
|
|
0407
|
Ouă de păsări, în coajă, proaspete, conservate sau fierte:
|
|
0408
|
Ouă de păsări, fără coajă, și gălbenușuri, proaspete, uscate, fierte în apă sau în abur, turnate în formă, congelate sau altfel conservate, chiar cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori:
|
|
0409 00 000
|
Miere naturală
|
|
0410 00 000
|
Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte
|
|
1001
|
Grîu și meslin:
|
|
1002
|
Secară:
|
|
1003
|
Orz:
|
|
1004
|
Ovăz:
|
|
1005
|
Porumb:
|
|
1007
|
Sorg boabe:
|
|
1008
|
Hrișcă, mei, semințe de iarba-cănărașului (Phalaris canariensis); alte cereale:
|
|
1201
|
Boabe de soia, chiar sfărîmate:
|
|
1201 90 000
|
– Altele
|
|
1213 00 000
|
Paie și pleavă de cereale brute, chiar tocate, măcinate, presate sau aglomerate sub formă de pelete
|
|
1214
|
Gulii furajere, sfeclă furajeră, rădăcini furajere, fîn, lucernă, trifoi, sparcetă, varză furajeră, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, chiar aglomerate sub formă de pelete:
|
|
0502
|
Păr de porc sau de mistreț; păr de bursuc și alte tipuri de păr pentru perii și articole similare; deșeuri din aceste tipuri de păr:
|
|
0504 00 000
|
Intestine, vezici și stomacuri de animale, întregi sau bucăți, altele decît cele de pește, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate
|
|
0505
|
Piei de păsări și alte părți de păsări, acoperite cu penele lor sau cu fulgii ori cu puful lor, pene și părți de pene (cu marginile fasonate sau nu), puf, brute sau simplu curățate, dezinfectate sau tratate în vederea conservării lor; pulbere și deșeuri de pene sau de părți de pene:
|
|
0506
|
Oase și coarne brute, degresate, prelucrate sumar (dar nedecupate în forme), tratate cu acid sau degelatinate; pulbere și deșeuri din acestea:
|
|
0507
|
Fildeș, carapace de broască țestoasă, fanoane (inclusiv filamentele de fanoane) de balenă sau de alte mamifere marine, coarne, ramuri de coarne de cerb, copite, unghii, gheare și ciocuri, brute sau prelucrate sumar, dar nedecupate în forme; pulbere și deșeuri din aceste materiale:
|
|
0508 00 000
|
Corali și similare, brute sau preparate sumar, dar neprelucrate altfel; cochilii și carapace de moluște, de crustacee sau de echinoderme și oase de sepii, brute sau preparate sumar, dar nedecupate în forme, pulbere și deșeuri din acestea
|
|
0510 00 000
|
Chihlimbar cenușiu, castoreum, zibeta, mosc; cantaride; bilă, chiar uscată; glande și alte substanțe de origine animală folosite la prepararea produselor farmaceutice, proaspete, refrigerate, congelate sau altfel conservate provizoriu
|
|
0511
|
Produse de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte; animale moarte de la capitolele 1 sau 3, improprii alimentației umane:
|
|
1501
|
Grăsime de porc (inclusiv untură) și grăsime de pasăre, altele decît cele de la pozițiile 0209 sau 1503:
|
|
1502
|
Grăsimi de animale din speciile bovine, ovine sau caprine, altele decît cele de la poziția 1503:
|
|
1503 00
|
Stearină din untură, ulei de untură, oleo-stearină, oleo-margarină și ulei de seu, neemulsionate, neamestecate și nici altfel preparate:
|
|
1504
|
Grăsimi și uleiuri și fracțiunile acestora, de pește sau de mamifere marine, chiar rafinate, dar nemodificate chimic:
|
|
1505 00
|
Usuc și grăsimi derivate din acesta, inclusiv lanolina:
|
|
1506 00 000
|
Alte grăsimi și uleiuri de origine animală și fracțiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic
|
|
1516
|
Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora, hidrogenate parțial sau total, interesterificate, reesterificate sau elaidinizate, chiar rafinate, dar nepreparate altfel:
|
|
1516 10
|
– Grăsimi și uleiuri de origine animală și fracțiunile acestora:
|
|
1516 10 100
|
– – Prezentate în ambalaje directe, cu un conținut net de maximum 1 kg
|
|
1516 10 900
|
– – Altele
|
|
1517
|
Margarină; amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri de origine animală sau vegetală sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din prezentul capitol, altele decît grăsimile și uleiurile alimentare și fracțiunile acestora de la poziția 1516:
|
|
1517 10
|
– Margarină, cu excepția margarinei lichide:
|
|
1517 10 100
|
– – Cu un conținut de grăsimi din lapte peste 10 %, dar de maximum 15 % din greutate
|
|
1517 10 900
|
– – Altele
|
|
1517 90
|
– Altele:
|
|
1517 90 100
|
– – Cu un conținut de grăsimi din lapte peste 10 % dar de maximum 15 % din greutate
|
|
|
– – Altele:
|
|
1517 90 990
|
– – – Altele
|
|
1518 00
|
Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate chimic, cu excepția celor de la poziția 1516; amestecuri sau preparate nealimentare de grăsimi sau de uleiuri de origine animală sau vegetală sau din fracțiunile diferitelor grăsimi sau uleiuri din prezentul capitol, nedenumite și necuprinse în altă parte:
|
|
1518 00 910
|
– – Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora, fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate chimic, cu excepția celor de la poziția 1516
|
|
|
– – Altele:
|
|
1518 00 950
|
– – – Amestecuri și preparate nealimentare de grăsimi și uleiuri de origine animală sau de grăsimi și uleiuri de origine animală și vegetală și fracțiunile acestora
|
|
1518 00 990
|
– – – Altele
|
|
1521
|
Ceară de origine vegetală (alta decît trigliceridele), ceară de albine sau de alte insecte și spermanțet, chiar rafinată sau colorată:
|
|
1521 90 100
|
– – Spermanțet, chiar rafinat sau colorat
|
|
|
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/guvernul-republicii-moldova-v3.html#1)_În_textul_Hotărârii
|
Guvernul republicii moldova
|
Proiect
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
HOTĂRÎRE nr.____
din ”_______________” ______2015
Chişinău
Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor
ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului
În temeiul art.23 al Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, art. VII al Legii nr. 172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, pct. 12 din anexa la Legea nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi întru aducerea în concordanţă cu Hotărârea Guvernului nr. 51 din 16 ianuarie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă modificările şi completările ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului (se anexează).
PRIM – MINISTRU Chiril GABURICI
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Stephane Bride
Ministrul agriculturii
și industriei alimentare Ion SULA
-
Aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. ___
din ____________________2015
Modificările și completările
ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului
1. Hotărârea Guvernului nr. 1073 din 19 septembrie 2008 „Cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.178, art. 1080), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1) În textul Hotărârii,
- la punctul 1, aliniatul al doilea, sintagma ”, Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer”, se exclude”;
2) la Anexa nr.1 la Hotărâre,
- în titlul anexei și la aliniatul unu, cuvintele „carantinei fitosanitare” se substituie cu cuvântul „fitosanitar”;
3) la Anexa nr. 2 la Hotărâre,
- în titlul anexei sintagma „Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer”, se exclude;
- la punctul 1, sintagma „Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer”, se exclude;
- punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„2. În sensul prezentului Regulament, noțiunile expuse au următoarele semnificații:
organe vamale- Serviciul Vamal, birou vamal sau post vamal, împuternicit să efectueze operațiunea în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;
mărfuri supuse controlului – mărfurile ce se trec peste frontiera de stat, care, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, sunt supuse controlului sanitar-veterinar sau fitosanitar.”
- la punctul 10, după cuvântul ”fitosanitar” se completează cu cuvintele ”iar cele menționate în anexa nr. 3 la prezentul Regulament”, doar după controlul efectuat de către inspectorul fitosanitar din cadrul subdiviziunii teritoriale a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor.
- la punctul 11, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară şi cea fitosanitară”, la pct. 13, cuvintele „Autorităţile sanitar-veterinare şi fitosanitare” și la punctul 12, cuvintele „sanitar-veterinare şi al celei fitosanitare” se substituie prin cuvintele „Agenţia Națională pentru Siguranța Alimentelor”;
- punctul 141 se modifică și va avea următorul cuprins:
”141. Produsele de la poziţiile tarifare 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1008, 1201 00, 1201 00 900, 2102, 2102 20 190, 2102 20 900, 2302, 2303, 2304, 2305, 2306, 2306 30 000, 2306 41 000, 2306 49 000, 2306 90 050, 2306 90 900, 2501 00 şi 2501 00 990 vor fi supuse controlului sanitar-veterinar numai în cazul în care acestea vor fi utilizate ca hrană pentru animale;”
- punctul 142 se modifică și va avea următorul cuprins:
”142. Produsele de la pozițiile tarifare 1516, 1516 10, 1516 10 100, 1516 10 900, 1517, 1517 10, 1517 10 100, 1517 10 900, 1517 90, 1517 90 100, 1517 90 990, 1518 00, 1518 00 910, 1518 00 950, 1518 00 990, 1521, 1521 90 100, 1521 90 910, 1521 90 990, 1522 00, 1522 00 100, 1522 00 310, 1522 00 390, 1522 00 990, 1702, 1806, 1806 90 310, 1901, 1901 10 000, 2103, 2103 90 900, 2104, 2106, 3001, 3101 00 000 vor fi supuse controlului sanitar-veterinar numai în cazul în care vor fi de origine animală sau vor fi compuşi din componenţi de origine animală;”
- în titlul capitolului III, cuvintele „autorităților sanitar-veterinare”, se substituie cu cuvintele „Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în domeniul sanitar-veterinar”;
- la punctul 16,
- cuvintele „Punctele de control sanitar-veterinar” se substituie cu cuvintele „Posturile de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră”;
- la lit.c), cuvintele “examenul de laborator” se substituie cu cuvintele “efectuarea investigaţiilor într-un laborator acreditat, în condițiile Legii nr. 235 din 01.12.2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii”;
- la punctul 17, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară permite” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control sanitar-veterinar la frontieră permit”;
- la punctul 20, cuvintele „autoritatea sanitar-veterinară” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control sanitar-veterinar la frontieră”;
- în titlul capitolul IV, cuvintele „autorităților fitosanitare” se substituie cu cuvintele „Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în domeniul protecției și sănătății plantelor”;
- punctul 22, se expune în redacție nouă, după cum urmează:
„22. Introducerea în ţară a mărfurilor supuse controlului fitosanitar se permite în baza permisului de import (tranzit) pentru marfa respectivă, iar a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în baza autorizaţiei de import pentru fiecare lot importat, prezentate de către agentul economic și urmare a controlului efectuat de către inspectorul fitosanitar din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor”.
- la punctul 23, cuvintele „Autoritățile fitosanitare” se substituie cu cuvintele „Posturile de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră”;
- la punctul 24, cuvintele „autoritatea fitosanitară permite” se substituie cu cuvintele „inspectorii de control fitosanitar la frontieră permit”;
- punctul 28, se expune în redacţie nouă, după cum urmează:
„28. În cazul depistării unui organism dăunător ascuns sau constatării lipsei de conformitate cu cerinţele fitosanitare la momentul controlului mărfurilor importate, inspectorii de control fitosanitar la frontieră și la punctele interne de control, informează imediat Serviciul Vamal şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor despre cazul depistat”;
- la punctul 29, cuvintele „autoritatea fitosanitară” se substituie cu cuvintele „Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor”;
- la punctul 30, cuvintele “autoritatea sanitar-veterinară şi cea fitosanitară” se substituie cu cuvintele „autoritatea competentă pentru siguranţa alimentelor”;
4) La anexe la Regulament:
Anexele nr. 1 și nr.2 la Regulament se modifică și vor avea următorul cuprins:
” Anexa nr.1
la Regulamentul cu privire la modul de colaborare între Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
şi Serviciul Vamal în procesul controlului de stat la importul, exportul şi tranzitul mărfurilor
NOMENCLATORUL
mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar
Codul poziţiei tarifare
|
Denumirea mărfurilor
|
Unitate de măsură
|
0101
|
Cai, măgari, catîri și bardoi, vii:
|
|
0102
|
Animale vii din specia bovine:
|
|
0103
|
Animale vii din specia porcine:
|
|
0104
|
Animale vii din specia ovine sau caprine:
|
|
0105
|
Cocoși, găini, rațe, gîște, curcani, curci și bibilici, vii, din specii domestice:
|
|
0106
|
Alte animale vii:
|
|
0201
|
Carne de animale din specia bovine, proaspătă sau refrigerată:
|
|
0202
|
Carne de animale din specia bovine, congelată:
|
|
0203
|
Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0204
|
Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0205 00
|
Carne de cal, de măgar sau de catîr, proaspătă, refrigerată sau congelată:
|
|
0206
|
Organe comestibile de animale din speciile bovine, porcine, ovine, caprine, de cai, de măgari sau de catîri, proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0207
|
Carne și organe comestibile de păsări de la poziția 0105, proaspete, refrigerate sau congelate :
|
|
0208
|
Altă carne și organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0209
|
Slănină fără părți slabe, grăsime de porc și de pasăre, netopite și nici altfel extrase, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate:
|
|
0210
|
Carne și organe comestibile, sărate sau în saramură, uscate sau afumate; făină și pudră, comestibile, de carne sau de organe:
|
|
0301
|
Pești vii:
|
|
0302
|
Pește proaspăt sau refrigerat, cu excepția fileului de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304:
|
|
|
– Salmonide, cu excepția ficatului, a icrelor și a lapților:
|
|
0303
|
Pești congelați, cu excepția fileurilor de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304:
|
|
0304
|
Fileuri de pește și carne de pește (chiar tocată), proaspete, refrigerate sau congelate:
|
|
0305
|
Pește uscat, sărat sau în saramură; pește afumat, chiar fiert, înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de pește, proprii alimentației umane:
|
|
0306
|
Crustacee, atît decorticate, cît și nedecorticate, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; crustacee afumate, atît decorticate, cît și nedecorticate, atît fierte, cît și nefierte înainte sau în timpul afumării; crustacee nedecorticate, fierte în apă sau în aburi, chiar refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de crustacee, adecvate pentru consumul uman:
|
|
0307
|
Moluște, separate sau nu de cochilie, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; moluște afumate, separate sau nu de cochilie, atît fierte, cît și nefierte înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de moluște, adecvate pentru consumul uman:
|
|
0401
|
Lapte și smîntînă din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori:
|
|
0402
|
Lapte și smîntînă din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori:
|
|
0403
|
Lapte acru, lapte și smîntînă covăsite, iaurt, chefir și alte sortimente de lapte și smîntînă fermentate sau acrite, chiar concentrate, sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, sau aromatizate, sau cu adaos de fructe, nuci sau cacao:
|
|
0404
|
Zer, chiar concentrat sau cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori; produse obținute din compuși naturali ai laptelui, chiar cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, nedenumite și necuprinse în altă parte:
|
|
0405
|
Unt și alte grăsimi care provin din lapte; pastă din lapte pentru tartine:
|
|
0406
|
Brînză și caș:
|
|
0407
|
Ouă de păsări, în coajă, proaspete, conservate sau fierte:
|
|
0408
|
Ouă de păsări, fără coajă, și gălbenușuri, proaspete, uscate, fierte în apă sau în abur, turnate în formă, congelate sau altfel conservate, chiar cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori:
|
|
0409 00 000
|
Miere naturală
|
|
0410 00 000
|
Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte
|
|
1001
|
Grîu și meslin:
|
|
1002
|
Secară:
|
|
1003
|
Orz:
|
|
1004
|
Ovăz:
|
|
1005
|
Porumb:
|
|
1007
|
Sorg boabe:
|
|
1008
|
Hrișcă, mei, semințe de iarba-cănărașului (Phalaris canariensis); alte cereale:
|
|
1201
|
Boabe de soia, chiar sfărîmate:
|
|
1201 90 000
|
– Altele
|
|
1213 00 000
|
Paie și pleavă de cereale brute, chiar tocate, măcinate, presate sau aglomerate sub formă de pelete
|
|
1214
|
Gulii furajere, sfeclă furajeră, rădăcini furajere, fîn, lucernă, trifoi, sparcetă, varză furajeră, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, chiar aglomerate sub formă de pelete:
|
|
0502
|
Păr de porc sau de mistreț; păr de bursuc și alte tipuri de păr pentru perii și articole similare; deșeuri din aceste tipuri de păr:
|
|
0504 00 000
|
Intestine, vezici și stomacuri de animale, întregi sau bucăți, altele decît cele de pește, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate
|
|
0505
|
Piei de păsări și alte părți de păsări, acoperite cu penele lor sau cu fulgii ori cu puful lor, pene și părți de pene (cu marginile fasonate sau nu), puf, brute sau simplu curățate, dezinfectate sau tratate în vederea conservării lor; pulbere și deșeuri de pene sau de părți de pene:
|
|
0506
|
Oase și coarne brute, degresate, prelucrate sumar (dar nedecupate în forme), tratate cu acid sau degelatinate; pulbere și deșeuri din acestea:
|
|
0507
|
Fildeș, carapace de broască țestoasă, fanoane (inclusiv filamentele de fanoane) de balenă sau de alte mamifere marine, coarne, ramuri de coarne de cerb, copite, unghii, gheare și ciocuri, brute sau prelucrate sumar, dar nedecupate în forme; pulbere și deșeuri din aceste materiale:
|
|
0508 00 000
|
Corali și similare, brute sau preparate sumar, dar neprelucrate altfel; cochilii și carapace de moluște, de crustacee sau de echinoderme și oase de sepii, brute sau preparate sumar, dar nedecupate în forme, pulbere și deșeuri din acestea
|
|
0510 00 000
|
Chihlimbar cenușiu, castoreum, zibeta, mosc; cantaride; bilă, chiar uscată; glande și alte substanțe de origine animală folosite la prepararea produselor farmaceutice, proaspete, refrigerate, congelate sau altfel conservate provizoriu
|
|
0511
|
Produse de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte; animale moarte de la capitolele 1 sau 3, improprii alimentației umane:
|
|
1501
|
Grăsime de porc (inclusiv untură) și grăsime de pasăre, altele decît cele de la pozițiile 0209 sau 1503:
|
|
1502
|
Grăsimi de animale din speciile bovine, ovine sau caprine, altele decît cele de la poziția 1503:
|
|
1503 00
|
Stearină din untură, ulei de untură, oleo-stearină, oleo-margarină și ulei de seu, neemulsionate, neamestecate și nici altfel preparate:
|
|
1504
|
Grăsimi și uleiuri și fracțiunile acestora, de pește sau de mamifere marine, chiar rafinate, dar nemodificate chimic:
|
|
1505 00
|
Usuc și grăsimi derivate din acesta, inclusiv lanolina:
|
|
1506 00 000
|
Alte grăsimi și uleiuri de origine animală și fracțiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic
|
|
1516
|
Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora, hidrogenate parțial sau total, interesterificate, reesterificate sau elaidinizate, chiar rafinate, dar nepreparate altfel:
|
|
1516 10
|
– Grăsimi și uleiuri de origine animală și fracțiunile acestora:
|
|
1516 10 100
|
– – Prezentate în ambalaje directe, cu un conținut net de maximum 1 kg
|
|
1516 10 900
|
– – Altele
|
|
1517
|
Margarină; amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri de origine animală sau vegetală sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din prezentul capitol, altele decît grăsimile și uleiurile alimentare și fracțiunile acestora de la poziția 1516:
|
|
1517 10
|
– Margarină, cu excepția margarinei lichide:
|
|
1517 10 100
|
– – Cu un conținut de grăsimi din lapte peste 10 %, dar de maximum 15 % din greutate
|
|
1517 10 900
|
– – Altele
|
|
1517 90
|
– Altele:
|
|
1517 90 100
|
– – Cu un conținut de grăsimi din lapte peste 10 % dar de maximum 15 % din greutate
|
|
|
– – Altele:
|
|
1517 90 990
|
– – – Altele
|
|
1518 00
|
Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate chimic, cu excepția celor de la poziția 1516; amestecuri sau preparate nealimentare de grăsimi sau de uleiuri de origine animală sau vegetală sau din fracțiunile diferitelor grăsimi sau uleiuri din prezentul capitol, nedenumite și necuprinse în altă parte:
|
|
1518 00 910
|
– – Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora, fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate chimic, cu excepția celor de la poziția 1516
|
|
|
– – Altele:
|
|
1518 00 950
|
– – – Amestecuri și preparate nealimentare de grăsimi și uleiuri de origine animală sau de grăsimi și uleiuri de origine animală și vegetală și fracțiunile acestora
|
|
1518 00 990
|
– – – Altele
|
|
1521
|
Ceară de origine vegetală (alta decît trigliceridele), ceară de albine sau de alte insecte și spermanțet, chiar rafinată sau colorată:
|
|
1521 90 100
|
– – Spermanțet, chiar rafinat sau colorat
|
|
|
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/guvernul-republicii-moldova-v3.html?page=4
|
Sinteza obiecțiilor - Guvernul republicii moldova
|
1. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor,
(nr.01/2506 din 29.08.2014)
La Regulamentul cu privire la modul de colaborare între Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi Serviciul Vamal în procesul controlului de stat la importul, exportul şi tranzitul mărfurilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1073 din 19 septembrie 2008 „Cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative”:
punctul 10 se suplimentează cu textul „ iar cele menţionate la Anexa nr. 3 la prezentul Regulament, numai după controlul efectuat de către inspectorul din cadrul subdiviziunii teritoriale a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor.”
Se acceptă
2. propunem la punctul 22 al variantei propuse pentru aprobarea cuvintele „prezentat de către agentul economic şi urmare a controlului efectuat de către inspectorul fitosanitar” de înlocuit cu „ la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor de către inspectorul din cadrul subdiviziunii teritoriale a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.”
Se acceptă
3. Se suplimentează cu o anexă nouă, precum urmează:
Îngrăşăminte minerale sau chimice conținând două sau trei din următoarele elemente fertilizante: azot, fosfor şi potasiu; alte îngrăşăminte; produse de la prezentul Capitol prezentate fie în tablete sau forme similare, fie în ambalaje cu o greutate brută de maximum 10 kg
-
3808
Insecticide, rodenticide, fungicide, erbicide, inhibitori de germinare şi regulatori de creştere pentru plante, dezinfectanţi şi produse similare, prezentate în forme sau ambalaje pentru vînzarea cu amănuntul sau ca preparate sau ca articole (de exemplu, panglici, meşe şi lumînări cu sulf şi hîrtie specială contra muştelor)
-
Se acceptă
2. Uniunea Republicană a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli,
(nr. 27/2014 din 15.09.2014)
Comunică lipsa obiecțiilor
3. Ministerul Mediului
(nr. 04-07/1834 din 19.09.2014)
Comunică lipsa propunerilor şi obiecţiilor
4. Academia de Ştiinţe a Moldovei
(nr.1644-17/7 din 02.10.2014)
Comunică lipsa propunerilor şi obiecţiilor
5. Ministerul Economiei
(nr. 11-5778 din 06.10.14
În scopul respectării prevederilor stabilite la alin. (1), art. 52 al Legii nr. 317 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice locale, considerăm binevenit includerea temeiului legal de elaborare al proiectului.
Concomitent, menţionăm, despre necesitatea elaborării unei note de argumentare pe marginea proiectului în cauză, conform art.37 al Legii nr.317 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, care ar conţine condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, argumentele necesare, prognozele social-economice şi consecinţele realizării lor, argumentarea şi gradul compatibilităţii proiectului de act normativ cu reglementările legislaţiei comunitare, fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul proiectelor de acte normative ce reglementează activitatea de întreprinzător.
Se acceptă.
Au fost specificate actele legislative care constituie temei legal la elaborarea actului normativ propus. Nota informativă este definitivată conform obiecțiilor
Cu referire la pct. I din proiect – Hotărîrea Guvernului nr.1073 din 19.09.2008 cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative.
La pct.16, lit. c) - norma necesită a fi completată, fiind indicată legea, conform căreia se efectuează acreditarea. Totodată, în vederea expunerii corecte a conţinutului propus la lit.c) sintagma „efectuarea investigaţiilor de laborator într-un laborator acreditat” se va expune în redacţia „efectuarea investigaţiilor într-un laborator acreditat”.
Se acceptă.
S-au făcut modificări cu referință la Legea nr. 235 din 01.12.2011.
Este de menţionat, că proiectul prevede completarea Regulamentului cu privire la modul de colaborare între Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer şi Serviciul Vamal în procesul controlului de stat la importul, exportul şi tranzitul mărfurilor cu o nouă Anexă nr.3, care prevede Nomenclatorul produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor supuse controlului la import.
Prin completarea pct.10 al Regulamentului vor fi supuse controlului produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţii conform anexei nr.3. Menţionăm că, prevederile art.12 din Legea nr.119 din 22.04.2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi reglementează detaliat importul produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor. În acest context, evidenţiem că normele respective nu prevăd un astfel de control, care se propune a fi instituit. Mecanismul şi condiţiile de import, stabilite conform art.12 din legea menţionată, sunt suficiente pentru a asigura controlul asupra produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor importaţi. Mai mult ca atît, în contextul propunerii în cauză şi din analiza prevederilor în vigoare a punctelor 3, 4, 6, 9, 16, etc. din Regulament, acestea vor genera proceduri şi costuri adiţionale pentru întreprinzători, fiind create situaţii de dublări în activitatea de întreprinzător. În cazul în care autorii vor argumenta astfel de propuneri în AIR asupra proiectului, considerăm că procedurile şi condiţiile de control trebuie să fie prevăzute de Legea nr.119 din 22.04.2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi.
În contextul celor expuse, considerăm inoportună completarea pct.10 din Regulamentul menţionat, cît şi completarea cu Anexa nr.3. La fel această obiecţie este valabilă şi pentru propunerea de modificare a pct.22 referitor la controlul produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor efectuat de către inspectorul fitosanitar din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor.
Nu se acceptă.
Prevederea privind ”controlul produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților importate, la punctele de descărcare-vămuire” ca normă primară este inclusă în proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative (art. în proiectul de Lege de modificare și comletare a Legii nr. 119/2004 (art.12, alin. 4) proiect aprobat prin HG nr. 514 din 2 iulie 2014.
Produsele cu poziția tarifară -3808 au fost doar transferate din Anexa nr. 1 la HG 1073/2008 în anexa nr.3 la proiect.
Prevederea data vine întru executarea art. 12, alin (1), lit. e) și art. 22, alin. (1), lit.c) ale Legii nr. 119/2004 și pct. 12 din anexa la Legea nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
Exercitarea controlului identității lotului importat de facto, cu cel indicat în autorizația de import, se efectuează de inspectorii posturilor sanitar-veterinare și fitosanitare la frontieră șau la punctele interne în limita atribuțiilor funcționale și nu va genera costuri suplimentare nici pentru Agenție nici pentru întreprinzători.
Cu referire la pct.II din proiect - Hotărîrea Guvernului nr.558 din 22.07.2011 privind măsurile de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspunderea în Republica Moldova a unor organisme de carantină.
La pct.2 din Anexa nr.16 Măsurilor privind combaterea tortricidelorla la frunzele garoafelor de grădină în Republica Moldova – normele stabilesc condiţii de introducere şi punere pe piaţă a garoafelor de grădină (DianthusL.). Astfel de prevederi pot fi calificate ca reglementare a activităţii de întreprinzător şi proiectul trebuie să conţină norme de trimitere la prevederi legale concrete, care stipulează astfel de condiţii sau interdicţii. Prin urmare, este necesar de a completa proiectul de hotărîre cu un subpunct care ar prevedea norme concrete din Legea nr.228 din 23.09.2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară cu scopul de a stabili temeiul legal pentru aprobarea proiectului dat.
Se acceptă
S-au făcut modificări la pct. 2 și 7 ale anexei nr. 16.
La pct.6 din Anexa nr.16 – potrivit normelor propuse se admite introducerea şi punerea în circulaţie a culturii garoafelor de grădină, în condiţiile prevăzute în anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.356 din 31.05.2012. În acest context, evidenţiem că în conformitate cu pct.8 al Anexei nr.3, organul de control fitosanitar eliberează o ”scrisoare de permisiune”, care este un act permisiv. În conformitate cu Legea nr.160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător ”(3) Un act permisiv poate fi invocat şi/sau aplicat doar după includerea sa în Nomenclatorul actelor permisive”
Nu se acceptă. Activitățile prevăzute la pct.6 vor fi executate de instituțiile publice de cercetări în domeniu, activități ce nu cad sub incidența Legii nr. 160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.
La pct.7 din Anexa nr.16, normele expuse nu pot fi acceptate, deoarece sunt expuse incert (spre exemplu, cuvintele controale corespunzătoare) şi pot crea situaţii de conflict.
Se acceptă. Punctul 7 a fost reformulat și completat cu prevederi care reglementează activitățile cu material contaminat destinat experimentării sau în scopuri științifice și pentru lucrări de selecție varietală.
Concomitent, reieşind din faptul, că în textul proiectului se face referire la actele Uniunii Europene: Directiva 78/647/CEE a Consiliului din 09.12.1974, măsurile privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor de grădină, conform lit.(c) al art.37 din Legea nr.317-XV din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, urmează în mod obligatoriu de coordonat acest proiect cu Centrul de armonizare a legislaţiei din subordinea Ministerului Justiţiei.
Se acceptă.
Proiectul a fost avizat la Centrul de armonizare a legislației (a se vedea nr. d/o 7).
6. Ministerul Finanţelor
nr. 11/1-2-09/1755 din 24.10.14
1. Dat fiind faptul, că codurile mărfurilor la nivel de patru cifre utilizate în Nomenclatorul mărfurilor se ramifică în coduri de 6, 8 și 9 cifre, se propune excluderea dublărilor acestora din anexele 1 și 2 la Regulamentul cu privire la modul de colaborare între Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer şi Serviciul Vamal în procesul controlului de stat la importul, exportul şi tranzitul mărfurilor aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1073 din 19 septembrie 2008 „Cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative„, care conduc la interpretări ambigue ale actului normativ.
Se acceptă.
Anexele nr. 1 și 2 au fost modificate prin excluderea unor poziții tarifare întru evitarea dublărilor și conformării cu Legea nr. 172/2014.
2. La Anexa nr. 1 la Regulamentul cu privire la modul de colaborare între Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer şi Serviciul Vamal în procesul controlului de stat la importul, exportul şi tranzitul mărfurilo – propunem după rîndul cu codul mărfii 1521 90 100 includerea codurilor pentru ceara de albine sau alte insecte -1521 90 910 și 1521 90 990.
Se acceptă.
3. Anexa nr.3 la Regulamentul cu privire la modul de colaborare între Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Serviciul Vamal în procesul controlului de stat la importul, exportul și tranzitul mărfurilor se propune în următoarea redacție:
” Anexa nr.3
la Regulamentul cu privire la modul de colaborare
între Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor
și Serviciul Vamal în procesul controlului de stat la importul,
exportul și tranzitul mărfurilor”
NOMENCLATORUL
produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților
supuse controlului la import
Codul poziției
tarifare
Denumirea mărfii
Unitatea de măsură
3102
Îngrășăminte minerale sau chimice azotate
kg, N
3103
Îngrășăminte minerale sau chimice, fosfatice
kg, P2O5
3104
Îngrășăminte minerale sau chimice, potasice
kg, K2O
3105
Îngrășăminte minerale sau chimice conținînd două sau trei din următoarele elemente ferttilizante: azot, fosfor și potasiu; alte îngrășămonte; produse de la prezentul Capitol prezentate fie în tablete sau forme similare, fie în ambalaje cu o greutate brută de maximum 10 kg
3808
Insecticide, rodenticide, fungicide, erbicide, inhibitori de germinare și regulatori de creștere pentru plante, dezinfectanți și produse similare, prezentate în forme sau ambalaje pentru vînzarea cu amănuntul sau ca preparate sau ca articole (de exemplu, panglici, mmeșe și lumînări cu sulf și hărtie specială contra muștelor).
-
Se acceptă.
În același timp, se propune examinarea Capitolelor 28 și 29 ale Nomenclatorului mărfurilor pentru includerea în anexa nr.3 (menționată supra) a produselor cu formula chimică definită, care sunt exceptate de la Capitolele 31 și 38 și care se utilizează în calitate de îngrășăminte minerale, astfel ca nitratul de potasiu, codul 2834 21 000 sau pesticide, cum ar fi sulfatul de cupru, codul mărfii 2833 25 000.
Nu se acceptă.
Produsele prevăzute la Capitolele 28 și 29 ale Nomenclaturii combinate a mărfurilor, aprobate prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 se utilizează în economia națională, însă, nu sunt produse de uz fitosanitar și fertilizanți, nu se utilizează în sectorul agrar al republicii și, deci, nu se importă în baza autorizației eliberate de ANSA.
Suplimentar solicităm examinarea oportunității includerii în anexele Hotîrării 1073 a coloanei „Unitatea de măsură suplimentară„ care se folosește în scopuri statistice.
Se acceptă parțial.
Controlul identității și conformității produselor importate (anexele nr. 2 și 3) se efectuează în conformitate cu standardele internaționale în funcție de cantitatea mărfii.
Unitatea de măsură este necesară pentru asigurarea corectitudinii prelevării probelor și veridicității rezultatelor testelor de laborator.
Concomitent, Vă aducem la cunoștință că prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014 (Monitorul Oficial nr 231-237/529 din 8 august 2014), a fost aprobată Nomenclatura combinată a mărfurilor care va intra în vigoare începînd cu 1 ianuarie 2015. În acest context anexele la Hotărîrea Guvernului nr. 1073 din 19 septembrie 2008 „Cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative”, urmează a fi revizuite pentru a fi în concordanță cu legea vizată
Se acceptă.
Anexele 1 și 2 au fost aduse în concordanță cu Legea nr. 172 din 25.06.2014.
7. Centrul de Armonizare a Legislației (scrisoarea nr. 168/14 din 18.11.2014)
Declarație de compatibilitate
Proiectul Hotărîrii Guvernului privind aprobarea modificărilor și completărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului transpune Directiva Consiliului 74/647 CEE din 9 decembrie 1974 privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor de grădină, publicată în Jurnalul Oficial al Ununii Europene L352/41 din 28 decembrie 1974
Scopul.
Scopul Directivei Consiliului 74/647/CEE constă în stabilirea măsurilor minime care urmează să fie luate în statele membre pentru combaterea tortricidelor frunzei la garoafele de grădină și pentru prevenirea răspândirii acestora.
Proiectul național prezentat pentru expertiza de compatibilitate vine să instituie norme de implementare a prevederilor Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecția plantelor și la carantina fitosanitară, în speță referitor la optimizarea funcțiilor inspectorilor posturilor de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră, eficientizarea atribuțiilor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în domeniul fitosanitar, reactualizarea și optimizarea pozițiilor tarifare ale nomenclatorului mărfurilor supuse controlului fitosanitar, precum și stabilirea măsurilor pentru neadmiterea introducerii în Republica Moldova a garoafelor de grădină contaminate cu tortricide.
Relevanță pentru procesul de armonizare legislativă prezintă modificările operate la Hotărârea Guvernului nr. 558 din 22 iulie 2011 privind măsurile de urgență din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea și răspândirea în Republica Moldova a unor organisme de carantină, cu modificările și completările ulterioare.
În acest context, în pct. II din proiectul național se asigură transpunerea Directivei 74/647 CEE, stabilindu-se norme detaliate referitoare la asigurarea controlului fitosanitar la frontiera de stat și la punctele interne de control întru prevenirea introducerii și punerii în circulație a garoafelor de grădină contaminate cu tortricide.
8. Centrul Național Anticorupție (scrisoarea nr. 06/4578 din 05.12. 2014)
RAPORT DE EXPERTIZĂ ANTICORUPŢIE
asupra nivelului coruptibilității proiectului Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea modificărilor și completărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului (H.G. nr.1073/2008, H.G. nr.558/2011)
I. EVALUAREA GENERALĂ A PROIECTULUI
1. Evaluarea fundamentării proiectului
1.1 Fundamentarea generală a proiectului
a. Autor al proiectului de act normativ este Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
b. Categoria actului normativ propus este hotărâre a Guvernului, ceea ce corespunde art.102 din Constituţie, art.10 din Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale nr.317-XV din 18 iulie 2003.
c. Scopul promovării proiectului. Proiectul este elaborat în scopul:
- eficientizării atribuţiilor şi responsabilităţilor Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor privind protecţia teritoriului Republicii Moldova în vederea prevenirii introducerii şi diseminării organismelor dăunătoare, inclusiv a celor supuse regimului de carantină fitosanitară, care pot cauza prejudicii considerabile sectorului agrar şi economiei naţionale;
- facilitării exportului/importului prin eliminarea unor bariere în calea comerţului prin reactualizarea şi optimizarea poziţiilor tarifare ale nomenclatorului mărfurilor supuse controlului fitosanitar şi aducerea în concordanţă cu cerinţele Legii nr.172 din 25 iulie 2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor.
d. Suficienţa argumentării. Considerăm că argumentele invocate de autor în nota informativă justifică necesitatea promovării proiectului. Autorul a specificat condiţiile care au determinat elaborarea acestuia, principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei în vigoare şi referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare. Promovarea proiectului este binevenită şi necesară.
1.2Fundamentarea economico-financiară a proiectului Implementarea prevederilor proiectului nu presupune cheltuieli financiare suplimentare din bugetul public naţional.
Analiza impactului de reglementare a proiectului
Proiectul a fost supus analizei impactului de reglementare, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. 235/20.07.2006.
1.4Promovarea sau prejudicierea intereselor de grup ori individuale, în lipsa unei justificări a interesului public
Prevederile proiectului nu promovează şi nu prejudiciază careva interese de grup sau individuale şi nu sunt în detrimentul interesului public.
2. Evaluarea compatibilităţii proiectului cu standarde anticorupţie
În proiect nu au fost atestate incompatibilităţi cu standardele naţionale şi internaţionale anticorupţie şi nu au fost identificate domenii în care proiectul nu satisface cerinţele sau sunt în contradicţie cu aceste standarde.
Asigurarea transparenţei în procesul decizional. Potrivit prevederilor Legii nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, la iniţierea procesului de elaborare a deciziei, autoritatea publică plasează pe pagina web oficială, cu cel puţin 15 zile lucrătoare până la examinarea deciziei, anunţul referitor la iniţierea elaborării deciziei care trebuie să conţină: argumentarea necesităţii de a adopta decizia, termenul-limită, locul şi modalitatea în care cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte părţi interesate pot avea acces la proiectul de decizie şi pot prezenta sau expedia recomandări, datele de contact ale persoanelor responsabile de recepţionarea şi examinarea recomandărilor. La momentul efectuării expertizei anticorupție proiectul este plasat pe pagina web a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare
II. EVALUAREA ÎN FOND A PROIECTULUI
1.Formulări lingvistice ambigui
Textul proiectului corespunde tehnicii legislative şi normative, regulilor limbajului şi expresiei juridice.
2.Conflicte ale normelor de drept
Nu sunt identificate conflicte ale normelor de drept, capabile să genereze coruptibilitate.
3.Norme de trimitere, de blanchetă şi norme în alb Nu sunt identificate norme de trimitere, de blanchetă şi norme în alb, capabile să genereze coruptibilitate.
4.Discreţii excesive ale autorităţilor publice
Nu sunt identificate discreţii excesive ale autorităţilor publice, capabile să genereze coruptibilitate.
5.Cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor persoanelor
Nu sunt identificate cerinţe excesive, care să depăşească cadrul rezonabil pentru realizarea drepturilor sau obligaţiilor subiecţilor vizaţi.
6.Accesul limitat la informaţie, lipsa transparenţei Textul proiectului nu necesită a fi evaluat prin prisma accesului la informaţie sau asigurării transparenţei.
7.Lipsa sau insuficienţa mecanismelor de control Implementarea prevederilor proiectului nu presupune aplicarea cărorva mecanisme suplimentare de control.
8.Responsabilitate şi sancţiuni necorespunzătoare
Proiectul nu implică careva responsabilităţi şi nu necesită referințe exprese la responsabilitate şi sancţiunile aplicate pentru încălcarea prevederilor sale.
Expertiza a fost efectuată în temeiul Regulamentului cu privire la organizarea procesului de efectuare a expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi normative, adoptat prin Hotărîrea Guvernului nr.977 din 23 august 2006, în condițiile Metodologiei de efectuare a expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi normative, aprobată prin ordinul directorului Centrului Naţional Anticorupţie nr.62 din 19 aprilie 2013.
9. Comisia de stat pentru Reglementarea activității de întreprinzător
Grpul de lucru
(scrisoarea nr. 04/1-GL-121 din 29.12.2014)
I. Introducere
Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului a fost prezentat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
AIR asupra proiectului a fost modificat şi completat, în baza deciziei Grupului de lucru din 03.09.2014, fiind luate în consideraţie unele recomandări.
II. Analiza actului din punct de vedere a corespunderii principiilor şi criteriilor Legii nr.424-XV si Legii nr.235-XVI
În rezultatul examinării documentului expunem următoarele:
La p. I, se propune completarea p. 10 al Regulamentului cu privire la modul de colaborare între Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer şi Serviciul Vamal în procesul controlului de stat la importul, exportul şi tranzitul mărfurilor aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1073 din 19.09.2008. Conform propunerii, vor fi supuse controlului la import produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţii, conform anexei nr. 3, cu care, de asemenea, se propune de a fi completat Regulamentul în cauză. Menţionăm, că prevederile Legii nr. 119 din 22.04.2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi reglementează detaliat importul produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor (art. 12) şi prevederile respective nu prevăd un astfel de control, care se propune a fi instituit. Mecanismul şi condiţiile de import, stabilite conform art. 12 din legea menţionată sunt suficiente pentru a asigura controlul asupra produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanților importați. În opinia noastră, propunerile în cauză, din analiza prevederilor pp. 4, 6, 9, 16, etc. din Regulament, vor genera proceduri şi costuri adiționale pentru întreprinzători, fiind create situaţii de dublări în activitatea de întreprinzător. De asemenea, menţionăm, că AIR nu argumentează sub nici o formă propunerile de modificare a Hotărîrii de Guvern nr. 1073 din 19.09.2008. În special, completarea AIR cu procesul – verbal, anexă la AIR modificat, prevede doar modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 558 din 22.07.2011. Din cele expuse, solicităm excluderea din proiect a propunerilor de completare a p. 10 din Regulamentul menţionat, cît şi a Anexei nr. 3. Obiecţia este valabilă şi pentru propunerea de modificare a p. 22 referitor la controlul produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor efectuat de către inspectorul fitosanitar din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor la locurile de descărcare, vămuire a încărcăturilor. Proiectul poate să conţină doar prevederi de modificare şi completare de ordin tehnic, fiind substituite denumirile autorităților pentru a se conforma cadrului legal, în special instituirii ANSA.
Nu se acceptă.
Prevederea privind ”controlul produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților importate, la punctele de descărcare-vămuire” ca normă primară este inclusă în proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative (art. 12, alin. 4 la Legea 119/2004), aprobat prin HG nr. 514 din 2 iulie 2014. Prevederea actului normativ vine întru executarea art. 12, alin (1), lit. e) și art. 22, alin (1), lit. c) al Legii nr. 119/2004 și pct. 12 din anexa la Legea nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
La p. II, prevederile p. 7 din proiectul Măsurilor privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor de grădină în Republica Moldova stabilesc, că cu derogare de la măsurile prevăzute la pct. 2 ale prezentelor măsuri, în temeiul art.23, alin. (2), al Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, se admite introducerea în țară a culturii garoafelor de grădină, contaminate cu tortricide în scopuri experimentale şi ştiinţifice sau în scop de selecţie varietală, în condiţiile prevăzute în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 356 din 31 mai 2012pentru aprobarea unor acte normative privind implementarea Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară. Menționăm că anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 356 din 31 mai 2012 ridică semne de întrebare referitor la legalitatea acesteia, deoarece instituie un act permisiv sub formă de Scrisoare de permisiune, cît şi condițiile şi procedurile de eliberare a cesteia. În opinia noastră, clauza de emitere a Hotărîrii Guvernului nr. 356 din 31 mai 2012, prin care se face referire la art. 3, 22 şi 23 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, nu poate fi relevantă pentru aprobarea anexei nr. 3 menționate. În perspectivă, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare trebuie să elaboreze un proiect de modificare a Legii nr. nr.228 din 23 septembrie 2010 pentru a stabili limitele de reglementare pentru domeniul respectiv.
Se acceptă.
Propunerea dată va fi luată în considerație la elaborarea proiectului de lege de modificare și completare a Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010.
Referitor la ”Scrisoarea de permisiune” relatăm că activitățile cu material contaminat în scopuri experimentale, ştiinţifice sau în scop de selecţie varietală vor fi executate de instituțiile publice de cercetări științifice în domeniu, activități ce nu cad sub incidența Legii nr. 160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, activități monitorizate de ANSA.
Concluzii şi recomandări:
Proiectul necesită a fi modificat, fiind luate în considerație recomandările din opinie.
Ministerul Justiției
(scrisoarea nr. 03/12045 din 18.12. 2014)
I. La proiectul hotărârii Guvernului, remarcam, că potrivit normelor tehnicii legislative, în cazul în care proiectul actului normativ este alcătuit dint-un singur punct, acesta nu se numerotează. Respectiv, cifra ”1” va fi exclusă de la începutul părții dispozitive.
Se acceptă.
II. La proiectul anexei:
La Hotărârea Guvernului nr. 1073:
Subpunctele 1) și 2) se vor expune în cîte un alineat separat.
La pct. 2 din Anexa nr. 2, deoarece se modifică în mod substanțial și pentru evitarea dificultăților ce țin de operarea modificărilor, expunem necesitatea prezentării în redacție nouă a acestuia.
Dat fiind faptul, că se introduce noțiunea de autoritate competentă pentru siguranța alimentelor, în cuprinsul Anexei nr. 2 se va utiliza noțiunea dată și nu ”Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor
Se acceptă.
Pct. 2 se expune în redacție nouă.
d) Propunerile de modificare a pct. 11-13 se vor comasa sub un numitor.
Se acceptă
e) Potrivit art. 60, alin. (1) al Legii privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale nr. 317-XV din 18 iulie 2003, pentru exprimarea normativă a intenției de modificare a actului normativ se nominalizează expres testul vizat, cu toate elementele de identificare necesare, iar dispoziția propriu-zisă se formulează utilizându-se sintagma ”se modifică și va avea următorul cuprins”, urmată de redarea noului text. Prin urmare, sintagma ”se expune în redacție nouă, după cum urmează:” se va substitui cu sintagma ”se modifică și va avea următorul cuprins:”.
Se acceptă.
S-au produs modificări în conformitate cu obiecția.
f) Deoarece se propune completarea Regulamentului cu privire la modul de colaborare între Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Serviciul Vamal în procesul controlului de stat la importul, exportul și tranzitul mărfurilor, cu anexa nr. 3, în textul Regulamentului respectiv se va face referință la anexa dată.
Se acceptă.
g) În titlul Anexei nr. 3 se va specifica cărui control vor fi supuse produsele de uz fitosanitar și fertilizanți din Nomenclator.
Se acceptă.
La Hotărârea Guvernului nr. 558:
Atragem atenția, că conform regulilor tehnicii legislative, luna adoptării actelor normative se scrie cu litere.
Se acceptă.
La Anexa nr. 16 se va revedea pct. 2 prin prisma art. 23, alin. (1) din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecția plantelor și la carantina fitosanitară, care stabilește , că se interzice introducerea și răspîndirea în țară a unor anumite organisme dăunătoare incluse în lista organismelor dăunătoare a căror introducere și răspîndire pe teritoriul Republicii Moldova sunt interzise în cazul în care acestea sunt presente la anumite plante sau produce vegetale, aprobate de Guvern.
Din redacția propusă la pct. 2 rezultă, că se permite introducerea în țară a culturilor de garoafe de grădină contaminate cu tortricide, doar că respectivele, pănă la momentul plasării pe piață, vor fi supuse măsurilor fitosanitare astfel, încît garoafele de grădină obținute din acestea să fie libere de tortricide.
Suplimentar, remarcăm, că Lista organismelor dăunătoare plantelor, produselor vegetale și altor obiecte a căror introducere și răspîndire în Republica Moldova este interzisă, Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 356 din 31 mai 2012 pentru aprobarea unor acte normative privind implementarea Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecția plantelor și la carantina fitosanitară un conține organismul dăunător-Tortricidele frunzei la garoafa de grădină.
În paralel, menționăm, că potrivit art. 48, alin. (4) din Legea nr. 317-XV din 18 iulie 2003, în actul normativ se pot reproduce, pentru expuneri mai detaliate, reglementări din acte normative de nivel superior. În cazul în care, pentru înțelegera corectă și completă a actului normativ, este necesară reproducerea unor prevederi din actul normativ de nivel superior, acestea se reproduc întocmai (fără a face referiré la actul din care s-a reprodus norma).
Se acceptă.
Pct. 2 a fost reformulat.
Anexa nr. 1 la Hotărărea Guvernului nr. 356/2012 transpune Directiva 2000/29 CE a Consiliului din 8 mai 2000 șinu conține Tortricdele la frunza garoafei de grădină dat fiind faptul că dăunătorul are un statut special și este reglementat separat prin Directiva Consiliului nr. 647 din 9 decembrie 1994.
La Hotărîrea Guvernului nr. 838 propunerea de modoficare se va expune într-un singur alineat, iar numerotarea ”1)” și”-” se va exclude ca nefiind necesaară.
Se acceptă.
Proiectul actului normativ prezentat spre avizare, necesită a fi expus conform art. 56 și 58 din Legea nr. 31-XV din 18 iulie 2003, iar semnele grafice se vor exclude, deoarece nu constituie element de structură al unui act normativ. Astfel, punctele se numerotează în continuare de la începutul și pînă la sfîrșitul actului normativ, punîndu-se punct după cifra de numerotare cu litere latine și o paranteză.
Se acceptă.
Nota informativă necesită a fi semnată de persoana responsabilă.
|
http://muhaz.org/arhitectura-orientata-pe-servicii-soa-si-servicii-web-ws-crist.html#Bibliografie
|
Arhitectura orientata pe servicii (soa) si servicii web (WS) Cristian Alexandru Pop
|
Arhitectura orientata pe servicii (SOA) si servicii web (WS)
Cristian Alexandru Pop
Inginerie software
Cuprins
1.Introducere 3
2.Arhitectura orientata pe servicii(SOA) 5
2.1Definitie 5
2.2Aspecte 6
2.3Integrarea SOA intr-un business 7
3.Servicii web 9
3.1Definitie 9
3.2Caracteristici 9
3.3Specificatii 10
4.Concluzii 12
5.Bibliografie 14
Introducere
Orice produs software de o dimensiune cel putin medie este facut pe baza unei arhitecturi software. Aceasta este o abstractizare high-level a structurii unuia sau mai multor sisteme software, impreuna cu documentatia aferenta lor. O astfel de structura trebuie sa defineasca elemente software, relatiile dintre acestea si proprietatiile lor.
Este numita arhitectura software, deoarece este reprezentarea in domeniul software a modalitatiile de proiectare a unei entitati. Asa cum arhitectura conventionala este folosita pentru a crea cladiri, asa si arhitectura software este folosita pentru a crea si defini scheletul unui sistem software. Odata implementat, un sistem software nu isi poate schimba arhitectura decat printr-un proces foarte costisitor, din punct de vedere al banilor si al timpului investit.
De cateva decenii, cei care lucreaza in IT incearca sa dezvolte arhitecturi sofware care sa poata tine pasul cu complexitatea software-ului, aflat in continua crestere. Arhitecturile traditionale nu asigura rezolvarea cu usurinta a problemelor din zilele acestea:
-
Adaugarea/modificarea cerintelor de business
-
Reducerea costului IT
-
Abilitatea de a absorbi si integra noi parteneri
-
Etc.
Aceasta industrie a condus la aparitia mai multor arhitecturi software, care au fost facute sa asigure procesare distribuita totala si utilizarea unor limbaje de programare care sa ruleze pe orice platforma, sa reduca substantial timpul de dezvoltare al aplicatiilor si sa produca o vasta gama de produse care sa faciliteze conectivitatea si integrarea aplicatiilor.
Un pattern arhitectural este o solutie generala/reutilizabila a unei probleme software comune intr-un anumit context. Un stil arhitectural defineste o familie de sisteme in ceea ce priveste organizarea structurala, componentele, conectorii si constrangerile dintre acestia.
Stiluri si pattern-uri arhitecturale[1] :
-
Blackboard
-
Client-server
-
CBSE
-
Data-centric
-
Event-driven
-
Layered architecture
-
Monolithic application
-
Peer-to-peer
-
Pipes and filters
-
Plugins
-
REST
-
Rule-based
-
Service oriented
-
Microservice oriented
-
Space-based
Coordonatorii de proiecte au avut mereu de rezolvat problema reducerii costurilor si maximizarea utilizarii tehnologiei existente, dar in acelasi timp acestia trebuiau sa se asigure ca produsele lor sunt conform cerintelor clientilor, ca prioritizeaza strategia de business si ca ofera competivitate altor dezvoltatori de sisteme software. Toate acestea sunt determinate de eterogenitate si schimbare[3].
Majoritatea intreprinderilor din zilele acestea folosesc diferite sisteme/aplicatii care sunt facute pe baza unor arhitecturi software diferite si pe baza unor tehnologii diferite. Integrarea unor produse provenite de la mai multi furnizori pe mai multe platforme a fost mereu un cosmar pentru orice dezvoltator software. O abordare care rezolva aceste probleme ar fi achizitionarea de sisteme software de la un singur furnizor, toate fiind bazate pe aceleasi tehnologii, insa niciodata aceasta nu va fi luata in considerare, deoarece niciun furnizor nu poate singur sa asigure o gama completa de servicii pentru o intreprindere cu activitate complexa.
Globalizarea si e-business-ul accelereaza pasul de schimbare in domeniul IT. Globalizarea duce la aparitia unei competitii mult mai mare in orice sector IT, apoi durata de viata a produselor scade, deoarece orice companie incearca sa obtina un avantaj fata de competitorii ei si sa dezvolte noi sisteme cat mai bune. Nevoile si cerintele clientilor sunt intr-o continua schimbare, fapt ce accelereaza si mai mult nevoia de schimbare in IT. Orice afacere trebuie sa se adapteze rapid si sa foloseasca o infrastructura predispusa la schimbari pentru a putea supravietui pe piata IT.
Ca un rezultat, infrastructura sistemelor software s-a schimbat de la izolarea pe vericala a sistemelor din anii 1980, la cea orizontala, la ecosistemele de date folosite in prezent.
Figura 1. Evolutia infrastructurii [3]
Arhitectura orientata pe servicii(SOA) Definitie
Arhitectura orientata pe servicii prezinta o abordare de construire a unor sisteme distribuite care livreaza functionalitate ca servicii atat la utilizatorul tinta cat si la alte servicii. Practic acest stil arhitectural permite transformarea unei sistem intr-un set de servicii inlantuite sau task-uri de business, care pot fi accesate oricand printr-o retea. Aceasta poate fi atat locala cat si internetul sau poate fi chiar divizata tehnologic cuprinzand servicii hostate la locatii diferite.
SOA este evolutia sistemelor de calcul distribuite bazate pe mecanismul de comunicare request/reply sincron si asincron. Logica de business si functionalitatiile unei aplicatii sunt modularizate si prezentate sub forma unor servicii.
Un bun exemplu al unei aplicatii care este facuta dupa arhitectura orintata pe servicii ar fi orice aplicatie mare, care foloseste serviciile web de la Amazon. Aceasta ar avea instante de servere diferite pentru logica de business, pentru persistarea datelor, pentru load balancing, etc. Fiecare server furnizeaza un serviciu unic, in functie de rolul sau. Implementarea acestor servicii nu trebuie sa conteze, ele pot fi implementate in .Net sau J2EE si aplicatia care consuma serviciile sa fie facuta pe baza unei alte platforme, dar ele trebuie sa poata comunica si sa indeplineasca scopul final al aplicatiei.
In figura de mai jos, putem observa principiul care sta la baza unei astfel de arhitecturi: un service provider si un service consumer comunica prin mesaje pentru a rezolva o anumita cerinta de business. Consumer-ul trimite un request la provider. Acesta efectueaza procesarea necesara indeplinirii actiunii specificate in request si trimite inapoi un response. Consumer-ul primeste response-ul si il poate folosi ca un element de intrare pentru propria procesare sau il poate afisa direct utilizatorului. Deci, un service provider poate fi de asemenea si un service consumer. Comunicarea se poate face intr-o retea, dupa cum am specificat anterior.
Figura 2. Principiul de functionare al SOA
Aspecte
SOA cuprinde elemente care pot fi categorizate in:
-
Functionale
-
QoS (quality os service)
Figura 2. Elementele SOA [3]
Aspecte functionale [3]:
-
Transport: mecanismul folosit pentru a trimite mesaje (request/reply) de la provider la consumer, respectiv de la consumer la provider
-
Service Communication Protocol: este un mecanism de acord intre serviciul provider si cel consumer folosit pentru a comunica ce este cerut si ce este returnat
-
Service Description: este o schema care descrie ce este serviciul repectiv, cum trebuie el invocat/apelat si ce fel de informatie este necesara pentru a efectua cu succes un call la acel serviciu
-
Service: descrie serviciul care este facut disponibil
-
Business process: este o colectie de servicii, apelate intr-o secventa particulara cu un anumit set de reguli, pentru a indeplini o cerinta de business. Acesta poate fi considerat ca un serviciu distinct, de aceea apare idea ca procesele de business pot fi compuse din servicii de granularitati diferite.
-
Service Registry: un depozit de servicii si descriptori de informatii care pot fi folositi de catre providerii de servicii pentru a isi publica serviciile si de catre consumerii de servicii pentru a le descoperii. Registrul poate furniza si alte functii speciale serviciilor care au nevoie de un repository centralizat.
Aspecte de calitate:
-
Policy: este set de conditii sau reguli pe care un service provider trebuie sa le respecte cand face disponibil un serviciu catre consumeri.
-
Security: este un set de reguli care pot fi folosite la identificarea, autorizarea si controlul accesului la servicii pentru consumeri
-
Transaction: este un set de atribute care pot fi aplicate unui grup de servicii pentru a livra un rezultat consistent. Exemplu: daca un grup de servicii este cuprins din doua sau mai multe servicii si este folosit pentru a indeplini o functie de business, atunci toate seviciile trebuie sa isi poata efectua activitatea si in cazul in care unul a esuat rezultatele colectate de la restul nu vor fi luate in considerare
-
Management: este un set de atribute care ar putea fi aplicate pentru a organiza serviciile care vor produce informatii si cele care le vor consuma.
Integrarea SOA intr-un business
Cei de la IBM au identificat 5 puncte cheie, bazate pe experinte reale cu clienti, care au rolul de a imbunatatii activitatea unei business prin folosirea unei solutii SOA in ceea ce priveste cerintele software. Fiecare dintre acestea este cuplat cu un scenariu sau abordare care implementeaza o anumita tehnologie [6].
Puncte cheie:
-
Oamenii: acest punct se bazeaza pe experienta utilizatorului in colaborare, interactiunea consistenta dintre oameni sau procese, astfel imbunatatind productivitatea
-
Procesul: acesta ajuta companiile sa urmareasca ce se intampla in cadrul propriei activitati, putand astfel sa isi imbunatateasca modelul de business
-
Informatia: se pot urmarii informatiile intr-un mod consistent si vizibil pentru a determina ce zone ale afacerii au nevoie de inovare sau chiar se pot descoperii relatii intre anumite departamente
-
Conectivitatea: se poate folosi infranstructura pentru a conecta oameni, procesele si informatiile companiei. Avand conexiuni SOA flexibile intre servicii, se poate lua un proces de business si se poate livra fara efort la departamente care au nevoie de procesul respectiv.
-
Refolosirea serviciilor: permite folosirea unor resurse deja existente pentru a crea un nou software si pentru a asigura consistenta in cadrul companiei. Astfel, se pot salva bani si timp de development. Totodata, nu va mai exista problema duplicarii functionalitatii de la o aplicatie la alta, deoarece toate vor functiona pe aceeasi platforma.
Figura 2. Puncte cheie
Scenarii:
-
Crearea serviciilor: ele trebuie sa fie flexibile si reutilizabile, bazate pe un anumit comportament al business-ului
-
Conectivitatea serviciilor: legarea oamenilor, proceselor si a informatiei intr-un flow continuu de mesaje care pot fi accesate de oriunde, oricand
-
Interactiunea si colaborarea serviciilor: serviciile trebuie sa poata fi accesate prin diferite dispozitive: bowser, PC, mobile
-
Management-ul procesului de business: combinarea capabilitatilor software cu expertiza de business pentru a accelera procesul de imbunatatire si a facilita inovarea business-ului
-
Informatia ca serviciu: ofera accesul la informatii prin structuri de date eterogene
-
SOA design: alinierea modelului de business si solutii IT la un set de regului, metode si artefacte
-
Administrarea SOA: stabileste si impune development-ul SOA si procesul de runtime. Defineste reguli, procese si unelte care pot observa cine detine un serviciu, cine il poate folosi, cum poate el fi folosit si cand va fi disponibil la departamente care au nevoie de acesta.
-
Securitatea si management-ul SOA: descoperirea, monitorizarea, securizarea, schimbarea si ciclul de viata al serviciior ca parte a ITSM (IT Service Management).
Servicii web Definitie
Un serviciu web este o aplicatie software definita de un URI, a carei interfata si legaturi pot fi definite, descrise si descoperite ca artefacte XML. Un serviciu web suporta interactiuni directe cu alti agenti software folosind mesaje bazate pe XML, comunicarea fiind facuta prin protocoale bazate pe internet.
Serviciile web de baza combina puterea a doua tehnologii: XML si HTTP.
Web service = XML + tranport protocol (HTTP)
Caracteristici
Serviciile web [3]:
-
Sunt autonome: pe partea client nu este nevoie de niciun software aditional. Un limbaj de programare cu XML si support HTTP este destul pentru a realiza comunicarea cu serviciul in cauza. Pe partea server este suficient un server web si un servlet care sa puna la dispozitie functionalitatea dorita.
-
Sunt auto-descriptive: nici server-ul, nici clientul nu stiu nimic in afara de formatul si continutul mesajelor trimise si receptionate => cuplare mica
-
Sunt modulare: practic serviciile web sunt tehnologii pentru a face deploy si a da acces la functionalitati de business prin internet, ele pot fi implementate folosind J2EE, CORBA sau alte tehnologii standard
-
Pot fi publicate, localizate si accesate prin internet:
Standardele folosite pentru a putea face acestea sunt:
-
Simple Object Access Protocol (SOAP): un RPC bazat pe XML si protocol de transmitere/receptionare mesaje
-
Web Service Description Langage (WSDL): este limbajul standard folosit pentru a descrie servicii. Acestea dispun de interfete auto-definitorii care sunt definite in documente XML independente de platforma.
-
Universal Description, Definition and Integration (UDDI), un registru care poate fi folosit pentru a identifica si invoca un serviciu
-
Sunt independente si interoperabile de limbajul de programare folosit: interactiunea dinte provider-ul de servicii si consumer este facuta astfel incat sa fie complet independenta de limbaj si plaforma. Aceasta interactiune necesita un document WSDL pentru a defini interfata si a descrie serviciul, impreuna cu un protocol de internet (HTTP). Interoperabilitatea este atinsa deoarece provider-ul si consumer-ul nu stiu ce platforma sau limbaj foloseste celalalt.
-
Sunt deschise si bazate pe standarde: XML si HTTP sunt fundatia tehnica pentru serviciile web. O mare parte a acestora a fost facuta pe baza unor proiecte open-source.
-
Sunt dinamice: folosind UDDI si WSDL decrierea si descoperirea serviciilor web poate fi automatizata
-
Sunt compensabile: serviciile web pot fi aggregate pentru a alcatui noi servicii mai complexe
Diferite servicii pot fi folosite in conjunctie pentru a asigura functionalitatea unei aplicatii software mari. Arhitectura orientata pe servicii nu tine cont de modularizarea unei aplicatii, ci de modalitatea de a compune o aplicatie prin integrarea unor servicii distribuite/componente software.
Figura 3. Colaborarea serviciilor web [3]
Specificatii
Exista 3 specificatii ale serviciilor web [8]:
SOAP (Simple Object Access Protocol):
-
a fost original parte a specificatiti care includea WSDL si UDDI
-
acum este folosit fara acestea: nu mai este nevoie de identificarea serviciului si mesajele SOAP sunt harcode-ate sau generate fara un repository
Figura 3. Interactiune SOAP
REST (Representation State Transfer):
-
este mai folosit de developeri
-
are un stil mai simplu
-
este mai usor de folosit decat SOAP
-
se trimite un volum de date mai mic pentru comunicare
Figura 3. Interactiune REST
JSON (JavaScript Object Notation):
-
primele doua specificatii folosesc XML pentru comunicare, acesta foloseste un subset de JavaScript
Figura 3. Interactiune JSON
Concluzii
Desi conceptul de SOA nu este fundamental nou, el difera de tehnologiile distribuite existente prin faptul ca furnizorii o accepta si trebuie sa aiba o aplicatie sau o platforma care sa permita lucrul cu SOA. Arhitectura orientata pe servicii defineste un set omniprezent de standarde care asigura o mai buna reutilizare a bunurilor si investitiilor existente in intreprindere si permite crearea aplicatiilor peste unele noi sau care exista deja.
Aceasta defineste urmatoarea generatie de arhitectura software prin acceptarea provocarii aduse de unirea business-ului cu nevoile tehnologice ale unui sistem. Tinta este crearea unor solutii de business mai eficiente, prin utilizarea acestei paradigme.
SOA permite efectuarea de schimbari la aplicatii, tinand clientii sau consumerii izolati schimbarile aparute in implementare (black-box, niciun consumer nu poate vedea implementarea efectiva a serviciului, ci doar API-ul acestuia). Totodata, permite upgradarea serviciilor individuale sau a serviciilor pentru clienti. Nu este necesar sa se rescrie complet o aplicatie sau sa se tina un sistem existent care nu se adreseaza la o noua cerinta de business.
Arhitectura orientata pe servicii ofera o flexibilitate mai buna in construirea aplicatiilor si a proceselor de business, asigurand o maniera de management agila si se poate folosi de infrastructura aplicatiilor existente pentru a compune noi servicii. Acestea pot fi identificate folosind UDDI si pot fi accesate conform API-ului lor specific, identificat de WSDL. Dezvoltarea, asumarea costurilor si riscurile de implementare sunt scazute. SOA este si o arhitectura si un model de programare, o noua modalitate de a construi un software de buna calitate.
SOA asigura crearea unor componete reutilizabile, o incapsulare totala a serviciilor, o cuplare mica a acestora (serviile nu depind unele de altele), se pot atinge diverse nivele de granularitate a serviciilor si datorita independentei platformei folosite se pot integra numeroase servicii folosind limbaje de programare diferite.
Paradigma separarii serviciilor in aplicatii separate este dusa la extrem de o variatie a arhitecturii orientate pe servicii, si anume micro-serviciile [7]. Acesta este implementarea moderna a SOA si reprezinta procese care comunica intr-o retea pentru a indeplinii un anumit scop. Acestea folosesc protocoale agnostice care ajuta la incapsularea limbajelor de programare si a framework-urilor folosite.
Bibliografie
-
Arhitectura software, https://en.wikipedia.org/wiki/Software_architecture#Characteristics
-
Arhitectura orientata pe servicii pentru e-business, http://ubiquity.acm.org/article.cfm?id=1159403
-
Pattern-uri: Arhitectura orientata pe servicii si servicii web, http://sske.cloud.upb.ro/sskemw/images/0/00/Patterns_Service-Oriented_Architecture_and_Web_Services.pdf
-
O introducere in SOA, https://www.javaworld.com/article/2071889/soa/what-is-service-oriented-architecture.html
-
Definirea SOA, https://www.service-architecture.com/articles/web-services/service-oriented_architecture_soa_definition.html
-
Nou in SOA si servicii web, https://www.ibm.com/developerworks/webservices/newto/index.html
-
Microservicii, https://en.wikipedia.org/wiki/Microservices
-
Servicii web, https://www.service-architecture.com/articles/web-services/web_services_explained.html
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/guvernul-republicii-moldova-v3.html?page=2
|
– – – Brută - Guvernul republicii moldova
|
Degras; reziduuri provenite de la tratarea grăsimilor sau a cerii de origine animală sau vegetală:
1522 00 100
– Degras
– Reziduuri care provin din tratarea grăsimilor sau a cerii de origine animală sau vegetală:
– – Care conțin ulei cu caracteristici de ulei de măsline:
1522 00 310
– – – Paste de neutralizare (soap-stocks)
1522 00 390
– – – Altele
– – Altele:
1522 00 990
– – – Altele
1601 00
Cîrnați, cîrnăciori, salamuri și produse similare, din carne, din organe sau din sînge; preparate alimentare pe baza acestor produse:
1602
Alte preparate și conserve din carne, din organe sau din sînge:
1603 00
Extracte și sucuri de carne, de pești sau de crustacee, de moluște sau de alte nevertebrate acvatice:
1604
Preparate și conserve din pește; caviar și înlocuitorii acestuia preparați din icre de pește:
1605
Crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice, preparate sau conservate:
1702
Alte zaharuri, inclusiv lactoza, maltoza, glucoza și fructoza (levuloza), chimic pure, în stare solidă; siropuri de zahăr la care nu s-au adăugat aromatizanți sau coloranți; înlocuitori de miere, chiar amestecați cu miere naturală; zaharuri și melase caramelizate:
1806
Ciocolată și alte preparate alimentare care conțin cacao:
– – – Altele:
1806 90 310
– – – – Umplute
1901
Extracte de malț; preparate alimentare din făină, crupe, griș, amidon, fecule sau extracte de malț, care nu conțin cacao sau care conțin cacao într-o proporție de sub 40 % din greutate, calculată pe o bază complet degresată, nedenumite și necuprinse în altă parte; preparate alimentare din produsele de la pozițiile 0401–0404, care nu conțin cacao sau care conțin cacao într-o proporție de sub 5 % din greutate calculată pe o bază complet degresată, nedenumite și necuprinse în altă parte:
1901 10 000
– Preparate pentru alimentația copiilor, condiționate pentru vînzarea cu amănuntul
1902
Paste alimentare chiar fierte sau umplute (cu carne sau cu alte substanțe) sau chiar altfel preparate, cum ar fi spaghete, macaroane, fidea, lasagna, gnochi, ravioli, caneloni; cușcuș, chiar preparat:
– Paste alimentare nefierte, neumplute și nici altfel preparate:
1902 11 000
– – Care conțin ouă
1902 20
– Paste alimentare umplute (chiar fierte sau altfel preparate):
1902 20 100
– – Care conțin pești, crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice în proporție de peste 20 % din greutate
1902 20 300
– – Care conțin cîrnați, cîrnăciori și produse similare, carne și organe de orice fel, inclusiv grăsimi de orice natură sau origine într-o proporție de peste 20 % din greutate
1902 20 910
– – – Fierte
1902 20 990
– – – Altele
1905
Produse de brutărie, de patiserie și biscuiți, chiar cu adaos de cacao; ostii, cașete goale de tipul celor utilizate pentru medicamente, vafe cu capac, paste uscate din făină, din amidon sau din fecule în foi și produse similare:
1905 31 300
– – – – Cu un conținut de grăsimi din lapte de minimum 8 % din greutate
2102
Drojdii (active sau inactive); alte microorganisme monocelulare moarte (cu excepția vaccinurilor de la poziția 3002); praf de copt preparat:
2102 20 190
– – – Altele
2102 20 900
– – Altele
2103
Preparate pentru sosuri și sosuri preparate; condimente și produse de asezonare, amestecate; făină și pudră de muștar și muștar preparat:
2103 90 900
– – Altele
2104
Preparate pentru supe, ciorbe sau supe cremă; supe, ciorbe sau supe cremă preparate; preparate alimentare compuse omogenizate:
2105 00
Înghețate și alte produse similare sub formă de înghețată, comestibile, cu sau fără cacao:
2106
Preparate alimentare nedenumite și necuprinse în altă parte:
2301
Făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete din carne, organe, pește sau crustacee, din moluște sau din alte nevertebrate acvatice, improprii alimentației umane; jumări:
2302
Tărîțe, spărturi și alte reziduuri, chiar aglomerate sub formă de pelete, provenite din măcinarea, presarea, cernerea sau din alte procedee de prelucrare a cerealelor sau a leguminoaselor:
2303
Reziduuri rezultate de la fabricarea amidonului și reziduuri similare, pulpa de sfeclă de zahăr, resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr și alte deșeuri rezultate de la fabricarea zahărului, depuneri și deșeuri rezultate de la fabricarea berii sau de la distilare, chiar aglomerate sub formă de pelete:
2304 00 000
Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de soia
2305 00 000
Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de arahide
2306
Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția grăsimilor sau uleiurilor vegetale, altele decît cele de la pozițiile 2304 sau 2305:
2306 30 000
– Din semințe de floarea-soarelui
2306 41 000
– Din semințe de rapiță sau rapiță sălbatică:
– Din semințe de rapiță sau rapiță sălbatică cu conținut redus de acid erucic
2306 49 000
– – Altele
2306 90 050
– – Din germeni de porumb
2306 90 900
– – – Altele
2308 00
Materiale vegetale si deseuri vegetale, reziduuri si subproduse vegetale, chiar aglomerate sub formă de pelete, de tipul celor folosite în hrana animalelor, nedenumite si necuprinse în altă parte:
2309
Preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor:
2501 00
Sare (inclusiv sarea de masă și sarea denaturată) și clorura de sodiu pură, chiar sub formă de soluție apoasă sau cu adaos de agenți antiaglomeranți sau agenți care asigură o bună fluiditate; apă de mare:
2501 00 990
– – – – Altele
2703 00 000
Turbă (inclusiv turba pentru așternut), chiar aglomerată
3001
Glande și alte organe pentru utilizări organoterapeutice, uscate, chiar pulverizate; extracte pentru utilizări organoterapeutice de glande sau de alte organe sau din secrețiile acestora; heparină și sărurile acesteia; alte substanțe de origine umană sau animală preparate pentru utilizări terapeutice sau pprofilactice, nedenumite şi necuprinse în altă parte:
3002
Sînge uman; sînge animal preparat pentru utilizări terapeutice, profilactice sau de diagnosticare; antiseruri, alte fracțiuni ale sîngelui, produse imunologice, chiar modificate sau obținute pe cale biotehnologică; vaccinuri, toxine, culturi de microorganisme (excluzînd drojdiile) şi produse similare:
3002 30 000
– Vaccinuri pentru medicina veterinară
3002 90
– Altele:
3002 90 300
– – Sînge animal preparat în vederea utilizării terapeutice, profilactice sau de diagnostic
3005
Vată, tifoane, feșe și articole similare (de exemplu, pansamente, plasturi adezivi, cataplasme) impregnate sau acoperite cu substanțe farmaceutice sau condiționate pentru vînzarea cu amănuntul în scopuri medicale, chirurgicale, stomatologice sau veterinare:
3006
Preparate și articole farmaceutice menționate la nota 4 a capitolului:
3006 70 000
– Preparate prezentate sub formă de gel, concepute pentru a fi utilizate în medicina umană sau veterinară ca lubrifianți pentru anumite părți ale corpului în timpul operațiilor chirurgicale sau examenelor medicale sau ca agent de legătură între corp și instrumentele medicale
3101 00 000
Îngrășăminte de origine animală sau vegetală, chiar amestecate între ele sau tratate chimic; îngrășăminte obținute prin amestecarea sau tratarea chimică a produselor de origine animală sau vegetală
3501
Cazeină, cazeinați și alți derivați ai cazeinei; cleiuri de cazeină:
3502
Albumine (inclusiv concentratele care conțin două sau mai multe proteine din zer, care conțin proteine din zer peste 80 % din greutatea substanței uscate), albuminați și alți derivați de albumine:
3503 00
Gelatine (inclusiv cele prezentate în foi de formă pătrată sau dreptunghiulară, chiar prelucrate la suprafață sau colorate) și derivații lor; clei de pește (ihtiocol); alte cleiuri de origine animală, cu excepția cleiurilor de cazeină de la poziția 3501:
3504 00
Peptone și derivații lor; alte substanțe proteice și derivații lor, nedenumite și necuprinse în altă parte; pulbere de piele tratată sau nu cu crom:
3507
Enzime; enzime preparate nedenumite și necuprinse în altă parte:
3507 10 000
– Cheag și concentratele sale
3808
Insecticide, rodenticide, fungicide, erbicide, inhibitori de germinare și regulatori de creștere pentru plante, dezinfectanți și produse similare, prezentate în forme sau ambalaje pentru vînzarea cu amănuntul sau ca preparate sau ca articole (de exemplu, panglici, meșe și lumînări cu sulf și hîrtie specială contra muștelor):
4101
Piei brute de bovine (inclusiv de bivoli) sau de ecvidee (proaspete sau sărate, uscate, cenușărite, piclate sau altfel conservate, dar netăbăcite, nepergamentate sau altfel preparate), chiar epilate sau șpăltuite:
4102
Piei brute de ovine (proaspete sau sărate, uscate, cenușărite, piclate sau altfel conservate, dar netăbăcite, nepergamentate sau altfel preparate) chiar epilate sau șpăltuite, altele decît cele excluse prin nota 1 litera (c) din acest capitol:
4103
Alte piei brute (proaspete sau sărate, uscate, cenușărite, piclate sau altfel conservate, dar netăbăcite, nepergamentate sau altfel preparate), chiar epilate sau șpăltuite, altele decît cele excluse prin notele 1 litera (b) sau 1 litera (c) ale acestui capitol:
4206 00 000
Articole din intestine de animale (altele decît cele de la viermii de mătase), din bășici, din vezici sau din tendoane
4301
Blănuri brute (inclusiv capetele, cozile, labele și alte bucăți utilizate în blănărie), altele decît pieile brute de la pozițiile 4101, 4102 sau 4103:
5001 00 000
Gogoși de viermi de mătase de pe care se pot depăna fire
5101
Lînă necardată, nepieptilnată
5102
Păr fin sau grosier, necardat și nepieptilnat:
5103
Deșeuri de lîni sau de păr fin sau grosier de animale, inclusiv deșeuri de fire, cu exceptia destrămăturii:
6701 00 000
Piei și alte părți ale păsărilor, acoperite cu pene sau cu puf, pene, părți de pene, puf și articole din aceste materiale (altele decît produsele de la poziția 0505 și decît tijele penelor, prelucrate)
9508
Manejuri, balansoare, standuri de tir și alte atracții de genul celor pentru bîlciuri; circuri ambulante și menajerii ambulante; teatre ambulante:
9601
Fildeș, os, carapace de broască țestoasă, coarne de animale, corali, sidef și alte materiale de origine animală pentru tăiat, prelucrate, și articole din aceste materiale (inclusiv produsele obținute prin turnare):
9705 00 000
Colecții și specimene pentru colecții de zoologie, de botanică, de mineralogie, de anatomie sau care prezintă un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic
Anexa nr.2
la Regulamentul cu privire la modul de colaborare
între Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor,
şi Serviciul Vamal în procesul
controlului de stat la importul, exportul şi
tranzitul mărfurilor
NOMENCLATORUL
mărfurilor supuse carantinei fitosanitare
Codul poziţiei tarifare
Denumirea mărfurilor
Unitate de măsură
0106
Alte animale vii:
-Insecte
0106 90 000
– Altele
kg
0601
Bulbi, tuberculi, cepe, rădăcini tuberculate, grife și rizomi, în repaus vegetativ, în vegetație sau în floare; puieți, plante și rădăcini de cicoare, altele decît rădăcinile de la poziția 1212
buc., t
0602
Alte plante vii (inclusiv rădăcinile acestora), butași și altoi; spori de ciuperci
buc., kg
0603
Flori și boboci de flori, tăiate pentru buchete sau ornamente, proaspete, uscate, albite, vopsite, impregnate sau altfel pregătite
buc.
0604
Frunze, ramuri și alte părți de plante, fără flori și fără boboci de flori, ierburi, mușchi și licheni, pentru buchete și ornamente, proaspete, uscate, albite, vopsite, impregnate sau altfel pregătite
kg, t
0701
Cartofi, în stare proaspătă sau refrigerate
t
0702
Tomate, în stare proaspătă sau refrigerată
t
0703
Ceapă, ceapă eșalotă, usturoi, praz și alte legume aliacee, în stare proaspătă sau refrigerată
t
0704
Varză, conopidă, varză creață, gulii și produse comestibile similare din genul Brassica, în stare proaspătă sau refrigerată
t
0705
Salată verde (Lactuca sativa) și cicoare (Cichorium spp.), în stare proaspătă sau refrigerată
t
0706
Morcovi, napi, sfeclă roșie pentru salată, barba-caprei, țelină de rădăcină, ridichi și rădăcinoase comestibile similare, în stare proaspătă sau refrigerată
t
0707 00
Castraveți și cornișon, în stare proaspătă sau refrigerată
t
0708
Legume cu păstăi, curățate sau nu de păstăi, în stare proaspătă sau refrigerată
0709
Alte legume, în stare proaspătă sau refrigerată
t
0712
Legume uscate, chiar tăiate felii sau bucăți sau chiar sfărîmate sau pulverizate, dar nepreparate altfel
t
0713
Legume cu păstăi uscate, curățate de păstăi, chiar decorticate sau sfărîmate
t
0714
Rădăcini de manioc, de arorut sau de salep, topinamburi, batate și rădăcini și tuberculi similari, cu conținut ridicat de fecule sau inulină, proaspete, refrigerate, congelate sau uscate, chiar tăiate în bucăți sau aglomerate sub formă de pelete; miez de sagotier
t
0801
Nuci de cocos, nuci de Brazilia și nuci de cajou, proaspete sau uscate, chiar decojite sau fără pieliță
t
0802
Alte fructe cu coajă, proaspete sau uscate, chiar decojite sau fără pieliță
t
0803
Banane, inclusiv din specia Musa paradisiaca („plantains”), proaspete sau uscate
t
0804
Curmale, smochine, ananas, avocado, guave, mango și mangustan, proaspete sau uscate
t
0805
Citrice, proaspete sau uscate
t
0806
Struguri, proaspeti sau uscati
t
0807
Pepeni (inclusiv pepeni verzi) și papaia, proaspeți
t
0808
Mere, pere și gutui, proaspete
t
0809
Caise, cireșe, vișine, piersici (inclusiv nectarine), prune și porumbe, proaspete
t
0810
Alte fructe, proaspete
t
0813
Fructe uscate, altele decît cele de la pozițiile 0801–0806; amestecuri de fructe uscate sau de fructe cu coajă de la acest capitol
t
0901
Cafea, chiar prăjită sau decafeinizată; coji și pelicule de cafea; înlocuitori de cafea care conțin cafea, indiferent de proporțiile amestecului
t
0902
Ceai, chiar aromatizat
t
0904
Piper (din genul Piper); ardei din genul Capsicum sau din genul Pimenta, uscat sau măcinat sau pisat
t
0905
Vanilie
t
0906
Scorțișoară și flori de scorțișoară
t
0907
Cuișoare (fructe intregi, cuișoare și codițe)
t
0908
Nucșoară, mirodenie din coaja uscată a nucșoarei și cardamom
t
0909
Semințe de anason, de badian, de fenicul, de coriandru, de chimen, de chimion; bace de ienupăr
t
0910
Ghimbir, șofran, curcumă, cimbru, frunze de dafin, curry și alte mirodenii
t
1001
Grîu și meslin
t
1002
Secară
t
1003
Orz
t
1004
Ovăz
t
1005
Porumb
t
1006
Orez
t
1007
Sorg boabe
t
1008
Hrișcă, mei, semințe de iarba-cănărașului (Phalaris canariensis); alte cereale
t
1101 00
Făină de grîu sau de meslin
t
1102
Făină de cereale, alta decît de grîu sau de meslin
t
1103
Crupe, griș și aglomerate sub formă de pelete, din cereale
t
1104
Boabe de cereale altfel prelucrate (de exemplu decojite, presate, sub formă de fulgi, lustruite, tăiate sau zdrobite), cu excepția orezului de la poziția 1006; germeni de cereale, întregi, presați, sub formă de fulgi sau zdrobiți
t
1105
Făină, griș, pudră, fulgi, granule și aglomerate sub formă de pelete, din cartofi
t
1106
Făină, griș și pudră din legume cu păstăi uscate, de la poziția 0713, din sago sau din rădăcini, sau tuberculi de la poziția 0714, sau din produsele de la capitolul 08
t
1107
Malț, chiar prăjit
t
1201
Boabe de soia, chiar sfărîmate
t
1202
Arahide, neprăjite și nici altfel preparate termic, chiar decorticate sau sfărîmate
t
1204 00
Semințe de in, chiar sfărîmate
t
1205
Semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărîmate
t
1206 00
Semințe de floarea-soarelui, chiar sfărîmate
t
1207
Alte semințe și fructe oleaginoase, chiar sfărîmate
t
1209
Semințe, fructe și spori, destinate însămînțării
t
1210
Conuri de hamei, proaspete sau uscate, chiar sfărîmate, măcinate sau sub formă de pulbere sau pelete; lupulină
t
1211
Plante și părți de plante, semințe și fructe din speciile folosite în principal în parfumerie, medicină sau ca insecticide, fungicide sau în scopuri similare, proaspete sau uscate, chiar tăiate, sfărîmate sau sub formă de pulbere
t
1212
Roșcove, alge, sfeclă de zahăr și trestie de zahăr, proaspete, refrigerate, congelate sau uscate, chiar pulverizate; sîmburi și miez de sîmburi de fructe și alte produse vegetale (inclusiv rădăcini de cicoare neprăjite din varietatea Cichorium intybus sativum) destinate în principal alimentației umane, nedenumite și necuprinse în altă parte
t
1214
Gulii furajere, sfeclă furajeră, rădăcini furajere, fîn, lucernă, trifoi, sparcetă, varză furajeră, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, chiar aglomerate sub formă de pelete
t
1401
Materii vegetale de tipul celor folosite în principal în industria împletiturilor (de exemplu bambus, ramuri de palmier, papură, stuf, trestie, răchită, rafie, paie de cereale curățate, albite sau vopsite, coajă de tei)
t
1404
Produse vegetale nedenumite și necuprinse în altă parte
t
1801 00 000
Cacao boabe și spărturi de boabe de cacao, crude sau prăjite
t
1806
Ciocolată și alte preparate alimentare care conțin cacao
t
2401
Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun
t
2512 00 000
Pămînt silicios fosil (de exemplu, kieselgur, tripolit și diatomit) și alte pămînturi silicioase similare, cu o densitate aparentă de maximum 1, chiar calcinate
t
2703 00 000
Turbă (inclusiv turba pentru așternut), chiar aglomerată
t
4401
Lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare; lemn sub formă de așchii sau particule; rumeguș, deșeuri și resturi de lemn, chiar aglomerate, sub formă de butuci, brichete, pelete sau forme similare
t
4403
Lemn brut, chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat
m3
4407
Lemn tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm
m3
4409
Lemn (inclusiv lamele și frizele de parchet, neasamblate), profilat (sub formă de lambă, de uluc, fălțuit, șanfrenat, îmbinat în V, mulurat, rotunjit sau similare), în lungul unuia sau a mai multor canturi, fețe sau capete, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap
t
4415
Lăzi, lădițe, coșuri, cilindri și ambalaje similare, din lemn; tambure pentru cabluri, din lemn; paleți simpli, boxpaleți și alte platforme de încărcare, din lemn; grilaje pentru paleți, din lemn
Buc. t
4416 00 000
Butoaie, cuve, putini și alte produse de dogărie și părțile lor, din lemn, inclusiv doagele
t
4501
Plută naturală brută sau simplu prelucrată; deșeuri de plută; plută concasată, granulată sau pulverizată
t
4502 00 000
Plută naturală, decojită sau simplu ecarisată sau în cubri, plăci, foi sau benzi de formă pătrată sau dreptunghiulară (inclusive eboșele cu muchii nefinisate pentru dopuri)
4503
Articole din plută naturală
t
4706
Paste din fibre obținute din hîrtie sau carton reciclate (deșeuri sau maculatură) sau din alte materiale fibrocelulozice
t
4707
Hîrtie sau carton reciclabile (deșeuri și maculatură)
t
4808
Hîrtii și cartoane ondulate (chiar acoperite prin lipire), creponate, încrețite, gofrate, ștanțate sau perforate, în rulouri sau în foi, altele decît cele descrise la poziția 4803
t
4819
Cutii, saci, pungi, cornete și alte ambalaje din hîrtie, carton, vată de celuloză sau straturi subțiri din fibre celulozice; obiecte din carton pentru birou, pentru magazine sau similare:
buc., t
4819 10 000
– Cutii din hîrtie sau carton ondulat
buc., t
5001 00 000
Gogoși de viermi de mătase de pe care se pot depăna fire
t
5003 00 000
Deșeuri de mătase (inclusiv gogoși nedepănabile, deșeuri de fire și destrămătură)
t
5101
Lînă necardată, nepieptilnată
t
5102
Păr fin sau grosier, necardat și nepieptilnat
t
5203 00 000
Bumbac, cardat sau pieptănat
t
5308
Fire din alte fibre textile vegetale; fire din hîrtie
t
9705 00 000
Colecții și specimene pentru colecții de zoologie, de botanică, de mineralogie, de anatomie sau care prezintă un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic
buc., t
”
5) În final, Regulamentul se completează cu o anexă nouă, nr. 3, cu următorul conținut:
”Anexa nr.3
la Regulamentul cu privire la modul de colaborare
între Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
şi Serviciul Vamal în procesul
controlului de stat la importul, exportul şi
tranzitul mărfurilor
NOMENCLATORUL
produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților
supuse controlului identității la import
Codul poziției tarifare
Denumirea mărfii
Unitatea de măsură
3102
Îngrășăminte minerale sau chimice azotate
kg, N
3103
Îngrășăminte minerale sau chimice, fosfatice
kg, P2O5
3104
Îngrășăminte minerale sau chimice, potasice
kg, K2O
3105
Îngrășăminte minerale sau chimice conținând două sau trei din următoarele elemente fertilizante: azot, fosfor și potasiu; alte îngrășăminte; produse de la prezentul Capitol prezentate fie în tablete sau forme similare, fie în ambalaje cu o greutate brută de maximum 10 kg
3808
Insecticide, rodenticide, fungicide, erbicide, inhibitori de germinare și regulatori de creștere pentru plante, dezinfectanți și produse similare, prezentate în forme sau ambalaje pentru vânzarea cu amănuntul sau ca preparate sau ca articole (de exemplu, panglici, meșe și lumânări cu sulf și hârtie specială contra muștelor)
”
2. Hotărârea Guvernului nr. 558 din 22 iulie 2011 privind măsurile de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea și răspândirea în Republica Moldova a unor organisme de carantină (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.122-127, art. 630), cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:
1) punctul 1 al hotărârii, se completează cu subpunctul 16), cu următorul cuprins:
„16) Măsurile privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor de grădină în Republica Moldova, conform anexei nr. 16”;
2) se completează cu anexa 16) cu următorul cuprins:
„Anexa nr. 16
la Hotărârea Guvernului
nr. 558 din 22 iulie 2011
MĂSURILE
privind combaterea tortricidelor
la frunzele garoafelor de grădinăîn Republica Moldova Măsurile privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor de grădină în Republica Moldova transpun Directiva Consiliului nr. 74/647 CEE din 9 decembrie 1974, publicată în Jurnalul Oficial L 352 din 28 decembrie 1974, p. 41-42.
1. În sensul prezentelor măsuri, la organismul dăunător -Tortricidele frunzei la garoafa de grădină se atribuie Tortricidele mediteraneene la garoafa de grădină (Cacoecimorpha pronubana Hb) și Tortricidele sud-africane la garoafa de grădină [Epichoristodes acerbella (Walk.) Diak.].
2. În temeiul art.23, alin. (1), al Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, florile tăiate de garoafe de grădină (DianthusL.) și cultura de garoafe de grădină pot fi introduse şi puse în circulaţie în cazul în care acestea sunt libere de tortricide.
3. Se interzice deținerea și manipularea organismului dăunător.
4. Măsurile privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor de grădină în Republica Moldova în continuare –Măsuri) stabilesc minimul necesar de acţiuni care trebuie întreprinse, precum:
1) asigurarea controlului fitosanitar la frontieră și la punctele interne de control întru prevenirea introducerii şi punerii în circulaţie a garoafelor de grădină contaminate cu tortricide;
2) asigurarea monitorizării fitosanitare şi a identificării tortricidelor specificate la pct. 1 ale prezentelor Măsuri de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
5. În cazul în care, la importul şi /sau exportul culturii/florilor tăiate de garoafă se depistează contaminarea cu tortricide, organul de control fitosanitar dispune efectuarea măsurilor de dezinfestare/dezinfectare, în conformitate cu prevederile art. 11 al Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară.
6. Inspectorii subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor asigură monitorizarea fitosanitară, determină arealul de răspîndire, delimitează parcela/parcelele contaminate şi dispun efectuarea măsurilor fitosanitare în vederea combaterii acestora.
7. Cu derogare de la măsurile prevăzute la pct. 2 ale prezentelor măsuri, în temeiul art.23, alin. (2), al Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, se admite introducerea în țară a culturii garoafelor de grădină, contaminate cu tortricide în scopuri experimentale şi ştiinţifice sau în scop de selecţie varietală, în condiţiile prevăzute în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 356 din 31 mai 2012 pentru aprobarea unor acte normative privind implementarea Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară.
8. Activităţile menţionate la pct. 7, se aprobă de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în cazul în care Comisia creată de autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, conform pct. 6 din anexa nr. 3 a hotărârii nominalizate, întocmește un raport de control care constată îndeplinirea condițiilor generale pentru aprobarea desfășurării activităților cu material pentru testări sau în scopuri științifice și pentru lucrări de selecție varietală.
3. Hotărârea Guvernului nr. 838 din 17.12.2009 cu privire la unele condiții privind autorizarea importului sau tranzitului intestinelor de origine animală(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.193-196 art. 948),cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
În textul Hotărîrii:
- la punctul 1, sintagma ,,(poziția tarifară 050400000 conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1525 din 29 decembrie 2007)” se substituie cu sintagma ,,(poziția tarifară 0504 00 000 conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor, aprobate prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor)”.
NOTĂ INFORMATIVĂ
la proiectul Hotărârii Guvernului
cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor
ce se operează în unele hotărâri de Guvern
I. ProiectulHotărârii Guvernului cu privire la aprobarea modificărilor și completărilor ce se operează în unele hotărâri de Guvern este elaborat ce către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare în colaborare cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor,în conformitate cu Planul Naţional de Armonizare a Legislaţiei pentru anul 2014, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 28 din 22.01.2014 şi în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1125 din 14 decembrie 2010 „Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană”.
II. Proiectul actului normativ precitat este elaborat întru punerea în aplicare a prevederilor art.23 al Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, art. VII al Legii nr. 172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, pct. 12 din anexa la Legea nr. nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi întru aducerea în concordanţă cu Hotărârea Guvernului nr. 51 din 16 ianuarie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
III. Proiectul de hotărâre propus operează modificări şi completări în 3 hotărâri ale Guvernului:
1) Hotărârea Guvernului nr. 558 din 22.07.2011 privind măsurile de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspândirea în Republica Moldova a unor organisme de carantină, cu modificările şi completările ulterioare;
2) Hotărârea Guvernului nr. 1073 din 19 septembrie 2008 „Cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative”;
3) Hotărârea Guvernului nr. 838 din 17.12.2009 cu privire la unele condiții privind autorizarea importului sau tranzitului intestinelor de origine animală.
Proiectul propus operează modificări și completări care au ca scop:
1) stabilirea minimului necesar de măsuri care trebuie întreprinse de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor întru neadmiterea introducerii şi punerii în circulaţie a garoafelor de grădină (DianthusL.) contaminate cu tortricide, în conformitate cu cerinţele Directivei Consiliului nr. 647 din 9 decembrie 1994 privind combaterea tortricidelor la fruntele garoafelor de grădină;
2) stabilirea condiţiilor în care se admite introducerea culturii garoafelor de grădină, contaminate cu tortricide pentru testări sau în scopuri ştiinţifice şi pentru lucrări de selecţie varietală;
3) optimizarea raporturilor între inspectorii posturilor de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră și la punctele interne de control ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în procesul controlului de stat la importul, exportul şi tranzitul mărfurilor şi pentru aducerea în concordanţă cu Hotărârea Guvernului nr. 51 din 16.01.2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor;
4) exercitarea mai eficientă a atribuţiilor şi responsabilităţilor Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor privind protecţia teritoriului Republicii Moldova în vederea prevenirii introducerii şi diseminării, din alte state, a organismelor dăunătoare inclusiv, a celor supuse regimului de carantină fitosanitară care pot cauza prejudicii considerabile sectorului agrar şi economiei naţionale;
5) facilitarea exportului/importului prin eliminarea unor bariere în calea comerţului prin reactualizarea și optimizarea poziţiilor tarifare ale nomenclatorului mărfurilor supuse controlului fitosanitar și aducerea în concordanță cu cerințele Legii nr. 172 din 25.07.2014.
IV. Implementarea proiectului în cauză nu va implica cheltuieli financiare suplimentare sau de altă natură pentru subiecţii implicaţi în controlul fitosanitar. Aceste activități se vor executa în limitele bugetului anual aprobat pentru Agenţia Națională pentru Siguranța Alimentelor.
Proiectul propus nu va implica cheltuieli financiare suplimentare nici pentru agenții economici importatori de garoafe în cazul în care marfa va fi liberă de acești dăunători. În cazul în care aceasta va fi constatată de inspector ca fiind contaminată vor fi necesare măsuri fitosanitare suplimentare de nimicire a dăunătorului, conform tarifelor specificate în anexele nr. 1 și nr.2 ale Legii nr. 228/2010.
Viceministru Vlad LOGHIN
Ex. V. Tertea, O. Savencov
210-137
ANALIZA
finală a impactului de reglementare (AIR),
efectuată pentru proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărârii ale Guvernului
Introducere
1. Analiza impactului de reglementare (în continuare – AIR) pentru proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărârii ale Guvernului este elaborat în conformitate cu art. 13 „Analiza impactului de reglementare” din Legea nr. 235-XVI din 20.07.2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.
2. Analiza în cauză prezentă argumentarea în ceea ce priveşte necesitatea iniţierii elaborării actului normativ nominalizat, având în vedere impactul acestuia asupra activităţii de întreprinzător, consumatorilor şi intereselor societăţii.
3. În procesul de analiză au fost utilizate prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1230 din 24 octombrie 2006 cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare. (Monitorul Oficial nr.170-173/1321 din 03.11.2006, art. 1321) şi luând în consideraţie recomandările din Manualul „Analiza impactului de reglementare”, Chişinău 2008.
4. La elaborarea AIR au fost luate în consideraţie propunerile specialiştilor în domeniu, experţilor străini şi a celor parvenite, urmare a consultării părţilor interesate.
II. Definirea problemei
Componenta juridică.
Proiectul propus va fi elaborat întru punerea în aplicare a Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi carantina fitosanitară şi întru executarea pct. 21 al Planului naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2014, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 28 din 22.01.2014.
Optimizarea funcţională, precum şi cea organizaţională în domeniul fitosanitar este reglementată de următoarele acte legislative şi normative naţionale:
1) Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi carantina fitosanitară;
2) Legea nr. 119 din 22.06.2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar și la fertilizanți;
3) Legea nr. 926 din 13.04.2000 despre aderarea Republicii Moldova la Convenția Internațională pentru Protecția Plantelor;
4) Hotărârea Guvernului nr. 51 din 16 ianuarie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor;
5) Hotărârea Guvernului nr. 1073 din 19 septembrie 2008 „Cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri;
6) Hotărârea Guvernului nr.356 din 31.05.2012 pentru aprobarea unor acte normative privind implementarea Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară;
7) Hotărârea Guvernului nr. 594 din 02.08.2011 cu privire la aprobarea Cerinţelor speciale pentru introducerea şi circulaţia plantelor, produselor vegetale şi altor obiecte pe teritoriul Republicii Moldova;
8) Hotărârea Guvernului nr. 572 din 06.08.20132 cu privire la aprobarea Normei de instituire a unei proceduri pentru notificarea interceptării unui transport sau a unui organism dăunător din alte țări și care prezintă un pericol fitosanitar iminent;
Totodată, proiectul propus este inițiat întru executarea responsabilităților asumate în cadrul:
1) Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător RM – UE;
2) Acordurilor de colaborare, încheiate între structurile responsabile ale Republicii Moldova structurilor responsabile ale altor state privind colaborarea în domeniul protecției plantelor și carantinei fitosanitare;
3) Organizației Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (Legea nr. 16 din 10.02.2006 privind aderarea Republicii Moldova la Convenţia pentru crearea Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor, cu amendamente).
Elementul analitic. Motivul apariţiei problemei şi estimarea dimensiunii acesteia. Republica Moldova fiind o ţară agrară, produce, exportă şi importă un spectru larg de produse de origine vegetală, mărfuri, care, conform cerinţelor sunt supuse controlului fitosanitar, în special cele, care sunt supuse regimului de carantină fitosanitară.
Controlul asupra prevenirii pătrunderii şi diseminării organismelor dăunătoare este exercitat de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în conformitate cu cerinţele actelor legislativ-normative naţionale, ajustate la cerinţele UE şi a cerinţelor Organizaţiei Europene și Mediteraniene pentru Protecţia Plantelor (O.E.P.P.) și Organizației Mondiale a Comerțului, la care Republica Moldova este parte.
Globalizarea comerțului atrage după sine producerea schimbărilor şi unificarea cerinţelor faţă de controalele fitosanitare la scară europeană şi/sau mondială. Este evident că, circulaţia producţiei vegetale în cadrul importurilor şi exporturilor frecvente, constituie un factor real de risc, care, poate conduce la pătrunderea, diseminarea şi dezvoltarea organismelor de carantină şi /sau a organismelor dăunătoare extrem de periculoase.
Întru ajustarea legislaţiei naţionale la cerinţele UE este necesară transpunerea şi exercitarea unor măsuri specifice pentru a nu admite răspîndirea organismelor dăunătoare. Proiectul propus vine să transpună cerinţele Directivei Consiliului nr. 647 din 9 decembrie 1994 privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor de grădină.
În sensul Directivei menţionate, la specia “tortricidele frunzei la garoafa de gădină” fac parte tortricidele mediteraniene Cacoecimorpha pronubana Hb și cele sud-africane Epichoristodes acerbella (Walk) Diak.
1) Tortricidele mediteraniene (Cacoecimorpha pronubana Hb) sunt dănători polifagi care dăunează 140 specii de plante a cca 42 familii. Provoacă daune pe butoni, frunze, flori, lăstari tineri și fructe. În perioada de vegetație dezvoltă 3 generați, cea mai numeroasă fiind generația a II-a care provoacă daune considerabile în lunile august –septembrie. Omizile de vârstă inferioară perforează frunzele, cele de vârstă a III-a – distrug frunzele și lăstarii tineri, pătrund în butoane și le comasează câte 2-3, urmare a căreia acestea se usucă și cad. În special se răspândește cu plantele sau florile garoafei de grădină.
2) Tortricidele sud - africane (Epichoristodes acerbella (Walk) Diak) sunt dăunători polifagi pentru o serie de culturi, însă, plantele –gazdă sunt garoafele (Dianthus caryophyllus) si crizantemele (Chrysanthemum x morifoilium).
|
http://muhaz.org/arhitectura-orientata-pe-servicii-soa-si-servicii-web-ws-crist.html#Integrarea_SOA_intr-un_business
|
Arhitectura orientata pe servicii (soa) si servicii web (WS) Cristian Alexandru Pop
|
Arhitectura orientata pe servicii (SOA) si servicii web (WS)
Cristian Alexandru Pop
Inginerie software
Cuprins
1.Introducere 3
2.Arhitectura orientata pe servicii(SOA) 5
2.1Definitie 5
2.2Aspecte 6
2.3Integrarea SOA intr-un business 7
3.Servicii web 9
3.1Definitie 9
3.2Caracteristici 9
3.3Specificatii 10
4.Concluzii 12
5.Bibliografie 14
Introducere
Orice produs software de o dimensiune cel putin medie este facut pe baza unei arhitecturi software. Aceasta este o abstractizare high-level a structurii unuia sau mai multor sisteme software, impreuna cu documentatia aferenta lor. O astfel de structura trebuie sa defineasca elemente software, relatiile dintre acestea si proprietatiile lor.
Este numita arhitectura software, deoarece este reprezentarea in domeniul software a modalitatiile de proiectare a unei entitati. Asa cum arhitectura conventionala este folosita pentru a crea cladiri, asa si arhitectura software este folosita pentru a crea si defini scheletul unui sistem software. Odata implementat, un sistem software nu isi poate schimba arhitectura decat printr-un proces foarte costisitor, din punct de vedere al banilor si al timpului investit.
De cateva decenii, cei care lucreaza in IT incearca sa dezvolte arhitecturi sofware care sa poata tine pasul cu complexitatea software-ului, aflat in continua crestere. Arhitecturile traditionale nu asigura rezolvarea cu usurinta a problemelor din zilele acestea:
-
Adaugarea/modificarea cerintelor de business
-
Reducerea costului IT
-
Abilitatea de a absorbi si integra noi parteneri
-
Etc.
Aceasta industrie a condus la aparitia mai multor arhitecturi software, care au fost facute sa asigure procesare distribuita totala si utilizarea unor limbaje de programare care sa ruleze pe orice platforma, sa reduca substantial timpul de dezvoltare al aplicatiilor si sa produca o vasta gama de produse care sa faciliteze conectivitatea si integrarea aplicatiilor.
Un pattern arhitectural este o solutie generala/reutilizabila a unei probleme software comune intr-un anumit context. Un stil arhitectural defineste o familie de sisteme in ceea ce priveste organizarea structurala, componentele, conectorii si constrangerile dintre acestia.
Stiluri si pattern-uri arhitecturale[1] :
-
Blackboard
-
Client-server
-
CBSE
-
Data-centric
-
Event-driven
-
Layered architecture
-
Monolithic application
-
Peer-to-peer
-
Pipes and filters
-
Plugins
-
REST
-
Rule-based
-
Service oriented
-
Microservice oriented
-
Space-based
Coordonatorii de proiecte au avut mereu de rezolvat problema reducerii costurilor si maximizarea utilizarii tehnologiei existente, dar in acelasi timp acestia trebuiau sa se asigure ca produsele lor sunt conform cerintelor clientilor, ca prioritizeaza strategia de business si ca ofera competivitate altor dezvoltatori de sisteme software. Toate acestea sunt determinate de eterogenitate si schimbare[3].
Majoritatea intreprinderilor din zilele acestea folosesc diferite sisteme/aplicatii care sunt facute pe baza unor arhitecturi software diferite si pe baza unor tehnologii diferite. Integrarea unor produse provenite de la mai multi furnizori pe mai multe platforme a fost mereu un cosmar pentru orice dezvoltator software. O abordare care rezolva aceste probleme ar fi achizitionarea de sisteme software de la un singur furnizor, toate fiind bazate pe aceleasi tehnologii, insa niciodata aceasta nu va fi luata in considerare, deoarece niciun furnizor nu poate singur sa asigure o gama completa de servicii pentru o intreprindere cu activitate complexa.
Globalizarea si e-business-ul accelereaza pasul de schimbare in domeniul IT. Globalizarea duce la aparitia unei competitii mult mai mare in orice sector IT, apoi durata de viata a produselor scade, deoarece orice companie incearca sa obtina un avantaj fata de competitorii ei si sa dezvolte noi sisteme cat mai bune. Nevoile si cerintele clientilor sunt intr-o continua schimbare, fapt ce accelereaza si mai mult nevoia de schimbare in IT. Orice afacere trebuie sa se adapteze rapid si sa foloseasca o infrastructura predispusa la schimbari pentru a putea supravietui pe piata IT.
Ca un rezultat, infrastructura sistemelor software s-a schimbat de la izolarea pe vericala a sistemelor din anii 1980, la cea orizontala, la ecosistemele de date folosite in prezent.
Figura 1. Evolutia infrastructurii [3]
Arhitectura orientata pe servicii(SOA) Definitie
Arhitectura orientata pe servicii prezinta o abordare de construire a unor sisteme distribuite care livreaza functionalitate ca servicii atat la utilizatorul tinta cat si la alte servicii. Practic acest stil arhitectural permite transformarea unei sistem intr-un set de servicii inlantuite sau task-uri de business, care pot fi accesate oricand printr-o retea. Aceasta poate fi atat locala cat si internetul sau poate fi chiar divizata tehnologic cuprinzand servicii hostate la locatii diferite.
SOA este evolutia sistemelor de calcul distribuite bazate pe mecanismul de comunicare request/reply sincron si asincron. Logica de business si functionalitatiile unei aplicatii sunt modularizate si prezentate sub forma unor servicii.
Un bun exemplu al unei aplicatii care este facuta dupa arhitectura orintata pe servicii ar fi orice aplicatie mare, care foloseste serviciile web de la Amazon. Aceasta ar avea instante de servere diferite pentru logica de business, pentru persistarea datelor, pentru load balancing, etc. Fiecare server furnizeaza un serviciu unic, in functie de rolul sau. Implementarea acestor servicii nu trebuie sa conteze, ele pot fi implementate in .Net sau J2EE si aplicatia care consuma serviciile sa fie facuta pe baza unei alte platforme, dar ele trebuie sa poata comunica si sa indeplineasca scopul final al aplicatiei.
In figura de mai jos, putem observa principiul care sta la baza unei astfel de arhitecturi: un service provider si un service consumer comunica prin mesaje pentru a rezolva o anumita cerinta de business. Consumer-ul trimite un request la provider. Acesta efectueaza procesarea necesara indeplinirii actiunii specificate in request si trimite inapoi un response. Consumer-ul primeste response-ul si il poate folosi ca un element de intrare pentru propria procesare sau il poate afisa direct utilizatorului. Deci, un service provider poate fi de asemenea si un service consumer. Comunicarea se poate face intr-o retea, dupa cum am specificat anterior.
Figura 2. Principiul de functionare al SOA
Aspecte
SOA cuprinde elemente care pot fi categorizate in:
-
Functionale
-
QoS (quality os service)
Figura 2. Elementele SOA [3]
Aspecte functionale [3]:
-
Transport: mecanismul folosit pentru a trimite mesaje (request/reply) de la provider la consumer, respectiv de la consumer la provider
-
Service Communication Protocol: este un mecanism de acord intre serviciul provider si cel consumer folosit pentru a comunica ce este cerut si ce este returnat
-
Service Description: este o schema care descrie ce este serviciul repectiv, cum trebuie el invocat/apelat si ce fel de informatie este necesara pentru a efectua cu succes un call la acel serviciu
-
Service: descrie serviciul care este facut disponibil
-
Business process: este o colectie de servicii, apelate intr-o secventa particulara cu un anumit set de reguli, pentru a indeplini o cerinta de business. Acesta poate fi considerat ca un serviciu distinct, de aceea apare idea ca procesele de business pot fi compuse din servicii de granularitati diferite.
-
Service Registry: un depozit de servicii si descriptori de informatii care pot fi folositi de catre providerii de servicii pentru a isi publica serviciile si de catre consumerii de servicii pentru a le descoperii. Registrul poate furniza si alte functii speciale serviciilor care au nevoie de un repository centralizat.
Aspecte de calitate:
-
Policy: este set de conditii sau reguli pe care un service provider trebuie sa le respecte cand face disponibil un serviciu catre consumeri.
-
Security: este un set de reguli care pot fi folosite la identificarea, autorizarea si controlul accesului la servicii pentru consumeri
-
Transaction: este un set de atribute care pot fi aplicate unui grup de servicii pentru a livra un rezultat consistent. Exemplu: daca un grup de servicii este cuprins din doua sau mai multe servicii si este folosit pentru a indeplini o functie de business, atunci toate seviciile trebuie sa isi poata efectua activitatea si in cazul in care unul a esuat rezultatele colectate de la restul nu vor fi luate in considerare
-
Management: este un set de atribute care ar putea fi aplicate pentru a organiza serviciile care vor produce informatii si cele care le vor consuma.
Integrarea SOA intr-un business
Cei de la IBM au identificat 5 puncte cheie, bazate pe experinte reale cu clienti, care au rolul de a imbunatatii activitatea unei business prin folosirea unei solutii SOA in ceea ce priveste cerintele software. Fiecare dintre acestea este cuplat cu un scenariu sau abordare care implementeaza o anumita tehnologie [6].
Puncte cheie:
-
Oamenii: acest punct se bazeaza pe experienta utilizatorului in colaborare, interactiunea consistenta dintre oameni sau procese, astfel imbunatatind productivitatea
-
Procesul: acesta ajuta companiile sa urmareasca ce se intampla in cadrul propriei activitati, putand astfel sa isi imbunatateasca modelul de business
-
Informatia: se pot urmarii informatiile intr-un mod consistent si vizibil pentru a determina ce zone ale afacerii au nevoie de inovare sau chiar se pot descoperii relatii intre anumite departamente
-
Conectivitatea: se poate folosi infranstructura pentru a conecta oameni, procesele si informatiile companiei. Avand conexiuni SOA flexibile intre servicii, se poate lua un proces de business si se poate livra fara efort la departamente care au nevoie de procesul respectiv.
-
Refolosirea serviciilor: permite folosirea unor resurse deja existente pentru a crea un nou software si pentru a asigura consistenta in cadrul companiei. Astfel, se pot salva bani si timp de development. Totodata, nu va mai exista problema duplicarii functionalitatii de la o aplicatie la alta, deoarece toate vor functiona pe aceeasi platforma.
Figura 2. Puncte cheie
Scenarii:
-
Crearea serviciilor: ele trebuie sa fie flexibile si reutilizabile, bazate pe un anumit comportament al business-ului
-
Conectivitatea serviciilor: legarea oamenilor, proceselor si a informatiei intr-un flow continuu de mesaje care pot fi accesate de oriunde, oricand
-
Interactiunea si colaborarea serviciilor: serviciile trebuie sa poata fi accesate prin diferite dispozitive: bowser, PC, mobile
-
Management-ul procesului de business: combinarea capabilitatilor software cu expertiza de business pentru a accelera procesul de imbunatatire si a facilita inovarea business-ului
-
Informatia ca serviciu: ofera accesul la informatii prin structuri de date eterogene
-
SOA design: alinierea modelului de business si solutii IT la un set de regului, metode si artefacte
-
Administrarea SOA: stabileste si impune development-ul SOA si procesul de runtime. Defineste reguli, procese si unelte care pot observa cine detine un serviciu, cine il poate folosi, cum poate el fi folosit si cand va fi disponibil la departamente care au nevoie de acesta.
-
Securitatea si management-ul SOA: descoperirea, monitorizarea, securizarea, schimbarea si ciclul de viata al serviciior ca parte a ITSM (IT Service Management).
Servicii web Definitie
Un serviciu web este o aplicatie software definita de un URI, a carei interfata si legaturi pot fi definite, descrise si descoperite ca artefacte XML. Un serviciu web suporta interactiuni directe cu alti agenti software folosind mesaje bazate pe XML, comunicarea fiind facuta prin protocoale bazate pe internet.
Serviciile web de baza combina puterea a doua tehnologii: XML si HTTP.
Web service = XML + tranport protocol (HTTP)
Caracteristici
Serviciile web [3]:
-
Sunt autonome: pe partea client nu este nevoie de niciun software aditional. Un limbaj de programare cu XML si support HTTP este destul pentru a realiza comunicarea cu serviciul in cauza. Pe partea server este suficient un server web si un servlet care sa puna la dispozitie functionalitatea dorita.
-
Sunt auto-descriptive: nici server-ul, nici clientul nu stiu nimic in afara de formatul si continutul mesajelor trimise si receptionate => cuplare mica
-
Sunt modulare: practic serviciile web sunt tehnologii pentru a face deploy si a da acces la functionalitati de business prin internet, ele pot fi implementate folosind J2EE, CORBA sau alte tehnologii standard
-
Pot fi publicate, localizate si accesate prin internet:
Standardele folosite pentru a putea face acestea sunt:
-
Simple Object Access Protocol (SOAP): un RPC bazat pe XML si protocol de transmitere/receptionare mesaje
-
Web Service Description Langage (WSDL): este limbajul standard folosit pentru a descrie servicii. Acestea dispun de interfete auto-definitorii care sunt definite in documente XML independente de platforma.
-
Universal Description, Definition and Integration (UDDI), un registru care poate fi folosit pentru a identifica si invoca un serviciu
-
Sunt independente si interoperabile de limbajul de programare folosit: interactiunea dinte provider-ul de servicii si consumer este facuta astfel incat sa fie complet independenta de limbaj si plaforma. Aceasta interactiune necesita un document WSDL pentru a defini interfata si a descrie serviciul, impreuna cu un protocol de internet (HTTP). Interoperabilitatea este atinsa deoarece provider-ul si consumer-ul nu stiu ce platforma sau limbaj foloseste celalalt.
-
Sunt deschise si bazate pe standarde: XML si HTTP sunt fundatia tehnica pentru serviciile web. O mare parte a acestora a fost facuta pe baza unor proiecte open-source.
-
Sunt dinamice: folosind UDDI si WSDL decrierea si descoperirea serviciilor web poate fi automatizata
-
Sunt compensabile: serviciile web pot fi aggregate pentru a alcatui noi servicii mai complexe
Diferite servicii pot fi folosite in conjunctie pentru a asigura functionalitatea unei aplicatii software mari. Arhitectura orientata pe servicii nu tine cont de modularizarea unei aplicatii, ci de modalitatea de a compune o aplicatie prin integrarea unor servicii distribuite/componente software.
Figura 3. Colaborarea serviciilor web [3]
Specificatii
Exista 3 specificatii ale serviciilor web [8]:
SOAP (Simple Object Access Protocol):
-
a fost original parte a specificatiti care includea WSDL si UDDI
-
acum este folosit fara acestea: nu mai este nevoie de identificarea serviciului si mesajele SOAP sunt harcode-ate sau generate fara un repository
Figura 3. Interactiune SOAP
REST (Representation State Transfer):
-
este mai folosit de developeri
-
are un stil mai simplu
-
este mai usor de folosit decat SOAP
-
se trimite un volum de date mai mic pentru comunicare
Figura 3. Interactiune REST
JSON (JavaScript Object Notation):
-
primele doua specificatii folosesc XML pentru comunicare, acesta foloseste un subset de JavaScript
Figura 3. Interactiune JSON
Concluzii
Desi conceptul de SOA nu este fundamental nou, el difera de tehnologiile distribuite existente prin faptul ca furnizorii o accepta si trebuie sa aiba o aplicatie sau o platforma care sa permita lucrul cu SOA. Arhitectura orientata pe servicii defineste un set omniprezent de standarde care asigura o mai buna reutilizare a bunurilor si investitiilor existente in intreprindere si permite crearea aplicatiilor peste unele noi sau care exista deja.
Aceasta defineste urmatoarea generatie de arhitectura software prin acceptarea provocarii aduse de unirea business-ului cu nevoile tehnologice ale unui sistem. Tinta este crearea unor solutii de business mai eficiente, prin utilizarea acestei paradigme.
SOA permite efectuarea de schimbari la aplicatii, tinand clientii sau consumerii izolati schimbarile aparute in implementare (black-box, niciun consumer nu poate vedea implementarea efectiva a serviciului, ci doar API-ul acestuia). Totodata, permite upgradarea serviciilor individuale sau a serviciilor pentru clienti. Nu este necesar sa se rescrie complet o aplicatie sau sa se tina un sistem existent care nu se adreseaza la o noua cerinta de business.
Arhitectura orientata pe servicii ofera o flexibilitate mai buna in construirea aplicatiilor si a proceselor de business, asigurand o maniera de management agila si se poate folosi de infrastructura aplicatiilor existente pentru a compune noi servicii. Acestea pot fi identificate folosind UDDI si pot fi accesate conform API-ului lor specific, identificat de WSDL. Dezvoltarea, asumarea costurilor si riscurile de implementare sunt scazute. SOA este si o arhitectura si un model de programare, o noua modalitate de a construi un software de buna calitate.
SOA asigura crearea unor componete reutilizabile, o incapsulare totala a serviciilor, o cuplare mica a acestora (serviile nu depind unele de altele), se pot atinge diverse nivele de granularitate a serviciilor si datorita independentei platformei folosite se pot integra numeroase servicii folosind limbaje de programare diferite.
Paradigma separarii serviciilor in aplicatii separate este dusa la extrem de o variatie a arhitecturii orientate pe servicii, si anume micro-serviciile [7]. Acesta este implementarea moderna a SOA si reprezinta procese care comunica intr-o retea pentru a indeplinii un anumit scop. Acestea folosesc protocoale agnostice care ajuta la incapsularea limbajelor de programare si a framework-urilor folosite.
Bibliografie
-
Arhitectura software, https://en.wikipedia.org/wiki/Software_architecture#Characteristics
-
Arhitectura orientata pe servicii pentru e-business, http://ubiquity.acm.org/article.cfm?id=1159403
-
Pattern-uri: Arhitectura orientata pe servicii si servicii web, http://sske.cloud.upb.ro/sskemw/images/0/00/Patterns_Service-Oriented_Architecture_and_Web_Services.pdf
-
O introducere in SOA, https://www.javaworld.com/article/2071889/soa/what-is-service-oriented-architecture.html
-
Definirea SOA, https://www.service-architecture.com/articles/web-services/service-oriented_architecture_soa_definition.html
-
Nou in SOA si servicii web, https://www.ibm.com/developerworks/webservices/newto/index.html
-
Microservicii, https://en.wikipedia.org/wiki/Microservices
-
Servicii web, https://www.service-architecture.com/articles/web-services/web_services_explained.html
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/arhitectura-orientata-pe-servicii-soa-si-servicii-web-ws-crist.html#Specificatii
|
Arhitectura orientata pe servicii (soa) si servicii web (WS) Cristian Alexandru Pop
|
Arhitectura orientata pe servicii (SOA) si servicii web (WS)
Cristian Alexandru Pop
Inginerie software
Cuprins
1.Introducere 3
2.Arhitectura orientata pe servicii(SOA) 5
2.1Definitie 5
2.2Aspecte 6
2.3Integrarea SOA intr-un business 7
3.Servicii web 9
3.1Definitie 9
3.2Caracteristici 9
3.3Specificatii 10
4.Concluzii 12
5.Bibliografie 14
Introducere
Orice produs software de o dimensiune cel putin medie este facut pe baza unei arhitecturi software. Aceasta este o abstractizare high-level a structurii unuia sau mai multor sisteme software, impreuna cu documentatia aferenta lor. O astfel de structura trebuie sa defineasca elemente software, relatiile dintre acestea si proprietatiile lor.
Este numita arhitectura software, deoarece este reprezentarea in domeniul software a modalitatiile de proiectare a unei entitati. Asa cum arhitectura conventionala este folosita pentru a crea cladiri, asa si arhitectura software este folosita pentru a crea si defini scheletul unui sistem software. Odata implementat, un sistem software nu isi poate schimba arhitectura decat printr-un proces foarte costisitor, din punct de vedere al banilor si al timpului investit.
De cateva decenii, cei care lucreaza in IT incearca sa dezvolte arhitecturi sofware care sa poata tine pasul cu complexitatea software-ului, aflat in continua crestere. Arhitecturile traditionale nu asigura rezolvarea cu usurinta a problemelor din zilele acestea:
-
Adaugarea/modificarea cerintelor de business
-
Reducerea costului IT
-
Abilitatea de a absorbi si integra noi parteneri
-
Etc.
Aceasta industrie a condus la aparitia mai multor arhitecturi software, care au fost facute sa asigure procesare distribuita totala si utilizarea unor limbaje de programare care sa ruleze pe orice platforma, sa reduca substantial timpul de dezvoltare al aplicatiilor si sa produca o vasta gama de produse care sa faciliteze conectivitatea si integrarea aplicatiilor.
Un pattern arhitectural este o solutie generala/reutilizabila a unei probleme software comune intr-un anumit context. Un stil arhitectural defineste o familie de sisteme in ceea ce priveste organizarea structurala, componentele, conectorii si constrangerile dintre acestia.
Stiluri si pattern-uri arhitecturale[1] :
-
Blackboard
-
Client-server
-
CBSE
-
Data-centric
-
Event-driven
-
Layered architecture
-
Monolithic application
-
Peer-to-peer
-
Pipes and filters
-
Plugins
-
REST
-
Rule-based
-
Service oriented
-
Microservice oriented
-
Space-based
Coordonatorii de proiecte au avut mereu de rezolvat problema reducerii costurilor si maximizarea utilizarii tehnologiei existente, dar in acelasi timp acestia trebuiau sa se asigure ca produsele lor sunt conform cerintelor clientilor, ca prioritizeaza strategia de business si ca ofera competivitate altor dezvoltatori de sisteme software. Toate acestea sunt determinate de eterogenitate si schimbare[3].
Majoritatea intreprinderilor din zilele acestea folosesc diferite sisteme/aplicatii care sunt facute pe baza unor arhitecturi software diferite si pe baza unor tehnologii diferite. Integrarea unor produse provenite de la mai multi furnizori pe mai multe platforme a fost mereu un cosmar pentru orice dezvoltator software. O abordare care rezolva aceste probleme ar fi achizitionarea de sisteme software de la un singur furnizor, toate fiind bazate pe aceleasi tehnologii, insa niciodata aceasta nu va fi luata in considerare, deoarece niciun furnizor nu poate singur sa asigure o gama completa de servicii pentru o intreprindere cu activitate complexa.
Globalizarea si e-business-ul accelereaza pasul de schimbare in domeniul IT. Globalizarea duce la aparitia unei competitii mult mai mare in orice sector IT, apoi durata de viata a produselor scade, deoarece orice companie incearca sa obtina un avantaj fata de competitorii ei si sa dezvolte noi sisteme cat mai bune. Nevoile si cerintele clientilor sunt intr-o continua schimbare, fapt ce accelereaza si mai mult nevoia de schimbare in IT. Orice afacere trebuie sa se adapteze rapid si sa foloseasca o infrastructura predispusa la schimbari pentru a putea supravietui pe piata IT.
Ca un rezultat, infrastructura sistemelor software s-a schimbat de la izolarea pe vericala a sistemelor din anii 1980, la cea orizontala, la ecosistemele de date folosite in prezent.
Figura 1. Evolutia infrastructurii [3]
Arhitectura orientata pe servicii(SOA) Definitie
Arhitectura orientata pe servicii prezinta o abordare de construire a unor sisteme distribuite care livreaza functionalitate ca servicii atat la utilizatorul tinta cat si la alte servicii. Practic acest stil arhitectural permite transformarea unei sistem intr-un set de servicii inlantuite sau task-uri de business, care pot fi accesate oricand printr-o retea. Aceasta poate fi atat locala cat si internetul sau poate fi chiar divizata tehnologic cuprinzand servicii hostate la locatii diferite.
SOA este evolutia sistemelor de calcul distribuite bazate pe mecanismul de comunicare request/reply sincron si asincron. Logica de business si functionalitatiile unei aplicatii sunt modularizate si prezentate sub forma unor servicii.
Un bun exemplu al unei aplicatii care este facuta dupa arhitectura orintata pe servicii ar fi orice aplicatie mare, care foloseste serviciile web de la Amazon. Aceasta ar avea instante de servere diferite pentru logica de business, pentru persistarea datelor, pentru load balancing, etc. Fiecare server furnizeaza un serviciu unic, in functie de rolul sau. Implementarea acestor servicii nu trebuie sa conteze, ele pot fi implementate in .Net sau J2EE si aplicatia care consuma serviciile sa fie facuta pe baza unei alte platforme, dar ele trebuie sa poata comunica si sa indeplineasca scopul final al aplicatiei.
In figura de mai jos, putem observa principiul care sta la baza unei astfel de arhitecturi: un service provider si un service consumer comunica prin mesaje pentru a rezolva o anumita cerinta de business. Consumer-ul trimite un request la provider. Acesta efectueaza procesarea necesara indeplinirii actiunii specificate in request si trimite inapoi un response. Consumer-ul primeste response-ul si il poate folosi ca un element de intrare pentru propria procesare sau il poate afisa direct utilizatorului. Deci, un service provider poate fi de asemenea si un service consumer. Comunicarea se poate face intr-o retea, dupa cum am specificat anterior.
Figura 2. Principiul de functionare al SOA
Aspecte
SOA cuprinde elemente care pot fi categorizate in:
-
Functionale
-
QoS (quality os service)
Figura 2. Elementele SOA [3]
Aspecte functionale [3]:
-
Transport: mecanismul folosit pentru a trimite mesaje (request/reply) de la provider la consumer, respectiv de la consumer la provider
-
Service Communication Protocol: este un mecanism de acord intre serviciul provider si cel consumer folosit pentru a comunica ce este cerut si ce este returnat
-
Service Description: este o schema care descrie ce este serviciul repectiv, cum trebuie el invocat/apelat si ce fel de informatie este necesara pentru a efectua cu succes un call la acel serviciu
-
Service: descrie serviciul care este facut disponibil
-
Business process: este o colectie de servicii, apelate intr-o secventa particulara cu un anumit set de reguli, pentru a indeplini o cerinta de business. Acesta poate fi considerat ca un serviciu distinct, de aceea apare idea ca procesele de business pot fi compuse din servicii de granularitati diferite.
-
Service Registry: un depozit de servicii si descriptori de informatii care pot fi folositi de catre providerii de servicii pentru a isi publica serviciile si de catre consumerii de servicii pentru a le descoperii. Registrul poate furniza si alte functii speciale serviciilor care au nevoie de un repository centralizat.
Aspecte de calitate:
-
Policy: este set de conditii sau reguli pe care un service provider trebuie sa le respecte cand face disponibil un serviciu catre consumeri.
-
Security: este un set de reguli care pot fi folosite la identificarea, autorizarea si controlul accesului la servicii pentru consumeri
-
Transaction: este un set de atribute care pot fi aplicate unui grup de servicii pentru a livra un rezultat consistent. Exemplu: daca un grup de servicii este cuprins din doua sau mai multe servicii si este folosit pentru a indeplini o functie de business, atunci toate seviciile trebuie sa isi poata efectua activitatea si in cazul in care unul a esuat rezultatele colectate de la restul nu vor fi luate in considerare
-
Management: este un set de atribute care ar putea fi aplicate pentru a organiza serviciile care vor produce informatii si cele care le vor consuma.
Integrarea SOA intr-un business
Cei de la IBM au identificat 5 puncte cheie, bazate pe experinte reale cu clienti, care au rolul de a imbunatatii activitatea unei business prin folosirea unei solutii SOA in ceea ce priveste cerintele software. Fiecare dintre acestea este cuplat cu un scenariu sau abordare care implementeaza o anumita tehnologie [6].
Puncte cheie:
-
Oamenii: acest punct se bazeaza pe experienta utilizatorului in colaborare, interactiunea consistenta dintre oameni sau procese, astfel imbunatatind productivitatea
-
Procesul: acesta ajuta companiile sa urmareasca ce se intampla in cadrul propriei activitati, putand astfel sa isi imbunatateasca modelul de business
-
Informatia: se pot urmarii informatiile intr-un mod consistent si vizibil pentru a determina ce zone ale afacerii au nevoie de inovare sau chiar se pot descoperii relatii intre anumite departamente
-
Conectivitatea: se poate folosi infranstructura pentru a conecta oameni, procesele si informatiile companiei. Avand conexiuni SOA flexibile intre servicii, se poate lua un proces de business si se poate livra fara efort la departamente care au nevoie de procesul respectiv.
-
Refolosirea serviciilor: permite folosirea unor resurse deja existente pentru a crea un nou software si pentru a asigura consistenta in cadrul companiei. Astfel, se pot salva bani si timp de development. Totodata, nu va mai exista problema duplicarii functionalitatii de la o aplicatie la alta, deoarece toate vor functiona pe aceeasi platforma.
Figura 2. Puncte cheie
Scenarii:
-
Crearea serviciilor: ele trebuie sa fie flexibile si reutilizabile, bazate pe un anumit comportament al business-ului
-
Conectivitatea serviciilor: legarea oamenilor, proceselor si a informatiei intr-un flow continuu de mesaje care pot fi accesate de oriunde, oricand
-
Interactiunea si colaborarea serviciilor: serviciile trebuie sa poata fi accesate prin diferite dispozitive: bowser, PC, mobile
-
Management-ul procesului de business: combinarea capabilitatilor software cu expertiza de business pentru a accelera procesul de imbunatatire si a facilita inovarea business-ului
-
Informatia ca serviciu: ofera accesul la informatii prin structuri de date eterogene
-
SOA design: alinierea modelului de business si solutii IT la un set de regului, metode si artefacte
-
Administrarea SOA: stabileste si impune development-ul SOA si procesul de runtime. Defineste reguli, procese si unelte care pot observa cine detine un serviciu, cine il poate folosi, cum poate el fi folosit si cand va fi disponibil la departamente care au nevoie de acesta.
-
Securitatea si management-ul SOA: descoperirea, monitorizarea, securizarea, schimbarea si ciclul de viata al serviciior ca parte a ITSM (IT Service Management).
Servicii web Definitie
Un serviciu web este o aplicatie software definita de un URI, a carei interfata si legaturi pot fi definite, descrise si descoperite ca artefacte XML. Un serviciu web suporta interactiuni directe cu alti agenti software folosind mesaje bazate pe XML, comunicarea fiind facuta prin protocoale bazate pe internet.
Serviciile web de baza combina puterea a doua tehnologii: XML si HTTP.
Web service = XML + tranport protocol (HTTP)
Caracteristici
Serviciile web [3]:
-
Sunt autonome: pe partea client nu este nevoie de niciun software aditional. Un limbaj de programare cu XML si support HTTP este destul pentru a realiza comunicarea cu serviciul in cauza. Pe partea server este suficient un server web si un servlet care sa puna la dispozitie functionalitatea dorita.
-
Sunt auto-descriptive: nici server-ul, nici clientul nu stiu nimic in afara de formatul si continutul mesajelor trimise si receptionate => cuplare mica
-
Sunt modulare: practic serviciile web sunt tehnologii pentru a face deploy si a da acces la functionalitati de business prin internet, ele pot fi implementate folosind J2EE, CORBA sau alte tehnologii standard
-
Pot fi publicate, localizate si accesate prin internet:
Standardele folosite pentru a putea face acestea sunt:
-
Simple Object Access Protocol (SOAP): un RPC bazat pe XML si protocol de transmitere/receptionare mesaje
-
Web Service Description Langage (WSDL): este limbajul standard folosit pentru a descrie servicii. Acestea dispun de interfete auto-definitorii care sunt definite in documente XML independente de platforma.
-
Universal Description, Definition and Integration (UDDI), un registru care poate fi folosit pentru a identifica si invoca un serviciu
-
Sunt independente si interoperabile de limbajul de programare folosit: interactiunea dinte provider-ul de servicii si consumer este facuta astfel incat sa fie complet independenta de limbaj si plaforma. Aceasta interactiune necesita un document WSDL pentru a defini interfata si a descrie serviciul, impreuna cu un protocol de internet (HTTP). Interoperabilitatea este atinsa deoarece provider-ul si consumer-ul nu stiu ce platforma sau limbaj foloseste celalalt.
-
Sunt deschise si bazate pe standarde: XML si HTTP sunt fundatia tehnica pentru serviciile web. O mare parte a acestora a fost facuta pe baza unor proiecte open-source.
-
Sunt dinamice: folosind UDDI si WSDL decrierea si descoperirea serviciilor web poate fi automatizata
-
Sunt compensabile: serviciile web pot fi aggregate pentru a alcatui noi servicii mai complexe
Diferite servicii pot fi folosite in conjunctie pentru a asigura functionalitatea unei aplicatii software mari. Arhitectura orientata pe servicii nu tine cont de modularizarea unei aplicatii, ci de modalitatea de a compune o aplicatie prin integrarea unor servicii distribuite/componente software.
Figura 3. Colaborarea serviciilor web [3]
Specificatii
Exista 3 specificatii ale serviciilor web [8]:
SOAP (Simple Object Access Protocol):
-
a fost original parte a specificatiti care includea WSDL si UDDI
-
acum este folosit fara acestea: nu mai este nevoie de identificarea serviciului si mesajele SOAP sunt harcode-ate sau generate fara un repository
Figura 3. Interactiune SOAP
REST (Representation State Transfer):
-
este mai folosit de developeri
-
are un stil mai simplu
-
este mai usor de folosit decat SOAP
-
se trimite un volum de date mai mic pentru comunicare
Figura 3. Interactiune REST
JSON (JavaScript Object Notation):
-
primele doua specificatii folosesc XML pentru comunicare, acesta foloseste un subset de JavaScript
Figura 3. Interactiune JSON
Concluzii
Desi conceptul de SOA nu este fundamental nou, el difera de tehnologiile distribuite existente prin faptul ca furnizorii o accepta si trebuie sa aiba o aplicatie sau o platforma care sa permita lucrul cu SOA. Arhitectura orientata pe servicii defineste un set omniprezent de standarde care asigura o mai buna reutilizare a bunurilor si investitiilor existente in intreprindere si permite crearea aplicatiilor peste unele noi sau care exista deja.
Aceasta defineste urmatoarea generatie de arhitectura software prin acceptarea provocarii aduse de unirea business-ului cu nevoile tehnologice ale unui sistem. Tinta este crearea unor solutii de business mai eficiente, prin utilizarea acestei paradigme.
SOA permite efectuarea de schimbari la aplicatii, tinand clientii sau consumerii izolati schimbarile aparute in implementare (black-box, niciun consumer nu poate vedea implementarea efectiva a serviciului, ci doar API-ul acestuia). Totodata, permite upgradarea serviciilor individuale sau a serviciilor pentru clienti. Nu este necesar sa se rescrie complet o aplicatie sau sa se tina un sistem existent care nu se adreseaza la o noua cerinta de business.
Arhitectura orientata pe servicii ofera o flexibilitate mai buna in construirea aplicatiilor si a proceselor de business, asigurand o maniera de management agila si se poate folosi de infrastructura aplicatiilor existente pentru a compune noi servicii. Acestea pot fi identificate folosind UDDI si pot fi accesate conform API-ului lor specific, identificat de WSDL. Dezvoltarea, asumarea costurilor si riscurile de implementare sunt scazute. SOA este si o arhitectura si un model de programare, o noua modalitate de a construi un software de buna calitate.
SOA asigura crearea unor componete reutilizabile, o incapsulare totala a serviciilor, o cuplare mica a acestora (serviile nu depind unele de altele), se pot atinge diverse nivele de granularitate a serviciilor si datorita independentei platformei folosite se pot integra numeroase servicii folosind limbaje de programare diferite.
Paradigma separarii serviciilor in aplicatii separate este dusa la extrem de o variatie a arhitecturii orientate pe servicii, si anume micro-serviciile [7]. Acesta este implementarea moderna a SOA si reprezinta procese care comunica intr-o retea pentru a indeplinii un anumit scop. Acestea folosesc protocoale agnostice care ajuta la incapsularea limbajelor de programare si a framework-urilor folosite.
Bibliografie
-
Arhitectura software, https://en.wikipedia.org/wiki/Software_architecture#Characteristics
-
Arhitectura orientata pe servicii pentru e-business, http://ubiquity.acm.org/article.cfm?id=1159403
-
Pattern-uri: Arhitectura orientata pe servicii si servicii web, http://sske.cloud.upb.ro/sskemw/images/0/00/Patterns_Service-Oriented_Architecture_and_Web_Services.pdf
-
O introducere in SOA, https://www.javaworld.com/article/2071889/soa/what-is-service-oriented-architecture.html
-
Definirea SOA, https://www.service-architecture.com/articles/web-services/service-oriented_architecture_soa_definition.html
-
Nou in SOA si servicii web, https://www.ibm.com/developerworks/webservices/newto/index.html
-
Microservicii, https://en.wikipedia.org/wiki/Microservices
-
Servicii web, https://www.service-architecture.com/articles/web-services/web_services_explained.html
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/arhitectura-orientata-pe-servicii-soa-si-servicii-web-ws-crist.html#Arhitectura_orientata_pe_servicii(SOA)
|
Arhitectura orientata pe servicii (soa) si servicii web (WS) Cristian Alexandru Pop
|
Arhitectura orientata pe servicii (SOA) si servicii web (WS)
Cristian Alexandru Pop
Inginerie software
Cuprins
1.Introducere 3
2.Arhitectura orientata pe servicii(SOA) 5
2.1Definitie 5
2.2Aspecte 6
2.3Integrarea SOA intr-un business 7
3.Servicii web 9
3.1Definitie 9
3.2Caracteristici 9
3.3Specificatii 10
4.Concluzii 12
5.Bibliografie 14
Introducere
Orice produs software de o dimensiune cel putin medie este facut pe baza unei arhitecturi software. Aceasta este o abstractizare high-level a structurii unuia sau mai multor sisteme software, impreuna cu documentatia aferenta lor. O astfel de structura trebuie sa defineasca elemente software, relatiile dintre acestea si proprietatiile lor.
Este numita arhitectura software, deoarece este reprezentarea in domeniul software a modalitatiile de proiectare a unei entitati. Asa cum arhitectura conventionala este folosita pentru a crea cladiri, asa si arhitectura software este folosita pentru a crea si defini scheletul unui sistem software. Odata implementat, un sistem software nu isi poate schimba arhitectura decat printr-un proces foarte costisitor, din punct de vedere al banilor si al timpului investit.
De cateva decenii, cei care lucreaza in IT incearca sa dezvolte arhitecturi sofware care sa poata tine pasul cu complexitatea software-ului, aflat in continua crestere. Arhitecturile traditionale nu asigura rezolvarea cu usurinta a problemelor din zilele acestea:
-
Adaugarea/modificarea cerintelor de business
-
Reducerea costului IT
-
Abilitatea de a absorbi si integra noi parteneri
-
Etc.
Aceasta industrie a condus la aparitia mai multor arhitecturi software, care au fost facute sa asigure procesare distribuita totala si utilizarea unor limbaje de programare care sa ruleze pe orice platforma, sa reduca substantial timpul de dezvoltare al aplicatiilor si sa produca o vasta gama de produse care sa faciliteze conectivitatea si integrarea aplicatiilor.
Un pattern arhitectural este o solutie generala/reutilizabila a unei probleme software comune intr-un anumit context. Un stil arhitectural defineste o familie de sisteme in ceea ce priveste organizarea structurala, componentele, conectorii si constrangerile dintre acestia.
Stiluri si pattern-uri arhitecturale[1] :
-
Blackboard
-
Client-server
-
CBSE
-
Data-centric
-
Event-driven
-
Layered architecture
-
Monolithic application
-
Peer-to-peer
-
Pipes and filters
-
Plugins
-
REST
-
Rule-based
-
Service oriented
-
Microservice oriented
-
Space-based
Coordonatorii de proiecte au avut mereu de rezolvat problema reducerii costurilor si maximizarea utilizarii tehnologiei existente, dar in acelasi timp acestia trebuiau sa se asigure ca produsele lor sunt conform cerintelor clientilor, ca prioritizeaza strategia de business si ca ofera competivitate altor dezvoltatori de sisteme software. Toate acestea sunt determinate de eterogenitate si schimbare[3].
Majoritatea intreprinderilor din zilele acestea folosesc diferite sisteme/aplicatii care sunt facute pe baza unor arhitecturi software diferite si pe baza unor tehnologii diferite. Integrarea unor produse provenite de la mai multi furnizori pe mai multe platforme a fost mereu un cosmar pentru orice dezvoltator software. O abordare care rezolva aceste probleme ar fi achizitionarea de sisteme software de la un singur furnizor, toate fiind bazate pe aceleasi tehnologii, insa niciodata aceasta nu va fi luata in considerare, deoarece niciun furnizor nu poate singur sa asigure o gama completa de servicii pentru o intreprindere cu activitate complexa.
Globalizarea si e-business-ul accelereaza pasul de schimbare in domeniul IT. Globalizarea duce la aparitia unei competitii mult mai mare in orice sector IT, apoi durata de viata a produselor scade, deoarece orice companie incearca sa obtina un avantaj fata de competitorii ei si sa dezvolte noi sisteme cat mai bune. Nevoile si cerintele clientilor sunt intr-o continua schimbare, fapt ce accelereaza si mai mult nevoia de schimbare in IT. Orice afacere trebuie sa se adapteze rapid si sa foloseasca o infrastructura predispusa la schimbari pentru a putea supravietui pe piata IT.
Ca un rezultat, infrastructura sistemelor software s-a schimbat de la izolarea pe vericala a sistemelor din anii 1980, la cea orizontala, la ecosistemele de date folosite in prezent.
Figura 1. Evolutia infrastructurii [3]
Arhitectura orientata pe servicii(SOA) Definitie
Arhitectura orientata pe servicii prezinta o abordare de construire a unor sisteme distribuite care livreaza functionalitate ca servicii atat la utilizatorul tinta cat si la alte servicii. Practic acest stil arhitectural permite transformarea unei sistem intr-un set de servicii inlantuite sau task-uri de business, care pot fi accesate oricand printr-o retea. Aceasta poate fi atat locala cat si internetul sau poate fi chiar divizata tehnologic cuprinzand servicii hostate la locatii diferite.
SOA este evolutia sistemelor de calcul distribuite bazate pe mecanismul de comunicare request/reply sincron si asincron. Logica de business si functionalitatiile unei aplicatii sunt modularizate si prezentate sub forma unor servicii.
Un bun exemplu al unei aplicatii care este facuta dupa arhitectura orintata pe servicii ar fi orice aplicatie mare, care foloseste serviciile web de la Amazon. Aceasta ar avea instante de servere diferite pentru logica de business, pentru persistarea datelor, pentru load balancing, etc. Fiecare server furnizeaza un serviciu unic, in functie de rolul sau. Implementarea acestor servicii nu trebuie sa conteze, ele pot fi implementate in .Net sau J2EE si aplicatia care consuma serviciile sa fie facuta pe baza unei alte platforme, dar ele trebuie sa poata comunica si sa indeplineasca scopul final al aplicatiei.
In figura de mai jos, putem observa principiul care sta la baza unei astfel de arhitecturi: un service provider si un service consumer comunica prin mesaje pentru a rezolva o anumita cerinta de business. Consumer-ul trimite un request la provider. Acesta efectueaza procesarea necesara indeplinirii actiunii specificate in request si trimite inapoi un response. Consumer-ul primeste response-ul si il poate folosi ca un element de intrare pentru propria procesare sau il poate afisa direct utilizatorului. Deci, un service provider poate fi de asemenea si un service consumer. Comunicarea se poate face intr-o retea, dupa cum am specificat anterior.
Figura 2. Principiul de functionare al SOA
Aspecte
SOA cuprinde elemente care pot fi categorizate in:
-
Functionale
-
QoS (quality os service)
Figura 2. Elementele SOA [3]
Aspecte functionale [3]:
-
Transport: mecanismul folosit pentru a trimite mesaje (request/reply) de la provider la consumer, respectiv de la consumer la provider
-
Service Communication Protocol: este un mecanism de acord intre serviciul provider si cel consumer folosit pentru a comunica ce este cerut si ce este returnat
-
Service Description: este o schema care descrie ce este serviciul repectiv, cum trebuie el invocat/apelat si ce fel de informatie este necesara pentru a efectua cu succes un call la acel serviciu
-
Service: descrie serviciul care este facut disponibil
-
Business process: este o colectie de servicii, apelate intr-o secventa particulara cu un anumit set de reguli, pentru a indeplini o cerinta de business. Acesta poate fi considerat ca un serviciu distinct, de aceea apare idea ca procesele de business pot fi compuse din servicii de granularitati diferite.
-
Service Registry: un depozit de servicii si descriptori de informatii care pot fi folositi de catre providerii de servicii pentru a isi publica serviciile si de catre consumerii de servicii pentru a le descoperii. Registrul poate furniza si alte functii speciale serviciilor care au nevoie de un repository centralizat.
Aspecte de calitate:
-
Policy: este set de conditii sau reguli pe care un service provider trebuie sa le respecte cand face disponibil un serviciu catre consumeri.
-
Security: este un set de reguli care pot fi folosite la identificarea, autorizarea si controlul accesului la servicii pentru consumeri
-
Transaction: este un set de atribute care pot fi aplicate unui grup de servicii pentru a livra un rezultat consistent. Exemplu: daca un grup de servicii este cuprins din doua sau mai multe servicii si este folosit pentru a indeplini o functie de business, atunci toate seviciile trebuie sa isi poata efectua activitatea si in cazul in care unul a esuat rezultatele colectate de la restul nu vor fi luate in considerare
-
Management: este un set de atribute care ar putea fi aplicate pentru a organiza serviciile care vor produce informatii si cele care le vor consuma.
Integrarea SOA intr-un business
Cei de la IBM au identificat 5 puncte cheie, bazate pe experinte reale cu clienti, care au rolul de a imbunatatii activitatea unei business prin folosirea unei solutii SOA in ceea ce priveste cerintele software. Fiecare dintre acestea este cuplat cu un scenariu sau abordare care implementeaza o anumita tehnologie [6].
Puncte cheie:
-
Oamenii: acest punct se bazeaza pe experienta utilizatorului in colaborare, interactiunea consistenta dintre oameni sau procese, astfel imbunatatind productivitatea
-
Procesul: acesta ajuta companiile sa urmareasca ce se intampla in cadrul propriei activitati, putand astfel sa isi imbunatateasca modelul de business
-
Informatia: se pot urmarii informatiile intr-un mod consistent si vizibil pentru a determina ce zone ale afacerii au nevoie de inovare sau chiar se pot descoperii relatii intre anumite departamente
-
Conectivitatea: se poate folosi infranstructura pentru a conecta oameni, procesele si informatiile companiei. Avand conexiuni SOA flexibile intre servicii, se poate lua un proces de business si se poate livra fara efort la departamente care au nevoie de procesul respectiv.
-
Refolosirea serviciilor: permite folosirea unor resurse deja existente pentru a crea un nou software si pentru a asigura consistenta in cadrul companiei. Astfel, se pot salva bani si timp de development. Totodata, nu va mai exista problema duplicarii functionalitatii de la o aplicatie la alta, deoarece toate vor functiona pe aceeasi platforma.
Figura 2. Puncte cheie
Scenarii:
-
Crearea serviciilor: ele trebuie sa fie flexibile si reutilizabile, bazate pe un anumit comportament al business-ului
-
Conectivitatea serviciilor: legarea oamenilor, proceselor si a informatiei intr-un flow continuu de mesaje care pot fi accesate de oriunde, oricand
-
Interactiunea si colaborarea serviciilor: serviciile trebuie sa poata fi accesate prin diferite dispozitive: bowser, PC, mobile
-
Management-ul procesului de business: combinarea capabilitatilor software cu expertiza de business pentru a accelera procesul de imbunatatire si a facilita inovarea business-ului
-
Informatia ca serviciu: ofera accesul la informatii prin structuri de date eterogene
-
SOA design: alinierea modelului de business si solutii IT la un set de regului, metode si artefacte
-
Administrarea SOA: stabileste si impune development-ul SOA si procesul de runtime. Defineste reguli, procese si unelte care pot observa cine detine un serviciu, cine il poate folosi, cum poate el fi folosit si cand va fi disponibil la departamente care au nevoie de acesta.
-
Securitatea si management-ul SOA: descoperirea, monitorizarea, securizarea, schimbarea si ciclul de viata al serviciior ca parte a ITSM (IT Service Management).
Servicii web Definitie
Un serviciu web este o aplicatie software definita de un URI, a carei interfata si legaturi pot fi definite, descrise si descoperite ca artefacte XML. Un serviciu web suporta interactiuni directe cu alti agenti software folosind mesaje bazate pe XML, comunicarea fiind facuta prin protocoale bazate pe internet.
Serviciile web de baza combina puterea a doua tehnologii: XML si HTTP.
Web service = XML + tranport protocol (HTTP)
Caracteristici
Serviciile web [3]:
-
Sunt autonome: pe partea client nu este nevoie de niciun software aditional. Un limbaj de programare cu XML si support HTTP este destul pentru a realiza comunicarea cu serviciul in cauza. Pe partea server este suficient un server web si un servlet care sa puna la dispozitie functionalitatea dorita.
-
Sunt auto-descriptive: nici server-ul, nici clientul nu stiu nimic in afara de formatul si continutul mesajelor trimise si receptionate => cuplare mica
-
Sunt modulare: practic serviciile web sunt tehnologii pentru a face deploy si a da acces la functionalitati de business prin internet, ele pot fi implementate folosind J2EE, CORBA sau alte tehnologii standard
-
Pot fi publicate, localizate si accesate prin internet:
Standardele folosite pentru a putea face acestea sunt:
-
Simple Object Access Protocol (SOAP): un RPC bazat pe XML si protocol de transmitere/receptionare mesaje
-
Web Service Description Langage (WSDL): este limbajul standard folosit pentru a descrie servicii. Acestea dispun de interfete auto-definitorii care sunt definite in documente XML independente de platforma.
-
Universal Description, Definition and Integration (UDDI), un registru care poate fi folosit pentru a identifica si invoca un serviciu
-
Sunt independente si interoperabile de limbajul de programare folosit: interactiunea dinte provider-ul de servicii si consumer este facuta astfel incat sa fie complet independenta de limbaj si plaforma. Aceasta interactiune necesita un document WSDL pentru a defini interfata si a descrie serviciul, impreuna cu un protocol de internet (HTTP). Interoperabilitatea este atinsa deoarece provider-ul si consumer-ul nu stiu ce platforma sau limbaj foloseste celalalt.
-
Sunt deschise si bazate pe standarde: XML si HTTP sunt fundatia tehnica pentru serviciile web. O mare parte a acestora a fost facuta pe baza unor proiecte open-source.
-
Sunt dinamice: folosind UDDI si WSDL decrierea si descoperirea serviciilor web poate fi automatizata
-
Sunt compensabile: serviciile web pot fi aggregate pentru a alcatui noi servicii mai complexe
Diferite servicii pot fi folosite in conjunctie pentru a asigura functionalitatea unei aplicatii software mari. Arhitectura orientata pe servicii nu tine cont de modularizarea unei aplicatii, ci de modalitatea de a compune o aplicatie prin integrarea unor servicii distribuite/componente software.
Figura 3. Colaborarea serviciilor web [3]
Specificatii
Exista 3 specificatii ale serviciilor web [8]:
SOAP (Simple Object Access Protocol):
-
a fost original parte a specificatiti care includea WSDL si UDDI
-
acum este folosit fara acestea: nu mai este nevoie de identificarea serviciului si mesajele SOAP sunt harcode-ate sau generate fara un repository
Figura 3. Interactiune SOAP
REST (Representation State Transfer):
-
este mai folosit de developeri
-
are un stil mai simplu
-
este mai usor de folosit decat SOAP
-
se trimite un volum de date mai mic pentru comunicare
Figura 3. Interactiune REST
JSON (JavaScript Object Notation):
-
primele doua specificatii folosesc XML pentru comunicare, acesta foloseste un subset de JavaScript
Figura 3. Interactiune JSON
Concluzii
Desi conceptul de SOA nu este fundamental nou, el difera de tehnologiile distribuite existente prin faptul ca furnizorii o accepta si trebuie sa aiba o aplicatie sau o platforma care sa permita lucrul cu SOA. Arhitectura orientata pe servicii defineste un set omniprezent de standarde care asigura o mai buna reutilizare a bunurilor si investitiilor existente in intreprindere si permite crearea aplicatiilor peste unele noi sau care exista deja.
Aceasta defineste urmatoarea generatie de arhitectura software prin acceptarea provocarii aduse de unirea business-ului cu nevoile tehnologice ale unui sistem. Tinta este crearea unor solutii de business mai eficiente, prin utilizarea acestei paradigme.
SOA permite efectuarea de schimbari la aplicatii, tinand clientii sau consumerii izolati schimbarile aparute in implementare (black-box, niciun consumer nu poate vedea implementarea efectiva a serviciului, ci doar API-ul acestuia). Totodata, permite upgradarea serviciilor individuale sau a serviciilor pentru clienti. Nu este necesar sa se rescrie complet o aplicatie sau sa se tina un sistem existent care nu se adreseaza la o noua cerinta de business.
Arhitectura orientata pe servicii ofera o flexibilitate mai buna in construirea aplicatiilor si a proceselor de business, asigurand o maniera de management agila si se poate folosi de infrastructura aplicatiilor existente pentru a compune noi servicii. Acestea pot fi identificate folosind UDDI si pot fi accesate conform API-ului lor specific, identificat de WSDL. Dezvoltarea, asumarea costurilor si riscurile de implementare sunt scazute. SOA este si o arhitectura si un model de programare, o noua modalitate de a construi un software de buna calitate.
SOA asigura crearea unor componete reutilizabile, o incapsulare totala a serviciilor, o cuplare mica a acestora (serviile nu depind unele de altele), se pot atinge diverse nivele de granularitate a serviciilor si datorita independentei platformei folosite se pot integra numeroase servicii folosind limbaje de programare diferite.
Paradigma separarii serviciilor in aplicatii separate este dusa la extrem de o variatie a arhitecturii orientate pe servicii, si anume micro-serviciile [7]. Acesta este implementarea moderna a SOA si reprezinta procese care comunica intr-o retea pentru a indeplinii un anumit scop. Acestea folosesc protocoale agnostice care ajuta la incapsularea limbajelor de programare si a framework-urilor folosite.
Bibliografie
-
Arhitectura software, https://en.wikipedia.org/wiki/Software_architecture#Characteristics
-
Arhitectura orientata pe servicii pentru e-business, http://ubiquity.acm.org/article.cfm?id=1159403
-
Pattern-uri: Arhitectura orientata pe servicii si servicii web, http://sske.cloud.upb.ro/sskemw/images/0/00/Patterns_Service-Oriented_Architecture_and_Web_Services.pdf
-
O introducere in SOA, https://www.javaworld.com/article/2071889/soa/what-is-service-oriented-architecture.html
-
Definirea SOA, https://www.service-architecture.com/articles/web-services/service-oriented_architecture_soa_definition.html
-
Nou in SOA si servicii web, https://www.ibm.com/developerworks/webservices/newto/index.html
-
Microservicii, https://en.wikipedia.org/wiki/Microservices
-
Servicii web, https://www.service-architecture.com/articles/web-services/web_services_explained.html
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/arhitectura-orientata-pe-servicii-soa-si-servicii-web-ws-crist.html#Servicii_web
|
Arhitectura orientata pe servicii (soa) si servicii web (WS) Cristian Alexandru Pop
|
Arhitectura orientata pe servicii (SOA) si servicii web (WS)
Cristian Alexandru Pop
Inginerie software
Cuprins
1.Introducere 3
2.Arhitectura orientata pe servicii(SOA) 5
2.1Definitie 5
2.2Aspecte 6
2.3Integrarea SOA intr-un business 7
3.Servicii web 9
3.1Definitie 9
3.2Caracteristici 9
3.3Specificatii 10
4.Concluzii 12
5.Bibliografie 14
Introducere
Orice produs software de o dimensiune cel putin medie este facut pe baza unei arhitecturi software. Aceasta este o abstractizare high-level a structurii unuia sau mai multor sisteme software, impreuna cu documentatia aferenta lor. O astfel de structura trebuie sa defineasca elemente software, relatiile dintre acestea si proprietatiile lor.
Este numita arhitectura software, deoarece este reprezentarea in domeniul software a modalitatiile de proiectare a unei entitati. Asa cum arhitectura conventionala este folosita pentru a crea cladiri, asa si arhitectura software este folosita pentru a crea si defini scheletul unui sistem software. Odata implementat, un sistem software nu isi poate schimba arhitectura decat printr-un proces foarte costisitor, din punct de vedere al banilor si al timpului investit.
De cateva decenii, cei care lucreaza in IT incearca sa dezvolte arhitecturi sofware care sa poata tine pasul cu complexitatea software-ului, aflat in continua crestere. Arhitecturile traditionale nu asigura rezolvarea cu usurinta a problemelor din zilele acestea:
-
Adaugarea/modificarea cerintelor de business
-
Reducerea costului IT
-
Abilitatea de a absorbi si integra noi parteneri
-
Etc.
Aceasta industrie a condus la aparitia mai multor arhitecturi software, care au fost facute sa asigure procesare distribuita totala si utilizarea unor limbaje de programare care sa ruleze pe orice platforma, sa reduca substantial timpul de dezvoltare al aplicatiilor si sa produca o vasta gama de produse care sa faciliteze conectivitatea si integrarea aplicatiilor.
Un pattern arhitectural este o solutie generala/reutilizabila a unei probleme software comune intr-un anumit context. Un stil arhitectural defineste o familie de sisteme in ceea ce priveste organizarea structurala, componentele, conectorii si constrangerile dintre acestia.
Stiluri si pattern-uri arhitecturale[1] :
-
Blackboard
-
Client-server
-
CBSE
-
Data-centric
-
Event-driven
-
Layered architecture
-
Monolithic application
-
Peer-to-peer
-
Pipes and filters
-
Plugins
-
REST
-
Rule-based
-
Service oriented
-
Microservice oriented
-
Space-based
Coordonatorii de proiecte au avut mereu de rezolvat problema reducerii costurilor si maximizarea utilizarii tehnologiei existente, dar in acelasi timp acestia trebuiau sa se asigure ca produsele lor sunt conform cerintelor clientilor, ca prioritizeaza strategia de business si ca ofera competivitate altor dezvoltatori de sisteme software. Toate acestea sunt determinate de eterogenitate si schimbare[3].
Majoritatea intreprinderilor din zilele acestea folosesc diferite sisteme/aplicatii care sunt facute pe baza unor arhitecturi software diferite si pe baza unor tehnologii diferite. Integrarea unor produse provenite de la mai multi furnizori pe mai multe platforme a fost mereu un cosmar pentru orice dezvoltator software. O abordare care rezolva aceste probleme ar fi achizitionarea de sisteme software de la un singur furnizor, toate fiind bazate pe aceleasi tehnologii, insa niciodata aceasta nu va fi luata in considerare, deoarece niciun furnizor nu poate singur sa asigure o gama completa de servicii pentru o intreprindere cu activitate complexa.
Globalizarea si e-business-ul accelereaza pasul de schimbare in domeniul IT. Globalizarea duce la aparitia unei competitii mult mai mare in orice sector IT, apoi durata de viata a produselor scade, deoarece orice companie incearca sa obtina un avantaj fata de competitorii ei si sa dezvolte noi sisteme cat mai bune. Nevoile si cerintele clientilor sunt intr-o continua schimbare, fapt ce accelereaza si mai mult nevoia de schimbare in IT. Orice afacere trebuie sa se adapteze rapid si sa foloseasca o infrastructura predispusa la schimbari pentru a putea supravietui pe piata IT.
Ca un rezultat, infrastructura sistemelor software s-a schimbat de la izolarea pe vericala a sistemelor din anii 1980, la cea orizontala, la ecosistemele de date folosite in prezent.
Figura 1. Evolutia infrastructurii [3]
Arhitectura orientata pe servicii(SOA) Definitie
Arhitectura orientata pe servicii prezinta o abordare de construire a unor sisteme distribuite care livreaza functionalitate ca servicii atat la utilizatorul tinta cat si la alte servicii. Practic acest stil arhitectural permite transformarea unei sistem intr-un set de servicii inlantuite sau task-uri de business, care pot fi accesate oricand printr-o retea. Aceasta poate fi atat locala cat si internetul sau poate fi chiar divizata tehnologic cuprinzand servicii hostate la locatii diferite.
SOA este evolutia sistemelor de calcul distribuite bazate pe mecanismul de comunicare request/reply sincron si asincron. Logica de business si functionalitatiile unei aplicatii sunt modularizate si prezentate sub forma unor servicii.
Un bun exemplu al unei aplicatii care este facuta dupa arhitectura orintata pe servicii ar fi orice aplicatie mare, care foloseste serviciile web de la Amazon. Aceasta ar avea instante de servere diferite pentru logica de business, pentru persistarea datelor, pentru load balancing, etc. Fiecare server furnizeaza un serviciu unic, in functie de rolul sau. Implementarea acestor servicii nu trebuie sa conteze, ele pot fi implementate in .Net sau J2EE si aplicatia care consuma serviciile sa fie facuta pe baza unei alte platforme, dar ele trebuie sa poata comunica si sa indeplineasca scopul final al aplicatiei.
In figura de mai jos, putem observa principiul care sta la baza unei astfel de arhitecturi: un service provider si un service consumer comunica prin mesaje pentru a rezolva o anumita cerinta de business. Consumer-ul trimite un request la provider. Acesta efectueaza procesarea necesara indeplinirii actiunii specificate in request si trimite inapoi un response. Consumer-ul primeste response-ul si il poate folosi ca un element de intrare pentru propria procesare sau il poate afisa direct utilizatorului. Deci, un service provider poate fi de asemenea si un service consumer. Comunicarea se poate face intr-o retea, dupa cum am specificat anterior.
Figura 2. Principiul de functionare al SOA
Aspecte
SOA cuprinde elemente care pot fi categorizate in:
-
Functionale
-
QoS (quality os service)
Figura 2. Elementele SOA [3]
Aspecte functionale [3]:
-
Transport: mecanismul folosit pentru a trimite mesaje (request/reply) de la provider la consumer, respectiv de la consumer la provider
-
Service Communication Protocol: este un mecanism de acord intre serviciul provider si cel consumer folosit pentru a comunica ce este cerut si ce este returnat
-
Service Description: este o schema care descrie ce este serviciul repectiv, cum trebuie el invocat/apelat si ce fel de informatie este necesara pentru a efectua cu succes un call la acel serviciu
-
Service: descrie serviciul care este facut disponibil
-
Business process: este o colectie de servicii, apelate intr-o secventa particulara cu un anumit set de reguli, pentru a indeplini o cerinta de business. Acesta poate fi considerat ca un serviciu distinct, de aceea apare idea ca procesele de business pot fi compuse din servicii de granularitati diferite.
-
Service Registry: un depozit de servicii si descriptori de informatii care pot fi folositi de catre providerii de servicii pentru a isi publica serviciile si de catre consumerii de servicii pentru a le descoperii. Registrul poate furniza si alte functii speciale serviciilor care au nevoie de un repository centralizat.
Aspecte de calitate:
-
Policy: este set de conditii sau reguli pe care un service provider trebuie sa le respecte cand face disponibil un serviciu catre consumeri.
-
Security: este un set de reguli care pot fi folosite la identificarea, autorizarea si controlul accesului la servicii pentru consumeri
-
Transaction: este un set de atribute care pot fi aplicate unui grup de servicii pentru a livra un rezultat consistent. Exemplu: daca un grup de servicii este cuprins din doua sau mai multe servicii si este folosit pentru a indeplini o functie de business, atunci toate seviciile trebuie sa isi poata efectua activitatea si in cazul in care unul a esuat rezultatele colectate de la restul nu vor fi luate in considerare
-
Management: este un set de atribute care ar putea fi aplicate pentru a organiza serviciile care vor produce informatii si cele care le vor consuma.
Integrarea SOA intr-un business
Cei de la IBM au identificat 5 puncte cheie, bazate pe experinte reale cu clienti, care au rolul de a imbunatatii activitatea unei business prin folosirea unei solutii SOA in ceea ce priveste cerintele software. Fiecare dintre acestea este cuplat cu un scenariu sau abordare care implementeaza o anumita tehnologie [6].
Puncte cheie:
-
Oamenii: acest punct se bazeaza pe experienta utilizatorului in colaborare, interactiunea consistenta dintre oameni sau procese, astfel imbunatatind productivitatea
-
Procesul: acesta ajuta companiile sa urmareasca ce se intampla in cadrul propriei activitati, putand astfel sa isi imbunatateasca modelul de business
-
Informatia: se pot urmarii informatiile intr-un mod consistent si vizibil pentru a determina ce zone ale afacerii au nevoie de inovare sau chiar se pot descoperii relatii intre anumite departamente
-
Conectivitatea: se poate folosi infranstructura pentru a conecta oameni, procesele si informatiile companiei. Avand conexiuni SOA flexibile intre servicii, se poate lua un proces de business si se poate livra fara efort la departamente care au nevoie de procesul respectiv.
-
Refolosirea serviciilor: permite folosirea unor resurse deja existente pentru a crea un nou software si pentru a asigura consistenta in cadrul companiei. Astfel, se pot salva bani si timp de development. Totodata, nu va mai exista problema duplicarii functionalitatii de la o aplicatie la alta, deoarece toate vor functiona pe aceeasi platforma.
Figura 2. Puncte cheie
Scenarii:
-
Crearea serviciilor: ele trebuie sa fie flexibile si reutilizabile, bazate pe un anumit comportament al business-ului
-
Conectivitatea serviciilor: legarea oamenilor, proceselor si a informatiei intr-un flow continuu de mesaje care pot fi accesate de oriunde, oricand
-
Interactiunea si colaborarea serviciilor: serviciile trebuie sa poata fi accesate prin diferite dispozitive: bowser, PC, mobile
-
Management-ul procesului de business: combinarea capabilitatilor software cu expertiza de business pentru a accelera procesul de imbunatatire si a facilita inovarea business-ului
-
Informatia ca serviciu: ofera accesul la informatii prin structuri de date eterogene
-
SOA design: alinierea modelului de business si solutii IT la un set de regului, metode si artefacte
-
Administrarea SOA: stabileste si impune development-ul SOA si procesul de runtime. Defineste reguli, procese si unelte care pot observa cine detine un serviciu, cine il poate folosi, cum poate el fi folosit si cand va fi disponibil la departamente care au nevoie de acesta.
-
Securitatea si management-ul SOA: descoperirea, monitorizarea, securizarea, schimbarea si ciclul de viata al serviciior ca parte a ITSM (IT Service Management).
Servicii web Definitie
Un serviciu web este o aplicatie software definita de un URI, a carei interfata si legaturi pot fi definite, descrise si descoperite ca artefacte XML. Un serviciu web suporta interactiuni directe cu alti agenti software folosind mesaje bazate pe XML, comunicarea fiind facuta prin protocoale bazate pe internet.
Serviciile web de baza combina puterea a doua tehnologii: XML si HTTP.
Web service = XML + tranport protocol (HTTP)
Caracteristici
Serviciile web [3]:
-
Sunt autonome: pe partea client nu este nevoie de niciun software aditional. Un limbaj de programare cu XML si support HTTP este destul pentru a realiza comunicarea cu serviciul in cauza. Pe partea server este suficient un server web si un servlet care sa puna la dispozitie functionalitatea dorita.
-
Sunt auto-descriptive: nici server-ul, nici clientul nu stiu nimic in afara de formatul si continutul mesajelor trimise si receptionate => cuplare mica
-
Sunt modulare: practic serviciile web sunt tehnologii pentru a face deploy si a da acces la functionalitati de business prin internet, ele pot fi implementate folosind J2EE, CORBA sau alte tehnologii standard
-
Pot fi publicate, localizate si accesate prin internet:
Standardele folosite pentru a putea face acestea sunt:
-
Simple Object Access Protocol (SOAP): un RPC bazat pe XML si protocol de transmitere/receptionare mesaje
-
Web Service Description Langage (WSDL): este limbajul standard folosit pentru a descrie servicii. Acestea dispun de interfete auto-definitorii care sunt definite in documente XML independente de platforma.
-
Universal Description, Definition and Integration (UDDI), un registru care poate fi folosit pentru a identifica si invoca un serviciu
-
Sunt independente si interoperabile de limbajul de programare folosit: interactiunea dinte provider-ul de servicii si consumer este facuta astfel incat sa fie complet independenta de limbaj si plaforma. Aceasta interactiune necesita un document WSDL pentru a defini interfata si a descrie serviciul, impreuna cu un protocol de internet (HTTP). Interoperabilitatea este atinsa deoarece provider-ul si consumer-ul nu stiu ce platforma sau limbaj foloseste celalalt.
-
Sunt deschise si bazate pe standarde: XML si HTTP sunt fundatia tehnica pentru serviciile web. O mare parte a acestora a fost facuta pe baza unor proiecte open-source.
-
Sunt dinamice: folosind UDDI si WSDL decrierea si descoperirea serviciilor web poate fi automatizata
-
Sunt compensabile: serviciile web pot fi aggregate pentru a alcatui noi servicii mai complexe
Diferite servicii pot fi folosite in conjunctie pentru a asigura functionalitatea unei aplicatii software mari. Arhitectura orientata pe servicii nu tine cont de modularizarea unei aplicatii, ci de modalitatea de a compune o aplicatie prin integrarea unor servicii distribuite/componente software.
Figura 3. Colaborarea serviciilor web [3]
Specificatii
Exista 3 specificatii ale serviciilor web [8]:
SOAP (Simple Object Access Protocol):
-
a fost original parte a specificatiti care includea WSDL si UDDI
-
acum este folosit fara acestea: nu mai este nevoie de identificarea serviciului si mesajele SOAP sunt harcode-ate sau generate fara un repository
Figura 3. Interactiune SOAP
REST (Representation State Transfer):
-
este mai folosit de developeri
-
are un stil mai simplu
-
este mai usor de folosit decat SOAP
-
se trimite un volum de date mai mic pentru comunicare
Figura 3. Interactiune REST
JSON (JavaScript Object Notation):
-
primele doua specificatii folosesc XML pentru comunicare, acesta foloseste un subset de JavaScript
Figura 3. Interactiune JSON
Concluzii
Desi conceptul de SOA nu este fundamental nou, el difera de tehnologiile distribuite existente prin faptul ca furnizorii o accepta si trebuie sa aiba o aplicatie sau o platforma care sa permita lucrul cu SOA. Arhitectura orientata pe servicii defineste un set omniprezent de standarde care asigura o mai buna reutilizare a bunurilor si investitiilor existente in intreprindere si permite crearea aplicatiilor peste unele noi sau care exista deja.
Aceasta defineste urmatoarea generatie de arhitectura software prin acceptarea provocarii aduse de unirea business-ului cu nevoile tehnologice ale unui sistem. Tinta este crearea unor solutii de business mai eficiente, prin utilizarea acestei paradigme.
SOA permite efectuarea de schimbari la aplicatii, tinand clientii sau consumerii izolati schimbarile aparute in implementare (black-box, niciun consumer nu poate vedea implementarea efectiva a serviciului, ci doar API-ul acestuia). Totodata, permite upgradarea serviciilor individuale sau a serviciilor pentru clienti. Nu este necesar sa se rescrie complet o aplicatie sau sa se tina un sistem existent care nu se adreseaza la o noua cerinta de business.
Arhitectura orientata pe servicii ofera o flexibilitate mai buna in construirea aplicatiilor si a proceselor de business, asigurand o maniera de management agila si se poate folosi de infrastructura aplicatiilor existente pentru a compune noi servicii. Acestea pot fi identificate folosind UDDI si pot fi accesate conform API-ului lor specific, identificat de WSDL. Dezvoltarea, asumarea costurilor si riscurile de implementare sunt scazute. SOA este si o arhitectura si un model de programare, o noua modalitate de a construi un software de buna calitate.
SOA asigura crearea unor componete reutilizabile, o incapsulare totala a serviciilor, o cuplare mica a acestora (serviile nu depind unele de altele), se pot atinge diverse nivele de granularitate a serviciilor si datorita independentei platformei folosite se pot integra numeroase servicii folosind limbaje de programare diferite.
Paradigma separarii serviciilor in aplicatii separate este dusa la extrem de o variatie a arhitecturii orientate pe servicii, si anume micro-serviciile [7]. Acesta este implementarea moderna a SOA si reprezinta procese care comunica intr-o retea pentru a indeplinii un anumit scop. Acestea folosesc protocoale agnostice care ajuta la incapsularea limbajelor de programare si a framework-urilor folosite.
Bibliografie
-
Arhitectura software, https://en.wikipedia.org/wiki/Software_architecture#Characteristics
-
Arhitectura orientata pe servicii pentru e-business, http://ubiquity.acm.org/article.cfm?id=1159403
-
Pattern-uri: Arhitectura orientata pe servicii si servicii web, http://sske.cloud.upb.ro/sskemw/images/0/00/Patterns_Service-Oriented_Architecture_and_Web_Services.pdf
-
O introducere in SOA, https://www.javaworld.com/article/2071889/soa/what-is-service-oriented-architecture.html
-
Definirea SOA, https://www.service-architecture.com/articles/web-services/service-oriented_architecture_soa_definition.html
-
Nou in SOA si servicii web, https://www.ibm.com/developerworks/webservices/newto/index.html
-
Microservicii, https://en.wikipedia.org/wiki/Microservices
-
Servicii web, https://www.service-architecture.com/articles/web-services/web_services_explained.html
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-energetic-a-republicii-moldova-pn-n-anul-2030-abrevi.html?page=3
|
Calitatea/eficienţa generarii, transportului şi distribuţiei
|
Calitatea/eficienţa generarii, transportului şi distribuţiei
19. Evoluţia indicatorilor de calitate a energiei electrice livrate arată o îmbunătăţire continuă începând cu 2007, dar, de asemenea, o stagnare sau chiar o evoluţie negativă a CAIDI în 2010 la unul dintre operatorii de distribuţie) şi a SAIDI, SAIFI în 2010 la toţi operatorii de distribuţie (. Cu toate acestea, valoarea SAIDI a fost îmbunătăţită semnificativ în 2011 de către toţi cei trei operatori de distribuţie. De asemenea, în ciuda atenţiei acordate de rapoartele agenţiei naţionale de reglementare in energetică indicatorilor de calitate ai serviciului de distribuţie / furnizare, consumatorii finali arareori pretind la despăgubirile datorate acestora pentru termenele restante pentru conexiuni / reconectări, prin urmare, sunt necesare mai multe campanii de informare.
20. Aproximativ 70-75% din echipamentul din sectorul energetic este uzat. În perioada 2001-2008, pierderile de gaze din conducte au fost evaluate la o medie de 7,0%. Astăzi, pierderile sunt evaluate la 5,5% în sistemul de distribuţie şi la 2,3% în cel de transport. În perioada 2005-2010, nivelul pierderilor în reţelele electrice de distribuţie a fost în scădere de la un nivel de peste 20% (S.A. RED Nord înregistrând, însă, doar 14,39%) la un nivel de aproximativ 13%, operatorii reţelelor de distribuţie fiind obligaţi să-şi îmbunătăţească prestaţiile sub presiunea obligaţiilor impuse de reglementările aprobate de ANRE. În 2011, pierderile înregistrate de operatorii reţelelor de distribuţie au fost: 9,89% S.A.RED Nord, 12,39% S.A. RED Nord-Vest şi 19,2% Î.C.S. „RED UNION FENOSA” S.A.
In acest timp, sectorul centralizat de încălzire din Republica Moldova s-a confruntat cu un nivel ridicat de pierderi de energie termică reprezentând 21% în 2009 şi având în ultimii 10 ani o tendinţă de creştere cu aproximativ 6%. În 2011, consumul tehnologic şi pierderile de energie termică au constituit in total 19,8%4.
21. Tehnologiile utilizate pentru generarea energiei electrice în Republica Moldova nu sunt, după nivelul de consum specific de combustibil, la fel de eficiente cu tehnologiile moderne. Din cauza reducerii consumului de energie termică în ultimii ani, regimurile actuale de funcţionare a CET-urilor, sunt departe de cele nominale, determinând o eficienţă cu mult sub valoarea nominală. Eficienţa generării energiei termice în regim de cogenerare nu poate compensa preţul ridicat pentru energia electrică, produsă în acelaşi mod. În consecinţă, tariful CET-urilor este ]nalt, reflectând starea precară a activelor in prezent şi lipsa de viabilitate in viitor. 80% din consumatorii din Chişinău au probleme cu achitarea facturilor. În perioada 2007-2008 a scăzut furnizarea de energie termică, întrucât consumatorii au apelat la surse alternative de gaze, cărbune şi lemn, ceea ce a avut un impact negativ asupra sistemului de aprovizionare cu energie termică, a rentabilităţii CET-urilor şi a producerii de energie electrică.
Stadiul reformelor pieţei în sector
22. Paşii timpurii intreprinşi de Republica Moldova în direcţia liberalizării pieţei de energie nu diferă de primii paşi ai Uniunii Europene şi au avut loc sub egida parteneriatului UE-RM. În 1997, compania de stat „Moldenergo” a fost divizată urmărindu-se trei direcţii principale: generare (S.A. „CET-1 Chişinău”, SA "CET-2 Chişinău", S.A. „CET-Nord din Bălţi”), distribuţie (S.A. „RE Chişinău”, S.A. „RED Nord”, S.A. „RED Nord-Vest”, S.A. „RED Centru”, S.A. „RED Sud”), transport şi dispecerizare centrala (întreprinderea de stat „Moldtranselectro”).
23. Operatorul retelei de transport al energiei electrice Î.S. Moldelectrica administrează reţeaua de transport intern pe malul drept al Râului Nistru, inclusiv 5977,5 km linii de transport de 400, 330, 110 kV, şi 25877,4 km de linii radiale de 35 şi 6-10 kV. Interconexiunile includ 7 linii de 330 kV şi 11 linii de 110 kV cu Ucraina, 3 linii de 110 kV cu România şi o linie de 400 kV cu România şi de acolo în Bulgaria. Sistemul de energie electrică din Moldova este operat sincron cu sistemul IPS / UPS şi numai în mod insula cu România, în Republica Moldova sau în România. În timp ce în prezent, conexiunea cu Ucraina este folosită în totalitate, o mare parte din utilizare fiind tranzitul realizat cu maximă securitate, exploatarea conexiunii cu România oferă un schimb redus transfrontalier, precum şi o siguranţa scăzută a aprovizionării.
24. Republica Moldova a privatizat în anul 2000, o mare parte din sectorul de distribuţie (aproximativ 70%), adică trei din cinci unităţi de distribuţie a energiei electrice, care ulterior au fuzionat în Î.C.S. RED „Union Fenosa” S.A., în timp ce celelalte două au rămas întreprinderi în proprietatea statului: S.A. „RED Nord” şi S.A. „RED Nord-Vest”. Pe malul stâng al râului Nistru serviciul este furnizat de către S.A. „RED Est” şi „RED Sud-Est”.
25. În sectorul gazelor naturale a fost înfiinţată S.A. „MoldovaGaz”, societate pe acţiuni care deţine sistemul de gaze naturale din Republica Moldova, inclusiv conductele de tranzit din amonte şi include două companii de transport, S.R.L."Moldovatransgaz" (care funcţionează pe malul drept) şi S.R.L."Tiraspoltransgaz", 12 operatori ai retelelor de distribuţie pe malul drept cu filiale în fiecare centru raional, 6 companii de distribuţie în regiunea transnistreană si o companie specializată în importul si comercializarea gazelor petroliere lichefiate. Sistemul de transport al gazelor naturale include 4 conducte de tranzit şi 5 staţii de compresoare. În perioada 2008-2010, Republica Moldova a raportat o creştere a investiţiilor în infrastructura de gaze de la aproximativ 15 milioane euro (2008) la aproximativ 28 milioane euro în 2010 (Anexa 1, Figura 1.). Reţeaua magistrală Bălţi-Ungheni, pusă în funcţiune în anul 2009, a susţinut conectarea unei mari părţi din raioanele Făleşti, Sângerei, Ungheni, iar planurile de investiţii pentru 2012-2014 prevăd construirea a peste 500 km de conducte cu conectarea clienţilor potenţiali.
26. Conform Regulilor pieţei de gaze naturale, SA Moldovagaz i-a fost atribuit statutul de operator al sistemului naţional de gaze naturale. Pe piaţa gazelor naturale există 24 de furnizori autorizaţi la tarife reglementate, unui la tarife nereglementate, un operator al reţelei de transport (S.R.L. Moldovatransgaz) şi 25 de titulari de licenţe pentru distribuţia de gaze naturale. În conformitate cu Hotărârea ANRE nr. 408 din 06.04.2011, piaţa de gaze naturale în Republica Moldova este stabilită drept necompetitivă, din cauza existenţei unei singure surse de import, acesta fiind realizat de către furnizorul la tarife reglementate – S.A. Moldovagaz.
27. Protocolul privind aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Energetica” a fost semnat pe 17 martie, 2010, la Viena. În efortul său de a se alătura celei mai mari pieţe regionale din lume, Republica Moldova a iniţiat un al doilea set de reforme, începând cu un pachet legislativ nou: Legea nr. 107 din 17.12.2009 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (care amendează Legea nr.1525-XIII din 19 februarie 1998 cu privire la energetica), Legea nr. 124 din 23.12.2009 cu privire la energia electrica, lege care abroga Legea nr. 137-XIV din 17 septembrie 1998 cu privire la energia electrica cu modificările ulterioare), Legea nr. 123 din 23.12.2009 cu privire la gazele naturale, care abroga Legea nr. 136-XIV din 17 septembrie 1998 cu privire la gaze cu modificările ulterioare). Modificările, completările si redactarea noilor legi ce abroga legile anterioare s-au făcut în conformitate cu Legea 117-XVIII din 23.12.2009 privind Tratatul de aderare a Republicii Moldova la Comunitatea Energetica. De asemenea, ANRE a actualizat Regulile pieţei de energie electrică prin Hotărârea nr. 320 din 16.01.2009.
28. Pe piaţa de energie electrică există 6 producători autorizaţi, 3 furnizori la tarife reglementate, 9 furnizori la tarife nereglementate, 3 operatori ai reţelelor de distribuţie şi 1 operator al reţelei de transport (Î.S. Moldelectrica). Cei 3 operatori ai reţelelor de distribuţie acţionează în calitate de furnizori impliciţi şi joacă rolul de „furnizori de ultimă instanţă”. Cel mai activ jucător de pe piata en-gros este Energocom - o societate pe acţiuni care gestionează contractele pentru livrările de la CERMS şi pentru energia electrică de echilibrare din Ucraina, Serviciile de echilibrare reprezintă obiectul contractului intre operatorii de sisteme de transport din Ucraina şi Republica Moldova.
29. Gradul actual de deschidere a pieţei de energie electrică este de doar până la 10% pentru consumatorii conectaţi la 110 şi 35 kV, acesta fiind stabilit de către Rezoluţia ANRE nr. 62 din 30.05.2002. În conformitate cu Tratatul de Instituire a Comunităţii Energiei, liberalizarea pieţei de energie din Republica Moldova este stabilită pentru 1 ianuarie 20155 cu un termen intermediar 1 ianuarie 2013 pentru consumatorii non-casnici.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/arhitectura-orientata-pe-servicii-soa-si-servicii-web-ws-crist.html#Caracteristici
|
Arhitectura orientata pe servicii (soa) si servicii web (WS) Cristian Alexandru Pop
|
Arhitectura orientata pe servicii (SOA) si servicii web (WS)
Cristian Alexandru Pop
Inginerie software
Cuprins
1.Introducere 3
2.Arhitectura orientata pe servicii(SOA) 5
2.1Definitie 5
2.2Aspecte 6
2.3Integrarea SOA intr-un business 7
3.Servicii web 9
3.1Definitie 9
3.2Caracteristici 9
3.3Specificatii 10
4.Concluzii 12
5.Bibliografie 14
Introducere
Orice produs software de o dimensiune cel putin medie este facut pe baza unei arhitecturi software. Aceasta este o abstractizare high-level a structurii unuia sau mai multor sisteme software, impreuna cu documentatia aferenta lor. O astfel de structura trebuie sa defineasca elemente software, relatiile dintre acestea si proprietatiile lor.
Este numita arhitectura software, deoarece este reprezentarea in domeniul software a modalitatiile de proiectare a unei entitati. Asa cum arhitectura conventionala este folosita pentru a crea cladiri, asa si arhitectura software este folosita pentru a crea si defini scheletul unui sistem software. Odata implementat, un sistem software nu isi poate schimba arhitectura decat printr-un proces foarte costisitor, din punct de vedere al banilor si al timpului investit.
De cateva decenii, cei care lucreaza in IT incearca sa dezvolte arhitecturi sofware care sa poata tine pasul cu complexitatea software-ului, aflat in continua crestere. Arhitecturile traditionale nu asigura rezolvarea cu usurinta a problemelor din zilele acestea:
-
Adaugarea/modificarea cerintelor de business
-
Reducerea costului IT
-
Abilitatea de a absorbi si integra noi parteneri
-
Etc.
Aceasta industrie a condus la aparitia mai multor arhitecturi software, care au fost facute sa asigure procesare distribuita totala si utilizarea unor limbaje de programare care sa ruleze pe orice platforma, sa reduca substantial timpul de dezvoltare al aplicatiilor si sa produca o vasta gama de produse care sa faciliteze conectivitatea si integrarea aplicatiilor.
Un pattern arhitectural este o solutie generala/reutilizabila a unei probleme software comune intr-un anumit context. Un stil arhitectural defineste o familie de sisteme in ceea ce priveste organizarea structurala, componentele, conectorii si constrangerile dintre acestia.
Stiluri si pattern-uri arhitecturale[1] :
-
Blackboard
-
Client-server
-
CBSE
-
Data-centric
-
Event-driven
-
Layered architecture
-
Monolithic application
-
Peer-to-peer
-
Pipes and filters
-
Plugins
-
REST
-
Rule-based
-
Service oriented
-
Microservice oriented
-
Space-based
Coordonatorii de proiecte au avut mereu de rezolvat problema reducerii costurilor si maximizarea utilizarii tehnologiei existente, dar in acelasi timp acestia trebuiau sa se asigure ca produsele lor sunt conform cerintelor clientilor, ca prioritizeaza strategia de business si ca ofera competivitate altor dezvoltatori de sisteme software. Toate acestea sunt determinate de eterogenitate si schimbare[3].
Majoritatea intreprinderilor din zilele acestea folosesc diferite sisteme/aplicatii care sunt facute pe baza unor arhitecturi software diferite si pe baza unor tehnologii diferite. Integrarea unor produse provenite de la mai multi furnizori pe mai multe platforme a fost mereu un cosmar pentru orice dezvoltator software. O abordare care rezolva aceste probleme ar fi achizitionarea de sisteme software de la un singur furnizor, toate fiind bazate pe aceleasi tehnologii, insa niciodata aceasta nu va fi luata in considerare, deoarece niciun furnizor nu poate singur sa asigure o gama completa de servicii pentru o intreprindere cu activitate complexa.
Globalizarea si e-business-ul accelereaza pasul de schimbare in domeniul IT. Globalizarea duce la aparitia unei competitii mult mai mare in orice sector IT, apoi durata de viata a produselor scade, deoarece orice companie incearca sa obtina un avantaj fata de competitorii ei si sa dezvolte noi sisteme cat mai bune. Nevoile si cerintele clientilor sunt intr-o continua schimbare, fapt ce accelereaza si mai mult nevoia de schimbare in IT. Orice afacere trebuie sa se adapteze rapid si sa foloseasca o infrastructura predispusa la schimbari pentru a putea supravietui pe piata IT.
Ca un rezultat, infrastructura sistemelor software s-a schimbat de la izolarea pe vericala a sistemelor din anii 1980, la cea orizontala, la ecosistemele de date folosite in prezent.
Figura 1. Evolutia infrastructurii [3]
Arhitectura orientata pe servicii(SOA) Definitie
Arhitectura orientata pe servicii prezinta o abordare de construire a unor sisteme distribuite care livreaza functionalitate ca servicii atat la utilizatorul tinta cat si la alte servicii. Practic acest stil arhitectural permite transformarea unei sistem intr-un set de servicii inlantuite sau task-uri de business, care pot fi accesate oricand printr-o retea. Aceasta poate fi atat locala cat si internetul sau poate fi chiar divizata tehnologic cuprinzand servicii hostate la locatii diferite.
SOA este evolutia sistemelor de calcul distribuite bazate pe mecanismul de comunicare request/reply sincron si asincron. Logica de business si functionalitatiile unei aplicatii sunt modularizate si prezentate sub forma unor servicii.
Un bun exemplu al unei aplicatii care este facuta dupa arhitectura orintata pe servicii ar fi orice aplicatie mare, care foloseste serviciile web de la Amazon. Aceasta ar avea instante de servere diferite pentru logica de business, pentru persistarea datelor, pentru load balancing, etc. Fiecare server furnizeaza un serviciu unic, in functie de rolul sau. Implementarea acestor servicii nu trebuie sa conteze, ele pot fi implementate in .Net sau J2EE si aplicatia care consuma serviciile sa fie facuta pe baza unei alte platforme, dar ele trebuie sa poata comunica si sa indeplineasca scopul final al aplicatiei.
In figura de mai jos, putem observa principiul care sta la baza unei astfel de arhitecturi: un service provider si un service consumer comunica prin mesaje pentru a rezolva o anumita cerinta de business. Consumer-ul trimite un request la provider. Acesta efectueaza procesarea necesara indeplinirii actiunii specificate in request si trimite inapoi un response. Consumer-ul primeste response-ul si il poate folosi ca un element de intrare pentru propria procesare sau il poate afisa direct utilizatorului. Deci, un service provider poate fi de asemenea si un service consumer. Comunicarea se poate face intr-o retea, dupa cum am specificat anterior.
Figura 2. Principiul de functionare al SOA
Aspecte
SOA cuprinde elemente care pot fi categorizate in:
-
Functionale
-
QoS (quality os service)
Figura 2. Elementele SOA [3]
Aspecte functionale [3]:
-
Transport: mecanismul folosit pentru a trimite mesaje (request/reply) de la provider la consumer, respectiv de la consumer la provider
-
Service Communication Protocol: este un mecanism de acord intre serviciul provider si cel consumer folosit pentru a comunica ce este cerut si ce este returnat
-
Service Description: este o schema care descrie ce este serviciul repectiv, cum trebuie el invocat/apelat si ce fel de informatie este necesara pentru a efectua cu succes un call la acel serviciu
-
Service: descrie serviciul care este facut disponibil
-
Business process: este o colectie de servicii, apelate intr-o secventa particulara cu un anumit set de reguli, pentru a indeplini o cerinta de business. Acesta poate fi considerat ca un serviciu distinct, de aceea apare idea ca procesele de business pot fi compuse din servicii de granularitati diferite.
-
Service Registry: un depozit de servicii si descriptori de informatii care pot fi folositi de catre providerii de servicii pentru a isi publica serviciile si de catre consumerii de servicii pentru a le descoperii. Registrul poate furniza si alte functii speciale serviciilor care au nevoie de un repository centralizat.
Aspecte de calitate:
-
Policy: este set de conditii sau reguli pe care un service provider trebuie sa le respecte cand face disponibil un serviciu catre consumeri.
-
Security: este un set de reguli care pot fi folosite la identificarea, autorizarea si controlul accesului la servicii pentru consumeri
-
Transaction: este un set de atribute care pot fi aplicate unui grup de servicii pentru a livra un rezultat consistent. Exemplu: daca un grup de servicii este cuprins din doua sau mai multe servicii si este folosit pentru a indeplini o functie de business, atunci toate seviciile trebuie sa isi poata efectua activitatea si in cazul in care unul a esuat rezultatele colectate de la restul nu vor fi luate in considerare
-
Management: este un set de atribute care ar putea fi aplicate pentru a organiza serviciile care vor produce informatii si cele care le vor consuma.
Integrarea SOA intr-un business
Cei de la IBM au identificat 5 puncte cheie, bazate pe experinte reale cu clienti, care au rolul de a imbunatatii activitatea unei business prin folosirea unei solutii SOA in ceea ce priveste cerintele software. Fiecare dintre acestea este cuplat cu un scenariu sau abordare care implementeaza o anumita tehnologie [6].
Puncte cheie:
-
Oamenii: acest punct se bazeaza pe experienta utilizatorului in colaborare, interactiunea consistenta dintre oameni sau procese, astfel imbunatatind productivitatea
-
Procesul: acesta ajuta companiile sa urmareasca ce se intampla in cadrul propriei activitati, putand astfel sa isi imbunatateasca modelul de business
-
Informatia: se pot urmarii informatiile intr-un mod consistent si vizibil pentru a determina ce zone ale afacerii au nevoie de inovare sau chiar se pot descoperii relatii intre anumite departamente
-
Conectivitatea: se poate folosi infranstructura pentru a conecta oameni, procesele si informatiile companiei. Avand conexiuni SOA flexibile intre servicii, se poate lua un proces de business si se poate livra fara efort la departamente care au nevoie de procesul respectiv.
-
Refolosirea serviciilor: permite folosirea unor resurse deja existente pentru a crea un nou software si pentru a asigura consistenta in cadrul companiei. Astfel, se pot salva bani si timp de development. Totodata, nu va mai exista problema duplicarii functionalitatii de la o aplicatie la alta, deoarece toate vor functiona pe aceeasi platforma.
Figura 2. Puncte cheie
Scenarii:
-
Crearea serviciilor: ele trebuie sa fie flexibile si reutilizabile, bazate pe un anumit comportament al business-ului
-
Conectivitatea serviciilor: legarea oamenilor, proceselor si a informatiei intr-un flow continuu de mesaje care pot fi accesate de oriunde, oricand
-
Interactiunea si colaborarea serviciilor: serviciile trebuie sa poata fi accesate prin diferite dispozitive: bowser, PC, mobile
-
Management-ul procesului de business: combinarea capabilitatilor software cu expertiza de business pentru a accelera procesul de imbunatatire si a facilita inovarea business-ului
-
Informatia ca serviciu: ofera accesul la informatii prin structuri de date eterogene
-
SOA design: alinierea modelului de business si solutii IT la un set de regului, metode si artefacte
-
Administrarea SOA: stabileste si impune development-ul SOA si procesul de runtime. Defineste reguli, procese si unelte care pot observa cine detine un serviciu, cine il poate folosi, cum poate el fi folosit si cand va fi disponibil la departamente care au nevoie de acesta.
-
Securitatea si management-ul SOA: descoperirea, monitorizarea, securizarea, schimbarea si ciclul de viata al serviciior ca parte a ITSM (IT Service Management).
Servicii web Definitie
Un serviciu web este o aplicatie software definita de un URI, a carei interfata si legaturi pot fi definite, descrise si descoperite ca artefacte XML. Un serviciu web suporta interactiuni directe cu alti agenti software folosind mesaje bazate pe XML, comunicarea fiind facuta prin protocoale bazate pe internet.
Serviciile web de baza combina puterea a doua tehnologii: XML si HTTP.
Web service = XML + tranport protocol (HTTP)
Caracteristici
Serviciile web [3]:
-
Sunt autonome: pe partea client nu este nevoie de niciun software aditional. Un limbaj de programare cu XML si support HTTP este destul pentru a realiza comunicarea cu serviciul in cauza. Pe partea server este suficient un server web si un servlet care sa puna la dispozitie functionalitatea dorita.
-
Sunt auto-descriptive: nici server-ul, nici clientul nu stiu nimic in afara de formatul si continutul mesajelor trimise si receptionate => cuplare mica
-
Sunt modulare: practic serviciile web sunt tehnologii pentru a face deploy si a da acces la functionalitati de business prin internet, ele pot fi implementate folosind J2EE, CORBA sau alte tehnologii standard
-
Pot fi publicate, localizate si accesate prin internet:
Standardele folosite pentru a putea face acestea sunt:
-
Simple Object Access Protocol (SOAP): un RPC bazat pe XML si protocol de transmitere/receptionare mesaje
-
Web Service Description Langage (WSDL): este limbajul standard folosit pentru a descrie servicii. Acestea dispun de interfete auto-definitorii care sunt definite in documente XML independente de platforma.
-
Universal Description, Definition and Integration (UDDI), un registru care poate fi folosit pentru a identifica si invoca un serviciu
-
Sunt independente si interoperabile de limbajul de programare folosit: interactiunea dinte provider-ul de servicii si consumer este facuta astfel incat sa fie complet independenta de limbaj si plaforma. Aceasta interactiune necesita un document WSDL pentru a defini interfata si a descrie serviciul, impreuna cu un protocol de internet (HTTP). Interoperabilitatea este atinsa deoarece provider-ul si consumer-ul nu stiu ce platforma sau limbaj foloseste celalalt.
-
Sunt deschise si bazate pe standarde: XML si HTTP sunt fundatia tehnica pentru serviciile web. O mare parte a acestora a fost facuta pe baza unor proiecte open-source.
-
Sunt dinamice: folosind UDDI si WSDL decrierea si descoperirea serviciilor web poate fi automatizata
-
Sunt compensabile: serviciile web pot fi aggregate pentru a alcatui noi servicii mai complexe
Diferite servicii pot fi folosite in conjunctie pentru a asigura functionalitatea unei aplicatii software mari. Arhitectura orientata pe servicii nu tine cont de modularizarea unei aplicatii, ci de modalitatea de a compune o aplicatie prin integrarea unor servicii distribuite/componente software.
Figura 3. Colaborarea serviciilor web [3]
Specificatii
Exista 3 specificatii ale serviciilor web [8]:
SOAP (Simple Object Access Protocol):
-
a fost original parte a specificatiti care includea WSDL si UDDI
-
acum este folosit fara acestea: nu mai este nevoie de identificarea serviciului si mesajele SOAP sunt harcode-ate sau generate fara un repository
Figura 3. Interactiune SOAP
REST (Representation State Transfer):
-
este mai folosit de developeri
-
are un stil mai simplu
-
este mai usor de folosit decat SOAP
-
se trimite un volum de date mai mic pentru comunicare
Figura 3. Interactiune REST
JSON (JavaScript Object Notation):
-
primele doua specificatii folosesc XML pentru comunicare, acesta foloseste un subset de JavaScript
Figura 3. Interactiune JSON
Concluzii
Desi conceptul de SOA nu este fundamental nou, el difera de tehnologiile distribuite existente prin faptul ca furnizorii o accepta si trebuie sa aiba o aplicatie sau o platforma care sa permita lucrul cu SOA. Arhitectura orientata pe servicii defineste un set omniprezent de standarde care asigura o mai buna reutilizare a bunurilor si investitiilor existente in intreprindere si permite crearea aplicatiilor peste unele noi sau care exista deja.
Aceasta defineste urmatoarea generatie de arhitectura software prin acceptarea provocarii aduse de unirea business-ului cu nevoile tehnologice ale unui sistem. Tinta este crearea unor solutii de business mai eficiente, prin utilizarea acestei paradigme.
SOA permite efectuarea de schimbari la aplicatii, tinand clientii sau consumerii izolati schimbarile aparute in implementare (black-box, niciun consumer nu poate vedea implementarea efectiva a serviciului, ci doar API-ul acestuia). Totodata, permite upgradarea serviciilor individuale sau a serviciilor pentru clienti. Nu este necesar sa se rescrie complet o aplicatie sau sa se tina un sistem existent care nu se adreseaza la o noua cerinta de business.
Arhitectura orientata pe servicii ofera o flexibilitate mai buna in construirea aplicatiilor si a proceselor de business, asigurand o maniera de management agila si se poate folosi de infrastructura aplicatiilor existente pentru a compune noi servicii. Acestea pot fi identificate folosind UDDI si pot fi accesate conform API-ului lor specific, identificat de WSDL. Dezvoltarea, asumarea costurilor si riscurile de implementare sunt scazute. SOA este si o arhitectura si un model de programare, o noua modalitate de a construi un software de buna calitate.
SOA asigura crearea unor componete reutilizabile, o incapsulare totala a serviciilor, o cuplare mica a acestora (serviile nu depind unele de altele), se pot atinge diverse nivele de granularitate a serviciilor si datorita independentei platformei folosite se pot integra numeroase servicii folosind limbaje de programare diferite.
Paradigma separarii serviciilor in aplicatii separate este dusa la extrem de o variatie a arhitecturii orientate pe servicii, si anume micro-serviciile [7]. Acesta este implementarea moderna a SOA si reprezinta procese care comunica intr-o retea pentru a indeplinii un anumit scop. Acestea folosesc protocoale agnostice care ajuta la incapsularea limbajelor de programare si a framework-urilor folosite.
Bibliografie
-
Arhitectura software, https://en.wikipedia.org/wiki/Software_architecture#Characteristics
-
Arhitectura orientata pe servicii pentru e-business, http://ubiquity.acm.org/article.cfm?id=1159403
-
Pattern-uri: Arhitectura orientata pe servicii si servicii web, http://sske.cloud.upb.ro/sskemw/images/0/00/Patterns_Service-Oriented_Architecture_and_Web_Services.pdf
-
O introducere in SOA, https://www.javaworld.com/article/2071889/soa/what-is-service-oriented-architecture.html
-
Definirea SOA, https://www.service-architecture.com/articles/web-services/service-oriented_architecture_soa_definition.html
-
Nou in SOA si servicii web, https://www.ibm.com/developerworks/webservices/newto/index.html
-
Microservicii, https://en.wikipedia.org/wiki/Microservices
-
Servicii web, https://www.service-architecture.com/articles/web-services/web_services_explained.html
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/arhitectura-orientata-pe-servicii-soa-si-servicii-web-ws-crist.html#Introducere
|
Arhitectura orientata pe servicii (soa) si servicii web (WS) Cristian Alexandru Pop
|
Arhitectura orientata pe servicii (SOA) si servicii web (WS)
Cristian Alexandru Pop
Inginerie software
Cuprins
1.Introducere 3
2.Arhitectura orientata pe servicii(SOA) 5
2.1Definitie 5
2.2Aspecte 6
2.3Integrarea SOA intr-un business 7
3.Servicii web 9
3.1Definitie 9
3.2Caracteristici 9
3.3Specificatii 10
4.Concluzii 12
5.Bibliografie 14
Introducere
Orice produs software de o dimensiune cel putin medie este facut pe baza unei arhitecturi software. Aceasta este o abstractizare high-level a structurii unuia sau mai multor sisteme software, impreuna cu documentatia aferenta lor. O astfel de structura trebuie sa defineasca elemente software, relatiile dintre acestea si proprietatiile lor.
Este numita arhitectura software, deoarece este reprezentarea in domeniul software a modalitatiile de proiectare a unei entitati. Asa cum arhitectura conventionala este folosita pentru a crea cladiri, asa si arhitectura software este folosita pentru a crea si defini scheletul unui sistem software. Odata implementat, un sistem software nu isi poate schimba arhitectura decat printr-un proces foarte costisitor, din punct de vedere al banilor si al timpului investit.
De cateva decenii, cei care lucreaza in IT incearca sa dezvolte arhitecturi sofware care sa poata tine pasul cu complexitatea software-ului, aflat in continua crestere. Arhitecturile traditionale nu asigura rezolvarea cu usurinta a problemelor din zilele acestea:
-
Adaugarea/modificarea cerintelor de business
-
Reducerea costului IT
-
Abilitatea de a absorbi si integra noi parteneri
-
Etc.
Aceasta industrie a condus la aparitia mai multor arhitecturi software, care au fost facute sa asigure procesare distribuita totala si utilizarea unor limbaje de programare care sa ruleze pe orice platforma, sa reduca substantial timpul de dezvoltare al aplicatiilor si sa produca o vasta gama de produse care sa faciliteze conectivitatea si integrarea aplicatiilor.
Un pattern arhitectural este o solutie generala/reutilizabila a unei probleme software comune intr-un anumit context. Un stil arhitectural defineste o familie de sisteme in ceea ce priveste organizarea structurala, componentele, conectorii si constrangerile dintre acestia.
Stiluri si pattern-uri arhitecturale[1] :
-
Blackboard
-
Client-server
-
CBSE
-
Data-centric
-
Event-driven
-
Layered architecture
-
Monolithic application
-
Peer-to-peer
-
Pipes and filters
-
Plugins
-
REST
-
Rule-based
-
Service oriented
-
Microservice oriented
-
Space-based
Coordonatorii de proiecte au avut mereu de rezolvat problema reducerii costurilor si maximizarea utilizarii tehnologiei existente, dar in acelasi timp acestia trebuiau sa se asigure ca produsele lor sunt conform cerintelor clientilor, ca prioritizeaza strategia de business si ca ofera competivitate altor dezvoltatori de sisteme software. Toate acestea sunt determinate de eterogenitate si schimbare[3].
Majoritatea intreprinderilor din zilele acestea folosesc diferite sisteme/aplicatii care sunt facute pe baza unor arhitecturi software diferite si pe baza unor tehnologii diferite. Integrarea unor produse provenite de la mai multi furnizori pe mai multe platforme a fost mereu un cosmar pentru orice dezvoltator software. O abordare care rezolva aceste probleme ar fi achizitionarea de sisteme software de la un singur furnizor, toate fiind bazate pe aceleasi tehnologii, insa niciodata aceasta nu va fi luata in considerare, deoarece niciun furnizor nu poate singur sa asigure o gama completa de servicii pentru o intreprindere cu activitate complexa.
Globalizarea si e-business-ul accelereaza pasul de schimbare in domeniul IT. Globalizarea duce la aparitia unei competitii mult mai mare in orice sector IT, apoi durata de viata a produselor scade, deoarece orice companie incearca sa obtina un avantaj fata de competitorii ei si sa dezvolte noi sisteme cat mai bune. Nevoile si cerintele clientilor sunt intr-o continua schimbare, fapt ce accelereaza si mai mult nevoia de schimbare in IT. Orice afacere trebuie sa se adapteze rapid si sa foloseasca o infrastructura predispusa la schimbari pentru a putea supravietui pe piata IT.
Ca un rezultat, infrastructura sistemelor software s-a schimbat de la izolarea pe vericala a sistemelor din anii 1980, la cea orizontala, la ecosistemele de date folosite in prezent.
Figura 1. Evolutia infrastructurii [3]
Arhitectura orientata pe servicii(SOA) Definitie
Arhitectura orientata pe servicii prezinta o abordare de construire a unor sisteme distribuite care livreaza functionalitate ca servicii atat la utilizatorul tinta cat si la alte servicii. Practic acest stil arhitectural permite transformarea unei sistem intr-un set de servicii inlantuite sau task-uri de business, care pot fi accesate oricand printr-o retea. Aceasta poate fi atat locala cat si internetul sau poate fi chiar divizata tehnologic cuprinzand servicii hostate la locatii diferite.
SOA este evolutia sistemelor de calcul distribuite bazate pe mecanismul de comunicare request/reply sincron si asincron. Logica de business si functionalitatiile unei aplicatii sunt modularizate si prezentate sub forma unor servicii.
Un bun exemplu al unei aplicatii care este facuta dupa arhitectura orintata pe servicii ar fi orice aplicatie mare, care foloseste serviciile web de la Amazon. Aceasta ar avea instante de servere diferite pentru logica de business, pentru persistarea datelor, pentru load balancing, etc. Fiecare server furnizeaza un serviciu unic, in functie de rolul sau. Implementarea acestor servicii nu trebuie sa conteze, ele pot fi implementate in .Net sau J2EE si aplicatia care consuma serviciile sa fie facuta pe baza unei alte platforme, dar ele trebuie sa poata comunica si sa indeplineasca scopul final al aplicatiei.
In figura de mai jos, putem observa principiul care sta la baza unei astfel de arhitecturi: un service provider si un service consumer comunica prin mesaje pentru a rezolva o anumita cerinta de business. Consumer-ul trimite un request la provider. Acesta efectueaza procesarea necesara indeplinirii actiunii specificate in request si trimite inapoi un response. Consumer-ul primeste response-ul si il poate folosi ca un element de intrare pentru propria procesare sau il poate afisa direct utilizatorului. Deci, un service provider poate fi de asemenea si un service consumer. Comunicarea se poate face intr-o retea, dupa cum am specificat anterior.
Figura 2. Principiul de functionare al SOA
Aspecte
SOA cuprinde elemente care pot fi categorizate in:
-
Functionale
-
QoS (quality os service)
Figura 2. Elementele SOA [3]
Aspecte functionale [3]:
-
Transport: mecanismul folosit pentru a trimite mesaje (request/reply) de la provider la consumer, respectiv de la consumer la provider
-
Service Communication Protocol: este un mecanism de acord intre serviciul provider si cel consumer folosit pentru a comunica ce este cerut si ce este returnat
-
Service Description: este o schema care descrie ce este serviciul repectiv, cum trebuie el invocat/apelat si ce fel de informatie este necesara pentru a efectua cu succes un call la acel serviciu
-
Service: descrie serviciul care este facut disponibil
-
Business process: este o colectie de servicii, apelate intr-o secventa particulara cu un anumit set de reguli, pentru a indeplini o cerinta de business. Acesta poate fi considerat ca un serviciu distinct, de aceea apare idea ca procesele de business pot fi compuse din servicii de granularitati diferite.
-
Service Registry: un depozit de servicii si descriptori de informatii care pot fi folositi de catre providerii de servicii pentru a isi publica serviciile si de catre consumerii de servicii pentru a le descoperii. Registrul poate furniza si alte functii speciale serviciilor care au nevoie de un repository centralizat.
Aspecte de calitate:
-
Policy: este set de conditii sau reguli pe care un service provider trebuie sa le respecte cand face disponibil un serviciu catre consumeri.
-
Security: este un set de reguli care pot fi folosite la identificarea, autorizarea si controlul accesului la servicii pentru consumeri
-
Transaction: este un set de atribute care pot fi aplicate unui grup de servicii pentru a livra un rezultat consistent. Exemplu: daca un grup de servicii este cuprins din doua sau mai multe servicii si este folosit pentru a indeplini o functie de business, atunci toate seviciile trebuie sa isi poata efectua activitatea si in cazul in care unul a esuat rezultatele colectate de la restul nu vor fi luate in considerare
-
Management: este un set de atribute care ar putea fi aplicate pentru a organiza serviciile care vor produce informatii si cele care le vor consuma.
Integrarea SOA intr-un business
Cei de la IBM au identificat 5 puncte cheie, bazate pe experinte reale cu clienti, care au rolul de a imbunatatii activitatea unei business prin folosirea unei solutii SOA in ceea ce priveste cerintele software. Fiecare dintre acestea este cuplat cu un scenariu sau abordare care implementeaza o anumita tehnologie [6].
Puncte cheie:
-
Oamenii: acest punct se bazeaza pe experienta utilizatorului in colaborare, interactiunea consistenta dintre oameni sau procese, astfel imbunatatind productivitatea
-
Procesul: acesta ajuta companiile sa urmareasca ce se intampla in cadrul propriei activitati, putand astfel sa isi imbunatateasca modelul de business
-
Informatia: se pot urmarii informatiile intr-un mod consistent si vizibil pentru a determina ce zone ale afacerii au nevoie de inovare sau chiar se pot descoperii relatii intre anumite departamente
-
Conectivitatea: se poate folosi infranstructura pentru a conecta oameni, procesele si informatiile companiei. Avand conexiuni SOA flexibile intre servicii, se poate lua un proces de business si se poate livra fara efort la departamente care au nevoie de procesul respectiv.
-
Refolosirea serviciilor: permite folosirea unor resurse deja existente pentru a crea un nou software si pentru a asigura consistenta in cadrul companiei. Astfel, se pot salva bani si timp de development. Totodata, nu va mai exista problema duplicarii functionalitatii de la o aplicatie la alta, deoarece toate vor functiona pe aceeasi platforma.
Figura 2. Puncte cheie
Scenarii:
-
Crearea serviciilor: ele trebuie sa fie flexibile si reutilizabile, bazate pe un anumit comportament al business-ului
-
Conectivitatea serviciilor: legarea oamenilor, proceselor si a informatiei intr-un flow continuu de mesaje care pot fi accesate de oriunde, oricand
-
Interactiunea si colaborarea serviciilor: serviciile trebuie sa poata fi accesate prin diferite dispozitive: bowser, PC, mobile
-
Management-ul procesului de business: combinarea capabilitatilor software cu expertiza de business pentru a accelera procesul de imbunatatire si a facilita inovarea business-ului
-
Informatia ca serviciu: ofera accesul la informatii prin structuri de date eterogene
-
SOA design: alinierea modelului de business si solutii IT la un set de regului, metode si artefacte
-
Administrarea SOA: stabileste si impune development-ul SOA si procesul de runtime. Defineste reguli, procese si unelte care pot observa cine detine un serviciu, cine il poate folosi, cum poate el fi folosit si cand va fi disponibil la departamente care au nevoie de acesta.
-
Securitatea si management-ul SOA: descoperirea, monitorizarea, securizarea, schimbarea si ciclul de viata al serviciior ca parte a ITSM (IT Service Management).
Servicii web Definitie
Un serviciu web este o aplicatie software definita de un URI, a carei interfata si legaturi pot fi definite, descrise si descoperite ca artefacte XML. Un serviciu web suporta interactiuni directe cu alti agenti software folosind mesaje bazate pe XML, comunicarea fiind facuta prin protocoale bazate pe internet.
Serviciile web de baza combina puterea a doua tehnologii: XML si HTTP.
Web service = XML + tranport protocol (HTTP)
Caracteristici
Serviciile web [3]:
-
Sunt autonome: pe partea client nu este nevoie de niciun software aditional. Un limbaj de programare cu XML si support HTTP este destul pentru a realiza comunicarea cu serviciul in cauza. Pe partea server este suficient un server web si un servlet care sa puna la dispozitie functionalitatea dorita.
-
Sunt auto-descriptive: nici server-ul, nici clientul nu stiu nimic in afara de formatul si continutul mesajelor trimise si receptionate => cuplare mica
-
Sunt modulare: practic serviciile web sunt tehnologii pentru a face deploy si a da acces la functionalitati de business prin internet, ele pot fi implementate folosind J2EE, CORBA sau alte tehnologii standard
-
Pot fi publicate, localizate si accesate prin internet:
Standardele folosite pentru a putea face acestea sunt:
-
Simple Object Access Protocol (SOAP): un RPC bazat pe XML si protocol de transmitere/receptionare mesaje
-
Web Service Description Langage (WSDL): este limbajul standard folosit pentru a descrie servicii. Acestea dispun de interfete auto-definitorii care sunt definite in documente XML independente de platforma.
-
Universal Description, Definition and Integration (UDDI), un registru care poate fi folosit pentru a identifica si invoca un serviciu
-
Sunt independente si interoperabile de limbajul de programare folosit: interactiunea dinte provider-ul de servicii si consumer este facuta astfel incat sa fie complet independenta de limbaj si plaforma. Aceasta interactiune necesita un document WSDL pentru a defini interfata si a descrie serviciul, impreuna cu un protocol de internet (HTTP). Interoperabilitatea este atinsa deoarece provider-ul si consumer-ul nu stiu ce platforma sau limbaj foloseste celalalt.
-
Sunt deschise si bazate pe standarde: XML si HTTP sunt fundatia tehnica pentru serviciile web. O mare parte a acestora a fost facuta pe baza unor proiecte open-source.
-
Sunt dinamice: folosind UDDI si WSDL decrierea si descoperirea serviciilor web poate fi automatizata
-
Sunt compensabile: serviciile web pot fi aggregate pentru a alcatui noi servicii mai complexe
Diferite servicii pot fi folosite in conjunctie pentru a asigura functionalitatea unei aplicatii software mari. Arhitectura orientata pe servicii nu tine cont de modularizarea unei aplicatii, ci de modalitatea de a compune o aplicatie prin integrarea unor servicii distribuite/componente software.
Figura 3. Colaborarea serviciilor web [3]
Specificatii
Exista 3 specificatii ale serviciilor web [8]:
SOAP (Simple Object Access Protocol):
-
a fost original parte a specificatiti care includea WSDL si UDDI
-
acum este folosit fara acestea: nu mai este nevoie de identificarea serviciului si mesajele SOAP sunt harcode-ate sau generate fara un repository
Figura 3. Interactiune SOAP
REST (Representation State Transfer):
-
este mai folosit de developeri
-
are un stil mai simplu
-
este mai usor de folosit decat SOAP
-
se trimite un volum de date mai mic pentru comunicare
Figura 3. Interactiune REST
JSON (JavaScript Object Notation):
-
primele doua specificatii folosesc XML pentru comunicare, acesta foloseste un subset de JavaScript
Figura 3. Interactiune JSON
Concluzii
Desi conceptul de SOA nu este fundamental nou, el difera de tehnologiile distribuite existente prin faptul ca furnizorii o accepta si trebuie sa aiba o aplicatie sau o platforma care sa permita lucrul cu SOA. Arhitectura orientata pe servicii defineste un set omniprezent de standarde care asigura o mai buna reutilizare a bunurilor si investitiilor existente in intreprindere si permite crearea aplicatiilor peste unele noi sau care exista deja.
Aceasta defineste urmatoarea generatie de arhitectura software prin acceptarea provocarii aduse de unirea business-ului cu nevoile tehnologice ale unui sistem. Tinta este crearea unor solutii de business mai eficiente, prin utilizarea acestei paradigme.
SOA permite efectuarea de schimbari la aplicatii, tinand clientii sau consumerii izolati schimbarile aparute in implementare (black-box, niciun consumer nu poate vedea implementarea efectiva a serviciului, ci doar API-ul acestuia). Totodata, permite upgradarea serviciilor individuale sau a serviciilor pentru clienti. Nu este necesar sa se rescrie complet o aplicatie sau sa se tina un sistem existent care nu se adreseaza la o noua cerinta de business.
Arhitectura orientata pe servicii ofera o flexibilitate mai buna in construirea aplicatiilor si a proceselor de business, asigurand o maniera de management agila si se poate folosi de infrastructura aplicatiilor existente pentru a compune noi servicii. Acestea pot fi identificate folosind UDDI si pot fi accesate conform API-ului lor specific, identificat de WSDL. Dezvoltarea, asumarea costurilor si riscurile de implementare sunt scazute. SOA este si o arhitectura si un model de programare, o noua modalitate de a construi un software de buna calitate.
SOA asigura crearea unor componete reutilizabile, o incapsulare totala a serviciilor, o cuplare mica a acestora (serviile nu depind unele de altele), se pot atinge diverse nivele de granularitate a serviciilor si datorita independentei platformei folosite se pot integra numeroase servicii folosind limbaje de programare diferite.
Paradigma separarii serviciilor in aplicatii separate este dusa la extrem de o variatie a arhitecturii orientate pe servicii, si anume micro-serviciile [7]. Acesta este implementarea moderna a SOA si reprezinta procese care comunica intr-o retea pentru a indeplinii un anumit scop. Acestea folosesc protocoale agnostice care ajuta la incapsularea limbajelor de programare si a framework-urilor folosite.
Bibliografie
-
Arhitectura software, https://en.wikipedia.org/wiki/Software_architecture#Characteristics
-
Arhitectura orientata pe servicii pentru e-business, http://ubiquity.acm.org/article.cfm?id=1159403
-
Pattern-uri: Arhitectura orientata pe servicii si servicii web, http://sske.cloud.upb.ro/sskemw/images/0/00/Patterns_Service-Oriented_Architecture_and_Web_Services.pdf
-
O introducere in SOA, https://www.javaworld.com/article/2071889/soa/what-is-service-oriented-architecture.html
-
Definirea SOA, https://www.service-architecture.com/articles/web-services/service-oriented_architecture_soa_definition.html
-
Nou in SOA si servicii web, https://www.ibm.com/developerworks/webservices/newto/index.html
-
Microservicii, https://en.wikipedia.org/wiki/Microservices
-
Servicii web, https://www.service-architecture.com/articles/web-services/web_services_explained.html
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-energetic-a-republicii-moldova-pn-n-anul-2030-abrevi.html?page=5
|
Prezentarea gradului de îndeplinire a obiectivelor Strategiei energetice a Republicii Moldova până în anul 2020: realizări pana in prezent şi argumente pentru elaborarea unei noi Strategii
|
Prezentarea gradului de îndeplinire a obiectivelor Strategiei energetice a Republicii Moldova până în anul 2020: realizări pana in prezent şi argumente pentru elaborarea unei noi Strategii
Prezentarea gradului de îndeplinire a obiectivelor Strategiei energetice a Republicii Moldova până în anul 2020: realizări pana in prezent şi argumente pentru elaborarea unei noi Strategii
41. În ceea ce priveşte obiectivele securităţii energetice ale Strategiei energetice până în anul 2020, pot fi evidenţiate următoarele aspecte:
Reţeaua internă de transport al energiei electrice a fost îmbunătăţit datorită sprijinului oferit Î.S. Moldelectrica de Banca Mondială şi au fost realizate investiţii ale SA Moldovagaz pentru extinderea conectării oraşelor şi satelor la reţeaua de gaze naturale. În aceeaşi direcţie, BEI şi BERD au aprobat recent credite pentru consolidarea reţelei interne. De asemenea, au fost reduse pierderile în reţelele de energie electrică şi au fost îmbunătăţiţi indicatorii de calitate ai serviciilor de aprovizionare.
Dintre acţiunile programate pentru asigurarea accesului real al sistemelor naţionale de energie electrică şi de gaze naturale la sistemele din cadrul Tratatului Comunităţii Energetice au fost finalizate linia electrica Fălciu - Goteşti, si studiul de fezabilitate pentru linia de 400 kV Suceava - Bălţi şi a fost obţinută aprobarea de către programul comun România - Republica Moldova - Ucraina a grantului pentru studiul de fezabilitate privind conectarea la sistemul ENTSO-E. Finalizarea tuturor acţiunilor este un proces de durată, menit să permită realizareabeneficiilor estimate in urma aderării la Tratatul Comunităţii Energetice.
Nu au fost atrase investiţiile în noi capacităţi de generare de energie electrică, inclusiv în sursele de energie regenerabilă şi capacităţi de cogenerare, precum şi în sistemul centralizat de termoficare, in schimb, a fost stopat procesul de acumulare a datoriilor din sectorul încălzirii centralizate si a fost definit conceptul de restructurare corporativă, instituţională şi financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din municipiul Chişinău.
Tipurile de combustibil nu au fost diversificate, aici fiind incluse şi sursele de energie regenerabilă. Faţă de anul 2007, sursele de aprovizionare cu energie electrică au fost diversificate, dar beneficiile nu au inclus consolidarea concurenţei, acest lucru fiind demonstrat de nivelul în creştere al preţurilor.
Consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit pentru energie electricănu a putut fi realizată in lipsa finalizării procesului de extindere a interconexiunilor atât cu România, cît şi cu Ucraina. In aceste condiţii valorificarea deplină a capacităţii de generare de la CERMS nu poate avea loc şi nici concurenţa în piaţă nu a putut creşte.
Există unele aşteptări privitor la rezervele de gaze naturale în partea de sud a ţării. Cu toate acestea, agenţii economic activi în domeniu nu au putut avansa dincolo de evaluarea primară.
În ceea ce priveşte eficienţa energetică şi promovarea concurenţei, se pot observa următoarele:
Nivelul pierderilor în reţelele de distribuţie şi de transport s-a redus, insa, eficienţa generării energiei electrice şi termice a rămas necorespunzatoare.
A fost depolitizată activitatea de stabilire a tarifelor in sectorul încălzirii centrale şi ca rezultat imediat au fost introduse tarife care reflectă integral costurile, astfel fiind stopată acumularea datoriilor, singurele de recuperat fiind cele istorice.
In condiţiile cogenerarii ineficiente si a sistemului de încălzire centrală învechit noile tarife nu au putut îmbunătăţi capabilitatea agenţilor economici în ceea ce priveşte capacitatea reală de a investi ca singură posibilitate de a reduce costurile variabile, ci numai in mod negativ au redus accesibilitatea tarifelor pentru populaţie.
Punerea în aplicare a tehnologiilor eficiente de generare rămâne doar un obiectiv pentru următoarea strategie şi politicile conexe, investiţiile private nefiind atrase.
Participarea surselor de energie regenerabilă în mixul generării energiei electrice este încă neglijabilă.
O liberalizare reală a pieţei nu a fost realizată în pofida câtorva actualizări ale legislaţiei/regulamentelor în vigoare, dat fiind că deschiderea pieţei este încă la nivelul decis în 2002 şi pieţele nu sunt cu adevărat concurenţiale (energie electrică) sau sunt oficial acceptate ca ne-concurenţiale (gaze naturale).
43. Obiectivele specifice ale strategiei anterioare, adoptate in 2007 nu purtau obligaţiile unor cerinţe avansate, care vin cu al treilea pachet, adoptat de asemenea, de către Comunitatea Energetica, după ce Republica Moldova a devenit parte contractantă. Reforma pieţei s-a materializat prin tarife care reflectă variaţia costurilor, dar nu a condus la crearea unui cadru concurential real, inclusiv existenta unor noi mecanisme de tranzactionare si dispecerizare şi a unui cadru instituţional adecvat. Pilonul emblematic al concurenţei care este deschiderea pieţei nu a fost indicat şi deschiderea oficială a pieţei s-a menţinut la un nivel de 10% pentru energia electrică şi a dispărut total pentru gazele naturale.
Principalul argument în favoarea elaborării şi punerii în aplicare a unei noi strategii este recunoaşterea ratei limitate a realizărilor din ultimii cinci ani, acestea fiind, mai degrabă, un rezultat al activităţilor de rutină, de zi cu zi, în ceea ce priveşte reducerea nivelului pierderilor în reţea sau îmbunătăţirea calităţii serviciului de furnizare sau a deciziilor de ordin politic, precum stoparea acumulării datoriilor prin depolitizarea reglementării tarifelor şi aderarea la Tratatul Comunităţii Energiei, ori a implicării IFI în fortificarea reţelei, decât o consecinţă a orientării şi planificării strategice a investiţiilor. De asemenea, recunoaşterea realităţilor geopolitice ca un nou echilibru în regiunile Mării Negre şi Mării Caspice, regionalizarea Estului şi a Sud-Estului şi integrarea pe piaţa energiei electrice a UE, ca o realitate de necontestat, şi dezvoltarea pieţei gazelor naturale ca o perspectivă promiţătoare în UE, precum şi proiectele de conducte, reprezintă suficiente motive pentru a cere o nouă orientare în ajustarea şi realizarea politicilor energetice.
|
http://muhaz.org/strategia-energetic-a-republicii-moldova-pn-n-anul-2030-abrevi.html?page=4
|
Problemele critice care necesită măsuri adecvate şi rapide
|
Problemele critice care necesită măsuri adecvate şi rapide
30. Evaluarea sectorului energetic din punct de vedere al activelor existente şi eficienţei lor identifică următoarele probleme care trebuie soluţionate:
-
Din cauza lipsei legăturii cu piaţa internă de energie electrică a UE, CERMS exploatează numai jumătate din capacitatea sa, ceea ce înseamnă că riscul principal pentru Republica Moldova nu este lipsa fizică a capacităţii de generare ca în Balcanii de Vest, ci de a păstra poziţia dominantă pe piaţa de energie electrică a CERMS, care, împreună cu poziţia similară a importului din Ucraina, permite o evoluţie negativă a preţurilor la energie. Sistarea livrărilor poate fi provocată, deci, de un eşec al negocierilor asupra preţului de achiziţie, nu din cauza lipsei de capacităţi de generare.
-
În pofida separării foarte timpurii a activităţilor în sectorul energiei electrice, cu scopul transmiterii unui mesaj foarte puternic privind intenţiile de a liberaliza în continuare piaţa, aceste intenţii nu s-au materializat în ultimii 15 ani. Pe lângă faptul că separarea sectorului de energie electrică nu a fost urmată de separarea sectorului gazelor naturale, chiar şi separarea sectorului de energie electrică nu a oferit sprijin suficient şi un impuls pentru îmbunătăţirea eficienţei şi a investiţiilor. Principala cauza o constituie menţinerea gradului oficial de deschidere de 10%, ceea ce nu a permis constituirea unei pieţe stabile, predictibile, cu definirea unui preţ transparent.
-
Pentru moment, există un foarte pronunţat dezechilibru în atragerea finanţării. Mai degrabă sunt atrase finanţări din partea donatorilor, decât a comunităţii de afaceri pentru a asigura investiţiile necesare. Totuşi, chiar şi sprijinul donatorilor nu a fost în întregime valorificat în implementarea reală a măsurilor necesare identificate. Guvernul Republicii Moldova işi propune atragerea companiilor puternice, experimentate in furnizarea gazelor naturale, cu prioritate a partenerilor tradiţionali, in acţiuni de consolidare prin integrare orizontala, cu obiectivul major al modernizării generării energiei electrice si termice in regim de cogenerare.
-
Implementarea incompletă a acquis-ului şi paşii lipsă spre o conexiune fizică la reţeaua UE şi sistemul de magistrale de transport pune sub semnul întrebării semnificaţia măsurilor politice.
31. Analiza cadrului existent al pieţei energetice a identificat faptul că, în Republica Moldova, în prezent, nu există o concurenţă reală, ceea ce constituie o problemă majoră ce trebuie rezolvată.
• Numai asigurarea separării activităţilor şi reflectării costurilor în tarifele stabilite în mod centralizat nu poate oferi sprijin suficient pentru aprovizionarea cu energie la preţuri accesibile pentru consumatori. Dacă preţul pentru marfă este permanent în creştere din lipsă de concurenţă, un sistem de reglementare bazat numai pe tarife poate reduce facturile consumatorilor numai prin acordarea unui nivel scăzut de recompensare transportatorului si distribuitorului prin tariful de transport şi distribuţie, ceea ce nu va susţine de loc mult-aşteptatele investiţii şi proiectele de infrastructură. Acest lucru poate doar să menţină activele existente în condiţii relativ bune şi funcţionale şi nu va îmbunătăţi capacitatea de investiţie a operatorilor.
-
O piaţă concurenţială adevărată poate fi creată numai odată cu intrarea unor noi actori, iar dintre aceştia, cel puţin participanţii din străinătate vor solicita de la o piaţă emergentă existenţa unor produse de tranzacţionare a energiei si capacităţilor transfrontaliere similare celor de care ei beneficiază pe piaţa internă a energiei din UE.
-
Aderarea la Comunitatea Energetică solicită Republicii Moldova întreprinderea unor măsuri extrem de dificile într-o perioadă de timp foarte scurtă, care necesită întărirea capacităţii instituţionale şi operaţionale.
32. Republica Moldova isi propune următoarele masuri pentru implementarea acquis-ului Comunitatii Energetice:
-
implementarea acquis-ului la data aderării, răspunzând la comentariile raportului anual al Comunităţii Energetice nu mai târziu de 2014.
-
implementarea actualizărilor acquis-ului Comunităţii Energetice intervenite după aderarea Republicii Moldova; acest lucru urmează să fie finalizat nu mai târziu de luna ianuarie 2015, termen pe care în cadrul şedinţei a 9-a a Consiliului Ministerial Uniunea Europeană l-a declarat ca fiind o dată limită.
-
pregătirea pentru implementarea liniilor directoare ale ACER şi a codurilor de reţea (piaţă) ale ENTSO-E, anunţată ca fiind o parte ulterioară a acquis-ului C-En, după adoptarea de către CE; aceasta va fi solicitată de către C-En imediat ce ENTSO-E şi ENTSOG vor fi capabile să le ofere şi CE să le aprobe.
Evoluţia aşteptată la nivel naţional şi mondial
33. Dezvoltarea economică pe termen lung în ţară promite o creştere constantă a PIB- Dezvoltarea Republicii Moldova pe termen mediu este prezentată în Anexa 2, Figura 2.. Ambele scenarii utilizate sunt destul de apropiate şi practic fuzionează în grafice. Principalele rezultate ale prognozei sunt prezentate în Anexa 2, Figura 2.1 şi Figura 2..
34. Tendinţele consumului de energie în perioada 2003-2010 nu au fost foarte omogene din cauza restructurării rapide a economiei naţionale a Republicii Moldova în această perioadă de înregistrare a creşterii industriale, precum şi ca urmare a crizei globale din 2008-2009, care, de asemenea, s-a reflectat în consumul energetic al Republicii Moldova (Anexa 3, Figura 3.). Consumul de energie pe sectoare până în 2030 indică o creştere mult mai omogenă şi este prezentat în Anexa 3, Figura 3. şi Figura 3. . Graficele includ, de asemenea, rezultatele reale ale perioadei anterioare, descrise mai sus.
35. Conform previziunilor (Anexa 2, Figura 2.1), în Republica Moldova este preconizată o creştere peste medie pentru intervalul de timp 2030 pentru sectorul construcţii, agricultură şi fabricarea produselor alimentare, transport şi turism, care a fost ulterior reflectat în calcule. Principalii indicatori economici până în anul 2030 sunt prezentaţi în aceeaşi figură. Consumul de energie pe locuitor va creşte, în special în raport cu depopularea generală, cu care se va confrunta Republica Moldova pe termen scurt si lung.
36. Proporţiile de consum au fost calculate pe sectoare: industrie, agricultură, construcţii şi transport, pe baza tendinţelor sectoriale de dezvoltare, tendinţele fiind construite diferenţiat în baza creşterii PIB-ului Pentru tendinţele industriale şi agricole nu se prevede o schimbare considerabilă în balanţa naţională a consumului de energie electrică în ţară pentru perioada analizată, prognoză având in vedere proporţia existentă a acestor industrii. Rezultatele finale ale acestei previziuni sunt prezentate în Anexa 3 a Strategiei.
37. Rezultatele generale privind consumul populaţiei au fost puternic afectate de situaţia demografică din Republica Moldova pentru perioada 2010-2020. Tendinţele pentru aceşti zece ani sunt destul de pozitive în ceea ce priveşte demografia, deşi următoarele decenii vor fi marcate de efectul negativ al depopulării şi îmbătrânirii populaţiei existente. Prognozele diverse (Anexa 3, Figura 3.) confirmă această tendinţă negativă de depopulare.
38. Toate rezultatele estimate au fost prezentate fără a lua în considerare fluxurile migraţioniste, care doar vor agrava situaţia reală şi nu demonstrează nici o scădere. Conform datelor statistice oficiale, volumul acestora variază în jurul valorii de 10% din populaţie. În conformitate cu prognoza pe termen lung, populaţia Republicii Moldova ar putea scădea la aproximativ 2,596 milioane de persoane până în 2030, conform scenariului pesimist şi la 3,13 milioane conform scenariului optimist (Anexa 3, Figura 3.6). În cazul în care nu ar exista nici o prognoza de depopulare, atunci consumul de energie electrică ar fi trebuit să fie şi mai mare, deşi consumul pe cap de locuitor va scădea treptat faţă de tendinţa estimată (Anexa 3, Figura 3.).
39. Rezultatele generale ale prognozei de consum indică o creştere substanţiala a consumului de energie electrică în toate sectoarele, inclusiv populaţie. Au fost folosite atât tendinţele şi structura de consum din trecut, precum şi previziunile de creştere pentru fiecare sector. Prioritatea în creştere a fost atribuită sectoarelor construcţii, agricultură şi transport. (Anexa 3, Figura 3.8 si Figura 3. ).
40. Surse informaţionale internaţionale consideră următoarele decenii drept epoca gazelor naturale, care vor prelua rolul cărbunelui până în 2030. În acelaşi timp, participarea energiei electrice în mixul de consum de energie va depăşi 40%6. Aceasta rezultă dintr-o contribuţie relativ scăzută a generării de energie electrică bazată pe arderea gazului la setul de factori ce contribuie la schimbările climatice, sprijinul pe care generarea bazată pe gaze naturale îl dau echilibrării sistemului energetic pentru participarea în creştere a generării în baza surselor de energie regenerabilă în mixul sistemelor de energie electrică, existenţa noilor zăcăminte de gaze convenţionale aflate in prezent în aşteptarea condiţiilor celor mai potrivite pe piaţă. Gazele neconvenţionale ar putea atinge o cotă de 40% în totalul aprovizionării cu gaze naturale, în baza tendinţei actuale de dezvoltare, care asigură atingerea de către gazul natural a unei cote de 25% din totalul resurselor de energie primară în 2035.7 Un factor important în creşterea cererii de gaze naturale este creşterea cererii de energie electrică, de 70% până în 2035, susţinută de o dublare a generării energiei electrice în baza arderii gazului la mixul de generare a energiei electrice. (Anexa 2, Figura 2.).
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-energetic-a-republicii-moldova-pn-n-anul-2030-abrevi.html?page=7
|
Stabilirea principalelor obiective strategice pentru 2012-2030
|
Stabilirea principalelor obiective strategice pentru 2012-2030
55. Republicii Moldova fiind un stat în proces de aderare la politicile UE, strategia sa energetică până în anul 2030, are trei obiective principale:
-
Securitatea aprovizionării cu energie
-
Crearea pieţelor concurenţiale şi integrarea lor regională şi europeană
-
Durabilitatea mediului şi combaterea schimbărilor climatice
56. Există o problemă a corelării de timp şi logică între aceste obiective strategice. Comparativ cu celelalte părţi contractante din Comunitatea Energetică, Republica Moldova nu poate realiza implementarea unor pieţe de energie concurenţiale înaintea construirii infrastructurii necesare, care este o parte a securităţii aprovizionării. Situaţia foarte specifică a Republicii Moldova, care nu dispune de conexiuni fizice cu pieţe mai mari de gaze naturale şi energie electrică, reprezintă raţiunea acordării priorităţii principale în agenda energetică a ţării, extinderii interconexiunii cu UE conectarea la sistemul ENTSO-E reprezentând axa de prioritate. Cu toate ca limitele de timp inevitabile pentru conformarea cu cerinţele de conectare ale sistemului electroenergetic la sistemul ENTSO-E pot fi considerate destul de descurajante aceasta trebuie doar să stimuleze descoperirea de soluţii eficiente tehnic si financiar pentru a gestiona această situaţie.
57. Republica Moldova nu poate aştepta venirea pe piaţa energetică naţională a unor noi participanţi ca o condiţie preliminară pentru a crea o piaţă a energiei concurenţială. Abordarea strategică va urma o paradigma clară: noii jucători vor fi interesaţi să intre pe piaţa din Republica Moldova doar dacă aceasta va fi pe deplin concurenţială, cu un cadru de reglementare transparent şi predictibil iar pentru ca investitorii să poată să identifice costurile marginale pe termen scurt şi pe termen lung (ca o condiţie pentru ca proiectele să fie economic viabile), piaţa va furniza semnalele de preţ' necesare. Pentru aceasta, Republica Moldova va dezvolta capacitatea agenţiei naţionale de reglementare în energetică şi a operatorilor reţelei de transport şi pieţei de energie electrica şi gaze naturale pentru a furniza instrumentele de piaţă pentru tranzacţionarea concurenţială a energiei electrice şi a gazelor naturale precum şi a capacităţilor transfrontaliere.
58. Cele două pieţe: de gaze naturale şi de energie electrică, se vor afla în etape de dezvoltare diferite. Aceste etape nu vor fi aceleaşi ca şi în UE şi vor fi diferite pentru Republica Moldova în ceea ce priveşte calendarul fezabil. Numai după întâlnirea Forumului de la Madrid din aprilie 2012 în cadrul căreia a fost aprobat noul model de piaţă de gaze naturale, piaţa de gaz a UE a fost direcţionată de către Consiliul autorităţilor de reglementare în energetica europene şi de Agenţia pentru cooperarea autorităţilor de reglementare în energetica să urmeze modelul existent pe piaţa internă de energie electrică. Ce se întâmplă în prezent în centrele izolate de comercializare a gazelor naturale va fi extins la centre similare, noi sau vechi iar toate centrele vechi şi noi vor fi interconectate. In perioada 2012-2020, Republica Moldova va avea un model deja pregătit pentru piaţa de energie electrică şi va împărtăşi cu statele membre UE experimentul implementării noului model al pieţei gazelor naturale. În ceea ce priveşte infrastructura de transport, va fi necesar mult mai mult timp pentru ca Republica Moldova să aibă asigurate condiţiile necesare aderării la piaţa matură de energie electrică a EU decât pentru a se alătura pieţei europene emergente a gazelor naturale.
59. În pofida lipsei de resurse convenţionale de energie, Republica Moldova nu poate pune eficienţa energetică şi energiile regenerabile înaintea liberalizării pieţei, fără a risca să crească prea mult preţul final al energiei. Creşterea disproporţionată a costurilor sociale nu poate fi un preţ care să merite să fie plătit pentru rezolvarea problemei lipsei energiei proprii. Se poate adăuga că, până şi în statele membre UE există o preocupare pentru faptul că pieţele concurenţiale care au reuşit să furnizeze preţuri acceptabile sunt în scădere, confruntându-se în fiecare zi cu o cotă de piaţă în creştere a surselor regenerabile reprezentată de preţurile reglementate. Ca urmare a acestor preocupări, multe ţări îşi îndreaptă sectoarele regenerabile spre măsuri de sprijin bazate pe piaţă. Acelaşi lucru este valabil şi pentru celelalte elemente de pe agenda de durabilitate: limitarea emisiilor de CO2 asigurând acestora un preţ stabilit de piaţă, măsuri bazate pe piaţă pentru eficienţă energetică, certificate verzi, albe şi maro pentru sprijinul diferitelor măsuri de eficienţă energetică etc.
Sistemele specifice, care sprijină dezvoltarea energetică durabilă, se potrivesc mai bine şi sunt mult mai accesibile atunci când sunt introduse într-un mediu de piaţă concurenţial, decât în unul emergent. Ar fi foarte dificil de înţeles, acceptat şi permis abordările bazate pe piaţă ale surselor regenerabile şi ale economisirii energiei în cazul în care piaţa de energie competitivă nu funcţionează în prezent în ţară. De aceea, intr-o prima perioada, 2012-2020, Republica Moldova va acorda atenţie in creşterea utilizării resurselor regenerabile de energie acelor mecanisme care nu necesita existenta unei pieţe concurentiale funcţionale.
Relaţiile în timp dintre direcţiile de acţiune in vederea îndeplinirii obiectivelor strategice
60. Centrul de atenţie strategic primordial de-a lungul deceniilor. Pentru a nu fi perturbată de diferite motive şi interese, care, de multe ori, pun împreună priorităţi ce, în mod realist, nu pot împărţi acelaşi orizont de timp, Strategia Republicii Moldova se bazează pe rezultatele analizelor internaţionale, care trasează următoarele direcţii importante de dezvoltare a sectorului energetic in perioada 2012-2030, diferenţiat pe cele două decade.
CENTRUL DE ATENTIE STRATEGIC PRIMORDIAL DE-A LUNGUL DECENIILOR
-
Până în 2020 dezvoltarea sectorului energetic va respecta obiectivele descrise. Poate fi oferită o listă lungă, dar liniile directoare de maximă prioritate pentru această perioadă vor fi:
-
dezvoltarea transportului (reţele şi conducte magistrale) în termeni de investiţii in infrastructura şi îmbunătăţirea operării sistemelor
-
regândirea mixului de generare din perspectiva eforturilor de evitare a schimbărilor climatice
-
crearea si consolidarea cadrului instituţional pentru noile pieţe energetice.
-
Până în 2020, este de ne aşteptat ca marea majoritate a ţărilor de pe glob să convină asupra unei forme pentru limitarea emisiilor de CO2 de la centralele electrice din aceste ţări. UE este, cu siguranţă, în fruntea acestei evoluţii şi, ca atare, Republica Moldova va lua, in coordonare cu acestea, măsuri în ceea ce priveşte aceste limite viitoare asupra emisiilor de CO2.
-
În următorul deceniu, 2020-2030, tehnologia de captare şi de stocare a carbonului va trebui sa se dovedească economic viabilă pentru a-i fi permis a intra în mod activ pe piaţă, modificând astfel, în mod substanţial, structura, valorile, preţurile şi costurile de combustibil pentru tehnologiile de ultima generaţie. In caz contrar, ea nu va avea impactul pozitiv aşteptat asupra tehnologiilor de generare a energiei electrice. Acest eşec ar avea în schimb un impact negativ asupra contribuţiei cărbunelui la constituirea viitorului mix de generare a energiei electrice.
-
În perioada 2020-2030 tehnologiile şi echipamentele de reţea inteligentă se vor dovedi în mod clar a fi economic viabile şi vor deveni un standard de facto pentru industria energiei electrice. Acest tip de structurare a sistemului energetic va schimba foarte mult abordările existente ale topologiilor, echilibrării, măsurării, monitorizării şi mixului energetic al sistemului. Toate aceste modificări vor fi mai mult în favoarea tehnologiilor bazate pe surse regenerabile de energie care, în prezent, sunt doar adaptate cu dificultăţi evidente în sistemele energetice existente.
|
61. În ciuda modului diferit de stabilire a priorităţilor şi de incorporare a acestora în propriile lor documente strategice, Uniunea Europeană şi Comunitatea Energetica au deja obiective strategice foarte asemănătoare. Strategia UE 2020: "O strategie pentru energie competitivă, durabilă şi sigură" oferă cea mai compactă formulare a obiectivelor comune: Ordinea astfel enunţată a priorităţilor nu coincide întru totul cu ordinea priorităţilor din document, dar este aproape identică prioritizării preferate de către Comunitatea Energetică. Acordarea in acest document strategic al UE atributului „durabilitate” reprezentat de economisirea de energie unei precedenţe faţă de concurenţă se datorează faptului că UE a pus mult mai devreme accent pe concurenţă, precum şi pe integrare, şi anume în perioada 2005-2006 când Comunitatea Energetica de abia se crea. Astăzi, în UE, rezultatele exemplare ale acestui accent timpuriu sunt evidente: o efectivă separare a activităţilor şi cuplarea pieţelor de energie electrica. Pieţele de energie electrica ale părţilor contractante din Comunitatea Energetica atât în ceea ce priveşte concurenţa, cât şi integrarea, arată în schimb că se află doar într-o etapă emergentă şi au o intensitate tipică unei pieţe emergente.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-energetic-a-republicii-moldova-pn-n-anul-2030-abrevi.html?page=6
|
OBIECTIVELE STRATEGICE GENERALE PENTRU 2012-2030
|
OBIECTIVELE STRATEGICE GENERALE PENTRU 2012-2030 3.1. Obiectivele UE şi ale Comunităţii Energetice. Obiectivele naţionale ale Republicii Moldova în raport cu cerinţele Comunităţii Energetice şi ale UE.
45. Republica Moldova se află într-un context regional plin de provocări, cu un echilibru geopolitic aflat în permanentă evoluţie. Aprovizionarea ţării cu energie în condiţiile cadrului existent este, de asemenea, o parte din acest mozaic dificil şi trebuie examinată în mod corespunzător.
46. Calitatea de membru al Comunităţii Energetice si de partener al Uniunii Europene ca alianţe strategice, incluzând sectorul energetic, necesită eforturi considerabile din partea ţării, iar pe termen scurt şi mediu vor fi necesare eforturi chiar mai mari. Din cauza barierelor tehnice existente în prezent în calea integrării reale a pieţei sale energetice în piaţa internă de energie a UE, Republica Moldova are pe termen scurt o rată mai mare de creştere a obligaţiilor, decât rata de creştere a beneficiilor specifice care pot fi obţinute în urma aderării.
47. Bazat pe „Tratatul privind Carta Energiei” (1994, MO nr. L69 9.03.1998), Comisia Europeană a început politica sa de vecinătate şi cooperare cu un document programatic, Cartea albă „Pregătirea ţărilor asociate din Europa Centrală şi de Est pentru integrarea în Piaţa internă a Uniunii” publicat în mai 1995. Republica Moldova şi Uniunea Europeană au stabilit relaţii contractuale prima dată pe 28.11.1994 prin intermediul unui „Acord de parteneriat şi cooperare” (APC), care a intrat în vigoare pe 01.07.1998. În acelaşi an 1998, un prim pachet legislativ energetic a fost adoptat de către Republica Moldova, într-o încercare de a reforma sectorul energetic conform tendinţelor UE la acea data..12.2002
-
Cea mai recentă şi cea mai ambiţioasă strategie energetică a UE, aşa-numita „Strategie Energetică 2020”, defineşte 5 priorităţi principale:
-
Realizarea unei Europe eficiente din punct de vedere energetic
-
Crearea unei pieţe energetice paneuropene integrate (asigurând libera circulaţie a energiei).
-
Aprovizionarea cu energie a consumatorilor şi atingerea celui mai înalt nivel de siguranţă şi securitate (energie sigură, livrată în condiţii de siguranţă şi accesibilă pentru cetăţeni şi întreprinderi).
-
Extinderea poziţiei de lider a Europei în domeniul tehnologiilor energetice şi în inovare (realizarea unei tranziţii tehnologice).
-
Consolidarea dimensiunii externe a pieţei energetice a UE (parteneriat internaţional puternic, în special cu vecinii UE).
49. Comunitatea Energetică împărtăşeşte, în linii mari, priorităţile Uniunii Europene, dar ierarhia priorităţilor este esenţial diferită. In loc de proiecte ambiţioase de înaltă tehnologie în domeniul îmbunătăţirii eficienţei energetice şi creşterii generării energiei prin utilizarea surselor regenerabile, pune un accent special pe obiectivul general de atragere a investiţiilor, care include eficienţa energetică şi energia din surse regenerabile, dovedind astfel realism atât privind scara mai mică a posibilităţilor, cât şi conştientizarea unei mai scăzute capacitati financiare, precum şi acordând atenţie realităţilor activelor de generare deficitare. Principalele priorităţi ale Comunităţii Energiei8 sunt:
-
Crearea unei pieţe de energie concurenţiale integrate [regionale]
-
Atragerea investiţiilor în energie
-
Asigurarea securităţii şi durabilităţii aprovizionării cu energie a consumatorilor
50. Versiunea finală a Strategiei energetice a Comunităţii Energetice arată o clară deplasare a centrului atenţiei de la evitarea schimbărilor climatice la obiectivul atragerii investiţiilor. La nivel local, sunt luate în considerare premisele generale9 pentru elaborarea şi realizarea eficientă a politicilor:
-
sensibilizarea publicului larg cu privire la obiectivele şi măsurile necesare,
-
consens politic intern şi accent pe priorităţile de politici,
-
capacităţi administrative adecvate pentru realizare.
51. Dincolo de obiectivele principale ale strategiilor energetice ale UE, împărtăşite, în linii mari, de Republica Moldova, dar acordând atenţie stabilirii priorităţilor sale în ceea ce priveşte contextul şi interesele proprii ale ţării, Strategia energetică a Republicii Moldova are în vedere cele mai importante realizări concrete ale politicilor UE. Acestea sunt:
-
Un model de piaţă paneuropeană de energie electrică funcţional şi eficient, incluzând alocarea capacităţilor transfrontaliere şi tranzacţionarea energiei electrice şi a gazelor naturale ca mărfuri.
-
Furnizarea unor semnale de preţ convergente şi stabile la bursele existente de energie electrică ale UE (Anexa 4, Figura 4.1). In particular, bursele de energie electrică din Europa de Est, care găzduiesc tranzacţionarea energiei cu o cota de circa 15-20% din piaţă, au fost capabile să stabilizeze preţurile în ultima perioadă la aproximativ 50 de euro/MWh bază (Anexa 4, Figura 4.1.c).
-
Punerea în aplicare a noului model de piaţă de gaze naturale, implementând directivele succesive ale UE cu privire la gazele naturale (55/2003 şi 73/2009), excluderea clauzelor de destinaţie şi de tranzacţionare mai bună a capacităţilor conductelor cu presiunea UE pentru a elimina acumularea capacităţilor transfrontaliere, extinderea capacităţii de regazificare pentru a absorbi o creştere a volumului de GNL, comasarea zonelor de echilibrare şi a sistemelor de conducte, care vor permite tranzacţionarea centralizată, măsuri de îmbunătăţire a transparenţei, decuplarea preţului gazului natural de preţul petrolului/cărbunelui (Anexa 4, Figura 4.2.a), tendinţe convergente ale preţurilor pentru gazele naturale de conductă (Anexa 4, Figura 4.2.c). Totuşi, se constată o divergenţă tot mai mare între preţurile pentru diferite centre de comercializare a gazelor naturale (Anexa 4, Figura 4.2.b) . Anexa 4, Figura 4.2.d arată o evoluţie constantă a preţurilor gazelor naturale pentru ziua următoare şi pentru anul următor în centrul de comercializare din Regatul Unit Punctul Naţional de echilibrare.
52. Părţile contractante ale Comunităţii Energetice sunt, în principal, ţări cu pieţe energetice mici, situaţie care nu le permite să obţină aceleaşi rezultate pe care o piaţă mare le poate obţine în mod independent. Cooperarea şi solidaritatea lor este, totuşi, doar un prim pas spre integrarea regiunii într-un spaţiu şi mai mare care este piaţa internă de energie a UE.
În ceea ce priveşte energia din surse regenerabile, Comunitatea Energetica lucrează în direcţia stabilirii unor obiective accesibile; implementarea noii directive se limitează în prezent la recomandări, dar, în curând, vor fi stabilite obiectivele naţionale, în vederea adoptării directivei.
În sectorul gazelor naturale, strategia Comunităţii Energetice se concentrează pe construirea unui inel de gaze ca proiect principal în acest domeniu de care Republica Moldova nu beneficiază în mod direct, deoarece nici ramura de Sud, nici cea de Nord ale proiectului nu sunt direct legate de sistemul de conducte din Republica Moldova. Cu toate acestea, Republica Moldova şi România sunt beneficiare ale unui grant pentru conexiune suplimentară şi reversibilă, în timp ce alte două proiecte din interiorul Comunităţii Energetice, interconectările Ungaria-România şi Ungaria-Croaţia, au fost finalizate înainte de sfârşitul anului 2010. De asemenea, disponibilitatea cofinanţării, în cadrul EEPR, a proiectelor de interconectare România-Bulgaria şi Bulgaria-Grecia va conduce la îmbunătăţirea alternativelor de conectivitate pentru România care, în acelaşi timp, reprezintă oportunităţi suplimentare si pentru Republica Moldova.
53. În conformitate cu obiectivele UE de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi având în vedere angajamentele asumate de Republica Moldova în acord cu acquis-ul comunitar, Programul Naţional pentru Eficienţă Energetică 2011-2020 stabileşte pe termen lung economii de energie în proporţie de 20% până în 2020. Obiectivul intermediar pentru economiile de energie care urmează să fie realizate până în 2016 este stabilit la 9%. Obiectivele naţionale energetice pentru anul 2020 ale Republicii Moldova, cu un reper intermediar în 2015, sunt stabilite în mod coerent de către Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova pentru anii 2012-2020 şi Programul Naţional pentru Eficienţă Energetică 2011-2020:
-
În domeniul specific al securităţii energetice:
-
Realizarea interconexiunilor energetice: 139 de km de linii de energie electrică şi 40 de km de conducte de gaze naturale în 2020;
-
Stimularea utilizării energiei produse din surse de energie regenerabile raportate la consumul total brut intern: 20% în 2020, cu un obiectiv intermediar de 10% în anul 2015;
-
Asigurarea ponderii biocarburanţilor din totalul carburanţilor de 10% în 2020, cu un obiectiv intermediar de 4%;
-
Majorarea capacităţilor interne de producere a energiei electrice până la 800 MW în 2020;
-
Asigurarea ponderii producţiei anuale de energie electrică din surse de energie regenerabile de 10% în 2020.
-
În domeniul specific al eficienţei energetice:
-
Reducerea intensităţii energetice cu 10% în 2020;
-
Reducerea pierderilor în reţelele de transport şi de distribuţie cu până la 11% în 2020 (până la 13% în 2015) pentru energie electrică, cu 39% în 2020 (cu 20% în 2015) pentru gaze naturale şi cu 5% în 2020 (cu 2 % în 2015) pentru energie termică;
-
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (comparativ cu 1990) cu 25% în 2020;
-
Reducerea consumului de energie în clădiri cu 20% în 2020;
-
Ponderea clădirilor publice renovate de 10% în 2020.
54. Obiectivele naţionale pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice şi extinderea utilizării surselor regenerabile pentru 2020 sunt stabilite la nivele ambiţioase, în conformitate cu ţintele Uniunii Europene şi urmând deciziile şi recomandările Comunităţii Energetice, ale Republicii Moldova recunoscând beneficiile şi asumându-şi eforturile. Cu toate acestea, cel mai important in acest deceniu va fi obiectivul asigurării securităţii aprovizionării cu energie, cu cele două direcţi prioritare:
-
consolidarea tranzitului de energie electrică si gaze naturale, prin extinderea interconexiunilor (adiţional 139 km energie electrica / 40 km gaze naturale pana in 2020) şi
-
crearea platformei moderne de generare a energiei electrice (adiţional 800 MW instalaţi, cu creşterea ponderii generării energiei electrice din surse regenerabile la 10% din consum. .
În ceea ce priveşte obiectivele pentru 2030, acestea nu pot fi stabilite, deocamdată, ca praguri precise, date fiind multiplele incertitudini, care nu se aplică doar contextului Republicii Moldova, ci sunt legate de obiectivele internaţionale, care încă nu au fost stabilite.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-energetic-a-republicii-moldova-pn-n-anul-2030-abrevi.html?page=8
|
OBIECTIVE STRATEGICE SPECIFICE PENTRU 2012-2020 şI
MĂSURILE AFERENTE
|
OBIECTIVE STRATEGICE SPECIFICE PENTRU 2012-2020 şI
MĂSURILE AFERENTE
62. Obiectivele specifice ale Republici Moldova pentru perioada 2012-2012 sunt următoarele:
-
Asigurarea siguranţei aprovizionării cu gaze naturale prin diversificarea căilor şi surselor de aprovizionare, a tipurilor de purtător (gaz convenţional, neconvenţional, LNG) şi prin depozite de stocare, concomitent cu consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit al gazelor naturale
-
Consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit al energiei electrice, prin construcţia unor noi linii de interconexiune, conectarea la sistemul ENTSO-E şi consolidarea reţelei interne de transport al energiei electrice
-
Crearea unei puternice platforme de generare a energiei electrice şi termice prin retehnologizare, încălzire centrală eficientă şi marketing performant
-
Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi creşterea utilizării SRE
-
Asigurarea cadrului legislativ, instituţional şi operaţional pentru o concurenţă reală,
deschiderea efectivă a pieţei, stabilirea preţului pentru energie în mod transparent şi
echitabil, integrarea pieţei energetice a Republicii Moldova in piaţa interna a UE
-
Asigurarea cadrul instituţional modern si competitiv pentru dezvoltarea industriei energetice
63. Ca priorităţi în calea către realizarea acestor obiective, strategia identifică patru principii (cerinţe) strategice principale in calitate de piloni pentru perioada 2012-20:
-
Acţionarea într-un mod rapid pentru a furniza fonduri (incluzând subvenţii şi împrumuturi) şi/sau atragerea de investiţii private pentru consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit energetic prin realizarea conexiunilor fizice de gaze naturale şi energie electrică cu România şi, după finalizarea lor, (inclusiv funcţionarea sincronă/asincronă a sistemului electro-energetic cu sistemul ENTSO-E) - pentru integrarea în piaţa energetică internă a UE. Consolidarea reţelei interne de energie electrică reprezintă o prioritate doar în cazul în care acest lucru este solicitat de o funcţionare stabilă, sincronă cu sistemul ENTSO-E. Reabilitarea, acolo unde este cazul, a reţelelor interne de energie electrică şi de gaze naturale trebuie să vină mai târziu. Prevederea în legislaţie a responsabilităţilor şi a reglementărilor clare în ceea ce priveşte proiectele, organizarea de licitaţii în cazul în care este necesar şi atribuirea de contracte companiilor de top capabile.
-
Asigurarea condiţiilor şi promovarea fără întârziere a unei transpuneri corecte şi eficiente a legislaţiei UE în conformitate cu obligaţiile Tratatului de Instituire a Comunităţii Energetice şi negocierea acordului cu UE, dar concentrându-se cu adevărat pe modul în care componentele acquis-ului funcţionează in comun pentru a beneficia de o eventuală creştere economică şi o bunăstare socială. Atât compatibilitatea regulilor de piaţă cu cele ale UE si Comunităţii Energetice cât şi consolidarea rolului de ţară de tranzit vor asigura condiţiile necesare pentru viabilitatea platformei de generare constituită din activele actuale şi cele noi / retehnologizate bazate pe utilizarea combustibilului convenţional, si cele bazate pe surse regenerabile de energie.
-
Regândirea principiilor de management a instituţiilor publice, inclusiv a întreprinderilor deţinute de stat, din domeniul energiei, într-un mod durabil, printr-o guvernare corporativa modernă, eficientă, bazată pe o abordare strategică, competentă şi, nu în ultimul rând, onestă, în care interesele cetăţenilor sunt reprezentate în mod responsabil. Elaborarea si aprobarea unei baze legale pentru aceasta.
-
Dezvoltarea unei reţele de alianţe strategice, care combină politica şi interesele economice, care să includă vecinii şi părţile interesate puternice din regiune şi din întreaga lume (inclusiv organizaţii internaţionale şi corporaţii), pentru a ajuta la poziţionarea mai bună a ţării, ţinând cont de posibilitatea de a participa la proiecte comune, de a obţine subvenţii şi împrumuturi şi de a negocia preţurile pentru energie. În timp ce în regiune Turcia şi Azerbaidjan vor continua să crească, Ucraina tinde să facă tot posibilul pentru a se repoziţiona, dar Federaţia Rusă joacă un rol-cheie în satisfacerea nevoilor de gaze naturale ale UE şi va continua să rămână în această poziţie. La fel de important este de a atrage în Republica Moldova investiţii nu doar din UE, ci, de asemenea, şi investiţii din ţările menţionate mai sus.
Securitatea aprovizionării cu energie
64. Directivele privind securitatea aprovizionării cu energie electrică şi gaze naturale vor fi transpuse în legislaţia energetică primară, iar adoptarea ulterioară a reglementărilor specifice va garanta obţinerea beneficiilor de pe urma unei implementări complete a acquis-ului. Transparenţa procesului va face publicul conştient de acţiunile planificate în vederea securităţii aprovizionării cu energie şi va fi, de asemenea, parte a procesului de transpunere/implementare.
4.1.1 asigurarea securitatii aprovizionarii cu gaze naturale prin diversificarea cailor si surselor de aprovizionare, a tipurilor de purtator (conventional, de sist, LNG) si prin depozite de stocare, concomitent cu consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit al gazelor naturale
65. Elementele de flexibilitate ce contribuie la siguranţa aprovizionării cu gaze naturale, pe care Guvernul Republicii Moldova le are în vedere, sunt: diversificarea surselor de aprovizionare, GNL şi facilităţile de stocare a gazelor.
66. Diversificarea surselor de aprovizionare are trei elemente: îmbunătăţirea interconexiunilor de transport cu scopul de a oferi căi alternative de aprovizionare, un număr mai mare de furnizori alternativi şi o evaluare / exploatare mai bună a rezervelor existente în Republica Moldova.
-
Din punctul de vedere al căilor de aprovizionare, Republica Moldova are doar două ţări vecine care pot furniza fluxuri de la una sau mai multe surse de aprovizionare. Cu toate acestea, legătura existentă de aprovizionare cu gaze naturale cu România nu permite un flux reversibil, singura direcţie posibilă până în prezent fiind cea spre România. Consolidarea rolului actual al Republicii Moldova de tara de tranzit al gazelor naturale se bazează pe conservarea direcţiei actuale de tranzit şi crearea unei căi de tranzit de siguranţă în direcţia alternativă.
-
Conservarea pe viitor a direcţiei actuale de tranzit est - vest, care este şi direcţia principală de aprovizionare cu gaze naturale Asia - Europa, se va realiza prin consolidarea parteneriatului actual SA Moldovagaz – SAD Gazprom şi lărgirea interesului SAD Gazprom pentru conservarea acestei căi de tranzit prin integrarea sa orizontală prin implicarea în generarea energiei electrice, aflată în deplină concordanţa atât cu politica SAD Gazprom în Europa, cât şi cu necesităţile Republicii Moldova de retehnologizare a activelor de cogenerare din Chişinău.
-
Crearea căii alternative se va materializa prin construcţia gazoductului Ungheni - Iasi.
-
Din punctul de vedere al furnizorilor de gaze naturale, ambele ţări vecine se bazează, în prezent, pe aceeaşi sursă în amonte care este Concernul rus SAD Gazprom, în timp ce România mai are şi propria producţie de gaze naturale, iar Ucraina intenţionează să îşi redescopere propriul potenţial în domeniul gazelor naturale. Ambele ţări au alternative în gazul extras în largul mării şi gazul de şist. Aceşti vecini au drept scop diversificarea surselor de aprovizionare cu paşi specifici, care vizează ambele gazul din Marea Caspică drept resursă, România prin proiectele Nabucco şi AGRI, iar Ucraina prin construcţia unui terminal GNL.
-
Din perspectiva surselor interne, zonele din sudul Moldovei (bazinele cu gaz din zonele rezidenţiale Goteşti, Baurci, Aluat, Manta) vor fi reevaluate, procesul fiind combinat cu implementarea unei politici clare de concesionare a zăcămintelor in beneficiul statului şi al cetăţenilor.
In ceea ce priveşte diversificarea surselor de furnizare a gazelor naturale, de-a lungul deceniilor,
-
Până în jurul anului 2015 nu va exista nici o alternativă pentru gazul rusesc şi până în 2020 tranzitul prin Ucraina va rămâne relativ stabil.
După 202010 tranzitul spre Europa prin Ucraina s-ar putea diminua, având in vedere darea în folosinţă a magistralei Nord Stream şi planificarea construcţiei de către Gazprom a magistralei South stream. două magistrale paralele vor traversa teritoriul Comunităţii Energetice11. La acea vreme, Republica Moldova va beneficia de avantajele calităţii de membru al Comunităţii Energetice prin participarea activă în viaţa comunităţii, aceasta fiind programat a fi aprovizionată la acea dată cu gaze naturale atât prin Coridorul Sudic cât şi prin South Stream cu gaze naturale din Asia, atât din Azerbaidjan, cât şi din Rusia.
67. GNL. În cazul unui deficit, aşa cum s-a întâmplat în timpul crizei gazelor din 2009, gazele naturale lichefiate ar putea reprezenta o cotă importantă de aprovizionări suplimentare; la acel moment, această cota a fost de circa 10%. GNL este o şansă pentru ca piaţa gazelor naturale din Europa de Sud-Est să crească în volum, precum şi să îşi sporească lichiditatea, care ar putea oferi o bază pentru tranzacţionarea pe termen scurt. Cu toate acestea, trebuie luate în considerare condiţii specifice, atunci când Republica Moldova va decide, după o analiză atentă, să devină parte a iniţiativei: investiţiile în GNL sunt foarte mari în comparaţie cu conductele, iar Turcia nu va permite tranzitul tancurilor cu GNL prin Bosfor.
Odată ce proiectul AGRI, care include Ungaria, România, Georgia şi Azerbaidjan, poate deveni fezabil12, în funcţie de investiţiile suplimentare, alternativa pentru Republica Moldova de a participa la proiect va fi analizată în termeni de viabilitate atât din punct de vedere financiar, cât şi tehnic.
68. Stocarea gazelor naturale. Posibilitatea îndeplinirii standardelor de siguranţă a alimentării folosind facilităţile de stocare localizate nu doar în Ucraina, ci şi în România va fi valorificată ca parte a acordurilor legate de construcţia unei interconectări suplimentare cu România printr-un acord bilateral specific, aşa cum sugerează directiva aplicabilă. Între timp, posibilitățile pentru construcţia capacităţii de stocare a gazelor naturale pe teritoriul Republicii Moldova au fost explorate în două studii, realizate în 2009 de compania Berkeley Associates13 şi în 2011 de Institutul pentru Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei14. Posibilitatea implementării rezultatelor studiilor va fi examinată cu donatorii mai târziu. Beneficiile capacităţii de stocare a gazelor naturale vor fi reprezentate de capacitatea îmbunătăţită a sistemului de furnizare de a acoperi vârful de consum, precum şi de a asigura aprovizionarea în condiţii de tranzit întrerupt.
consolidarea rolului republicii moldova de culoar de tranzit al energiei electrice, prin construirea unor noi linii de interconexiune, conectarea la sistemul entso-e si consolidarea retelei interne de transport al energiei electrice
69. Spre deosebire de gazele naturale, transportul de energie electrică in dezvoltarea reţelei în beneficiul concurenţei şi diversificării nu are nici o alternativă. Aceste beneficii pot fi furnizate numai prin participarea la o piaţă mai mare de energie, care nu va apărea pentru Republica Moldova nici o data în lipsa facilităţilor fizice pentru interconectarea asincronă / sincronă a reţelei sale cu sistemul European ENTSO-E.
-
Proiectele de interconectare a Republicii Moldova cu piaţa internă de energie a UE prin linii electrice şi conducte de gaze noi, precum şi măsurile de suport privind reţelele/conductele interne sunt esenţiale atât pentru siguranţa aprovizionării, cât şi pentru bunăstarea socială din Republica Moldova, conexiunea cu UE oferind pe lângă o securitate sporită şi preţuri mai bune pe piaţă, prin perspectiva îmbunătăţirii concurenţei, ceea ce va rezulta într-un preţ final al energiei mai puţin împovărător pentru consumatori.
71. Interconectorul de energie electrică cu România. În prezent, interfaţa dintre Republica Moldova şi România este formată de o linie electrică aeriană LEA de 400 de kV Vulcăneşti–Isaccea şi trei linii LEA de 110 kV. Există o necesitate critică pentru alte linii de înalta tensiune pentru a îndeplini criteriile de siguranţă şi a creşte capacitatea interfeţei. De asemenea, linia de 28 km de 110 kV cu România: Fălciu-Gotești, pentru care lucrările au început in 2008 a fost finalizată pe partea Moldovei.
Până în 2020, viitoarea extindere a rețelei de electricitate va include un minim de două linii de 400 de kV de interconexiune cu sistemul electroenergetic român:
-
LEA Strășeni-Iași (alternativ, Strășeni-Ungheni 330 sau 400 kV și Ungheni-Iași 400 kV)
72. In 18.02.2011 a fost semnat între Î.S. “Molelectrica” şi S.C. “Transelectrica” Memorandumul de înţelegere privind construirea LEA-400 kV Bălţi (Republica Moldova) – Suceava (România), pentru care studiul de fezabilitate a fost finanțat de BERD. Studiul a fost finalizat costul implementării proiectului ridicându–se la cca 57 milioane de euro, 29 milioane de euro fiind costul proiectului pentru partea moldovenească (costul a 52 km pe teritoriul ţării din totalul de 115 km)15. Proiectul va fi finanţat de BERD şi BEI.
73. Este necesar un studiu de fezabilitate similar și pentru linia Strășeni-Ungheni-Iași pentru a stabili condițiile tehnice și costurile asociate, acestea din urmă cerând și identificarea sursei de finanțare. Costul acestei linii se ridică la 64 milioane de euro, 28 milioane de euro pentru partea română și 36 milioane de euro pentru partea moldovenească16.
74. Este un program ambițios, pe care nici bugetul de stat, nici Î.S. Moldelectrica nu și-l pot permite integral. Scenariile alternative care pot asigura fondurile necesare sunt:
-
Transformarea interconectării RM-UE într-o prioritate de vârf pe agenda UE și ENTSO-E, utilizându-se toate căile de cooperare17 pe care calitatea de parte contractantă a Comunităţii Energetice şi parteneriatul cu UE le oferă.
-
Continuitatea sprijinului donatorilor şi IFI care au contribuit până în prezent într-un mod important la dezvoltarea rețelei interne de energie electrică a Republicii Moldova, precum și la îmbunătățirea operării acesteia prin noi facilități, într-un efort final de a transforma sistemul de energie electrică al Republicii Moldova într-o componentă viabilă a sistemului UE. Implementarea efectivă a acquis-ului este condiționată de această conectare.
-
Oportunitatea CERMS de a sprijini un potenţial export de energie electrică prin participarea la proiectul de interconectare.
75. Interconectorul de energie electrică cu Ucraina. Congestia pe interconexiunea Republica Moldova - Ucraina limitează importul şi tranzitul de energie electrică. Pentru a creşte capacitatea interconectării Republica Moldova – Ucraina este necesară construcţia unei noi linii electrice de 330kV "Bălţi-CHE Novodnestrovsk" cu lungimea 123 de km (87 de km pe teritoriul Republicii Moldova) studiul de fezabilitate fiind finalizat pe partea moldovenească. Costul este estimat la minimum 15 milioane de euro, 6 milioane de euro pe partea ucraineană şi 9 milioane de euro pe partea moldovenească. Ca şi în cazul proiectului precedent, întreprinderea unor paşi viitori depinde de Proiectul de interconectare la sistemul energetic ENTSO-E CE, precum şi de costurile de finanţare.
76. Reabilitarea şi modernizarea reţelei de energie electrică. Banca Mondială a finanţat deja proiectul Energetic II care asigură modernizarea echipamentului energetic şi un nou sistem de măsurare, acum finalizat, şi instalarea unui nou sistem SCADA. Ca o continuare a lucrărilor de reabilitare şi consolidare a reţelei de transport al energiei electrice, Î.S. Moldelectrica are posibilitatea să reabiliteze reţeaua de transport folosind un credit aprobat de BERD în valoare de 17 milioane de Euro (21.5 milioane de dolari), şi un credit aprobat în valoare de 15 milioane de euro (19 milioane de dolari) de la BEI, precum şi grantul oferit de Facilitatea de investiţii pentru vecinătate (NIF) a Comisiei Europene în valoare de 7 milioane de euro (9 milioane de dolari). Estimarea costurilor proiectului este de circa 31.5 milioane de euro18. Reabilitarea va îmbunătăţi eficienţa energetică a reţelei Î.S. Moldelectrica, va consolida stabilitatea furnizării de energie şi va îmbunătăţi operaţiunile generale ale companiei, o precondiţie pentru integrarea Republicii Moldova în sistemul european de transport ENTSO-E.
77. În cadrul reuniunii din februarie 2011, Consiliul de Miniştri al UE a decis că anul 2014 va fi termenul limită de integrare a pieţei interne europene de energie. Evenimente recente demonstrează că acest termen este posibil de respectat. În acelaşi timp, Comunitatea Energetică estimează că integrarea sa va avea loc până în 2015. Pentru Republica Moldova, integrarea are o importanţă vitală pe termen mediu. Anul 2019 reprezintă termenul cel mai optimist pentru conectarea reţelelor, în timp ce un termen limită dincolo de anul 2020 este inacceptabil. Pentru Republica Moldova aderarea la reţeaua ENTSO-E semnifică aderarea la piaţa regională lărgită a UE.
78. Î.S. Moldelectrica (Republica Moldova) şi CNTEE Transelectrica SA (România) au semnat Memorandumul de Înţelegere care vizează aderarea comună la ENTSO-E. A fost depusă o cerere comună înainte de termenul limită din 31 martie 2011 de către Republica Moldova, Ucraina şi România la Programul Operaţional Comun pentru finanţarea studiului de fezabilitate privind condiţiile de aderare comună a Republicii Moldova şi Ucrainei la ENTSO-E. Faza I a cererii a fost aprobată, iar faza II cu o propunere de proiect detaliată este în curs de pregătire. La începutul lunii mai 2012, Programul Comun a aprobat un grant de 5 milioane de euro pentru Studiul de Fezabilitate. Costul total al studiului de fezabilitate este de 7.067 milioane de euro19 iar durata de execuţie este de 30 luni.
-
Studiul de fezabilitatea urmează să prezinte scenarii diferite: conectarea sincronă versus conectarea asincronă. O anticipare a alternativelor pe care studiul le va analiza este prezentata în analiza SWOT a acestor alternative (Anexa 5, 5.1). Conectarea asincronă la ENTSO-E20 semnifică posibilitatea de a decide fără constrângeri oricând între alternativa de a cumpăra energie din Est / Vest, independent de evoluţia pieţei din Ucraina, însă în funcţie de nivelul preţurilor. De asemenea, această soluţie permite Republicii Moldova arbitrajul comercial între cele două blocuri, precum şi evitarea deconectării sistemului ucrainean de la sistemul IPS/UPS, deconectare care se consideră a fi foarte dificilă din punct de vedere tehnic şi foarte costisitoare din punct de vedere financiar.
80. Conectarea asincronă (back-to-back) a Republicii Moldova cu un segment complet Moldova-România sincron cu ENTSO-E necesită instalarea staţiilor back-to-back în Moldova la:
-
LEA 400 kV CERMS-Vulcănești (proiect strict necesar)
-
LEA 400 kV Bălţi-Suceava (proiect suplimentar, conduce la dezvoltarea secţiunii sincrone Moldova -România cu conectare asincronă şi majorarea fluxului posibil de export-import-tranzit)
-
LEA 400 kV Străşeni-Iaşi (proiect suplimentar, conduce la formarea secţiunii sincrone complete Moldova -România cu conectare asincronă, majorarea fluxului posibil de export-import-tranzit şi asigurarea regimului n-2)
Soluţia back-to-back este bazată pe linia existentă 400 kV CERMS-Vulcăneşti ca soluţie minimală, cu extinderi prin intermediul celorlalte două linii LEA. Pentru fiecare convertor de 500 MW, costul estimat este de 70 milioane de euro. În cazul racordării asincrone, LEA 330 kV Bălţi - CHE Dnestrovsk constituie un proiect suplimentar, în vederea extinderii posibilităţilor de import din Ucraina. Dacă staţiile back-to-back vor fi instalate în România, secţiunea Moldova-România va fi racordată asincron cu ENTSO-E.
81. Conectarea sincronă a Republicii Moldova la ENTSO-E, împreună cu Ucraina conservă beneficiul participării la piaţa internă de energie electrică cât şi avantajele arbitrajului între sursele de energie electrică din est şi vest, dar momentul în care Republica Moldova va avea acces la aceste beneficii şi avantaje va fi întârziat cu perioada necesară trecerii cu succes a testelor de funcţionare sincronă.
4.1.3 crearea unei puternice platforme de generare a energiei electrice si termice, prin retehnologizare, incalzire centrala eficienta si marketing performant
82. Capacitatea de generare a energiei electrice instalată în Republica Moldova reprezintă premisa creării unei platforme de generare ce poate contribui substanţial atât la creşterea economică şi bunăstarea socială în ţară, cât şi la echilibrarea consumului în cadrul Comunităţii Energetice, condiţionat de realizarea integrării reale a pieţei din RM in piaţa regională. Această capacitate nu se limitează la activele de generare, care, în mare măsură, necesită acţiuni energice de reabilitare, retehnologizare, inclusiv dezafectare şi înlocuire. Este important amplasamentul, integrarea în reţea, dar şi în mediu şi în cadrul urbanistic, personalul calificat pentru operare şi întreţinere, ştiinţa specifică şi tradiţia acestui sector industrial în Republica Moldova.
83. Pentru formarea şi consolidarea platformei de generare, analiza SWOT (Anexa 5, 5.2) a permis definirea a trei direcţii principalele de dezvoltare, cu constituirea in această bază a mixului ţintă, Capacităţile de generare din componenţa platformei sunt: cogenerare, regenerabile, CERMS. CERMS şi CET-urile din Chişinău necesită o abordare diferenţiată, în direcţia retehnologizării pentru creşterea eficienţei a celei dintâi, respectiv înlocuirii integrale în cazul centralelor de cogenerare, având în vedere costul extrem de ridicat al electricităţii produse de acestea. In baza creşterii aşteptate a cererii pentru energie electrică în Republica Moldova, va fi adaptată legislaţia primară şi cea secundară necesare integrării în sistem a unor noi capacităţi de generare, bazate pe utilizarea surselor regenerabile.
84. Ipoteza de bază avută în vedere pentru atragerea investitorilor este că investiţiile în noile capacităţi de generare, atât prin utilizarea surselor regenerabile, cât şi in cogenerare vor fi realizate în termen lung exclusiv în condiţiile de risc ale pieţei Republicii Moldova. Aceasta înseamnă că aceste proiectele vor fi finanţate având la bază aşteptarea de a genera o rată rezonabilă de rentabilitate prin veniturile obţinute din vânzarea energiei electrice produse pe piaţa autohtonă.
85. Ca o condiţie de principiu pentru stimularea investiţiilor viitoare, in reabilitări, retehnologizări şi construcţia de noi capacităţi există unele premise economice majore, în ceea ce priveşte relaţiile dintre costurile investiţiilor şi veniturile aşteptate. Aceste corelaţii sunt importante pentru fiecare investitor rezonabil, nu doar în Moldova, dar şi în orice altă ţară. În acelaşi timp, aceasta înseamnă că pentru realizarea investiţiilor necesare, condiţiile aşteptate de investitori pentru investiţiile in Moldova vor fi aceleaşi ca şi în orice altă ţară sau chiar mai bune.
86. Pentru cele trei direcţii de constituire a capacității platformei de generare adoptate de Guvernul Republicii Moldova există din partea investitorilor, pe termen lung, aşteptarea că preţurile stabilite de piaţa en-gros vor reflecta costul marginal de sistem pe termen scurt (CMTS), cu condiţia ca piaţa să fie gestionată într-un mod eficient, prin urmare, CMTS al sistemului, va fi egal cu CMTS al unităţii infra-marginale al cărei preţ de ofertă stabileşte preţul de echilibru. Într-o piaţă funcţională, fără o penurie de unităţi de generare, determinarea preţurilor CMTS de regulă are loc. Costurile investiţiilor vor trebui recuperate în timpul orelor de vârf, prin preţuri mai mari.
87. Fără o piaţă de capacitate (sau plăţi pentru capacitate), orientată spre recuperarea costurilor fixe ale unităţilor de generare ─ aşa cum este cazul pe piaţa energetică a Republicii Moldova ─ toate unităţile, cu excepţia unităţii(lor) infra-marginale, vor profita pe piaţa concurenţială de diferenţa dintre preţul de echilibru de pe piaţă şi preţul lor de ofertă, care, teoretic, ar trebui să reflecte CMTS al acestora. Cu toate acestea, pieţele doar de energie (fără piaţă de capacitate sau plăţi pentru capacitate) sunt predispuse la volatilitatea preţurilor, astfel, condiţia necesară pentru a fi îndeplinită de către toate proiectele viitoare este de a putea obţine un nivel al preţului care să reflecte costul marginal pe termen lung (CMTL) al centralei. Acest lucru va permite atingerea unui randament al investiţiilor bazat pe piaţă, precum şi fezabilitatea din punct de vedere financiar.
88. Pe direcţia ESR-E o mai bună investigare a potenţialului ţării în ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie, în contextul definirii cotelor ţintă este condiţia prealabilă necesară înainte de introducerea stimulentelor adecvate pentru sector. Măsurile de reglementare de suport, ce urmează a fi adoptate, includ nu numai calculul tarifelor pentru energia electrică generată din surse de energie regenerabile (SRE-E), însă de asemenea şi o definiţie a mecanismului de transfer al costurilor suplimentare de la un generator SRE-E la consumator, procedurile de dispecerizare prioritară, regulile şi procedurile de conectare la reţea inclusiv distribuţia între investitor şi operatorul reţelei a costurilor determinate de conectare. Ar putea fi necesare stimulente pentru SRE-E şi licitaţii pentru proiectele SRE-E pentru investiţii suplimentare, urmate de aranjamente contractuale aferente pieţei pentru a echilibra generarea intermitentă pe bază de surse regenerabile şi îmbunătăţirea reţelelor.
89. În afară de capacitatea actuală de generare a energiei electrice (CERMS) şi de capacităţile noi, in baza surselor regenerabile şi în cogenerare pentru a acoperi consumul prognozat, în ce priveşte atât energia cât şi capacitatea, până la conectarea la ENTSO-E Republica Moldova este obligată să aibă în vedere doar puţine alternative la importul din Ucraina, având în vedere constrângerile de transport (eventual România şi / sau Bulgaria).
90. Eficienţa energetică la generare, precum şi în distribuţie, trebuie să devină un criteriu esenţial pentru autorizarea capacităţilor de generare, fiind necesare eforturi suplimentare pentru a mări substanţial implementarea cogenerării de înaltă eficienţă, termoficarea şi răcirea centralizată. .
91. O problemă cheie a analizei capacităţilor noi de generare a electricităţii în Republica Moldova este posibilitatea de atragere a investiţiilor private. În acest sens, atât pentru datoriile sectorului termic cât şi pentru datoria către SAD Gazprom în valoare de 3,5 miliarde de dolari pentru gazele naturale consumate în Transnistria urmează să fie aplicate deciziile luate privind încălzirea centralizată, respectiv identificarea si aplicate soluţii rapide şi fezabile pentru cele din urmă.
92. Pe parcursul a mai multor ani, producţia de energie electrica a CERMS şi alternativ / împreună, cea din Ucraina a avut un preţ mai mic decât cele din UE. Acest lucru poate fi un motiv de amânare a deciziilor cu privire la interconectarea Republica Moldova / ENTSO-E.
În acest moment, este însă clar că
(a) importul de energie electrica din UE a devenit competitiv şi
(b) poziţia lor dominantă şi tentaţia de a avea înţelegeri tacite va îngreuna mereu negocierea preţurilor. Singura modalitate de a păstra un echilibru in stabilirea concurenţială a preţului in piaţa din Republica Moldova va fi de a pune faţă în faţă capacităţile existente cu alţi concurenţi într-o piaţă în care până în prezent acestea dictează preţul.
93. Odată stabilite direcţiile prioritare de creare a unei puternice platforme de generare un rol important îl au deciziile privind proporţiile mixului de generare:
-
Obiectivul propus pentru anul 2020 este extinderea capacităţii existente cu 800MW. Aceasta se va realiza prin dezafectarea celor 250MW existenţi in prezent in cogenerare (Chișinău CET-1, CET-2) şi construirea unor capacităţi noi totalizând 1050MW.
-
650MW din cei 1050MW vor fi realizaţi prin construcţia unei centrale în cogenerare în Chişinău. Având in vedere costuri aproximative de instalare de 950 Euro/kW, pentru cei 650MW pe gaze naturale rezultă o investiţie totală necesară de circa 617.5 milioane de euro. Presupunând un factor de capacitate de 0.5, cei 650MW vor genera 2.85 TWh.
-
400 MW din cei 1050MW produs de capacităţile noi de generare va include şi generarea energiei electrice din surse regenerabile. In conformitate cu angajamentul de a produce 10% din volumul energiei electrice consumat în 2020, considerând un factor de capacitate de 0.25, capacitatea minimă necesară ESR-E este de circa 250 MW. O capacitate sporită faţă de această ţintă minimă, de 400 MW va putea acoperi cca 16% din consumul estimat în 2020. Se presupune că investiţiile în tehnologiile SRE-E vor veni din iniţiative private. O contribuţie a surselor regenerabile la acoperirea consumului prognozat de energie electrică al ţării pentru anul 2030 (8.491TWh) de 15% va fi acoperită de capacităţile de generare utilizând SRE de 600MW (aplicând acelaşi factor de capacitate de 0,25). La creşterea de 200 MW îşi va putea aduce contribuţia potenţialul de surse de energie solară al ţării, în condiţiile unei scăderi a costurilor în deceniul următor.
-
Volumul de gaze naturale consumat anual de capacitatea nouă in cogenerare de 650MW, respectiv CET din Chisinau, va afecta consumul total de gaze naturale în Republica Moldova cu un volum de 262.76-276.95 mln m3 anual.21 Cu toate acestea, acest impact asupra consumului de gaze naturale este substanţial redus faţă de cel actual. În 2011 volumul gazelor naturale consumate de sectorul energetic pe malul drept al râului Nistru (circa 350MW) a fost de 430.8 mln m3 în total, ceea ce constituie 41.6% din volumul total de 1036.3 mil. m3 livraţi in tara. Factorul de capacitate pentru cel mai important producător de electricitate, CET-2, a fost de circa 0.35%.
-
In cazul daca scenariul propus mai sus nu va fi posibil de realizat din cauza statutului special al CERMS, Guvernul va considera un scenariu alternativ pentru acoperirea capacitatilor noi de generare pe gaze naturale sau alte tipuri de hidrocarburi in baza tehnologiilor moderne prietenoase mediului.
94. Întrucât populaţia de astăzi nu poate suporta o plată care să compenseze protecţia socială excesivă din trecut soluţiile alternative ce pot fi avute in vedere sunt un aport financiar din partea statului sau transferul activelor în schimbul plăţilor directe. Guvernul nu îşi poate insa permite simultan achitarea datoriilor şi investiţiile în reabilitarea / înlocuirea activelor, astfel încât sunt preferabile atât transferul activelor în schimbul plăţilor directe pentru soluţionarea problemei datoriilor, cât şi atragerea capitalului privat pentru asigurarea investiţiilor in scopul îmbunătăţirii capacităţilor de generare a energiei termice / electrice. Transferul activelor reţelelor de gaz către SA Moldovagaz necesită îndeplinirea unor etape succesive: metodologia de evaluare a activelor reţelei de gaz, agrearea transferului, evaluarea activelor şi agrearea juridică a transferului. Până in prezent, realizările în ceea ce priveşte soluţionarea problemei datoriilor sunt: stoparea acumulării datoriilor, furnizarea gazelor naturale fără întreruperi, precum şi semnarea memorandumului de înţelegere de către Termocom, CET1, CET2, Moldovagaz, Chişinău Gaz şi Municipiul Chişinău.
95. Pentru a asigura funcţionarea sistemului centralizat de încălzire, si de asemenea, pentru promovarea în continuare a generării electricităţii in regim de cogenerare, întregul sistem centralizat de încălzire trebuie reevaluat din punct de vedere tehnic cu scopul de a reduce pierderile de energie prin reabilitare, precum şi de a reduce consumul de gaze naturale prin aplicarea tehnologiilor de trigenerare. Planurile ar putea merge şi mai departe, spre construirea unei CET absolut noi în Chişinău, ţinând cont de faptul că cerinţele mai sus menţionate referitor la povara energiei termice impun o abordare nouă în proiectare. Investiţia trebuie asigurată prin atragerea investitorilor străini. Cel mai mare beneficiu va fi realizat dacă investiţia, susţinută de contracte de procurare obligatorie a energiei electrice produse in cogenerare va atrage interesul unei companii experimentate în afacerile de furnizare a gazelor naturale.
96. Obiectivele generale ale procesului descris sunt:
-
Restabilirea credibilităţii pieţei şi asigurarea viabilităţii agenţilor economici prin :
-
Soluţionarea problemei datoriilor,
-
Dezactivarea (închiderea temporară) a cazanelor uzate din regiunea Chişinăului, care afectează costul general al alimentării cu căldură,
-
Evitarea vânzării volumelor de energie termică în baza unei competiţii neloiale (întreprinderea municipală de livrare a agentului termic si CET-uri) şi dezvoltarea unei concurenţe în condiţii echitabile pe piaţă şi cu divizarea transparentă a costurilor.
-
Reducerea preţului energiei termice şi asigurarea cadrului de reglementare pentru sprijinirea unui consum mare de agent termic pentru a transforma cogenerarea într-o tehnologie durabilă de trigenerare pentru a genera atât energie termică cât şi electrică,
-
Transformarea electricităţii produse prin cogenerare într-o generare cu cost competitiv.
97. Baza legislativă pentru atingerea obiectivelor este noul Concept cu privire la "Restructurarea corporativă, instituţională şi financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din municipiul Chişinău"22 împreună cu cadrul legislativ existent în acest domeniu, în absenţa legii de bază pentru crearea cadrului legal al sectorului aprovizionării cu energie termică. În conformitate cu acest document, sunt definite atribuţiile Ministerului Economiei, Consiliului Municipal Chişinău, Primăriei, Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetica şi este definit conceptul pentru livrarea agentului termic în Chişinău prin sistemul centralizat de termoficare. Este definit procesul de fuziune a Termocom SA şi a celor două CET-uri, iar reglementarea datoriilor curente şi a celor îngheţate va urma împreună cu reorganizarea celor trei întreprinderi, incluzând şi aspectele de administrare.
Principiile de bază pentru procesul ce urmează definirii conceptului sunt:
-
reglementarea datoriilor,
-
îmbunătăţirea solvabilităţii,
-
îmbunătățirea eficienței operaționale,
-
echilibrul rațional între sistemul centralizat de încălzire și cel individual,
-
modernizarea activelor,
-
inclusiv reabilitarea rețelelor termice,
-
instalarea contoarelor de energie termică
-
reabilitarea termică a clădirilor.
98. Va fi implementată o tehnologie nouă, eficienta pentru ca CET să furnizeze beneficiile reale aşteptate de la combinarea generării energiei termice cu cea electrică. De asemenea sunt necesare măsuri de reglementare pentru protecţia şi sporirea consumului de energie termică furnizată prin cogenerare. În etapa de tranziţie, tarifele fixe vor susţine cogenerarea, în timp ce mai târziu, va fi asigurat cadrul de reglementare pentru participarea energiei electrice produsă în cogenerare în piaţă. O schemă bonus va permite generării electricităţii prin cogenerare să intre pe piaţa concurenţială.
4.1.4 Îmbunătățirea Eficienţei energetice şi dezvoltarea utilizarii SRE
99. Pe lângă nivelul redus al resurselor energetice şi dependenţa foarte mare de importuri, eficienţa energetică scăzută şi intensitatea energetică mare sunt motivele pentru care eficienţa energetică este considerată drept unul din aspectele principale ale Strategiei energetice a Republicii Moldova până în 2020, şi ca o iniţiativă pentru Moldova care dispune de resurse limitate. Ca şi dezvoltarea utilizării SRE, îmbunătăţirea eficienţei energetice are un statut excepţional, comparativ cu alte obiective specifice în contribuirea atât la securitatea aprovizionării cu energie cât şi la durabilitatea mediului înconjurător şi la combaterea schimbărilor climatice. Potenţialul existent de economisire a energiei este demonstrat de audituri şi proiecte. Evoluţia intensităţii energetice arată o reducere de trei ori mai mare în cinci ani (1997-2002), în timp ce în 2007, intensitatea a fost redusă la jumătate în comparaţie cu anul 2001. Aceasta înseamnă că aceste modificări relativ pozitive ale indicatorilor de eficienţă energetică au fost în mare parte furnizate de dezvoltarea economiei în anii 2002-2007, comparativ cu perioada precedentă. Problema pentru Republica Moldova va fi de a menţine această tendinţă pozitivă, într-o situaţie de creştere economică mai rapidă pe parcursul perioadei 2020 şi dincolo de aceasta.
100. Estimările recente ale Comisiei Europene, care vizează obiectivele naţionale pentru eficienţa energetică pentru 2020, pe care statele membre le-au stabilit în contextul Strategiei Europa 2020, sugerează că UE va atinge doar jumătate din obiectivul de 20% în anul 202023. Aceasta confirmă încă o dată complexitatea politicilor de economisire a energiei şi de implementare practică a acestora chiar şi pentru ţările care au experienţă mai mult sau mai puţin extinsă în măsurile de economisire a energiei şi de eficienţă energetică. În ceea ce priveşte Republica Moldova, abordările şi experienţele naţionale care vizează eficienţă energetică sunt mult mai puţin vaste, deci acţiunile vor fi concentrate pe cele mai productive măsuri şi politici în acest mod evitându-le pe cele mai puţin eficiente.
101. Pe 20 noiembrie 2011, Guvernul Republicii Moldova a aprobat "Programul Naţional pentru eficienţa energetică pentru perioada 2011-2020". Programul Naţional oferă un set trans-sectorial de activităţi pentru perioada 2011-2020, precum şi o Strategie naţională de comunicare pentru consumatorii finali. Ministerul Economiei, în colaborare cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi alte organisme centrale de specialitate ale administraţiei publice, va elabora un cadru de reglementare necesar pentru a promova şi stimula imbunatatirea eficienţei energetice (EE) şi utilizarea surselor de energie regenerabilă. Acesta este motivul pentru care primul obiectiv strategic al Republicii Moldova pentru perioada până în 2020 va fi de a institui un cadru modern de reglementare a eficienţei energetice pentru a asigura capacitatea sistemului administrativ şi pentru a asigura un management eficient.
102. În conformitate cu obiectivele UE de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi având în vedere angajamentele asumate de Republica Moldova, aliniate cu acquis-ul comunitar, Programul Naţional pentru Eficienţă Energetică 2011-2020 stabileşte economii de energie pe termen lung de până la 20% până în 2020. Un obiectiv intermediar pentru economiile de energie, care urmează să fie realizat până în 2016, este stabilit la 9%.
103. Obiectivele naţionale ale Moldovei pentru anul 2020 sunt stabilite în Programul Naţional pentru Eficienţă Energetică 2011-2020:
-
20% energie din surse regenerabile în consumul final de energie în ţară;
-
10% energie din surse regenerabile în toate formele de transport.
Obiectivele intermediare pentru anul 2015 sunt:
-
10% - ponderea energiei regenerabile în consumul final de energie;
-
6% - volumul amestecului de etanol şi benzină, în volumul de benzină vândut;
-
5% - volum de amestec de biomotorină şi volumul de motorină vândut.
104. În ceea ce priveşte obiectivele pentru 2030, strategia indică faptul că există si alternative mai puţin costisitoare decât utilizarea surselor regenerabile pentru abordarea securităţii aprovizionării, precum şi pentru reducerea schimbărilor climatice. O politică judicioasă a importurilor, care combină contractele pe termen mediu cu tranzacţionarea pe termen scurt, poate să aducă aceleaşi rezultate în ce priveşte securitatea şi reducerea emisiilor de CO2, dar o povară mai mică privind preţul final al energiei electrice.
105. Acest nou cadru de reglementare a eficienţei energetice include, ca un element-cheie, recent creata Agenţie pentru Eficienţă Energetică. Sistemul planului naţional de acţiune pentru eficienţă energetică ce urmează a fi elaborat de agenţie la fiecare 3 ani, va deveni coloana vertebrală a implementării strategiei privind eficienţa energetică.
106. Setul măsurilor principale pentru imbunatatirea eficienţei energetice, care urmează să fie puse în aplicare, include: crearea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, achiziţionarea şi dispecerizarea cu prioritate a energiei electrice generate de CET-uri, sisteme performante de măsurare şi dispozitive pentru căldură şi energie, etichetarea tuturor dispozitivelor electrice, în funcţie de clasa de eficienţă energetică a acestora, consumul de energie şi nivelul zgomotului, clădiri eficiente energetic etc. În cadrul tuturor măsurilor posibile de eficienţă energetică, cele care sunt relativ simple în organizare şi oferă un efect rapid si vizibil vor fi puse în aplicare mai devreme. O astfel de abordare va duce la creşterea nivelului de conştientizare a acestor probleme şi vizibilitatea rezultatelor după ce măsurile au fost luate.
107. O atenţie deosebită în domeniul promovării EE va fi acordată şcolarizării şi formării personalului, studenţilor din universitati şi elevilor din şcoli şi a populaţiei în sens larg în ceea ce priveşte utilizarea eficientă a energiei, economisirii energiei, şi acţiunilor conexe. Pentru acest scop, vor fi elaborate o serie de programe educaţionale în scopul de sensibilizare a opiniei publice, vor fi organizate concursuri şi vor fi demonstrate realizări în acest domeniu.
108. Principalul motiv al acestei abordări este lipsa experienţei practice în domeniul EE şi a cadrului instituţional în ţară. În acest sens, nu ar trebui să fie o problemă atunci când primul PNAEE va fi dedicat, în cea mai mare parte, creării cadrului instituţional ca o baza pentru evoluţia viitoare în economiile de energie şi măsurile de eficienţă şi rezultate.
109. Direcţiile de dezvoltare a utilizării SRE in perioada 2012-2020 vor fi similare la nivel conceptual cu cele utilizate pentru imbunatatirea eficienţei energetice. Prioritatea generală pentru dezvoltarea utilizării SRE în Republica Moldova va fi crearea cadrului instituţional naţional, care va oferi un suport corespunzător pentru această dezvoltare, integrare armonizată în infrastructura energetică existentă şi recuperarea aşteptată a investiţiei în generarea suplimentară de energie curată, un impact redus asupra mediului şi îndeplinirea cerinţelor Comunităţii Energetice şi cerinţelor UE în domeniu.
110. Având in vedere dimensiunile relativ mici ale ţării, potenţialul limitat al resurselor disponibile ale SRE-E, reprezentate în cea mai mare parte de energia solară şi, într-o măsură mai mică, de energia eoliană, pentru integrarea in sistem a volumului programat de generare ESR-E se vor organiza licitaţii centralizate pentru o capacitate limitată de SRE-E pentru energia eoliană şi solară. Această metodă va permite Guvernului Republicii Moldova să controleze volumul capacităţilor instalate, precum şi o mai bună anticipare a amplasărilor în teritoriu, ceea ce se află într-o strânsă legătură cu investiţiile necesare pentru extinderea reţelelor de transport şi distribuţie pentru a face faţă modificărilor formatului fluxurilor de energie electrică. Metoda va asigura totodată optimizarea costurilor pentru consumatorul final şi o retribuire viabilă economic pentru investitori. .
111. Un volum de cca 400 MW de capacitate eoliană, programat a fi dezvoltată în conformitate cu o obligaţie declarată de a cumpăra toată energia generată la preţul final al licitaţiei, va atrage interesul potenţialilor investitori în utilizarea energiei eoliene, pentru care este tot mai dificil de a identifica amplasamente adecvate în Europa.
Dezvoltarea utilizării sursei de energie solare ar putea fi doar o a doua prioritate de dezvoltare a SRE-E in perioada 2012-2020, din cauza implicaţiilor costurilor tehnologiei la nivelul actual. Aceasta ar putea să fie un scenariu de la caz la caz sau o întârziere conştientă a dezvoltării utilizării acestei surse, pana in deceniul 2020-2030, pe baza aşteptărilor că evoluţia tehnologică va schimba costul energiei solare.
4.2. Asigurarea cadrului legislativ, instituţional şi operaţional pentru o concurenţă reală, deschiderea efectivă a pieţei, stabilirea preţului pentru energie în mod transparent şi
echitabil, integrarea pieţei energetice a Republicii Moldova in piaţa interna a UE
Preţuri transparente şi echitabile la energie
112. Pentru o perioadă lungă de timp pe piaţa de electricitate şi a gazelor naturale tarifele reglementate şi contractele bilaterale au constituit singurul mecanism de formare a preţurilor. Nereflectarea costurilor în tarifele aprobate în trecut reprezintă încă o povară istorică pentru agenţii economici remuneraţi conform acestor tarife, la fel ca şi neplăţile ca urmare a unor clauze contractuale neclare şi a lipsei unei discipline financiare stricte. De asemenea, reflectarea costului de generare combinat cu existenţa unor active neeficiente în zona de încălzire centrală / cogenerare determină într-un preţ inaccesibil şi pierderea clienţilor, finalizându-se într-o eficienţă şi mai scăzută. Absenţa concurenţei a condus an de an la un efect similar privind majorarea preţurilor de import la energie electrică.
113. Noile fenomene care caracterizează astăzi piaţa gazelor naturale a UE24 au schimbat şi în următorii câţiva ani vor continua să schimbe întregul cadru de tranzacţionare a gazului natural. In condiţiile unei diferenţe de preţ de până la 10 Euro între tranzacţionarea spot 25 şi contractele pe termen lung (Anexa 4, Figura 4.1.b şi Figura 4.1.c) devin din ce în ce mai dificil de menţinut contractele existente de vânzare-cumpărare a gazelor naturale (CVCG)26, această dificultate fiind şi mai evidentă în condiţiile unei pieţe în contracţie, după cum s-a întâmplat în 2009. În acest moment nu se poate prognoza dacă preţurile contractelor de lungă durată vor scădea sau preţurile pieţei spot se vor majora sau mai degrabă ambele se vor schimba, dar poate fi aşteptată o convergenţă ulterioară. Această convergenţă va fi mai pronunţată acolo unde piaţa este mai bine dezvoltată şi rezultatele eficienţei pieţei sunt mai evidente. La nivelul întregii Europe, aceasta reprezintă o perioadă de tranziţie şi trebuie să existe soluţii alternative pentru a trăi în tranziţie. Decizia fie de a re-negocia aceste acorduri27, fie de a integra vertical producătorii în afacere in aval şi cumpărătorii în amonte pentru a tempera aceste diferenţe prin împărţirea riscurilor şi beneficiilor28 depinde de evidenţa existenţei deja a unei pieţe sau a lipsei acestei pieţe, şi în cel din urmă caz previziunea perioadei necesare pentru a dezvolta această piaţă. În cazul în care există o piaţă eficientă sau aceasta poate fi dezvoltată într-o perioadă scurtă de timp, procesul de integrare poate fi evitat, şi ar putea fi asumat riscul de a negocia un nou CVCG. Dacă, însă va fi nevoie de o perioadă lungă de timp, atunci integrarea ar putea fi o soluţie corectă, având în vedere limitele acceptabile în conformitate cu acquis-ul Uniunii Europene.
114. O piaţă a gazelor naturale eficientă în Republica Moldova reprezintă o perspectivă pe termen lung, condiţionată de construcţia unei noi conexiuni cu România şi de coordonarea acţiunilor ţărilor din regiune (România, Bulgaria, Ungaria) sub egida Comunităţii Energetice în vederea asigurării împreună a pragurilor critice pentru o piaţă lichidă in ce priveşte consumul gazelor naturale şi tranzacţionarea, precum şi crearea unei punţi cu UE. Prin urmare, procesul poate să devină operaţional până în 2015 sau poate să continue până în 2020 în funcţie de sinergia acestor acţiuni. Durata CCVG existent cu Gazprom îi oferă Republicii Moldova oportunitatea de a renegocia foarte curând condiţii noi (inovative) de fixare a preţului, cu alte cuvinte să renegocieze formula de determinare a preţului, care ar combina o parte indexată funcţie de petrol şi o parte indexată funcţie de piaţă cu o proporţie bine aleasă şi un concept potrivit de indexare funcţie de piaţa.
115. Integrarea în aval a unicului furnizor de astăzi, care este compania SAD Gazprom, poate să continue vertical în transport şi distribuţie doar cu o derogare de la regulile Comunităţii Energetice, iar în ceea ce priveşte industria, integrarea orizontală a SAD Gazprom va fi benefică din motive de securitate a furnizării energiei electrice, Republica Moldova, într-adevăr, având nevoie de investiţii în capacităţi noi de producţie a energiei electrice. Aceasta, de asemenea, va consolida interesul SAD Gazprom faţă de furnizarea gazelor naturale în Moldova indiferent de configurarea căilor de transport în 2020. Fără o integrare în aval a furnizorului de gaz natural, nu neapărat Gazprom, este dificil de dezvoltat o capacitate nouă de cogenerare, concomitent cu contracte de furnizare a gazelor bazate pe principul take-or-pay şi cu liberalizarea planificată a pieţei de energie electrică. Pentru a sprijini eficient integrarea în reţea a generării intermitente în baza utilizării energiilor regenerabile, piaţa de energie electrică trebuie să permită o funcţionare flexibilă a tehnologiilor de ardere a gazelor naturale, însă această flexibilitate trebuie să fie în întregime sprijinită de o piaţă pe termen scurt de furnizare a gazelor naturale eficientă sau de nişte condiţii contractuale de furnizare a gazelor foarte flexibile, care nu vor include prevederea de take-or-pay. De asemenea, acoperirea preţului fix al gazului pe termen lung prin vânzarea pe o piaţă volatilă de energie electrică nu poate fi garantată. Prin urmare, integrarea în aval a vânzătorilor de gaze naturale, precum producători/traderi/furnizori este mai mult decât binevenită, şi chiar necesară.
116. O evoluţie pozitivă a pierderilor în reţeaua de electricitate ca o componentă a preţurilor la energie electrică a compensat parţial în factura pentru energie electrică creşterea constantă a costurilor în amonte, însă se poate previziona că în curând declinul acestor pierderi in reţelele de transport si distribuţie va încetini sau chiar va înceta; în acest mod costul combustibilului va fi reflectat în întregime şi proporţional în preţul final al energiei electrice. Între timp, ineficienţa activelor de termoficare a fost în întregime reflectată în preţurile la căldură şi energie electrică şi această situaţie nu se va schimba dacă nu vor fi luate decizii radicale cu privire la înlocuirea acestora în timp util, fiind urmată de implementarea rapidă a acestor decizii.
117. Legislaţia şi reglementarea vor defini mecanismele de preţ conforme cu cadrul de piaţă liberă. În pofida liberalizării pieţei, o cotă de piaţă încă relevantă va aparţine preţurilor reglementate datorită introducerii unor scheme de sprijin pentru sursele regenerabile de energie şi pentru cogenerare sub forma unor tarife fixe. Acest fapt are un dezavantaj clar în ceea ce priveşte nivelul preţurilor, precum şi contracţia pieţei libere, dar şi un avantaj potenţial pentru investitori legat de o predictibilitate mai mare asupra preţurilor şi pentru reglementator de control asupra acestora. Agenţia Naţionala de Reglementare in Energetică va analiza alternativele existente şi va decide în favoarea celor mai accesibile alternative de piaţă, precum şi a soluţiilor bazate/orientate cel mai mult pe piaţă. Stabilirea tarifelor fixe pentru o producţie prioritară poate fi înlocuită de la caz la caz cu organizarea licitaţiilor pentru a garanta condiţii favorabile generării energiei electrice bazate pe folosirea surselor regenerabile, însă va limita impactul asupra preţului energiei electrice. În ceea ce priveşte cogenerarea, aceasta poate fi sprijinită de tarife fixe stabilite doar pentru o perioada de tranziţie, în timp ce concurenţa deplină pentru energia electrică produsă în condiţii de cogenerare şi schema bonus de sprijin pot fi introduse după această perioadă.
118. În prezent, în Republica Moldova nu există o concurenţă reală atât în sectorul gazelor naturale, cât şi in cel al energiei electrice. O concurenţă reală poate să apară doar ca urmare a deschiderii oficiale şi reale a pieţei, care va permite intrarea unor noi participanţi. În cadrul procesului de intrare pe piaţă a unor noi companii, participanţii străini vor solicita ca în piaţa emergentă să existe produsele similare celor de care acestea beneficiază pe piaţa internă a energiei electrice în UE. Aceasta va însemna introducerea produselor de tranzacţionare potrivite pentru orizonturi de timp consecutive: licitaţii publice pentru contracte bilaterale (din 2013), piaţa pentru ziua următoare (din 2015), tranzactionarea intra-zilnică (din 2020), servicii de sistem, o piaţă de echilibrare, etc. Anexa 5 (5.3) prezintă o analiza SWOT a modalităţilor de tranzacţionare pe termen scurt (spot) si pe termen lung (contracte bilaterale), în piaţa de energie electrică si în cea de gaze naturale.
Cadrul instituţional şi operaţional pentru o concurenţă reală, deschiderea efectivă a pieţei şi integrarea pieţei
119. Directivele privind energia electrica şi gazele naturale vor fi transpuse cu fermitate în legislaţia cu privire la energie, fie fără întârziere, dacă o vor permite condiţiile speciale, fie cu o întârziere acceptabilă acolo unde particularităţile Republicii Moldova vor necesita o derogare bine justificată. Legea cu privire la energetică, Legea cu privire la energia electrică, Legea cu privire la gazele naturale, Legea energiei regenerabile şi Legea cu privire la eficienţa energetică vor fi modificate în vederea transpunerii şi punerii în aplicare a pachetului trei legislativ, precum şi a altor directive în conformitate cu hotărârile aplicabile ale Comunităţii Energetice, precum şi drept urmare a deciziilor previzibile privind adoptarea pachetului de măsuri privind energia şi clima.
120. În conformitate cu Tratatul Comunităţii Energetice, liberalizarea pieţei energetice din Moldova este stabilită pentru 1 ianuarie 2015 (D/2009/03/MC-C-En). Legislaţia primară şi secundară actualizată a Republicii Moldova va asigura faptul că, în sensul Directivelor 2003/54/CE şi 2003/55/CE toţi consumatorii ne-casnici de la 1 ianuarie 2013 şi toţi consumatorii de energie de la 1 ianuarie 2015 sunt consumatori eligibili , . Consumatorii eligibili au dreptul de a contracta energia electrică în mod direct cu orice furnizor, inclusiv din străinătate.
-
Legislaţia va prevedea definiţii precise ale noţiunilor de consumator vulnerabil, servicii publice, furnizor de ultimă instanţă, precum şi scenariile pentru selectarea si numirea furnizorilor de ultimă instanţă şi mecanisme contractuale pentru a sprijini achiziţia de energie de către aceştia.
-
Modul de procurare a energiei pentru consumatorii casnici, fie de către furnizorii impliciţi, fie de către o entitate unică în calitate de furnizor de ultimă instanţă va respecta condiţiile stabilite de directivele UE29. Principalele modalităţi sunt achiziţionarea prin licitaţii publice, pe o piaţă concurenţială en-gros combinată cu achiziţionarea de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie.
123. Legislaţia primară va fi actualizată pentru a reflecta rolurile specifice şi responsabilităţile Agenţiei Nationale pentru reglementare şi ale operatorilor reţelei de transport şi de sistem (OTS) în conformitate cu prevederile legislaţiei Comunităţii Energetice şi cele mai bune practici disponibile în UE.
-
Pentru ambii OTS (gaze şi energie electrică), va fi dezvoltată capacitatea de a administra piaţa de echilibrare şi capacitatea de organizare a licitaţiilor pentru capacitatea de transport transfrontalieră. Accesul părţii terţe va fi pe deplin implementat în conformitate cu directivele UE.
-
Securitatea aprovizionării cu energie necesită planificarea dezvoltării reţelei de energie electrică şi a sistemului de transport al gazelor naturale de către operatorii sistemelor de transport, precum şi obligaţia reglementatorului de a asigura prin stabilirea tarifului de transport disponibilitatea resurselor investiţionale necesare pentru ambii operatori ai sistemului de transport. Va fi consolidat rolul de planificare şi investiţional al operatorilor pentru dezvoltarea reţelei electrice şi a conductelor magistrale de gaze naturale, pentru a permite un răspuns adecvat la provocările privind integrarea pieţei şi accesul la surse regenerabile de energie. Planurile naţionale de dezvoltare se vor încadra în cele regionale, în scopul unei dezvoltări regionale optimizate. Planurile regionale trebuie să fie revizuite periodic, precum şi în cazul unor schimbări majore neprevăzute.
126. Pentru ca Republica Moldova să fie gata să îndeplinească cerinţele unei pieţe liberalizate în luna ianuarie 2015, este necesară crearea cadrului instituţional , iar după finalizarea acestuia, sistemul real şi personalul operativ vor parcurge un proces de adaptare şi formare practică. Operatorii pieţelor de electricitate şi gaze naturale vor fi numiţi după 2013 pentru a oferi servicii de tranzacţionare, decontare şi, după caz, de contra-parte centrala, precum şi servicii de cuplare a pieţelor după 2020. Împreună cu OTS operatorii pieţei vor furniza mecanisme de piaţă şi produse eficiente pentru a facilita comercializarea transparentă şi lichidă a energiei conform diferitor condiţii şi perioade de timp (licitarea publică / electronică a contractelor bilaterale, piaţa pentru ziua următoare, piaţa intra-zilnică, piaţa de echilibrare, etc.)
127. Produsele de tranzacţionare oferite de operatorii pieţei atât pentru piaţa de gaz, cât şi pentru energie electrică trebuie să se bazeze pe mecanisme adecvate şi un calendar cu momente clare, raţionale şi eficiente de transmitere a ofertelor, iar rezultatele tranzacţionării trebuie să reprezinte informaţia necesara si pârghiile pentru programarea sistemului. Capacitatea de interconectare disponibilă trebuie să fie alocată în mod regulat şi pe perioade de timp standard prin intermediul mecanismelor de licitaţie convenite şi administrate de comun acord cu OTS vecini. Calendarul acestei alocări trebuie să fie sincronizat cu calendarul de tranzacţionare a energiei.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-energetic-a-republicii-moldova-pn-n-anul-2030-abrevi.html?page=16
|
ANEXA 4. Evoluţia preţurilor pentru energie electrică, gaze şi CO
|
Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030 abrevieriANEXA 4. Evoluţia preţurilor pentru energie electrică, gaze şi CO
Sursa: CIM Figura 4. - Comparaţia preţurilor pentru CO2. - 20.0 40.0 60.0
80.0 100.0
120.0 2012
2015 2020
2025 2030
2040 2050
2060 2070
2080 Baza
Ridicat Scăzut
Sursa: CIM anexa 5. analiza swot a optiunilor strategice analizate5.1. ANALIZA SWOT PENTRU INTEGRAREA SISTEMULUI ELECTRIC AL REPUBLICI MOLDOVA CU SISTEMUL ENTSO-E AL UE Integrarea împreună cu Ucraina Puncte tari şi oportunităţi: (a) cel mai mic cost, circa 85.8 milioane de euro, (b) păstrarea stabilităţii existente a sistemului, (c) cele mai largi opţiuni de tranzacţionare, inclusiv arbitrajul, (d) o presiune mai scăzută pentru creşterea volumului de energie produs intern, (e) condiţii investiţionale mai bune pentru capacităţile de generare a energiei, (f) posibilitatea de aderare la piaţa de echilibrare română.
(a) alternativa care necesită cel mai mult timp, întârziind progresul real. Integrarea fără Ucraina (posibil integrarea doar împreună cu insula Burshtin din Ucraina) Puncte tari şi oportunităţi: (a) nu este cel mai mare cost dintre toate alternativele, 142.8 milioane de euro; (b) opţiuni largi de tranzacționare, prin conectarea la cea mai sigură piaţă, inclusiv complementarităţile cu Balcanii de Vest (c) o presiune redusă pentru creşterea volumului de energie produs domestic, (d) condiţii investiţionale mai bune, (e) posibilitatea de aderare la piaţa de echilibrare română.
(a) costuri mai mari comparativ cu cazul racordării împreună cu Ucraina, (b) condiţii noi de stabilitate, (c) durata mai mare de timp pentru executarea proiectului din cauza necesităţii de a întări reţeaua internă comparativ cu racordarea asincronă; (d) nu oferă cele mai largi opţiuni de tranzacţionare Integrare asincronă (staţii back-to-back) Puncte tari şi oportunităţi: (a) cea mai rapidă soluţie, (b) opţiuni largi de tranzacţionare prin conectarea la cea mai sigură piaţă, inclusiv complementarităţile cu Balcanii de Vest, (c) cele mai bune condiţii de arbitraj Est-Vest, (d) presiune redusă pentru creşterea generării interne de energie electrică, (e) condiţii investiţionale mai bune, (f) posibilitatea de aderare la piaţa de echilibrare română. Puncte slabe şi provocări: (a) cel mai mare cost dintre toate alternativele, 219 milioane euro (b) nu se oferă cele mai bune condiţii de concurenţă, posibil ca arbitrajul să nu fie în beneficiul direct al consumatorilor.
(a) deja există, (b) poate fi stimulată să participe la o linie comercială pe bază de parteneriat pentru a exporta în regiunea balcanică, care ar putea majora sarcina sa, ar remodela profilul sau de afaceri, (c) emisii scăzute de carbon, (d) într-un cadru de piaţă îmbunătăţit, ea ar putea participa la construirea unui mecanism local de echilibrare.
(a) contextul relaţiilor tensionate din cauza precedentelor politice şi comerciale, (b) informaţii nesigure cu privire la starea reală a capacitatilor de producţie.
(a) eficienţa de cogenerare trebuie să fie îmbunătăţită, (b) acesta va fi viabilă în piaţă, beneficiind de prioritatea pentru cogenerare; tariful de cogenerare va acţiona ca un PPA de tip vechi, dar nu va fi interzis (c) emisii scăzute de carbon. Puncte slabe şi provocări:
Utilizarea SRE în baza tarifelor feed-in Puncte tari şi oportunităţi: (a) curată, contribuie la îndeplinirea angajamentelor viitoare, (b) reduce dependenţa de importuri.
(a) stimulentele necesare atragerii investitorilor se pot dovedi costisitoare;
Capacitate de generare nouă (pe bază de cărbune) Puncte tari şi oportunităţi:
Puncte slabe şi provocări:
în funcţie de conexiunea la sistemul de transport ENTSO-E, timp în care ar putea fi operaţională "în regim de insulă". Alternativ capacităţilor noi pe bază de cărbune, o capacitate nouă TGCC Puncte tari şi oportunități: (a) mult mai curat comparativ cu tehnologiile bazate pe cărbune; (b) susţine integrarea generării energiei din surse regenerabile în reţea; c) aceleaşi aspecte benefice ca şi în cazul capacităţii noi bazate pe utilizarea cărbunelui; Puncte slabe şi provocări:
5.3. ANALIZA SWOT A TRANZACŢIONARII ENERGIEI ELECTRICE ŞI GAZELOR NATURALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA Tranzacţionarea gazelor naturale în baza contractelor de lungă durată Puncte tari şi oportunităţi: (a) modul de tranzacţionare bine cunoscut cu un impact potenţial al contextului politic; (b) nu este nevoie de existenţa unei pieţecentralizate, (c) mai puţina dependenta de existenţa condiţiilor de stocare a gazelor; Puncte slabe şi ameninţări: (a) costuri mai mari, (b) puţini furnizori alternativi
(a) preţ mai mic, (b) optimizarea achiziţiilor conform consumului
(a) este nevoie de o piaţă lichidă, (b) facilităţi de stocare sunt necesare.
(a) evitarea [riscului] volatilităţii preţurilor; (b) folosirea unui model bine cunoscut de negocieri şi clauze contractuale
(a) preţul rezulta din preţul de referinţă, care ar putea fi nerelevant în general (piaţă fără lichiditate) sau condiţii speciale (criză economică);
(a) evitarea riscului de volum. (b) plăţi transparente, tranzacţionare ajustabilă
(a) existenţa riscului de lichiditate redusă şi de volatilitate ridicată. 1Reglementarea unui "contract pentru diferenţe" şi identificarea partenerului contractual, respectiv . 2Generarea din resurse hidro reprezintă, în Albania, 96%, în timp ce în Bosnia şi Herţegovina şi Croaţia aproximativ 60%. 3 Strategia Energetică a Comunităţii Energetice 4 Raportul anual de activitate al Agenţiei Naţionale de Reglementare, 2011. 5 D/2009/03/MC-C-En, 6 The Outlook Energy: Privire asupra 2040. EXXON Mobil, 2012. 7 Office of the Chief Economists (OCE) of the International Energy Agency (IEA). World Energy Outlook 2011. Special Report. (Biroul Economiştilor Principali (OCE) al Agenţiei Internaţionale de Energie (IEA)). Perspective energetice mondiale, 2011. Raport special. 8Reuniunea PHLG din 07.06.2012 „Strategia energetică a Comunităţii Energiei” 9Reuniunea PHLG din iunie 2011 „Aspecte legate de politica de deschidere a pieţei en-gros în cadrul Comunităţii Energiei” 10 2019 este termenul final in contractul existent de aprovizionare cu gaz semnat între Ucraina și Gazprom 11 Nabucco la Vest și SouthStream 12 Probabilitatea implementării proiectului AGRI este subminată de concurența cu Ucraina pentru volumul limitat care ar putea fi livrat pentru lichefiere de Shah Deniz II. 13 Studiul de pre-fezabilitate depozite subterane de înmagazinare a gazului 14 Studiul geologo+geofiyic al teritoriului de sud al Republicii Moldova în scopul evidenţierii structurilor locale posibile pentru crearea reyervoarelor de gaze naturale 15 Rapot ME ianuarie septembrie 2011 16 Sursa: Moldelectrica 17 Concluziile celei de-a noua reuniuni a Consiliului Ministerial care a avut loc în Chişinău menționează invitația Consiliului Ministerial ca toate instituțiile Comunității Energetice să înceapă lucrul în vederea creșterii cooperării dintre autoritățile publice și părțile interesate ale Părților Contractante cu ACER, ENTSO-E și direct cu ENTSO-G 18 Sursa: pagina de internet BEI, BERD, ME:Strategia Sectorială de Cheltuieli pentru Sectorul Energetic, 2013 - 2015 19 ME Programul de Deyvoltare Strategică 2012 2014 20 A se vedea cazul Tărilor Baltice 21 Echivalentul a 3.6 MJ gaze naturale consumate pe kWh de electricitate produsă și echivalentul a 37-39 MJ pentru 1 m3 de gaze naturale. 22 Aprobat prin Hotărârea Guvernului 983/22.12.2011 23 SEC(2011)277. 24 Împreună cu comutarea rutelor GNL catre pieţele UE datorită succesului în utilizarea gazelor de şist în SUA şi scăderii cererii de gaze naturale din cauza crizei ce a rezultat în supraabundenţa de gaze naturale în 2009, dezvoltarea pieţei gazelor naturale anul trecut şi hotărîrea Forumului de la Madrid în favoarea tranzactionarii pe termen scurt, evolutia de la fragmentare la integrare. 25 Aproximativ 5-15% spot în Germania. Potrivit hotărîrii Autoritatii Federale a Cartelului care a intrat în vigoare în septembrie 2010, 20%din achiziţii trebuie să fie efectuate în baza contractelor cu termen de pînă la doi ani, 30% cu termen de pînă la patru ani şi 50% fără termen. 26 De exemplu contractele ruso-germane: contracte pe termen lung (20, 25, 30 de ani) au intrat în vigoare în 1973 avînd şi prevederea prin care contractantul este obligat să accepte sau să plătească o penalizare, asta faţă de 75-85% din cantitate contractata, precum şi alte prevederi referitoare la ajustarea preţurilor la intervale exacte în conformitate cu o formula matematică care uneşte preţul la gaze naturale cu preţurile la petrol brut şi produse petroliere precum combustibil lichid usor/greu (determinare preţului potrivit indicelui petrolului), posibil cărbune. 27 Renegocierile au demarat încă în 2010, însă au apărut dificultăţi de natură juridică, inclusiv cu privire la hotărîrile instantelor de arbitraj. 28 A se vedea integrarea companiei Gazprom în aval şi a companiei Winterschall în amonte începînd cu anii 90, precum şi a companiei E On după anul 2000, inclusiv cooperarea strînsă cu compania Nord Stream 29 Potrivit directivei UE, reglementatorul nu este obligat să asigure tarife reduse sectorului rezidenţial, ci "dreptul de a primi energie electrică de o calitate specificată, la preţuri rezonabile, uşor şi clar comparabile, preţuri transparente şi non-discriminatorii". 30 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile şi de modificare şi ulterior, de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE, Belgia, 2009 31 Permisele de emisiii ale Uniunii Europene (EUA) sunt unităţi standardizate negociabile la EU ETS. Un EUA este o unitate de comercializare a certificatelor de 1 t CO2e. 32 Certificatele generate de CDM şi, prin urmare, unităţi standardizate negociabile, sunt numite reduceri de emisii certificate (CER). O CER este o unitate de comercializare a certificatelor de 1 tCO2e. 33 Strategia Sectorială de Cheltuieli în domeniul energetic, 2013 - 2015 34 Principalele particularităţi sunt dependenţa Balcanilor de energia din resurse hidro şi dependenţa RM de resurse de gaz. 35 Strategia energetică a Ucrainei din 2006, strategia energetică a României din 2007 36 Proiectele de transmisie de voltaj înalt elaborate de Ukrenergo şi coridorul preconizat de voltaj foarte înalt drept “temelie secundară” pentru a conecta centralele de acumulare prin opmpare şi centralele nucleare. Yüklə 0,87 Mb. Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-energetic-a-republicii-moldova-pn-n-anul-2030-abrevi.html?page=2
|
SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI PROBLEMELE IDENTIFICATE
|
13. Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030 se bazează atât pe date provenind din surse externe, în principal pe cele mai recente date publicate de EUROSTAT şi de Direcţia Generală pentru Energie a Comisiei Europene (Observatorul pieţei), precum şi pe date interne, care provin de la Biroul Naţional de Statistică, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, SA Moldovagaz, ÎS Moldelectrica, precum şi din documentele strategice oficiale ale ţării. În cazul în care au fost identificate diferenţe între datele interne datorate utilizării unor surse sau metodologii de prelucrare diferite, datele Biroului Naţional de Statistică au prevalat. Armonizarea metodologiilor pentru colectarea, înregistrarea, prelucrarea si prognoza datelor statistice naţionale cu privire la energie reprezintă o direcţie principală de acţiune în perioada de implementare a obiectivelor Strategiei.
Sursele de energie şi repartizarea consumului
14. Republica Moldova este un importator net de energie, gazele naturale achiziţionate dintr-o sursă unică reprezentând sursa majoră de combustibil în Republica Moldova (Anexa 1, Figura 1., Figura 1.). Există mai multe ţări în UE, mai mici sau mai mari decât Republica Moldova, cu un grad de dependenţă energetică apropiată, în timp ce care, an de an, însăşi UE devin tot mai dependentă de importul de energie (Anexa 1, Figura 1..). Cu toate acestea, structura mixului energetic al UE-27 (Anexa 1, Figura 1.) este foarte diferită de cea a Republicii Moldova în ceea ce priveşte participarea gazelor naturale (23,9% faţă de 40,5% in R.Moldova, adică aproape doar jumătate), astfel încât impactul acestei dependenţe este diferit. Contribuţia combustibilului fosil lichid la mixul energetic este mai echilibrată. Rezervele de petrol ale Republicii Moldova sunt foarte mici. Ele sunt situate în partea de sud a ţării, fiind anterior extrase în raionul Cahul, în timp ce rezervele identificate în raionul Cantemir nu au fost încă exploatate. Cărbunele are o participare mai redusă în mixul energetic din Republica Moldova, în principal din cauza lipsei centralelor electrice pe bază de cărbune. În lumina politicii UE de promovare a generării energiei electrice prin tehnologii cu emisii de carbon reduse, acest fapt trebuie perceput ca o precondiţie favorabilă implementării in Republica Moldova a unei politici coerente cu politica UE privind mixul energetic viitor.
15. O comparaţie a structurii consumului pe activităţi (Anexa 1, Figura 1.) arată că 46,8% din consumul de energie este reprezentat în Republica Moldova de consumul casnic (Anexa 1, Figura 1..b), comparativ cu numai 26,5% în UE (Anexa 1, Figura 1..c), şi numai 6,9% în Republica Moldova de consumul industrial, comparativ cu 24,2% în UE. Aceleaşi proporţii caracterizează structura pe activităţi a consumului de energie electrică în Republica Moldova, fiind prezentate în Anexa 1, Figura 1..
16. Consumul de energie electrică în Republica Moldova a crescut rapid în ultimul deceniu, după cum este reflectat în Anexa 1, Figura 1.. Aceeaşi figură prezintă evoluţia repartizării consumului de energie electrică pe sectoare pentru malul drept al râului Nistru în perioada 2003-2010, evoluţie ce a contribuit major la diferenţele de structura fata de UE prezentate anterior. Astfel, consumul în sectorul industrial a scăzut de la peste o treime până la aproape un sfert, în timp ce consumul rezidenţial a crescut cu 10%.
Generarea energiei electrice şi termice
17. Problemele principale ale activelor de generare, transport şi distribuţie a energiei electrice şi termice sunt capacitatea insuficientă, până în prezent, a liniilor de interconexiune cu piaţa interna a UE şi gradul de uzură avansat al unor active .
Capacitatea de generare a energiei electrice include:
-
CERMS (2520 MW, gaze naturale, păcură, construită in 1964-1982),
-
Chişinău CET-2 (240 MW capacitate electrică, disponibil 210 MW, 1200 Gcal/h capacitate termică, construită în 1976-1980),
-
Chişinău CET-1 (66 MW capacitate electrică, disponibil 40 MW, 254 Gcal/h capacitate termică, construită în 1951-1961),
-
CET Nord, Bălţi (28,5 MW capacitate electrică, disponibil 24 MW, 200 Gcal/h capacitate termică, construită în 1956-1970),
-
CHE Dubăsari (48 MW, disponibil 30 MW, gradul de uzură 75%, construită în 1954-1966),
-
CHE Costeşti (16 MW, disponibil 10 MW, gradul de uzură 67%, construită în 1978),
-
Alte centrale electrice, inclusiv 9 CET ale fabricilor de zahăr (97.5 MW, Gaz, păcură, construite în 1956-1981).
Din capacitatea totală nominală relativ mare (2,996,5 MW), pot fi utilizaţi doar circa 346 MW in cogenerare in Chişinău şi Bălţi si in baza hidro şi sunt utilizaţi doar aproximativ jumătate din capacitatea CERMS (din cauza condiţiilor comerciale dificile). Cea mai mare parte (stabilizată la aproximativ 76-79% în perioada 2007-2010) a consumului ţării este acoperita de generarea CERMS şi de importurile din Ucraina. Cu toate acestea, preţul energiei electrice din aceste surse nu este stabilizat, în prezent el fiind de aproximativ 54 euro/MWh pentru ambele surse, ceea ce reprezintă o creştere cu 13%, fata de preţul contractelor anterioare şi tinde să depăşească preţurile de pe piaţa UE.
18. Generarea simultană a energiei electrice şi termice este organizată la CET-1 şi CET-2 din Chişinău, şi CET-Nord din Bălţi . Energia termică este, de asemenea, produsă de centrale de termoficare şi unele centrale mici de cogenerare în oraşe mai mici. Generarea energiei termice s-a redus în ultimii ani (Anexa 1, Figura 1.), după cum s-a redus şi participarea industriei în structura consumului de energie termică (Anexa 1, Figura 1.). Problemele identificate sunt următoarele:
-
Nivelul scăzut al tarifului în primii ani a generat datorii, dar acumularea datoriilor a fost stopata, pentru eliminarea celor din trecut fiind necesară respectarea strictă a principiilor de bază aplicabile definite in cadrul conceptului cu privire la "Restructurarea corporativă, instituţională şi financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din municipiul Chişinău".
-
Preţul ridicat (pentru a acoperii costul generării ineficiente) al energiei termice determină frecvent populaţia să găsească alte soluţii de încălzire, care nu sunt optime şi eficiente nici pentru consumator, nici pentru eficienţa de cogenerare a centralelor.
-
Costul energiei electrice produsă în cogenerare depinde de volumul de energie termică şi este mult mai mare decât preţurile de import pentru energia electrică. Prin includerea într-un tarif care reflectă costurile, perpetuarea acestei ineficienţe denaturează piaţa şi majorează, an de an, preţul plătit de consumatorul final. Costul pentru consumatorul final pentru energia termică în Chişinău, principala piaţă de energie termica, este denaturat de doi factori, şi anume: uzura cazanelor din oraş, care măreşte costul general pentru aprovizionarea cu energie termică şi sistemul de vânzare a energiei termice, care creează condiţii de concurenţă intre vânzarea de către CET-uri a volumelor de energie termică produse către întreprinderea municipală de furnizare şi vânzarea celor produse de aceasta.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-energetic-a-republicii-moldova-pn-n-anul-2030-abrevi.html?page=9
|
Cadrul instituţional pentru dezvoltarea industriei energetice
|
128. Datoriile acumulate legate de furnizarea căldurii în Chişinău şi de consumul de gaze în Transnistria reprezintă nu doar o povară pentru agenţii economici din sectorul energetic, dar și bariere în calea restructurării acestora, a creşterii capacităţi de a realiza investiţii, precum şi o barieră în calea credibilităţii pieţei şi a investiţiilor private. Problema datoriilor acumulate trebuie să fie rezolvata, întrucât privatizarea va rămâne în aşteptare atâta timp cît aceasta problema este în aşteptare. Rezolvarea ei va reprezenta, de asemenea, un semnal pozitiv pentru investiţiile private. Atâta timp cît rolul pieţei in dezvoltarea sistemului, şi în domeniul rezolvării acestei probleme specifice nu va fi înţeles şi acceptat şi această piaţă nu va deveni funcţională, există riscul continuării instabilităţii financiare.
129. Întreprinderile de stat vor stabili şi vor dezvălui publicului obiectivele lor corporative şi indicatorii de monitorizare, iar gestionarea acestor întreprinderi vor respecta reguli stricte de conduită şi să evite conflictul de interese posibil. Managerii vor fi numiţi după criterii de înalt nivel, iar activitatea lor va fi evaluată pe baza unor criterii de performanţă bine definite.
130. In perioada 2012-2015 Agenţia naţională de reglementare în energetică va deschide progresiv piaţa prin eliminarea tarifelor reglementate în conformitate cu foaia de parcurs publică, în care se vor prevedea termenii generali prevăzuți de deciziile Comunităţii Energetice. In urma liberalizării pieţei, conducerea întreprinderilor de stat va fi responsabilă pentru utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a procura şi pentru a vinde energie electrică. Acţiunile întreprinderilor de stat din domeniul energiei electrice vor fi listate la bursa de valori (Bucureşti / Varşovia / Viena, etc.), pentru a susţine investiţiile şi pentru a evidenţia performanţa. Sectorul are nevoie de capitalizare. Politicile de reglementare vor oferi sprijin pentru capitalizarea economiilor în activităţile de zi cu zi ale operatorilor si furnizorilor, făcându-i capabili să efectueze investiţii ulterioare în reţele și în dezvoltarea afacerii. Va fi pus in aplicare un sistem de reglementare stimulativ.
5. Obiectivele Specifice ale strategiei pentru 2020-2030 şi măsurile aferente
131. În conformitate cu imaginea de ansamblu asupra politicilor UE pe termen lung şi cu aşteptările privind evoluţia globală în perioada 2020-2030, precum şi cu accessibilitatea sociala a ţării, Strategia energetică a Republicii Moldova după anul 2020 acordă atenţie şi oferă o prioritate mai mare acelor factori care, în prezent, implică tehnologii şi abordări prea costisitoare, în special în domeniul surselor regenerabile şi al eficienţei energetice. Pe parcursul noii decade 2020-2030, acestea pot să devină accesibile şi acceptate de către piaţă. De asemenea, o atenţie specială va fi acordată dezvoltării reţelei de distribuţie prin folosirea conceptului de reţele electrice inteligente în scopul de a integra în mod optimal controlul asupra surselor regenerabile şi eficienţei energetice. Obiectivele specifice ale Republicii Moldova pentru perioada 2020-2030 sunt următoarele:
Dezvoltarea utilizării surselor regenerabile. Disponibilitatea CSC pe termen lung
Dezvoltarea utilizării surselor regenerabile. Scenarii privind disponibilitatea pe termen lung a tehnologiei de captare şi stocare a carbonului (CSC)
132. Pe parcursul perioadei 2020-2030 tehnologia de captare şi stocare a carbonului (CSC) poate deveni o forţă motrice importantă pentru dezvoltarea utilizării resurselor regenerabile şi o schimbare în mixul tehnologic al energiei electrice. Tehnologia CSC este o tehnologie promiţătoare, dar nu suficient de matură, de eliminare a CO2 din emisiile centralelor electrice cu combustibil fosil. În prezent, tehnologia CSC este într-un stadiu incipient de dezvoltare, existând puţine proiecte implementate în întreaga lume.
133.Incertitudinea în jurul acestei tehnologii plus lipsa studiilor privind experienţa practică în Europa şi în întreaga lume în ceea ce priveşte locurile posibile de stocare a CO2 şi (sau) facilităţile pentru transport poate adăuga multe rezerve faţă de opţiunile strategice privind scenariile energetice. Dacă va fi implementată ca o tehnologie complet comercială pe piaţă, CSC ar putea constitui o puternică provocare la adresa întregului mix tehnologic al generării energiei la nivel mondial. Politica internaţională privind schimbările climatice şi emisiile de gaze cu efect de sera este mai mult sau mai puţin clară în ceea ce priveşte abordările pe termen lung. Această problemă ar putea deveni importantă pentru Republica Moldova, dacă va fi luată în considerare implementarea în ţară a generării energiei electrice bazată pe cărbune, în perioada 2020-2030.
134. În cazul Republicii Moldova sunt considerate două scenarii de bază:
Fără o dezvoltare a CSC: fie pentru că tehnologia nu va atinge niciodată economiile de scară şi rezultatele promiţătoare dorite sau din cauza lipsei locurilor de stocare, deci acest scenariu va considera că nu există nici o dezvoltare CSC disponibilă.
O dezvoltare limitată a CSC: acest scenariu, care va sta între scenariul de bază şi scenariul complet restrâns al CSC, presupune o capacitate limitată de stocare a CO2 în Moldova, reducând, astfel, posibila dezvoltare a proiectelor pentru capacităţi de generare care ar folosi această tehnologie.
135. Dezvoltarea utilizării resurselor regenerabile în Republica Moldova nu poate avea loc înaintea implementării reformelor instituţionale necesare, care includ nu numai tarifele care vor fi stabilite, dar, de asemenea, și cadrul de piaţă concurentială. Abordarea Republicii Moldova în ce priveşte dezvoltarea utilizării surselor regenerabile de energie trebuie să fie diferită de cea din alte ţări. Alte ţări consideră această oportunitate ca un instrument pentru schimbarea structurii de generare, cu scopul de a proteja mediul în ţară, de a creşte eficienţa generării, folosind resursele existente de SRE-E. Moldova are un set diferit de priorităţi în dezvoltarea utilizării surselor regenerabile, iar noţiunile privind securitatea aprovizionării vor avea o valoare primordială. Datorită acestui criteriu, tehnologiile de generare bazate pe SRE-E utilizate in Republica Moldova vor trece printr-un filtru al eficienţei economice şi al disponibilităţii resurselor.
136. Având în vedere creşterea dependenţei Republicii Moldova de sursele energetice de bază importate, precum şi cea a altor ţări europene, securitatea aprovizionării cu energie a ţării este o motivaţie puternică pentru adoptarea şi implementarea unor strategii noi şi actualizate de SRE, care beneficiază de o atenţie sporită în Republica Moldova. Alte beneficii sociale şi economice publice în urma dezvoltării SRE, cum ar fi reducerea impactului asupra mediului, crearea noilor industrii şi întreprinderi, efectele structurale pozitive asupra economiilor regionale sau crearea locurilor de muncă, pot fi alte motive pentru a sprijini SRE în ţară.
Încercarea de a implementa valorificarea surselor regenerabile de energie are o istorie lungă în Moldova, scopul fiind reducerea dependenţei de combustibilii fosili şi permiterea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră şi de CO2. În prezent, penetrarea energiei regenerabile în Republica Moldova este relativ scăzută, însă guvernul este în curs de elaborare a unui cadru legislativ şi normativ pentru a promova SRE-E.
Există trei documente importante privind politica în domeniul energiei regenerabile în Republica Moldova: Legea cu privire la energia regenerabilă (Hotărârea Parlamentului nr 160 din 12 iulie 2007), Metodologia de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru energia electrică produsă din energie electrică regenerabilă şi biocarburanţii (Hotărârea nr. 321 a ANRE din 22.01.2009, Monitorul Oficial nr. 45-46 din 27 februarie 2009), precum şi Regulamentul privind garanţiile de origine pentru energia electrică generată din energie electrică regenerabilă şi biocarburanţii (Decizia ANRE nr 330 din 03.04.2009, Monitorul Oficial nr. 99-100 din 5 iunie 2009).
139. Politica Republicii Moldova privind energia regenerabilă este gestionată de către următoarele autorităţi: Ministerul Economiei, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), şi, recent creată, Agenţia pentru Eficienţa Energetică sub egida Ministerului Economiei. Ministerul Economiei este responsabil, în general, de strategia energetică naţională şi politicile de dezvoltare, inclusiv SRE. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor supraveghează sectorul energiei termice ca parte a politicilor de construcţii, gospodărie şi întreţinere, în timp ce Agenţia pentru Eficienţa Energetică trebuie să dezvolte şi să pună în aplicare Planurile naţionale de eficienţă energetică, programe şi acţiuni, inclusiv politicile şi programele SRE ca parte a acestor eforturi. ANRE este responsabil de integrarea metodică a politicii naţionale de susţinere a SRE şi măsurilor în reglementarea naţională energetică şi piaţa energetică prin stabilirea tarifelor şi reglementare a pieței.
140. Ca membru al Comunităţii Energetice, Republica Moldova va trebui să urmeze şi să implementeze anumite obligaţii impuse Părţilor Contractante. Aceste obligaţii includ o prevedere privind elaborarea unui plan de implementare pentru dezvoltarea generării energiei din surse regenerabile la nivel naţional, reglementat de Directivele (2001/77/CE şi 2003/30/CE) şi ulterior, Directiva 2009/28/CE modificată, care a stabilit o ţintă obligatorie de 20% de surse regenerabile până în 2020, cu ţinte pre-determinate şi adaptate individual pentru fiecare stat membru.30
141. Având în vedere volumele sus-menţionate ale potenţialului de resurse SRE şi nivelul său actual, planul de implementare pentru dezvoltarea generării energiei din surse regenerabile la nivel naţional va analiza obiectivele pe termen lung: cota de 20% de surse regenerabile până în 2020, aprobată de Republica Moldova, şi va formula cea mai eficientă modalitate de a o realiza.
|
http://muhaz.org/strategia-energetic-a-republicii-moldova-pn-n-anul-2030-abrevi.html?page=14
|
ANEXA 2. Dinamica principalilor indicatori economici in Republica Moldova
|
Figura 2. - Principalii indicatori economici din R.Moldova până în anul 2030 (scenariul de bază)
Indicatori
|
2015
|
2020
|
2025
|
2030
|
PIB (în preţuri curente), lei, miliarde
|
120,238
|
173,331
|
238,958
|
320,705
|
Industrie (în preţuri curente), lei, miliarde
|
47,9
|
67,9
|
92,5
|
121,3
|
Agricultură (în preţuri curente), lei, miliarde
|
27,0
|
32,9
|
40,1
|
48,9
|
Populaţie, milioane
|
3,553
|
3,437
|
3,357
|
3,327
|
Consumul total de energie, TWh
|
4,241
|
5,556
|
6,996
|
8,491
|
Sursa: AF-Mercados; FMI, WEO, aprilie 2012; Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu, Ministerul Mediului. Proiectul: „Activităţi de pregătire a Comunicării Naţionale a treia în conformitate cu Convenţia-cadru ONU privind schimbările climatice”, 1 aprilie-31 iunie 2011. Datele economice pentru 2015 au fost obţinute din prognoza actualizată a ME: http://www.mec.gov.md/ proiecte/prognoza-preliminara-a-indicatorilor-macroeconomici-pentru-anii-2013-2015/
Figura 2. - Scenarii globale de energie primară
2.2. - Cererea mondială de energie primară după combustibil în scenariul de gaze naturale
Sursa: IEA, World Energy Outlook 2011, Raport special
2.2. - UE-27: Structura mixului energetic în 1990-2009
Sursa: EUROSTAT, Mai 2011 - Carbune si alţi combustibili solizi - SRE: Surse de energie regenerabilă, DG EN Observatorul Pieţei pentru Energie, Date principale, 3. Consumul de energie al UE pe combustibili. Consumul intern brut de combustibil in 1990 si 2009
2.2. - Rolul în creştere al gazelor naturale şi al energiei regenerabile în generarea energiei electrice în UE
Sursa: EUROSTAT, Mai 2011 - Carbune si alţi combustibili solizi: RES: Surse de energie regenerabile, DG EN Observatorul pieţei pentru energie, Date principale, 6. Producţie de energie electrică in UE, Producţia de energie electrică in UE dupa tipul combustibilului in 1990 si 2009
Figura 2. - Principalii indicatori economici pe termen mediu din Republica Moldova
Indicatori
|
Scara
|
Unităţi
|
2010
|
2011
|
2012
|
2013
|
2014
|
2015
|
2016
|
2017
|
PIB, preţuri constante*
|
Lei
|
Miliarde
|
9,425
|
10,030
|
10,381
|
10,848
|
11,390
|
12,017
|
12,678
|
13,375
|
PIB, preţuri constante
|
% schimb
|
|
7,09
|
6,41
|
3,50
|
4,50
|
5,00
|
5,50
|
5,50
|
5,50
|
PIB, preţuri constante*
|
Lei
|
Miliarde
|
71,885
|
82,174
|
90,834
|
99,667
|
109,883
|
121,723
|
134,839
|
149,367
|
PIB, preţuri constante**
|
Lei
|
Miliarde
|
n.a.
|
n.a.
|
91,600
|
101,000
|
110,800
|
119,918
|
129,007
|
138,841
|
PIB, preţuri constante
|
US $
|
Miliarde
|
5,813
|
7,003
|
7,559
|
8,106
|
8,900
|
9,742
|
10,665
|
11,764
|
PIB, deflatorul
|
Index
|
|
762,70
|
819,31
|
875,03
|
918,78
|
964,72
|
1012,95
|
1063,60
|
1116,78
|
PIB-ul pe cap de locuitor, preţuri constante
|
Lei
|
Unităţi
|
2649,00
|
2819,98
|
2921,79
|
3053,27
|
3205,94
|
3382,26
|
3568,29
|
3764,54
|
PIB-ul pe cap de locuitor, preţuri curente
|
Lei
|
Unităţi
|
20211,67
|
23104,46
|
25566,48
|
28052,82
|
30928,23
|
34260,75
|
37952,35
|
42041,71
|
PIB-ul pe cap de locuitor, preţuri curente
|
US $
|
Unităţi
|
1634,52
|
1968,95
|
2127,73
|
2281,59
|
2505,06
|
2741,00
|
3001,95
|
3311,17
|
PIB-ul pe baza evaluării PPP a PIB-ului ţării
|
$ curent internaţional
|
Miliarde
|
11,039
|
11,998
|
12,577
|
13,341
|
14,215
|
15,238
|
16,336
|
17,570
|
PIB-ul pe baza PPP a PIB-ului pe cap de locuitor
|
$ curent internaţional
|
Unităţi
|
3103,72
|
3373,3
|
3539,87
|
3755,06
|
4001,05
|
4288,89
|
4597,98
|
4945,20
|
Rata implicită de conversie a PPP
|
Monedă naţională per $ curent internaţional
|
|
6,512
|
6,849
|
7,222
|
7,471
|
7,730
|
7,988
|
8,254
|
8,502
|
Total investiţii
|
% din PIB
|
|
23,524
|
24,491
|
24,715
|
25,489
|
25,907
|
26,119
|
26,310
|
26,667
|
Economii naţionale brute
|
% din PIB
|
|
15,206
|
13,876
|
14,981
|
15,569
|
16,709
|
17,799
|
18,387
|
18,893
|
Inflaţia, preţurile medii de consum
|
Index
|
|
33525,17
|
36089,71
|
38075,86
|
39975,23
|
41983,48
|
44085,04
|
46287,80
|
48599,30
|
Populaţia***
|
Persoane
|
Milioane
|
3,557
|
3,557
|
3,553
|
3,553
|
3,553
|
3,553
|
3,534
|
3,515
|
* Anul de referinţă - 1995
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
** Bazat pe prognoza Ministerului Economiei al Republicii Moldova din: Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu, Ministerul Mediului. Proiectul: „Activităţi de pregătire a Comunicării Naţionale a treia în conformitate cu Convenţia-cadru ONU privind schimbările climatice”, 1aprilie – 31 iunie 2011 ***Neluând în considerare migraţia
|
Sursa: AF-Mercados; IMF, World Economic Outlook, aprilie 2012; Ministerul Economiei al Republicii Moldova, aprilie 2012
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/pestele-in-heraldica.html#A._Semificatii
|
Pestele in heraldica
|
Pestele - in heraldica
Cuvantul “simbol” provine din gecescul “σύμβολον” (“σύμ” care inseamna “impreuna” si “βολή” ce are sensul aproximativ de “punere impreuna”). Se spune ca in Grecia Antica, prietenii, cunostiinlele, isi imparteau monede,pentru a se putea recunoaste dupa o despartire mai lunga (fiecare pastrand ½). Un mesager al unei personane “x”, pentru a-si punea duce munca la bun sfarsit trebuia sa uneasca moneda primita cu cea a persoanei caruia ii transmitea mesajul – semn ca intra-adevar persoana “x” l-a insarcinat sa duca acel mesaj si nu este un impostor.
Prima data cuvantul “σύμβολον” (simbol) a fost utilizat in textele Homerice.
In orice societate semnul reprezinta o necesitate a individului - in calitatea sa de “zoon politikon”- de a intelege sensul, a prelucra sensul, a impartasi sensul. Orice comunicare are la baza un sistem elaborat de semne care faciliteaza intelegerea unor domenii de catre un anumit grup de indivizi. Ce s-ar intampla daca ne-am trezi intr-o zi, ca binecunoscutul domn Sigma, personajul lui Umberto Eco, din “Semnul”, turistul italian la Paris, intr-un oras complet nesemaforizat, fara semne de cirulatie, fara cruci pe biserici etc.? Natura simbolului si procesul simbolizarii sunt adac intiparite in sistemul nervos uman, viata, cunoasterea, fiind imposibile fara existenta semnului.
Un simbol poate fi un obiect material, palpabil a carui semnificatie sau origine este relationata (prin covnersie) cu ceea ce reprezinta, prin urmare crucea, este principalul simbol al crestinismului, iar sceptru, simbolul traditional al puterii regale.
Un simbol poate si o imagine (spre exemplu o icoana), un detaliu de imagine sau pur si simplu pata de culoare: de exemplu aura abla, luminoasa este conventional folosita ca simbol al sacralitatii, iar culoarea rosu a fost adesea folosita ca simbol al miscarilor socialiste, in special a comunismului. Foarte des, un simbol este tiparit ca un semn, tinand locul oricarui lucru mai putin unui sunet (si ma gandesc aici la simbolurile matematice la π sau +). Bineinteles ca simbolurile pot fi si entitati imateriale, ca sunetele, cuvintele sau gesturile. Fiecare cuvant in vorbirea curenta este un simbol al unui concept sau a unei relatii intre concepte.
A. Semificatii
Pestele simbolul elemetului Apa, in care vietuieste. Imaginea lui era sculptata la baza monumentelor Khmere, spre a arata ca acestea se scufundau in apele de jos; in lumea sub-pamanteana. Poate de aceea s-a spus ca pestele este confuz ca apa, si poate necurat. Asa spune Sfantul Martin care remarca la peste nediferentierea capului si trunchiului. Totusi, Leviticul, desi nu acepta ca pestele sa fie adus ca jertfa, accepta ca el sa fie mancat, spre deosebire de alte animale acvatice.
Simbol acvatic, pestele este calarit de Varuna si este asociat cu nasterea si restaurarea ciclica. Manifetarea se produce la suprafata apelor.
Pestele este un simbol arhetipal cu numeroase asemanari si interferente cu sarpele mito-poetic.In cadrul modelului tripartit al lumii constituie un clasificator mitologic si indica lumea de jos, adancurile stihiei acvatice. Are un substrat sexual pronuntat, insa vadite semne ale ambivalentei: apare atat ca simbol matricial feminin cat si ca simbol falic. In prima sa ipostaza il aflam in imaginea monstrului marin care inghite si regurgiteaza, iar in cel de-al doilea este prezent in basmele unde eroinele raman gravide mancand un peste sau numai un os de peste.
In planul simbolismului cosmic se asociaza cu apa, dar si cu soarele sau luna.
Mreana alba in legendele romanesti conoteaza cu soarele sau cu luna.
In multe mitologii apare ca animal primordial. “Ichtys” a fost fiul cel mai iubit al zeului Babilonian Atargatis, si a fost cunoscut in alte siteme mitice cu numele Tirgata,Afrodita,Pelagia sau Delfinul. O alta legenda veita tot din Babilon vorbeste despre un peste mitic, Oannes, este cel care a dat oamenilor toate comotile.
In mitologia indiana pestele (matsya) este unul dintre avatarurile lui Vishu, care-l salveaza de la potop pe Manu, legiuitorul ciclului actual; tot el ii inmaneaza apoi Vedele, adica in dezvaluie intreaga stiinta sacra.
In China, pestele este simbolul norocului, in combinatie cu cocorul(simbolul longevitatii).
In Egiptul Antic, o reprezentare a pestelui apare impreuna cu Osiris si a fost intrepretat ca fiind simbolul ferititatii lui Isis. In alte culte, pestele simboliza reincarnarea sau forta de viata.
Simbolistica pestelui s-a extins si asupra crestinismului cu o serie de aplicatii specifice.
In crestinismul timpuriu pestele era un semn ca ai aderat la convingerile crestine. Exista o legenda conform careia un crestin a desenat un peste din profil, iar alti crestini, completand pestele cu un ochi in mijloc si-au demonstrat credinta. O explicatie ceva mai stiintifica a folosirii pestelui ca simbol in paleocretinism ar fi pilda care apare in biblie (in evangheliile dupa Luca, Matei si Ioan) conform careia Iisus a transformat doi pesti in hrana pentru peste 5000 de persoane. O alta interpretare pleaca de la cuvintele lui Iisus: “Veniti dupa mine si va voi face pescari de oameni” , si atunci s-a facut asocierea intre crestin si peste. Folosirea acestui simbol in palocrestinism ar putea avea insa si o explicatie foarte simpla: apropierea semantica in ebraica dintre cuvantul “peste” si Iisus; sau ideograma, fiecare dintre literele sale fiind luata din initiala cate unui cuvant din sintagma Iesous Christos Theou Yios Soter.
Pestele este unul dintre cele mai vechi simboluri ale crestinismului. Era reprezentat din profil si a fost cunoscut drept “pestele lui Iisus”.
B. Pestele heraldic
In heraldica pestii se gaseau cel mai adesea cate incovoiati si cel mai adesea imperechiati.
Figurile heraldice incluse in steme trebuie sa fie clare, bine conurate pentru a nu da nastere la interpretari ambigue.Elementele heraldice folosite au forma unor caricaturi. La alcaturire se tine seama de faptul ca stema va fi redata uneori la mici dimensiuni si trebuie sa fie lizibila.
B.a. Steme ale localitatilor/judetelor
Pentru fiecare judet in parte au fost alcatuite trei variante de stema. S-a orgaizat un concurs public, iar locatarii si-au ales singuri stema.
Stema judetului Tulcea: scut avand fond albastru, incarcat cu trei brauri de argint, peste care s-au plasat doi delfini de aur afrontati.
Stema judetului Dolj: scut taiat, in partea superioara, pe fond rosu, un leu rampat de aur tinand in labele superioare o spada de rgint, redat in profil spre stanga:pe partea inferioara un peste de azur inotand spre dreapta.
Stema orasului Tulcea:: scut taiat, in cartierul prim, pe albastru doi pesti de aur, plasati cu capul in jos, in cartierul secund pe braieondulate, argintii, o ancora neagra. Scutul este timbrat de o coroana murala, din argint, formata din 5 turnuri.
N.B. Stema oraselor: Valcov, Urziceni, Zastavna
* Variante neaprobate de steme care contin pesti
• Judetul Satu Mare;
• Eforie
B.b Steme personale sau de familie
Grigore IV Alexandru Ghica (1849 – 1856)
Este singurul domnitor din spatiul Romanesc care isi include in stema pesonala pestele. Stema sa este de tip francez. Scutul cu capul de zimbru, pus in profil si insotit de steaua cu 6 raze; intre coarne are campul fara indicarea conventionala a culorii. Scutul fara coroana, este incadrat de doi delfini afrontati si se afla pe o mantie de purpura.
Aceasta stema a aparut pe un sigiliu din 1848, o diploma militara din 1851 si o diploma civila de rang din 1856.
Familia Rallet
Scut taiat, primul azur cu o galera de argint cu doua panze; de acelasi metal, iar deasupra fiecarui catarg este un steag rosu; galera plutind de la dextra pe valuri verzi.Al doilea camp, din argint are doi pesti in culoare naturala, pusi in fascie unul desupra celuilalt.Primul cu capul la dextra celalalt cu capul la senestra.Coroana de boier.
Familia Paladi
Scut taiat; prima parte de azut cu un cerb alergand de la dextra in culori naturale; a doua de argint cu un peste, de culoare naturala inotand la dextra , pe valuri albastre.
!!! N.B. In stema de stat a Romaniei; in scut sunt incluse stemele vechilor provincii istorice a fost inclusa si stema Dobrogei care este formata din doi delfini
Adaptari ale simbolului
a) simbolul Alfa Romeo (produs de Fabrica Italiana de Automobile Torino)
b) unul dintre cele 12 semne zodiacale; pestele (22 februarie – 23 martie)
c) simbolul diferitelor firme care se ocupa cu produse ce contin peste sau au legatura cu pestele
Bibliografie:
1. Michel Pastoureau, “O istorie simbolica a Evului Mediu occidental”, Chisinau, ed Carter Istoric
2. Maria Dogaru, “Heraldica Romaniei”, Bucuresti, editura Jif 1994
3. Dan Cernovodeanu “Evolutia armeriilor Tarilor Romane de la aparitia lor si pana in zilele noastre”, Braila, editura Istros 2005
4. Anca Boiangiu “Curs special de heraldica”, Bucuresti, 1981
5. Mihai Sturdza- Saucesti “ Heraldica, tratat tehnic”, Bucuresti, editura Stiintifica, 1974
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/pestele-in-heraldica.html#Adaptari_ale_simbolului
|
Pestele in heraldica
|
Pestele - in heraldica
Cuvantul “simbol” provine din gecescul “σύμβολον” (“σύμ” care inseamna “impreuna” si “βολή” ce are sensul aproximativ de “punere impreuna”). Se spune ca in Grecia Antica, prietenii, cunostiinlele, isi imparteau monede,pentru a se putea recunoaste dupa o despartire mai lunga (fiecare pastrand ½). Un mesager al unei personane “x”, pentru a-si punea duce munca la bun sfarsit trebuia sa uneasca moneda primita cu cea a persoanei caruia ii transmitea mesajul – semn ca intra-adevar persoana “x” l-a insarcinat sa duca acel mesaj si nu este un impostor.
Prima data cuvantul “σύμβολον” (simbol) a fost utilizat in textele Homerice.
In orice societate semnul reprezinta o necesitate a individului - in calitatea sa de “zoon politikon”- de a intelege sensul, a prelucra sensul, a impartasi sensul. Orice comunicare are la baza un sistem elaborat de semne care faciliteaza intelegerea unor domenii de catre un anumit grup de indivizi. Ce s-ar intampla daca ne-am trezi intr-o zi, ca binecunoscutul domn Sigma, personajul lui Umberto Eco, din “Semnul”, turistul italian la Paris, intr-un oras complet nesemaforizat, fara semne de cirulatie, fara cruci pe biserici etc.? Natura simbolului si procesul simbolizarii sunt adac intiparite in sistemul nervos uman, viata, cunoasterea, fiind imposibile fara existenta semnului.
Un simbol poate fi un obiect material, palpabil a carui semnificatie sau origine este relationata (prin covnersie) cu ceea ce reprezinta, prin urmare crucea, este principalul simbol al crestinismului, iar sceptru, simbolul traditional al puterii regale.
Un simbol poate si o imagine (spre exemplu o icoana), un detaliu de imagine sau pur si simplu pata de culoare: de exemplu aura abla, luminoasa este conventional folosita ca simbol al sacralitatii, iar culoarea rosu a fost adesea folosita ca simbol al miscarilor socialiste, in special a comunismului. Foarte des, un simbol este tiparit ca un semn, tinand locul oricarui lucru mai putin unui sunet (si ma gandesc aici la simbolurile matematice la π sau +). Bineinteles ca simbolurile pot fi si entitati imateriale, ca sunetele, cuvintele sau gesturile. Fiecare cuvant in vorbirea curenta este un simbol al unui concept sau a unei relatii intre concepte.
A. Semificatii
Pestele simbolul elemetului Apa, in care vietuieste. Imaginea lui era sculptata la baza monumentelor Khmere, spre a arata ca acestea se scufundau in apele de jos; in lumea sub-pamanteana. Poate de aceea s-a spus ca pestele este confuz ca apa, si poate necurat. Asa spune Sfantul Martin care remarca la peste nediferentierea capului si trunchiului. Totusi, Leviticul, desi nu acepta ca pestele sa fie adus ca jertfa, accepta ca el sa fie mancat, spre deosebire de alte animale acvatice.
Simbol acvatic, pestele este calarit de Varuna si este asociat cu nasterea si restaurarea ciclica. Manifetarea se produce la suprafata apelor.
Pestele este un simbol arhetipal cu numeroase asemanari si interferente cu sarpele mito-poetic.In cadrul modelului tripartit al lumii constituie un clasificator mitologic si indica lumea de jos, adancurile stihiei acvatice. Are un substrat sexual pronuntat, insa vadite semne ale ambivalentei: apare atat ca simbol matricial feminin cat si ca simbol falic. In prima sa ipostaza il aflam in imaginea monstrului marin care inghite si regurgiteaza, iar in cel de-al doilea este prezent in basmele unde eroinele raman gravide mancand un peste sau numai un os de peste.
In planul simbolismului cosmic se asociaza cu apa, dar si cu soarele sau luna.
Mreana alba in legendele romanesti conoteaza cu soarele sau cu luna.
In multe mitologii apare ca animal primordial. “Ichtys” a fost fiul cel mai iubit al zeului Babilonian Atargatis, si a fost cunoscut in alte siteme mitice cu numele Tirgata,Afrodita,Pelagia sau Delfinul. O alta legenda veita tot din Babilon vorbeste despre un peste mitic, Oannes, este cel care a dat oamenilor toate comotile.
In mitologia indiana pestele (matsya) este unul dintre avatarurile lui Vishu, care-l salveaza de la potop pe Manu, legiuitorul ciclului actual; tot el ii inmaneaza apoi Vedele, adica in dezvaluie intreaga stiinta sacra.
In China, pestele este simbolul norocului, in combinatie cu cocorul(simbolul longevitatii).
In Egiptul Antic, o reprezentare a pestelui apare impreuna cu Osiris si a fost intrepretat ca fiind simbolul ferititatii lui Isis. In alte culte, pestele simboliza reincarnarea sau forta de viata.
Simbolistica pestelui s-a extins si asupra crestinismului cu o serie de aplicatii specifice.
In crestinismul timpuriu pestele era un semn ca ai aderat la convingerile crestine. Exista o legenda conform careia un crestin a desenat un peste din profil, iar alti crestini, completand pestele cu un ochi in mijloc si-au demonstrat credinta. O explicatie ceva mai stiintifica a folosirii pestelui ca simbol in paleocretinism ar fi pilda care apare in biblie (in evangheliile dupa Luca, Matei si Ioan) conform careia Iisus a transformat doi pesti in hrana pentru peste 5000 de persoane. O alta interpretare pleaca de la cuvintele lui Iisus: “Veniti dupa mine si va voi face pescari de oameni” , si atunci s-a facut asocierea intre crestin si peste. Folosirea acestui simbol in palocrestinism ar putea avea insa si o explicatie foarte simpla: apropierea semantica in ebraica dintre cuvantul “peste” si Iisus; sau ideograma, fiecare dintre literele sale fiind luata din initiala cate unui cuvant din sintagma Iesous Christos Theou Yios Soter.
Pestele este unul dintre cele mai vechi simboluri ale crestinismului. Era reprezentat din profil si a fost cunoscut drept “pestele lui Iisus”.
B. Pestele heraldic
In heraldica pestii se gaseau cel mai adesea cate incovoiati si cel mai adesea imperechiati.
Figurile heraldice incluse in steme trebuie sa fie clare, bine conurate pentru a nu da nastere la interpretari ambigue.Elementele heraldice folosite au forma unor caricaturi. La alcaturire se tine seama de faptul ca stema va fi redata uneori la mici dimensiuni si trebuie sa fie lizibila.
B.a. Steme ale localitatilor/judetelor
Pentru fiecare judet in parte au fost alcatuite trei variante de stema. S-a orgaizat un concurs public, iar locatarii si-au ales singuri stema.
Stema judetului Tulcea: scut avand fond albastru, incarcat cu trei brauri de argint, peste care s-au plasat doi delfini de aur afrontati.
Stema judetului Dolj: scut taiat, in partea superioara, pe fond rosu, un leu rampat de aur tinand in labele superioare o spada de rgint, redat in profil spre stanga:pe partea inferioara un peste de azur inotand spre dreapta.
Stema orasului Tulcea:: scut taiat, in cartierul prim, pe albastru doi pesti de aur, plasati cu capul in jos, in cartierul secund pe braieondulate, argintii, o ancora neagra. Scutul este timbrat de o coroana murala, din argint, formata din 5 turnuri.
N.B. Stema oraselor: Valcov, Urziceni, Zastavna
* Variante neaprobate de steme care contin pesti
• Judetul Satu Mare;
• Eforie
B.b Steme personale sau de familie
Grigore IV Alexandru Ghica (1849 – 1856)
Este singurul domnitor din spatiul Romanesc care isi include in stema pesonala pestele. Stema sa este de tip francez. Scutul cu capul de zimbru, pus in profil si insotit de steaua cu 6 raze; intre coarne are campul fara indicarea conventionala a culorii. Scutul fara coroana, este incadrat de doi delfini afrontati si se afla pe o mantie de purpura.
Aceasta stema a aparut pe un sigiliu din 1848, o diploma militara din 1851 si o diploma civila de rang din 1856.
Familia Rallet
Scut taiat, primul azur cu o galera de argint cu doua panze; de acelasi metal, iar deasupra fiecarui catarg este un steag rosu; galera plutind de la dextra pe valuri verzi.Al doilea camp, din argint are doi pesti in culoare naturala, pusi in fascie unul desupra celuilalt.Primul cu capul la dextra celalalt cu capul la senestra.Coroana de boier.
Familia Paladi
Scut taiat; prima parte de azut cu un cerb alergand de la dextra in culori naturale; a doua de argint cu un peste, de culoare naturala inotand la dextra , pe valuri albastre.
!!! N.B. In stema de stat a Romaniei; in scut sunt incluse stemele vechilor provincii istorice a fost inclusa si stema Dobrogei care este formata din doi delfini
Adaptari ale simbolului
a) simbolul Alfa Romeo (produs de Fabrica Italiana de Automobile Torino)
b) unul dintre cele 12 semne zodiacale; pestele (22 februarie – 23 martie)
c) simbolul diferitelor firme care se ocupa cu produse ce contin peste sau au legatura cu pestele
Bibliografie:
1. Michel Pastoureau, “O istorie simbolica a Evului Mediu occidental”, Chisinau, ed Carter Istoric
2. Maria Dogaru, “Heraldica Romaniei”, Bucuresti, editura Jif 1994
3. Dan Cernovodeanu “Evolutia armeriilor Tarilor Romane de la aparitia lor si pana in zilele noastre”, Braila, editura Istros 2005
4. Anca Boiangiu “Curs special de heraldica”, Bucuresti, 1981
5. Mihai Sturdza- Saucesti “ Heraldica, tratat tehnic”, Bucuresti, editura Stiintifica, 1974
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/pestele-in-heraldica.html#Familia_Paladi
|
Pestele in heraldica
|
Pestele - in heraldica
Cuvantul “simbol” provine din gecescul “σύμβολον” (“σύμ” care inseamna “impreuna” si “βολή” ce are sensul aproximativ de “punere impreuna”). Se spune ca in Grecia Antica, prietenii, cunostiinlele, isi imparteau monede,pentru a se putea recunoaste dupa o despartire mai lunga (fiecare pastrand ½). Un mesager al unei personane “x”, pentru a-si punea duce munca la bun sfarsit trebuia sa uneasca moneda primita cu cea a persoanei caruia ii transmitea mesajul – semn ca intra-adevar persoana “x” l-a insarcinat sa duca acel mesaj si nu este un impostor.
Prima data cuvantul “σύμβολον” (simbol) a fost utilizat in textele Homerice.
In orice societate semnul reprezinta o necesitate a individului - in calitatea sa de “zoon politikon”- de a intelege sensul, a prelucra sensul, a impartasi sensul. Orice comunicare are la baza un sistem elaborat de semne care faciliteaza intelegerea unor domenii de catre un anumit grup de indivizi. Ce s-ar intampla daca ne-am trezi intr-o zi, ca binecunoscutul domn Sigma, personajul lui Umberto Eco, din “Semnul”, turistul italian la Paris, intr-un oras complet nesemaforizat, fara semne de cirulatie, fara cruci pe biserici etc.? Natura simbolului si procesul simbolizarii sunt adac intiparite in sistemul nervos uman, viata, cunoasterea, fiind imposibile fara existenta semnului.
Un simbol poate fi un obiect material, palpabil a carui semnificatie sau origine este relationata (prin covnersie) cu ceea ce reprezinta, prin urmare crucea, este principalul simbol al crestinismului, iar sceptru, simbolul traditional al puterii regale.
Un simbol poate si o imagine (spre exemplu o icoana), un detaliu de imagine sau pur si simplu pata de culoare: de exemplu aura abla, luminoasa este conventional folosita ca simbol al sacralitatii, iar culoarea rosu a fost adesea folosita ca simbol al miscarilor socialiste, in special a comunismului. Foarte des, un simbol este tiparit ca un semn, tinand locul oricarui lucru mai putin unui sunet (si ma gandesc aici la simbolurile matematice la π sau +). Bineinteles ca simbolurile pot fi si entitati imateriale, ca sunetele, cuvintele sau gesturile. Fiecare cuvant in vorbirea curenta este un simbol al unui concept sau a unei relatii intre concepte.
A. Semificatii
Pestele simbolul elemetului Apa, in care vietuieste. Imaginea lui era sculptata la baza monumentelor Khmere, spre a arata ca acestea se scufundau in apele de jos; in lumea sub-pamanteana. Poate de aceea s-a spus ca pestele este confuz ca apa, si poate necurat. Asa spune Sfantul Martin care remarca la peste nediferentierea capului si trunchiului. Totusi, Leviticul, desi nu acepta ca pestele sa fie adus ca jertfa, accepta ca el sa fie mancat, spre deosebire de alte animale acvatice.
Simbol acvatic, pestele este calarit de Varuna si este asociat cu nasterea si restaurarea ciclica. Manifetarea se produce la suprafata apelor.
Pestele este un simbol arhetipal cu numeroase asemanari si interferente cu sarpele mito-poetic.In cadrul modelului tripartit al lumii constituie un clasificator mitologic si indica lumea de jos, adancurile stihiei acvatice. Are un substrat sexual pronuntat, insa vadite semne ale ambivalentei: apare atat ca simbol matricial feminin cat si ca simbol falic. In prima sa ipostaza il aflam in imaginea monstrului marin care inghite si regurgiteaza, iar in cel de-al doilea este prezent in basmele unde eroinele raman gravide mancand un peste sau numai un os de peste.
In planul simbolismului cosmic se asociaza cu apa, dar si cu soarele sau luna.
Mreana alba in legendele romanesti conoteaza cu soarele sau cu luna.
In multe mitologii apare ca animal primordial. “Ichtys” a fost fiul cel mai iubit al zeului Babilonian Atargatis, si a fost cunoscut in alte siteme mitice cu numele Tirgata,Afrodita,Pelagia sau Delfinul. O alta legenda veita tot din Babilon vorbeste despre un peste mitic, Oannes, este cel care a dat oamenilor toate comotile.
In mitologia indiana pestele (matsya) este unul dintre avatarurile lui Vishu, care-l salveaza de la potop pe Manu, legiuitorul ciclului actual; tot el ii inmaneaza apoi Vedele, adica in dezvaluie intreaga stiinta sacra.
In China, pestele este simbolul norocului, in combinatie cu cocorul(simbolul longevitatii).
In Egiptul Antic, o reprezentare a pestelui apare impreuna cu Osiris si a fost intrepretat ca fiind simbolul ferititatii lui Isis. In alte culte, pestele simboliza reincarnarea sau forta de viata.
Simbolistica pestelui s-a extins si asupra crestinismului cu o serie de aplicatii specifice.
In crestinismul timpuriu pestele era un semn ca ai aderat la convingerile crestine. Exista o legenda conform careia un crestin a desenat un peste din profil, iar alti crestini, completand pestele cu un ochi in mijloc si-au demonstrat credinta. O explicatie ceva mai stiintifica a folosirii pestelui ca simbol in paleocretinism ar fi pilda care apare in biblie (in evangheliile dupa Luca, Matei si Ioan) conform careia Iisus a transformat doi pesti in hrana pentru peste 5000 de persoane. O alta interpretare pleaca de la cuvintele lui Iisus: “Veniti dupa mine si va voi face pescari de oameni” , si atunci s-a facut asocierea intre crestin si peste. Folosirea acestui simbol in palocrestinism ar putea avea insa si o explicatie foarte simpla: apropierea semantica in ebraica dintre cuvantul “peste” si Iisus; sau ideograma, fiecare dintre literele sale fiind luata din initiala cate unui cuvant din sintagma Iesous Christos Theou Yios Soter.
Pestele este unul dintre cele mai vechi simboluri ale crestinismului. Era reprezentat din profil si a fost cunoscut drept “pestele lui Iisus”.
B. Pestele heraldic
In heraldica pestii se gaseau cel mai adesea cate incovoiati si cel mai adesea imperechiati.
Figurile heraldice incluse in steme trebuie sa fie clare, bine conurate pentru a nu da nastere la interpretari ambigue.Elementele heraldice folosite au forma unor caricaturi. La alcaturire se tine seama de faptul ca stema va fi redata uneori la mici dimensiuni si trebuie sa fie lizibila.
B.a. Steme ale localitatilor/judetelor
Pentru fiecare judet in parte au fost alcatuite trei variante de stema. S-a orgaizat un concurs public, iar locatarii si-au ales singuri stema.
Stema judetului Tulcea: scut avand fond albastru, incarcat cu trei brauri de argint, peste care s-au plasat doi delfini de aur afrontati.
Stema judetului Dolj: scut taiat, in partea superioara, pe fond rosu, un leu rampat de aur tinand in labele superioare o spada de rgint, redat in profil spre stanga:pe partea inferioara un peste de azur inotand spre dreapta.
Stema orasului Tulcea:: scut taiat, in cartierul prim, pe albastru doi pesti de aur, plasati cu capul in jos, in cartierul secund pe braieondulate, argintii, o ancora neagra. Scutul este timbrat de o coroana murala, din argint, formata din 5 turnuri.
N.B. Stema oraselor: Valcov, Urziceni, Zastavna
* Variante neaprobate de steme care contin pesti
• Judetul Satu Mare;
• Eforie
B.b Steme personale sau de familie
Grigore IV Alexandru Ghica (1849 – 1856)
Este singurul domnitor din spatiul Romanesc care isi include in stema pesonala pestele. Stema sa este de tip francez. Scutul cu capul de zimbru, pus in profil si insotit de steaua cu 6 raze; intre coarne are campul fara indicarea conventionala a culorii. Scutul fara coroana, este incadrat de doi delfini afrontati si se afla pe o mantie de purpura.
Aceasta stema a aparut pe un sigiliu din 1848, o diploma militara din 1851 si o diploma civila de rang din 1856.
Familia Rallet
Scut taiat, primul azur cu o galera de argint cu doua panze; de acelasi metal, iar deasupra fiecarui catarg este un steag rosu; galera plutind de la dextra pe valuri verzi.Al doilea camp, din argint are doi pesti in culoare naturala, pusi in fascie unul desupra celuilalt.Primul cu capul la dextra celalalt cu capul la senestra.Coroana de boier.
Familia Paladi
Scut taiat; prima parte de azut cu un cerb alergand de la dextra in culori naturale; a doua de argint cu un peste, de culoare naturala inotand la dextra , pe valuri albastre.
!!! N.B. In stema de stat a Romaniei; in scut sunt incluse stemele vechilor provincii istorice a fost inclusa si stema Dobrogei care este formata din doi delfini
Adaptari ale simbolului
a) simbolul Alfa Romeo (produs de Fabrica Italiana de Automobile Torino)
b) unul dintre cele 12 semne zodiacale; pestele (22 februarie – 23 martie)
c) simbolul diferitelor firme care se ocupa cu produse ce contin peste sau au legatura cu pestele
Bibliografie:
1. Michel Pastoureau, “O istorie simbolica a Evului Mediu occidental”, Chisinau, ed Carter Istoric
2. Maria Dogaru, “Heraldica Romaniei”, Bucuresti, editura Jif 1994
3. Dan Cernovodeanu “Evolutia armeriilor Tarilor Romane de la aparitia lor si pana in zilele noastre”, Braila, editura Istros 2005
4. Anca Boiangiu “Curs special de heraldica”, Bucuresti, 1981
5. Mihai Sturdza- Saucesti “ Heraldica, tratat tehnic”, Bucuresti, editura Stiintifica, 1974
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/pestele-in-heraldica.html#*_Variante_neaprobate_de_steme_care_contin_pesti_•_Judetul_Satu_Mare;_•_Eforie_B.b_Steme_personale_sau_de_familie__Grigore_IV_Alexandru_Ghica_(1849_–_1856)
|
Pestele in heraldica
|
Pestele - in heraldica
Cuvantul “simbol” provine din gecescul “σύμβολον” (“σύμ” care inseamna “impreuna” si “βολή” ce are sensul aproximativ de “punere impreuna”). Se spune ca in Grecia Antica, prietenii, cunostiinlele, isi imparteau monede,pentru a se putea recunoaste dupa o despartire mai lunga (fiecare pastrand ½). Un mesager al unei personane “x”, pentru a-si punea duce munca la bun sfarsit trebuia sa uneasca moneda primita cu cea a persoanei caruia ii transmitea mesajul – semn ca intra-adevar persoana “x” l-a insarcinat sa duca acel mesaj si nu este un impostor.
Prima data cuvantul “σύμβολον” (simbol) a fost utilizat in textele Homerice.
In orice societate semnul reprezinta o necesitate a individului - in calitatea sa de “zoon politikon”- de a intelege sensul, a prelucra sensul, a impartasi sensul. Orice comunicare are la baza un sistem elaborat de semne care faciliteaza intelegerea unor domenii de catre un anumit grup de indivizi. Ce s-ar intampla daca ne-am trezi intr-o zi, ca binecunoscutul domn Sigma, personajul lui Umberto Eco, din “Semnul”, turistul italian la Paris, intr-un oras complet nesemaforizat, fara semne de cirulatie, fara cruci pe biserici etc.? Natura simbolului si procesul simbolizarii sunt adac intiparite in sistemul nervos uman, viata, cunoasterea, fiind imposibile fara existenta semnului.
Un simbol poate fi un obiect material, palpabil a carui semnificatie sau origine este relationata (prin covnersie) cu ceea ce reprezinta, prin urmare crucea, este principalul simbol al crestinismului, iar sceptru, simbolul traditional al puterii regale.
Un simbol poate si o imagine (spre exemplu o icoana), un detaliu de imagine sau pur si simplu pata de culoare: de exemplu aura abla, luminoasa este conventional folosita ca simbol al sacralitatii, iar culoarea rosu a fost adesea folosita ca simbol al miscarilor socialiste, in special a comunismului. Foarte des, un simbol este tiparit ca un semn, tinand locul oricarui lucru mai putin unui sunet (si ma gandesc aici la simbolurile matematice la π sau +). Bineinteles ca simbolurile pot fi si entitati imateriale, ca sunetele, cuvintele sau gesturile. Fiecare cuvant in vorbirea curenta este un simbol al unui concept sau a unei relatii intre concepte.
A. Semificatii
Pestele simbolul elemetului Apa, in care vietuieste. Imaginea lui era sculptata la baza monumentelor Khmere, spre a arata ca acestea se scufundau in apele de jos; in lumea sub-pamanteana. Poate de aceea s-a spus ca pestele este confuz ca apa, si poate necurat. Asa spune Sfantul Martin care remarca la peste nediferentierea capului si trunchiului. Totusi, Leviticul, desi nu acepta ca pestele sa fie adus ca jertfa, accepta ca el sa fie mancat, spre deosebire de alte animale acvatice.
Simbol acvatic, pestele este calarit de Varuna si este asociat cu nasterea si restaurarea ciclica. Manifetarea se produce la suprafata apelor.
Pestele este un simbol arhetipal cu numeroase asemanari si interferente cu sarpele mito-poetic.In cadrul modelului tripartit al lumii constituie un clasificator mitologic si indica lumea de jos, adancurile stihiei acvatice. Are un substrat sexual pronuntat, insa vadite semne ale ambivalentei: apare atat ca simbol matricial feminin cat si ca simbol falic. In prima sa ipostaza il aflam in imaginea monstrului marin care inghite si regurgiteaza, iar in cel de-al doilea este prezent in basmele unde eroinele raman gravide mancand un peste sau numai un os de peste.
In planul simbolismului cosmic se asociaza cu apa, dar si cu soarele sau luna.
Mreana alba in legendele romanesti conoteaza cu soarele sau cu luna.
In multe mitologii apare ca animal primordial. “Ichtys” a fost fiul cel mai iubit al zeului Babilonian Atargatis, si a fost cunoscut in alte siteme mitice cu numele Tirgata,Afrodita,Pelagia sau Delfinul. O alta legenda veita tot din Babilon vorbeste despre un peste mitic, Oannes, este cel care a dat oamenilor toate comotile.
In mitologia indiana pestele (matsya) este unul dintre avatarurile lui Vishu, care-l salveaza de la potop pe Manu, legiuitorul ciclului actual; tot el ii inmaneaza apoi Vedele, adica in dezvaluie intreaga stiinta sacra.
In China, pestele este simbolul norocului, in combinatie cu cocorul(simbolul longevitatii).
In Egiptul Antic, o reprezentare a pestelui apare impreuna cu Osiris si a fost intrepretat ca fiind simbolul ferititatii lui Isis. In alte culte, pestele simboliza reincarnarea sau forta de viata.
Simbolistica pestelui s-a extins si asupra crestinismului cu o serie de aplicatii specifice.
In crestinismul timpuriu pestele era un semn ca ai aderat la convingerile crestine. Exista o legenda conform careia un crestin a desenat un peste din profil, iar alti crestini, completand pestele cu un ochi in mijloc si-au demonstrat credinta. O explicatie ceva mai stiintifica a folosirii pestelui ca simbol in paleocretinism ar fi pilda care apare in biblie (in evangheliile dupa Luca, Matei si Ioan) conform careia Iisus a transformat doi pesti in hrana pentru peste 5000 de persoane. O alta interpretare pleaca de la cuvintele lui Iisus: “Veniti dupa mine si va voi face pescari de oameni” , si atunci s-a facut asocierea intre crestin si peste. Folosirea acestui simbol in palocrestinism ar putea avea insa si o explicatie foarte simpla: apropierea semantica in ebraica dintre cuvantul “peste” si Iisus; sau ideograma, fiecare dintre literele sale fiind luata din initiala cate unui cuvant din sintagma Iesous Christos Theou Yios Soter.
Pestele este unul dintre cele mai vechi simboluri ale crestinismului. Era reprezentat din profil si a fost cunoscut drept “pestele lui Iisus”.
B. Pestele heraldic
In heraldica pestii se gaseau cel mai adesea cate incovoiati si cel mai adesea imperechiati.
Figurile heraldice incluse in steme trebuie sa fie clare, bine conurate pentru a nu da nastere la interpretari ambigue.Elementele heraldice folosite au forma unor caricaturi. La alcaturire se tine seama de faptul ca stema va fi redata uneori la mici dimensiuni si trebuie sa fie lizibila.
B.a. Steme ale localitatilor/judetelor
Pentru fiecare judet in parte au fost alcatuite trei variante de stema. S-a orgaizat un concurs public, iar locatarii si-au ales singuri stema.
Stema judetului Tulcea: scut avand fond albastru, incarcat cu trei brauri de argint, peste care s-au plasat doi delfini de aur afrontati.
Stema judetului Dolj: scut taiat, in partea superioara, pe fond rosu, un leu rampat de aur tinand in labele superioare o spada de rgint, redat in profil spre stanga:pe partea inferioara un peste de azur inotand spre dreapta.
Stema orasului Tulcea:: scut taiat, in cartierul prim, pe albastru doi pesti de aur, plasati cu capul in jos, in cartierul secund pe braieondulate, argintii, o ancora neagra. Scutul este timbrat de o coroana murala, din argint, formata din 5 turnuri.
N.B. Stema oraselor: Valcov, Urziceni, Zastavna
* Variante neaprobate de steme care contin pesti
• Judetul Satu Mare;
• Eforie
B.b Steme personale sau de familie
Grigore IV Alexandru Ghica (1849 – 1856)
Este singurul domnitor din spatiul Romanesc care isi include in stema pesonala pestele. Stema sa este de tip francez. Scutul cu capul de zimbru, pus in profil si insotit de steaua cu 6 raze; intre coarne are campul fara indicarea conventionala a culorii. Scutul fara coroana, este incadrat de doi delfini afrontati si se afla pe o mantie de purpura.
Aceasta stema a aparut pe un sigiliu din 1848, o diploma militara din 1851 si o diploma civila de rang din 1856.
Familia Rallet
Scut taiat, primul azur cu o galera de argint cu doua panze; de acelasi metal, iar deasupra fiecarui catarg este un steag rosu; galera plutind de la dextra pe valuri verzi.Al doilea camp, din argint are doi pesti in culoare naturala, pusi in fascie unul desupra celuilalt.Primul cu capul la dextra celalalt cu capul la senestra.Coroana de boier.
Familia Paladi
Scut taiat; prima parte de azut cu un cerb alergand de la dextra in culori naturale; a doua de argint cu un peste, de culoare naturala inotand la dextra , pe valuri albastre.
!!! N.B. In stema de stat a Romaniei; in scut sunt incluse stemele vechilor provincii istorice a fost inclusa si stema Dobrogei care este formata din doi delfini
Adaptari ale simbolului
a) simbolul Alfa Romeo (produs de Fabrica Italiana de Automobile Torino)
b) unul dintre cele 12 semne zodiacale; pestele (22 februarie – 23 martie)
c) simbolul diferitelor firme care se ocupa cu produse ce contin peste sau au legatura cu pestele
Bibliografie:
1. Michel Pastoureau, “O istorie simbolica a Evului Mediu occidental”, Chisinau, ed Carter Istoric
2. Maria Dogaru, “Heraldica Romaniei”, Bucuresti, editura Jif 1994
3. Dan Cernovodeanu “Evolutia armeriilor Tarilor Romane de la aparitia lor si pana in zilele noastre”, Braila, editura Istros 2005
4. Anca Boiangiu “Curs special de heraldica”, Bucuresti, 1981
5. Mihai Sturdza- Saucesti “ Heraldica, tratat tehnic”, Bucuresti, editura Stiintifica, 1974
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/pestele-in-heraldica.html#B._Pestele_heraldic
|
Pestele in heraldica
|
Pestele - in heraldica
Cuvantul “simbol” provine din gecescul “σύμβολον” (“σύμ” care inseamna “impreuna” si “βολή” ce are sensul aproximativ de “punere impreuna”). Se spune ca in Grecia Antica, prietenii, cunostiinlele, isi imparteau monede,pentru a se putea recunoaste dupa o despartire mai lunga (fiecare pastrand ½). Un mesager al unei personane “x”, pentru a-si punea duce munca la bun sfarsit trebuia sa uneasca moneda primita cu cea a persoanei caruia ii transmitea mesajul – semn ca intra-adevar persoana “x” l-a insarcinat sa duca acel mesaj si nu este un impostor.
Prima data cuvantul “σύμβολον” (simbol) a fost utilizat in textele Homerice.
In orice societate semnul reprezinta o necesitate a individului - in calitatea sa de “zoon politikon”- de a intelege sensul, a prelucra sensul, a impartasi sensul. Orice comunicare are la baza un sistem elaborat de semne care faciliteaza intelegerea unor domenii de catre un anumit grup de indivizi. Ce s-ar intampla daca ne-am trezi intr-o zi, ca binecunoscutul domn Sigma, personajul lui Umberto Eco, din “Semnul”, turistul italian la Paris, intr-un oras complet nesemaforizat, fara semne de cirulatie, fara cruci pe biserici etc.? Natura simbolului si procesul simbolizarii sunt adac intiparite in sistemul nervos uman, viata, cunoasterea, fiind imposibile fara existenta semnului.
Un simbol poate fi un obiect material, palpabil a carui semnificatie sau origine este relationata (prin covnersie) cu ceea ce reprezinta, prin urmare crucea, este principalul simbol al crestinismului, iar sceptru, simbolul traditional al puterii regale.
Un simbol poate si o imagine (spre exemplu o icoana), un detaliu de imagine sau pur si simplu pata de culoare: de exemplu aura abla, luminoasa este conventional folosita ca simbol al sacralitatii, iar culoarea rosu a fost adesea folosita ca simbol al miscarilor socialiste, in special a comunismului. Foarte des, un simbol este tiparit ca un semn, tinand locul oricarui lucru mai putin unui sunet (si ma gandesc aici la simbolurile matematice la π sau +). Bineinteles ca simbolurile pot fi si entitati imateriale, ca sunetele, cuvintele sau gesturile. Fiecare cuvant in vorbirea curenta este un simbol al unui concept sau a unei relatii intre concepte.
A. Semificatii
Pestele simbolul elemetului Apa, in care vietuieste. Imaginea lui era sculptata la baza monumentelor Khmere, spre a arata ca acestea se scufundau in apele de jos; in lumea sub-pamanteana. Poate de aceea s-a spus ca pestele este confuz ca apa, si poate necurat. Asa spune Sfantul Martin care remarca la peste nediferentierea capului si trunchiului. Totusi, Leviticul, desi nu acepta ca pestele sa fie adus ca jertfa, accepta ca el sa fie mancat, spre deosebire de alte animale acvatice.
Simbol acvatic, pestele este calarit de Varuna si este asociat cu nasterea si restaurarea ciclica. Manifetarea se produce la suprafata apelor.
Pestele este un simbol arhetipal cu numeroase asemanari si interferente cu sarpele mito-poetic.In cadrul modelului tripartit al lumii constituie un clasificator mitologic si indica lumea de jos, adancurile stihiei acvatice. Are un substrat sexual pronuntat, insa vadite semne ale ambivalentei: apare atat ca simbol matricial feminin cat si ca simbol falic. In prima sa ipostaza il aflam in imaginea monstrului marin care inghite si regurgiteaza, iar in cel de-al doilea este prezent in basmele unde eroinele raman gravide mancand un peste sau numai un os de peste.
In planul simbolismului cosmic se asociaza cu apa, dar si cu soarele sau luna.
Mreana alba in legendele romanesti conoteaza cu soarele sau cu luna.
In multe mitologii apare ca animal primordial. “Ichtys” a fost fiul cel mai iubit al zeului Babilonian Atargatis, si a fost cunoscut in alte siteme mitice cu numele Tirgata,Afrodita,Pelagia sau Delfinul. O alta legenda veita tot din Babilon vorbeste despre un peste mitic, Oannes, este cel care a dat oamenilor toate comotile.
In mitologia indiana pestele (matsya) este unul dintre avatarurile lui Vishu, care-l salveaza de la potop pe Manu, legiuitorul ciclului actual; tot el ii inmaneaza apoi Vedele, adica in dezvaluie intreaga stiinta sacra.
In China, pestele este simbolul norocului, in combinatie cu cocorul(simbolul longevitatii).
In Egiptul Antic, o reprezentare a pestelui apare impreuna cu Osiris si a fost intrepretat ca fiind simbolul ferititatii lui Isis. In alte culte, pestele simboliza reincarnarea sau forta de viata.
Simbolistica pestelui s-a extins si asupra crestinismului cu o serie de aplicatii specifice.
In crestinismul timpuriu pestele era un semn ca ai aderat la convingerile crestine. Exista o legenda conform careia un crestin a desenat un peste din profil, iar alti crestini, completand pestele cu un ochi in mijloc si-au demonstrat credinta. O explicatie ceva mai stiintifica a folosirii pestelui ca simbol in paleocretinism ar fi pilda care apare in biblie (in evangheliile dupa Luca, Matei si Ioan) conform careia Iisus a transformat doi pesti in hrana pentru peste 5000 de persoane. O alta interpretare pleaca de la cuvintele lui Iisus: “Veniti dupa mine si va voi face pescari de oameni” , si atunci s-a facut asocierea intre crestin si peste. Folosirea acestui simbol in palocrestinism ar putea avea insa si o explicatie foarte simpla: apropierea semantica in ebraica dintre cuvantul “peste” si Iisus; sau ideograma, fiecare dintre literele sale fiind luata din initiala cate unui cuvant din sintagma Iesous Christos Theou Yios Soter.
Pestele este unul dintre cele mai vechi simboluri ale crestinismului. Era reprezentat din profil si a fost cunoscut drept “pestele lui Iisus”.
B. Pestele heraldic
In heraldica pestii se gaseau cel mai adesea cate incovoiati si cel mai adesea imperechiati.
Figurile heraldice incluse in steme trebuie sa fie clare, bine conurate pentru a nu da nastere la interpretari ambigue.Elementele heraldice folosite au forma unor caricaturi. La alcaturire se tine seama de faptul ca stema va fi redata uneori la mici dimensiuni si trebuie sa fie lizibila.
B.a. Steme ale localitatilor/judetelor
Pentru fiecare judet in parte au fost alcatuite trei variante de stema. S-a orgaizat un concurs public, iar locatarii si-au ales singuri stema.
Stema judetului Tulcea: scut avand fond albastru, incarcat cu trei brauri de argint, peste care s-au plasat doi delfini de aur afrontati.
Stema judetului Dolj: scut taiat, in partea superioara, pe fond rosu, un leu rampat de aur tinand in labele superioare o spada de rgint, redat in profil spre stanga:pe partea inferioara un peste de azur inotand spre dreapta.
Stema orasului Tulcea:: scut taiat, in cartierul prim, pe albastru doi pesti de aur, plasati cu capul in jos, in cartierul secund pe braieondulate, argintii, o ancora neagra. Scutul este timbrat de o coroana murala, din argint, formata din 5 turnuri.
N.B. Stema oraselor: Valcov, Urziceni, Zastavna
* Variante neaprobate de steme care contin pesti
• Judetul Satu Mare;
• Eforie
B.b Steme personale sau de familie
Grigore IV Alexandru Ghica (1849 – 1856)
Este singurul domnitor din spatiul Romanesc care isi include in stema pesonala pestele. Stema sa este de tip francez. Scutul cu capul de zimbru, pus in profil si insotit de steaua cu 6 raze; intre coarne are campul fara indicarea conventionala a culorii. Scutul fara coroana, este incadrat de doi delfini afrontati si se afla pe o mantie de purpura.
Aceasta stema a aparut pe un sigiliu din 1848, o diploma militara din 1851 si o diploma civila de rang din 1856.
Familia Rallet
Scut taiat, primul azur cu o galera de argint cu doua panze; de acelasi metal, iar deasupra fiecarui catarg este un steag rosu; galera plutind de la dextra pe valuri verzi.Al doilea camp, din argint are doi pesti in culoare naturala, pusi in fascie unul desupra celuilalt.Primul cu capul la dextra celalalt cu capul la senestra.Coroana de boier.
Familia Paladi
Scut taiat; prima parte de azut cu un cerb alergand de la dextra in culori naturale; a doua de argint cu un peste, de culoare naturala inotand la dextra , pe valuri albastre.
!!! N.B. In stema de stat a Romaniei; in scut sunt incluse stemele vechilor provincii istorice a fost inclusa si stema Dobrogei care este formata din doi delfini
Adaptari ale simbolului
a) simbolul Alfa Romeo (produs de Fabrica Italiana de Automobile Torino)
b) unul dintre cele 12 semne zodiacale; pestele (22 februarie – 23 martie)
c) simbolul diferitelor firme care se ocupa cu produse ce contin peste sau au legatura cu pestele
Bibliografie:
1. Michel Pastoureau, “O istorie simbolica a Evului Mediu occidental”, Chisinau, ed Carter Istoric
2. Maria Dogaru, “Heraldica Romaniei”, Bucuresti, editura Jif 1994
3. Dan Cernovodeanu “Evolutia armeriilor Tarilor Romane de la aparitia lor si pana in zilele noastre”, Braila, editura Istros 2005
4. Anca Boiangiu “Curs special de heraldica”, Bucuresti, 1981
5. Mihai Sturdza- Saucesti “ Heraldica, tratat tehnic”, Bucuresti, editura Stiintifica, 1974
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/pestele-in-heraldica.html#B.a._Steme_ale_localitatilor/judetelor
|
Pestele in heraldica
|
Pestele - in heraldica
Cuvantul “simbol” provine din gecescul “σύμβολον” (“σύμ” care inseamna “impreuna” si “βολή” ce are sensul aproximativ de “punere impreuna”). Se spune ca in Grecia Antica, prietenii, cunostiinlele, isi imparteau monede,pentru a se putea recunoaste dupa o despartire mai lunga (fiecare pastrand ½). Un mesager al unei personane “x”, pentru a-si punea duce munca la bun sfarsit trebuia sa uneasca moneda primita cu cea a persoanei caruia ii transmitea mesajul – semn ca intra-adevar persoana “x” l-a insarcinat sa duca acel mesaj si nu este un impostor.
Prima data cuvantul “σύμβολον” (simbol) a fost utilizat in textele Homerice.
In orice societate semnul reprezinta o necesitate a individului - in calitatea sa de “zoon politikon”- de a intelege sensul, a prelucra sensul, a impartasi sensul. Orice comunicare are la baza un sistem elaborat de semne care faciliteaza intelegerea unor domenii de catre un anumit grup de indivizi. Ce s-ar intampla daca ne-am trezi intr-o zi, ca binecunoscutul domn Sigma, personajul lui Umberto Eco, din “Semnul”, turistul italian la Paris, intr-un oras complet nesemaforizat, fara semne de cirulatie, fara cruci pe biserici etc.? Natura simbolului si procesul simbolizarii sunt adac intiparite in sistemul nervos uman, viata, cunoasterea, fiind imposibile fara existenta semnului.
Un simbol poate fi un obiect material, palpabil a carui semnificatie sau origine este relationata (prin covnersie) cu ceea ce reprezinta, prin urmare crucea, este principalul simbol al crestinismului, iar sceptru, simbolul traditional al puterii regale.
Un simbol poate si o imagine (spre exemplu o icoana), un detaliu de imagine sau pur si simplu pata de culoare: de exemplu aura abla, luminoasa este conventional folosita ca simbol al sacralitatii, iar culoarea rosu a fost adesea folosita ca simbol al miscarilor socialiste, in special a comunismului. Foarte des, un simbol este tiparit ca un semn, tinand locul oricarui lucru mai putin unui sunet (si ma gandesc aici la simbolurile matematice la π sau +). Bineinteles ca simbolurile pot fi si entitati imateriale, ca sunetele, cuvintele sau gesturile. Fiecare cuvant in vorbirea curenta este un simbol al unui concept sau a unei relatii intre concepte.
A. Semificatii
Pestele simbolul elemetului Apa, in care vietuieste. Imaginea lui era sculptata la baza monumentelor Khmere, spre a arata ca acestea se scufundau in apele de jos; in lumea sub-pamanteana. Poate de aceea s-a spus ca pestele este confuz ca apa, si poate necurat. Asa spune Sfantul Martin care remarca la peste nediferentierea capului si trunchiului. Totusi, Leviticul, desi nu acepta ca pestele sa fie adus ca jertfa, accepta ca el sa fie mancat, spre deosebire de alte animale acvatice.
Simbol acvatic, pestele este calarit de Varuna si este asociat cu nasterea si restaurarea ciclica. Manifetarea se produce la suprafata apelor.
Pestele este un simbol arhetipal cu numeroase asemanari si interferente cu sarpele mito-poetic.In cadrul modelului tripartit al lumii constituie un clasificator mitologic si indica lumea de jos, adancurile stihiei acvatice. Are un substrat sexual pronuntat, insa vadite semne ale ambivalentei: apare atat ca simbol matricial feminin cat si ca simbol falic. In prima sa ipostaza il aflam in imaginea monstrului marin care inghite si regurgiteaza, iar in cel de-al doilea este prezent in basmele unde eroinele raman gravide mancand un peste sau numai un os de peste.
In planul simbolismului cosmic se asociaza cu apa, dar si cu soarele sau luna.
Mreana alba in legendele romanesti conoteaza cu soarele sau cu luna.
In multe mitologii apare ca animal primordial. “Ichtys” a fost fiul cel mai iubit al zeului Babilonian Atargatis, si a fost cunoscut in alte siteme mitice cu numele Tirgata,Afrodita,Pelagia sau Delfinul. O alta legenda veita tot din Babilon vorbeste despre un peste mitic, Oannes, este cel care a dat oamenilor toate comotile.
In mitologia indiana pestele (matsya) este unul dintre avatarurile lui Vishu, care-l salveaza de la potop pe Manu, legiuitorul ciclului actual; tot el ii inmaneaza apoi Vedele, adica in dezvaluie intreaga stiinta sacra.
In China, pestele este simbolul norocului, in combinatie cu cocorul(simbolul longevitatii).
In Egiptul Antic, o reprezentare a pestelui apare impreuna cu Osiris si a fost intrepretat ca fiind simbolul ferititatii lui Isis. In alte culte, pestele simboliza reincarnarea sau forta de viata.
Simbolistica pestelui s-a extins si asupra crestinismului cu o serie de aplicatii specifice.
In crestinismul timpuriu pestele era un semn ca ai aderat la convingerile crestine. Exista o legenda conform careia un crestin a desenat un peste din profil, iar alti crestini, completand pestele cu un ochi in mijloc si-au demonstrat credinta. O explicatie ceva mai stiintifica a folosirii pestelui ca simbol in paleocretinism ar fi pilda care apare in biblie (in evangheliile dupa Luca, Matei si Ioan) conform careia Iisus a transformat doi pesti in hrana pentru peste 5000 de persoane. O alta interpretare pleaca de la cuvintele lui Iisus: “Veniti dupa mine si va voi face pescari de oameni” , si atunci s-a facut asocierea intre crestin si peste. Folosirea acestui simbol in palocrestinism ar putea avea insa si o explicatie foarte simpla: apropierea semantica in ebraica dintre cuvantul “peste” si Iisus; sau ideograma, fiecare dintre literele sale fiind luata din initiala cate unui cuvant din sintagma Iesous Christos Theou Yios Soter.
Pestele este unul dintre cele mai vechi simboluri ale crestinismului. Era reprezentat din profil si a fost cunoscut drept “pestele lui Iisus”.
B. Pestele heraldic
In heraldica pestii se gaseau cel mai adesea cate incovoiati si cel mai adesea imperechiati.
Figurile heraldice incluse in steme trebuie sa fie clare, bine conurate pentru a nu da nastere la interpretari ambigue.Elementele heraldice folosite au forma unor caricaturi. La alcaturire se tine seama de faptul ca stema va fi redata uneori la mici dimensiuni si trebuie sa fie lizibila.
B.a. Steme ale localitatilor/judetelor
Pentru fiecare judet in parte au fost alcatuite trei variante de stema. S-a orgaizat un concurs public, iar locatarii si-au ales singuri stema.
Stema judetului Tulcea: scut avand fond albastru, incarcat cu trei brauri de argint, peste care s-au plasat doi delfini de aur afrontati.
Stema judetului Dolj: scut taiat, in partea superioara, pe fond rosu, un leu rampat de aur tinand in labele superioare o spada de rgint, redat in profil spre stanga:pe partea inferioara un peste de azur inotand spre dreapta.
Stema orasului Tulcea:: scut taiat, in cartierul prim, pe albastru doi pesti de aur, plasati cu capul in jos, in cartierul secund pe braieondulate, argintii, o ancora neagra. Scutul este timbrat de o coroana murala, din argint, formata din 5 turnuri.
N.B. Stema oraselor: Valcov, Urziceni, Zastavna
* Variante neaprobate de steme care contin pesti
• Judetul Satu Mare;
• Eforie
B.b Steme personale sau de familie
Grigore IV Alexandru Ghica (1849 – 1856)
Este singurul domnitor din spatiul Romanesc care isi include in stema pesonala pestele. Stema sa este de tip francez. Scutul cu capul de zimbru, pus in profil si insotit de steaua cu 6 raze; intre coarne are campul fara indicarea conventionala a culorii. Scutul fara coroana, este incadrat de doi delfini afrontati si se afla pe o mantie de purpura.
Aceasta stema a aparut pe un sigiliu din 1848, o diploma militara din 1851 si o diploma civila de rang din 1856.
Familia Rallet
Scut taiat, primul azur cu o galera de argint cu doua panze; de acelasi metal, iar deasupra fiecarui catarg este un steag rosu; galera plutind de la dextra pe valuri verzi.Al doilea camp, din argint are doi pesti in culoare naturala, pusi in fascie unul desupra celuilalt.Primul cu capul la dextra celalalt cu capul la senestra.Coroana de boier.
Familia Paladi
Scut taiat; prima parte de azut cu un cerb alergand de la dextra in culori naturale; a doua de argint cu un peste, de culoare naturala inotand la dextra , pe valuri albastre.
!!! N.B. In stema de stat a Romaniei; in scut sunt incluse stemele vechilor provincii istorice a fost inclusa si stema Dobrogei care este formata din doi delfini
Adaptari ale simbolului
a) simbolul Alfa Romeo (produs de Fabrica Italiana de Automobile Torino)
b) unul dintre cele 12 semne zodiacale; pestele (22 februarie – 23 martie)
c) simbolul diferitelor firme care se ocupa cu produse ce contin peste sau au legatura cu pestele
Bibliografie:
1. Michel Pastoureau, “O istorie simbolica a Evului Mediu occidental”, Chisinau, ed Carter Istoric
2. Maria Dogaru, “Heraldica Romaniei”, Bucuresti, editura Jif 1994
3. Dan Cernovodeanu “Evolutia armeriilor Tarilor Romane de la aparitia lor si pana in zilele noastre”, Braila, editura Istros 2005
4. Anca Boiangiu “Curs special de heraldica”, Bucuresti, 1981
5. Mihai Sturdza- Saucesti “ Heraldica, tratat tehnic”, Bucuresti, editura Stiintifica, 1974
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/pestele-in-heraldica.html#Familia_Rallet
|
Pestele in heraldica
|
Pestele - in heraldica
Cuvantul “simbol” provine din gecescul “σύμβολον” (“σύμ” care inseamna “impreuna” si “βολή” ce are sensul aproximativ de “punere impreuna”). Se spune ca in Grecia Antica, prietenii, cunostiinlele, isi imparteau monede,pentru a se putea recunoaste dupa o despartire mai lunga (fiecare pastrand ½). Un mesager al unei personane “x”, pentru a-si punea duce munca la bun sfarsit trebuia sa uneasca moneda primita cu cea a persoanei caruia ii transmitea mesajul – semn ca intra-adevar persoana “x” l-a insarcinat sa duca acel mesaj si nu este un impostor.
Prima data cuvantul “σύμβολον” (simbol) a fost utilizat in textele Homerice.
In orice societate semnul reprezinta o necesitate a individului - in calitatea sa de “zoon politikon”- de a intelege sensul, a prelucra sensul, a impartasi sensul. Orice comunicare are la baza un sistem elaborat de semne care faciliteaza intelegerea unor domenii de catre un anumit grup de indivizi. Ce s-ar intampla daca ne-am trezi intr-o zi, ca binecunoscutul domn Sigma, personajul lui Umberto Eco, din “Semnul”, turistul italian la Paris, intr-un oras complet nesemaforizat, fara semne de cirulatie, fara cruci pe biserici etc.? Natura simbolului si procesul simbolizarii sunt adac intiparite in sistemul nervos uman, viata, cunoasterea, fiind imposibile fara existenta semnului.
Un simbol poate fi un obiect material, palpabil a carui semnificatie sau origine este relationata (prin covnersie) cu ceea ce reprezinta, prin urmare crucea, este principalul simbol al crestinismului, iar sceptru, simbolul traditional al puterii regale.
Un simbol poate si o imagine (spre exemplu o icoana), un detaliu de imagine sau pur si simplu pata de culoare: de exemplu aura abla, luminoasa este conventional folosita ca simbol al sacralitatii, iar culoarea rosu a fost adesea folosita ca simbol al miscarilor socialiste, in special a comunismului. Foarte des, un simbol este tiparit ca un semn, tinand locul oricarui lucru mai putin unui sunet (si ma gandesc aici la simbolurile matematice la π sau +). Bineinteles ca simbolurile pot fi si entitati imateriale, ca sunetele, cuvintele sau gesturile. Fiecare cuvant in vorbirea curenta este un simbol al unui concept sau a unei relatii intre concepte.
A. Semificatii
Pestele simbolul elemetului Apa, in care vietuieste. Imaginea lui era sculptata la baza monumentelor Khmere, spre a arata ca acestea se scufundau in apele de jos; in lumea sub-pamanteana. Poate de aceea s-a spus ca pestele este confuz ca apa, si poate necurat. Asa spune Sfantul Martin care remarca la peste nediferentierea capului si trunchiului. Totusi, Leviticul, desi nu acepta ca pestele sa fie adus ca jertfa, accepta ca el sa fie mancat, spre deosebire de alte animale acvatice.
Simbol acvatic, pestele este calarit de Varuna si este asociat cu nasterea si restaurarea ciclica. Manifetarea se produce la suprafata apelor.
Pestele este un simbol arhetipal cu numeroase asemanari si interferente cu sarpele mito-poetic.In cadrul modelului tripartit al lumii constituie un clasificator mitologic si indica lumea de jos, adancurile stihiei acvatice. Are un substrat sexual pronuntat, insa vadite semne ale ambivalentei: apare atat ca simbol matricial feminin cat si ca simbol falic. In prima sa ipostaza il aflam in imaginea monstrului marin care inghite si regurgiteaza, iar in cel de-al doilea este prezent in basmele unde eroinele raman gravide mancand un peste sau numai un os de peste.
In planul simbolismului cosmic se asociaza cu apa, dar si cu soarele sau luna.
Mreana alba in legendele romanesti conoteaza cu soarele sau cu luna.
In multe mitologii apare ca animal primordial. “Ichtys” a fost fiul cel mai iubit al zeului Babilonian Atargatis, si a fost cunoscut in alte siteme mitice cu numele Tirgata,Afrodita,Pelagia sau Delfinul. O alta legenda veita tot din Babilon vorbeste despre un peste mitic, Oannes, este cel care a dat oamenilor toate comotile.
In mitologia indiana pestele (matsya) este unul dintre avatarurile lui Vishu, care-l salveaza de la potop pe Manu, legiuitorul ciclului actual; tot el ii inmaneaza apoi Vedele, adica in dezvaluie intreaga stiinta sacra.
In China, pestele este simbolul norocului, in combinatie cu cocorul(simbolul longevitatii).
In Egiptul Antic, o reprezentare a pestelui apare impreuna cu Osiris si a fost intrepretat ca fiind simbolul ferititatii lui Isis. In alte culte, pestele simboliza reincarnarea sau forta de viata.
Simbolistica pestelui s-a extins si asupra crestinismului cu o serie de aplicatii specifice.
In crestinismul timpuriu pestele era un semn ca ai aderat la convingerile crestine. Exista o legenda conform careia un crestin a desenat un peste din profil, iar alti crestini, completand pestele cu un ochi in mijloc si-au demonstrat credinta. O explicatie ceva mai stiintifica a folosirii pestelui ca simbol in paleocretinism ar fi pilda care apare in biblie (in evangheliile dupa Luca, Matei si Ioan) conform careia Iisus a transformat doi pesti in hrana pentru peste 5000 de persoane. O alta interpretare pleaca de la cuvintele lui Iisus: “Veniti dupa mine si va voi face pescari de oameni” , si atunci s-a facut asocierea intre crestin si peste. Folosirea acestui simbol in palocrestinism ar putea avea insa si o explicatie foarte simpla: apropierea semantica in ebraica dintre cuvantul “peste” si Iisus; sau ideograma, fiecare dintre literele sale fiind luata din initiala cate unui cuvant din sintagma Iesous Christos Theou Yios Soter.
Pestele este unul dintre cele mai vechi simboluri ale crestinismului. Era reprezentat din profil si a fost cunoscut drept “pestele lui Iisus”.
B. Pestele heraldic
In heraldica pestii se gaseau cel mai adesea cate incovoiati si cel mai adesea imperechiati.
Figurile heraldice incluse in steme trebuie sa fie clare, bine conurate pentru a nu da nastere la interpretari ambigue.Elementele heraldice folosite au forma unor caricaturi. La alcaturire se tine seama de faptul ca stema va fi redata uneori la mici dimensiuni si trebuie sa fie lizibila.
B.a. Steme ale localitatilor/judetelor
Pentru fiecare judet in parte au fost alcatuite trei variante de stema. S-a orgaizat un concurs public, iar locatarii si-au ales singuri stema.
Stema judetului Tulcea: scut avand fond albastru, incarcat cu trei brauri de argint, peste care s-au plasat doi delfini de aur afrontati.
Stema judetului Dolj: scut taiat, in partea superioara, pe fond rosu, un leu rampat de aur tinand in labele superioare o spada de rgint, redat in profil spre stanga:pe partea inferioara un peste de azur inotand spre dreapta.
Stema orasului Tulcea:: scut taiat, in cartierul prim, pe albastru doi pesti de aur, plasati cu capul in jos, in cartierul secund pe braieondulate, argintii, o ancora neagra. Scutul este timbrat de o coroana murala, din argint, formata din 5 turnuri.
N.B. Stema oraselor: Valcov, Urziceni, Zastavna
* Variante neaprobate de steme care contin pesti
• Judetul Satu Mare;
• Eforie
B.b Steme personale sau de familie
Grigore IV Alexandru Ghica (1849 – 1856)
Este singurul domnitor din spatiul Romanesc care isi include in stema pesonala pestele. Stema sa este de tip francez. Scutul cu capul de zimbru, pus in profil si insotit de steaua cu 6 raze; intre coarne are campul fara indicarea conventionala a culorii. Scutul fara coroana, este incadrat de doi delfini afrontati si se afla pe o mantie de purpura.
Aceasta stema a aparut pe un sigiliu din 1848, o diploma militara din 1851 si o diploma civila de rang din 1856.
Familia Rallet
Scut taiat, primul azur cu o galera de argint cu doua panze; de acelasi metal, iar deasupra fiecarui catarg este un steag rosu; galera plutind de la dextra pe valuri verzi.Al doilea camp, din argint are doi pesti in culoare naturala, pusi in fascie unul desupra celuilalt.Primul cu capul la dextra celalalt cu capul la senestra.Coroana de boier.
Familia Paladi
Scut taiat; prima parte de azut cu un cerb alergand de la dextra in culori naturale; a doua de argint cu un peste, de culoare naturala inotand la dextra , pe valuri albastre.
!!! N.B. In stema de stat a Romaniei; in scut sunt incluse stemele vechilor provincii istorice a fost inclusa si stema Dobrogei care este formata din doi delfini
Adaptari ale simbolului
a) simbolul Alfa Romeo (produs de Fabrica Italiana de Automobile Torino)
b) unul dintre cele 12 semne zodiacale; pestele (22 februarie – 23 martie)
c) simbolul diferitelor firme care se ocupa cu produse ce contin peste sau au legatura cu pestele
Bibliografie:
1. Michel Pastoureau, “O istorie simbolica a Evului Mediu occidental”, Chisinau, ed Carter Istoric
2. Maria Dogaru, “Heraldica Romaniei”, Bucuresti, editura Jif 1994
3. Dan Cernovodeanu “Evolutia armeriilor Tarilor Romane de la aparitia lor si pana in zilele noastre”, Braila, editura Istros 2005
4. Anca Boiangiu “Curs special de heraldica”, Bucuresti, 1981
5. Mihai Sturdza- Saucesti “ Heraldica, tratat tehnic”, Bucuresti, editura Stiintifica, 1974
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=11#Dispozitii_tranzitorii_si_finale
|
Depunerea declaratiilor de impozit pe profit
|
Art. 35. - (1) Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data de 15 aprilie inclusiv a anului urmator.
(2) O data cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au obligatia sa depuna si o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecarei plati, numele si adresa beneficiarului. Nu se cuprind in aceasta declaratie sumele angajate sau platite pentru bunurile importate sau pentru transportul international.
(3) Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitului pe profit.
CAPITOLUL VI
Retinerea impozitului pe dividende Declararea si retinerea impozitului pe dividende
Art. 36. - (1) O persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe dividende, retinut catre bugetul de stat, astfel cum se prevede in prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit catre o persoana juridica romana.
(3) Impozitul pe dividende care trebuie retinut se declara si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 15%, respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
(5) Cota de impozit pe dividende prevazuta la alin. (2) se aplica si asupra sumelor distribuite fondurilor deschise de investitii.
CAPITOLUL VII
Pierderi fiscale din perioadele de scutire
Art. 37. - Orice pierdere fiscala neta care apare in perioada in care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperata din profiturile impozabile viitoare, potrivit art. 26. Pierderea fiscala neta este diferenta dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire si profitul impozabil total in aceeasi perioada.
Dispozitii tranzitorii
Art. 38. - (1) In cazul persoanelor juridice care au obtinut, inainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor in zona defavorizata, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplica in continuare pe perioada existentei zonei defavorizate.
(2) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii inainte de 1 iulie 2002, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza in unele localitati din Muntii Apuseni si in Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii", republicata, cu modificarile ulterioare, si care continua investitiile conform ordonantei mentionate, beneficiaza in continuare de deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor distinct evidentiate, facute cu investitiile respective, fara a depasi data de 31 decembrie 2006.
(3) Contribuabilii care isi desfasoara activitatea in zona libera pe baza de licenta si care pana la data de 1 iulie 2002 au realizat investitii in zona libera, in active corporale amortizabile utilizate in industria prelucratoare, in valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit, in continuare, pana la data de 31 decembrie 2006. Dispozitiile prezentului alineat nu se mai aplica in situatia in care survin modificari in structura actionariatului contribuabilului. In intelesul prezentului alineat, modificare de actionariat in cazul societatilor cotate se considera a fi o modificare a actionariatului in proportie de mai mult de 25% din numarul actiunilor, pe parcursul unui an calendaristic.
(4) Cu exceptia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate pe baza de licenta intr-o zona libera au obligatia de a plati impozit pe profit in cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004.
(5) Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (1)-(4) nu pot beneficia de amortizarea accelerata sau de deducerea prevazuta la art. 24 alin. (12).
(6) Unitatile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe profit daca minimum 75% din sumele obtinute prin scutire se reinvestesc in vederea achizitiei de echipament tehnologic, masini, utilaje, instalatii si/sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate. Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplica pana la data de 31 decembrie 2006.
(7) Contribuabilii direct implicati in productia de filme cinematografice, inscrisi ca atare in Registrul cinematografic, beneficiaza, pana la data de 31 decembrie 2006, de:
a) scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-parti din profitul brut reinvestit in domeniul cinematografiei;
b) reducerea impozitului pe profit in proportie de 20%, in cazul in care se creeaza noi locuri de munca si se asigura cresterea numarului scriptic de angajati, cu cel putin 10% fata de anul financiar precedent.
(8) Societatea Nationala „Nuclearelectrica” - S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2010, in conditiile in care profitul este utilizat exclusiv pentru finantarea lucrarilor de investitii la obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda-Unitatea 2, potrivit legii.
(9) Societatea Comerciala „Automobile Dacia” - S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2006.
(10) Societatea Comerciala „Sidex” - S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2004.
(11) Compania Nationala „Aeroportul International Henri Coanda – Otopeni” - S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2006.
(12) La calculul profitului impozabil, urmatoarele venituri sunt neimpozabile pana la data de 31 decembrie 2006:
a) veniturile realizate din activitatile desfasurate pentru obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda-Unitatea 2, pana la punerea in functiune a acestuia;
b) veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate in Romania, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioada de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;
c) veniturile realizate din practicarea apiculturii.
(13) Pentru investitiile directe cu impact semnificativ in economie, realizate pana la data de 31 decembrie 2006, potrivit legii, contribuabilii pot deduce o cota suplimentara de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculeaza in luna in care se realizeaza investitia. In situatia in care se realizeaza pierdere fiscala, aceasta se recupereaza potrivit dispozitiilor art. 26. Pentru investitiile realizate se poate calcula amortizare accelerata, cu exceptia investitiilor in cladiri. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la prezentul alineat nu pot aplica prevederile art. 24 alin. (12).
(14) Facilitatile fiscale privind impozitul pe profit din actele normative mentionate in prezentul articol, precum si cele care decurg din alte acte normative date in aplicarea acestora raman in vigoare pana la termenele si in conditiile stipulate de acestea.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=11#Retinerea_impozitului_pe_dividende
|
Depunerea declaratiilor de impozit pe profit
|
Art. 35. - (1) Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data de 15 aprilie inclusiv a anului urmator.
(2) O data cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au obligatia sa depuna si o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecarei plati, numele si adresa beneficiarului. Nu se cuprind in aceasta declaratie sumele angajate sau platite pentru bunurile importate sau pentru transportul international.
(3) Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitului pe profit.
CAPITOLUL VI
Retinerea impozitului pe dividende Declararea si retinerea impozitului pe dividende
Art. 36. - (1) O persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe dividende, retinut catre bugetul de stat, astfel cum se prevede in prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit catre o persoana juridica romana.
(3) Impozitul pe dividende care trebuie retinut se declara si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 15%, respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
(5) Cota de impozit pe dividende prevazuta la alin. (2) se aplica si asupra sumelor distribuite fondurilor deschise de investitii.
CAPITOLUL VII
Pierderi fiscale din perioadele de scutire
Art. 37. - Orice pierdere fiscala neta care apare in perioada in care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperata din profiturile impozabile viitoare, potrivit art. 26. Pierderea fiscala neta este diferenta dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire si profitul impozabil total in aceeasi perioada.
Dispozitii tranzitorii
Art. 38. - (1) In cazul persoanelor juridice care au obtinut, inainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor in zona defavorizata, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplica in continuare pe perioada existentei zonei defavorizate.
(2) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii inainte de 1 iulie 2002, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza in unele localitati din Muntii Apuseni si in Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii", republicata, cu modificarile ulterioare, si care continua investitiile conform ordonantei mentionate, beneficiaza in continuare de deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor distinct evidentiate, facute cu investitiile respective, fara a depasi data de 31 decembrie 2006.
(3) Contribuabilii care isi desfasoara activitatea in zona libera pe baza de licenta si care pana la data de 1 iulie 2002 au realizat investitii in zona libera, in active corporale amortizabile utilizate in industria prelucratoare, in valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit, in continuare, pana la data de 31 decembrie 2006. Dispozitiile prezentului alineat nu se mai aplica in situatia in care survin modificari in structura actionariatului contribuabilului. In intelesul prezentului alineat, modificare de actionariat in cazul societatilor cotate se considera a fi o modificare a actionariatului in proportie de mai mult de 25% din numarul actiunilor, pe parcursul unui an calendaristic.
(4) Cu exceptia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate pe baza de licenta intr-o zona libera au obligatia de a plati impozit pe profit in cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004.
(5) Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (1)-(4) nu pot beneficia de amortizarea accelerata sau de deducerea prevazuta la art. 24 alin. (12).
(6) Unitatile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe profit daca minimum 75% din sumele obtinute prin scutire se reinvestesc in vederea achizitiei de echipament tehnologic, masini, utilaje, instalatii si/sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate. Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplica pana la data de 31 decembrie 2006.
(7) Contribuabilii direct implicati in productia de filme cinematografice, inscrisi ca atare in Registrul cinematografic, beneficiaza, pana la data de 31 decembrie 2006, de:
a) scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-parti din profitul brut reinvestit in domeniul cinematografiei;
b) reducerea impozitului pe profit in proportie de 20%, in cazul in care se creeaza noi locuri de munca si se asigura cresterea numarului scriptic de angajati, cu cel putin 10% fata de anul financiar precedent.
(8) Societatea Nationala „Nuclearelectrica” - S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2010, in conditiile in care profitul este utilizat exclusiv pentru finantarea lucrarilor de investitii la obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda-Unitatea 2, potrivit legii.
(9) Societatea Comerciala „Automobile Dacia” - S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2006.
(10) Societatea Comerciala „Sidex” - S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2004.
(11) Compania Nationala „Aeroportul International Henri Coanda – Otopeni” - S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2006.
(12) La calculul profitului impozabil, urmatoarele venituri sunt neimpozabile pana la data de 31 decembrie 2006:
a) veniturile realizate din activitatile desfasurate pentru obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda-Unitatea 2, pana la punerea in functiune a acestuia;
b) veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate in Romania, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioada de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;
c) veniturile realizate din practicarea apiculturii.
(13) Pentru investitiile directe cu impact semnificativ in economie, realizate pana la data de 31 decembrie 2006, potrivit legii, contribuabilii pot deduce o cota suplimentara de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculeaza in luna in care se realizeaza investitia. In situatia in care se realizeaza pierdere fiscala, aceasta se recupereaza potrivit dispozitiilor art. 26. Pentru investitiile realizate se poate calcula amortizare accelerata, cu exceptia investitiilor in cladiri. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la prezentul alineat nu pot aplica prevederile art. 24 alin. (12).
(14) Facilitatile fiscale privind impozitul pe profit din actele normative mentionate in prezentul articol, precum si cele care decurg din alte acte normative date in aplicarea acestora raman in vigoare pana la termenele si in conditiile stipulate de acestea.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=11#Dispozitii_tranzitorii
|
Depunerea declaratiilor de impozit pe profit
|
Art. 35. - (1) Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data de 15 aprilie inclusiv a anului urmator.
(2) O data cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au obligatia sa depuna si o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecarei plati, numele si adresa beneficiarului. Nu se cuprind in aceasta declaratie sumele angajate sau platite pentru bunurile importate sau pentru transportul international.
(3) Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitului pe profit.
CAPITOLUL VI
Retinerea impozitului pe dividende Declararea si retinerea impozitului pe dividende
Art. 36. - (1) O persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe dividende, retinut catre bugetul de stat, astfel cum se prevede in prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit catre o persoana juridica romana.
(3) Impozitul pe dividende care trebuie retinut se declara si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 15%, respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
(5) Cota de impozit pe dividende prevazuta la alin. (2) se aplica si asupra sumelor distribuite fondurilor deschise de investitii.
CAPITOLUL VII
Pierderi fiscale din perioadele de scutire
Art. 37. - Orice pierdere fiscala neta care apare in perioada in care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperata din profiturile impozabile viitoare, potrivit art. 26. Pierderea fiscala neta este diferenta dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire si profitul impozabil total in aceeasi perioada.
Dispozitii tranzitorii
Art. 38. - (1) In cazul persoanelor juridice care au obtinut, inainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor in zona defavorizata, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplica in continuare pe perioada existentei zonei defavorizate.
(2) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii inainte de 1 iulie 2002, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza in unele localitati din Muntii Apuseni si in Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii", republicata, cu modificarile ulterioare, si care continua investitiile conform ordonantei mentionate, beneficiaza in continuare de deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor distinct evidentiate, facute cu investitiile respective, fara a depasi data de 31 decembrie 2006.
(3) Contribuabilii care isi desfasoara activitatea in zona libera pe baza de licenta si care pana la data de 1 iulie 2002 au realizat investitii in zona libera, in active corporale amortizabile utilizate in industria prelucratoare, in valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit, in continuare, pana la data de 31 decembrie 2006. Dispozitiile prezentului alineat nu se mai aplica in situatia in care survin modificari in structura actionariatului contribuabilului. In intelesul prezentului alineat, modificare de actionariat in cazul societatilor cotate se considera a fi o modificare a actionariatului in proportie de mai mult de 25% din numarul actiunilor, pe parcursul unui an calendaristic.
(4) Cu exceptia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate pe baza de licenta intr-o zona libera au obligatia de a plati impozit pe profit in cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004.
(5) Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (1)-(4) nu pot beneficia de amortizarea accelerata sau de deducerea prevazuta la art. 24 alin. (12).
(6) Unitatile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe profit daca minimum 75% din sumele obtinute prin scutire se reinvestesc in vederea achizitiei de echipament tehnologic, masini, utilaje, instalatii si/sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate. Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplica pana la data de 31 decembrie 2006.
(7) Contribuabilii direct implicati in productia de filme cinematografice, inscrisi ca atare in Registrul cinematografic, beneficiaza, pana la data de 31 decembrie 2006, de:
a) scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-parti din profitul brut reinvestit in domeniul cinematografiei;
b) reducerea impozitului pe profit in proportie de 20%, in cazul in care se creeaza noi locuri de munca si se asigura cresterea numarului scriptic de angajati, cu cel putin 10% fata de anul financiar precedent.
(8) Societatea Nationala „Nuclearelectrica” - S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2010, in conditiile in care profitul este utilizat exclusiv pentru finantarea lucrarilor de investitii la obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda-Unitatea 2, potrivit legii.
(9) Societatea Comerciala „Automobile Dacia” - S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2006.
(10) Societatea Comerciala „Sidex” - S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2004.
(11) Compania Nationala „Aeroportul International Henri Coanda – Otopeni” - S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2006.
(12) La calculul profitului impozabil, urmatoarele venituri sunt neimpozabile pana la data de 31 decembrie 2006:
a) veniturile realizate din activitatile desfasurate pentru obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda-Unitatea 2, pana la punerea in functiune a acestuia;
b) veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate in Romania, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioada de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;
c) veniturile realizate din practicarea apiculturii.
(13) Pentru investitiile directe cu impact semnificativ in economie, realizate pana la data de 31 decembrie 2006, potrivit legii, contribuabilii pot deduce o cota suplimentara de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculeaza in luna in care se realizeaza investitia. In situatia in care se realizeaza pierdere fiscala, aceasta se recupereaza potrivit dispozitiilor art. 26. Pentru investitiile realizate se poate calcula amortizare accelerata, cu exceptia investitiilor in cladiri. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la prezentul alineat nu pot aplica prevederile art. 24 alin. (12).
(14) Facilitatile fiscale privind impozitul pe profit din actele normative mentionate in prezentul articol, precum si cele care decurg din alte acte normative date in aplicarea acestora raman in vigoare pana la termenele si in conditiile stipulate de acestea.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=19
|
Stabilirea venitului din investitii
|
Art. 66. - (1) Castigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, reprezinta diferenta pozitiva/negativa dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare pe tipuri de titluri de valori, diminuata, dupa caz, cu costurile aferente tranzactiei. In cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, in cadrul Programului de privatizare in masa, pretul de cumparare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominala a acestora. In cazul tranzactiilor cu actiuni cumparate la pret preferential, in cadrul sistemului stock options plan, castigul se determina ca diferenta intre pretul de vanzare si pretul de cumparare preferential, diminuat cu costurile aferente tranzactiei.
(2) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii, castigul se determina ca diferenta pozitiva intre pretul de rascumparare si pretul de cumparare/subscriere. Pretul de rascumparare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Pretul de cumparare/subscriere este pretul platit de investitorul persoana fizica pentru achizitionarea titlului de participare.
(3) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra partilor sociale, castigul din instrainarea partilor sociale se determina ca diferenta pozitiva intre pretul de vanzare si valoarea nominala/pretul de cumparare. Incepand cu a doua tranzactie, valoarea nominala va fi inlocuita cu pretul de cumparare, care include si cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzactiei si alte cheltuieli similare justificate cu documente.
(4) Determinarea castigului potrivit alin. (1)-(3) se efectueaza la data incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti.
(41) Abrogat.
(5) Castigul net anual se determina ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului respectiv, ca urmare a tranzactionarii titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise. Castigul net anual se calculeaza pe baza declaratiei privind venitul realizat, depusa conform prevederilor art. 83.
(6) Pentru tranzactiile din anul fiscal cu titlurile de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise, fiecare intermediar sau platitor de venit, dupa caz, are urmatoarele obligatii:
a) calcularea castigului anual/pierderii anuale pentru tranzactiile efectuate in cursul anului pentru fiecare contribuabil;
b) transmiterea informatiilor privind castigul anual/pierderea anuala, precum si impozitul calculat si retinut ca plata anticipata, in forma scrisa catre acesta, pana la data de 28 februarie a anului urmator celui pentru care se face calculul.
(7) Veniturile obtinute sub forma castigurilor din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen reprezinta diferentele de curs favorabile rezultate din aceste operatiuni, in momentul incheierii operatiunii si evidentierii in contul clientului. Castigul net anual se determina ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului respectiv din astfel de operatiuni. Castigul net anual se calculeaza pe baza declaratiei privind venitul realizat, depusa conform prevederilor art. 83. Pentru tranzactiile din anul fiscal, fiecare intermediar sau platitor de venit, dupa caz, are urmatoarele obligatii:
a) calcularea castigului anual/pierderii anuale pentru tranzactiile efectuate in cursul anului pentru fiecare contribuabil;
b) transmiterea informatiilor privind castigul anual/pierderea anuala, precum si impozitul calculat si retinut ca plata anticipata, in forma scrisa catre acesta, pana la data de 28 februarie a anului urmator celui pentru care se face calculul.
(8) Venitul impozabil realizat din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice reprezinta excedentul distributiilor in bani sau in natura peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.
Retinerea impozitului din veniturile din investitii
Art. 67. - (1) Veniturile sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice, odata cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.
(2) Veniturile sub forma de dobanzi pentru: depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire. In situatia sumelor primite sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueaza la momentul platii dobanzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii/rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul platii dobanzii, pentru venituri de aceasta natura, pe baza contractelor civile. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate, depozitele la vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007, dar a caror scadenta este incepand cu data de 1 ianuarie 2007, pentru determinarea impozitului pe veniturile din dobanzi se aplica cota de impozit de la data constituirii.
(3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2) se efectueaza astfel:
a) castigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se impune cu o cota de 1%, impozitul retinut constituind plata anticipata in contul impozitului anual datorat. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului reprezentand plata anticipata revine intermediarilor, societatilor de administrare a investitiilor in cazul rascumpararii de titluri de participare la fondurile deschise de investitii sau altor platitori de venit, dupa caz, la fiecare tranzactie. Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru tranzactiile din anul fiscal contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei privind venitul realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul il are de recuperat, si emite o decizie de impunere anuala, luandu-se in calcul si impozitul retinut la sursa, reprezentand plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileste de organul fiscal competent astfel:
1. prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, in cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, intr-o perioada mai mica de 365 de zile de la data dobandirii;
2. prin aplicarea cotei de 1% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, in cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, intr-o perioada mai mare de 365 de zile de la data dobandirii;
b) in cazul castigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, in cazul societatilor inchise, si din transferul partilor sociale, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine dobanditorului. Calculul si retinerea impozitului de catre dobanditor se efectueaza la momentul incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti. Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului, la fiecare tranzactie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si/sau in registrul asociatilor/actionarilor, dupa caz, operatiune care nu se poate efectua fara justificarea virarii impozitului la bugetul de stat. Termenul de virare a impozitului este pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comertului ori in registrul actionarilor, dupa caz, indiferent daca plata titlurilor respective se face sau nu esalonat;
c) castigul din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen, altele decat cele cu instrumente financiare tranzactionate pe piete autorizate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, se impune cu o cota de 1% la fiecare tranzactie, impozitul retinut constituind plata anticipata in contul impozitului anual datorat. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine intermediarilor sau altor platitori de venit, dupa caz. Impozitul calculat si retinut, reprezentand plata anticipata, se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru tranzactiile din anul fiscal contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei privind venitul realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul il are de recuperat, si emite o decizie de impunere anuala, luandu-se in calcul si impozitul retinut la sursa, reprezentand plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileste de organul fiscal competent, prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (7);
d) venitul impozabil obtinut din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice de catre actionari/asociati persoane fizice se impune cu o cota de 16%, impozitul fiind final. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la oficiul registrului comertului, intocmita de lichidatori.
(4) Pierderile rezultate din tranzactiile cu parti sociale si valori mobiliare, in cazul societatilor inchise, nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compenseaza si nu se reporteaza.
(5) Pierderile rezultate din tranzactionarea titlurilor de valoare, altele decat cele prevazute la alin. (4), inregistrate in cursul anului fiscal, se compenseaza la sfarsitul anului fiscal cu castigurile de aceeasi natura realizate din tranzactionarea titlurilor de valoare, altele decat cele prevazute la alin. (4), in cursul anului respectiv. Daca in urma acestei compensari rezulta o pierdere anuala, aceasta nu se reporteaza.
(6) Pierderile rezultate din operatiuni de vanzare/cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen, altele decat cele cu instrumente financiare tranzactionate pe piete autorizate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inregistrate in cursul anului fiscal, se compenseaza la sfarsitul anului fiscal cu castigurile de aceeasi natura realizate in cursul anului respectiv. Daca in urma acestei compensari rezulta o pierdere anuala, aceasta nu se reporteaza.
(7) Impozitul anual de recuperat, prevazut la alin. (3) lit. a) si c), se stabileste de organul fiscal competent ca diferenta intre impozitul reprezentand plati anticipate efectuate in cursul anului si impozitul anual datorat. Organul fiscal va restitui contribuabilului sumele datorate, in termenul si conditiile stabilite de lege.
(8) In aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizeaza norme privind determinarea, retinerea si virarea impozitului pe castigul de capital din transferul titlurilor de valoare obtinut de persoanele fizice, aprobate prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.
Art. 671. - Abrogat.
CAPITOLUL VI
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=10#Plata_impozitului_si_depunerea_declaratiilor_fiscale
|
Pierderi fiscale externe - Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal
|
Art. 32. - (1) Orice pierdere realizata printr-un sediu permanent din strainatate este deductibila doar din veniturile obtinute din strainatate.
(2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strainatate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reporteaza si se recupereaza in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.
CAPITOLUL IV
Reguli speciale aplicabile vanzarii-cesionarii proprietatilor imobiliare si titlurilor de participare
Capitolul IV a fost abrogat
Reguli speciale aplicabile vanzarii-cesionarii proprietatilor imobiliare si titlurilor de participare
Art. 33. - Abrogat.
CAPITOLUL V
Plata impozitului
Art. 34. - (1) Plata impozitului se face astfel:
a) contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate. Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit, prevazut la art. 35 alin. (1);
b) contribuabilii, altii decat cei prevazuti la lit. a), au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, daca in prezentul articol nu se prevede altfel. Incepand cu anul 2008, acesti contribuabili urmeaza sa aplice sistemul platilor anticipate prevazut pentru contribuabilii mentionati la lit. a).
(2) In cazul asocierilor fara personalitate juridica, impozitul datorat de catre contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. c) si e) si retinut de catre persoana juridica responsabila se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit asupra partii din profiturile asocierii, care este atribuibila fiecarui asociat. Persoana responsabila are obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii.
(3) Contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. d) au obligatia de a declara si plati impozit pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului.
(4) Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
(5) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
(6) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) au obligatia de a declara si efectua trimestrial plati anticipate, in contul impozitului pe profit anual, in suma de o patrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se efectueaza plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza caruia se determina platile anticipate, este impozitul pe profit datorat conform declaratiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, fara a lua in calcul platile anticipate efectuate in acel an.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) nouinfiin tati, infiintati in cursul anului precedent sau care, la sfarsitul anului fiscal precedent, inregistreaza pierdere fiscala, efectueaza plati anticipate in contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaza plata anticipata.
(8) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a), care inregistreaza pierdere contabila la sfarsitul unui trimestru, nu mai au obligatia de a efectua plata anticipata stabilita pentru acel trimestru.
(9) Declararea, regularizarea si plata impozitului pe profit aferent anului fiscal 2006, in cazul contribuabililor prevazuti la alin. (1) lit. a), se efectueaza pana la data de 31 martie 2007.
(10) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b) platesc pentru ultimul trimestru o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, urmand ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se faca pana la termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit prevazut la art. 35 alin. (1).
(11) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b), care definitiveaza pana la data de 15 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior, depun declaratia anuala de impozit pe profit si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator.
(12) Persoanele juridice care inceteaza sa existe in cursul anului fiscal au obligatia sa depuna, prin exceptie de la prevederile art. 35 alin. (1), declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la data depunerii situatiilor financiare la registrul comertului.
(13) Obligatiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. Impozitul pe profit datorat pentru anul 2006 de catre regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si de catre societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari se declara, se regularizeaza si se plateste la bugetele locale respective, pana la data de 31 martie 2007. Dobanzile/majorarile de intarziere si amenzile inregistrate de catre regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si de catre societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari se datoreaza si se platesc potrivit legii.
(14) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), indicele de inflatie necesar pentru actualizarea platilor anticipate se comunica, prin ordin al ministrului finantelor publice, pana la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaza platile anticipate.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=24
|
Proprietatea comuna si asociatiile fara personalitate juridica
|
Venituri din bunuri sau drepturi care sunt detinute in comun
Art. 85. - Venitul net obtinut din exploatarea bunurilor si drepturilor de orice fel, detinute in comun, este considerat ca fiind obtinut de proprietari, uzufructuari sau de alti detinatori legali, inscrisi intr-un document oficial, si se atribuie proportional cu cotele-parti pe care acestia le detin in acea proprietate sau in mod egal, in situatia in care acestea nu se cunosc.
Reguli privind asocierile fara personalitate juridica
Art. 86. - (1) Prevederile prezentului articol nu se aplica:
- pentru asocierile fara personalitate juridica prevazute la art. 28;
- fondurilor de investitii constituite ca asociatii fara personalitate juridica;
- asocierilor cu o persoana juridica platitoare de impozit pe profit, caz in care sunt aplicabile numai reglementarile fiscale din titlul II.
(2) In cadrul fiecarei asocieri fara personalitate juridica, constituita potrivit legii, asociatii au obligatia sa incheie contracte de asociere in forma scrisa, la inceperea activitatii, care sa cuprinda inclusiv date referitoare la:
a) partile contractante;
b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;
c) contributia asociatilor in bunuri si drepturi;
d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzatoare contributiei fiecaruia;
e) desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice;
f) conditiile de incetare a asocierii. Contributiile asociatilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociatie. Contractul de asociere se inregistreaza la organul fiscal competent, in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze inregistrarea contractelor, in cazul in care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.
(3) In cazul in care intre membrii asociati exista legaturi de rudenie pana la gradul al patrulea inclusiv, partile sunt obligate sa faca dovada ca participa la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra carora au drept de proprietate. Pot fi membri asociati si persoanele fizice care au dobandit capacitate de exercitiu restransa.
(4) Asocierile au obligatia sa depuna la organul fiscal competent, pana la data de 15 martie a anului urmator, declaratii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care vor cuprinde si distributia venitului net/pierderii pe asociati.
(5) Venitul/pierderea anual/anuala, realizate in cadrul asocierii, se distribuie asociatilor, proportional cu cota procentuala de participare corespunzatoare contributiei, conform contractului de asociere.
(6) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, in alte cazuri decat asocierea cu o persoana juridica, va fi stabilit in aceeasi maniera ca si pentru categoria de venituri in care este incadrat.
(7) Profitul/venitul cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoana juridica romana, microintreprindere care nu genereaza o persoana juridica, determinat cu respectarea regulilor stabilite in titlul IV, este asimilat, in vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activitati independente, din care se deduc contributiile obligatorii in vederea obtinerii venitului net.
(8) Impozitul retinut de persoana juridica in contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoana juridica romana care nu genereaza o persoana juridica, reprezinta plata anticipata in contul impozitului anual pe venit. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului, determinat conform metodologiei stabilite in legislatia privind impozitul pe venitul microintreprinderii, revine persoanei juridice romane.
CAPITOLUL XII
Aspecte fiscale internationale Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati independente
Art. 87. - (1) Persoanele fizice nerezidente, care desfasoara o activitate independenta, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net anual impozabil din activitatea independenta, ce este atribuibil sediului permanent.
(2) Venitul net dintr-o activitate independenta ce este atribuibil unui sediu permanent se determina conform art. 48, in urmatoarele conditii:
a) in veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;
b) in cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizarii acestor venituri.
Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati dependente
Art. 88. - Persoanele fizice nerezidente, care desfasoara activitati dependente in Romania, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, numai daca se indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) persoana nerezidenta este prezenta in Romania timp de una sau mai multe perioade de timp care, in total, depasesc 183 de zile din oricare perioada de 12 luni consecutive, care se incheie in anul calendaristic in cauza;
b) veniturile salariale sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident;
c) veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania.
Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente
Art. 89. - (1) Persoanele fizice nerezidente, care obtin alte venituri decat cele prevazute la art. 87, 88 si la titlul V, datoreaza impozit potrivit reglementarilor prezentului titlu.
(2) Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevazute la alin. (1), se determina pe fiecare sursa, potrivit regulilor specifice fiecarei categorii de venit, impozitul fiind final.
(3) Cu exceptia platii impozitului pe venit prin retinere la sursa, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizeaza venituri din Romania, potrivit prezentului titlu, au obligatia sa declare si sa plateasca impozitul corespunzator fiecarei surse de venit, direct sau printr-un imputernicit, conform Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/drept-comercial.html
|
Drept comercial
|
DREPT COMERCIAL 5
1. Pretenţii. Natura căii de atac urmare dispoziţiilor legale în vigoare la momentul pronunţării. Modul de aplicare a dispoziţiilor art. 20 alin. 2 teza a II-a din Legea nr. 146/1997 şi incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 20 pct. 4 din lege. 5
2. Pretenţii. Contravaloare lipsă folosinţă teren aferent activului. Răspunderea pentru îmbogăţirea fără justă cauză. 6
3. Îndreptare eroare materială rezultată dintr-o eroare de calcul. Îndeplinirea dispoziţiilor art. 281 Cod procedură civilă. 8
4. Pretenţii. Răspunderea cărăuşului pentru paguba pricinuită prin pierderea parţială a mărfii. 9
5. Greşita aplicare a art. 155/1 Cod procedură civilă. 10
6. Pretenţii. Contravaloare chirie datorată – rol activ manifestat de instanţă. Prescripţie extinctivă. Mod de calcul a termenului în considerarea dispoziţiilor Decretului nr. 167/1958. 10
7. Faliment. Renunţarea la judecată privind continuarea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului faţă de debitoare. 12
8. Faliment. Comunicarea actelor de procedură şi a notificării, faţă de creditoarea bugetară. 12
9. Faliment. Neîndeplinirea condiţiilor de promovare a acţiunii pentru deschiderea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului (art. 29 lit. b din Legea nr. 64/1995 republicată). 14
10. Acţiune în anulare. Litigiu comercial având ca obiect O.G. nr. 5/2001 cu modificările ulterioare (O.G. nr. 292/2002 şi O.G. nr. 142/2002). 16
11. Faliment. Calificarea cererii debitorului dedusă judecăţii după conţinutul său, după natura dreptului şi scopului urmărit prin exercitarea acţiunii. 17
12. Aplicare nelegală a dispoziţiilor art. 1551 Cod procedură civilă. Intoarcere executare prin restabilirea situaţiei anterioare, cu consecinţa eliberării recipisei CEC emise pe numele creditoarei (art. 4041 alin. 1 Cod procedură civilă). 19
13. Ordonanţă preşedinţială. Suspendare executare hotărâre AGA în temeiul art. 132. Legea nr. 31/1990 modificată – judecare nelegală a cererii în şedinţă publică. 22
14. Pretenţii. Acţiune formulată separat, intitulată ”chemare în garanţie” prin care se tinde la valorificarea pretenţiilor proprii (art. 992 Cod civil şi art. 998 Cod civil). 25
15. Faliment. Antrenarea răspunderii materiale a administratorilor pentru o parte din pasivul rămas neacoperit din averea debitoarei (art. 124 din Legea nr. 64/1995 republicată). Necitare. 27
16. Instituire sechestru asigurător asupra unor bunuri aparţinând pârâtei debitoare (art. 591-593 Cod procedură civilă). Neîndeplinirea condiţiei impuse de art. 591 alin. 2 Cod procedură civilă – depunere cauţiune. 28
17. Faliment. Contestaţie referitoare la modul de aplicare a dispoziţiilor art. 581 din Legea nr. 64/1995. Notificarea. 30
18. Faliment. Contestaţie împotriva menţiunilor din tabelul preliminar al creanţelor întocmit de administratorul judiciar, referitoare la dreptul patrimonial al creditoarei. 31
19. Contestaţie la executare. Aplicare sechestru asigurător – dovada dreptului de proprietate. 33
20. Investire cu formulă executorie. Interpretarea dispoziţiilor art. 98 Cod procedură civilă prevăzând situaţia schimbării domiciliului în cadrul unui proces în curs de judecată. 36
21. Faliment. Prescripţia dreptului de a cere executarea silită urmare efectuării de acte de executare împotriva debitoarei aflate în procedura prevăzută de Legea nr. 64/1995. 37
22. Faliment. Contestaţie la tabloul preliminar suplimentar al creditorilor. 39
23. Faliment. Inlocuire administrator judiciar. Interpretarea dispoziţiilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 64/1995. 41
24. Pretenţii. Prescripţia dreptului la acţiune – calculul termenului. Convenţia referitoare la contractul internaţional de mărfuri pe şosele (art. 32 lit. c). 42
25. Investire cu formulă executorie. Somaţie de plată. Comunicarea actelor de procedură în temeiul art. 85 şi următoarele Cod procedură civilă. 44
26. Aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 26/1990. Cerere înscriere menţiuni privind modificarea actului constitutiv al societăţii. 45
DREPT CONTENCIOS ADMINISTRATIV 51
ŞI FISCAL 51
1. Contencios administrativ. Excepţia inadmisibilităţii acţiunii raportată la tardivitatea formulării reclamaţiei administrative. 51
2. Contencios administrativ. Anulare decizie emisă de Primar. 52
3. Pensii. Contestaţie împotriva modului de calcul al pensiei. Excepţia tardivităţii formulării acţiunii în raport cu dispoziţiile art. 86 alin. 1 cu referire la art. 87 din Legea nr. 19/2000. 54
4. Contencios administrativ. Anulare parţială a H.C.L.M. 55
5. Contencios administrativ. Contestaţie împotriva actului constatator. Operaţiuni de tranzit marfă. Calcul drepturi vamale. 56
6. Contencios administrativ. Contestaţie împotriva unui act de control. Impozit pe profit datorat. Impozit pe veniturile realizate în ţară, de persoane juridice nerezidente. Taxa pe valoarea adăugată. 59
7. Contencios administrativ. Contestaţie împotriva unui act de control. Stingere obligaţie bugetară prin conversie în acţiuni. Nedatorare dobânzi şi penalităţi de întârziere. 64
8. Contencios administrativ. Stabilirea situaţiei de persecutat politic potrivit art. 1 lit. b şi c din Decretul-lege nr. 118/1990 republicat. 69
9. Contencios administrativ. Anulare act. Recunoaştere drepturi prevăzute de HG nr. 794/2002 – facilităţi la impozitele şi taxele la bugetul local. 71
10. Pensii. Antrenarea răspunderii prevăzute de art. 187 din Legea nr. 19/2000 urmare unei erori ce a generat o plată nedatorată. Obligaţia de restituire. 72
11. Contencios administrativ. Contestaţie pentru anulare decizie şi act control. Microîntreprindere – calcul impozit datorat şi virat, în conformitate cu prevederile OG nr. 24/2001. 74
12. Contencios administrativ. Obligare eliberare aviz port-armă şi permis port-armă conform art. 17 lit. h din Legea nr. 30/1991. Soluţionare excepţie fără a intra în cercetarea fondului. 78
13. Contencios administrativ. Obligare comunicare informaţii publice conform Legii nr. 544/2001. 80
14. Contencios administrativ. Soluţionarea contestaţiei întemeiate pe dispoziţiile OUG nr. 13/2001, fără citarea organului constatator emitent al actului de control. 83
15. Contencios administrativ. Contestaţie împotriva unor acte de control prin care s-au stabilit obligaţii suplimentare de plată. T.V.A. majorări întârziere, penalităţi şi amenzi. 85
16. Contencios administrativ. Contestaţie împotriva deciziei pronunţate de DGFP şi prin care este menţinută în mod nejustificat măsura dispusă de organul de control cu privire la refuzul rambursării TVA şi a dobânzii aferente. 88
17. Contencios fiscal. Contestaţie soluţionată potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. 3 din OUG nr. 13/2001 de un organ necompetent material. 91
18. Contencios administrativ. Anulare HCL prin care s-a aprobat schimbul unui teren din domeniul privat al municipiului. Reglementările aplicabile. 93
19. Contencios administrativ. Daune materiale reprezentând diferenţa dintre pensia greşit calculată şi pensia ce urma a fi remisă – rata de inflaţie până la executarea hotărârii. 96
20. Contencios administrativ. Suspendarea actului administrativ emis. 98
21. Contencios administrativ. Suspendare ordin repartiţie. Soluţionarea greşită a cauzei pe excepţia lipsei calităţii procesuale active. 103
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=3#01/09/2005-30/09/2005
|
OPTIMA TT – 75015 PARIS - Cv philippe X
|
|
|
səhifə | 3/9 | tarix | 03.01.2022 | ölçüsü | 81,16 Kb. | | #35396 |
| OPTIMA TT – 75015 PARIS
En prestation auprès de :
|
SNECMA (Villaroche, MOISY-CRAMAYEL)
| DBA ORACLE |
| -
gestion d’une centaine de base de données Oracle 8 et 9 et autant en SQL Server 7.
-
Création et installation de procédures d’exploitation sur une vingtaine de machines :
-
De sauvegarde de toutes les instances de chaque machine, pour les machines.
-
De surveillance auto d’activités (par snapshot), de surveillance des licences ....
-
De 5 types surveillances auto de la volumétrie de 1110 bases de données (taux occupation data file, taux de fragmentation, du nombre de next extents etc. ... …).
-
Installation de SGBD et de bases sur certaines machines (+ chargement des données),
-
Migrations d’Oracle V7 ou V8 en V9 sur certaines machines.
-
Kit modulaire de réorganisation des bases de la société (réorg de 15 bases, le WE).
-
Note : réalisation de tous les modules de surveillance des bases Oracle, en PERL, Shell, SQL, PL/SQL.
-
Etc. …
|
Environnement :
|
Plates- formes AIX, Sun, NT, W2K …
|
Dostları ilə paylaş: |
|
|
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=7#Administrateur_système_UNIX/NT
|
/04/98 – 30/06/00 - Cv philippe X
|
Création, à partir de zéro, d’une salle informatique avec 13 machines UNIX HP, SUN, AIX et 2 machines NT dans un environnement de développement, en 2 ans.
Installation et mise à jour (mémoire, cpu, disques) de machines UNIX (7 HPUX 10/11, 5 Solaris 2.5/2.6, 1 AIX 4.2), 2 machines NT et de progiciels (de surveillances, applicatifs …).
Gestion de compte, des performances _ par outils : top, vmstat, sar, Solstice, sam …, Gestion/suivi contrat de maintenance, achat de matériel.
Création et standardisation de toutes les procédures d’Administration et d’exploitation des machines HP, SUN, AIX du Centre, en shell et awk. Puis surveillance et administration courante.
Installation et Administration courante de BD Oracle 7 et 8 et d’autres progiciels : Lotus Note, Websphere, CFT, Tuxedo, MQseries …
Création et Administration de 30 Bases ORACLE 7 et 8 (tailles moyennes 30 à 40 Go). Création de scripts SQL, PL/SQL d’administration ORACLE.
Astreintes téléphoniques le WE.
|
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=16#Impozitarea_venitului_net_din_activitati_independente
|
Plati anticipate ale impozitului pe veniturile din activitati independente
|
Art. 53. - Un contribuabil care desfasoara o activitate independenta are obligatia sa efectueze plati anticipate in contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit art. 82, cu exceptia veniturilor prevazute la art. 52, pentru care plata anticipata se efectueaza prin retinere la sursa.
Impozitarea venitului net din activitati independente
Art. 54. - Venitul net din activitati independente se impoziteaza potrivit prevederilor capitolul X din prezentul titlu.
CAPITOLUL III
Venituri din salarii Definirea veniturilor din salarii
Art. 55. - (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.
(2) In vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;
b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;
c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;
f) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, in comitetul de directie si in comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale;
i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;
j) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor;
k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.
(3) Avantajele, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), primite in legatura cu o activitate dependenta includ, insa nu sunt limitate la:
a) utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, in scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca;
b) cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei;
c) imprumuturi nerambursabile;
d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, in scop personal;
f) permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scopul personal;
g) primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii.
(4) Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.
Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 1.500.000 lei.
Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite in baza unor legi speciale si finantate din buget;
a1) tichetele de cresa acordate potrivit legii;
b) tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;
c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportata de persoana fizica, conform legilor speciale;
d) cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii, in conformitate cu legislatia in vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare;
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii;
g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice;
h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;
i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca;
j) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;
k) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestuia la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie;
k1) veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, la functia de baza;
l) veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice;
m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate intr-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie veniturile salariale platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate;
n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;
o) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;
p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajarii si implicit la momentul acordarii;
r) diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere si dobanda practicata pe piata, pentru credite si depozite.
(5) Avantajele primite in bani si in natura si imputate salariatului in cauza nu se impoziteaza.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=2#Action_solidaire
|
EXPECTRA (Sophia-Antipolis)
|
Renfort d’une équipe de production et travaux d’audit Oracle … : a) cartographie du flux des échanges de fichiers entre applications d’Air France et KLM, b) recherche des différences entre M.C.D. sous Q-Designer selon l’environnement D/R/P, c) documentation et évolution d’outils de statistiques sur des temps de réponse, d) routine de mises à jour automatique de tables (en Perl, SQL*loader, SQL …), e) sécurisation de procédures PL/SQL … (utilisation de TWS …)
a) Accompagnement, en vélo sur 4500 Km, d’un handicapé, lors de son tour d’Europe, en vélo tricycle couché. Développement du site web du projet et du blog de l’événement : http://voyagejoel.blogspot.com et www.voyagejoelpourlapaix.euro.st
b) Rédaction d’un livre + Recherches sur un prototype.
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=2#07/10/2005-28/04/2006
|
EXPECTRA (Sophia-Antipolis)
|
Renfort d’une équipe de production et travaux d’audit Oracle … : a) cartographie du flux des échanges de fichiers entre applications d’Air France et KLM, b) recherche des différences entre M.C.D. sous Q-Designer selon l’environnement D/R/P, c) documentation et évolution d’outils de statistiques sur des temps de réponse, d) routine de mises à jour automatique de tables (en Perl, SQL*loader, SQL …), e) sécurisation de procédures PL/SQL … (utilisation de TWS …)
a) Accompagnement, en vélo sur 4500 Km, d’un handicapé, lors de son tour d’Europe, en vélo tricycle couché. Développement du site web du projet et du blog de l’événement : http://voyagejoel.blogspot.com et www.voyagejoelpourlapaix.euro.st
b) Rédaction d’un livre + Recherches sur un prototype.
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=18
|
Fise fiscale - Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal
|
Fise fiscale
Art. 59. - (1) Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind in fisele fiscale.
(2) Platitorul de venituri are obligatia sa completeze formularele prevazute la alin. (1), pe intreaga durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe intreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul si continutul formularelor se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
Plata impozitului pentru anumite venituri salariale
Art. 60. - (1) Contribuabililor care isi desfasoara activitatea in Romania si care obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si persoanelor fizice romane care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitatii desfasurate la misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.
(2) Orice contribuabil prevazut la alin. (1) are obligatia de a declara si de a plati impozit lunar la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni se stabileste potrivit art. 57.
(3) Misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania, precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societatilor comerciale si ale organizatiilor economice straine, autorizate potrivit legii sa isi desfasoare activitatea in Romania, pot opta ca pentru angajatii acestora, care realizeaza venituri din salarii impozabile in Romania, sa indeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplica contribuabililor, in cazul in care optiunea de mai sus este formulata si comunicata organului fiscal competent.
(4) Persoana fizica, juridica sau orice alta entitate la care contribuabilul isi desfasoara activitatea, potrivit alin. (1), este obligata sa ofere informatii organului fiscal competent referitoare la data inceperii desfasurarii activitatii de catre contribuabil si, respectiv, a incetarii acesteia, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, cu exceptia situatiei in care indeplineste obligatia privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii, potrivit alin. (3).
CAPITOLUL IV
Venituri din cedarea folosintei bunurilor Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor
Art. 61. - Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente.
Stabilirea venitului net anual din cedarea folosintei bunurilor
Art. 62. - (1) Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura si se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasarii chiriei sau arendei. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta. In cazul in care arenda se exprima in natura, evaluarea in lei se va face pe baza preturilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene si, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ca urmare a propunerilor directiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, hotarari ce trebuie emise inainte de inceperea anului fiscal. Aceste hotarari se transmit in cadrul aceluiasi termen directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pentru a fi comunicate unitatilor fiscale din subordine.
(2) Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.
(4) Dispozitiile privind optiunea prevazuta la art. 51 alin. (2) si (3) se aplica si in cazul contribuabililor mentionati la alin. (3).
Plati anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor
Art. 63. - Un contribuabil care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor pe parcursul unui an, cu exceptia veniturilor din arendare, datoreaza plati anticipate in contul impozitului pe venit catre bugetul de stat, conform art. 82.
Impozitarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor
Art. 64. - Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se impune potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.
CAPITOLUL V
Venituri din investitii Definirea veniturilor din investitii
Art. 65. - (1) Veniturile din investitii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobanzi;
c) castiguri din transferul titlurilor de valoare. Reprezinta titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar, calificat astfel de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum si partile sociale;
d) venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare.
e) venituri din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice.
(2) Sunt neimpozabile urmatoarele venituri din dobanzi:
a) venituri din dobanzi la depozitele la vedere/conturile curente;
b) venituri din dobanzi aferente titlurilor de stat si obligatiunilor municipale;
c) venituri sub forma dobanzilor bonificate la depozitele clientilor constituite in baza Legii nr. 541/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate la prima tranzactionare a actiunilor emise de Fondul ŤProprietateať de catre persoanele fizice carora le-au fost emise aceste actiuni, in conditiile titlurilor I si VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/modificarea-directivei-tva-2006112ce-transpus-n-titlul-vi-din-v2.html
|
Modificarea Directivei tva (2006/112/CE) transpusă în Titlul VI din Codul fiscal
|
Modificarea Directivei TVA (2006/112/CE) transpusă în Titlul VI din Codul fiscal (Lg. Nr. 571/2003):
Modificarea Directivei TVA (2006/112/CE) transpusă în Titlul VI din Codul fiscal (Lg. Nr. 571/2003):
Directiva 2008/8/CE - locul prestărilor de servicii;
Directiva 2008/9/CE – rambursarea TVA dintr-un alt stat membru;
Directiva 2008/117/CE – combaterea fraudei în materie de TVA (Directiva 2009/69 - combaterea evaziunii fiscale la import);
OUG nr. 109/2009; HG nr. 1620/2010; Ordine MFP nr. 3 – 7/2010
Persoana impozabilă este stabilită în:
Persoana impozabilă este stabilită în:
- România, daca sediul activității economice este în România;
În România,chiar în lipsa sediului activității economice, dacă, are un sediu fix în România;
În afara României, chiar dacă are un sediu fix în România, care însă nu participă la livrări de bunuri sau prestări de servicii.
Sediul activității aconomice – condiții:
Sediul activității aconomice – condiții:
persoana impozabilă are în România un sediu central, o sucursală, o fabrică, un atelier, o agenţie, un birou, un birou de vânzări sau cumpărări, un depozit sau orice altă structură fixă, cu excepţia şantierelor de construcţii;
structura este condusă de o persoană împuternicită să angajeze persoana impozabilă în relaţiile cu clienţii şi furnizorii;
persoana care angajează persoana impozabilă în relaţiile cu clienţii şi furnizorii să fie împuternicită să efectueze achiziţii, importuri, livrări de bunuri şi prestări pentru persoana impozabilă;
biectul de activitate al structurii respective să fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.
Art. 125 ind. 1 Cod fiscal: sediu fix: o persoană impozabilă are un sediu fix în România dacă dispune în România de suficiente resurse tehnice şi umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii impozabile.
Art. 5 al. (1) Conventia Model OECD: -sediu permanent: în scopurile acestei Conventii, termenul de “sediu permanent” înseamna un loc fix de afaceri prin intermediul caruia activitatea economica (business) a unei întreprinderi se desfasoara integral sau partial.
Atunci când resursele tehnice şi/sau umane ale sediului fix din România al unei persoane impozabile care are sediul activităţii economice în afara României sunt utilizate numai pentru scopuri administrative-suport, cum sunt serviciile de contabilitate, de emitere a facturilor şi colectarea titlurilor de creanţă, utilizarea acestor resurse nu va fi considerată ca participare la realizarea de livrări de bunuri sau prestări de servicii, fiind tratate doar ca servicii-suport necesare îndeplinirii obligaţiilor legate de aceste operaţiuni. În această situaţie, se va considera că persoana impozabilă nu este stabilită în România pentru aceste operaţiuni;
Atunci când resursele tehnice şi/sau umane ale sediului fix din România al unei persoane impozabile care are sediul activităţii economice în afara României sunt utilizate numai pentru scopuri administrative-suport, cum sunt serviciile de contabilitate, de emitere a facturilor şi colectarea titlurilor de creanţă, utilizarea acestor resurse nu va fi considerată ca participare la realizarea de livrări de bunuri sau prestări de servicii, fiind tratate doar ca servicii-suport necesare îndeplinirii obligaţiilor legate de aceste operaţiuni. În această situaţie, se va considera că persoana impozabilă nu este stabilită în România pentru aceste operaţiuni;
Dacă factura este emisă indicând codul de înregistrare în scopuri de TVA al sediului fix din România, acesta va fi considerat că a participat la livrarea de bunuri sau la prestarea de servicii, cu excepţia situaţiei în care persoana impozabilă poate face dovada contrariului.
Persoana impozabilă: persoana fizică/juridică, grupul de persoane sau instituții publice care desfășoară activități economice în condițiile stabilite la art. 127 al. (1) Cod fiscal ( … activitățile economice sunt desfășurate de o manieră independentă, indiferent de loc şi scopul acestora …);
Persoana impozabilă: persoana fizică/juridică, grupul de persoane sau instituții publice care desfășoară activități economice în condițiile stabilite la art. 127 al. (1) Cod fiscal ( … activitățile economice sunt desfășurate de o manieră independentă, indiferent de loc şi scopul acestora …);
Persoana neimpozabilă: presoana care nu îndeplinește condițiile de la art. 127 al. (1) Cod fiscal pentru a fi considerată persoană impozabilă.
Persoana juridică neimpozabilă: alta decât persoana fizică care nu este prersoană impozabilă în sensul art. 127 al. (1) Cod fiscal.
a
a
Art. 127 al. (1) Cod fiscal: este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.
|
http://muhaz.org/10-derste-frontpage.html?page=3
|
- 10 derste frontpage
|
kodlarının ortasında buldunuz. HTML öğrenmeye bu noktada başlamayacağız, tabiî. Ama buradaki kodlar bu paragrafın (
) ortalanacağını (ALIGN=”CENTER”) ve koyu renkli (bold) olacağını () gösteriyor. “ ” ise satırı bölmeyen boşluk (non-breaking space) anlamına geliyor. Şimdi buradaki kodları şu şekle getirin:
. (HTML öğrenmeye burada başlamayacağız dedik, amahiç olmazsa ne yaptığımızı bilmemiz bakımından; ortalamayı ve koyu harf özelliklerini kaldırıyoruz, paragrafın bittiğini belirtiyoruz. Bu değişikliği yaptıktan sonra metin imlecinizi “>” ve “<” işaretlerinin tam ortasına getirin; (biraz önce düz yazı programında listeyi panoya almıştığınız değil mi?) ve klavyede Ctrl+V tuşlarına basın. Biraz önce panoya aldığınız link adresleri ve sitelerin adlarını içeren HTML kodlarını sayfanızın HTML kodlarının arasına kopyalayın. Kim demiş HTML yazmıyoruz, diye!
Sonra, Normal sekmesini tıklayın; sayfamıza geri döndüğümüzde, tavsiye ettiğimiz siteler ve bağlantılar olması gerektiği gibi gösterilmiş bulunuyor:
Çok güzel. Fakat Rushden Bölgesi Fotoğrafçılık Derneği’nin bağlantısını tıklarsanız, Browser’ınızın hata mesajı verdiğini göreceksiniz; çünkü bağlantıda bir hata yapmış bulunuyoruz. Adresin doğrusu "http://www.rdps.freeserve.co.uk/" şeklinde olacak.
Yukarıda, FrontPage’in HTML koduna, HTML kodu “ithal” ettik. Fakat şimdi düzeltmeyi “elle” yapacağız, böylece FrontPage’in Edit “Hyperlink” kontrol kutusunu tanımış olacağız. Şimdi, metin imlecini, linklerinizden ikincisi olan Rushden Derneği’nin satırısına getirin ve daha önce site içi bağlantılar için yaptığımız gibi, Hyperlink simgesini tıklayın:
Biraz önce, yeni bir bağlantı oluşturmak için bu simgeyi tıkladığımızda açılan kutunun başlığı “Create Hyperlink” (Hyperlink oluştur) iken şimdi kutunun adının “Edit Hyperlink” (Hyperlink düzelt) olduğunu görüyorsunuz. Yine önceki kutudan farklı olarak bu kez URL hanesinde biraz önce HTML dosyası olarak kopyalayıp-yapıştırdığımız listedeki adresin yer aldığına dikkat edin. Mouse işaretçisini URL kutusunun içine tıklayın ve adresin sonundaki “com” harflerini “co.uk” yapın, OK’i tıklayın.
Bu kutunun URL hanesinin sağındaki simgeleri aşağıda, “Target Frame” bölümünü daha sonra ele alacağız.
Elektronik Posta Bağlantısı
Bu arada, RTF dosyası olarak getirdiğimiz beş paragraflık metinde, en az iki yere “link” vermemiz gerektiğini farkettiniz mi? Birincisi, “Bana elektronik mektup gönderebilsiniz” dediğimiz yer; diğeri aynı cümlede Tartışma sayfasına yapılan atıf.
Bu dersin başında, site içi bağlantı konusunu ele alırken, Baglantilar sayfasından Oneriler sayfasına bağlantı yapmıştık. Aynı şeyi siz burada da Tartışma sayfası için yapabilirsiniz. Birlikte elektronik posta bağlantısını ele alalım.
Hatırlıyorsanız, Internet’de bilgisayarlararası alış veriş protokollerinden birinin Posta Ulaşım Protokolü (SMTP) olduğundan söz etmiştik. Elektronik postanın hangi protokolle gelip-gittiği bir süre öncesine kadar kullanıcı açısından önem taşıyordu. Fakat günümüzde elektronik mektup alış verişini de artık Browser programları yapıyor. Browser programları ise elektronik posta bağlantısı ile HTTP ve diğer bağlantı türleri arasındaki farkı, sayfa tasarımcısının bu bağlantıya verdiği kod sayesinde anlayabilirler. Elektronik posta adresi ile bağlantılı bir link kelimesini (veya grafiğini) tıklayan ziyaretçinin Browser programı elektronik posta bölümünü çalıştıracak ve alıcı hanesine bizim adresimiz yazılmış bir yeni mektup formu açacaktır.
Yine teoriyi fazla uzatmadan, uygulamaya geçelim; biraz önce kendi sitemiz içinde ve kendi sitemiz dışında verdiğimiz bağlantılarla elektronik mektup adresi bağlantısı arasındaki farkı görelim. Bu bağlantıyı sağlamak için, Başka Siteler sayfasında “elektronik mektupla” kelimelerini tarayarak seçin ve Araç Çubuğu’nda “Create or Edit Hyperlink” simgesini tıklayın.
Kutu, bu iki lekimede bir bağlantı mevcut olmadığı için “Create Hyperlink” (Bağlantı oluştur) başlığıyla açıldı. URL hanesinin sağında dört simge görüyorsunuz. Bunlardan üzerinde büyüteç olan dünya şeklindeki simgeyi tıklayarak Web Browser’ınızı çalıştırabilir ve Internet’te kısa bir turla arzu ettiğiniz site veya sayfaları bulup, bu site veya sayfanın adresini URL hanesine yazdırabilirsiniz.
Üzerinde büyüteç olan klasör şeklindeki ikinci simge ise bilgisayarınızdaki bir dosyaya bağlantı vermenizi sağlar. Fakat hemen belirtelim: bu dosya sizin bilgisayarınızda durduğu sürece, sitenizi Internet’e “koysanız” bile, bu dosyaya verdiğiniz bağlantı, ziyaretçiler açısından bir işe yaramayacaktır. (Tabiî Web Server sizin bilgisayarınızda çalışıyor ve bilgisayarınız da bir kablo ile Internet’e bağlı ise, mesele yok. Ama sitenizi bir evsahibinin Web Server’ına “gönderecekseniz,” bağlantıların sizin bilgisayarınızdaki dosyalara değil Web Server’da bulunan dosyalara işaret etmesi gerekir. Bunu, bu dosyaları FrontPage’in sabit diskinize kurduğu FrontPage Web’e aktararak ve bağlantıları sabit diskte bir klasöre değil, FrontPage Web’e işaret ederek sağlamanız gerekir.
Bu simgelerden zarf şeklindeki üçüncüsü, şu anda aradığıımız elektronik adres linki verme aracıdır. Dördüncü simge ise boş bir sayfa oluşturup, bu sayfaya link vermekte kullanılır. Eğer “elektronik mektupla” kelimeleri halâ işaretli ise şimdi, elektronik adres linkini tıklayalım.
Ve açılan kutuda Type an E-mail address (Bir elektronik posta adresi yazınız) denilen yere adresimizi yazalım; OK’ye tıklayalım. Bağlantı oluşturma diyalog kutusuna geri döndüğünüzde URL hanesine “mailto:[email protected]” (veya siz nasıl bir adres yazdı iseniz, o adresin) yazıldığını görüyor musunuz? Belirttiğimiz gibi Internet’de URL adresi, HTTP, FTP veya elektronik posta adresi olabilir. Nitekim, kutunun da OK düğmesini tıklayarak, Baska Siteler sayfasına döndüğünüzde, “elektronik mektupla” kelimelerinin de diğer bağlantı kelimeleriniz gibi özel biçime girdiğini göreceksiniz.
/////////////KUTU///////////////////
FrontPage Editör’de, yaptığınız bağlantıları izlemek istiyorsanız, bağlantı kelimesinin veya resminin üzerini, klavyede Ctrl tuşunu tutarken tıklayın. Sanki sayfanız gerçekten Internet’te imiş gibi, sayfa bağlantılarını izleyebilirsiz.
FrontPage Editör’de Mouse işaretçisini herhangi bir bağlantı kelimesi veya grafiğinin üzerine getirdiğinizde, pencerenin sol alt kenarında bağlantının URL’i gösterilecektir.
////////////////////////KUTU BİTTİ/////////////////
Bağlantıları Kaldırmak İstiyorsanız
FrontPage’de, sitenizdeki bir sayfayı kaldırmanız halihde site içi bağlantıları, dışarıya verdiğiniz bir bağlantıdan bağlantıdan vaz geçmeniz halinde de site dışı bağlantıları kaldırmanız gerekir.
FrontPage, otomatik olarak kurduğu site içi bağlantıları, bağlantılı sayfa silindiği taktirde kendiliğinden kaldıracaktır. Kimi zaman bir sayfayı silmeden, site dışında bırakmak isteyebilirsiniz. FrontPage, bu durumda da bağlantıları yok edecektir.
FrontPage Explorer’da Navigation görünümünde iken, kaldırmak veya site dışı bırakmak istediğiniz bir sayfayı sağ-tıklayın ve açılacak kutuda ne yapmak istediğinizi belirtin:
Açılacak kutudaki birinci tercih, (Remove this page from all navigation bars) sadece bu sayfayı site dışı bırakır. İkinci tercih (Delete this page from the FrontPage Web) sayfayı hem tümüyle yok eder, hem de bağlantılarını kaldırır. Site dışı bağlantıları kaldırmak ise otomatik olarak yapılamaz; bu tür düzeltmeleri sizin yapmanız gerekir.
Sayfalarınızdaki Navigation çubuklarında farkettiğini gibi, FrontPage, sitenizdeki sayfaların birbirine göre konumunu, hangi sayfadan hangisine geçilebileceğini ve bütün sayfalardan ana sayfaya bağlantıyı kendisi otomatik olarak veriyor. Fakat bazen sitenin bir sayfasının içindeki bir kelimeden bir başka sayfaya bağlantı kurulabilir. Bu bağlantı FrontPage için otomatik Navigation bağlantısı sayılamaz. Bu bağlantıların düzeltilmesi yarı-otomatik olarak yapılır.
FrontPage site içi ve dışı, Navgation çubuklarında veya metinlerde ve grafiklerde, kendi kurduğu veya sizin kurduğunuz bütün sayfaların bütün bağlantılarının bir envanterini tutar. Bu envantere göre durumu bilinmeyen veya koput bağlantıları, FrontPage Explorer’da Hyperlink Status (Bağlantıların Durumu) görünümünde inceleyebilirsiniz:
Buradaki örnekte, Bugs.htm sayfasını sildikten hemen sonra sitenin bağlantı statüsünü görüyoruz. Bugs.htm sayfasına verilen bağlantının koptuğu (Broken/Kopuk) kelimesiyle belirtiliyor. Diğer bağlantılarımızın önündeki “Unknown/Bilinmiyor” kelimesi ise, FrontPage’in bu bağlantıyı sınamadığını gösteriyor. FrontPage, bir Web Browser gibi, bağlantı verdiğiniz bütün siteleri arayıp, verdiğiniz adresin işe yarayıp, yaramadığını sınayabilir. FrontPage’in bunu yapabilmesi için, kurulu olduğu bilgisayarın Internet bağlantısı olması şarttır. Linklerinizi sınamak istiyorsanız, Tools/Araçlar menüsünden, Verify Hyperlinks/Bağlantıları Doğrula maddesini seçmeniz yeter:
FrontPage, bütün bağlantılarınızı tek tek arayarak, temas kurulup kurulamadığını araştıracaktır. FrontPage’in yukarıdaki envanteri verdikten sonra yaptığı doğrulama araştırması, benim bilgisayarda şu sonucu veriyor:
Biri dışında durumu bilinmeyen bütün bağlantıların doğrulandığını, yanlarındaki OK/Tamam yazısından anlıyoruz. FrontPage, “Fotosite.com” adresinin kopuk olduğunu bildiriyor. (Tabii bildirir; çünkü böyle bir site yok. Örnek olarak, biz uydurmuştuk!) FrontPage’nin sitemizi ilk oluşturduğu sırada yaptığı Bugs sayfasını işimize yaramayacağı düşüncesiyle biz sildik; sayfanın bütün bağlantıları otomatik olarak kaldırıldı; fakat bu sayfaya bir bağlantı halâ durduğu için, FrontPage tarafından kopuk olarak işaretleniyor.
Şimdi bu bağlantıyı kaldırarak, bir bağlantı kaldırma alıştırması yapabiliriz. Kopuk bağlantının bulunduğu sayfanın adını sağ-tıklarsanız, açılacak menüde, Edit Hyperlink/Bağlantıyı Düzelt ve Edit Page/Sayfayı Düzelt şeklinde iki tercihiniz olduğunu görürsünüz. Bu maddelerden birincisi size, mevcut HREF komutunun karşısındaki URL adresini yenileme imkanı verir. Bu maddeyi seçerseniz, karşınıza şu kutu gelecektir:
Bu kutunun yardımıyla, olmayan sayfaya (bu örnekte, sildiğimiz Bugs.htm sayfasına) verilen bütün bağlantıları başka bir sayfaya aktarabiliriz. Olmayan sayfaya bağlantı Tavsiye.htm sayfasından geliyor. Kutunun birinci bölümündeki “Replace hyperlink with/Bağlantıyı ... ile değiştir” kutusuna olmayan sayfanın yerini alacak bir bağlantımız varsa, o sayfanın adını yazabiliriz. Böyle bir sayfa olduğunu biliyor, ama dosya adını tam bilmiyorsanız, Browse/Gözat düğmesini tıklayarak, bu dosyayı arayabilirsiniz. Kimi zaman, bu bağlantının yerini başka bir sayfanın almasını istemeyebilirsiniz. O zaman ya kopuk bağlantılı sayfanın adını sağ tıkladığınız zaman çıkan menüde ikinci maddeyi ya da burada sağda gördüğünüz Edit Page/Sayfayı Değiştir düğmesini tıklayarak, kopuk bağlantının bulunduğu sayfayı Editör’de açıp, bağlantıyı elle kaldırmanız gerekir.
Biz şimdi bu ikinci yolu izleyerek, Tavsiyeler sayfasındaki bağlantıyı yok edelim. Burada Edit Page düğmesini tıkladığımızda, Editör, tavsiyeler.htm dosyasını (başka bir deyişle, Tavsiyeler sayfasını) açacak ve kopuk bağlantının bulunduğu kelime veya kelimeleri (veya grafiği) seçecektir:
Bu sayfa, FrontPage tarafından otomatik yapılmış İngilizce bir sayfa olduğu ve henüz kendi içeriğimizi koyarak düzeltmediğimiz için, içeriği ile fazla ilgilenmeden, sadece bağlantısına bakalım. Aynı işlemleri yapıyorsanız, karşınızdaki sayfada Bug Report Form kelimelerinin seçildiğini göreceksiniz. Sayfada başka bir yeri tıklamadan, Edit/Düzen menüsünde Unlink/Bağlantıyı kaldır maddesini tıklayın. Bağlantının bulunduğu üç kelime, bağlantı biçiminden çıkacaktır. FrontPage’de herşey kolay demiyor muydum?
FrontPage’de bağlantı verme ve bağlantı kaldırma konusunu ele aldığımız bu dersin sonuna geldik. Bu derste bir kaç yerde “bağlantı verilmiş kelime veya kelimeler ya da grafikler..” dediğimizi farketmiş olmalısınız. Şu ana kadar, bir kaç sayfaya fotoğraf koyarak, sayfamızı güzelleştirdiğimiz halde, grafiklere nasıl bağlantı verilebileceğine değinmedik. Gelecek derste, sayfa biçimleme konusuna biraz daha yakından bakarken, grafiklerimize de bağlantı verme alıştırması yapacağız.
Ders 4: Sayfaları İşleyelim
Bu derste FrontPage’nin hazır sayfalarının görünümlerini değiştirmeyi, sayfadaki yazıları düzenlemeyi ve sayfanın temasını değiştirmeyi ele alacağız.
Web sayfaları “bilgi vermek” amacıyla vardır. Internet ziyaretçileri yeni oyunlar hakkında bilgi edinmek istiyor da olsalar, sonuç itibariyle bilgi edinmek istedikleri için sitenize geleceklerdir. FrontPage’nin hazır sayfalarında yapacağınız en önemli değişiklik, içi boş sayfalara vermek istediğiniz bilgileri koymak ve sırf yer tutması için konulmuş metinleri kendi metinlerinizle değiştirmek olacaktır. Sonra sıra her yayın organının sayfası gibi, Web sitenizin sayfalarında görsel etki bakımından arzu ettiğiniz düzenlemeyi yapmaya gelecektir.
Internet siteleri, gazete, dergi gibi bilgi vermekle birlikte, yazılı yayın aracı ile televizyon arasında bir noktada bulunuyorlar. Yani bir Web sitesi, gazete veya dergi gibi metne dayalı unsurlara yer verebildiği gibi, bunlardan farklı (ve üstün) olarak, televizyon unsurlarına da yer verebilir; bir Web sayfasında hareketli görüntü ve ses unsurları bulunabilir.
Bu web sitesi sahibi ve sitenin tasarımcısı olarak karşısına ciddi bir durum çıkartıyor demektir. Gazetecilik okullarında, yazılı yayın araçları ile televizyonda görsel tasarım birbirinden çok farklı dersler olarak okutulur. Bunun sebebi iki aracın, yazılı ve görüntülü yayın organlarının okuyucu veya izleyici üzerindeki etkilerinin birbirinden farklı olmasıdır. Bu ikisi başlı başına uzmanlık alanlarıdır. Şimdi siz Web tasarımcısı olarak, bir kaç saat içinde bu iki alanda da uzmanlaşmak zorundasınız!
İşte bu işi FrontPage ile yaptığınız için mutlu olmanız gereken bir an daha! FrontPage’i tasarlayanlar, hemen her türlü ihtimale ve zevk türüne göre farklı temalar ve multimedya dediğimiz hareketli veya sabit imajlara (fotoğraf, resim veya video gibi) ve sese dayanan malzemenin sayfalarda kolay ve etkili kullanımını sağlamış bulunuyorlar. Bize kalan, kendi zevkimize uygun bir tema ve Internet’te yayınlamamızda hukukî sakıncası olmayan malzemeyi bulmaktan ibaret.
“FrontPage uzmanları her zevki dikkate almışlar,” dedik, ama Internet’in ortak dili olan HTML ve Internet ziyaretçilerinin bu amaçla kullandıkları Browser programların bu dili yorumlama yetenekleri, bize görsel etki amacıyla sayfalarımızda istediğimiz herşeyi yapma imkanı da vermiyor, veremiyor. Bir kere, sayfalarımızın PC ve Mac gibi farklı bilgisayar cihazları ve bu cihazlarda bulunan farklı işletim sistemleri yüzünden asgarî ortak bir noktada tasarlanması gerek. HTML dili, bu sebeple, oldukça sınırlı imkanlara sahiptir.
Oluşturduğu sayfaları HTML dosyası olarak kaydetmek zorunda olan FrontPage, bir masaüstü yayıncılık veya grafik tasarım programı gibi, sayfalarınızı çok fazla işlemenize izin veremez. Bununla birlikte şu anda 4’ncü sürümüne ulaşmış bulunan HTML dilini de pek yabana atmamak gerekir. Dikkatli ve becerikli bir kullanımla FrontPage Editör’de masaüstü yayıncılık programlarına yakın güzellikle sayfalar yapabilirsiniz. Üstelik bu sayfalarda masaüstü yayıncılık programlarının ürünlerinde hiç bir zaman bulunamayacak video ve ses unsurları bulunabilir.
Yazıları Biçimlendirme
Web, yayın aracı olarak gazete ile televizyon ortasında bir konuma sahiptir. Şimdi Web sayfasının gazete-dergi niteliği ile ilgili görsel araçlara bakalım.
Şimdi, FrontPage’de Navigation görünümünde, daha önce üzerinde çalıştığımız Fotoğraflarım sayfasını iki kere tıklayın; sayfa Editör’de açılsın.
Dikkatlice incelerseniz, bu sayfanın hiç de albenisi olmadığını göreceksiniz. Evet, tema bakımından, ortak başlıklar, site içinde sayfadan sayfaya hareket bağlantıları gibi teknik özellikleri açısından sayfamız kusursuz görünüyor; hele sayfanın gerisindeki 250 satırlık HTML kodunun tek kelimesini bile biz yazmamış olduğumuza göre, bundan iyisi can sağlığı sayılabilir.
Fakat yine de bu sayfada bir başlık yok ve metin yazıları çok “normal” görünüyor. Normal görünmesinin sebebi, bu yazıların stilinin “Normal” olmasından geliyor!
//////////////////KUTU///////////////////////
Sitenizi arada bir yayınlıyor musunuz?
Fotoğraflarım sayfasının buradaki görünümünün FP Editör’deki görünümü olmadığını farketmiş olmalısınız. Bir kere bu görüntünün FP Editör veya MS Internet Explorer değil, Netscape Communicator programına ait olduğunu görüyorsunuz. FP ile oluşturduğunuz sayfalarınıza, projenin çeşitli aşamalarında FP Web’i IE ve Netscape ile gerçek bir Internet sayfası zilaret ediyormuş gibi bakmanızda yarar var. Bir kere sayfalarınızın farklı browserlerda nasıl görüntülendiğini görmek, işin başında iken hoşunuza gitmeyen şeyleri düzeltmeniz için size zaman kazandırır. Bunu sağlayabilmek için, henüz bitmemiş de olsa, sitenizi arada bir, sanki gerçek Web’e gönderiyormuş gibi, sabit diskinizde geçici bir klasöre “yayınlamanız” gerekir. FP, bir sitenin FP Web’den gerçek Internet’e gönderilmesine “yayınlamak” (Publish) diyor. Sitenizi gerçek Internet’e ulaştırmanız için yapmanız gereken işleri ilerde ele alacağız. Fakat burada sitemizi bütün sayfalarıyla ve sayfalardaki unsurları ile birlikte Internet’e değil, sabit diskte başka bir klasöre göndermek istiyoruz. FP Web’de iken sayfalarımızda belirgin olan otomatik unsurların komutları, sayfalar başka bir klasöre kaydedildiğinde yerini ya gerçek düğmelere bırakacaktır, ya da kullanılmayan düğmeler ve bağlantı yerleri silinecektir. Bu, sayfaların “bitmiş şeklini” görme imkanı verir.
FP Explorer’da, Araç Çubuğu’ndakiPublish düğmesini tıkladığınızda açılacak diyalog kutusunda FP’in kendi Web’i (çoğunlukla “Root Web” adıyla gösterilir) ve yanında More Webs (Başka Web’ler) düğmesi bulunur. “Başka Webler,” sabit diskinizde bir klasör olabileceği gibi, Internet’te siteize evsahipliği yapacak firmanın Web Server’ı da olabilir. Şimdilik sitenizi sadece sabit diskte başka bir dizine kopyalamak istiyoruz. More Web düğmesini tıkladığınızda açılan kutuya sitenizin şu andaki haliyle tamamlanmış şeklinin kopya edilmesini istediğiniz klasörü yazın ve OK’i tıklayın.
Şimdi, bu yeni dizindeki sayfalarınızı gerçek bir Internet sitesi gibi, sayfadan sayfaya geçerek, istediğiniz Browser ile denetleyebilirsiniz.
/////////////////////////KUTU BİTTİ/////////////////////////
Stiller
HTML, en sabit şekliyle, Web tasarımcısına 15 adet önceden tanımlanmış stil kullanma imkanı veriyor. Normal de bu stillerden biri ve en temel olanı. Stil, bir yazının harf türü, harfin koyu, normal, italik veya altı çizgili oluşu, harfin büyüklüğü, harfin rengi, yazının Browser penceresine veya bir çerçeve içinde ise çerçevenin iki kenarına göre sağ mı, sola mı hizalanacağı veya ortalanacağı, gibi özelliklerine topluca verilen addır. HTML, ilk günlerinde sadece alıp-vermeye yaradığı (grafik unsurlar bile şifrelenmiş düz yazıya çevrilerek verilebildiği) için, Web Browser programlarının temel metin stilleri çok sınırlıdır. Oysa günümüzde Web Browser’lar (Cascading Stil Sayfaları denen yöntem sayesinde) bu temel 15 stilden daha fazla metin görüntüleme imkanına sahiptir. (FrontPage, Format/Biçimle menüsünden Steylesheet maddesini seçerseniz, size kendi stillerinizi oluşturma imkanı verir. Fakat bunu yapabilmek için, burada yerimiz yok.)
Yine teoriye fazla zaman ayırmadan, uygulamaya geçelim. Mevcut 15 stilin genel hatları ile metinlerimize nasıl biçimler kazandırdığına değinelim. Bunu yapabilmek için, biraz önce açtığımız Fotoğraflarım sayfasındaki yazının birinci kelimesinden önce, “Eleştirilerinizi Bekliyorum” yazın ve Enter tuşuna basın. Bu iki kelime şimdi bağımsız bir paragraf oluşturdu.
Metin imleci bu paragrafın içinde iken (yani iki kelimeden birini tıkladıktan sonra) Change Style/Stil Değiştir penceresinin seçme okunu tıklayın; açılacak listeden, Heading1 (Başlık 1) stilini seçin. İki kelimebüyük bir şekilde neredeyse sayfanın sağından soluna tümünü kaplayacak büyüklüğe ulaştı. Aşağıda, FP’in altı başlık büyüklüğünü bir arada görüyorsunuz:
Sayfalarımızda dikkat çekmek istediğimiz başlıklara, ara başlıklara, alt başlıklara, bu listeden uygun bir başlık stili seçerek, metin yazılarının stili olan Normal’den farklı bir nitelik kazandırabiliriz. Başlık stili seçmede gözetilecek ilke, başlığın sayfanın bilgi düzenlemesi açısından sadece bölüm değiştiği mesajını verebilmektir. Başlıklar dikkati tümüyle kendisinde toplarsa, sitenizi ziyaret edenin gözü, başlığın belirttiği asıl metin yazısına kaymaz. Sayfadaki tüm başlıkların birbirini dengelemesi, başlıkların büyükten küçüğü doğru gitmesi gerekir. Küçük bir başlıktan sonra büyük bir başlığın gelmesi, gazete-dergi okuyucularının bunca yıldır göregeldikleri sayfa düzenlemelerinden alıştıkları şekilde, konunun değiştiği izlenimine kapılmalarına yol açabilir.
FP’in stil listesinde daha başka stillerin adlarını da gördünüz. Bunları uygulayabilmek için, bir alıştırma daha yapalım. Fotoğraflarım sayfasındaki birinci paragrafın sonuna “Bu sayfalarda” kelimelerini yazın ve klavyede Enter tuşuna basın. Yeni paragrafa “Gezi” yazın, Enter’a basın. Sonra “Doğa,” “Portre” ve “ve Diğer” kelimelerinin bulunduğu üç paragraf daha yapın. Ve nihayet eski ikinci paragrafın başına “fotoğraflarımdan örnekler var.” yazın. Şimdi, Mouse işaretçisiyle Gezi kelimesinin başınhdan “Diğer” kelimesinin sonuna kadar tarayın; ve stil listesinden “Bulleted list” (Noktalı liste) maddesini seçin. Dört kelimenin de başına sitemize uyguladığımız temanın ortak nokta grafiği geldi ve kelimeler Normal paragrafa göre, bir santimetre içeri kaydı:
Bu kelimeleri seçerek ve listeden diğer liste türlerini tıklayarak, aralarındaki stil farklarını inceleyebilirsiniz.
Yerel Biçimlendirme
Yukarıda FP’in temel ve bütün Web Browser programları tarafından anlaşılan stilleri ile yaptığımız biçimlerdirmeye genel biçimlendirme denir; çünkü bu yolla bütün paragrafın genel stilini değiştirmiş oluyorsunuz. İster tek kelime, ister 200 satır olsun, paragrafın bütün üyeleri seçtiğiniz stilin bütün özelliklerini topluca kazanmış oluyorlar. Kimi zaman böyle genel biçimlerdirmeye değil, paragraf stili ne olursa olsun, sadece bir veya bir kaç kelimeyi, bir ya da bir kaç harfi biçimlendirmek isteyebilirsiniz. Buna yerel biçimlendirme denir.
Yerel biçimlerdirme, özellikle Normal stildeki metin yazılarında bir ya da bir kaç kelimeye dikkat çekmek için uygulanabilir. Mesela, buradaki örnek sayfamızda ziyaretçilerimize, fotoğraf sayfamızın amacını vurgulamak için, dikkatlerini özellikle “beğenilerinize ve eleştirilerinize” kelimelerine çekmek isteyebiliriz. Bu iki kelimeyi tarayarak seçin ve Stil seçme kutusunun bulunduğu Araç Çubuğu’ndaki B harfiyle gösterilen simgeyi tıklayalım. Seçili iki kelimenin türü koyu harf oldu. Bu simgenin yanındaki öne eğit I harfi şeklindeki italik, ve altı çizili U harfi şeklindeki Underline/Altını Çiz simgelerini tıklayın; değişiklikleri inceleyin. Aynı sırada ressam paletine benzeyen renk seçme simgesini tıklayarak, bu iki kelimeye bir de renk verin:
Yerel biçimlendirme, teknik anlamda yerel sayılsa bile, bütün bir sayfaya, uzun bir yazının tümüne uygulanabilir. Buradaki değişiklikleri yapmak için yararlandığınız simgelerin yanında içinde muhtemelen Arial yazılı harf seçme kutusunu farketmiş olmalısınız. Bu kutunun yanındaki seçme okunu tıklayarak, seçili metinlerinize (veya yeni yazmaya başladığınız bir yazıya) arzu ettiğiniz fontu verebilirsiniz. Fakat bunun bir sınırı var: FrontPage, burada sizin bilgisayarınızda bulunan harf türlerini sıralamaktadır. Bu listeden seçeceğiniz harfler, ziyaretçilerinizin hepsinin bilgisayarında bulunmayabilir. Özellikle şimdi bir çok bilgisayarın Windows kurulu olarak satıldığını ve bu bilgisayarlarda Microsoft’un temel Web harfleri dediği farklı harflerin yüklenmiş olduğunu düşünürseniz, sayfalarınızda bütün bir yazıyı seçerek, listeden hoşunuza giden ve Windows 95/98 kurulu bilgisayarların çoğunda bulunabilecek bir harf türünü seçerek, yerel imkanları kullanmak suretiyle genel biçimlendirme yapabilirsiniz. Ama tekrar edelim; sizin bilgisayarınızda bulunan her harf ziyaretçilerinizin bilgisayarında bulunmayacaktır; ziyaretçinin Browser programı ziyaretçinin bilgisayarında bulunmayan bir harf talep edildiği zaman kendi varsayılan harfine dönecektir. Bu harf, sizin sayfanızda oluşturmak istediğiniz görsel etkiye uygun olmayabilir.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/10-derste-frontpage-sitesi.html
|
10 derste frontpage sitesi
|
10 DERSTE FRONTPAgE SİTESİ
10 DERSTE FRONTPAgE SİTESİ 1
Önsöz 2
Ders 1: Sitenizi Planlayın 6
Web Sitesi’nin Amacı 6
Sitenin Türünü Doğru Belirleyin 10
Eş-dost sınırını aşacak mısınız? 11
Sitenin İskeleti 12
Ders 2: Sayfaları Yapmaya Başlayalım 29
Web Sayfasına Yazı Dosyası Yerleştirme 30
Web Sitesine Yeni Sayfa Ekleyelim 37
Web Sayfasına Grafik Dosyası Yerleştirme 42
Ders 3: Sayfaları Bağlayın 47
Site İçi Bağlantılar 48
Site Dışı Bağlantılar 51
Elektronik Posta Bağlantısı 55
Bağlantıları Kaldırmak İstiyorsanız 58
Ders 4: Sayfaları İşleyelim 62
Yazıları Biçimlendirme 63
Sayfa Biçimlendirme Unsurları 69
Ders 5: Sayfalarımızı Hareketlendirelim 78
Web’de Grafik 79
Grafiklerde Bağlantı 85
Grafiklerde Hotspot 88
Ses ve Video 90
Ders 6: Formlar 97
Formun Unsurları 98
Alanlar ve Değerler 102
Form Bilgilerini İşleme 105
Arama Formu 107
Ders 7: Sitenizi Sınayın ve Yayınlayın 110
Bağlantıları Doğrulatma 110
Siteyi Internet’e Yerleştirme 111
D 114
Önsöz
Herşeyi olabildiği kadar basit hale getirin.
Albert Einstein
Byte Eğitim Dizisi’nde yeralan Internet Tasarım Rehberi ve Bir Web Sitesi Kuralım kitapçıkları, kaç okuru site sahibi olmaya teşvik etti, bilemem. Ama o kitapçıkları okuyanlardan o kadar çok elektronik mektup aldım ki, anlatamam. Bu mektupların çoğunun ortak noktası, bilgisayar kullanımıyla ilgili ortak sorundan farklı değildi: Bilgisayar mühendisi ve programcı olmadan nasıl site kurarım; sayfalarımı en kolay şekilde nasıl oluştururum?
Gerçekten, bilgisayar mühendislerinin, programcıların (ve özellikle bilgisayar yüksek öğrenimi yapan bazı kişilerin) gözden kaçırdıkları veya kabul etmekten kaçındıkları nokta, PC’nin aracı olmaksızın, beyin cerrahı veya roket tasarımcısı eğitimi görmeden kullanılmak üzere geliştirilmiş bulunduğu gerçeğidir. Web de öyle. Eğer bugün bilgisayar ağları-arası ağ, gerçekten bütün dünyayı kapladı ve herkes her türlü bilgiye kolayca ulaşabiliyorsa, Web gerçekten en büyük eşitleyici ve en etkin demokratikleştirme aracı olabildi ise, bunu Web’de alan açma (site kurma) işleminin kolaylığına borçluyuz.
Bilgişlem ne kadar kolaylaşırsa, kişilerin bilgilenmesi o kadar kolaylaşır; Web sitesi sayısı ne kadar artarsa, kişilerin ulaştığı bilgi miktarı o kadar artar. Nasıl artık bilgisayarı etkin biçimde kullanmaya başlamak için, 20 sayfalık bir Windows el kitabı yeterli ise Web sitesi kurmak da o kadar kolay olmalı. Evet HTML, Web’in ortak dilidir ve HTML sayesinde, PC’mizle veya Macintosh’umuzla, farklı işletim sistemlerine, farklı dosya sistemlerine, farklı ağ protokollerine sahip bilgisayar-ağları arasında adeta cirit atıyoruz! Fakat Web sitesi oluşturmak ve bu siteyi meydana getiren HTML belgelerini, yani sayfalarımızı, bir Internet Site Hizmeti Sunucusu’nun ücretsiz verdiği alana yerleştirmek için bile HTML uzmanı olmak zorunluk olmamalı!
Piyasada bir çok HTML Editörü var. Basit bir kelime-işlem yazılımına benzeyen bu programların bir kısmı kullanıcının bir ölçüde HTML bilmesini gerektiriyor. Bir kısmı, masaüstü yayıncılık programı gibi, kullanıcının ekranda “sayfa” haline birleşecek yazı ve grafik unsurları arzu ettiği bir tasarımla bir araya getirmesini sağlıyor; sonra bu tasarıma dayanan HTML kodunu kendisi yazıyor. Yine bu programların bir kısmı sadece sitenin kullanıcının kendi sabit diskinde oluşmasını sağlamakla kalmıyor; bu dosyaların siteye Web’de ev sahipliği yapacak firmanın bilgisayarına aktarılmasına da yardımcı oluyor.
Fakat bu programların büyük bir bölümü, sitenin ziyaretçilerle etkileşmesi için gerekli unsurları belirlemeyi ve bu unsurları Web’e yerleştirmeyi site sahibine bırakıyor. Diyelim ki sitenizde bir form bulunsun ve ziyaretçileriniz bu formu doldurarak, sizden bir şeyler istesinler, bir ziyaretçi defterine kayıtlarını yaptırsınlar, veya sitenizle ilgili görüşlerini bize iletsinler istiyorsunuz. Bu tür bir etkileşme sağlayabilmek için, formunuzun derleyeceği bilgileri sunacağı bir program yazmanız gerektirir. İşte yukarıdan beri söylemek istediğim bu: öyle bir program, öyle bir araç olmalı ki, “programcı” olmadan istediğim gibi Web sitesi sahibi olmamı sağlasın!
Bu tür programlar da var. Bu kitapçığın konusu olan Microsoft FrontPage, bu tür programlardan sadece biri. Başka firmaların da FrontPage’in sağladığı imkanları sağlayan, kullanımı FrontPage kadar kolay programları bulunuyor. Sizin yerinize “program yazan” Web sitesi hazırlama programlarının sırrı, bu tür kolaylıkları, sizin değil, sitenize ev sahipliği yapacak firmanın bilgisayarında, daha doğru ifadesiyle Web Server’da yapmalarıdır. Sözünü ettiğimiz programlar bunu Server Extensions denen ek programlarla yaparlar. Başkalarının sitelerine ev sahipliği yapan şirketlerin “Şu, şu imkanı da veririz!” diyerek müşteri çekmeye çalıştıkları ilanları incelersiniz, çoğunun sitelerinin “FrontPage uyumlu olduğunu” belirttiklerini göreceksiniz. Bir bakıma FrontPage, amatör Webcilerin ücretsiz edindikleri sitelerine, profesyonel Webcilerin milyonlar ödeyerek yazdırdıkları programları kolayca koymalarını sağlayan ortak araç haline geldi.
FrontPage’in bu denli ortak araç haline gelmesinin tek nedeni, etkileşme sağlayan Server Extension’larının site evsahibi firmalar tarafından kabul görmesi değil. FrontPage, aynı zamanda, tek kelime HTML bilmeden son derece profesyonel görünümlü sayfalar hazırlamaya imkan veren programlardan biri.
Internet’te çok sayıda ücretsiz HTML editörü bulabilirsiniz. FrontPage ise ancak satın alarak edinebileceğiniz bir program. FrontPage’e ödeyeceğiniz ücret, herhalde HTML ve programlama dilleri bilmeden Internet’te, veya şirketinizin dahili İnternet’i diyebileceğimiz Intranet’te, profesyonel görünümlü ve etkileşmeli Web sitesi sahibi olmanın bedeli olsa gerek!
Not:
Bu kitapçıkta, Internet kullanımı, Web sitesi, bir sitenin yapı taşları olan HTML sayfaları hakkında temel bilgilerin bilindiğini varsayıyorum. Örneğin Web sayfalarının uzatması “.htm” veya “.html” şeklinde bir düz yazı dosyası olduğunu ve içinde “<” ve “>” şeklindeki işaretlmer içine alınmış kodlar, kodların arasında da Internet ziyaretçinizin Web Browser programında görüntülenecek metinler olduğunu bilmeniz gerekir. Bu alanda yardıma ihtiyacınız varsa, en azından genel bir bilgi edinmek zorunda iseniz, amacıyla Byte Eğitim Dizisi’nde Ekim 1998’de yayınlanan Internet Tasarım Rehberi ile Kasım 1998’de yayınlanan Bir Web Sitesi Kuralım adlı kitapçıklara başvurabilirsiniz. Hiç değilse bu kitapçıkların Internet’i tanıtan ve Internet Sitesi hakkında bilgi veren bölümlerini okumanız yeterli. Bu kitapçıkta iddiamız, bir kelime bile HTML bilmeden Web sitesi yapmak olduğuna göre, en azından Web sitesinin ne olduğu hakkında bilginiz bulunması yerinde olur.
Bu kitapçıkta, FrontPage’in Windows ortamındaki kullanım özelliklerinden söz edeceğiz; ancak FrontPage’in Macintosh sürümü de bulunmaktadır.
Bu kitapçıkta alıştırma amacıyla birlikte oluşturacağımız sitenin dosyalarını http://www.pcworld.com.tr adresinde bulabilirsiniz. Bu dosyaları kendi bilgisayarınızda geçici bir dizine koyun. Daha sonra dersler sırasında yeri geldiğinde kopyalayacağınız yeri belirteceğiz.
Teşekkür:
Murat Cankurtaran ([email protected]), özellikle genç Internet meraklılarının, site oluşturma konusunda duygu, düşünce ve tutumlarını aktararak, bu kitapçığa ışık tutttu. Murat’a teşekkür ederim.
Bu kitapçıkta birlikte bir site oluşturacağız. Fakat sizden önce bu siteyi Bircan Hancı ([email protected]) birlikte oluşturduk. Bircan, özellikle bedava site alanı bulma işini sanat haline getirmiş bir arkadaş; yarım saatte 10 site açabilir. Ona ait sitelerden birinde örnek sayfaların nasıl işlediğini birlikte sınadık. Değerli katkılarından dolayı Bircan’a teşekkürü borç bilirim.
Hataları bana ait olmakla birlikte, bu kitapçığın ve örnek sitenin yayına hazırlanmasında asıl yük PC World ekibine aittir. Onlara olmasa zaten hiç bir şey olmazdı. Hepsine şükran borçluyum.
Ders 1: Sitenizi Planlayın
Internet’e veya Intranet’te Web sitesi sahibi olmadan önce yapılacak bir çok iş var. Bir kere siteniz Internet’te yeralacak ve World Wide Web (WWW) yoluyla herkese açık olacaksa, bu imkanı size sağlayacak bir evsahibi bulmanız gerekir. Siteniz, şirketinizin Yerel Alan Ağı’nda (LAN) Server görevi yapan bir bilgisayarda duracak ve sadece LAN’a erişimi olanların hizmetine sunulacaksa, sistem operatörü ile uzun uzun görüşmeler yapmak zorundasınız! Bir Web sitesinin, Internet’te mi, Intranet’te mi yer aldığı sitenin tasarımcısı açısından hemen hemen hiç bir farka sahip değildir. Yeter ki sitenize bir ev sahibi bulun: ister Internet’te ister Intranet’te. Biri dünya, diğeri şirket çapında, ama sonuç itibariyle her ikisinin de adı Web Sitesi! Ve her ikisi de aynı şekilde tasarlanır ve oluşturulur.
İşte size iki altın kelime: Tasarlama ve Oluşturma.
Bilgisayarın başına oturmadan önce, babadan kalma yönteme başvurarak, elinize kağıdı kalemi alıp, iyi bir planlama yapmak zorundasınız. Dolayısıyla bu bölümde önce Web Sitesi nasıl planlanır sorusuna cevap arayacağız. Bunu yapmadan site oluşturmaya kalkmak, nereye gideceğini planlamadan otomobile binip motoru çalıştırmaya benzer.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/dogru-anne-baba-tutumlarinin-onemi.html
|
Doğru anne-baba tutumlarinin önemi
|
Araştırmalara göre, yaşamın erken yıllarındaki deneyimler yaşam boyu karşılaştığımız durumlarla başa çıkma becerimizin, zeka kapasitemizin ve duygusal yapımızın temelini oluşturuyor. O nedenle gelişimi destekleyici ebeveynlik konusunda anne babaların bilgilendirilmesi çok önemli.
Çocuğun yaşamını sağlıklı bir biçimde sürdürebilmesi, Özgüveni yüksek bir birey olabilmesi, İnsan ilişkilerini kurma becerisine sahip olabilmesi, Sorunlarına çözüm yolları bulabilmesi için temellerin atıldığı ilk ortam ailedir.
Hepimizin ortak amacı çocuklarımızın ruhsal ve fiziksel olarak sağlıklı yetişmesidir. Bunda anne baba tutumlarının etkisinin çok büyük olduğu söylenebilir. Anne babaların çocuklarına yönelik tutumlarının sağlıklı olması, büyük ölçüde onların kendi içlerinde barışık, dengeli huzurlu ve birbirlerine karşı sevgi dolu ve saygılı olmalarına bağlıdır.
HATALI ANNE-BABA TUTUMLARI
İZİN VERİCİ TUTUM:
Çocuğun aşırı hareket ve davranış serbestliği vardır.
Kurallar yok denecek kadar azdır.
Aile ‘yaşayarak öğrensin’ mantığını sürdürerek müdahalede bulunmaz.
Çocuğa tanınan haklar sayısız, görev ve beklentisi en az düzeydedir.
Aile kimi zaman göz dağı verip, cezalandırır. Fakat hiç bir konuda caydırıcılık söz konusu olmaz.
Anne-baba çocuğun davranışının yanlış olduğunu görse bile ‘özgür olmalı’ anlayışı ile hareket ettiğinde müdahale etmez.
Bu tutum içindeki bir aile misiniz?
Size vurduğunda, kötü bir laf söylediğinde, gülüp geçiyor musunuz?
Bu çocuklar arzu ve isteklerini denetlemesini pek öğrenemezler.
Dış dünyada da her zaman kendi istekleri anında yapılacak zannederler.
Okul gibi kurallı sosyal ortamlarda kurala uymada sıkıntı yaşarlar.
En büyük sorun evdeki izin verici tutumun dış dünyada bulunamayışıdır. Bu bakımdan hayal kırıklığına uğrarlar.
AŞIRI KORUYUCU TUTUM
Çocuğun kendisinin yapması gereken işler aile tarafından yapılır,
Genellikle aile çocuğun büyüdüğünü kabul etmek istemez,
Çocuğa fikri sorulmadan çocuk hakkındaki her türlü seçim aile tarafından yapılır. (kıyafet, oyuncak, arkadaş…)
Çocuğun üstüne çok fazla düşülür. (başına bir şey gelmesin, hastalanmasın, üzülmesin, ağlamasın…)
Çocuğa genelde ‘hayır’ denmez ve her istediği yapılır,
Özellikle anne – çocuk ilişkisinde bağımlılık söz konusudur, anne çocuğuna kıyamaz,
Anne – baba çocuğu için sebepsiz yere aşırı kaygı duyar, bu kaygı onları aşırı korumaya yönlendirir. Çocuğu mutlu edemeyeceklerini düşünüp endişelenirler.
Anne – baba çocuğun hatalarını görmek istemez,
Çoğunlukla annenin duygusal yalnızlığı, eşinden görmek istediği ilgiyi bulamaması gibi sebepler aşırı koruyuculuğun nedeni olabilir. Bazen de geç sahip olunan bebek, ailedeki ilk ya da tek çocuk bu tutumla yetiştirilir.
Anne – babanın çocuğa duydukları aşırı şefkat, disiplin sağlamalarına engel olur,
Aşırı Koruma Nasıl Olur?
Okul çantasını hazırlamak.
Giysilerini seçmek ve giydirmek.
Üşütür diye fazlaca giydirmek.
Çocuk kendi yiyebilecek yaşta iken annenin yedirmesi.
Gereğinden fazla yemek yedirmek.
Okul sevisini her kaçırdığında kendi götürmek.
Düşmesine,koşmasına,gözden uzaklaşmasına izin vermemek.
Hata yapmasına izin vermemek,yanlışlarını fazla ayıplamak.
Ailenin tüm yaşamını çocuğun etrafında,çocuk-odaklı sürdürmek.
Baba çocuk arasındaki iletişime sürekli müdahale etmek.
Aşırı kontrol etmek.
BASKICI – OTORİTER TUTUM
Aile çocuğu küçük bir yetişkin gibi yetiştirmek ister.
Çocuğun iyi yönleri değil olumsuz yönleri ortaya çıkarılır.
Bu tür ailelerde büyüyen çocuklardan başarı beklemek yanlış olur. Çocuk anne babanın kurallarını yerine getirme çabası içinde olduğu için kendini ifade edemez.
Çocuğa söz hakkı tanınmaz.
Kararları büyükler verir.
Çocuk bu karar ve kurallara uymak zorundadır.Bu yüzden çocuğun karar alma becerisi gelişemez.
Uygulanan kuralların mantıklı bir açıklaması yoktur veya olsa da çocuğa açıklanmaz.
Çocuk hangi davranışı yaptığında ceza göreceğini bilemez.
Yanlış yapma korkusu yüzünden sürekli tedirgin ve kaygılıdır.
Sık sık ağlama nöbetleri görülür.
Eleştiri ve aşağılama çok sık görülür.
Sürekli çocukların yanlışları vurgulanır, olumlu hareketleri görmezden gelinir.
Çocuk-ebeveyn ilişkilerinde daha çok korku egemendir. Genellikle baba, ailede otorite simgesi olarak görülür.
Çocuk stres içindedir. ‘Acaba yine mi hata yaptım? Yoksa yaptığım yanlış mı? Annem babam bunu duyarsa ne der?’ Bu çocuklarda kaygı ve panik bozukluklar görülebilir.
Fiziksel cezalar nedeni ile çocuk, sorunlarını saldırgan davranışlar sergileyerek çözmeyi öğrenir.
Bu çocuklar öfke ve kızgınlıkla doludur, bu sorunlarını yaşça kendilerinden küçük ve güçsüz olanlardan çıkartabilirler.
Otorite figürleri ile sıkıntıları vardır; çocukluklarında otoriteden korkan –sinenbir kişiliğe sahipken; ergenliklerinde isyankâr ve kural yıkan çocuklar olabilirler.
TUTARSIZ – DENGESİZ TUTUM
Anne ya da babadan birinin izin verdiğine diğeri izin vermez,
Aile aynı davranışa farklı zamanlarda farklı tepkiler gösterebilir.( Örneğin çocuğa okuldan geldikten sonra dışarıda oyun oynamasına izin verilirken ertesi gün hiçbir haklı sebep gösterilmeden izin verilmemesi),
Aile içinde ortak kararlar alınamaz,
Kız – Erkek çocuk ayrımı yapılır. .
Çocuğun eğitimi konusunda da aile tutarsızlık gösterir. Örneğin çocuğun aldığı ortalama bir not bir gün takdir edilirken, başka bir gün cezalandırılabilir.
Büyük ailelerde, ailenin çocuğa koyduğu kurallar aile büyükleri tarafından (dede, büyükanne vs.) hiçe sayılır.
Çoğu zaman anne babanın ruhsal durumundaki dengesizlikler çocuğa bu şekilde yansır.
Bu tutumun sonuçları;
Çocuk anne babadan birine kendini daha yakın hissederken, diğerinden uzaklaşır,
İnatçı, her istediğinin yapılması için tutturan,
Nerede nasıl davranacağını bilemeyen,
Çocuk hangi davranışın nerede ve ne zaman yapılmayacağını kestiremez, neyin doğru, neyin yanlış olduğunu bilemez.
Bu tutumun sonuçları;
Çocuk yaptığı davranışın doğru olup olmamasından daha çok ‘Ne zaman yaparsam cezadan kurtulabilirim’ düşüncesiyle ilgilenirler. ‘Her şeyi yap ama cezadan nasıl kurtulabileceğini bul’ tekniğini geliştirir.
Anne babanın farklı tutumları, çocuğun davranışlarına rehberlik edecek dengeli değer ve yargılarının oluşumunu engeller.
Çocuk, kendi davranışları konusunda emin olamamaktadır ve davranışını anne babasının durumuna göre ayarlamak zorunda kalır. Tutumunu anne babasının keyifli ya da öfkeli oluşuna göre ayarlamaya çalışır.
Yetişkin olduklarında da kendilerinden emin olamayabilirler.
Bu çocuklar çıkarcı bir kişilik geliştirebilirler. Kimden ne elde ediyorsa ona yönelebilirler.
MÜKEMMELİYETÇİ TUTUM
Genellikle tek çocuklu ve/veya maddi durumu iyi olan ailelerde daha sık görülür.
Aşırı derecede verilen sevginin yanında bir de aşırı disiplin vardır. Yani çocuğa her şeyi veren ailenin çocuktan beklentileri de çok üst düzeydedir.
Her şeyin en iyisini çocuktan beklerler.
Kendilerinin gerçekleştiremedikleri yaşantıları çocuklarının gerçekleştirmesini isterler.( Çocuk okul birincisi olmalı,iyi konuşmalı,lider olmalı,iyi şarkı söyleyip iyi resim yapmalı….)
Çocuklar çocukluğunu yaşayamazlar.
Çocuğun hayatına aşırı müdahale vardır.
Aşırı mükemmeliyetçi tutum nasıl olur?
Çocuğunuzun hatalarına karşı tahammülsüz müsünüz?
İçten içe “daha iyisini” yapabileceğini mi düşünüyor musunuz?
Çocuğun becerilerinin kısa zamanda ilerleme göstermesini mi bekliyorsunuz?
Özellikle derslerle ilgili sıkıntılarda çok endişeleniyor ve de sinirleniyor musunuz?
Çocuğunuzu kıyaslıyor ve hatalarını yüzüne vuruyor musunuz?
Anne baba olarak “kesin” kurallar ve kalıplarınız var mı? Bunları esnetemiyor musunuz?
Cezalarınız katı ve sert mi?
Bu tutumun sonuçları;
Bu çocuklar kurallara itaat ederler. Sorgulamak bile ceza almaya neden olabilir. Bu nedenle çocukluklarında sorgulamayan ve ne denirse yapan çocuklar olurken, ergenliklerinde aşırı tepkiler verip ailelerinden uzaklaşabilirler.
Çocuk aileyi “mutlu” etmek için her şeyde üstün ve en iyi olmak isteyebilir. Hırslı- kıskanç ve rekabetçi olabilir. En iyi olmak için hileye başvurabilir. Narsistik kişiler olabilirler.
Kibirli ve burnu büyük olabilir.
Aslında ne istediklerini bilmezler; çünkü kendileri için değil aileleri için başarılı oluyorlardır.
Ebeveynlerine karşı hem sevgi hem nefret hissederler. Kendilerinin iyiliği istediklerini bilirler; ancak “kendilerine fazla yüklenildiği” için de isyan ederler.
Erişkinlikte çok katı bir kişilikleri olabilir. Beyaz ve siyah vardır. Hayatta gri tonları yoktur. Ya başarılıdır ya da başarısız. Başarılı ise değerlidir. Başarısız ise değersizdir. Diğer insanları da böyle görür.
Kendilerinden çok emin ve güçlü görünseler de ruhsal dünyaları hayal kırıklığı ile doludur.
Çocuk ailesinden sevgi, saygı, ilgi ve destek görür,
Çocuğun ilgileri ve seçimleri önemsenir,
Aile ile ilgili alınacak kararlarda çocuğa fikri sorulur,
Ailede güven ortamı vardır,
Koyulan kuralların nedenleri çocuğa anlatılır,
Aile kendi davranışlarıyla çocuğa olumlu örnek olur,
Çocuğun her türlü problemiyle yakından ilgilenilir, problemlerle nasıl baş edebileceklerini birlikte araştırırlar.
Aile fertlerinin hepsinin eşit söz ve oy hakkı vardır.
Aile çocuğun bağımsız, farklı bir birey olduğunu kabul eder. Çocuğun fikir ve düşüncelerini açıklaması için fırsat tanınır.
Çocuk konuşmaya teşvik edilir.
Aile çocuğa yol gösterir ama alacağı kararlar konusunda serbest bırakılır,çocuğa bir çok alternatif sunulur.Seçim çocuğa aittir.Seçimin sonucuna katlanmakta çocuğundur.
Ailenin diğer üyelerinin istek ve ihtiyaçları denge içerisinde karşılanır.
Çocuğunun gelişimini takip eder; olumsuz da olsa bazı davranışların yaşına uygun olduğunu bilir.
Olumsuz davranışlara verilecek cezalar en baştan konuşulur. Tutarlı davranılır. Mutlaka o ceza verilir ve neden ceza aldığı çocuğa anlatılır. Ardından çocuktan, neden ceza aldığını anlatması istenir. Böylece ceza “annem beni sevmediği için” verilmemiş olur.
Zihinsel olarak hangi yaşta hangi becerileri yapabileceği araştırır ve çocuğuna ona göre davranır. Ne bebekleştirir ne de yapabileceğinden fazlasını bekler.
Her çocuğun kendine has, biricik ve tek olduğunu kabul eder. Bazı çocukların ezberi zayıf olabilir, bazılarının resmi kötüdür, bazıları hala harf yutuyordur, bazıları ise fazla girişken olmayabilir.
Başarısız olma kaygıları yoktur. Yenilgi durumlarında olgun davranırlar. Yakıcı bir hırsları yoktur, paylaşımcılardır; ancak yeri geldiğinde de kendilerini korumayı çok iyi bilirler. Benlik saygıları yüksektir. Hatalarına karşı tahammülleri vardır. Ergenliklerini daha az çatışmalı geçirmeleri, erişkin yaşamlarında hayatın iniş-çıkışlarına ve zorluğuna karşı psikolojik savunmaları güçlü sağlıklı bireyler olacakları öngörülmektedir.
|
http://muhaz.org/10-derste-frontpage.html?page=4
|
10 derste frontpage - səhifə 4
|
Yaptığınız bir genel (stil değiştirerek), veya yerel biçimlendirmeyi beğenmezseniz, Edit/Düzen menüsünden Undo/Geri Al maddesini seçerek, eski biçime geri dönebilirsiniz.
Sayfa Biçimlendirme Unsurları
HTML dili, bütün basitliğine rağmen, sayfalarınızda bir çok görsel etkiye imkan verecek araçlara sahiptir. Yatay çizgi, tablo ve çerçeve bu unsurların başında gelir. Burada yatay çizgi ve tabloyui ele alalım; çerçevelere kapsamı geniş olduğu için ayrı bir derste değinelim. Ayrıca FP, sitemizin tümüne uygulamayı öğrendiğimiz temaları, sayfalara tek tek de uygulayabilir ve sayfalarımıza birbirden farklı temalar seçebiliriz. Bu dersin sonunda tüm sitenin değil sadece bir sayfanın temasını değiştirme konusunu ele alacağız.
Yatay Çizgi:
Sayfanızda yer alan bilgileri gruplandırarak birbirinden ayırmak ve ziyaretçinizin dikkatini yeni bir grup bilginin başladığına çekmek istiyorsanız, yatay çizgiden yararlanabilirsiniz.
Örnek sayfamızda, iki paragrafı birbirinde bir yatay çizgiyle ayırarak, alıştırma yapabiliriz. Birinci paragrafın son kelimesinden sonra klavyede Enter tuşuna basın; metin imleci yeni paragrafın başında iken, Insert/Ekle menüsünden Horizontal Line (Yatay çizgi) maddesini seçin. İki paragrafın arasına, yazının paragraf eni kadar uzunlukta bir yatay çizgi belirecektir. Bu çizgi, FP’e sayfalarınıza uygulattığınız ortak temanın gerektirdiği görsel nitelikte olacaktır.
Burada bir parantez açalım; HTML’de dikey çizgi olmadığını belirtelim. Bunun sebebi, HTML’in Browser tarafından “satır satır” icra edilmesidir. Dikey çizgi, yanındaki metnin birden fazla satırının kapladığı alanı kaplayacağı için, Browser önce çok-satırlı bir unsuru, ardından da tek satırlı bir başka unsuru görüntüleyemez. Sayfalarınıza dikey çizgi koymak için tablodan yararlanabilirsiniz.
Tablo:
Bir Web sayfasında bilginin sunuluşunu düzenleyen iki araç vardır: liste ve tablo. FP’de bir metnin nasıl liste haline getirileceğini yukarıda ele aldık. Tablo, HTML’de hem bilginin sunuluşuna tertip-düzen getiren ve anlamayı kolaylaştıran bir araçtır; hem de HTML sayfalara yapısal iskelet kazandırır. Burada kısaca tablonun bu iki kullanım alanına değinelim.
Sayfalar dolusu tanımlama yazısı yerine bu yazıda yer alan bilginin sütun ve sıralar halinde dizilen kutulara bölünerek sunulması, kavramayı arttıran bir araçtır. Sayfalarınızda bir çok bilgiyi tablolar halinde sunarak, yer kazanabilirsiniz.
Şimdi bir örnek yapalım. Önce, FP Explorer’da Navigation görünümünde iken Yenilikler sayfasını bir kere tıklayarak seçin ve Araç Çubuğu’nda New Page (Yeni Sayfa) simgesini tıklayın. Yenilikler sayfasının altına bir yeni sayfa eklenecektir. Şiemdi bu yeni sayfayı sağ-tıklayın ve menüden Rename/Yeniden Adlandır maddesini seçin. Yeni sayfanın adını, “Yeni filmler” yapın. Bu sayfada ziyaretçilerimize yeni çıkan filmler hakkında bilgi vereceğiz. Navigation görünümünde, altta dosya adlarının bulunduğu bölümde bu sayfaya Yeni.html adının verildiğini göreceksiniz; bu adı da film.htm yapın.
İster kelime-işlem programınızda yazarak ve RTF biçiminde kaydederek ve daha sonra sayfanıza Insert menüsü yoluyla ithal ederek, ister doğruca sayfanın içinde yazarak, (isterseniz, PC World sitesinden indirerek) şu metni sayfanıza girin:
“Burada piyasaya yeni sürülen filmlerle ilgili bilgiler veriyoruz. Bu bilgiler, denediğim ve aldığım sonuçları yansıtmaktadır. İmalatçı firmaların tavsiyeleri ve sizin alacağınız sonuçlar farklı olabilir.”
Şimdi, “olabilir” kelimesinden sonra klavyede Enter tuşuna basın ve yeni bir paragraf açın. Metin imleci yeni paragrafta iken Araç Çubuğu’nda Insert Table/Tablo Ekle simgesini tıklayın; fakat Mouse’un düğmesini bırakmayın. Simgenin hemen altında boş bir tablo görüntüsü oluşacaktır; şimdi Mouse’u, üç kutu aşağı, üç kutu sağa yürütün. Tablo görüntüsünün altında “3 by 3 table” (3’e 3 tablo) kelimelerini görüyor musunuz? Bu şu anda oluşturmak üzere bulunduğunuz tablonun kaç sütunu, kaç sırası olduğunu gösteriyor. Şimdi Mouse’un düğmesini bırakın; yeni paragrafınızın olduğu yerde üç sütunlu, üç sıralı ve kutuları boş bir tablo oluşacaktır. (Kendinizi kutlayın; şu anda tam 16 satırlık bir HTML kodu yazmış bulunuyorsunuz!)
Sonra bu tablonun birinci sütundaki kutularına film adlarını, ikinci sütundaki kutulara türünü ve üçüncü sütuna bu film hakkındaki izlenimlerinizi yazın. Tabii amatör fotoğrafçı değilseniz, bu kutulara “nmnmnmnmn” veya “ababababa” yazmanız da mümkün! Sonuçta ortaya şöyle bir tablo çıkacaktır:
Tablunuzun kutularındaki metinlere, stil yoluyla veya yerel biçimlendirme yöntemiyle istediğiniz şekli verebileceğinizi; isterseniz yazıları renklendirebileceğinizi, hizalarını değiştirebileceğini söylemek bile gereksiz. Fakat belirtememiz gereken bir iki nokta var:
Tablonun özellikleri: Mouse işaretçisini tablonun yazı bulunmayan bir yerine getirdiğiniz zaman, simgenin metin imleci değil ok halini aldığını farkettiniz mi? Bu durumda iken Mouse’u sağ tıklayın; açılacak menüden Table Properties (Tablo Özellikleri) maddesini seçin. Açılacak kutuda, tablonun kendisini biçimlendirmekte kullanacağımız bir çok kontrolle karşılaşacaksınız:
Bu kutuda önce tablonun kendisinin sayfada hiza durumu ve konumu, ve çerçeve çizgisinin piksel olarak kalınlığı (0, çerçeve çizgisi olmasın demektir), tablonun kutularında çerçeve ile içerik arasında bırakılacak boşluk ve kutuların arasındaki tamponun genişliği gibi özelliklerini ayarlama imkanı veren Layout (Yerleşim) bölümü vardır. Alignment (Hizalanma) kutusunun yanındaki oku tıklarsanız, tablonun tümünün bulunduğu yerde sola (left), sağa (right) ve ortaya (center) hizalanmasını sağlayan veya bunu browser’ın varsayılan ayarlara bırakan 8default) seçenekleri göreceksiniz. Aynı bölümdeki Float (Yüzme) kutusu ise tablonun çevresindeki unsurlar tarafından sağa mı, sola mı itileceğini tayin eder.
Layout bölümünün yanında Minimum Size (Asgarî büyüklük) bölümü bulunur. Tabloların ölçüsü, varsayılan ölçü olan yüzde ile, içinde bulunduğu sayfanın veya çerçevenin (tablo, tablo içinde ise içinde bulunduğu kutunun) yüzde 100’ünü kaplayacak şekilde oluşturulur. Fakat çoğu zaman tablonuzun eninin bulunduğu yerde asgari ne ölçüde olmasını istediğinizi belirtebilirsiniz. Bunu yüzde olarak da yapabilirsiniz; piksel olarak da.
/////////////KUTU////////////////////////
YENİ ÖLÇÜ BİRİMİNİZ PİKSEL
Bugüne kadar santimetre ile düşünmeye alışıktınız. Önce televizyon sonra da bilgisayar ekranları sizi inç ölçüsüne alıştırdı. Ama bir Web tasarımcısı olarak bundan sonra Piksel diye birimle düşünmek zorundasınız. İşin kötüsü, mesela 10 piksel bazen 1 milimetre olabilir, bazen yarım! Bu ne biçim ölçü demeyin. Piksel, ekran kartınızın ekranda (monitör), bir “ekran dolusu” bilgiyi (yazıyı, resmi, çizgiyi ve ekranda gördüğünüz herşeyi) yatay ve dikey olarak kaç nokta ile canlandırdığını belirten bir ölçüdür. Başka bir deyişle, ekranınızdaki en küçük birim, piksel’dir. Ekran kartı, standart VGA ölçüleriyle çalışıyorsa, “bir ekran dolusu” görüntüyü yatay 640, dikey 480 nokta ile oluşturur. Yok eğer yeni ve marifetli bir ekran kartınız varsa, aynı fikizî ekrana, yatay 1600, dikey 1200 nokta da koyabilir. Buna ekranın çözünürlüğü denir. Çözünürlük ne kadar büyük olursa, ekrandaki “cisimler” o kadar büyük olur, dolayısıyla ekrana o kadar “az şey” sığar. Çözünürlüğü 640x480 olan bir ekran kartı, diyelim ki çaprazlama ölçüsü 14 inç olan bir ekranda, bir fotoğrafı sağdan sola, yukarıdan aşağıya ekranı dolduracak ölçüde görüntülüyor. Aynı ekranı, 1280x860 piksel olan bir grafik kartına bağlar ve aynı fotoğrafı görüntülerseniz, bu kez fotoğraf ekranın sadece dörtte birini dolduracaktır. Web tasarımcısı olarak ölçülerinizi piksel olarak vermekle, tablolarınızın, çerçevelerinizin veya grafiklerinizin, izleyicinin grafik kartına ve ekranının büyüklüğüne göre kaçta kaçında oluşturulmasını istediğinizi nisbî (rölatif) olarak belirtmiş oluyorsunuz. Bu aslında size tasarladığınız sayfanın ziyaretçinin bilgisayarındanasıl görünmesini istiyorsanız öyle görünmesini sağlama imkanı veriyor.
Bu arada Web sayfalarında “Bu sayfa en iyi şu çözünürlükte, şu renk derinliğinde görünür,” veya “Şu browser’ı kullanırsanız daha iyi olur!” gibi uyarılar, Internet ahlâkına aykırıdır; ziyaretçiyi sitenizden soğutmak istemiyorsanız, bu tür “uyarılardan” kaçının.
//////////////////////////KUTU BİTTİ///////////////////
Tabloların yüksekliği de ölçü olarak belirtilebilir. Ancak tablo yüksekliğini genellikle içeriği belirler. Tablodan iskelet unsuru olarak yararlanmak istiyorsanız, yükseklik ölçüsü verebilirsiniz.
Tablo özellikleri kutusunun Custom Background (Özel zemin) bölümünde Use Background Image (Arka-plan resmi kullan) kutusuna işaret koyar ve yanındaki Browse (Gözat) düğmesini tıklayarak bir grafik dosyası seçerseniz, seçtiğiniz grafik (fotoğraf veya resim) tablonun tümüne arka-plan olarak yerleştirilir. İsterseniz tablonun tümüne, Bacground Color (Zemin rengi) kutusunun seçme okunu tıklayarak açılacak tablodan zemin rengi de seçebilirsiniz.
Bir tablonun unsurlarının ayarlanması için imkanlarınız bununla sınırlı değil. Bir tablonun hücrelerinin özellikleri de ayrı ayrı belirlenebilir. Tablonun herhangi bir hücresini tıkladığınızda açılacak menüden Cell Properties (Hücre Özellikleri) maddesini seçerek, sadece içini tıkladığınız hücrenin özelliklerini belirleyebilirsiniz. Tablonun tümünün özelliklerini belirlemeye yarayan kutudan farklı olarak bu kez Layout bölümünde Header Cell (Başlık hücresi) ve No Wrap (Kelimeleri Kaydırma) kutularını göreceksiniz. Bir hücreyi başlık hücresi olarak tayin ederseniz, içeriği yazı ise harf türü olarak koyu harf seçilir ve yazı ortalanır.
Tabloların her sırada ve sütunda eşit sayıda hücresi olması gerekmez. Başka bir deyişle, komşu iki veya daha fazla hücreyi birleştirebilirsiniz. Bunun için birleştireceğiniz iki veya daha fazla hücreyi birlikte tarayın; herhangi birini sağ-tıklayın. Açılacak menüden Merge Cells (Hücreleri birleştir) maddesini seçin. İçinde ayrı ayrı yazılar bulunan hücreleri birleştirirseniz, sağdaki yazı soldakinin, alttaki yazı üsttekinin altına eklenir.
Herhangi bir hücreyi iki veya daha fazla hücreye bölebilirsiniz. Bunu yapabilmek için herhangi bir hücreyi sağ-tıklayın; açılacak menüden Split Cells (Hücreleri böl) maddesini seçin. Açılacak diyalog kutusunda hücrenin sütun (column) olarak mı, sıra (row) olarak mı bölüneceği ve kaça bölüneceğini (Number of...) belirtebileceğiniz kontrolleri göreceksiniz. Bir hücrenin içeriği bölündükten sonra solda veya üstteki hücrede kalır.
Tablo hücrelerine, bir HTML sayfasına giren herşey girebilir. Başka bir ifadeyle, bir hücre kutusuna yazı, resim, multimedya unsuru ve başka bir tablo koyabilirsiniz. Hücrelerin içerdiği yazılarda bağlantı olabilir.
Özellikleri böylesine inceden inceye kontrol edilebilen ve hücrelerine bir Web sayfasında bulunabilen her türlü malzeme konulabilen bir araç olarak hücre, sayfalarınıza, HTML’de olmayan bir özellik kazandırabilir; sayfanın iskeletini sağlayabilir. FP’in bizim için hazırladığı bütün “boş” sayfalarda, başlık grafiği, Navigation düğmeleri veya kelimeleri gibi unsurların aynı yere denk gelmesini sağlayan yapısal iskelet de aslında bir tablodan ibarettir. Yukarıdaki örnekte sayfamıza tablo yerleştirdiğimiz “yer” de gerçekte sayfanın çatısını oluşturan tablonun bir hücresinden ibaret! FP’in sayfanın tümünde yaptığını, biz de, sayfamızın içeriğini koymamız için bize sağlanan yerde yapabiliriz.
Hatırlıyorsanız, yukarıda, HTML’de dikey çizgi unsuru olmadığını belirtirken, HTML komutlarının yukarıdan aşağıya doğru satır-satır icra edildiğini söylemiştik. Yani, Browser, sizin sayfanızı oluştururken, HTML kodunuzu satır-satır okuyacak ve emrettiğiniz işi yukarıdan aşağıya doğru yapacaktır. Buna göre, Browser’a, mesela, ekranın sol kenarına üstten 3 santim aşağıya bir resim koymasını, sonra üst kenara soldan 3 santimetre içeri bir başka resim koymasını emredemezsiniz. Browser, üstten 23 santimetre aşağıda görüntü oluşturacak bir emir icra ettikten sonra, tekrar yukarı çıkarak başka bir görüntü oluşturamaz. Buna, yani ekranı bir gazete veya dergi sayfası gibi kutu-kutu işlemenize imkan veren, tablodur. Örneğin, üç sütunlu üç sıralı bir tablonun, birinci sütun-ikinci sırasındaki hücresine, ikinci sütun-birinci sırasındaki hücresine, ve üçüncü sütun- üçüncü sırasındaki kutusuna resim veya diğer mültimedya unsurlarını koyabilirsiniz; diğer hücrelere de yazılarınızı ve başlıklarını yerleştirirseniz, sayfanız bir dergi sayfası gibi, sütunlar halinde işlenmiş olur.
Bir Sayfanın Teması Değiştirmek:
FP’de sitemizi oluşturan sayfaların tümüne ortak bir tema vermeyi ilk derste öğrendik. Bu sayede, içi boş sayfalarımız bile, sitemizin ortak bütün özelliklerine sahip olarak oluşturuluyor. Fakat öyle bir an olabilir ki, sitenin tümü için seçtiğiniz tema, bir sayfaya uygun görünmeyebilir; bazı sayfalarda farklı bir tema ugyulamak isteyebilirsiniz.
Bizim sitemiz için seçtiğimiz tema, gerek zemininde yağlı boya tuvaline benzeyen grafiği, gerekse başlığında ve yatay çizgilerindeki “resim” havası ile amatör fotoğrafçılık konusuna uygun göründü. Fakat mesela fotoğraf örneklerimizi verdiğimiz sayfalarda daha sade bir tema belki dikkatin fotoğraflarda toplanması açısından daha uygun olabilir. Hatta belki bu sayfalarda hiç tema uygulamasak ziyaretçinin dikkatini daha çok fotoğraflara çekme imkanı bulabiliriz.
Bir sayfanın temasını değiştirmek veya temayı tümüyle kaldırmak için sayfayı Editör’de açın. FP Editör’ün Format/Biçimle menüsünden Themes/Temalar maddesini seçin. Karşınıza, FP Explorer’da tema görünümünü seçtiğiniz zaman gelen tema diyalog kutusu gelecektir. Sol taraftaki listede adını seçtiğiniz temanın, uygulandığı sayfanın ana unsurlarını nasıl biçimlendireceğini sağdaki büyük panoda görebilirsiniz. Tema diyalog kutusunun sol üst tarafında en üstteki seçeneğe dikkatinizi çekerim: “This Page Does Not Use Themes” (Bu sayfada tema kullanılmaz) maddesini işaretlerseniz, tema önizleme penceresindeki görüntü kaybolacaktır. Bu, sayfadan da tema unsurlarının kaldırılacağı anlamına gelir. Bu durumda iken tema kutusunun OK düğmesini tıklarsanız, açık sayfadan tema unsurları kaldırılacaktır. Şimdi ya farklı bir tema seçin, ya da tema uygulanmamasına karar verin; ve OK’i tıklayın. Sayfanız, seçeneğinize göre ya yeni temaya uygun hale getirilecektir; ya da tema tümüyle kaldırılacaktır.
Bir sayfadan tema unsurlarını kaldırma yolunu seçerseniz, temanın gerektirdiği zemin grafiği kaldırılacak, Navigation düğmeleri düz yazıya çevrilecek, çizgilerin grafik değil, gerçekten HTML’in düz çizgisi şeklini alması sağlanacaktır; fakat sayfanızda FrontPage’in sağladığı otomasyona ait unsurlar aynen korunacaktır. Sayfanızın diğer sayfalara ve ana sayfaya bağlantısı ile ortak başlık grafiği yerinde kalacak; sayfalardaki ortak metinler aynen korunacaktır.
Ders 5: Sayfalarımızı Hareketlendirelim
Web’i Web yapan unsurların başında bilgisayarlar arası iletişimi kolaylaştırmak gelirse, iki sırada Web sitelerinin içeriğini sayarsak, hata etmemiş oluruz. Web, hem yazılı iletişim araçlarının durgun fakat derinlemesine içerik bulunabilen sayfalarına, hem de televizyonun sesli ve hareketli, buna karşılık sathî içeriğine sahip olabilir. Kısaca bir Web sitesi, hem dergi, hem televizyondur. Buraya kadar bir Web sitesinin inşaatına başlamayı ve yaptığımız sayfalara duragan içeriği koymayı ele aldık. Şimdi sitemizi biraz televizyona benzetebiliriz!
Bu amaçla sayfalarımıza grafik bağlantı unsurları, ziyaretçinin Mouse işaretçisini üzerine getirdiği zaman bazı özellikleri değişen bağlantılar ile ses ve video unsurlar koyacağız. FP’de bu işin tekniğini görmeden önce işin zevkle ilgili unsurları üzerine bir iki uyarıda bulunalım.
Mimarlar, “İyi tasarım, göze görünmeyen tasarımdır,” derler. Gerçekten de iyi bir gazete veya dergi sayfası mizanpajı da dikkati kendisine çekmeyen, tersine okuyucunun içeriğin vermeyi amaçladığı mesajı kolay ve en az hata ile almasını sağlayan mizanpajdır. Yazılı basın-yayın araçlarında sayfa tasarımcısının sayfasını görsel olarak daha zengin hale getirmek ve sözgelimi ofset baskı tekniğinin inceliklerine ne kadar hakim, usta bir mizanpör olduğunu göstermek için, sayfasını içeriğin gerekli kılmadığı çizgiler, kutular, renkler ve grafiklerle doldurur veya olur-olmaz yerlere boşluklar koymaya kalkması halinde ortaya nasıl hatalı sayfalar çıkarsa, aynı tuzağa Web sayfasında da düşebilirsiniz.
Renk verme imkanınız var diye hiç de ihtiyaç olmayan metinlere veya çizgilere renk vererek, resim koyma imkanınız var diye içeriğin gerektirmediği yerlere—sırf süs olsun diye—grafik unsurlar koyarak, Web sayfalarınızı “ne dediği belirsiz” hale getirmeniz çok kolaydır. Başka bir deyişle bu teknikleri dikkatle, itidalle ve vermek istediğiniz mesajın gerektirdiği ölçüde kullanmazsanız, sayfalarınız gerçekten televizyona dönebilir! (Ve bu siteniz için bence hiç de olumlu bir puan sayılmaz!)
Web’de Grafik
FrontPage programını kurduğunuz CD-ROM’da çok sayıda sabit ve hareketli grafik unsur bulacaksınız. Ayrıca Internet’te de istemediğiniz kadar çok grafik (resim, fotoğraf, animasyon), video ve ses dosyalı bulabilir ve sabit diskinize kaydedebilirsiniz. Ancak bir kere daha hatırlatmak gerekir ki, sanat eserlerinin kullanımı, daima izne tabidir.
Grafik dosyaları bayt ölçüsüyle çok büyük dosyalardır. Web’de grafik kullanacağınız zaman grafiğin ziyaretçinin bilgisayarına aktarılma zamanını hesaba katmalısınız. Hiç kimsenin saatlerce sizin grafiklerinizin kendi bilgisayarına indirilmesini beklemeye tahammülü yok. Sayfalarınıza ekleyeceğiniz her grafik ögenin, ses ve video dosyasının sayfalarınızın ziyaretçilerin bilgisayarına aktarılmasını biraz daha zorlaştıracağını unutmamalısınız. Sitenizi, özel nitelik ve özel amaçlarla inşa ediyorsanız, mesele yok; istediğinizi doldurun, sayfalarınızın ziyaretçilerinizin bilgisayar ekrarında görüntülenmesi isterse 20 dakika alsın! Fakat özel bir firmaya ait bile olsa, bir Web sitesi halka hizmet amacıyla kurulmuş ise, sayfaların sür’atli aktarılması gerekir. İyi bir Web tasarımcısı, sayfalarında sadece sitenin mesajının gerektirmediği görsel unsurlara yer vermemekle kalmaz, fakat aynı zamanda sayfalarını yavaş bir modem bağlantısı olan bilgisayarla, ülkenin farklı köşelerinden sınar veya sınattırır.
Dolayısıyla Web’de kullanılan grafiklerin sıkıştırılması gerekir. Bir grafik, video veya ses dosyasının sıkıştırılması ebadının veya süresinin değişmesi anlamına gelmez. Sadece bayt olarak dosya büyüklüğü azaltılır.
Grafik alanında Web’de yaygın olarak kullanılan üç sıkıştırma tekniği kullanılınır: Grafics Interchange Format (GIF), Joint Photographic Expert Group (JPG) ve Portable Network Graphic (PGN). Bunlardan JPG en kaliteli ve kalitesine göre oldukça dosya halindedir. GIF, hem kalite bakımından zayıf, hem de dosya ölçüsü bakımından büyük olduğu halde, PNG’ye göre daha sık kullanılır. Hangi sıkıştırma tekniğini kullanacağınıza geçmeden, grafiklerle ilgili bir kaç teknik bilgiyi tekrarlayalım:
Bir grafiğin bilgisayar ekranında görüntülenmesinde kullanılan iki ölçü vardır: grafiğin ekranda bir inçkarede kaç nokta yoğunluğu olacak; grafiğin oluşturulmasında bilgisayarın ekran kartı kaç adet renk bulunan bir model kullanacak? Ekran kartının ve fizikî ekranın çözünürlüğü konusunu ele alırken, grafik unsurların çözünürlüğü ile ilgili temel bilgileri gözden geçirmiştik. Şimdi bu bilgiler ışığında, bir fotoğrafın bir inçkarede 72 adet nokta kullanılarak oluşturulması ile bir inçkarede 300 nokta kullanılarak oluşturulması arasında fark olduğunu görebiliyorsunuz. Bir grafik bir inçkarede ne kadar çok nokta ile tanımlanırsa, grafik dosyası o kadar büyük olur. Web sayfalarında yer alan unsurların çoğu sadece ekranda izlenmek üzere hazırlandığına göre, grafiklerinizi 72 dpi olarak üretmeniz veya taramanız yeterli olacaktır.
Renk modeli ise, kabaca tanımlarsak, bir grafiği ekranda oluşturabilmek için ekran kartının, fizikî ekranda kaç renk meydana getirmesi gerektiğini gösterir. Televizyon ekranı gibi bilgisayar ekranı da katot ışınları ile çalışır ve bütün renkler üç temel rengin (kırmızı, mavi ve yeşil) birbirine belirli oranlarda karıştırılması ile elde edilir. Teknik ayrıntıya girmeden ifade etmek gerekirse, standart ekran kartları, teknik özelliklerine göre ekranda 256, 65 bin 536 veya 16 milyon renk oluşturabilirler. Gelişmiş ekran kartları, gerçek renk diye adlandırılan modelle, daha çok renk sağlayabilir. Her grafik dosyasının içinde bu grafiğin görüntülenebilmesi için ekran kartının ekranda asgari kaç renk oluşturması gerektiği belirtilir. Grafiğinizde 256’dan fazla renk varsa, JGP olarak kaydetmeniz gerekir; çünkü GIF sıkıştırma tekniğinde 256’dan fazla renge yer verilemez. Ayrıca GIF modelinde, zemini saydam (yani arkasındaki unsuru gösterebilen) grafikler oluşturulabilir.
Çok ayrıntılı bir fotoğrafın bile aslına yakın biçimde ekranda görüntülenebilmesi için 256 renk yeter! Burada, aynı fotoğrafın değişik renk modelleri ve değişik kayıt biçimlerinde iken ekranda nasıl görüntülendiğini görüyorsunuz:
Bu sayfayı, gördüğünüz fotoğraflardan sadece birini kullanarak yaptığımız zaman, 28.8 K’lık bir modemle sayfanın ziyaretçinin bilgisayarına aktarılması için gerekli süreler ise şöyle:
16 Renk GIF: 3 saniye
216 Renk GIF: 9 saniye
256 Renk GIF: 11 saniye
16 Milyon Renk JFP: 32 saniye
Web’de birinci sayfanın aktarılması süresinin 20 saniyeyi geçmemesi geleneğini hatırlatırsak, tasarımcı olarak grafik konusunda ne denli sınırlamalar altında olduğunuz, çok daha iyi anlaşılabilir.
Sayfaya Grafik Koymak
FP Editör’de sayfanıza grafik koymak için, imleç, grafiğin görünmesini istediğiniz yerde iken, ya Insert/Ekle menüsünden Image (Grafik) maddesini seçerek, ya da doğruca araç çubuğunda Insert Image (Grafik ekle) simgesini tıklayarak grafik dosyasını seçmenizi sağlayacak diyalog kutusunu açabilirsiniz. Bu kutuda seçtiğiniz grafiğin gerçekten istediğiniz grafik olup olmadığını önizleme penceresinde görebilirsiniz.
HTML sayfada bir grafik, diğer bir grafiğin veya metnin ya yanında, ya da altında yer alabilir. Yani, bu grafiğin yeri, yanındaki unsurun ebadına veya uzunluğuna göre değişir. Grafiklerin sayfada sabit bir yerde durmasını istiyorsanız, sayfaya tablo ile bir iskelet kazandırmanız gerekir. Tablonun herhangi bir hücresine grafik koyabilirsiniz. Böylece yandaki hücrenin içeriği ne kadar geniş veya uzun olursa olsun, grafiğinizin bulunduğu hücrenin ebadı ve yeri, sizin tabloya verdiğiniz biçim değişmedikçe, aynı kalacaktır.
Şeffaf (Transparan) Grafik
Grafikleriniz, bilgisayarınızda sıkıştırılmamış grafik biçimleri olan BMP, TIFF, TGA, RAS, EPS, PCX ve WMF biçimlerinde kaydedilmiş olabilir. FrontPage’de bu biçimlerdeki bir grafiği sayfanıza koymak istediğiniz zaman, FP, grafikte 256’dan fazla renk varsa JPG’e, 256’dan az renk varsa GIF’e çevirecektir. Bu kitapçıkta grafik oluşturma konusuna giremeyiz; ama bir noktayı belirtmemiz gerekir. Başka bir programda yaptığınız ve GIF olarak kaydettiğiniz bir grafiği, FP’de şeffaflaştırabilirsiniz. FP Editör’de sayfanızda bulunan herhangi bir GIF grafiği bir kere tıklayın; Editör penceresinin alt kenarında Grafik editing araç çubuğu belirecektir. Bunlardan Make Transparent (Şeffaflaştır) aracını seçin; ve grafiğinizin şeffaf olmasını, yani arkasındaki unsurların görünür hale gelmesini istediğiniz yerini tıklayın. Burada, aynı grafiğin üstte saydamlaştırılmamış, altta saydamlaştırılmış örneğini görüyorsunuz:
Sitenizde kullanmak istediğiniz grafikleri bir klasörde biriktirdiyseniz, bu klasörü tümüyle FP Web’e ithal edebilirsiniz. FP, sitemizi oluştururken, kendi grafiklerini, IMAGES adlı bir klasöre koymuştu; biz de fotoğraf örneklerimizi bu klasöre kopyalamıştık. Ancak siteniz çok sayıda grafik kullanacaksanız, bulunduğu klasörü, Web’e aktarmak daha kolay olabilir. (FP, sitenizi gerçek Internet’e aktarırken, bu klasörleri de aktaracaktır.)
Anime (Hareketli) Grafik
GIF biçiminde grafiklerin diğer biçimlerde olmayan bir özelliği, aynı dosya içinde birden fazla sabit grafiğin kaydedilmesi ve bunların tayin edilen sırayla gösterilmesidir. Tıpkı sinema tekniğinde olduğu gibi, gözümüz, kısa aralıklarla birbiri ardına gördüğü sabit resimleri hareketli imiş gibi algılar.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/10-derste-frontpage.html?page=5
|
10 derste frontpage - səhifə 5
|
Anime (Hareketli) GIF dosyası üretebilmek için önce bir grafik programı yardımıyla hareketi yansıtacak GIF dosyaları üretmeniz gerekir. FP’i kurduğunuz CD-ROM’da bir Anime (hareketli) GIF yapma programı bulacaksınız. Bu program, bir çok GIF dosyasını belirli bir sırayla ve her biri arzu ettiğiniz bir süre ile gösterilecek şekilde tek GIF dosyası haline getirecektir.
Sayfalarınıza anime grafik koymakla, düz grafik koymak arasında işlem bakımından hiç bir fark yoktur.
Alternatif Metin
Dosya büyüklüğünü ne kadar sınırlı da tutsanız, grafiklerin sizin sitenizden ziyaretçinin bilgisiyarına aktarılması metne göre çok zaman alır. Kimi zaman da bu aktarma, ne sizin, ne de ziyaretçinin kusuru olmaksızın, kesilir. Aktarma sırasında ziyaretçinin Browser’ı, grafiğe ayırdığınız kutuyu çizecek ve içini boş bırakacaktır. Grafik bir sebeple aktarılamadığı zaman, bu kutunun içinde kırmızı bir çarpı işareti veya kopuk grafik bağlantısı simgesi görülecektir. Aktarma sırasında ve aktarma kesildiği hallerde bu kutuda bir yazı görünmesini sağlayabilirsiniz. Bazı Internet meraklıları ise Browser programlarının grafik gösterme özelliğini iptal ederler ve ziyaret ettikleri sitelerdeki grafiklerin kendi bilgisayarlarına aktarılmasını durdururlar. Bu durumda da grafiğin yerine bir yazı görüntülenebilir.
FP’de sayfanıza koyduğunuz bir grafiği sağ-tıklayın; açılan menüden Image Properties (Grafik özellikleri) maddesini seçin:
Açılacak kutuda, resmin kaynağını, dosya adını ve diğer özelliklerini sıralayan birinci bölümün altında “Alternative Representations” (Alternatif gösterimler) bölümünü göreceksiniz.
Bu bölümde önce, sitenizin yapısı gereği, sayfalarınıza yüksek çözünürlükte, çok renkli modellerde, ziyaretçiye aktarılması uzun sürecek grafikler koymak zorunda iseniz, bu grafik aktarılıncaya kadar, ziyaretçinin boş ekranı seyretmesi yerine resmin düşük çözünürlükte az renkli bir örneğini çabucak görmesini sağlayan “Low Res” (Düşük çözünürlük) alternatifi bulunur. Bu kutunun yanındaki Browse düğmesini tıklayarak, gerçek grafik aktarılıncaya kadar çabucak görüntülenmesini istediğiniz düşük çözünürlükteki grafik dosyasını seçebilirsiniz. Aynı bölümde “Text” (Metin) kutusunun içine yazacağınız yazı ise grafik ziyaretçinin bilgisayarında görüntüleninceye kadar veyagrafik bir sebeple aktarılamazsa (veya ziyaretkçinin Browser’ında grafik gösterme imkanı kapatılmışsa) grafiğin yerine gösterilir. FP, otomatik olarak grafik dosyasının adını ve büyüklüğünü metin olarak seçer; isterseniz bu metni silerek yerine arzu ettiğiniz herhangi bir yazılı yazabilirsiniz.(Bu yazı, ziyaretçinin bilgisayarının sistem harfleriyle görüntüleneceği için, mesela sizin bilgisayarınızda mevcut Türkçe harfleri içeren bir yazı yazarsanız ve ziyaretçinin bilgisayarında bu harfler yoksa, yazınız çok çirkin bir görünüm alabilir!)
Image Properties (Grafik özellikleri) kutusunun üçüncü bölümü olan Default Hyperlink (Varsayılan Bağlantı) bölümü dikkatinizi çekmiş olmalı. Bu bölümü kullanarak neler yapabileceğimizi aşağıda göreceğiz.
Grafiklerde Bağlantı
Web sayfasında nasıl bir veya birden fazla kelimeyi tıklandığı zaman ziyaretçiyi başka bir sayfaya veya başka bir siteye götüren bağlantı kazandırabiliyorsak, aynı işlemi grafiklerle de yapabiliriz. Başka bir deyişle, sayfamızdaki grafiklere, tıklandıkları zaman ziyaretçiyi, sayfamızda başka bir bölüme, başka bir sayfaya veya başka bir URL adresine götürme imkanı kazandırabiliriz.
Bunu, Image Properties (Grafik özellikleri) kutusunun üçüncü bölümü olan Default Hyperlink (Varsayılan Bağlantı) bölümüne bir URL yazarak yapabileceğimiz gibi, FP Editör’ün ana penceresinde de yapabiliriz. Her iki yönteme de kısaca değinelim.
Önce bir ***** bir de fotoğraf makinası grafiği (veya onların yerini tutacak iki örnek grafik) bulun. Tabii yine bunun en kestirme yolu, PC World sitesinden örnek dosyaları indirmektir. Sonra, FP Explorer’da Navigation görünümünde iken Yenilikler sayfasını ve Araç Çubuğu’nda New Page (Yeni Sayfa) simgesini birer kere tıklayın. Yenilikler sayfasına yeni bir sayfa eklenmiş oldu. Bu sayfanın Navigation görünümündeki simgesinin adını “Yeni Techizat” olarak değiştirin. (Dosyalar bölümünde bu sayfanın Yeni1.htm olarak adlandırıldığını göreceksiniz; bu adı da techizat.htm yapın) Yenilikler sayfasını iki kere tıklayarak FP Editör’de açtığınız zaman, sol taraftaki Navigation bölümüne Yeni Filmler satırının altına Yeni Techizat sayfasının da eklendiğini göreceksiniz. Fakat sitemiz amatör fotoğrafçılıkla ilgili olduğuna göre, düz metin bağlantılara ek olarak, biz sayfamıza biraz daha görsel bağlantı düğmeleri de koymak istiyoruz.
Şu ana kadar örnekleri birlikte yaptı isek, bu sayfadaki metin, “...arşvini yapmakta kullanabilirsiniz.” Şeklinde bitiyor olmalı. Mouse işaretçisini son kelimenin sonunda tıklayın ve klavyeden Enter tuşuna basın. İmleç şimdi yeni bir paragrafın başında duruyor ve son paragraf noktalı liste olduğu için, yeni paragrafın da başında nokta var. Klavyede’de Backspaçce (Geri) tuşuna basarak, bu paragrafı Normal hale getirin. Insert menüsünden Clipart maddesini seçerseniz, FP’in kendi grafik arşivi açılacaktır. FP kurulurken bazı örnek fotoğraflarla size bir grafik arşivi kurmuş olmalı. Fakat siz şimdi kendi sağladığınız grafiği kullanacağınız için bu listeden Image (Grafik) maddesini seçin ve açılacak kutuda altta URL hanesinin sağındaki üstü büyüteçli klasör simgesini (sabit diskte dosya seçme aracı) tıklayın. Hazırladığınız vepa PC World sitesinden indirdiğiniz dosyayı (film.gif) sabit diskinizde bulun; OK’i tıklayın. Grafik yerine göre biraz büyükse, bir kere tıklayarak dört tarafında belirecek tutamaklardan köşelerde bulunanlardan birini Mouse işaretçisiyle tutarak, çaprazlama sürükleyin; resim oranları değişmeden küçülecektir. Gözünüze uygun büyüklüğe inince, Mouse’un düğmesini bırakın. Resim hala seçili iken, Editör pencerisinin alt kenarındaki Grafik Editing Araç Çubuğu’ndan resmi şeffaf (transparan) hale getirme aracını seçin ve grafiğin boş bir yerini bu araçla tıklayın. (Resmin çevresindeki beyaz boşluk kayboldu ve sayfanın zemin grafiği görünür hale geldi.) Şimdi resmin sağındaki boşluğu tıklayın ve klavyeden aralık çubuğuna iki üç kere basın. Şimdi ikinci resmi (kamera.gif) koymak üzere harekete geçin. Gerekiyorsa bu resmi de küçültün; şeffaf hale getirin. Grafikleri sayfamıza koymuş olduk. Sıra, bu iki grafiğe bağlantı kazandırmaya geldi. Fakat bu arada bir şeyi not etmemiz gerekiyor. Mouse işaretçisini sayfada soldaki seyir metinlerinden “Yeni Filmler” satırına götürün ve bu sırada Editör penceresinin alt kenarında belirtilen bağlantıyı bir kenara yazın (film.html); sonra aynı işlemi “Yeni Teçhizat” bağlantısı için de yapın (techizat.html).
Tekrar birinci grafiği (film resmini) tıklayın; Araç Çubuğu’ndan “Create or Edit Hyperlink” (Bir bağlantı oluşturun ve düzenleyin) simgesini (çevresinde zincir halkaları bulunan dünya simgesi) tıklayın. Filk resmi tıklandığında ziyaretçimiz Yeni Filmler sayfasına (film.htm) gitsin istediğimize göre, açılan diyalog kutusunda üstteki listede film.htm dosyasını iki kere tıklamanız yeterli. Aynı işlemi diğer grafik için de yapın ve bu kez techizat.html dosyasını seçin.
Grafiklerin bağlantılı olduğunu göstermek üzerde çevrelerinde ince bir mavi çerçeve oluştuğunu göreceksiniz. Bu çerçeve bazı tasarımcıların hoşuna gitmez ve ziyaretçilerin grafiklerde bağlantı olduğunu Mouse işaretçisini bu grafiğin üzerine getirdiğine imlecin el görünümü almasından anlamasını isterler. Eğer siz de bu çerçevenin grafiğinizin görünümünü kötü etkilediğini düşünüyorsanız; resmi sağ-tıklayın; açılacak menüden Image Properties (Grafik özellikleri) maddesini seçin; açılacak kutuda Appearance (Görünüm)sekmesine gidin ve Border Tickness (Çerçeve kalınlığı) kutusuna 0 rakamını yazın.
İşte bu kadar. Sayfanızda artık grafikli bağlantı veya bağlantılı grafik var!
Grafiklerde Hotspot
Diyelim ki ziyaretçiniz grafiğin tümünü tıklayınca belirli bir yede değil de, grafiğin belirli bir yerini tıkmayınca bir sayfaya, başka bir yerini tıklayınca başka bir sayfaya gitsin istiyorsunuz. Teknik deyimiyle bir grafiğin üzerinde Hotspot’lar (kelime anlamı “sıcak noktalar” olan bağlantılı bölgeler) oluşturmak istiyorsunuz. FrontPage, grafiklerinize dikdörtgen, daire, veya çok kenarlı bağlantılı bölgeler oluşturabilir; veya grafiğiniz GIF biçiminde ise üzerine bir yazı yazmanıza ve bu yazıya bağlantı kazandırmanıza imkan verebilir. Bu işleme bir grafik üzerinde bağlantı haritası yapmak denir.
Bunu sağlamak için tabii biraz büyükçe ve üzerinde bölge oluşturmak için anlamlı bir grafiğe ihtiyacımız var. Bağlantı haritası için iyi örnek bir harita grafiği olabilir. Elinizde güzel bir Türkiye haritası dosyası varsa, sabit diskinizdeki Web’de grafiklerinizin durduğu yere kopyalayın; veya PC World sitesindeki örnekler dosyasından Türkiye.gif’i indirin.
Şimdi, diyelim ki, Sergiler sayfamızda yer alacak fotoğraf sergileri ve gösterileri bölgeler itibariyle (Doğu ve Güneydoğu Anadolu ile Ege ve Marmara bölgeleri birleştirmek suretiyle) beş sayfa halinde vereceğiz; sergi ve gösterilerin listesini yapıldığı illere göre bu beş sayfaya ayıracağız. O halde, Sergiler sayfasını bir kere, New Page simgesini de beş kere tıklayın; sonra yeni sayfaların adlarını Doğu, Batı, Kuzey, Güney ve Orta diye değiştirin. Bu noktada klavyeden F5 tuşuna basarsanız, yeni yaptığınız sayfaların dosya adları sayfa başlıkları ile uyumlu şekilde düzeltilecektir (doğu.htm’i dogu.htm ve batı.htm’i bati.htm yapmayı unutmayın). Şimdi, Sergiler sayfasını iki kere tıklayarak FP Editör’de açın.
Ortak unsurları bulunan buna karşılık içeriği henüz olmayan bu sayfaya, “Sergi listesini görmek istediğiniz bölgeyi aşağıdaki haritada tıklayın” yazın, klavyede Enter tuşuna iki kere basın ve “Eklemek istediğiniz sergiler için lütfen Öneriler sayfasındaki formu doldurun” yazın. Sonra, imleci iki paragrafın ortasındaki boş paragrafa götürüp, Insert/Ekle menüsünden Image/Grafik maddesini seçin, ve harita dosyanız nerede ise bulup, OK’i tıklayın. Harita, ebad olarak sayfanız için çok büyükse, köşelerinden tutarak küçültebilirsiniz.
İki paragrafın ortasında belirince haritayı bir kere tıklayın ve Editör penceresinin alt kenarında beliren Grafik Editing Araç Çubuğu’na bakın. Çubuğun ilk simgesi olan okdan sonra, sırasıyla dikdörtgen, daire ve çok kenarlı (poligon) simgelerini görüyor musunuz? Bunlar, grafik üzerinde tıklanabilir bağlantılı bölge çizmek için kullanacağımız araçlar. Aynı yerde, çizdiğiniz bölgeleri topluca görmenizi sağlayan “Highlight Hotspots” (Bağlantı bölgelerini göster) ve grafik üzerine metin yazma ve bu metne bağlantı vermeye yarayan A harfi şeklindeki Text (metin) aracı da yer alıyor.
Bağlantı bölgeleri haritasını harita üzerine çizeceğimize ve illerimizin sınırları düz çizgi şeklinde olmadığına göre, bize çok kenarlı (poligon) aracı gerekiyor. Bu aracı tıkladığınızda Mouse işaretçisinin kalem şeklini aldığını göreceksiniz. Başlayın dikkatli bir şekilde ekrandaki harita üzerinde tayin ettiğimiz beş bölgenin sınırlarını denk geldikleri coğrafî bölgelere uygun şekilde çizmeye! (Maalesef, FP’de sayfayı ve grafiği büyütme imkanı yok! Ve küçük bir harita üzerinde il sınırlarını doğru şekilde çizebilmek zor olsa gerek!)
Çok kenarlı bir bağlantı bölgesi çizebilmek için, önce kalem şeklindeki imleci bölgenin başlayacağı bir noktaya getirerek, Mouse’un sol düğmesini tıklatın; Mouse işaretçisini yürüttüğünüzde tıkladığınız noktadan itibaren düz bir çizgi çizildiğini göreceksiniz; çizginin köşe yapmasını istediğiniz noktada Mouse düğmesini tıklayın ve Mouse’u sürüklemeye devam edin. Bölgeyi çizmeye başladığınız roktaya gelip de ilk noktanın üzerini tıkladığınızda, Create Hyperlink (Bağlantı Oluştur) kutusu açılacaktır. Çizdiğiniz bölge örneğin Ege ve Marmara’nın bileşimi idiyse, açılacak listeden bati.htm’i seçin. Diğer bölgeleri de harita üzerinde çizerek bu bölgeye ait bağlantının HTML dosyasını seçin. Bu işlem bittiği zaman ortaya şöyle bir görünüm çıkacaktır:
Mouse işaretçisini çizdiğiniz bölgelerin üzarine sürüklediğiniz zaman FP Editörün alt çerçevesinde bağlantı kurulmuş sayfanın adını görebilirsiniz. İsterseniz, klavyede CTRL tuşunu tutarak bölgelerinizi tıklarsanız, bağlantıyı sayfaya gidebilirsiniz.
Sitemizin giderek “usta işi” halini aldığını görüyorsunuz, değil mi?
Ses ve Video
Web sayfalarımızı zenginleştiren unsurlar arasında sayabileceğimiz ses ve videonun sitenin ve sayfanın genel içeriğine uygun olmaması halinde, ziyaretçileri en şaşırtan unsur olması da mümkündür. Ayrıca müzik ve video eserlerinin de telif hakkı bulunduğunu unutmamak gerekir.
Sayfalara ses yerleştirmek
FrontPage, en sık kullanılan MIDI, AU, WAV biçimleri dahil bir çok farklı ses dosyası türünü tanır ve kullanabilir. Ancak ziyaretçilerinizin Internet programları, sizin kullanacağınız bütün dosya biçimlerini tanımayabilir. Bu sebeple, bu üç ortak biçimdeki dosyaları kullanmalısınız. Ses dosyaları da grafik dosyaları gibi sıkıştırılabilir. Microsoft Active Media teknolojisi ile üretilecek projeler ve Real Audio (RA) bunlar arasında sayılabilir.
Web sayfasında ses dosyası, bir bağlantı olarak konulabilir; ziyaretçi bu bağlantıyı tıkladığı zaman Browser’ı bağlantılı ses dosyasını indirerek, çalacaktır. Amatör fotoğrafçılık sitemize fotoğrafçılık dersleri ile ilgili bir bölüm koyar ve bölüme “Ders 1,” “Ders 2” şeklinde ses dosyaları bağlantıları yaparsak, ziyaretçinin bu bağlantılardan birini tıklaması halinde, Browser programının bağlantılı ses icra programı devreye sokarak, ziyaretçinin ses dosyalarını dinlemesini sağlayacaktır.
Bunun dışında ses unsurundan arka-plan unsuru olarak da yararlanabiliriz. Bu durumda ses dosyası, içinde bulunduğu sayfa ile birlikte ziyaretçiye aktarılar ve sizin vereceğiniz ölçülere göre ya bir kere ya da sayfa açık olduğu sürece biteviye çalınır. Ziyaretçi, Netscape browser kullanıyorsa ve gerekli plug-in denilen ek programları kurmamışsa, arka-plan seslerini duyması mümkün olmayabilir.
Sitemiz, amatör de olsa fotoğrafçılıkla ilgili olduğuna göre, sayfalarımız açıldığı zaman bir fotoğraf makinasının deklanşör sesi duyulması, fena olmayabilir. Ana sayfamıza söyle bir ses ekleyerek, alıştırma yapabiliriz. Bunun için bize bir fotoğraf makinası deklanşör sesi içeren ses dosyası gerekiyor. Bilgisayarınızda ses kartı varsa (aslında ses kartı olmayan bilgisayar kalmı mı, diye sormak gerekir!) ve ses kartına bir mikrofon bağlı ise, istediğimiz sesi kaydedebiliriz. Filanca şarkıcının şarkısını müzik setinde çalıp, bu sesi kaydedersek, telif hakkı bize ait bir ses elde etmiş olmayız, ama kendi fotoğraf makinamızın çıkarttığı sesi kaydedersek, bunun telif hakkı bize ait olur. Bu sesi diyelim ki sabit diskimize “deklansor.wav” adıyla kaydettik. (Bu dosyayı PC World sitesinde bulabilirsiniz, veya alıştırma maksadıyla Windows’un kendi ses dosyalarından herhangi birini kullanabilirsiniz.)
FP Explorer’da Navigation görünümünde, Ana Sayfa’yı iki kere tıklayalım. Sayfamız FP Editör’de açıldığında herhangi bir boş yeri sağ tıklayarak, açılacak menüden Page Properties (Sayfa Özellikleri) maddesini seçelim. Açılacak kutunun birinci sekmesinde (General), “Background Sound” (Arka-plan sesi) başlıklı bölüme dikkat edin. Location (Mahal) kutusu boş, ve yanında Browse (Gözat) düğmesi var. Bu düğmeyi tıklayarak, ses dosyasının bulunduğu klasöre gidin ve dosyayı seçin. OK düğmesini tıklayarak Sayfa Özellikleri kutusuna geri döndüğünüzde, Location hanesinde seçtiğiniz dosyanın adının yazılı olduğunu göreceksiniz. Merak etmeyin, sayfayı ilk kaydettiğinde ve siteyi güncelleştirdiğinde FP bu dosyayı Web klasörüne koplayalayacaktır:
Bu kutuda Loop (döngü) hanesini görüyorsunuz. Buraya yazacağınız sayı, sayfa ziyaretçinin bilgisayarında görüntülendiğinde arka-plan ses dosyasının kaç kere çalınacağını gösterir. Bu kutuya 9999’a kadar bir rakam yapabilirsiniz; veya yandaki Forever (Sonsuz) kutusuna bir işaret koyarak sürekli çalınmasını sağlayabilirsiniz.
Sayfanıza arka-plan sesi yerleştirdikten sonra FP Editör’de Preview (Önizleme) sekmesine giderek, sesi dinleyebilirsiniz. Eğer ses sizin bile sinirinize dokunuyorsa, Normal sekmesinde sesi koyarken izlediğiniz yolu izleyip, Location hanesindeki dosya adını silmeniz, sesi kaldırmanız için yeter.
Sayfalara video yerleştirmek
Sayfanıza ses dosyası koymak, sayfanızı yeterince televizyona çevirmedi ise, bir de video koymaya ne dersiniz? Buna geçmeden dijital video konusuna kısaca değinelim.
Televizyonda izlediğiniz, televizyondan ya da kameradan kasete kaydettiğiniz, kasette kayıtlı olup da VCR/VTR aracılığıyla oynattığınız video, analog şekilde kaydedilmiştir. Analog video kaydının özel bir aygıt yardımıyla bilgisayarın sabit diskine aktarılmasına videonun dijitale çevrilmesi veya dijitalize edilmesi denir. Günümüzde doğrudan bilgisayara (veya bilgisayarın okuyabildiği bir ara ortama) kayıt yapabilen dijital video kameralar vardır. Dijital video da grafik ve ses gibi bir çok biçimde kaydedilebilir. Microsoft’un Windows için geliştirdiği dijital video biçimine AVI (Audio/Visual Interleaved) denir. Daha başka dijital video kayıt ve sıkıştırma biçimi de vardır. FP, AVI dosyalarını okuyabilir. Ayrıca AVI, Web Browserlar arasında da en yaygın tanınanıdır. Intel Firmasının Indeo Video, Apple Firmasının QuickTime ve Microsoft Firmasının Active Media video teknolojileri, RealAudio-Video firmasının RA sıkıştırma yöntemi,
Internet’te ücretsiz ve telif hakkından vazgeçilmiş video dosyalar bulunabilir. Fakat herhangi bir sinema filminin bir bölümünü bile dijitale çevirip, sitenize koyamazsınız. Film yapımcıları telif haklarını koruma işini çok ciddiye alırlar! Yeni ve giderek ucuzlayan dijital video kameraları ile kendi filminizi kendiniz çekip, sitenize koyarsanız, buna kimse bir şey diyemez! Fakat alıştırma maksadıyla PC World’ün CD Magazin’indeki herhangi bir AVI dosyasını kullanabilirsiniz. PC World sitesinde bu kitapçıkla ilgili dosyalar arasında Test.avi adlı bir örnek dosya bulacaksınız.
Web sitesinde video ile ilgili son uyarımız, video dosyalarının çok büyük yer tutması ve dolayısıyla ziyaretçinizin bilgisayarına indirilmesinin çok uzun zaman almasıdır. 800 KB’dan büyük video dosyalarına sitenizde yer vermemeniz gerekir.
Şimdi bir örnek uygulama yapalım. Web sitemizin Navigation görünümünde Yeni Teçhizat sayfasını iki kere tıklayın; açılan sayfada metin imlecinin bulunduğu yeri değiştirmeden, Insert/Ekle menüsünden Active Elements (Hareketli Unsurlar) maddesini, onun alt menüsünden de Video maddesini seçin. Sabit diskte dosya bulma düğmesini tıklayarak, video dosyasının bulunduğu yere gidin. Aradığınız videoyu bularak, ve OK’i tıklayarak, sayfaya geri dönün. FP, seçtiğini videonun birinci karesini görüntüleyecektir. Preview sekmesini tıklarsanız, videoyu izleyebilirsiniz.
Sayfanıza koyduğunuz videonun nasıl gösterileceğini denetlemeniz mümkündür. Halâ Preview sekmesinde iseniz Normal’i tıklayın ve video kutusunu sağ-tıklayarak açılacak menüden Image Properties maddesini seçin. Açılacak kutuda ikinci sekme olan Video’da sayfanızdaki videonun nasıl görüntüleneceğine ilişkin kontrolleri göreceksiniz:
Video Source (Video kaynağı) olarak dosyanızın adı yazılı olacaktır. Hemen altında, ziyaretçinizin Browser ekranında bu videonun oynatılması ve durdurulmasına ilişkin kontrol düğmelerinin görüntülenip görüntülenmemesini sağlayan “Show Controls in Browser” (Browser’da Kontrolleri Göster) kutusunu görüyorsunuz. Bu kutuya işaret koyarsanız, ziyaretçi videoyu istediği zaman oynatabilir, istediği zaman durdurabilir. Çok uzun ve özellikle eğitim-öğretim amacıyla verdiğini videolarda ziyaretçiye kontrol imkanı vermek gerekir. Videonun ne zaman gösterileceğini belirleyen iki kontrol göreceksiniz. “On File Open” (Dosya açılınca) maddesini işaretlerseniz, sayfanız ziyaretçinin bilgisayarına indirildiği anda video oynayacaktır. “On Mouse Over” (Mouse üstüneyken) maddesi ise ziyaretçinin Mouse işaretçisini videonun üzerine sürüklediği zaman videonun gösterilmesi sağlar. Bu maddeyi seçerseniz, ziyaretçi Mouse işaretçisini uzaklaştırdığı anda video durur; işaretçiyi videonun üzerine getirdiği anda video baştan başlar. Eğitim-öğretim amaçlı videoda bunu yapmak doğru olmaz.
Hover Düğmesi ile Video ve Ses
Sayfalarınıza video (veya ses) dosyalarını Hover düğmesi olarak da yerleştirebilirsiniz. İngilizce “üzerinden geçmek, üzerinden uzmak, üzerinde dolaşmak” gibi bir anlama sahip olan bu kelimele nitelenen düğme, FP tarafından Java programcığı vasıtasıyla çalıştırılan bir dinamik HTML (DHTML) uygulamasıdır. Java programını ve bu programın gerektirdiği parametreleri FP kendisi oluşturacaktır.
Web sitemizin Navigation görünümünde Yeni Teçhizat sayfasını tekrar iki kere tıklayın; açılan sayfa biraz önce koyduğunuz videoyu tıklayın ve klavyede Delete tuşuna basın. İmlecinin bulunduğu yere örneğin “Bu video ile netlik ayarı yapmak için gerekli bilgiler verilmektedir.” Yazın ve iki kere Erter’a basın. Sonra, “Netlik ayarları fotoğraf makinalarında ve objektiflerde farklı konumlarda bulunabilir” yazın. İmleci iki paragraf arasındaki boşluğa getirin ve Insert/Ekle menüsünden Active Elements (Hareketli Unsurlar) maddesini, onun alt menüsünden de Hover Button maddesini seçin. “Button Text” (Düğme metni) kutusundaki “Button text” kelimelerini silip yerine Video yazın. “Link to” kutusunun sağındaki Browse düğmesini tıklayarak, düğmenin kontrol edeceği video dosyasını bulun (Bizim örneğimizde Test.avi dosyası). Hover Button kutusunda ziyaretçinin tıklayarak videoyu açacağı ve içinde “Video” kelimesinin bulunacağı dinamik düğmnin diğre bazı özelliklerini de göreceksiniz. Düğmenin asıl rengi, ziyaretçi Mouse işaretçisini düğmenin üzerine getirdiği zaman düğmede ulaşacak etki (Effect) ve bu sırada düğmenin alacağı farklı renk gibi özellikleri buradan ayarlayabilirsiniz. FP, etki olarak düğmenin ortasında bir alanın parlaması şeklindeki Glow (Parla) etkisini seçecektir. İsterseniz bu etkiyi ve renkleri değiştirebilirsiniz. Bu kutuda işiniz bittiği zaman OK’i tıklayın. Bu suretle oluşturduğunuz düğme, ziyaretçinin Browser’ında üzerine Mouse işaretçisi geldiği zaman tıklandığında bir başka eylem olacağı veya bir başka bağlantının sağlanacağı belirtisi olarak şekil değiştirerek ziyaretçinin dikkatini çekecektir. Mouse işaretçisi bu düğmenin üzerinde olduğu sırada, Browser perceresinin alt çerçevesinde, “test.avi” dosya adı okunacaktır.
Bir videoyu sayfanıza bir Hover düğmesi yardımıyla koyarsanız, bu düğme tıklandığında video ziyaretçinin bilgisayarına sayfadan ayrı olarak indirilir ve Browser programının bağlı olduğu aracı program (Real Player, MS Media Player, vs.) aracılığıyla gösterilir. Bu aracı programın penceresi, Browser’dan bağımsız ve sizin videonuz yüklenmiş olarak, ziyaretçi tarafından kapatılıncaya kadar açık kalır. Eğitim-öğretim veya gösteri amacıyla ziyaretçilerinize göstermek istediğiniz videoları sayfanıza Hover düğmesi yardımıyla koymanın daha uygun olduğu bir çok durum düşünebilirsiniz.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/10-derste-frontpage.html?page=2
|
10 derste frontpage - səhifə 2
|
yazın...” diye söze girmiştik bile. Fakat FrontPage kullanmamızın bir sebebi de tek kelime HTML kodu yazmamak değil miydi? O halde, diğer sayfaların ortak özelliklerine sahip, başlık bölümü ve site içindeki diğer sayfalara bağlantıları sağlanmış, fakat içi boş bir sayfa oluşturma işini de FrontPage’e yaptırabilir miyiz?
Elbette! Navigation görünümünde, Mouse işaretçisini pencerenin alt tarafında dosyalarınızın ve klasörlerinizin göründüğü bölümü, site şemasının bulunduğu bölümden ayıran çizginin üzerine götürün; imleç aşağı-yukarı iki okun arasında iki çizgi halini alacaktır; şimdi mouse’un sağ düğmesini tutarak, iki bölümü ayıran çizgiyi aşağı doğru çekin; dosya ve klasör bölümü kaybolsun. Merak etmeyin; aynı çizgiyi yukarı çekerek bu bölümü yeniden açabilirsiniz.
Site şemanız şimdi bütün Navigation penceresini kaplıyor. En üstteki ana sayfanız olan Hoş Geldiniz sayfasını bir kere tıklayın; Araç Çubuğu’nda New Page/Yeni Sayfa simgesini tıklayın. En sondaki sayfanın sağında “New Page 1” adlı bir sayfa belirdi. Bu sayfayı bir kere sağ tıklayın; açılan menüden Rename/Yeniden Adlandır maddesini seçin ve sayfanın adını “Fotoğraflarım” olarak değiştirin.
Sayfayı oluşturduk; adını değiştirdik. Fakat acaba içinde gerçek arzu ettiğimiz şeyler, sitemizin ortak temasının gerektirdiği arka plan, başlık, her sayfada bulunan ortak unsurlar bu sayfada da var mı? Sayfayı iki kere tıklayın; istediğiniz herşeyin (içerik hariç, ki onu biraz sonra biz belirleyeceğiz) sayfada bulunduğunu göreceksiniz. Özellikle, bu sayfa sitenin son sayfası olduğu için “İleri” düğmesinin olmadığına dikkat edin. Bu sayfayı kapatın; Ana Sayfa’yı açın. “Fotoğraflarım” sayfasının soldaki listenin altına eklendiğini göreceksiniz. Ana Sayfa’yı kapatın.
Bence, fotoğraflarımı ziyaretçilere sunduğum sayfanın sitenin son sayfası olması hiç de doğru bir şey değil. Biz bu siteyi neden kuruyoruz? Fotoğraflarımızı sergilemek için! Navigation görünümünde, Fotoğraflarım sayfasını Mouse’un sağ düğmesiyle tutun ve en başa, Yenilikler’in soluna götürüp bırakın. Dikkat edin; Yenilikler sayfasının altına değil, tam soluna bırakın! Sayfayı açın; seyir düğmeleri değişmiş oldu. Ana Sayfa’yı açın; Fotoğraflarım sayfasının bağlantısı ve yerini değişmiş bulacaksınız. Sayfaları kapatın.
Navigation görünümünde Fotoğraflarım sayfasını bir kere tıklayarak seçin ve Araç Çubuğu’nda yeni sayfa simgesini tıklayın. Fotoğraflarım sayfasına bağlanmış yeni bir sayfa oluştu. İçini açıp bakmanıza lüzum yok: bu sayfanın da temel bütün unsurları yerinde! Fotoğraflarım sayfasını tekrar seçin; yeni sayfa simgesini yeniden tıklayın. Fotoğraflarım sayfasına bağlı yeni bir sayfa daha! Eliniz alışmışken, Fotoğraflarım’a bağlı yeni sayfaların sayısını dörde çıkartın ve bu sayfaları sırasıyla Gezi, Doğa, Portreler ve Diğerleri olarak adlandırın.
Fotoğraflarım sayfasını iki kere tıklayın; biraz önce sağda içinde sadece “Button” yazılı ama bağlantılı olmadığı anlaşılan Link satırlarının yerinde yeni sayfalarınızın adlarını göreceksiniz. Ctrl tuşunu tutarak, bu bağlantıları tıklayın; Gezi, Doğa, Portlere ve Diğerleri sayfalarınızın da sitenin bütün özelliklerine ve temel unsurlarına sahip olduğunu görüyor musunuz? Gezi, Doğa, Portlere ve Diğerleri sayfalarında, diğer sayfalarda bulunmayan bir seyir düğmesinin varlığına dikkat edin. Bu “Yukarı” düğmesidir. Bu bağlantı diğer sayfalarda yok, çünkü o sayfalara sadece Ana sayfa’dan ulaşılıyor. Oysa Fotoğraflarım sayfasının altındaki Gezi ve diğer “alt” sayfalara gelinebilen bir “üst” sayfa (Fotoğraflarım sayfası) var.
Bu sayfalardan birinde iken klavyede Ctrl tuşunu tutarak, Yukarı düğmesini tıklayın, Fotoğraflarım sayfasına geri döneceksiniz. Fotoğraflarım sayfasında, metin imlecinin yanıp-söndüğü yere ziyaretçilerimize bu bağlantıları tıkladıkları zaman ne gibi şaheserlerle karşılaşacaklarını belirten bir metin koyabilirsiniz.
Bunu biraz önce öğrendiğimiz gibi biçimlendirilmemiş bir metni kopyala-yapıştır yöntemiyle veya bir kelime-işlem programı ile RTF biçiminde metin dosyası oluşturarak ve bu dosyayı Web sayfasına eklerek yapabilirsiniz. Fakat yazacağınız metin kısa bir kaç cümle ise bunu doğruca FrontPage Editör’de de yapabilirsiniz. İmlecin bulunduğu yere, “Çeşitli vesilelerle çektiğim fotoğrafları burada beğenilerinize ve eleştirilerinize sunuyorum. Sağdaki dört bağlantıyı tıklayarak, fotoğraflarımın bulunduğu dört sayfayı görebilirsiniz. Fotoğraflarımı gördükten sonra, izenimlerinizi ve eleştirilerinizi bildirmek isterseniz, Önerileriniz sayfasındaki formu kullanabilirsiniz. İsterseniz bana elektronik mektup da gönderebilirsiniz,” yazın. Sonra bu yazının tümünü seçin ve içinde Default Font yazan yazı türü kutusunun seçme okunu tıklayarak arzu ettiğiniz bir harf türünü seçin. Bu kutunun sağındaki üzerinde yukarı ok bulunan A harfini tıklarak harflerin ölçüsünü büyütün. Seçiminiz çok büyük göründü ise, üzerine aşağı ok bulunan A harfini tıklayarak harfleri küçültün.
İsterseniz “elektronik mektup” kelimelerine kendi eleknonik posta adresinize mektup göndermek üzere kullanıcının elektronik posta programını açtıracak bir bağlantı da koyabilirsiniz. Fakat bu konuya daha sonra geleceğiz!
Şimdi bu sayfa sitemizin fotoğraflar bölümünün ana sayfası oldu. Sıra geldi, fotoğrafları içeren dört sayfaya, uygun fotoğrafları yerleştirmeye!
Fakat sitemizin planı halâ bizim kağıt üzerindeki planımıza benzemiyor. Bunu sağlamak amacıyla ana sayfayı vce Yeni Sayfa simgesini tıklayın. Sayfaların en sonunda New Page adıyla yeni bir sayfanız olacaktır. Artık biliyoruz ki, bu sayfanın aslî bütün unsurları yerindedir. Bu sayfanın simgesini sağ-tıklayın; açılan menüden Rename/Yeniden Adlandır’ı seçin ve sayfanın adını “Oneriler Tartisma Sorular ve Cevaplar” yapın. Sonra, Sorular Cevaplar, Öneriler ve Tartisma sayfalarının simgelerini Mouse işaretçisiyle tutarak, bu yeni sayfanın altına getirip bırakın. Yine eminiz ki, “Oneriler Tartisma Sorular ve Cevaplar” sayfası, bu üç sayfaya da gereken linkleri veriyor. Bu arada işimize pek yaramayacak olan Bugs ve Yazılım sayfalarını da silebilirsiniz: örneğin Bugs sayfasını sağ-tıklayın, açılacak menüden Delete/Sil maddesini seçin.
Açılacak bir soru kutusu, sizden sayfası sadece bağlantılar listesinden mi çıkartmak istediğinizi, yoksa tümüyle yok etmek mi istediğiniz soracaktır. Birinci madde olan “From this page from all navigation bars” (Bu sayfayı tüm seyir çubuklarından çıkart) maddesini seçerseniz, sayfa ve içeriği HTML dosyası olarak sabit diskte kalır, fakat sitedeki bağlantıları silinir. İkinci madde olan “Delete this page from the FrontPage Web” (Bu sayfası FrontPege Web’inden sil) maddesini seçerseniz, sadece sayfa silinmekle kalmaz, ana sayfadaki bağlantısı da silinir. Bu sayfanın HTML kodundan ilerde yararlanabileceğinizi düşünüyorsanız, birinci maddeyi seçin. Yoksa ikinci maddeyi seçin ve OK’i tıklayın. Aynı şeyi Yazılım sayfasına da yapabilirsiniz.
Şimdi yeni sayfaların içeriklerini verebilir, eski sayfaların mevcut içerikleri kendi ihtiyacımıza uygun hale getirebiliriz.
Web Sayfasına Grafik Dosyası Yerleştirme
FrontPage’e, tek kelime HTML kodu yazmadan, aşağı yukarı, sağ ve sol sayfalarla her türlü bağlantısı olan ve temel unsurları bulunan dört yeni sayfa yaptırdık. Şimdi bu sayfalara fotoğraflarımızı koyalım. Fakat önce hukuk ve DPI açısından bazı noktaları belirtelim.
Telif Hakkı Meselesi
Alıştırma amacıyla bu sayfalara istediğiniz fotoğrafları koyabilirsiniz. Burada “Alıştırma maksadıyla” kelimelerine dikkatinizi çekerim. Internet, gerek Türk yasalarına, gerekse uluslararası hukuka göre, bir yayın aracıdır. Yani Internet’te gerçek bir site edinir ve gerçek sayfaları kamuoyuna açarsanız, yasaya göre “ticarî yayın” yapmış ve dolayısıyla basın-yayınla ilgili her türlü ulusal ve uluslararası yasanın kapsamına girmiş olursunuz. Gazete, dergi, radyo ve televizyonlar hangi yasa, tüzük ve yönetmelik ile düzenleniyor ise, Internet’teki siteniz de o hükümlere uymak zorundadır.
Bu yasaların başında gelenlerden biri, Fikir ve Sanat Eserlerini Koruma Kanunu, diğeri ise Ceza Yasası’sıdır. Fikir ve Sanat Eserlerini Koruma Kanunu, veya yaygın adıyla Telif Hakları yasası’nın hükümlerini tek bir cümleye indirgeyebilirsek, şunu söyleyebiliriz: Size ve kamuya ait olmayan bir fikir veya sanat eserini, sahibinin yazılı izni olmadan yayınlamak yasaktır! Ceza Yasası ise çeşitli hükümleriyle, kişilerin özel hayatını izinsiz yayınlara karşı korur; hayatı, yaptıkları, düşünceleri ve sözleri kamu açısından önem taşımayan kişilerin (yani seçilmiş veya yüksek bir görevde bulunan ve kamu hizmeti yapanların, ulusal önemdeki bir haberin konusu olanların, kamuya açık bir gösteri veya sanat eserini icra edenlerin ve benzeri durumdaki kişilerin dışındaki herkesin) fotoğrafının ticaret amacıyla yayınlanmasını yasaklar. Sokakta gördüğünüz bir kişinin, bir sebeple, fotoğrafını çekerseniz, ticaret maksadıyla kullanabilmek için bu kişiden imzalı “Muvaffakat Belgesi” almanız gerekir. Bir çok batı ülkesinde başkasına ait binanın, evcil hayvanın veya bitkinin fotoğrafını bile ticarî maksatla yayınlamanın yasak olduğunu hatırlatırsak, Türkiye’de bu açıdan hayatın çok kolay olduğunu görürsünüz! Başkalarının çektiği fotoğrafları veya yaptığı resimleri sitenizde kullanacağınız zaman, fotoğrafı çeken veya resmi yapan kişiden, sanat eserinin yayın hakkını aldığınızı gösteren bir bir belge imzalamasını istemelisiniz.
Demek ki, Internet’te hoşunuza giden bir fotoğrafı veya bir başka tür grafiği bir sağ tıklamayla sabit diskimize alıp, sonra da kendi sayfamıza koymamız, bize en azından çok ağır bir malî sorumluluk getirebilir. Ayrıca, sokakta gördüğünüz bir kişinin fotoğrafını çekip, şirketinizin ambalaj kağıdına bastırmanız mümkün olamaz. CD-ROM halinde satılan fotoğraf ve grafiklerin kutusunda bulunan broşür ve diğer yazıları dikkatle okuyarak, bu malzemeyi nerede ve hangi şartlar altında kullanabileceğinizi öğrenin. Bu tür CD-ROM’ların kiminde ticaret amacıyla kullanım yasaklanmıştır, kiminde ise her türlü kullanıma izin verilir.
Alıştırma maksadıyla, yani kendi sabit diskimizden başka bir yere gitmemek ve bizden başkası tarafından görülmemek şartıyla, herhangi bir fotoğrafı kullanabiliriz.
Bu hukukî uyarılardan sonra, öğrendiğimiz kurallara uygun fotoğraflarla, son yaptığımız dört sayfayı tamamlayalım. Tabiatıyla bir fotoğrafçının sitesindeki fotoğrafların kendisine ait ve konu itibariyle Internet’te yayınlanabilir olmması gerekir!
Grafiklerin Çözünürlüğü
Internet’te sitenizi oluşturan sayfalar, evsahibi Web Server’dan, ziyaretçinin bilgisayarına sür’atle ulaştırılması gerekir. Bu ulaşımın sür’atini, Web Server’ın ve ziyaretçinin bilgisayarının Internet’e bağlantılarının genişliği belirler. Web Server’lar Internet’in omurgası denilen ana kablolara genellikle çok hızlı bilgi alış-verişine imkan veren kablolarla bağlıdır; fakat ziyaretçiler bağlantıyı telefonla sağlarlar. Telefon tellerinin saniyede aktarabileceği bilgi büyüklüğü ise sınırlıdır. Sayfalarınızdaki grafik unsurlar çok büyük dosyalar oluşturuyorsa, sayfalarınızın ziyaretçinizin bilgisayarında görüntülenmesi çok uzun zaman alacaktır.
Sayfalarınıza koyacağınız grafik unsurların (başlık resimleri veya fotoğraflar gibi) bilgisayar dosyası olarak büyüklüğünü sadece yüzölçümü tayin etmez; çözünürlüğü tayin eder. Bir grafik unsur, çözünürlüğü çok olursa, yüzölçümü daha büyük bir grafikten daha büyük bilgisayar dosyası oluşturabilir. Bilgisayar grafiklerinin çözünürlüğü (yani ekranda veya basıldığı zaman kağıt ya da film üzerinde) kaç nokta oluşturularak gösterileceği demektir. Bunun standart ölçüsü, inç-kare’ye nokta olarak (dot per inch, DPI) gösterilir. Bilgisayar ekranları genellikle 72 dpi çözünürlüktedir, dolayısıyla sadece ekranda gösterilecek bir grafik unsurun 72 dpi çözünürlükte olması yeter. Buna karşılık kağıda veya matbaacılıkta kullanılmak üzere filme alınacak grafiklerin çözünürlüğü en az 300 dpi olur. Fotoğraf veya diğer grafik unsurları tarayıcı (scanner) ile tarayarak, kağıttan bilgisayara aktırırız. Bunu yaparken tarayıcı programa çözünürlük olarak istediğiniz ölçüyü verebilirsiniz.
Şimdi diyelim ki elimizde, geçen derste yaptığımız dört sayfaya koyacağımız dört fotoğrafın bilgisayar dosyaları bulunuyor. Şimdi FrontPage’e bunları sayfalarımıza koymasını bildirelim. FrontPage Explorer’da Navigation görünümünde, Gezi sayfasını iki kere tıklayın; sabit ve ortak unsurları olan fakat içeriği bulunmayan sayfamız Editör’de açılsın. İmlecin yanıp söndüğü noktaya, “Gezi Fotoğraflarım” yazın ve her imleç bu satırda iken (içinde Normal yazan) stil değiştirme kutusunun seçme okuna basın. Açılacak listeden “Heading 2” stilini seçin. FrontPage size 15 hazır stil sunuyor. Bunlardan Heading (Başlık) diye adlandırılmış olanlar 1’den (en büyük) 6’ya (en küçük) kadar numaralanmıştır. Hazır sırası gelmişken, bütün stilleri sırasıyla seçin ve “Gezi Fotoğraflarım” başlığının nasıl biçimlendirildiğini inceleyin. Denemenin sonunda Heading2’de karar kılın. İmleç henüz bu satırda iken, Araç Çubuğu’nda Center (Ortala) simgesini tıklayın. “Gezi Fotoğraflarım” başlığı büyümüş ve ortalanmış olacaktır.
Klaveyede Enter tuşuna basarak, metin imlecini alttaki satıra indirin ve “Foto 1: Antalya-Kemer Olimpos Dağı” yazın. İmleç, henüz bu satırda iken, stil seçme kutusundan Menu List stilini seçin. FrontPage, tüm sitenize uyguladığı tema çerçevesinde bütün menü listelerinin başına aynı nokta grafiğini koyacaktır. Tekrar klavyede Enter tuşuna basın. İmleç alt satıra indiğinde, Araç Çubuğu’nda Insert Image (Grafik Yerleştir) simgesini tıklayın. (Bu kitapçığın örnek dosyalarını PC World sitesinden indirdiyseniz ve örnek dosyaları C:\FrontPage Webs\Content\amatrfotorafnn\images klasörüne kopyalamış olymanız gerekir. Kendi seçtiğiniz bir fotoğrafı kullanacaksanız, bu fotoğrafın dosyasını sitenizin varsayılan Images klasörüne kopyalamayı unutmayın.)
Açılacak diyalog kutusunda, sol taraftaki listede Gezi72dpi.jpg (veya kendi seçtiğiniz herhangi bir dosyayı) tıklayın; sağdaki önizleme kutusunda dosyanın içeriğini göreceksiniz. OK’i tıklayın; fotoğraf sayfada sola bloklanmış olarak yerini alacaktır. Fakat gördüğünüz gibi fotoğrafın orijinal ebadı, sayfamızın diğer unsurlarına göre biraz büyükçe. Fotoğrafın içinde bir yeri tıklayın; dört kenarında küçük kutular halinde tutacak yerler belirecektir. Mouse işaretçisini sağ alt köşedeki küçük kutunun üzerine götürdüğünüzde çapraz iki uçlu ok olduğunu göreceksiniz. Sağ düğmesini tutarak, Mouse’u, sol üst köşeye doğru sürükleyin. Fotoğraf gözünüze yeterince küçülmüş görününce, bırakın. Fotoğraf seçili iken, Araç Çubuğu’ndan Center/Ortala simgesini tıklayın. Sayfanız şu şekli almış olacaktır:
Şimdi diğer fotoğraf sayfalarına da başlıkları ve fotoğrafları yerleştirelim. Böylece sitemizin “sıfırdan” yapılan sayfaları tamamlanmış oluyor.
Bu derste, FrontPage’e yaptırdığımız sayfalarla sitemizin planı, kağıt üzerindeki plana biraz daha yaklaştı. Fakat halâ bazı eksiklerimiz var; ve sitemizin planı, kağıt üzerindeki plana benzemiyor.
Ders 3: Sayfaları Bağlayın
Internet’i Internet yapan, ya da Internet’in bugüne kadar bilgisayarlar arasında kurulan bağlantıların en kolayı olmasını sağlayan, herhalde, bağlandığımız bir bilgisayarda duran dosyaları kendi bilgisayarımıza aktarma ve o bilgisayarda işimiz bittiğinde başka bir bilgisayara geçmenin olağanüstü kolay olmasıdır. Internet’te siteden siteye gezenler arasında, yaptıkları işin gerçekte başka bilgisayarlarla kendi bilgisayarları arasında bağlantı kurmak ve o bilgisayardan kendi bilgisayarına dosya aktarmak olduğunu bile bilmeyenler vardır.
Bu noktaya kadar daha tek satır HTML kodu yazmamışsak da, FrontPage’e yaptırdığımız sayfalarda, sayfalarmız arasında gidip-gelmeyi sağlayan bağlantı kelimelerinin arkasında bu tür Hyperlink’ler bulunduğunu biliyoruz. FrontPage, yeni bir sayfa yaptığımız veya mevcut sayfaların site planındaki yerini değiştirdiğimiz zaman sayfalardaki bağlantıların gerektirdiği HTML komutlarını kendisi yazıp-düzeltiyor. Fakat FrontPage’nin kullanmaya hazır sitesini kendi planımıza uydururken, kendi sitemiz dışındaki sitelere veya bu sitelerin belirli sayfalarına bağlantı vermek gerekiyor ve bağlantıların hedeflerini biz belirtmek zorundayız.
Inrternet’teki sitelerin ve bu sitelerdeki sayfaların adreslerinin teknik adı “URL Adresi” veya kısaca URL’dir. URL, Universal Resource Locator kelimelerinin kısaltılmışıdır ve Evrensel Kaynak Yeri Belirleyici gibi bir anlamı vardır. Internet’in küresel aleminde, her site bir kaynak sayılıyor; bu kaynak aleminde belirli bir sitenin veya sayfanın bulunması için geliştirilen sistem ise belirli bir iletişim protokolü ile aradığınızda size aradığınız yerin hangi ülkede, hangi ağda, hangi bilgiyarda olduğunu belirliyor.
Internet’te kaynakları (siteleri, sayfaları) ya Hyper Text Transfer Protocol (HTTP) kuralları ile, ya File Trasfer Protocol (FTP) kuralları ile, ya da Simple Mail Transfer Protocol (Basit Posta Aktarma Protokolü) ile arayabilirsiniz. Gerçi kullanabileceğiniz başka protokoller de vardır; ama bunlar giderek daha az kullanılır hale geliyor. Web sitelerini oluşturan HTML sayfaları, Internet’te HTTP protokolü ile alınıp-verilirler. İçeriğini görmeden bir bilgisayardan diğerine dosya aktarmak için FTP kullanılır. Elektronik Posta programınız ise SMTP ile mektup alır-verir.
Bu kadar teknik bilgi yeter; şimdi FrontPage’yi yeniden çalıştırıp, hem mevcut planı kendi kağıt üzerindeki planımıza uydurmaya devam edelim; hem de başkalarının sitelerine bağlantılar verelim.
Site İçi Bağlantılar
Kağıt üzerindeki planımıza göre, başkalarının sitelerine bağlantılar vereceğimiz, yarışma ve sergileri duyuracağımız bir sayfamız olacaktı. O halde, önce ana sayfayı, sonra da Yeni Sayfa simgesini tıklayın. Sayfaların en sonunda New Page adıyla yeni bir sayfanız olacaktır.
Biliyoruz ki, bu sayfanın aslî bütün unsurları yerindedir. Bu sayfanın simgesini sağ-tıklayın; açılan menüden Rename/Yeniden Adlandır’ı seçin ve sayfanın adını “Baglantilar” yapın. Sonra, sayfanın simgesini mouse işaretçisi ile tutup, “Öneriler Tartisma Sorular ve Cevaplar” sayfası ile “Ara” sayfasının arasına bırakın.
Sonra, bu sayfa seçili iken üç kere Yeni Sayfa simgesini tıklayın; yeni sayfalarınızı “Baska Siteler,” “Sergiler” ve “Yarismalar” olarak yeniden adlandırın.
Şimdi sitelerimizin son şeklini bir karşılaştıralım:
Şimdi Baglantilar sayfasını iki kere tıklayın ve Editör’de açılmasını sağlayın. Metin imlecinin bulunduğu yere şu paragrafları yazın:
“Soldaki bağlantıları tıklayarak, benim çok yararlı bulduğum Başka Siteler’in listesine ve derleyebildiğim bazı Sergiler ve Yarışmalar ile ilgili duyuruların bulunduğu sayfalara ulaşabilirsiniz.
Bu listeler Internet’te bulabileceğiniz sitelerin tümünü içermemektir. Burada bağlantı vermemi arzu ettiğiniz bir siteniz varsa veya böyle bir sitenin adresini biliyorsanız, bana Elektronik Mektup gönderebilirsiniz veya Öneriler sayfasındaki formdan yararlanabilirsiniz.”
İki paragrafı da girdikten sonra, “Başka Siteler” kelimelerini seçin, Araç Çubuğu’nda harfleri koyu renkli hale getirmekte kullandığınız Bold simgesini (B harfi biçiminde) tıklayın. Aynı şekilde Sergiler ve Yarışmalar kelimelerini de koyu harfe çevirin. Bunu da tamamladıktan sonra sıra geldi, sitemizin içindeki bir sayfaya, bu paragraftan bağlantı vermeye.
Ziyaretçilerimiz ana sayfadan Öneriler sayfasını seçerek, Öneriler sayfasına gidebilirler. Bu sayfa, yatay olarak sağındaki ve solundaki sayfalara da bağlantılı olduğu için, Yenilikler sayfasının İlerle Bağlantılar sayfasının Geri düğmeleri (kelimeleri) ziyaretçilerimizi Öneriler sayfasına götürecektir. Fakat biz, Bağlantılar sayfasındaki metinde, “Öneriler sayfasındaki” kelimelerini tıklayanların da bu sayfaya ulaşmasını istiyoruz.
O halde, metinde bu iki kelimeyi seçin ve Araç Çubuğu’ndaki Create or Edit Hyperlink (Bir bağlantı oluşturun ve düzenleyin) simgesini (çevresinde zincir halkaları bulunan dünya simgesi) tıklayın. Açılacak kutuyu biraz inceleyelim:
//////////////////////////////KUTU/////////////////////
Dosya adlarınız farklı mı?
Sizin ekranınızdaki Edit veya Create Hyperlink kutusu ile burada gördüğünüz kutudaki dosya adları farklı mı? Elbette farklı. Çünkü ben FrontPage’in oluşturduğu dosyaların adlarını Navigation görüntüsünün alt bölümünden yararlanarak değiştirdim. Navigation görünümünde, üst tarafta sitenizin simgeli planını, alt tarafında ise dosya ve klasör adlarını görüyorsunuz. Bu kitapçıktaki örnekleri aynen yapıyorsanız, bu bölümde Newpage1.htm...Newpage5.htm adıyla bir takım dosyalar göreceksiniz. Bunlardan birini tam dosya adından sağ tıklayın, açılacak menüden Rename/Yeniden Adlandır maddesini seçin. Yeni dosya adı olarak, sayfanın başlığına uygun bir ad verin: mesela Fotograflarim sayfasına Foto.htm adını verebilirsiniz. Bir dosyanın adını değiştirdiğiniz zaman FrontPage o dosyaya yapılan bütün otomatik atıfları düzeltecek, bütün otomatik Link’leri güncelleştirecektir. Bu dosyaya otomatik olmadan bir link vermişseniz, FrontPage, bu link’i güncelleştirmek için izin isteyecektir.
/////////////////////KUTU BİTTİ//////////////////////////////
Sitenizde bir unsura (bir veya bir kaç kelimeye, ya da bir grafik unsura) yine sitenizde bir başka sayfaya veya başka bir siteye (ya da bu sitede belirli bir sayfaya) bağlantı sağlamak için aynı kutuyu, Create Hyperlink (Hiperlink oluştur) kutusunu kullanırız. Fakat kendi sitemizdeki bir dosyanın bağlantısı ile başka bir sitenin bağlantısı için farklı işlem yapmamız gerekir. Açılan kutuda dört bölüm olduğunu görüyorsunuz. En üstteki “Look in” (İçinde ara) kutusu, sizin bilgisayarınızda (veya bilgisayarınzın bağlı olduğu yerel alan ağında) kurulu birden fazla fazla kişisel Web varsa, bağlantı kurulacak unsuru bu farklı Web’lerde aramanızı sağlar. İşiniz gerçek Internet’te Web işletmeciliği değilse, büyük bir ihtimalle sabit diskinizde bir adet FrontPage Web veya Microsoft Kişisel Web Server Web’i kurulu olmalı! Dolayısıyla, sitenizde bir başka sayfaya bağlantı vereceğiniz zaman, aradığınız sayfanın bulunduğu site, Varsayılan Web olarak zaten seçilmiş olacaktır; Look In kutusunda bir tercih yapmanız gerekmeyecektir. Create Hyperlink diyalog kutusunun ikinci bölümünde, Look In kutusunda adı yazılı olan sitenin içerdiği bütün klasörleri ve dosyaların listesini göreceksiniz. Kurmak istediğiniz bağlantı kendi sitenizin içinde bulunduğuna göre, bağlantının hedefi olan dosya da şu anda bu listenin içinde bulunuyor. Nitekim, bu kitapçıktaki örnekleri aynen yapıyorsanız, karşısınızdaki listede adı “oneriler.htm” başlığı “Oneriler TartıSma Sorular ve Cevaplar” olan dosyayı görebilirsiniz. Kurmak istediğimiz bağlantının hedefi bu dosya olacak. Dolayısıyla adını bir kere tıklayın; diyalog kutusunun üçüncü bölümü olan “URL:” kısmına bu dosyanın adının yazıldığını göreceksiniz. Bağlantı sağlama işimiz tamamlandı; OK düğmesini tıklayarak, Editör’e geri dönebiliriz. Ama bu diyalog kutusunu tanıma işimiz bitmedi. Daha sonra bu kutunun üçüncü ve dördüncü bölümlerini ele alacağız.
Editör’e geri döndüğünüzde, “Öneriler sayfasına” kelimelerinin renginin ve stilinin değiştiğini, hyperlink stiline dönüştüğünü göreceksiniz. Bağlantının işe yarayıp yaramadığını sınamak için Ctrl tuşunu tutarak bu kelimelerden birini tıklayın; karşınıza Öneriler sayfasının gelmesi gerekir.
Site Dışı Bağlantılar
Create Hyperlink kutusunu incelemeye geri dönebiliriz. Ama bunun için önce site dışı bağlantı vereceğimiz sayfanın içeriğini oluşturalım.
Microsoft Word, Corel WordPerfect veya yazayacağınız yazıyı RTF formatinde saklayabilecek bir kelime-işlem programı açın ve başlayın yazmaya:
Faydalı Siteler ve Sayfalar:
Internet’te amatör fotoğrafçıların yararlanabileceği bir çok site var. Bunların bir kısmını inceledim ve Sık Kullanılanlar listeme aldım. Sizin için de yararlı olacağına inandığım bu sitelere aşağıda sıraladığım adlarını tıklayarak ulaşabilirsiniz.
Bir uyarı: Amatör fotoğrafçılar bütün paralarını fotoğrafçılığa harcadıkları için, çoğu zaman Internet sitelerini devam ettiremiyorlar. Bağlantıları kopuk bulursanız, bana elektronik mektupla bildirebilir veya Öneriler sayfasındaki formu doldurabilirsiniz.
Bir uyarı daha: Sitelerin sadece fotoğrafçılığa ait olmasına dikkat ettim. Ama, hiç belli olmaz! Bir sebeple beğenmezseniz, Tartışma sayfamızda yeni bir tartışma başlatabilirsiniz.
Şimdi biri RTF biçiminde sadece sabit diskte, diğeri düz yazı biçiminde hem sabit diskte, hem de Windows’un hafızasında iki dosyanız oldu. FrontPage’in Navigation görünümünde Baska Siteler sayfasını iki kere tıklayarak, açın. Metin imlecini yanıp-söndüğü yerden oynatmadan, Insert menüsünden File maddesini seçin ve RTF biçiminde sakladığınız beş paragraflık yazıyı (başka isim vermedinizse Baska Siteler.rtf adlı dosyayı) bulup, OK’i tıklayın. Koyu renk ve ortalama gibi biçimlendirmeleriniz aynen HTML’e çerilmiş olmalı. Şimdi, “Siteler:” kelimesinin sonunu tıklayın ve Enter’a basın.
Tek kelime bilmeden Web sitesi yapacağız, dedik ama HTML’in hiç de yüzünü görmeyeceğiz, demedik. Editör penceresinin sol alt kenarında Normal, HTML ve Preview sekmelerine daha önce işaret etmiştik. Şimdi HTML sekmesini tıklayın. Herşeyi birlikte yapıyorsak, karşınıza aynen şu görünüm gelmiş olmalı:
Normal görünümde metin imleciniz, “Siteler:” kelimesinin altında boş bir yerde idi. Son kelime ortalanmış ve koyu renkliydi; tam o noktada Enter tuşuna bastığımız için yeni paragraf da tek kelimelik son paragrafın özelliklerini aldı, ve imlecinizi
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=8#Administrateur_système
|
/05/94 – 30/03/98 - Cv philippe X
|
Astreintes téléphoniques le WE Création de scripts SQL, PL/SQL d’administration ORACLE. Création et Administration de 30 Bases ORACLE 7 et 8
Installation et mise à jour (mémoire, cpu, disques) de machines UNIX (7 HPUX 10/11, 5 Solaris 2.5/2.6, 1 AIX 4.2), 2 machines NT et de progiciels (de surveillances, applicatifs …). Gestion de compte, des performances _ top, vmstat, sar, Solstice …, Gestion/suivi contrat de maintenance, achat de matériel. Création et standardisation de toutes les procédures d’Administration et d’exploitation des machines HP, SUN, AIX du Centre en shell et awk.
|
http://muhaz.org/les-prsentations-le-chercheur-philippe-pareige.html#La_visite_du_CEA:l’accélérateur_de_particule_Jannus.
|
Les présentations. Le chercheur: Philippe Pareige
|
Une utilisation de la Sonde Atomique Tomographique: explorer la matière au niveau atomique
Les atomes de cuivre se sont regroupés sous l’effet de la température. Le cuivre est insoluble dans le fer, il préfère se regrouper et former des amas de cuivre (comme l’huile et le vinaigre !)
La visite du CEA:l’accélérateur de particule Jannus.
Exemple d’utilisation: ll s’agit de recréer un environnement sous irradiation pour comprendre le comportement des matériaux dans des conditions réelles de fonctionnement (celui d’un réacteur nucléaire par exemple).
La visite du CEA:Présentation des réacteurs de génération IV .
Le principe existe, reste à trouver les matériaux pour le construire. Le GPM travaille avec le CEA pour trouver ou améliorer les nouveaux matériaux pour fabriquer ces réacteurs.
Conclusion. Les points faibles:
Le vocabulaire employé par les conférenciers du CEA ou les chercheurs rencontrés était parfois difficile à comprendre. Pour améliorer , on aurait aimé plus d’interaction avec eux.
|
http://muhaz.org/les-prsentations-le-chercheur-philippe-pareige.html#Conclusion._Les_points_faibles
|
Les présentations. Le chercheur: Philippe Pareige
|
Une utilisation de la Sonde Atomique Tomographique: explorer la matière au niveau atomique
Les atomes de cuivre se sont regroupés sous l’effet de la température. Le cuivre est insoluble dans le fer, il préfère se regrouper et former des amas de cuivre (comme l’huile et le vinaigre !)
La visite du CEA:l’accélérateur de particule Jannus.
Exemple d’utilisation: ll s’agit de recréer un environnement sous irradiation pour comprendre le comportement des matériaux dans des conditions réelles de fonctionnement (celui d’un réacteur nucléaire par exemple).
La visite du CEA:Présentation des réacteurs de génération IV .
Le principe existe, reste à trouver les matériaux pour le construire. Le GPM travaille avec le CEA pour trouver ou améliorer les nouveaux matériaux pour fabriquer ces réacteurs.
Conclusion. Les points faibles:
Le vocabulaire employé par les conférenciers du CEA ou les chercheurs rencontrés était parfois difficile à comprendre. Pour améliorer , on aurait aimé plus d’interaction avec eux.
|
http://muhaz.org/les-prsentations-le-chercheur-philippe-pareige.html#Une_utilisation_de_la_Sonde_Atomique_Tomographique:_explorer_la_matière_au_niveau_atomique
|
Les présentations. Le chercheur: Philippe Pareige
|
Une utilisation de la Sonde Atomique Tomographique: explorer la matière au niveau atomique
Les atomes de cuivre se sont regroupés sous l’effet de la température. Le cuivre est insoluble dans le fer, il préfère se regrouper et former des amas de cuivre (comme l’huile et le vinaigre !)
La visite du CEA:l’accélérateur de particule Jannus.
Exemple d’utilisation: ll s’agit de recréer un environnement sous irradiation pour comprendre le comportement des matériaux dans des conditions réelles de fonctionnement (celui d’un réacteur nucléaire par exemple).
La visite du CEA:Présentation des réacteurs de génération IV .
Le principe existe, reste à trouver les matériaux pour le construire. Le GPM travaille avec le CEA pour trouver ou améliorer les nouveaux matériaux pour fabriquer ces réacteurs.
Conclusion. Les points faibles:
Le vocabulaire employé par les conférenciers du CEA ou les chercheurs rencontrés était parfois difficile à comprendre. Pour améliorer , on aurait aimé plus d’interaction avec eux.
|
http://muhaz.org/les-prsentations-le-chercheur-philippe-pareige.html#La_visite_du_CEA:Présentation_des_réacteurs_de_génération_IV_.
|
Les présentations. Le chercheur: Philippe Pareige
|
Une utilisation de la Sonde Atomique Tomographique: explorer la matière au niveau atomique
Les atomes de cuivre se sont regroupés sous l’effet de la température. Le cuivre est insoluble dans le fer, il préfère se regrouper et former des amas de cuivre (comme l’huile et le vinaigre !)
La visite du CEA:l’accélérateur de particule Jannus.
Exemple d’utilisation: ll s’agit de recréer un environnement sous irradiation pour comprendre le comportement des matériaux dans des conditions réelles de fonctionnement (celui d’un réacteur nucléaire par exemple).
La visite du CEA:Présentation des réacteurs de génération IV .
Le principe existe, reste à trouver les matériaux pour le construire. Le GPM travaille avec le CEA pour trouver ou améliorer les nouveaux matériaux pour fabriquer ces réacteurs.
Conclusion. Les points faibles:
Le vocabulaire employé par les conférenciers du CEA ou les chercheurs rencontrés était parfois difficile à comprendre. Pour améliorer , on aurait aimé plus d’interaction avec eux.
|
http://muhaz.org/les-prsentations-le-chercheur-philippe-pareige.html#Les_thèmes_abordés.
|
Les présentations. Le chercheur: Philippe Pareige
|
Une utilisation de la Sonde Atomique Tomographique: explorer la matière au niveau atomique
Les atomes de cuivre se sont regroupés sous l’effet de la température. Le cuivre est insoluble dans le fer, il préfère se regrouper et former des amas de cuivre (comme l’huile et le vinaigre !)
La visite du CEA:l’accélérateur de particule Jannus.
Exemple d’utilisation: ll s’agit de recréer un environnement sous irradiation pour comprendre le comportement des matériaux dans des conditions réelles de fonctionnement (celui d’un réacteur nucléaire par exemple).
La visite du CEA:Présentation des réacteurs de génération IV .
Le principe existe, reste à trouver les matériaux pour le construire. Le GPM travaille avec le CEA pour trouver ou améliorer les nouveaux matériaux pour fabriquer ces réacteurs.
Conclusion. Les points faibles:
Le vocabulaire employé par les conférenciers du CEA ou les chercheurs rencontrés était parfois difficile à comprendre. Pour améliorer , on aurait aimé plus d’interaction avec eux.
|
http://muhaz.org/les-prsentations-le-chercheur-philippe-pareige.html#Les_points_forts
|
Les présentations. Le chercheur: Philippe Pareige
|
Une utilisation de la Sonde Atomique Tomographique: explorer la matière au niveau atomique
Les atomes de cuivre se sont regroupés sous l’effet de la température. Le cuivre est insoluble dans le fer, il préfère se regrouper et former des amas de cuivre (comme l’huile et le vinaigre !)
La visite du CEA:l’accélérateur de particule Jannus.
Exemple d’utilisation: ll s’agit de recréer un environnement sous irradiation pour comprendre le comportement des matériaux dans des conditions réelles de fonctionnement (celui d’un réacteur nucléaire par exemple).
La visite du CEA:Présentation des réacteurs de génération IV .
Le principe existe, reste à trouver les matériaux pour le construire. Le GPM travaille avec le CEA pour trouver ou améliorer les nouveaux matériaux pour fabriquer ces réacteurs.
Conclusion. Les points faibles:
Le vocabulaire employé par les conférenciers du CEA ou les chercheurs rencontrés était parfois difficile à comprendre. Pour améliorer , on aurait aimé plus d’interaction avec eux.
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=4#06/01_au_10/02
|
AXIALOG – 92250 La Garenne-Colombes
|
Rédaction d’un site web. Amélioration de la micro-informatique de SORIA.
Environnement :
DELL NT4
10/02 au 11/04 (2 ans)
Associations humanitaires : La Transhimalayenne …
Action indépendante en gestion de projet
de solidarité internationale (GPSI).
Installation de Tedlar transparent sur fenêtres cassés de villages du Zanskar (Inde),
actions bénévoles sanitaires, formations informatiques de Tibétains.
soutiens aux réfugiés Tibétains. Réalisation de sites Web pour leurs agences touristiques (http://membres.lycos.fr/zanskartours/ etc. …).
Organisation d’une tournée européenne de conférences, de 4 ex-prisonniers politiques, appuyée par Amnesty (sur 6 mois, en France et en Europe) http://transhimalayenne.free.fr/
Association Imlil / Angam (Atlas-Maroc) : Projet de reforestation au Maroc (lancement) (http://perso.orange.fr/jardin.secret/ProjetsHumanDefenseLlibertes/ProjetsHumanitaires/MenuProjReforestationMaroc.htm ).
Projet de création d’une agence d’écotourisme : http://membres.lycos.fr/uneseuleterre/
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=4#10/02_au_11/04_(2_ans)
|
AXIALOG – 92250 La Garenne-Colombes
|
Rédaction d’un site web. Amélioration de la micro-informatique de SORIA.
Environnement :
DELL NT4
10/02 au 11/04 (2 ans)
Associations humanitaires : La Transhimalayenne …
Action indépendante en gestion de projet
de solidarité internationale (GPSI).
Installation de Tedlar transparent sur fenêtres cassés de villages du Zanskar (Inde),
actions bénévoles sanitaires, formations informatiques de Tibétains.
soutiens aux réfugiés Tibétains. Réalisation de sites Web pour leurs agences touristiques (http://membres.lycos.fr/zanskartours/ etc. …).
Organisation d’une tournée européenne de conférences, de 4 ex-prisonniers politiques, appuyée par Amnesty (sur 6 mois, en France et en Europe) http://transhimalayenne.free.fr/
Association Imlil / Angam (Atlas-Maroc) : Projet de reforestation au Maroc (lancement) (http://perso.orange.fr/jardin.secret/ProjetsHumanDefenseLlibertes/ProjetsHumanitaires/MenuProjReforestationMaroc.htm ).
Projet de création d’une agence d’écotourisme : http://membres.lycos.fr/uneseuleterre/
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=4#Ingénieur_d’intégration
|
AXIALOG – 92250 La Garenne-Colombes
|
Rédaction d’un site web. Amélioration de la micro-informatique de SORIA.
Environnement :
DELL NT4
10/02 au 11/04 (2 ans)
Associations humanitaires : La Transhimalayenne …
Action indépendante en gestion de projet
de solidarité internationale (GPSI).
Installation de Tedlar transparent sur fenêtres cassés de villages du Zanskar (Inde),
actions bénévoles sanitaires, formations informatiques de Tibétains.
soutiens aux réfugiés Tibétains. Réalisation de sites Web pour leurs agences touristiques (http://membres.lycos.fr/zanskartours/ etc. …).
Organisation d’une tournée européenne de conférences, de 4 ex-prisonniers politiques, appuyée par Amnesty (sur 6 mois, en France et en Europe) http://transhimalayenne.free.fr/
Association Imlil / Angam (Atlas-Maroc) : Projet de reforestation au Maroc (lancement) (http://perso.orange.fr/jardin.secret/ProjetsHumanDefenseLlibertes/ProjetsHumanitaires/MenuProjReforestationMaroc.htm ).
Projet de création d’une agence d’écotourisme : http://membres.lycos.fr/uneseuleterre/
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=4#27/06/05-30/08/05
|
AXIALOG – 92250 La Garenne-Colombes
|
Rédaction d’un site web. Amélioration de la micro-informatique de SORIA.
Environnement :
DELL NT4
10/02 au 11/04 (2 ans)
Associations humanitaires : La Transhimalayenne …
Action indépendante en gestion de projet
de solidarité internationale (GPSI).
Installation de Tedlar transparent sur fenêtres cassés de villages du Zanskar (Inde),
actions bénévoles sanitaires, formations informatiques de Tibétains.
soutiens aux réfugiés Tibétains. Réalisation de sites Web pour leurs agences touristiques (http://membres.lycos.fr/zanskartours/ etc. …).
Organisation d’une tournée européenne de conférences, de 4 ex-prisonniers politiques, appuyée par Amnesty (sur 6 mois, en France et en Europe) http://transhimalayenne.free.fr/
Association Imlil / Angam (Atlas-Maroc) : Projet de reforestation au Maroc (lancement) (http://perso.orange.fr/jardin.secret/ProjetsHumanDefenseLlibertes/ProjetsHumanitaires/MenuProjReforestationMaroc.htm ).
Projet de création d’une agence d’écotourisme : http://membres.lycos.fr/uneseuleterre/
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=4#_11/04_au_02/05
|
AXIALOG – 92250 La Garenne-Colombes
|
Rédaction d’un site web. Amélioration de la micro-informatique de SORIA.
Environnement :
DELL NT4
10/02 au 11/04 (2 ans)
Associations humanitaires : La Transhimalayenne …
Action indépendante en gestion de projet
de solidarité internationale (GPSI).
Installation de Tedlar transparent sur fenêtres cassés de villages du Zanskar (Inde),
actions bénévoles sanitaires, formations informatiques de Tibétains.
soutiens aux réfugiés Tibétains. Réalisation de sites Web pour leurs agences touristiques (http://membres.lycos.fr/zanskartours/ etc. …).
Organisation d’une tournée européenne de conférences, de 4 ex-prisonniers politiques, appuyée par Amnesty (sur 6 mois, en France et en Europe) http://transhimalayenne.free.fr/
Association Imlil / Angam (Atlas-Maroc) : Projet de reforestation au Maroc (lancement) (http://perso.orange.fr/jardin.secret/ProjetsHumanDefenseLlibertes/ProjetsHumanitaires/MenuProjReforestationMaroc.htm ).
Projet de création d’une agence d’écotourisme : http://membres.lycos.fr/uneseuleterre/
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=5#05/07/00-19/03/01
|
MATIS - Neuilly-sur-Seine
|
Migrations, pour une application de comptabilité, de Smart Stream 5 à 6.5, de Solaris 2.6 à 2 .8, de Sybase 11.5 à 12, de Seagate 5 à 7.5 (sur NT), clustération sous VCS des clusters SUN, migration des routes, avec élaboration d’un planning précis et minuté pour chaque migration, s’étalant entre janvier et juin 2002.
Gestion courante applications de gestion des états des comptes de clients importants, avec ACTUATE 5, TOM (Connect Express) sur SUN, d’applications de suivi de statistiques Web avec Webtrend web-analyser 5.x sur NT et d’une application Help-Desk CA-AHD
Environnement :
E10K, NT, NT4, Solaris 8, Seagate 7, SMS 6.5, TOM, Sybase 12, Oracle 8
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=9#Analyste_programmeur_1_mois
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
Analyste programmeur |
|
Réalisation de 6 formes SQLforms très complexes pour la gestion du Personnel des FFA.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
06/1993-08/1993: En prestation auprès de :
|
JET TOUR
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de 46 rapports SQL report paramétrables.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
04/93 – 05/93 : En prestation auprès de :
|
SGN
| Analyste programmeur |
|
Réalisation d’une MCD d’une application ORACLE de refacturation (MERISE).
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
16/04/1992-15/03/1993: En prestation auprès de :
|
SOLVAY – Bruxelles
| Chef de projet développement | encadrement de deux Développeurs |
Gestion de la qualité selon les normes SOLVAY.
Portage d’applications ANABASE vers ORACLE.
Réalisation de plus de 300 formes et reports Oracle, à 3 personnes, portage industrialisé grâce à l’utilisation à grande échelle d’Oracle CASE.
|
Environnement :
|
Oracle 7, ORACLE CASE
|
01/10/1991-15/04/1992: En prestation auprès de :
|
TRACTEBEL – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de l’application de Gestion du Parc Informatique de TRACTEBEL en ORACLE 6. Analyse MCD, Réalisation de formes SQLforms et de rapports SQL Reports.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
1/3/1989-30/12/1991: En prestation auprès de :
|
CCE (communauté européenne) – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et réalisation de A à Z, d’une application de gestion des Directives Européennes (2 ans), ayant un rôle de greffe juridique et de conservation des courriers et de documents concernant de l’élaboration des directives européennes au sein du Secrétariat Général de la CCE _ étant seul 1) rédaction du cahier des charges, 2) définition des procédures et du protocole d’échange, en particulier de la sécurité des échanges, 3) analyse, création MCD, réalisation base Oracle servant de pointeur vers les documents reçus et stockés, 4) développement de programme de parsage SGML pour extraire automatiquement les informations des messages et mettre à jour la base Oracle, 5) développements de programmes de reroutages des messages reçus vers d’autres destinataires dans la CCE et les états membres.
Gestion des Patronages de la CCE (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Gestion des Droits de l’Homme (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Réécriture totale d’un logiciel documentaire en ORACLE en formes SQLforms. (1 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6, UNIS SYS V, NCR
|
01/88 En prestation auprès de :
|
SETIM - Senlis
| Analyste programmeur | 1 mois |
Développement des formes de Gestion de Clientèle ORACLE avec réalisation d’un moteur d’intelligence artificielle (3 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6
|
10/87 - 12/87 : En prestation auprès de :
|
EDF - Paris
| Analyste programmeur | 3 mois |
Audit d’Implémentation d’Oracle sur DPS7. (1 mois)
Réalisation de modules IDMS sous TSO sur IBM 3090.
|
Environnement :
|
Oracle 6, DPS7, TSO – IBM3090
|
21/03/88-31/08/88 : En prestation auprès de :
|
APLS2I – 91220 BRETIGNY
| Analyste programmeur | 6 mois |
Réalisation de modules C de gestion Réseau Bancaire de la BBL (Bruxelles) (6 mois).
|
Environnement :
|
C
|
01/09/87-18/03/88
|
CHORUS - 92330 Sceaux
|
En prestation auprès de :
|
MAIRIE DE PARIS - Paris
| Analyste programmeur | 14 mois |
Réalisation d’une application de gestion CAO/cartographique, en ORACLE et CADDS (Computer vision) , utilisant un moteur de recherche ORACLE, avec un réseau ORACLE en étoile, pour le suivi du travail des égoutiers et des incidents dans le Réseau des égouts de Paris (1 an et demi).
|
Environnement :
|
oracle 6, CADDS
|
15/07/87-07/08/87
|
SPRING – 93532 Bagnolet - Montreuil-sous-Bois
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules SHELL pour un Projet CAO pour Peugeot sur SUN.
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-30/06/87
|
FDM – 94532 RUNGIS
| Formateur | 3 mois |
Formateur à l’informatique, en COBOL, FORTRAN auprès de divers clients (SIAKY etc. …)
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-31/01/87
|
LM Informatique – 75008 PARIS
|
En prestation auprès de :
|
EDF – 75006 PARIS
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules IDMS et COBOL sous TSO
|
Environnement :
|
COBOL, IDMS
|
15/10/85-14/10/86 | INFI 78220 Viroflay | Analyste programmeur | 1 an |
Analyse et Réalisation d’applications en SQLforms, SQL report :
Gestion d’une petite Messagerie en module Oracle et SQL net pour la SAGEM (3 mois)
Gestion des aides communales de plusieurs villes (ORACLE). (3 mois)
Gestion du suivi des contrats EDF pour FRAMATOME (ORACLE). (3 mois)
|
Environnement :
|
oracle 5
|
01/02/82-05/09/85 | SODETEG-TAI – 78530 Buc | Programmeur | 1 an |
Réalisation d’applications de gestion d’archives climatologiques pour la Météorologie du Kenya (COBOL, TEMIS). (2 ans) et Retransmission de messages satellites pour le CNES en assembleur Z80 (un an).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
15/06/81-22/01/82
|
MONDIAL INFORMATIQUE – 75012 Paris
|
En prestation auprès de :
|
SEMS - Louveciennes
| Programmeur | 3 mois |
Réalisation d’une application bibliothécaire pour la SEMS (COBOL).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
16/01/81-15/06/81 : Chômage indemnisé.
20/10/80-20/03/81 : Ecole de l’île de France, 91 Villebon-sur-Yvette, Surveillant stagiaire rémunéré.
01/11/79-31/10/80
|
CNRS / Sup. Elec 91190 Gif sur Yvette
| Chercheur physicien |
|
Etudes de l’influence de la forme et du métal des électrodes, sur l’ozone produite par des décharges électriques couronnes.
|
Environnement :
|
HP 1000
|
1979 : Projet de fin d’étude INSTN Saclay (3 mois) : conditionnement des déchets radio-actif basse et moyenne activité (EDF-CEA-INSTN).
1978 : Projet de fin d’étude INSA Lyon (6 mois): simulation informatique du cycle d’hystérésis d’un matériaux ferro-électrique, le Titanate de Baryum (sur PDP-8).
08/87 : stage d’étude sur la corrosion des Inconels, au centre de recherche d’EDF Renardière (1 mois).
1976 : stage d'étude, pour l’INSA Lyon, chez IBM Montpellier (6 mois) : rédaction de programmes assembleur IBM 7 pour l'ordinateur industriel IBM 7.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=9#Analyste_programmeur_6_mois
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
Analyste programmeur |
|
Réalisation de 6 formes SQLforms très complexes pour la gestion du Personnel des FFA.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
06/1993-08/1993: En prestation auprès de :
|
JET TOUR
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de 46 rapports SQL report paramétrables.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
04/93 – 05/93 : En prestation auprès de :
|
SGN
| Analyste programmeur |
|
Réalisation d’une MCD d’une application ORACLE de refacturation (MERISE).
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
16/04/1992-15/03/1993: En prestation auprès de :
|
SOLVAY – Bruxelles
| Chef de projet développement | encadrement de deux Développeurs |
Gestion de la qualité selon les normes SOLVAY.
Portage d’applications ANABASE vers ORACLE.
Réalisation de plus de 300 formes et reports Oracle, à 3 personnes, portage industrialisé grâce à l’utilisation à grande échelle d’Oracle CASE.
|
Environnement :
|
Oracle 7, ORACLE CASE
|
01/10/1991-15/04/1992: En prestation auprès de :
|
TRACTEBEL – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de l’application de Gestion du Parc Informatique de TRACTEBEL en ORACLE 6. Analyse MCD, Réalisation de formes SQLforms et de rapports SQL Reports.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
1/3/1989-30/12/1991: En prestation auprès de :
|
CCE (communauté européenne) – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et réalisation de A à Z, d’une application de gestion des Directives Européennes (2 ans), ayant un rôle de greffe juridique et de conservation des courriers et de documents concernant de l’élaboration des directives européennes au sein du Secrétariat Général de la CCE _ étant seul 1) rédaction du cahier des charges, 2) définition des procédures et du protocole d’échange, en particulier de la sécurité des échanges, 3) analyse, création MCD, réalisation base Oracle servant de pointeur vers les documents reçus et stockés, 4) développement de programme de parsage SGML pour extraire automatiquement les informations des messages et mettre à jour la base Oracle, 5) développements de programmes de reroutages des messages reçus vers d’autres destinataires dans la CCE et les états membres.
Gestion des Patronages de la CCE (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Gestion des Droits de l’Homme (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Réécriture totale d’un logiciel documentaire en ORACLE en formes SQLforms. (1 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6, UNIS SYS V, NCR
|
01/88 En prestation auprès de :
|
SETIM - Senlis
| Analyste programmeur | 1 mois |
Développement des formes de Gestion de Clientèle ORACLE avec réalisation d’un moteur d’intelligence artificielle (3 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6
|
10/87 - 12/87 : En prestation auprès de :
|
EDF - Paris
| Analyste programmeur | 3 mois |
Audit d’Implémentation d’Oracle sur DPS7. (1 mois)
Réalisation de modules IDMS sous TSO sur IBM 3090.
|
Environnement :
|
Oracle 6, DPS7, TSO – IBM3090
|
21/03/88-31/08/88 : En prestation auprès de :
|
APLS2I – 91220 BRETIGNY
| Analyste programmeur | 6 mois |
Réalisation de modules C de gestion Réseau Bancaire de la BBL (Bruxelles) (6 mois).
|
Environnement :
|
C
|
01/09/87-18/03/88
|
CHORUS - 92330 Sceaux
|
En prestation auprès de :
|
MAIRIE DE PARIS - Paris
| Analyste programmeur | 14 mois |
Réalisation d’une application de gestion CAO/cartographique, en ORACLE et CADDS (Computer vision) , utilisant un moteur de recherche ORACLE, avec un réseau ORACLE en étoile, pour le suivi du travail des égoutiers et des incidents dans le Réseau des égouts de Paris (1 an et demi).
|
Environnement :
|
oracle 6, CADDS
|
15/07/87-07/08/87
|
SPRING – 93532 Bagnolet - Montreuil-sous-Bois
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules SHELL pour un Projet CAO pour Peugeot sur SUN.
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-30/06/87
|
FDM – 94532 RUNGIS
| Formateur | 3 mois |
Formateur à l’informatique, en COBOL, FORTRAN auprès de divers clients (SIAKY etc. …)
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-31/01/87
|
LM Informatique – 75008 PARIS
|
En prestation auprès de :
|
EDF – 75006 PARIS
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules IDMS et COBOL sous TSO
|
Environnement :
|
COBOL, IDMS
|
15/10/85-14/10/86 | INFI 78220 Viroflay | Analyste programmeur | 1 an |
Analyse et Réalisation d’applications en SQLforms, SQL report :
Gestion d’une petite Messagerie en module Oracle et SQL net pour la SAGEM (3 mois)
Gestion des aides communales de plusieurs villes (ORACLE). (3 mois)
Gestion du suivi des contrats EDF pour FRAMATOME (ORACLE). (3 mois)
|
Environnement :
|
oracle 5
|
01/02/82-05/09/85 | SODETEG-TAI – 78530 Buc | Programmeur | 1 an |
Réalisation d’applications de gestion d’archives climatologiques pour la Météorologie du Kenya (COBOL, TEMIS). (2 ans) et Retransmission de messages satellites pour le CNES en assembleur Z80 (un an).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
15/06/81-22/01/82
|
MONDIAL INFORMATIQUE – 75012 Paris
|
En prestation auprès de :
|
SEMS - Louveciennes
| Programmeur | 3 mois |
Réalisation d’une application bibliothécaire pour la SEMS (COBOL).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
16/01/81-15/06/81 : Chômage indemnisé.
20/10/80-20/03/81 : Ecole de l’île de France, 91 Villebon-sur-Yvette, Surveillant stagiaire rémunéré.
01/11/79-31/10/80
|
CNRS / Sup. Elec 91190 Gif sur Yvette
| Chercheur physicien |
|
Etudes de l’influence de la forme et du métal des électrodes, sur l’ozone produite par des décharges électriques couronnes.
|
Environnement :
|
HP 1000
|
1979 : Projet de fin d’étude INSTN Saclay (3 mois) : conditionnement des déchets radio-actif basse et moyenne activité (EDF-CEA-INSTN).
1978 : Projet de fin d’étude INSA Lyon (6 mois): simulation informatique du cycle d’hystérésis d’un matériaux ferro-électrique, le Titanate de Baryum (sur PDP-8).
08/87 : stage d’étude sur la corrosion des Inconels, au centre de recherche d’EDF Renardière (1 mois).
1976 : stage d'étude, pour l’INSA Lyon, chez IBM Montpellier (6 mois) : rédaction de programmes assembleur IBM 7 pour l'ordinateur industriel IBM 7.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=9#Analyste_programmeur
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
Analyste programmeur |
|
Réalisation de 6 formes SQLforms très complexes pour la gestion du Personnel des FFA.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
06/1993-08/1993: En prestation auprès de :
|
JET TOUR
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de 46 rapports SQL report paramétrables.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
04/93 – 05/93 : En prestation auprès de :
|
SGN
| Analyste programmeur |
|
Réalisation d’une MCD d’une application ORACLE de refacturation (MERISE).
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
16/04/1992-15/03/1993: En prestation auprès de :
|
SOLVAY – Bruxelles
| Chef de projet développement | encadrement de deux Développeurs |
Gestion de la qualité selon les normes SOLVAY.
Portage d’applications ANABASE vers ORACLE.
Réalisation de plus de 300 formes et reports Oracle, à 3 personnes, portage industrialisé grâce à l’utilisation à grande échelle d’Oracle CASE.
|
Environnement :
|
Oracle 7, ORACLE CASE
|
01/10/1991-15/04/1992: En prestation auprès de :
|
TRACTEBEL – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de l’application de Gestion du Parc Informatique de TRACTEBEL en ORACLE 6. Analyse MCD, Réalisation de formes SQLforms et de rapports SQL Reports.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
1/3/1989-30/12/1991: En prestation auprès de :
|
CCE (communauté européenne) – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et réalisation de A à Z, d’une application de gestion des Directives Européennes (2 ans), ayant un rôle de greffe juridique et de conservation des courriers et de documents concernant de l’élaboration des directives européennes au sein du Secrétariat Général de la CCE _ étant seul 1) rédaction du cahier des charges, 2) définition des procédures et du protocole d’échange, en particulier de la sécurité des échanges, 3) analyse, création MCD, réalisation base Oracle servant de pointeur vers les documents reçus et stockés, 4) développement de programme de parsage SGML pour extraire automatiquement les informations des messages et mettre à jour la base Oracle, 5) développements de programmes de reroutages des messages reçus vers d’autres destinataires dans la CCE et les états membres.
Gestion des Patronages de la CCE (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Gestion des Droits de l’Homme (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Réécriture totale d’un logiciel documentaire en ORACLE en formes SQLforms. (1 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6, UNIS SYS V, NCR
|
01/88 En prestation auprès de :
|
SETIM - Senlis
| Analyste programmeur | 1 mois |
Développement des formes de Gestion de Clientèle ORACLE avec réalisation d’un moteur d’intelligence artificielle (3 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6
|
10/87 - 12/87 : En prestation auprès de :
|
EDF - Paris
| Analyste programmeur | 3 mois |
Audit d’Implémentation d’Oracle sur DPS7. (1 mois)
Réalisation de modules IDMS sous TSO sur IBM 3090.
|
Environnement :
|
Oracle 6, DPS7, TSO – IBM3090
|
21/03/88-31/08/88 : En prestation auprès de :
|
APLS2I – 91220 BRETIGNY
| Analyste programmeur | 6 mois |
Réalisation de modules C de gestion Réseau Bancaire de la BBL (Bruxelles) (6 mois).
|
Environnement :
|
C
|
01/09/87-18/03/88
|
CHORUS - 92330 Sceaux
|
En prestation auprès de :
|
MAIRIE DE PARIS - Paris
| Analyste programmeur | 14 mois |
Réalisation d’une application de gestion CAO/cartographique, en ORACLE et CADDS (Computer vision) , utilisant un moteur de recherche ORACLE, avec un réseau ORACLE en étoile, pour le suivi du travail des égoutiers et des incidents dans le Réseau des égouts de Paris (1 an et demi).
|
Environnement :
|
oracle 6, CADDS
|
15/07/87-07/08/87
|
SPRING – 93532 Bagnolet - Montreuil-sous-Bois
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules SHELL pour un Projet CAO pour Peugeot sur SUN.
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-30/06/87
|
FDM – 94532 RUNGIS
| Formateur | 3 mois |
Formateur à l’informatique, en COBOL, FORTRAN auprès de divers clients (SIAKY etc. …)
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-31/01/87
|
LM Informatique – 75008 PARIS
|
En prestation auprès de :
|
EDF – 75006 PARIS
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules IDMS et COBOL sous TSO
|
Environnement :
|
COBOL, IDMS
|
15/10/85-14/10/86 | INFI 78220 Viroflay | Analyste programmeur | 1 an |
Analyse et Réalisation d’applications en SQLforms, SQL report :
Gestion d’une petite Messagerie en module Oracle et SQL net pour la SAGEM (3 mois)
Gestion des aides communales de plusieurs villes (ORACLE). (3 mois)
Gestion du suivi des contrats EDF pour FRAMATOME (ORACLE). (3 mois)
|
Environnement :
|
oracle 5
|
01/02/82-05/09/85 | SODETEG-TAI – 78530 Buc | Programmeur | 1 an |
Réalisation d’applications de gestion d’archives climatologiques pour la Météorologie du Kenya (COBOL, TEMIS). (2 ans) et Retransmission de messages satellites pour le CNES en assembleur Z80 (un an).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
15/06/81-22/01/82
|
MONDIAL INFORMATIQUE – 75012 Paris
|
En prestation auprès de :
|
SEMS - Louveciennes
| Programmeur | 3 mois |
Réalisation d’une application bibliothécaire pour la SEMS (COBOL).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
16/01/81-15/06/81 : Chômage indemnisé.
20/10/80-20/03/81 : Ecole de l’île de France, 91 Villebon-sur-Yvette, Surveillant stagiaire rémunéré.
01/11/79-31/10/80
|
CNRS / Sup. Elec 91190 Gif sur Yvette
| Chercheur physicien |
|
Etudes de l’influence de la forme et du métal des électrodes, sur l’ozone produite par des décharges électriques couronnes.
|
Environnement :
|
HP 1000
|
1979 : Projet de fin d’étude INSTN Saclay (3 mois) : conditionnement des déchets radio-actif basse et moyenne activité (EDF-CEA-INSTN).
1978 : Projet de fin d’étude INSA Lyon (6 mois): simulation informatique du cycle d’hystérésis d’un matériaux ferro-électrique, le Titanate de Baryum (sur PDP-8).
08/87 : stage d’étude sur la corrosion des Inconels, au centre de recherche d’EDF Renardière (1 mois).
1976 : stage d'étude, pour l’INSA Lyon, chez IBM Montpellier (6 mois) : rédaction de programmes assembleur IBM 7 pour l'ordinateur industriel IBM 7.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=9#Formateur_3_mois
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
Analyste programmeur |
|
Réalisation de 6 formes SQLforms très complexes pour la gestion du Personnel des FFA.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
06/1993-08/1993: En prestation auprès de :
|
JET TOUR
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de 46 rapports SQL report paramétrables.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
04/93 – 05/93 : En prestation auprès de :
|
SGN
| Analyste programmeur |
|
Réalisation d’une MCD d’une application ORACLE de refacturation (MERISE).
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
16/04/1992-15/03/1993: En prestation auprès de :
|
SOLVAY – Bruxelles
| Chef de projet développement | encadrement de deux Développeurs |
Gestion de la qualité selon les normes SOLVAY.
Portage d’applications ANABASE vers ORACLE.
Réalisation de plus de 300 formes et reports Oracle, à 3 personnes, portage industrialisé grâce à l’utilisation à grande échelle d’Oracle CASE.
|
Environnement :
|
Oracle 7, ORACLE CASE
|
01/10/1991-15/04/1992: En prestation auprès de :
|
TRACTEBEL – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de l’application de Gestion du Parc Informatique de TRACTEBEL en ORACLE 6. Analyse MCD, Réalisation de formes SQLforms et de rapports SQL Reports.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
1/3/1989-30/12/1991: En prestation auprès de :
|
CCE (communauté européenne) – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et réalisation de A à Z, d’une application de gestion des Directives Européennes (2 ans), ayant un rôle de greffe juridique et de conservation des courriers et de documents concernant de l’élaboration des directives européennes au sein du Secrétariat Général de la CCE _ étant seul 1) rédaction du cahier des charges, 2) définition des procédures et du protocole d’échange, en particulier de la sécurité des échanges, 3) analyse, création MCD, réalisation base Oracle servant de pointeur vers les documents reçus et stockés, 4) développement de programme de parsage SGML pour extraire automatiquement les informations des messages et mettre à jour la base Oracle, 5) développements de programmes de reroutages des messages reçus vers d’autres destinataires dans la CCE et les états membres.
Gestion des Patronages de la CCE (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Gestion des Droits de l’Homme (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Réécriture totale d’un logiciel documentaire en ORACLE en formes SQLforms. (1 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6, UNIS SYS V, NCR
|
01/88 En prestation auprès de :
|
SETIM - Senlis
| Analyste programmeur | 1 mois |
Développement des formes de Gestion de Clientèle ORACLE avec réalisation d’un moteur d’intelligence artificielle (3 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6
|
10/87 - 12/87 : En prestation auprès de :
|
EDF - Paris
| Analyste programmeur | 3 mois |
Audit d’Implémentation d’Oracle sur DPS7. (1 mois)
Réalisation de modules IDMS sous TSO sur IBM 3090.
|
Environnement :
|
Oracle 6, DPS7, TSO – IBM3090
|
21/03/88-31/08/88 : En prestation auprès de :
|
APLS2I – 91220 BRETIGNY
| Analyste programmeur | 6 mois |
Réalisation de modules C de gestion Réseau Bancaire de la BBL (Bruxelles) (6 mois).
|
Environnement :
|
C
|
01/09/87-18/03/88
|
CHORUS - 92330 Sceaux
|
En prestation auprès de :
|
MAIRIE DE PARIS - Paris
| Analyste programmeur | 14 mois |
Réalisation d’une application de gestion CAO/cartographique, en ORACLE et CADDS (Computer vision) , utilisant un moteur de recherche ORACLE, avec un réseau ORACLE en étoile, pour le suivi du travail des égoutiers et des incidents dans le Réseau des égouts de Paris (1 an et demi).
|
Environnement :
|
oracle 6, CADDS
|
15/07/87-07/08/87
|
SPRING – 93532 Bagnolet - Montreuil-sous-Bois
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules SHELL pour un Projet CAO pour Peugeot sur SUN.
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-30/06/87
|
FDM – 94532 RUNGIS
| Formateur | 3 mois |
Formateur à l’informatique, en COBOL, FORTRAN auprès de divers clients (SIAKY etc. …)
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-31/01/87
|
LM Informatique – 75008 PARIS
|
En prestation auprès de :
|
EDF – 75006 PARIS
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules IDMS et COBOL sous TSO
|
Environnement :
|
COBOL, IDMS
|
15/10/85-14/10/86 | INFI 78220 Viroflay | Analyste programmeur | 1 an |
Analyse et Réalisation d’applications en SQLforms, SQL report :
Gestion d’une petite Messagerie en module Oracle et SQL net pour la SAGEM (3 mois)
Gestion des aides communales de plusieurs villes (ORACLE). (3 mois)
Gestion du suivi des contrats EDF pour FRAMATOME (ORACLE). (3 mois)
|
Environnement :
|
oracle 5
|
01/02/82-05/09/85 | SODETEG-TAI – 78530 Buc | Programmeur | 1 an |
Réalisation d’applications de gestion d’archives climatologiques pour la Météorologie du Kenya (COBOL, TEMIS). (2 ans) et Retransmission de messages satellites pour le CNES en assembleur Z80 (un an).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
15/06/81-22/01/82
|
MONDIAL INFORMATIQUE – 75012 Paris
|
En prestation auprès de :
|
SEMS - Louveciennes
| Programmeur | 3 mois |
Réalisation d’une application bibliothécaire pour la SEMS (COBOL).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
16/01/81-15/06/81 : Chômage indemnisé.
20/10/80-20/03/81 : Ecole de l’île de France, 91 Villebon-sur-Yvette, Surveillant stagiaire rémunéré.
01/11/79-31/10/80
|
CNRS / Sup. Elec 91190 Gif sur Yvette
| Chercheur physicien |
|
Etudes de l’influence de la forme et du métal des électrodes, sur l’ozone produite par des décharges électriques couronnes.
|
Environnement :
|
HP 1000
|
1979 : Projet de fin d’étude INSTN Saclay (3 mois) : conditionnement des déchets radio-actif basse et moyenne activité (EDF-CEA-INSTN).
1978 : Projet de fin d’étude INSA Lyon (6 mois): simulation informatique du cycle d’hystérésis d’un matériaux ferro-électrique, le Titanate de Baryum (sur PDP-8).
08/87 : stage d’étude sur la corrosion des Inconels, au centre de recherche d’EDF Renardière (1 mois).
1976 : stage d'étude, pour l’INSA Lyon, chez IBM Montpellier (6 mois) : rédaction de programmes assembleur IBM 7 pour l'ordinateur industriel IBM 7.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=9#01/02/82-05/09/85_SODETEG-TAI_–_78530_Buc
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
Analyste programmeur |
|
Réalisation de 6 formes SQLforms très complexes pour la gestion du Personnel des FFA.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
06/1993-08/1993: En prestation auprès de :
|
JET TOUR
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de 46 rapports SQL report paramétrables.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
04/93 – 05/93 : En prestation auprès de :
|
SGN
| Analyste programmeur |
|
Réalisation d’une MCD d’une application ORACLE de refacturation (MERISE).
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
16/04/1992-15/03/1993: En prestation auprès de :
|
SOLVAY – Bruxelles
| Chef de projet développement | encadrement de deux Développeurs |
Gestion de la qualité selon les normes SOLVAY.
Portage d’applications ANABASE vers ORACLE.
Réalisation de plus de 300 formes et reports Oracle, à 3 personnes, portage industrialisé grâce à l’utilisation à grande échelle d’Oracle CASE.
|
Environnement :
|
Oracle 7, ORACLE CASE
|
01/10/1991-15/04/1992: En prestation auprès de :
|
TRACTEBEL – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de l’application de Gestion du Parc Informatique de TRACTEBEL en ORACLE 6. Analyse MCD, Réalisation de formes SQLforms et de rapports SQL Reports.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
1/3/1989-30/12/1991: En prestation auprès de :
|
CCE (communauté européenne) – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et réalisation de A à Z, d’une application de gestion des Directives Européennes (2 ans), ayant un rôle de greffe juridique et de conservation des courriers et de documents concernant de l’élaboration des directives européennes au sein du Secrétariat Général de la CCE _ étant seul 1) rédaction du cahier des charges, 2) définition des procédures et du protocole d’échange, en particulier de la sécurité des échanges, 3) analyse, création MCD, réalisation base Oracle servant de pointeur vers les documents reçus et stockés, 4) développement de programme de parsage SGML pour extraire automatiquement les informations des messages et mettre à jour la base Oracle, 5) développements de programmes de reroutages des messages reçus vers d’autres destinataires dans la CCE et les états membres.
Gestion des Patronages de la CCE (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Gestion des Droits de l’Homme (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Réécriture totale d’un logiciel documentaire en ORACLE en formes SQLforms. (1 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6, UNIS SYS V, NCR
|
01/88 En prestation auprès de :
|
SETIM - Senlis
| Analyste programmeur | 1 mois |
Développement des formes de Gestion de Clientèle ORACLE avec réalisation d’un moteur d’intelligence artificielle (3 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6
|
10/87 - 12/87 : En prestation auprès de :
|
EDF - Paris
| Analyste programmeur | 3 mois |
Audit d’Implémentation d’Oracle sur DPS7. (1 mois)
Réalisation de modules IDMS sous TSO sur IBM 3090.
|
Environnement :
|
Oracle 6, DPS7, TSO – IBM3090
|
21/03/88-31/08/88 : En prestation auprès de :
|
APLS2I – 91220 BRETIGNY
| Analyste programmeur | 6 mois |
Réalisation de modules C de gestion Réseau Bancaire de la BBL (Bruxelles) (6 mois).
|
Environnement :
|
C
|
01/09/87-18/03/88
|
CHORUS - 92330 Sceaux
|
En prestation auprès de :
|
MAIRIE DE PARIS - Paris
| Analyste programmeur | 14 mois |
Réalisation d’une application de gestion CAO/cartographique, en ORACLE et CADDS (Computer vision) , utilisant un moteur de recherche ORACLE, avec un réseau ORACLE en étoile, pour le suivi du travail des égoutiers et des incidents dans le Réseau des égouts de Paris (1 an et demi).
|
Environnement :
|
oracle 6, CADDS
|
15/07/87-07/08/87
|
SPRING – 93532 Bagnolet - Montreuil-sous-Bois
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules SHELL pour un Projet CAO pour Peugeot sur SUN.
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-30/06/87
|
FDM – 94532 RUNGIS
| Formateur | 3 mois |
Formateur à l’informatique, en COBOL, FORTRAN auprès de divers clients (SIAKY etc. …)
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-31/01/87
|
LM Informatique – 75008 PARIS
|
En prestation auprès de :
|
EDF – 75006 PARIS
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules IDMS et COBOL sous TSO
|
Environnement :
|
COBOL, IDMS
|
15/10/85-14/10/86 | INFI 78220 Viroflay | Analyste programmeur | 1 an |
Analyse et Réalisation d’applications en SQLforms, SQL report :
Gestion d’une petite Messagerie en module Oracle et SQL net pour la SAGEM (3 mois)
Gestion des aides communales de plusieurs villes (ORACLE). (3 mois)
Gestion du suivi des contrats EDF pour FRAMATOME (ORACLE). (3 mois)
|
Environnement :
|
oracle 5
|
01/02/82-05/09/85 | SODETEG-TAI – 78530 Buc | Programmeur | 1 an |
Réalisation d’applications de gestion d’archives climatologiques pour la Météorologie du Kenya (COBOL, TEMIS). (2 ans) et Retransmission de messages satellites pour le CNES en assembleur Z80 (un an).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
15/06/81-22/01/82
|
MONDIAL INFORMATIQUE – 75012 Paris
|
En prestation auprès de :
|
SEMS - Louveciennes
| Programmeur | 3 mois |
Réalisation d’une application bibliothécaire pour la SEMS (COBOL).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
16/01/81-15/06/81 : Chômage indemnisé.
20/10/80-20/03/81 : Ecole de l’île de France, 91 Villebon-sur-Yvette, Surveillant stagiaire rémunéré.
01/11/79-31/10/80
|
CNRS / Sup. Elec 91190 Gif sur Yvette
| Chercheur physicien |
|
Etudes de l’influence de la forme et du métal des électrodes, sur l’ozone produite par des décharges électriques couronnes.
|
Environnement :
|
HP 1000
|
1979 : Projet de fin d’étude INSTN Saclay (3 mois) : conditionnement des déchets radio-actif basse et moyenne activité (EDF-CEA-INSTN).
1978 : Projet de fin d’étude INSA Lyon (6 mois): simulation informatique du cycle d’hystérésis d’un matériaux ferro-électrique, le Titanate de Baryum (sur PDP-8).
08/87 : stage d’étude sur la corrosion des Inconels, au centre de recherche d’EDF Renardière (1 mois).
1976 : stage d'étude, pour l’INSA Lyon, chez IBM Montpellier (6 mois) : rédaction de programmes assembleur IBM 7 pour l'ordinateur industriel IBM 7.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=9#15/10/85-14/10/86_INFI_78220_Viroflay_Analyste_programmeur
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
Analyste programmeur |
|
Réalisation de 6 formes SQLforms très complexes pour la gestion du Personnel des FFA.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
06/1993-08/1993: En prestation auprès de :
|
JET TOUR
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de 46 rapports SQL report paramétrables.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
04/93 – 05/93 : En prestation auprès de :
|
SGN
| Analyste programmeur |
|
Réalisation d’une MCD d’une application ORACLE de refacturation (MERISE).
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
16/04/1992-15/03/1993: En prestation auprès de :
|
SOLVAY – Bruxelles
| Chef de projet développement | encadrement de deux Développeurs |
Gestion de la qualité selon les normes SOLVAY.
Portage d’applications ANABASE vers ORACLE.
Réalisation de plus de 300 formes et reports Oracle, à 3 personnes, portage industrialisé grâce à l’utilisation à grande échelle d’Oracle CASE.
|
Environnement :
|
Oracle 7, ORACLE CASE
|
01/10/1991-15/04/1992: En prestation auprès de :
|
TRACTEBEL – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de l’application de Gestion du Parc Informatique de TRACTEBEL en ORACLE 6. Analyse MCD, Réalisation de formes SQLforms et de rapports SQL Reports.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
1/3/1989-30/12/1991: En prestation auprès de :
|
CCE (communauté européenne) – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et réalisation de A à Z, d’une application de gestion des Directives Européennes (2 ans), ayant un rôle de greffe juridique et de conservation des courriers et de documents concernant de l’élaboration des directives européennes au sein du Secrétariat Général de la CCE _ étant seul 1) rédaction du cahier des charges, 2) définition des procédures et du protocole d’échange, en particulier de la sécurité des échanges, 3) analyse, création MCD, réalisation base Oracle servant de pointeur vers les documents reçus et stockés, 4) développement de programme de parsage SGML pour extraire automatiquement les informations des messages et mettre à jour la base Oracle, 5) développements de programmes de reroutages des messages reçus vers d’autres destinataires dans la CCE et les états membres.
Gestion des Patronages de la CCE (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Gestion des Droits de l’Homme (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Réécriture totale d’un logiciel documentaire en ORACLE en formes SQLforms. (1 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6, UNIS SYS V, NCR
|
01/88 En prestation auprès de :
|
SETIM - Senlis
| Analyste programmeur | 1 mois |
Développement des formes de Gestion de Clientèle ORACLE avec réalisation d’un moteur d’intelligence artificielle (3 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6
|
10/87 - 12/87 : En prestation auprès de :
|
EDF - Paris
| Analyste programmeur | 3 mois |
Audit d’Implémentation d’Oracle sur DPS7. (1 mois)
Réalisation de modules IDMS sous TSO sur IBM 3090.
|
Environnement :
|
Oracle 6, DPS7, TSO – IBM3090
|
21/03/88-31/08/88 : En prestation auprès de :
|
APLS2I – 91220 BRETIGNY
| Analyste programmeur | 6 mois |
Réalisation de modules C de gestion Réseau Bancaire de la BBL (Bruxelles) (6 mois).
|
Environnement :
|
C
|
01/09/87-18/03/88
|
CHORUS - 92330 Sceaux
|
En prestation auprès de :
|
MAIRIE DE PARIS - Paris
| Analyste programmeur | 14 mois |
Réalisation d’une application de gestion CAO/cartographique, en ORACLE et CADDS (Computer vision) , utilisant un moteur de recherche ORACLE, avec un réseau ORACLE en étoile, pour le suivi du travail des égoutiers et des incidents dans le Réseau des égouts de Paris (1 an et demi).
|
Environnement :
|
oracle 6, CADDS
|
15/07/87-07/08/87
|
SPRING – 93532 Bagnolet - Montreuil-sous-Bois
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules SHELL pour un Projet CAO pour Peugeot sur SUN.
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-30/06/87
|
FDM – 94532 RUNGIS
| Formateur | 3 mois |
Formateur à l’informatique, en COBOL, FORTRAN auprès de divers clients (SIAKY etc. …)
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-31/01/87
|
LM Informatique – 75008 PARIS
|
En prestation auprès de :
|
EDF – 75006 PARIS
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules IDMS et COBOL sous TSO
|
Environnement :
|
COBOL, IDMS
|
15/10/85-14/10/86 | INFI 78220 Viroflay | Analyste programmeur | 1 an |
Analyse et Réalisation d’applications en SQLforms, SQL report :
Gestion d’une petite Messagerie en module Oracle et SQL net pour la SAGEM (3 mois)
Gestion des aides communales de plusieurs villes (ORACLE). (3 mois)
Gestion du suivi des contrats EDF pour FRAMATOME (ORACLE). (3 mois)
|
Environnement :
|
oracle 5
|
01/02/82-05/09/85 | SODETEG-TAI – 78530 Buc | Programmeur | 1 an |
Réalisation d’applications de gestion d’archives climatologiques pour la Météorologie du Kenya (COBOL, TEMIS). (2 ans) et Retransmission de messages satellites pour le CNES en assembleur Z80 (un an).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
15/06/81-22/01/82
|
MONDIAL INFORMATIQUE – 75012 Paris
|
En prestation auprès de :
|
SEMS - Louveciennes
| Programmeur | 3 mois |
Réalisation d’une application bibliothécaire pour la SEMS (COBOL).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
16/01/81-15/06/81 : Chômage indemnisé.
20/10/80-20/03/81 : Ecole de l’île de France, 91 Villebon-sur-Yvette, Surveillant stagiaire rémunéré.
01/11/79-31/10/80
|
CNRS / Sup. Elec 91190 Gif sur Yvette
| Chercheur physicien |
|
Etudes de l’influence de la forme et du métal des électrodes, sur l’ozone produite par des décharges électriques couronnes.
|
Environnement :
|
HP 1000
|
1979 : Projet de fin d’étude INSTN Saclay (3 mois) : conditionnement des déchets radio-actif basse et moyenne activité (EDF-CEA-INSTN).
1978 : Projet de fin d’étude INSA Lyon (6 mois): simulation informatique du cycle d’hystérésis d’un matériaux ferro-électrique, le Titanate de Baryum (sur PDP-8).
08/87 : stage d’étude sur la corrosion des Inconels, au centre de recherche d’EDF Renardière (1 mois).
1976 : stage d'étude, pour l’INSA Lyon, chez IBM Montpellier (6 mois) : rédaction de programmes assembleur IBM 7 pour l'ordinateur industriel IBM 7.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=9#Chercheur_physicien
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
Analyste programmeur |
|
Réalisation de 6 formes SQLforms très complexes pour la gestion du Personnel des FFA.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
06/1993-08/1993: En prestation auprès de :
|
JET TOUR
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de 46 rapports SQL report paramétrables.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
04/93 – 05/93 : En prestation auprès de :
|
SGN
| Analyste programmeur |
|
Réalisation d’une MCD d’une application ORACLE de refacturation (MERISE).
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
16/04/1992-15/03/1993: En prestation auprès de :
|
SOLVAY – Bruxelles
| Chef de projet développement | encadrement de deux Développeurs |
Gestion de la qualité selon les normes SOLVAY.
Portage d’applications ANABASE vers ORACLE.
Réalisation de plus de 300 formes et reports Oracle, à 3 personnes, portage industrialisé grâce à l’utilisation à grande échelle d’Oracle CASE.
|
Environnement :
|
Oracle 7, ORACLE CASE
|
01/10/1991-15/04/1992: En prestation auprès de :
|
TRACTEBEL – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de l’application de Gestion du Parc Informatique de TRACTEBEL en ORACLE 6. Analyse MCD, Réalisation de formes SQLforms et de rapports SQL Reports.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
1/3/1989-30/12/1991: En prestation auprès de :
|
CCE (communauté européenne) – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et réalisation de A à Z, d’une application de gestion des Directives Européennes (2 ans), ayant un rôle de greffe juridique et de conservation des courriers et de documents concernant de l’élaboration des directives européennes au sein du Secrétariat Général de la CCE _ étant seul 1) rédaction du cahier des charges, 2) définition des procédures et du protocole d’échange, en particulier de la sécurité des échanges, 3) analyse, création MCD, réalisation base Oracle servant de pointeur vers les documents reçus et stockés, 4) développement de programme de parsage SGML pour extraire automatiquement les informations des messages et mettre à jour la base Oracle, 5) développements de programmes de reroutages des messages reçus vers d’autres destinataires dans la CCE et les états membres.
Gestion des Patronages de la CCE (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Gestion des Droits de l’Homme (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Réécriture totale d’un logiciel documentaire en ORACLE en formes SQLforms. (1 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6, UNIS SYS V, NCR
|
01/88 En prestation auprès de :
|
SETIM - Senlis
| Analyste programmeur | 1 mois |
Développement des formes de Gestion de Clientèle ORACLE avec réalisation d’un moteur d’intelligence artificielle (3 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6
|
10/87 - 12/87 : En prestation auprès de :
|
EDF - Paris
| Analyste programmeur | 3 mois |
Audit d’Implémentation d’Oracle sur DPS7. (1 mois)
Réalisation de modules IDMS sous TSO sur IBM 3090.
|
Environnement :
|
Oracle 6, DPS7, TSO – IBM3090
|
21/03/88-31/08/88 : En prestation auprès de :
|
APLS2I – 91220 BRETIGNY
| Analyste programmeur | 6 mois |
Réalisation de modules C de gestion Réseau Bancaire de la BBL (Bruxelles) (6 mois).
|
Environnement :
|
C
|
01/09/87-18/03/88
|
CHORUS - 92330 Sceaux
|
En prestation auprès de :
|
MAIRIE DE PARIS - Paris
| Analyste programmeur | 14 mois |
Réalisation d’une application de gestion CAO/cartographique, en ORACLE et CADDS (Computer vision) , utilisant un moteur de recherche ORACLE, avec un réseau ORACLE en étoile, pour le suivi du travail des égoutiers et des incidents dans le Réseau des égouts de Paris (1 an et demi).
|
Environnement :
|
oracle 6, CADDS
|
15/07/87-07/08/87
|
SPRING – 93532 Bagnolet - Montreuil-sous-Bois
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules SHELL pour un Projet CAO pour Peugeot sur SUN.
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-30/06/87
|
FDM – 94532 RUNGIS
| Formateur | 3 mois |
Formateur à l’informatique, en COBOL, FORTRAN auprès de divers clients (SIAKY etc. …)
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-31/01/87
|
LM Informatique – 75008 PARIS
|
En prestation auprès de :
|
EDF – 75006 PARIS
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules IDMS et COBOL sous TSO
|
Environnement :
|
COBOL, IDMS
|
15/10/85-14/10/86 | INFI 78220 Viroflay | Analyste programmeur | 1 an |
Analyse et Réalisation d’applications en SQLforms, SQL report :
Gestion d’une petite Messagerie en module Oracle et SQL net pour la SAGEM (3 mois)
Gestion des aides communales de plusieurs villes (ORACLE). (3 mois)
Gestion du suivi des contrats EDF pour FRAMATOME (ORACLE). (3 mois)
|
Environnement :
|
oracle 5
|
01/02/82-05/09/85 | SODETEG-TAI – 78530 Buc | Programmeur | 1 an |
Réalisation d’applications de gestion d’archives climatologiques pour la Météorologie du Kenya (COBOL, TEMIS). (2 ans) et Retransmission de messages satellites pour le CNES en assembleur Z80 (un an).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
15/06/81-22/01/82
|
MONDIAL INFORMATIQUE – 75012 Paris
|
En prestation auprès de :
|
SEMS - Louveciennes
| Programmeur | 3 mois |
Réalisation d’une application bibliothécaire pour la SEMS (COBOL).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
16/01/81-15/06/81 : Chômage indemnisé.
20/10/80-20/03/81 : Ecole de l’île de France, 91 Villebon-sur-Yvette, Surveillant stagiaire rémunéré.
01/11/79-31/10/80
|
CNRS / Sup. Elec 91190 Gif sur Yvette
| Chercheur physicien |
|
Etudes de l’influence de la forme et du métal des électrodes, sur l’ozone produite par des décharges électriques couronnes.
|
Environnement :
|
HP 1000
|
1979 : Projet de fin d’étude INSTN Saclay (3 mois) : conditionnement des déchets radio-actif basse et moyenne activité (EDF-CEA-INSTN).
1978 : Projet de fin d’étude INSA Lyon (6 mois): simulation informatique du cycle d’hystérésis d’un matériaux ferro-électrique, le Titanate de Baryum (sur PDP-8).
08/87 : stage d’étude sur la corrosion des Inconels, au centre de recherche d’EDF Renardière (1 mois).
1976 : stage d'étude, pour l’INSA Lyon, chez IBM Montpellier (6 mois) : rédaction de programmes assembleur IBM 7 pour l'ordinateur industriel IBM 7.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=9#Analyste_programmeur_3_mois
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
Analyste programmeur |
|
Réalisation de 6 formes SQLforms très complexes pour la gestion du Personnel des FFA.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
06/1993-08/1993: En prestation auprès de :
|
JET TOUR
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de 46 rapports SQL report paramétrables.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
04/93 – 05/93 : En prestation auprès de :
|
SGN
| Analyste programmeur |
|
Réalisation d’une MCD d’une application ORACLE de refacturation (MERISE).
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
16/04/1992-15/03/1993: En prestation auprès de :
|
SOLVAY – Bruxelles
| Chef de projet développement | encadrement de deux Développeurs |
Gestion de la qualité selon les normes SOLVAY.
Portage d’applications ANABASE vers ORACLE.
Réalisation de plus de 300 formes et reports Oracle, à 3 personnes, portage industrialisé grâce à l’utilisation à grande échelle d’Oracle CASE.
|
Environnement :
|
Oracle 7, ORACLE CASE
|
01/10/1991-15/04/1992: En prestation auprès de :
|
TRACTEBEL – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de l’application de Gestion du Parc Informatique de TRACTEBEL en ORACLE 6. Analyse MCD, Réalisation de formes SQLforms et de rapports SQL Reports.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
1/3/1989-30/12/1991: En prestation auprès de :
|
CCE (communauté européenne) – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et réalisation de A à Z, d’une application de gestion des Directives Européennes (2 ans), ayant un rôle de greffe juridique et de conservation des courriers et de documents concernant de l’élaboration des directives européennes au sein du Secrétariat Général de la CCE _ étant seul 1) rédaction du cahier des charges, 2) définition des procédures et du protocole d’échange, en particulier de la sécurité des échanges, 3) analyse, création MCD, réalisation base Oracle servant de pointeur vers les documents reçus et stockés, 4) développement de programme de parsage SGML pour extraire automatiquement les informations des messages et mettre à jour la base Oracle, 5) développements de programmes de reroutages des messages reçus vers d’autres destinataires dans la CCE et les états membres.
Gestion des Patronages de la CCE (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Gestion des Droits de l’Homme (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Réécriture totale d’un logiciel documentaire en ORACLE en formes SQLforms. (1 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6, UNIS SYS V, NCR
|
01/88 En prestation auprès de :
|
SETIM - Senlis
| Analyste programmeur | 1 mois |
Développement des formes de Gestion de Clientèle ORACLE avec réalisation d’un moteur d’intelligence artificielle (3 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6
|
10/87 - 12/87 : En prestation auprès de :
|
EDF - Paris
| Analyste programmeur | 3 mois |
Audit d’Implémentation d’Oracle sur DPS7. (1 mois)
Réalisation de modules IDMS sous TSO sur IBM 3090.
|
Environnement :
|
Oracle 6, DPS7, TSO – IBM3090
|
21/03/88-31/08/88 : En prestation auprès de :
|
APLS2I – 91220 BRETIGNY
| Analyste programmeur | 6 mois |
Réalisation de modules C de gestion Réseau Bancaire de la BBL (Bruxelles) (6 mois).
|
Environnement :
|
C
|
01/09/87-18/03/88
|
CHORUS - 92330 Sceaux
|
En prestation auprès de :
|
MAIRIE DE PARIS - Paris
| Analyste programmeur | 14 mois |
Réalisation d’une application de gestion CAO/cartographique, en ORACLE et CADDS (Computer vision) , utilisant un moteur de recherche ORACLE, avec un réseau ORACLE en étoile, pour le suivi du travail des égoutiers et des incidents dans le Réseau des égouts de Paris (1 an et demi).
|
Environnement :
|
oracle 6, CADDS
|
15/07/87-07/08/87
|
SPRING – 93532 Bagnolet - Montreuil-sous-Bois
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules SHELL pour un Projet CAO pour Peugeot sur SUN.
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-30/06/87
|
FDM – 94532 RUNGIS
| Formateur | 3 mois |
Formateur à l’informatique, en COBOL, FORTRAN auprès de divers clients (SIAKY etc. …)
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-31/01/87
|
LM Informatique – 75008 PARIS
|
En prestation auprès de :
|
EDF – 75006 PARIS
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules IDMS et COBOL sous TSO
|
Environnement :
|
COBOL, IDMS
|
15/10/85-14/10/86 | INFI 78220 Viroflay | Analyste programmeur | 1 an |
Analyse et Réalisation d’applications en SQLforms, SQL report :
Gestion d’une petite Messagerie en module Oracle et SQL net pour la SAGEM (3 mois)
Gestion des aides communales de plusieurs villes (ORACLE). (3 mois)
Gestion du suivi des contrats EDF pour FRAMATOME (ORACLE). (3 mois)
|
Environnement :
|
oracle 5
|
01/02/82-05/09/85 | SODETEG-TAI – 78530 Buc | Programmeur | 1 an |
Réalisation d’applications de gestion d’archives climatologiques pour la Météorologie du Kenya (COBOL, TEMIS). (2 ans) et Retransmission de messages satellites pour le CNES en assembleur Z80 (un an).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
15/06/81-22/01/82
|
MONDIAL INFORMATIQUE – 75012 Paris
|
En prestation auprès de :
|
SEMS - Louveciennes
| Programmeur | 3 mois |
Réalisation d’une application bibliothécaire pour la SEMS (COBOL).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
16/01/81-15/06/81 : Chômage indemnisé.
20/10/80-20/03/81 : Ecole de l’île de France, 91 Villebon-sur-Yvette, Surveillant stagiaire rémunéré.
01/11/79-31/10/80
|
CNRS / Sup. Elec 91190 Gif sur Yvette
| Chercheur physicien |
|
Etudes de l’influence de la forme et du métal des électrodes, sur l’ozone produite par des décharges électriques couronnes.
|
Environnement :
|
HP 1000
|
1979 : Projet de fin d’étude INSTN Saclay (3 mois) : conditionnement des déchets radio-actif basse et moyenne activité (EDF-CEA-INSTN).
1978 : Projet de fin d’étude INSA Lyon (6 mois): simulation informatique du cycle d’hystérésis d’un matériaux ferro-électrique, le Titanate de Baryum (sur PDP-8).
08/87 : stage d’étude sur la corrosion des Inconels, au centre de recherche d’EDF Renardière (1 mois).
1976 : stage d'étude, pour l’INSA Lyon, chez IBM Montpellier (6 mois) : rédaction de programmes assembleur IBM 7 pour l'ordinateur industriel IBM 7.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=17#Termen_de_plata_a_impozitului
|
Deducere personala - Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal
|
Art. 56. - (1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.
(2) Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 2.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 3.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere - 4.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere - 5.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere - 6.500.000 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 10.000.001 lei si 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acorda deducerea personala.
(3) Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 2.500.000 lei lunar.
(4) In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre parti.
(5) Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti.
(6) Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului.
(7) Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:
a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 m2 in zonele montane;
b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata.
(8) Deducerea personala determinata potrivit prezentului articol nu se acorda personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit legii.
Determinarea impozitului pe venitul din salarii
Art. 57. - (1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevazut la alin. (1) se determina astfel:
a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:
- deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
- cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
- contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro;
b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;
(21) In cazul veniturilor din salarii si/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind veniturile realizate in afara functiei de baza la data platii, si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.
(3) Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.
(5) Obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume prevazute la alin. (4) revine organului fiscal competent.
(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) si (5) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.
Art. 58. - Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.
Deducerea sumelor economisite, potrivit legii, privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ
Art. 581. - Contribuabilul poate deduce din veniturile impozabile din salarii, obtinute la functia de baza, cheltuielile efectuate pentru economisire in sistem colectiv pentru domeniul locativ, potrivit prevederilor Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare, in limita unei sume maxime egale cu 300 lei pe an. Obligatia acordarii acestei deduceri revine organului fiscal competent si procedura de aplicare se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=9#Programmeur_3_mois
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
Analyste programmeur |
|
Réalisation de 6 formes SQLforms très complexes pour la gestion du Personnel des FFA.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
06/1993-08/1993: En prestation auprès de :
|
JET TOUR
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de 46 rapports SQL report paramétrables.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
04/93 – 05/93 : En prestation auprès de :
|
SGN
| Analyste programmeur |
|
Réalisation d’une MCD d’une application ORACLE de refacturation (MERISE).
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
16/04/1992-15/03/1993: En prestation auprès de :
|
SOLVAY – Bruxelles
| Chef de projet développement | encadrement de deux Développeurs |
Gestion de la qualité selon les normes SOLVAY.
Portage d’applications ANABASE vers ORACLE.
Réalisation de plus de 300 formes et reports Oracle, à 3 personnes, portage industrialisé grâce à l’utilisation à grande échelle d’Oracle CASE.
|
Environnement :
|
Oracle 7, ORACLE CASE
|
01/10/1991-15/04/1992: En prestation auprès de :
|
TRACTEBEL – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de l’application de Gestion du Parc Informatique de TRACTEBEL en ORACLE 6. Analyse MCD, Réalisation de formes SQLforms et de rapports SQL Reports.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
1/3/1989-30/12/1991: En prestation auprès de :
|
CCE (communauté européenne) – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et réalisation de A à Z, d’une application de gestion des Directives Européennes (2 ans), ayant un rôle de greffe juridique et de conservation des courriers et de documents concernant de l’élaboration des directives européennes au sein du Secrétariat Général de la CCE _ étant seul 1) rédaction du cahier des charges, 2) définition des procédures et du protocole d’échange, en particulier de la sécurité des échanges, 3) analyse, création MCD, réalisation base Oracle servant de pointeur vers les documents reçus et stockés, 4) développement de programme de parsage SGML pour extraire automatiquement les informations des messages et mettre à jour la base Oracle, 5) développements de programmes de reroutages des messages reçus vers d’autres destinataires dans la CCE et les états membres.
Gestion des Patronages de la CCE (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Gestion des Droits de l’Homme (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Réécriture totale d’un logiciel documentaire en ORACLE en formes SQLforms. (1 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6, UNIS SYS V, NCR
|
01/88 En prestation auprès de :
|
SETIM - Senlis
| Analyste programmeur | 1 mois |
Développement des formes de Gestion de Clientèle ORACLE avec réalisation d’un moteur d’intelligence artificielle (3 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6
|
10/87 - 12/87 : En prestation auprès de :
|
EDF - Paris
| Analyste programmeur | 3 mois |
Audit d’Implémentation d’Oracle sur DPS7. (1 mois)
Réalisation de modules IDMS sous TSO sur IBM 3090.
|
Environnement :
|
Oracle 6, DPS7, TSO – IBM3090
|
21/03/88-31/08/88 : En prestation auprès de :
|
APLS2I – 91220 BRETIGNY
| Analyste programmeur | 6 mois |
Réalisation de modules C de gestion Réseau Bancaire de la BBL (Bruxelles) (6 mois).
|
Environnement :
|
C
|
01/09/87-18/03/88
|
CHORUS - 92330 Sceaux
|
En prestation auprès de :
|
MAIRIE DE PARIS - Paris
| Analyste programmeur | 14 mois |
Réalisation d’une application de gestion CAO/cartographique, en ORACLE et CADDS (Computer vision) , utilisant un moteur de recherche ORACLE, avec un réseau ORACLE en étoile, pour le suivi du travail des égoutiers et des incidents dans le Réseau des égouts de Paris (1 an et demi).
|
Environnement :
|
oracle 6, CADDS
|
15/07/87-07/08/87
|
SPRING – 93532 Bagnolet - Montreuil-sous-Bois
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules SHELL pour un Projet CAO pour Peugeot sur SUN.
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-30/06/87
|
FDM – 94532 RUNGIS
| Formateur | 3 mois |
Formateur à l’informatique, en COBOL, FORTRAN auprès de divers clients (SIAKY etc. …)
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-31/01/87
|
LM Informatique – 75008 PARIS
|
En prestation auprès de :
|
EDF – 75006 PARIS
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules IDMS et COBOL sous TSO
|
Environnement :
|
COBOL, IDMS
|
15/10/85-14/10/86 | INFI 78220 Viroflay | Analyste programmeur | 1 an |
Analyse et Réalisation d’applications en SQLforms, SQL report :
Gestion d’une petite Messagerie en module Oracle et SQL net pour la SAGEM (3 mois)
Gestion des aides communales de plusieurs villes (ORACLE). (3 mois)
Gestion du suivi des contrats EDF pour FRAMATOME (ORACLE). (3 mois)
|
Environnement :
|
oracle 5
|
01/02/82-05/09/85 | SODETEG-TAI – 78530 Buc | Programmeur | 1 an |
Réalisation d’applications de gestion d’archives climatologiques pour la Météorologie du Kenya (COBOL, TEMIS). (2 ans) et Retransmission de messages satellites pour le CNES en assembleur Z80 (un an).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
15/06/81-22/01/82
|
MONDIAL INFORMATIQUE – 75012 Paris
|
En prestation auprès de :
|
SEMS - Louveciennes
| Programmeur | 3 mois |
Réalisation d’une application bibliothécaire pour la SEMS (COBOL).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
16/01/81-15/06/81 : Chômage indemnisé.
20/10/80-20/03/81 : Ecole de l’île de France, 91 Villebon-sur-Yvette, Surveillant stagiaire rémunéré.
01/11/79-31/10/80
|
CNRS / Sup. Elec 91190 Gif sur Yvette
| Chercheur physicien |
|
Etudes de l’influence de la forme et du métal des électrodes, sur l’ozone produite par des décharges électriques couronnes.
|
Environnement :
|
HP 1000
|
1979 : Projet de fin d’étude INSTN Saclay (3 mois) : conditionnement des déchets radio-actif basse et moyenne activité (EDF-CEA-INSTN).
1978 : Projet de fin d’étude INSA Lyon (6 mois): simulation informatique du cycle d’hystérésis d’un matériaux ferro-électrique, le Titanate de Baryum (sur PDP-8).
08/87 : stage d’étude sur la corrosion des Inconels, au centre de recherche d’EDF Renardière (1 mois).
1976 : stage d'étude, pour l’INSA Lyon, chez IBM Montpellier (6 mois) : rédaction de programmes assembleur IBM 7 pour l'ordinateur industriel IBM 7.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=9#Chef_de_projet_développement
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
Analyste programmeur |
|
Réalisation de 6 formes SQLforms très complexes pour la gestion du Personnel des FFA.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
06/1993-08/1993: En prestation auprès de :
|
JET TOUR
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de 46 rapports SQL report paramétrables.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
04/93 – 05/93 : En prestation auprès de :
|
SGN
| Analyste programmeur |
|
Réalisation d’une MCD d’une application ORACLE de refacturation (MERISE).
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
16/04/1992-15/03/1993: En prestation auprès de :
|
SOLVAY – Bruxelles
| Chef de projet développement | encadrement de deux Développeurs |
Gestion de la qualité selon les normes SOLVAY.
Portage d’applications ANABASE vers ORACLE.
Réalisation de plus de 300 formes et reports Oracle, à 3 personnes, portage industrialisé grâce à l’utilisation à grande échelle d’Oracle CASE.
|
Environnement :
|
Oracle 7, ORACLE CASE
|
01/10/1991-15/04/1992: En prestation auprès de :
|
TRACTEBEL – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de l’application de Gestion du Parc Informatique de TRACTEBEL en ORACLE 6. Analyse MCD, Réalisation de formes SQLforms et de rapports SQL Reports.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
1/3/1989-30/12/1991: En prestation auprès de :
|
CCE (communauté européenne) – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et réalisation de A à Z, d’une application de gestion des Directives Européennes (2 ans), ayant un rôle de greffe juridique et de conservation des courriers et de documents concernant de l’élaboration des directives européennes au sein du Secrétariat Général de la CCE _ étant seul 1) rédaction du cahier des charges, 2) définition des procédures et du protocole d’échange, en particulier de la sécurité des échanges, 3) analyse, création MCD, réalisation base Oracle servant de pointeur vers les documents reçus et stockés, 4) développement de programme de parsage SGML pour extraire automatiquement les informations des messages et mettre à jour la base Oracle, 5) développements de programmes de reroutages des messages reçus vers d’autres destinataires dans la CCE et les états membres.
Gestion des Patronages de la CCE (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Gestion des Droits de l’Homme (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Réécriture totale d’un logiciel documentaire en ORACLE en formes SQLforms. (1 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6, UNIS SYS V, NCR
|
01/88 En prestation auprès de :
|
SETIM - Senlis
| Analyste programmeur | 1 mois |
Développement des formes de Gestion de Clientèle ORACLE avec réalisation d’un moteur d’intelligence artificielle (3 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6
|
10/87 - 12/87 : En prestation auprès de :
|
EDF - Paris
| Analyste programmeur | 3 mois |
Audit d’Implémentation d’Oracle sur DPS7. (1 mois)
Réalisation de modules IDMS sous TSO sur IBM 3090.
|
Environnement :
|
Oracle 6, DPS7, TSO – IBM3090
|
21/03/88-31/08/88 : En prestation auprès de :
|
APLS2I – 91220 BRETIGNY
| Analyste programmeur | 6 mois |
Réalisation de modules C de gestion Réseau Bancaire de la BBL (Bruxelles) (6 mois).
|
Environnement :
|
C
|
01/09/87-18/03/88
|
CHORUS - 92330 Sceaux
|
En prestation auprès de :
|
MAIRIE DE PARIS - Paris
| Analyste programmeur | 14 mois |
Réalisation d’une application de gestion CAO/cartographique, en ORACLE et CADDS (Computer vision) , utilisant un moteur de recherche ORACLE, avec un réseau ORACLE en étoile, pour le suivi du travail des égoutiers et des incidents dans le Réseau des égouts de Paris (1 an et demi).
|
Environnement :
|
oracle 6, CADDS
|
15/07/87-07/08/87
|
SPRING – 93532 Bagnolet - Montreuil-sous-Bois
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules SHELL pour un Projet CAO pour Peugeot sur SUN.
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-30/06/87
|
FDM – 94532 RUNGIS
| Formateur | 3 mois |
Formateur à l’informatique, en COBOL, FORTRAN auprès de divers clients (SIAKY etc. …)
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-31/01/87
|
LM Informatique – 75008 PARIS
|
En prestation auprès de :
|
EDF – 75006 PARIS
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules IDMS et COBOL sous TSO
|
Environnement :
|
COBOL, IDMS
|
15/10/85-14/10/86 | INFI 78220 Viroflay | Analyste programmeur | 1 an |
Analyse et Réalisation d’applications en SQLforms, SQL report :
Gestion d’une petite Messagerie en module Oracle et SQL net pour la SAGEM (3 mois)
Gestion des aides communales de plusieurs villes (ORACLE). (3 mois)
Gestion du suivi des contrats EDF pour FRAMATOME (ORACLE). (3 mois)
|
Environnement :
|
oracle 5
|
01/02/82-05/09/85 | SODETEG-TAI – 78530 Buc | Programmeur | 1 an |
Réalisation d’applications de gestion d’archives climatologiques pour la Météorologie du Kenya (COBOL, TEMIS). (2 ans) et Retransmission de messages satellites pour le CNES en assembleur Z80 (un an).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
15/06/81-22/01/82
|
MONDIAL INFORMATIQUE – 75012 Paris
|
En prestation auprès de :
|
SEMS - Louveciennes
| Programmeur | 3 mois |
Réalisation d’une application bibliothécaire pour la SEMS (COBOL).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
16/01/81-15/06/81 : Chômage indemnisé.
20/10/80-20/03/81 : Ecole de l’île de France, 91 Villebon-sur-Yvette, Surveillant stagiaire rémunéré.
01/11/79-31/10/80
|
CNRS / Sup. Elec 91190 Gif sur Yvette
| Chercheur physicien |
|
Etudes de l’influence de la forme et du métal des électrodes, sur l’ozone produite par des décharges électriques couronnes.
|
Environnement :
|
HP 1000
|
1979 : Projet de fin d’étude INSTN Saclay (3 mois) : conditionnement des déchets radio-actif basse et moyenne activité (EDF-CEA-INSTN).
1978 : Projet de fin d’étude INSA Lyon (6 mois): simulation informatique du cycle d’hystérésis d’un matériaux ferro-électrique, le Titanate de Baryum (sur PDP-8).
08/87 : stage d’étude sur la corrosion des Inconels, au centre de recherche d’EDF Renardière (1 mois).
1976 : stage d'étude, pour l’INSA Lyon, chez IBM Montpellier (6 mois) : rédaction de programmes assembleur IBM 7 pour l'ordinateur industriel IBM 7.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/cv-philippe-x-v4.html?page=9#Analyste_programmeur_14_mois
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
|
FORCES FRANCAISES EN Allemagne (FFA)
Analyste programmeur |
|
Réalisation de 6 formes SQLforms très complexes pour la gestion du Personnel des FFA.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
06/1993-08/1993: En prestation auprès de :
|
JET TOUR
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de 46 rapports SQL report paramétrables.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
04/93 – 05/93 : En prestation auprès de :
|
SGN
| Analyste programmeur |
|
Réalisation d’une MCD d’une application ORACLE de refacturation (MERISE).
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
16/04/1992-15/03/1993: En prestation auprès de :
|
SOLVAY – Bruxelles
| Chef de projet développement | encadrement de deux Développeurs |
Gestion de la qualité selon les normes SOLVAY.
Portage d’applications ANABASE vers ORACLE.
Réalisation de plus de 300 formes et reports Oracle, à 3 personnes, portage industrialisé grâce à l’utilisation à grande échelle d’Oracle CASE.
|
Environnement :
|
Oracle 7, ORACLE CASE
|
01/10/1991-15/04/1992: En prestation auprès de :
|
TRACTEBEL – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et Réalisation de l’application de Gestion du Parc Informatique de TRACTEBEL en ORACLE 6. Analyse MCD, Réalisation de formes SQLforms et de rapports SQL Reports.
|
Environnement :
|
Oracle 7
|
1/3/1989-30/12/1991: En prestation auprès de :
|
CCE (communauté européenne) – Bruxelles
| Analyste programmeur |
|
Analyse et réalisation de A à Z, d’une application de gestion des Directives Européennes (2 ans), ayant un rôle de greffe juridique et de conservation des courriers et de documents concernant de l’élaboration des directives européennes au sein du Secrétariat Général de la CCE _ étant seul 1) rédaction du cahier des charges, 2) définition des procédures et du protocole d’échange, en particulier de la sécurité des échanges, 3) analyse, création MCD, réalisation base Oracle servant de pointeur vers les documents reçus et stockés, 4) développement de programme de parsage SGML pour extraire automatiquement les informations des messages et mettre à jour la base Oracle, 5) développements de programmes de reroutages des messages reçus vers d’autres destinataires dans la CCE et les états membres.
Gestion des Patronages de la CCE (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Gestion des Droits de l’Homme (3 mois) : Création d’une Base et de plusieurs formes et report ORACLE.
Réécriture totale d’un logiciel documentaire en ORACLE en formes SQLforms. (1 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6, UNIS SYS V, NCR
|
01/88 En prestation auprès de :
|
SETIM - Senlis
| Analyste programmeur | 1 mois |
Développement des formes de Gestion de Clientèle ORACLE avec réalisation d’un moteur d’intelligence artificielle (3 mois).
|
Environnement :
|
Oracle 6
|
10/87 - 12/87 : En prestation auprès de :
|
EDF - Paris
| Analyste programmeur | 3 mois |
Audit d’Implémentation d’Oracle sur DPS7. (1 mois)
Réalisation de modules IDMS sous TSO sur IBM 3090.
|
Environnement :
|
Oracle 6, DPS7, TSO – IBM3090
|
21/03/88-31/08/88 : En prestation auprès de :
|
APLS2I – 91220 BRETIGNY
| Analyste programmeur | 6 mois |
Réalisation de modules C de gestion Réseau Bancaire de la BBL (Bruxelles) (6 mois).
|
Environnement :
|
C
|
01/09/87-18/03/88
|
CHORUS - 92330 Sceaux
|
En prestation auprès de :
|
MAIRIE DE PARIS - Paris
| Analyste programmeur | 14 mois |
Réalisation d’une application de gestion CAO/cartographique, en ORACLE et CADDS (Computer vision) , utilisant un moteur de recherche ORACLE, avec un réseau ORACLE en étoile, pour le suivi du travail des égoutiers et des incidents dans le Réseau des égouts de Paris (1 an et demi).
|
Environnement :
|
oracle 6, CADDS
|
15/07/87-07/08/87
|
SPRING – 93532 Bagnolet - Montreuil-sous-Bois
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules SHELL pour un Projet CAO pour Peugeot sur SUN.
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-30/06/87
|
FDM – 94532 RUNGIS
| Formateur | 3 mois |
Formateur à l’informatique, en COBOL, FORTRAN auprès de divers clients (SIAKY etc. …)
|
Environnement :
|
sun, shells, cobol, fortran
|
31/10/86-31/01/87
|
LM Informatique – 75008 PARIS
|
En prestation auprès de :
|
EDF – 75006 PARIS
| Analyste programmeur | 3 mois |
Réalisation de modules IDMS et COBOL sous TSO
|
Environnement :
|
COBOL, IDMS
|
15/10/85-14/10/86 | INFI 78220 Viroflay | Analyste programmeur | 1 an |
Analyse et Réalisation d’applications en SQLforms, SQL report :
Gestion d’une petite Messagerie en module Oracle et SQL net pour la SAGEM (3 mois)
Gestion des aides communales de plusieurs villes (ORACLE). (3 mois)
Gestion du suivi des contrats EDF pour FRAMATOME (ORACLE). (3 mois)
|
Environnement :
|
oracle 5
|
01/02/82-05/09/85 | SODETEG-TAI – 78530 Buc | Programmeur | 1 an |
Réalisation d’applications de gestion d’archives climatologiques pour la Météorologie du Kenya (COBOL, TEMIS). (2 ans) et Retransmission de messages satellites pour le CNES en assembleur Z80 (un an).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
15/06/81-22/01/82
|
MONDIAL INFORMATIQUE – 75012 Paris
|
En prestation auprès de :
|
SEMS - Louveciennes
| Programmeur | 3 mois |
Réalisation d’une application bibliothécaire pour la SEMS (COBOL).
|
Environnement :
|
temis, cobol, z80, mitra, solar
|
16/01/81-15/06/81 : Chômage indemnisé.
20/10/80-20/03/81 : Ecole de l’île de France, 91 Villebon-sur-Yvette, Surveillant stagiaire rémunéré.
01/11/79-31/10/80
|
CNRS / Sup. Elec 91190 Gif sur Yvette
| Chercheur physicien |
|
Etudes de l’influence de la forme et du métal des électrodes, sur l’ozone produite par des décharges électriques couronnes.
|
Environnement :
|
HP 1000
|
1979 : Projet de fin d’étude INSTN Saclay (3 mois) : conditionnement des déchets radio-actif basse et moyenne activité (EDF-CEA-INSTN).
1978 : Projet de fin d’étude INSA Lyon (6 mois): simulation informatique du cycle d’hystérésis d’un matériaux ferro-électrique, le Titanate de Baryum (sur PDP-8).
08/87 : stage d’étude sur la corrosion des Inconels, au centre de recherche d’EDF Renardière (1 mois).
1976 : stage d'étude, pour l’INSA Lyon, chez IBM Montpellier (6 mois) : rédaction de programmes assembleur IBM 7 pour l'ordinateur industriel IBM 7.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=25
|
Venituri obtinute din strainatate
|
Art. 90. - (1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele care indeplinesc conditia prevazuta la art. 40 alin. (2) datoreaza impozit pentru veniturile obtinute din strainatate.
(2) Veniturile realizate din strainatate se supun impozitarii prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate dupa regulile proprii fiecarei categorii de venit, in functie de natura acestuia.
(3) Contribuabilii care obtin venituri din strainatate conform alin. (1) au obligatia sa le declare, potrivit declaratiei specifice, pana la data de 15 mai a anului urmator celui de realizare a venitului.
(4) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, in intervalul si in forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
(5) Diferentele de impozit ramase de achitat, conform deciziei de impunere anuala, se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza sumele stabilite potrivit reglementarilor in materie, privind colectarea creantelor bugetare.
Creditul fiscal extern
Art. 91. - (1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelasi venit si in decursul aceleiasi perioade impozabile, sunt supusi impozitului pe venit atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului platit in strainatate, denumit in continuare credit fiscal extern, in limitele prevazute in prezentul articol.
(2) Creditul fiscal extern se acorda daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) impozitul platit in strainatate, pentru venitul obtinut in strainatate, a fost efectiv platit in mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin retinere la sursa de catre platitorul venitului. Plata impozitului in strainatate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de:
1. autoritatea fiscala a statului strain respectiv;
2. angajator, in cazul veniturilor din salarii;
3. alt platitor de venit, pentru alte categorii de venituri;
b) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevazute la art. 41.
(3) Creditul fiscal extern se acorda la nivelul impozitului platit in strainatate, aferent venitului din sursa din strainatate, dar nu poate fi mai mare decat partea de impozit pe venit datorat in Romania, aferenta venitului impozabil din strainatate. In situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare tara si pe fiecare natura de venit.
(31) Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, pentru veniturile din economii, definite la art. 1245, obtinute de persoanele fizice rezidente din acele state membre care au perioada de tranzitie specificata la art. 1249, se aplica metoda de eliminare a dublei impuneri, prevazuta la art. 12414 alin. (2).
(4) Abrogat.
(5) In vederea calculului creditului fiscal extern, sumele in valuta se transforma la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din anul de realizare a venitului. Veniturile din strainatate realizate de persoanele fizice rezidente, precum si impozitul aferent, exprimate in unitati monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Nationala a Romaniei, se vor transforma astfel:
a) din moneda statului de sursa intr-o valuta de circulatie internationala, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din tara de sursa;
b) din valuta de circulatie internationala in lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din anul de realizare a venitului respectiv.
Art. 92. - Abrogat.
CAPITOLUL XIII
Obligatii declarative ale platitorilor de venituri cu retinere la sursa Obligatii declarative ale platitorilor de venituri cu retinere la sursa
Art. 93. - (1) Platitorii de venituri, cu regim de retinere la sursa a impozitelor, sunt obligati sa calculeze, sa retina, sa vireze si sa declare impozitul retinut la sursa, pana la termenul de virare a acestuia inclusiv, cu exceptiile prevazute in prezentul titlu.
(2) Platitorii de venituri, cu regim de retinere la sursa a impozitelor, au obligatia sa depuna o declaratie privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal competent, pana la data de 30 iunie a anului fiscal curent pentru anul expirat.
(3) Fac exceptie de la termenul prevazut la alin. (2) si au obligatia depunerii declaratiei, pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul expirat, urmatorii:
a) platitorii de venituri din activitatile independente prevazute la art. 52;
b) platitorii de venituri din salarii, in legatura cu veniturile din salarii platite contribuabililor, care nu au obligatia depunerii declaratiei prevazute la alin. (2) si pentru care obligatiile declarative sunt prevazute la art. 59;
c) platitorii de venituri din transferul titlurilor de valoare si din operatiuni de vanzarecumpa rare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen, pentru care impozitul pe venit se retine la sursa.
CAPITOLUL XIV
Dispozitii tranzitorii si finale Dispozitii tranzitorii
Art. 94. - (1) Scutirile de la plata impozitului pe venit prevazute in actele normative privind unele masuri de protectie ca urmare a concedierilor colective, pentru personalul disponibilizat, raman valabile pana la data expirarii lor.
(2) Pierderile inregistrate in perioada de scutire de contribuabili nu se compenseaza cu veniturile obtinute din celelalte categorii de venituri in anii respectivi si nu se reporteaza, reprezentand pierderi definitive ale contribuabililor.
(3) Prevederile privind indeplinirea conditiei prevazute la art. 40 alin. (2) se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2004.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=17#Determinarea_impozitului_pe_venitul_din_salarii
|
Deducere personala - Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal
|
Art. 56. - (1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.
(2) Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 2.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 3.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere - 4.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere - 5.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere - 6.500.000 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 10.000.001 lei si 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acorda deducerea personala.
(3) Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 2.500.000 lei lunar.
(4) In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre parti.
(5) Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti.
(6) Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului.
(7) Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:
a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 m2 in zonele montane;
b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata.
(8) Deducerea personala determinata potrivit prezentului articol nu se acorda personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit legii.
Determinarea impozitului pe venitul din salarii
Art. 57. - (1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevazut la alin. (1) se determina astfel:
a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:
- deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
- cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
- contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro;
b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;
(21) In cazul veniturilor din salarii si/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind veniturile realizate in afara functiei de baza la data platii, si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.
(3) Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.
(5) Obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume prevazute la alin. (4) revine organului fiscal competent.
(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) si (5) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.
Art. 58. - Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.
Deducerea sumelor economisite, potrivit legii, privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ
Art. 581. - Contribuabilul poate deduce din veniturile impozabile din salarii, obtinute la functia de baza, cheltuielile efectuate pentru economisire in sistem colectiv pentru domeniul locativ, potrivit prevederilor Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare, in limita unei sume maxime egale cu 300 lei pe an. Obligatia acordarii acestei deduceri revine organului fiscal competent si procedura de aplicare se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=20
|
Venituri din pensii Definirea veniturilor din pensii
|
Definirea veniturilor din pensii
Art. 68. - Veniturile din pensii reprezinta sume primite ca pensii de la fondurile infiintate din contributiile sociale obligatorii facute catre un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat.
Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii
Art. 69. - Venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 900 lei si a contributiilor obligatorii calculate, retinute si suportate de persoana fizica.
Retinerea impozitului din venitul din pensii
Art. 70. - (1) Orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l retine si de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.
(3) Impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei.
(4) Impozitul retinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
(5) In cazul unei pensii care nu este platita lunar, impozitul ce trebuie retinut se stabileste prin impartirea pensiei platite la fiecare din lunile carora le este aferenta pensia.
(6) Drepturile de pensie restante se defalcheaza pe lunile la care se refera, in vederea calcularii impozitului datorat, retinerii si virarii acestuia.
(7) Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate in functie de numarul acestora, iar impozitarea se va face in raport cu drepturile cuvenite fiecarui urmas.
(8) In cazul veniturilor din pensii si/sau al diferentelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza asupra venitului impozabil lunar si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.
CAPITOLUL VII
Venituri din activitati agricole Definirea veniturilor din activitati agricole
Art. 71. - Veniturile din activitati agricole sunt venituri din urmatoarele activitati:
a) cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat;
b) cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor;
c) exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea;
d) valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare, incepand cu data de 1 ianuarie 2008.
Stabilirea venitului net anual din activitati agricole pe baza de norme de venit
Art. 72. - (1) Venitul net dintr-o activitate agricola se stabileste pe baza de norme de venit. Normele de venit se stabilesc de catre directiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si se aproba de catre directiile generale ale finantelor publice teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice. Normele de venit se stabilesc, se avizeaza si se publica pana cel tarziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplica aceste norme de venit.
(2) Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafata.
(3) Daca o activitate agricola este desfasurata de un contribuabil pe perioade mai mici - incepere, incetare si alte fractii de an - decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic pe parcursul careia se desfasoara activitatea.
(4) Daca o activitate agricola a unui contribuabil inregistreaza o pierdere datorata calamitatilor naturale, norma de venit aferenta activitatii se reduce, astfel incat sa reflecte aceasta pierdere.
(5) Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, pentru activitatea respectiva.
Optiunea de a determina venitul net anual prin utilizarea datelor din contabilitatea in partida simpla
Art. 73. - (1) Un contribuabil care desfasoara o activitate agricola, prevazuta la art. 71, poate opta pentru determinarea venitului net din acea activitate, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, potrivit art. 48.
(2) Dispozitiile privind optiunea prevazuta la art. 51 alin. (2) si (3) se aplica si in cazul contribuabililor mentionati la alin. (1).
Calculul si plata impozitului aferent veniturilor din activitati agricole
Art. 74. - (1) Impozitul pe venitul net din activitati agricole se calculeaza prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului net, determinat pe baza de norme de venit, cat si in sistem real, impozitul fiind final.
(2) Orice contribuabil care desfasoara o activitate agricola prevazuta la art. 71, pentru care venitul se determina pe baza de norma de venit, are obligatia de a depune anual o declaratie de venit la organul fiscal competent, pana la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul in curs. In cazul unei activitati pe care contribuabilul incepe sa o desfasoare dupa data de 15 mai, declaratia de venit se depune in termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul incepe sa desfasoare activitatea.
(3) In cazul unui contribuabil care determina venitul net din activitati agricole pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, acesta este obligat sa efectueze plati anticipate, aferente acestor venituri, la bugetul de stat, la termenele prevazute la art. 82 alin. (3). Platile anticipate vor fi regularizate de organul fiscal competent, care va emite o decizie de impunere anuala.
(4) In cazul contribuabililor care realizeaza venituri banesti din agricultura, potrivit prevederilor art. 71 lit. d), prin valorificarea produselor vandute catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati pentru utilizare ca atare, impozitul se calculeaza prin retinere la sursa prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, incepand cu data de 1 ianuarie 2008, impozitul fiind final.
(5) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) se stabileste prin norme care se emit de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.
CAPITOLUL VIII
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=21
|
Venituri din premii si din jocuri de noroc
|
Definirea veniturilor din premii si din jocuri de noroc
Art. 75. - (1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decat cele prevazute la art. 42.
(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind castigurile realizate ca urmare a participarii la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice, altele decat cele realizate la jocuri de tip cazino si masini electronice cu castiguri.
Stabilirea venitului net din premii si din jocuri de noroc
Art. 76. - Venitul net este diferenta dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc si suma reprezentand venit neimpozabil.
Art. 77. - (1) Venitul sub forma de premii dintr-un singur concurs se impune, prin retinerea la sursa, cu o cota de 16% aplicata asupra venitului net.
(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 20% aplicata asupra venitului net care nu depaseste cuantumul de 100 milioane lei si cu o cota de 25% aplicata asupra venitului net care depaseste cuantumul de 100 milioane lei.
(3) Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine platitorilor de venituri.
(4) Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, in bani si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite in suma de 600 lei pentru fiecare concurs sau joc de noroc, realizate de la acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi.
(5) Impozitul calculat si retinut in momentul platii este impozit final.
(6) Impozitul pe venit astfel calculat si retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.
CAPITOLUL VIII1
Venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal Definirea venitului din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal
Art. 771. - (1) La transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit care se calculeaza astfel:
a) pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv:
- 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv;
b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobandite la o data mai mare de 3 ani:
- 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv.
(2) Impozitul prevazut la alin. (1) nu se datoreaza in urmatoarele cazuri:
a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;
b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude si afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti.
(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlul de mostenire nu se datoreaza impozitul prevazut la alin. (1), daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizarii procedurii succesorale in termenul prevazut mai sus, mostenitorii datoreaza un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.
(4) Impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se calculeaza la valoarea declarata de parti in actul prin care se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele sale. In cazul in care valoarea declarata este inferioara valorii orientative stabilite prin expertiza intocmita de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la aceasta valoare.
(5) Camerele notarilor publici vor actualiza, o data pe an, expertizele privind valoarea de circulatie a bunurilor imobile care vor fi comunicate la directiile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice.
(6) Impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se va calcula si se va incasa de notarul public inainte de autentificarea actului sau, dupa caz, intocmirea incheierii de finalizare a succesiunii. In cazul in care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia, pentru situatiile prevazute la alin. (1) si (3), se va realiza printr-o hotarare judecatoreasca, impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se va calcula si se va incasa de catre instantele judecatoresti la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii. Impozitul calculat si incasat se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru inscrierea drepturilor dobandite in baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de mostenitor sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti, registratorii de la birourile de carte funciara vor verifica indeplinirea obligatiei de plata a impozitului prevazut la alin. (1) si (3) si, in cazul in care nu se va face dovada achitarii acestui impozit, vor respinge cererea de inscriere pana la plata impozitului.
(7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel:
a) cota de 40% se face venit la bugetul consolidat;
b) cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainarii;
c) cota de 10% se face venit la bugetul Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara pentru indeplinirea activitatii de publicitate imobiliara.
(8) Procedura de calculare, incasare si virare a impozitului perceput in conditiile alin. (1) si (3), precum si obligatiile declarative se vor stabili prin norme metodologice emise prin ordin comun al ministrului finantelor publice si ministrului justitiei, cu consultarea Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/proiect-1062007-cod-cncsis-2472007-director-proeict-dr-ligia-m.html
|
Proiect 106/2007, cod cncsis 247/2007 director proeict dr. Ligia Munteanu Titlul proiectului caracterizarea bazata pe cunoastere a capacitatii de amortizare a nanocompozitelor din materiale auxetice si nanotuburi de carbon rezumat
|
Proiect 106/2007, cod CNCSIS 247/2007
DIRECTOR PROEICT dr. Ligia Munteanu
Titlul proiectului
CARACTERIZAREA BAZATA PE CUNOASTERE A CAPACITATII DE AMORTIZARE A NANOCOMPOZITELOR DIN MATERIALE AUXETICE SI NANOTUBURI DE CARBON
Rezumat
Nanocompozitele cu materiale auxetice si nanotuburi de carbon sunt materiale noi, de mare performanta in controlul vibratiilor si al zgomotului. Materialele auxetice admit un coeficient Poisson negativ (metale cubice moleculare si spume) , si au un comportament bizar deoarece expandeaza atunci cand sunt intinse. Nanotuburile de carbon au avantajul alunecarii la interfetele nanotub-nanotub si nanotub-polimer, imbunatatind amortizarea structurala fara alterarea proprietatilor mecanice sau a integritatii structurale. Caracterizarea nanocompozitelor este esentiala pentru cercetatorii si producatorii de nanomaterial, in particular pentru IMM-uri, prin punerea la dispozitie a unei cunoasteri avansate in caracterizarea nanomaterialelor.
Limitarile instrumentatiei si a metodelor existente (nanoindentarea) sunt : calculul modulului de elasticitate si a duritatii se realizeaza numai pentru materiale izotrope si liniare, fara sa se obtina informatii privind proprietatile elasto-vascoase si de amortizare.
Caracterizarea amortizarii este o problema deschisa fiind limitata de o intelegere incompleta a proprietatilor la nanoscara. Metodele existente esueaza la acest nivel si nu pot prezice amortizarea, deoarece nu sunt luate in consideratie fenomene precum energia discontinua de legatura adeziva, histerezis, difuzie, fluaj, dislocatii, forfecarea atomica, curgere plastica, relaxare, gradienti de temperatura.
Acest proiect este capabil sa depaseasca aceste limitari prin avansarea unei idei noi privind nanoinstrumentatia si modelarea amortizarii la diferite scari metrice.
Proiectul este conceput pe 3 ani, cu accent pe: 1) Auxeticitate- ideie noua pentru nanocompozite; 2) Nanotuburi de carbon-materiale cu mare capacitate de amortizare; 3) Nanocompozite cu incluziuni auxetice si nanotuburi de carbon; 4) Concept nou pentru testarea prin nanoindentare, 5) Studii de caz: Nanocompozite, Nanopanouri acustice.
Scopul proiectului
Proiectul se focalizeaza pe:
(1) dezvoltarea unei teorii noi de caracterizare a amortizarii compozitelor nanostructurate si de asemenea, a proprietatilor lor elastice si vascoelastice, bazate pe teorii nelocale si teoria solitonilor. Aceasta teorie va sta la baza dezvoltarii unei noi tehnici de nanoindentare si masurare care sa conduca la dezvoltarea unei instrumentatii noi de nanoindentare adecvate pentru masurarea capacitatii de amortizare la nanoscara;
(2)arhitecturarea si avansarea unor noi nanocompozite si materiale nanostructurate bazate pe materiale auxetice si nanotuburi de carbon cu proprietati croite la cerere, cu aplicatii la reducerea si controlul vibratiilor si zgomotului.
Ca studii de caz: cresterea capacitati de amortizare a structurilor ingineresti prin utilizarea materialelor auxetice si a nanotuburilor de carbon, controlul vibratiilor si a zgomotului, nanocompozite, panouri sonice
Obiectivele si Activitatile Proiectului:
An
|
Etapa
|
Obiective
|
Activităţi
|
2007
|
Unică
|
1.O noua cunoastere si concept privind corelatia dintre proprietati si nanostructura materialelor, in detaliu, prin combinatia dintre sinteza, masuratori ale proprietatilor mecanice, examinarea nanostructurii si modelare. Organizare, plan de lucru si managementul proiectului
|
1.1. Identificarea parametrilor nanostructurali si construirea legilor constitutive nelocale de tip elastic si vasco-elastic.
Stagii de cercetare.
|
1.2. Analiza conceptelor de nanostructurare a sistemelor compozite alcatuite din materiale diferite.
1.3. Planul de lucru si managementul proiectului pe perioada a trei ani in detaliu.
|
2. Dezvoltarea capabilitatilor tehnologice ale metodei nelocale Preisach-Tzitzeica ca baza pentru caracterizarea amortizarii prin nanoindentare.
|
2.1. Definirea unei probleme inverse pentru determinarea parametrilor nanostructurali din analiza datelor experimentale existente in literatura privind nanoindentarea.
|
2.2.Cuplarea analizei nelocale de tip Eringen cu metoda Preisach de analiza a histerzisului si cu teoria pseudosuprafetelor Tzitzeica cu curbura negativa.
2.3. Modele de caracterizare a proprietatilor elastice si vasco-elastice ale materialelor prin nanoindentare.
|
|
|
An
|
Etapa
|
Obiective
|
Activităţi
|
2008
|
Etapa unica
|
1. Metoda noua de caracterizare a amortizarii prin nanoindentare.
|
1.1. Studiul capacitatii de amortizare a materialelor la diferite scari metrice
|
1.2. Metode macroscopice de caracterizare a amortizarii.
1.3. Adaptarea metodei nelocale Preisach-Tzitzeica la caracterizarea amortizarii prin nanoindentare
|
2. O ideie noua: auxeticitatea aplicata nanocompozitelor in scopul cresterii capacitatii de amortizare.
|
2.1. Modelarea materialelor auxetice.
|
2.2. Legi constitutive nelocale.
2.3. Analiza capacitatii de amortizare a materialelor auxetice.
|
|
3. Nanotuburi de carbon : materiale noi cu capacitate mare de amortizare.
|
3.1. Modelarea nanotuburilor de carbon
|
3.2. Analiza capacitatii de amortizare a nanotuburilor de carbon.
|
|
|
An
|
Etapa
|
Obiective
|
Activităţi
|
|
Intermediara
|
1. Nanocompozite pe baza de nanotuburi de carbon
|
1.1.Nanocompozite cu nanotuburi de carbon
|
2009
|
|
2. Folii nanocompozite cu incluziuni de materiale auxetice si nanotuburi de carbon
|
2.1. Material cu arhitectura noua cu materiale auxetice si nanotuburi de carbon.
|
2.2. Studiul proprietatilor elastice si vasco-elastice ale materialelor auxetice si nanotuburilor de carbon
2.3. Modele de folii nanocompozite cu incluziuni de materiale auxetice si nanotuburi de carbon.
|
3. Un nou concept privind nanoindentarea capabil sa masoare proprietati elastice, vasco-elastice si amortizare
|
3.1. Modelarea nanocontactelor si a fenomenului de nanoindentare cu indentere avand forme diferite.
|
3.2. Includerea in teorie a fenomenelor care insotesc nanoindentarea la diferite scari metrice.
3.3.Teorii cuplate atomistic-continue de simulare a nanoindentarii.
Stagii de cercetare
|
|
|
|
Finală an
|
1. Integrare si design tehnologic a nanoinstrumentatiei virtuale pentru masurarea proprietatilor elastice si vasco-elastice ale materialor si softul corespunzator.
|
1.1. O problema inversa de identificare a proprietatilor elastice, vasco-elastice si de amortizare a unui material nanostructurat.
|
1.2. Experimente de nanoindentare simulate realist pe computer (I. Model).
|
|
|
|
An
|
Etapa
|
Obiective
|
Activităţi
|
2010
|
Unică
|
1. Studiu de caz: nanopanouri acustice cu materiale auxetice si nanotuburi de carbon integrate
|
1.1. Experimente de nanoindentare simulate realist pe computer (II. Program).
1.2. Model computational pentru masurarea proprietatilor elastice si vasco-elastice ale materialelor
1.3. Modelarea nanopanourilor acustice ca materiale compozite.
|
1.4. Arhitectura de integrare in panou a incluziunilor de material auxetic si nanotuburi de carbon.
1.5. Determinarea proprietatilor acustice ale nanopanourilor prin nanoindentare.
|
2. Validarea analitica si tehnologica a nanoinstrumentului virtual (rezultate studiu de caz, experimente virtuale, interpretari de date, comparatii)
|
2.1. Analiza reducerii vibratiilor
si a zgomotului a nanopanourilor auxetice cu nanotuburi de carbon.
|
2.2. Experimente virtuale si comparatii ale rezultatelor studiului de caz cu datele experimentalke existente in literatura.
2.3. Concept final si configurarea nanoinstrumentului virtual de indentare
|
|
|
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=13#Venituri_neimpozabile
|
Impozitul pe venit
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
|
CAPITOLUL I
Dispozitii generale Contribuabili
Art. 39. - Urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului conform prezentului titlu si sunt numite in continuare contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;
d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 89.
Sfera de cuprindere a impozitului
Art. 40. - (1) Impozitul prevazut in prezentul titlu, denumit in continuare impozit pe venit, se aplica urmatoarelor venituri:
a) in cazul persoanelor fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, veniturilor obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei;
b) in cazul persoanelor fizice rezidente, altele decat cele prevazute la lit. a), numai veniturilor obtinute din Romania, care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. 41;
c) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate dependenta in Romania, venitului salarial net din aceasta activitate dependenta;
e) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevazute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevazute in prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
(2) Persoanele fizice care indeplinesc conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, incepand cu al patrulea an fiscal.
Art. 41. - Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele:
a) venituri din activitati independente, definite conform art. 46;
b) venituri din salarii, definite conform art. 55;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art. 61;
d) venituri din investitii, definite conform art. 65;
e) venituri din pensii, definite conform art. 68;
f) venituri din activitati agricole, definite conform art. 71;
g) venituri din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 75;
h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare, definite conform art. 771;
i) venituri din alte surse, definite conform art. 78.
Venituri neimpozabile
Art. 42. - In intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii;
b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale;
c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare;
f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare, precum si altele decat cele definite la cap. VIII1;
h) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;
i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat;
j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire ori donatie. Pentru proprietatile imobiliare, in cazul mostenirilor si donatiilor se aplica reglementarile prevazute la art. 771 alin. (2) si (3);
k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71;
l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, in conditii de reciprocitate, in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte;
m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate, in conformitate cu legislatia in vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania, in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania, in calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare;
r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare;
s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi in afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945;
t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia in materie, in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei;
u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania;
v) prima de stat acordata in conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare;
x) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=13#Categorii_de_venituri_supuse_impozitului_pe_venit
|
Impozitul pe venit
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
|
CAPITOLUL I
Dispozitii generale Contribuabili
Art. 39. - Urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului conform prezentului titlu si sunt numite in continuare contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;
d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 89.
Sfera de cuprindere a impozitului
Art. 40. - (1) Impozitul prevazut in prezentul titlu, denumit in continuare impozit pe venit, se aplica urmatoarelor venituri:
a) in cazul persoanelor fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, veniturilor obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei;
b) in cazul persoanelor fizice rezidente, altele decat cele prevazute la lit. a), numai veniturilor obtinute din Romania, care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. 41;
c) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate dependenta in Romania, venitului salarial net din aceasta activitate dependenta;
e) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevazute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevazute in prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
(2) Persoanele fizice care indeplinesc conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, incepand cu al patrulea an fiscal.
Art. 41. - Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele:
a) venituri din activitati independente, definite conform art. 46;
b) venituri din salarii, definite conform art. 55;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art. 61;
d) venituri din investitii, definite conform art. 65;
e) venituri din pensii, definite conform art. 68;
f) venituri din activitati agricole, definite conform art. 71;
g) venituri din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 75;
h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare, definite conform art. 771;
i) venituri din alte surse, definite conform art. 78.
Venituri neimpozabile
Art. 42. - In intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii;
b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale;
c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare;
f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare, precum si altele decat cele definite la cap. VIII1;
h) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;
i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat;
j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire ori donatie. Pentru proprietatile imobiliare, in cazul mostenirilor si donatiilor se aplica reglementarile prevazute la art. 771 alin. (2) si (3);
k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71;
l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, in conditii de reciprocitate, in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte;
m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate, in conformitate cu legislatia in vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania, in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania, in calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare;
r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare;
s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi in afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945;
t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia in materie, in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei;
u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania;
v) prima de stat acordata in conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare;
x) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=13#Sfera_de_cuprindere_a_impozitului
|
Impozitul pe venit
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
|
CAPITOLUL I
Dispozitii generale Contribuabili
Art. 39. - Urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului conform prezentului titlu si sunt numite in continuare contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;
d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 89.
Sfera de cuprindere a impozitului
Art. 40. - (1) Impozitul prevazut in prezentul titlu, denumit in continuare impozit pe venit, se aplica urmatoarelor venituri:
a) in cazul persoanelor fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, veniturilor obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei;
b) in cazul persoanelor fizice rezidente, altele decat cele prevazute la lit. a), numai veniturilor obtinute din Romania, care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. 41;
c) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate dependenta in Romania, venitului salarial net din aceasta activitate dependenta;
e) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevazute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevazute in prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
(2) Persoanele fizice care indeplinesc conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, incepand cu al patrulea an fiscal.
Art. 41. - Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele:
a) venituri din activitati independente, definite conform art. 46;
b) venituri din salarii, definite conform art. 55;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art. 61;
d) venituri din investitii, definite conform art. 65;
e) venituri din pensii, definite conform art. 68;
f) venituri din activitati agricole, definite conform art. 71;
g) venituri din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 75;
h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare, definite conform art. 771;
i) venituri din alte surse, definite conform art. 78.
Venituri neimpozabile
Art. 42. - In intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii;
b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale;
c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare;
f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare, precum si altele decat cele definite la cap. VIII1;
h) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;
i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat;
j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire ori donatie. Pentru proprietatile imobiliare, in cazul mostenirilor si donatiilor se aplica reglementarile prevazute la art. 771 alin. (2) si (3);
k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71;
l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, in conditii de reciprocitate, in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte;
m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate, in conformitate cu legislatia in vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania, in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania, in calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare;
r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare;
s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi in afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945;
t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia in materie, in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei;
u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania;
v) prima de stat acordata in conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare;
x) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=22#Venituri_din_alte_surse
|
Rectificarea impozitului - Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal
|
Rectificarea impozitului
Art. 772. - In cazul in care, dupa autentificarea actului sau intocmirea incheierii de finalizare in procedura succesorala de catre notarul public, se constata erori sau omisiuni in calcularea si incasarea impozitului prevazut la art. 771 alin. (1) si (3), notarul public va comunica organului fiscal competent aceasta situatie, cu motivarea cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale competente vor emite decizii de impunere pentru contribuabilii desemnati la art. 771 alin. (1) si (3), in vederea incasarii impozitului. Raspunderea notarului public pentru neincasarea sau calcularea eronata a impozitului prevazut la art. 771 alin. (1) si (3) este angajata numai in cazul in care se dovedeste ca neincasarea integrala sau partiala este imputabila notarului public care, cu intentie, nu si-a indeplinit aceasta obligatie.
Obligatiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietatilor imobiliare
Art. 773. - Notarii publici au obligatia sa depuna semestrial la organul fiscal teritorial o declaratie informativa privind transferurile de proprietati imobiliare, cuprinzand urmatoarele elemente pentru fiecare tranzactie:
a) partile contractante;
b) valoarea inscrisa in documentul de transfer;
c) impozitul pe venitul din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal;
d) taxele notariale aferente transferului.
CAPITOLUL IX
Venituri din alte surse Definirea veniturilor din alte surse
Art. 78. - (1) In aceasta categorie se includ, insa nu sunt limitate, urmatoarele venituri:
a) prime de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) castiguri primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial;
e) venituri primite de persoanele fizice din activitati desfasurate pe baza contractelor/conventiilor civile, incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele care sunt impozitate conform cap. II si conform optiunii exercitate de catre contribuabil. Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris, in momentul incheierii fiecarei/fiecarui conventii/contract civil si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestei/acestui conventii/contract.
(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele decat veniturile care sunt neimpozabile in conformitate cu prezentul titlu.
Art. 79. - (1) Impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.
(2) Impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final.
(3) Impozitul astfel retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.
CAPITOLUL X
Venitul net anual impozabil Stabilirea venitului net anual impozabil
Art. 80. - (1) Venitul net anual impozabil se stabileste pe fiecare sursa din categoriile de venituri mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.
(2) Veniturile din categoriile prevazute la art. 41 lit. a), c) si f), ce se realizeaza intr-o fractiune de an sau in perioade diferite ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual.
(3) Pierderea fiscala anuala inregistrata pe fiecare sursa din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si din activitati agricole se reporteaza si se completeaza cu venituri obtinute din aceeasi sursa de venit din urmatorii 5 ani fiscali.
(31) Pierderile provenind din strainatate se reporteaza si se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si sursa, realizate in strainatate, pe fiecare tara, inregistrate in urmatorii 5 ani fiscali.
(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
a) reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in urmatorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal si netransmisibil;
c) pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute la lit. a), reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului.
Declaratii de venit estimat
Art. 81. - (1) Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridica, care incep o activitate in cursul anului fiscal sunt obligati sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa.
(2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti. Declaratia privind venitul estimat se depune o data cu inregistrarea la organul fiscal a contractului incheiat intre parti.
(3) Contribuabilii care, in anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior depun, odata cu declaratia privind venitul realizat, si declaratia estimativa de venit.
(4) Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar si au optat pentru determinarea venitului net in sistem real depun, o data cu cererea de optiuni, si declaratia de venit estimat.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=22#Venitul_net_anual_impozabil
|
Rectificarea impozitului - Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal
|
Rectificarea impozitului
Art. 772. - In cazul in care, dupa autentificarea actului sau intocmirea incheierii de finalizare in procedura succesorala de catre notarul public, se constata erori sau omisiuni in calcularea si incasarea impozitului prevazut la art. 771 alin. (1) si (3), notarul public va comunica organului fiscal competent aceasta situatie, cu motivarea cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale competente vor emite decizii de impunere pentru contribuabilii desemnati la art. 771 alin. (1) si (3), in vederea incasarii impozitului. Raspunderea notarului public pentru neincasarea sau calcularea eronata a impozitului prevazut la art. 771 alin. (1) si (3) este angajata numai in cazul in care se dovedeste ca neincasarea integrala sau partiala este imputabila notarului public care, cu intentie, nu si-a indeplinit aceasta obligatie.
Obligatiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietatilor imobiliare
Art. 773. - Notarii publici au obligatia sa depuna semestrial la organul fiscal teritorial o declaratie informativa privind transferurile de proprietati imobiliare, cuprinzand urmatoarele elemente pentru fiecare tranzactie:
a) partile contractante;
b) valoarea inscrisa in documentul de transfer;
c) impozitul pe venitul din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal;
d) taxele notariale aferente transferului.
CAPITOLUL IX
Venituri din alte surse Definirea veniturilor din alte surse
Art. 78. - (1) In aceasta categorie se includ, insa nu sunt limitate, urmatoarele venituri:
a) prime de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) castiguri primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial;
e) venituri primite de persoanele fizice din activitati desfasurate pe baza contractelor/conventiilor civile, incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele care sunt impozitate conform cap. II si conform optiunii exercitate de catre contribuabil. Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris, in momentul incheierii fiecarei/fiecarui conventii/contract civil si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestei/acestui conventii/contract.
(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele decat veniturile care sunt neimpozabile in conformitate cu prezentul titlu.
Art. 79. - (1) Impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.
(2) Impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final.
(3) Impozitul astfel retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.
CAPITOLUL X
Venitul net anual impozabil Stabilirea venitului net anual impozabil
Art. 80. - (1) Venitul net anual impozabil se stabileste pe fiecare sursa din categoriile de venituri mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.
(2) Veniturile din categoriile prevazute la art. 41 lit. a), c) si f), ce se realizeaza intr-o fractiune de an sau in perioade diferite ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual.
(3) Pierderea fiscala anuala inregistrata pe fiecare sursa din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si din activitati agricole se reporteaza si se completeaza cu venituri obtinute din aceeasi sursa de venit din urmatorii 5 ani fiscali.
(31) Pierderile provenind din strainatate se reporteaza si se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si sursa, realizate in strainatate, pe fiecare tara, inregistrate in urmatorii 5 ani fiscali.
(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
a) reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in urmatorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal si netransmisibil;
c) pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute la lit. a), reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului.
Declaratii de venit estimat
Art. 81. - (1) Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridica, care incep o activitate in cursul anului fiscal sunt obligati sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa.
(2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti. Declaratia privind venitul estimat se depune o data cu inregistrarea la organul fiscal a contractului incheiat intre parti.
(3) Contribuabilii care, in anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior depun, odata cu declaratia privind venitul realizat, si declaratia estimativa de venit.
(4) Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar si au optat pentru determinarea venitului net in sistem real depun, o data cu cererea de optiuni, si declaratia de venit estimat.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=22#Declaratii_de_venit_estimat
|
Rectificarea impozitului - Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal
|
Rectificarea impozitului
Art. 772. - In cazul in care, dupa autentificarea actului sau intocmirea incheierii de finalizare in procedura succesorala de catre notarul public, se constata erori sau omisiuni in calcularea si incasarea impozitului prevazut la art. 771 alin. (1) si (3), notarul public va comunica organului fiscal competent aceasta situatie, cu motivarea cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale competente vor emite decizii de impunere pentru contribuabilii desemnati la art. 771 alin. (1) si (3), in vederea incasarii impozitului. Raspunderea notarului public pentru neincasarea sau calcularea eronata a impozitului prevazut la art. 771 alin. (1) si (3) este angajata numai in cazul in care se dovedeste ca neincasarea integrala sau partiala este imputabila notarului public care, cu intentie, nu si-a indeplinit aceasta obligatie.
Obligatiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietatilor imobiliare
Art. 773. - Notarii publici au obligatia sa depuna semestrial la organul fiscal teritorial o declaratie informativa privind transferurile de proprietati imobiliare, cuprinzand urmatoarele elemente pentru fiecare tranzactie:
a) partile contractante;
b) valoarea inscrisa in documentul de transfer;
c) impozitul pe venitul din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal;
d) taxele notariale aferente transferului.
CAPITOLUL IX
Venituri din alte surse Definirea veniturilor din alte surse
Art. 78. - (1) In aceasta categorie se includ, insa nu sunt limitate, urmatoarele venituri:
a) prime de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) castiguri primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial;
e) venituri primite de persoanele fizice din activitati desfasurate pe baza contractelor/conventiilor civile, incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele care sunt impozitate conform cap. II si conform optiunii exercitate de catre contribuabil. Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris, in momentul incheierii fiecarei/fiecarui conventii/contract civil si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestei/acestui conventii/contract.
(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele decat veniturile care sunt neimpozabile in conformitate cu prezentul titlu.
Art. 79. - (1) Impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.
(2) Impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final.
(3) Impozitul astfel retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.
CAPITOLUL X
Venitul net anual impozabil Stabilirea venitului net anual impozabil
Art. 80. - (1) Venitul net anual impozabil se stabileste pe fiecare sursa din categoriile de venituri mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.
(2) Veniturile din categoriile prevazute la art. 41 lit. a), c) si f), ce se realizeaza intr-o fractiune de an sau in perioade diferite ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual.
(3) Pierderea fiscala anuala inregistrata pe fiecare sursa din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si din activitati agricole se reporteaza si se completeaza cu venituri obtinute din aceeasi sursa de venit din urmatorii 5 ani fiscali.
(31) Pierderile provenind din strainatate se reporteaza si se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si sursa, realizate in strainatate, pe fiecare tara, inregistrate in urmatorii 5 ani fiscali.
(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
a) reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in urmatorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal si netransmisibil;
c) pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute la lit. a), reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului.
Declaratii de venit estimat
Art. 81. - (1) Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridica, care incep o activitate in cursul anului fiscal sunt obligati sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa.
(2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti. Declaratia privind venitul estimat se depune o data cu inregistrarea la organul fiscal a contractului incheiat intre parti.
(3) Contribuabilii care, in anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior depun, odata cu declaratia privind venitul realizat, si declaratia estimativa de venit.
(4) Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar si au optat pentru determinarea venitului net in sistem real depun, o data cu cererea de optiuni, si declaratia de venit estimat.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=22#Obligatiile_declarative_ale_notarilor_publici_cu_privire_la_transferul_proprietatilor_imobiliare
|
Rectificarea impozitului - Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal
|
Rectificarea impozitului
Art. 772. - In cazul in care, dupa autentificarea actului sau intocmirea incheierii de finalizare in procedura succesorala de catre notarul public, se constata erori sau omisiuni in calcularea si incasarea impozitului prevazut la art. 771 alin. (1) si (3), notarul public va comunica organului fiscal competent aceasta situatie, cu motivarea cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale competente vor emite decizii de impunere pentru contribuabilii desemnati la art. 771 alin. (1) si (3), in vederea incasarii impozitului. Raspunderea notarului public pentru neincasarea sau calcularea eronata a impozitului prevazut la art. 771 alin. (1) si (3) este angajata numai in cazul in care se dovedeste ca neincasarea integrala sau partiala este imputabila notarului public care, cu intentie, nu si-a indeplinit aceasta obligatie.
Obligatiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietatilor imobiliare
Art. 773. - Notarii publici au obligatia sa depuna semestrial la organul fiscal teritorial o declaratie informativa privind transferurile de proprietati imobiliare, cuprinzand urmatoarele elemente pentru fiecare tranzactie:
a) partile contractante;
b) valoarea inscrisa in documentul de transfer;
c) impozitul pe venitul din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal;
d) taxele notariale aferente transferului.
CAPITOLUL IX
Venituri din alte surse Definirea veniturilor din alte surse
Art. 78. - (1) In aceasta categorie se includ, insa nu sunt limitate, urmatoarele venituri:
a) prime de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) castiguri primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial;
e) venituri primite de persoanele fizice din activitati desfasurate pe baza contractelor/conventiilor civile, incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele care sunt impozitate conform cap. II si conform optiunii exercitate de catre contribuabil. Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris, in momentul incheierii fiecarei/fiecarui conventii/contract civil si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestei/acestui conventii/contract.
(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele decat veniturile care sunt neimpozabile in conformitate cu prezentul titlu.
Art. 79. - (1) Impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.
(2) Impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final.
(3) Impozitul astfel retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.
CAPITOLUL X
Venitul net anual impozabil Stabilirea venitului net anual impozabil
Art. 80. - (1) Venitul net anual impozabil se stabileste pe fiecare sursa din categoriile de venituri mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.
(2) Veniturile din categoriile prevazute la art. 41 lit. a), c) si f), ce se realizeaza intr-o fractiune de an sau in perioade diferite ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual.
(3) Pierderea fiscala anuala inregistrata pe fiecare sursa din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si din activitati agricole se reporteaza si se completeaza cu venituri obtinute din aceeasi sursa de venit din urmatorii 5 ani fiscali.
(31) Pierderile provenind din strainatate se reporteaza si se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si sursa, realizate in strainatate, pe fiecare tara, inregistrate in urmatorii 5 ani fiscali.
(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
a) reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in urmatorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal si netransmisibil;
c) pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute la lit. a), reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului.
Declaratii de venit estimat
Art. 81. - (1) Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridica, care incep o activitate in cursul anului fiscal sunt obligati sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa.
(2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti. Declaratia privind venitul estimat se depune o data cu inregistrarea la organul fiscal a contractului incheiat intre parti.
(3) Contribuabilii care, in anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior depun, odata cu declaratia privind venitul realizat, si declaratia estimativa de venit.
(4) Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar si au optat pentru determinarea venitului net in sistem real depun, o data cu cererea de optiuni, si declaratia de venit estimat.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=30
|
Identitatea si determinarea locului de rezidenta a beneficiarilor efectivi
|
Art. 1242. - (1) Romania va adopta si va asigura aplicarea pe teritoriul sau a procedurilor necesare, care sa permita agentului platitor sa identifice beneficiarii efectivi si locul lor de rezidenta, in scopul aplicarii prevederilor art. 1247-12411. Aceste proceduri trebuie sa fie in conformitate cu cerintele minime prevazute la alin. (2) si (3).
(2) Agentul platitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv in functie de cerintele minime care sunt conforme cu relatiile dintre agentul platitor si primitorul dobanzii, la data inceperii relatiei, astfel:
a) pentru relatiile contractuale incheiate inainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, respectiv numele si adresa sa, prin utilizarea informatiilor de care dispune, in special conform reglementarilor in vigoare din statul sau de stabilire si dispozitiilor Directivei 91/308/CEE, din 10 iunie 1991, privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor;
b) in cazul relatiilor contractuale incheiate sau al tranzactiilor efectuate in absenta relatiilor contractuale, incepand cu data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, constand in nume, adresa si, daca exista, numarul fiscal de identificare, atribuit de catre statul membru de rezidenta pentru scopurile fiscale. Aceste detalii vor fi stabilite pe baza pasaportului sau a cardului de identitate oficial, prezentat de beneficiarul efectiv. Daca adresa nu apare nici in pasaport, nici in cardul de identitate oficial, atunci va fi stabilita pe baza oricarui alt document doveditor de identitate prezentat de beneficiarul efectiv. Daca numarul fiscal de identificare nu este mentionat in pasaport, in cardul de identitate oficial sau in oricare alt document doveditor de identitate, incluzand, posibil, certificatul de rezidenta fiscala eliberat pentru scopuri fiscale, prezentate de beneficiarul efectiv, identitatea sa se va completa prin mentionarea datei si a locului nasterii, stabilite pe baza pasaportului sau a cardului de identitate oficial.
(3) Agentul platitor stabileste rezidenta beneficiarului efectiv, pe baza cerintelor minime care sunt conforme cu relatiile dintre agentul platitor si primitorul dobanzii la data inceperii relatiei. Sub rezerva prevederilor de mai jos, se considera ca rezidenta se afla in tara in care beneficiarul efectiv isi are adresa permanenta:
a) in cazul relatiilor contractuale incheiate inainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili rezidenta beneficiarului efectiv pe baza informatiilor de care dispune, in special ca urmare a reglementarilor in vigoare in statul sau de stabilire si a prevederilor Directivei nr. 91/308/CEE;
b) in cazul relatiilor contractuale incheiate sau al tranzactiilor efectuate in absenta relatiilor contractuale, incepand cu data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili rezidenta beneficiarului efectiv pe baza adresei mentionate in pasaport, in cardul de identitate oficial sau, daca este necesar, pe baza oricarui alt document doveditor de identitate, prezentat de beneficiarul efectiv, si in concordanta cu urmatoarea procedura: pentru persoanele fizice care prezinta pasaportul sau cardul de identitate oficial emis de catre un stat membru si care declara ele insele ca sunt rezidente intr-o tara terta, rezidenta lor va fi stabilita prin intermediul unui certificat de rezidenta fiscala, emis de o autoritate competenta a tarii terte in care persoana fizica a declarat ca este rezident. In lipsa prezentarii acestui certificat, se considera ca rezidenta este situata in statul membru care a emis pasaportul sau un alt document de identitate oficial.
Art. 1243. - (1) In sensul prezentului capitol, se intelege prin agent platitor orice operator economic care plateste dobanda sau garanteaza plata dobanzii pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv, indiferent daca operatorul este debitorul creantei care produce dobanda sau operatorul insarcinat de catre debitor sau de catre beneficiarul efectiv cu plata dobanzii sau cu garantarea platii de dobanda.
(2) Orice entitate stabilita intr-un stat membru catre care se plateste dobanda sau pentru care plata este garantata in beneficiul beneficiarului efectiv va fi, de asemenea, considerata agent platitor, la momentul platii sau garantarii unei astfel de plati. Prezenta prevedere nu se va aplica daca operatorul economic are motive sa creada, pe baza dovezilor oficiale prezentate de acea entitate, ca:
a) este o persoana juridica, cu exceptia celor prevazute la alin. (5); sau
b) profitul sau este impozitat prin aplicarea regimului general referitor la impozitarea profiturilor; sau
c) este un organism de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizat conform Directivei nr. 85/611/CEE. Un operator economic care plateste dobanda sau garanteaza plata dobanzii pentru o astfel de entitate stabilita in alt stat membru si care este considerata agent platitor, in temeiul prezentului alineat, va comunica numele si adresa entitatii si suma totala a dobanzii platite sau garantate entitatii autoritatii competente a statului membru unde este stabilit, care va transmite mai departe aceste informatii autoritatii competente din statul membru unde este stabilita entitatea.
(3) Entitatea prevazuta la alin. (2) poate totusi sa aleaga sa fie tratata, in scopul aplicarii prezentului capitol, ca un organism de plasament colectiv in valori mobiliare, asa cum acesta este prevazut la alin. (2) lit. c). Exercitarea acestei posibilitati face obiectul unui certificat emis de statul membru in care entitatea este stabilita, certificat care este prezentat operatorului economic de catre entitate. Romania va elabora norme in ceea ce priveste aceasta optiune ce poate fi exercitata de entitatile stabilite pe teritoriul sau.
(4) Atunci cand operatorul economic si entitatea vizate la alin. (2) sunt stabiliti in Romania, Romania va lua masurile necesare pentru a da asigurari ca acea entitate indeplineste prevederile prezentului capitol atunci cand actioneaza ca agent platitor.
(5) Persoanele juridice exceptate de la prevederile alin. (2) lit. a) sunt:
a) in Finlanda: avoinyhtio (y) si kommandiittiyhtio (ky)/oppet bolag si kommanditbolag;
b) in Suedia: handelsbolag (HB) si kommanditbolag (KB).
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=22#Calculul_impozitului_si_termenul_de_plata
|
Rectificarea impozitului - Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal
|
Rectificarea impozitului
Art. 772. - In cazul in care, dupa autentificarea actului sau intocmirea incheierii de finalizare in procedura succesorala de catre notarul public, se constata erori sau omisiuni in calcularea si incasarea impozitului prevazut la art. 771 alin. (1) si (3), notarul public va comunica organului fiscal competent aceasta situatie, cu motivarea cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale competente vor emite decizii de impunere pentru contribuabilii desemnati la art. 771 alin. (1) si (3), in vederea incasarii impozitului. Raspunderea notarului public pentru neincasarea sau calcularea eronata a impozitului prevazut la art. 771 alin. (1) si (3) este angajata numai in cazul in care se dovedeste ca neincasarea integrala sau partiala este imputabila notarului public care, cu intentie, nu si-a indeplinit aceasta obligatie.
Obligatiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietatilor imobiliare
Art. 773. - Notarii publici au obligatia sa depuna semestrial la organul fiscal teritorial o declaratie informativa privind transferurile de proprietati imobiliare, cuprinzand urmatoarele elemente pentru fiecare tranzactie:
a) partile contractante;
b) valoarea inscrisa in documentul de transfer;
c) impozitul pe venitul din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal;
d) taxele notariale aferente transferului.
CAPITOLUL IX
Venituri din alte surse Definirea veniturilor din alte surse
Art. 78. - (1) In aceasta categorie se includ, insa nu sunt limitate, urmatoarele venituri:
a) prime de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) castiguri primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial;
e) venituri primite de persoanele fizice din activitati desfasurate pe baza contractelor/conventiilor civile, incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele care sunt impozitate conform cap. II si conform optiunii exercitate de catre contribuabil. Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris, in momentul incheierii fiecarei/fiecarui conventii/contract civil si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestei/acestui conventii/contract.
(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele decat veniturile care sunt neimpozabile in conformitate cu prezentul titlu.
Art. 79. - (1) Impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.
(2) Impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final.
(3) Impozitul astfel retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.
CAPITOLUL X
Venitul net anual impozabil Stabilirea venitului net anual impozabil
Art. 80. - (1) Venitul net anual impozabil se stabileste pe fiecare sursa din categoriile de venituri mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.
(2) Veniturile din categoriile prevazute la art. 41 lit. a), c) si f), ce se realizeaza intr-o fractiune de an sau in perioade diferite ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual.
(3) Pierderea fiscala anuala inregistrata pe fiecare sursa din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si din activitati agricole se reporteaza si se completeaza cu venituri obtinute din aceeasi sursa de venit din urmatorii 5 ani fiscali.
(31) Pierderile provenind din strainatate se reporteaza si se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si sursa, realizate in strainatate, pe fiecare tara, inregistrate in urmatorii 5 ani fiscali.
(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
a) reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in urmatorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal si netransmisibil;
c) pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute la lit. a), reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului.
Declaratii de venit estimat
Art. 81. - (1) Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridica, care incep o activitate in cursul anului fiscal sunt obligati sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa.
(2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti. Declaratia privind venitul estimat se depune o data cu inregistrarea la organul fiscal a contractului incheiat intre parti.
(3) Contribuabilii care, in anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior depun, odata cu declaratia privind venitul realizat, si declaratia estimativa de venit.
(4) Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar si au optat pentru determinarea venitului net in sistem real depun, o data cu cererea de optiuni, si declaratia de venit estimat.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/proiectele-realizate-de-reprezentanele-institutului-cultural-r-v3.html
|
Proiectele realizate de reprezentanțele Institutului Cultural Român din străinătate în luna septembrie 2016 Institutul Cultural Român de la Beijing
|
3 septembrie / Vernisajul expoziției „Bucurie pură“, semnată de artistul român Paul Mircea Goreniuc, la sediul reprezentanței. Expoziția a cuprins 26 de picturi realizate în tehnica acrilic pe mătase și o sculptură. Expoziția a putut fi vizitată până în data de 25 octombrie 2016.
3 septembrie / La sediul reprezentanței a fost proiectat filmul „Colierul de turcoaze“ (ultimul din seria „Mărgelatu“ prezentat la sediul ICR Beijing, film dublat și subtitrat în limba chineză), în regia lui Gheorghe Vitanidis. Proiecția filmului a făcut parte din proiectul „Cinemateca românească“.
5-23 septembrie / ICR Beijing și Fundația INTER-ART au colaborat pentru organizarea „Expoziției de Artă Românească“ din cadrul Primului Simpozion Internațional de Artă de la Yinchuan (5-22 septembrie), la care au participat artiști plastici din zeci de țări. Programul simpozionului a cuprins prezentări și discuții despre artă, expoziții și excursii de documentare. Evenimentul s-a încheiat cu o expoziție internațională care a cuprins lucrările create de artiști pe parcursul prezenței lor în China. În data de 23 septembrie 2016, la sediul ICR Beijing, a avut loc dezbaterea „Arta contemporană românească prezentată în cadrul taberelor internaționale de creație“. Au luat cuvântul membrii delegației Fundației INTER-ART, artiștii Ștefan Balog, Lixandru Robert, Zoltan Balog, Emanuela Cristina Cadariu și Gheorghe Știrbu.
5-23 septembrie / Susținerea participării celei de a doua echipe de artiști români la Simpozionul Internațional de Artă de la Yinchuan – Vasile Tolan, Ionuț Theodor Barbu, Mirela Trăistaru, Marius Ovidiu și Vasinca Domnica Cornelia. Programul a cuprins discuții despre artă și prezentări, expoziții și excursii de documentare. Evenimentul s-a încheiat cu o expoziție internațională care a cuprins lucrările create de artiști pe parcursul prezenței lor în China.
14 septembrie / „Două ore în România“, proiect lunar destinat copiilor chinezi, în scopul prezentării diverselor aspecte ale culturii române. Prezentarea din luna septembrie a avut în centrul ei tema limba română. Au participat 20 de copii, cu vârste cuprinse între 6 și 13 ani, însoțiți de părinți.
20-25 septembrie / La sediul ICR Beijing, a avut loc întâlnirea sopranei românce Andreea Soare și a pianistei Alissa Zoubritski cu specialiști din domeniu și cu admiratori. Artistele au susținut prezentări despre carierele lor și au avut loc discuții despre muzica clasică occidentală și cea chineză. În data de 24 septembrie 2016, la Sala Auditorium a Conservatorului Central de Muzică din Beijing, a fost organizat, în parteneriat cu această instituție, recitalul de muzică lirică susținut de soprana Andreea Soare, cu acompaniament la pian. Recitalul a cuprins arii de opera, lied-uri, melodii, dar și două piese românești – Muntele și valea, compoziție de Valentin Doni și Ce te legeni codrule?, muzica compusă de Gheorghe Scheletti. Soprana a cântat în șapte limbi: italiană, franceză, engleză, rusă, română, germană și chineză.
21-26 septembrie / ICR Beijing, în parteneriat cu Conservatorul Central de Muzică din Beijing, l-a avut ca invitat pe maestrul Marius Mihalache, împreună cu formația sa. Au avut loc trei evenimente distincte. În data de 23 septembrie a avut loc concertul „Origini“ – maestrul Marius Mihalache și formația sa (Arabela Nicolau – voce, Lorin Mihalache – tobe, Nicu Băran – bass) au abordat un repertoriu românesc, prezentând publicului piese din diverse stiluri muzicale lăutărești, clasice, de jazz. În data de 25 septembrie, a avut loc un master-class susținut de maestrul Marius Mihalache. Acesta a vorbit despre apariția țambalului în lume (în secolul al VIII-lea și traseul pe care l-a urmat până a ajuns pe teritoriul țării noastre în secolul al XV-lea) și despre principalele etape ale evoluției sale. Apoi au fost interpretate piese de țambal din diverse perioade ale evoluției instrumentului, după pătrunderea pe teritoriul țării noastre, perioada de început (sec. XV-XVII), perioada clasică (sec. XVIII-XIX) și perioada contemporană (sec. XX și începutul sec. XXI). Cea de a treia parte a fost una interactivă: studenții chinezi au învățat să cânte la țambalul occidental piese din repertoriul românesc. În aceeași seară, maestrul Mihalache a susținut cel de-al doilea concert împreună cu formația sa. Au abordat un repertoriu românesc și universal, inclusiv o lucrare proprie, compoziția care este coloana sonoră a filmului Filantropica de Nae Caranfil. La sfârșitul concertului, maestrul Mihalache a invitat pe scenă profesorii și studenții chinezi să interpreteze împreună două piese.
Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu“ din Berlin
3 septembrie / Finisajul expoziției colective „Passengers“, curator: Christine Nippe, în cadrul căreia a fost susținută participarea artistului român Daniel Knorr. Expoziția a fost iniţiată de Institutul Finlandez în Germania și a fost organizată la Salon Dahlmann, Berlin. Expoziţia colectivă „Passengers“ a avut drept scop generarea de noi perspective asupra mobilităţii, migraţiei şi transnaţionalităţii, folosind metode etnografice pentru a explora practicile artiştilor aflaţi în tranziție, dar şi pentru a dezvolta noi concepte în istoria artei şi noi strategii curatoriale. Intitulată Welcome, lucrarea lui Daniel Knorr, prezentă în expoziţie, are ca ţintă descrierea unor puncte de transformare în societatea noastră. Tradiţia şi folclorul sunt reprezentate prin păpușile alb-negru matrioska, care sunt reînnoite printr-un fenomen social reprezentat prin păpuşa colorată Welcome, cea binevenită sau cea întâmpinată, care doreşte să ne arate viitorul, o societate pluralistă în schimbare.
6-8 septembrie / Prezentarea colecției de costume moderne de inspirație tradițională „Zestrea“, realizată de Liliana Țuroiu, la Düsseldorf, în cadrul evenimentelor dedicate împlinirii a 150 de ani de la întemeierea Dinastiei Regale. Reprezentanța a susținut inițiativa Asociației Culturale Germano-Române Atheneum din Düsseldorf în organizarea unei ample serii de manifestări consacrate împlinirii a 150 de ani de la sosirea în Principatele Unite a Principelui Carol și fondarea Dinastiei de Hohenzollern în România. Prezentarea a avut loc în cadrul actului festiv organizat la Castelul Jägerhof din Düsseldorf, reședința familiei Prințului Carol de Hohenzollern, după concertul cu piese de Wolfgang Amadeus Mozart susținut de Camerata Regală. Au mai avut loc, de asemenea: concertul oferit de Orchestra de Cameră Art din Timișoara, dedicat sărbătoririi a 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României, cu participarea sopranei Adela Zaharia, mezzosopranei Ramona Zaharia, baritonului Bogdan Baciu, basistului Bogdan Taloș și tenorului Ovidiu Purcel, cu toții soliști ai Deutsche Oper am Rhein din Düsseldorf, în program regăsindu-se piese de George Enescu, W.A. Mozart, Georges Bizet, Giuseppe Verdi, Jules Massenet; concertul omagiu oferit de Camerata Regală cu ocazia împlinirii a 115 ani de la compunerea „Rapsodiei Române“ de George Enescu; momentul coregrafic cu dansul „Cumințenia Pământului“, acompaniat muzical de „Prelude à l´unisson“ din Suita pentru Orchestră nr. 1 în Do major de George Enescu, a fost oferit de un grup de balerine din cadrul Ansamblului de Balet al Operei din Timișoara, pentru a marca 140 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Parteneri: Ministerul Afacerilor Externe al României, Muzeul Naţional al Satului București şi Grupul de la Parohia „Carpați“, Brașov.
14-17 septembrie / Participare românească la Festivalul de Literatură din Berlin: Varujan Vosganian și Cătălin Dorian Florescu, la Stadtteilbibliothek Heinrich von Kleist și Haus der Berliner Festspiele. Proiectul s-a încadrat în strategia ICR Berlin de a susţine literatura română şi participarea scriitorilor români la festivaluri literare din spaţiul german. Scriitorii Varujan Vosganian și Cătălin Dorian Florescu au fost invitați pentru a doua oară la prestigiosul Festival de Literatură din Berlin, care a avut loc anul acesta între 7 și 17 septembrie la Haus der Berliner Festspiele și în diverse biblioteci din oraș. În data de 14 septembrie, la Biblioteca Heinrich von Kleist, Cătălin Dorian Florescu și-a prezentat cel mai recent volum, Der Mann, der das Glück bringt (Bărbatul care aduce fericirea), publicat în 2016 la Editura germană C.H. Beck, iar pe 17 septembrie, publicul berlinez l-a reîntâlnit pe scriitorul Varujan Vosganian cu prilejul publicării la Editura austriacă Zsolnay a ultimului său volum Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri, în traducerea lui Ernest Wichner. Fiecare lectură a fost urmată de o discuție cu publicul. Festivalul Internaţional de literatură de la Berlin este un eveniment de prestigiu, aflat deja la a șaisprezecea ediţie, care reunește în fiecare an nume importante pe plan internaţional. Scriitori și poeți români precum Radu Aldulescu, Filip Florian, Matei Florian, T.O. Bobe, Svetlana Cârstean, Dan Sociu, Cosmin Manolache au participat la acest festival în ultimii ani.
19 septembrie / Două prezentări de carte cu tema „Între Viena și Constantinopol / Transilvania – Politica oscilantă a unui principat față de marile puteri“, la sediul ICR Berlin, în colaborare cu Deutsches Kulturforum Östliches Europa (Forumul Cultural German Europa de Est) din Potsdam. Volumele lansate au fost Siebenbürgen zwischen Habsburgermonarchie und Osmanischem Reich – Völkerrechtliche Stellung und Völkerrechtspraxis eines Ostmitteleuropäischen Fürstentums 1541-1699/Transilvania între Monarhie Habsburgică și Imperiul Otoman – Situația și practica sub aspectul Dreptului Internațional a unui Principat Est-Central-European 1541-1699, autor Gerald Volkmer și Archivführer zur Geschichte der Deutschen in Kronstadt und dem Burzenland – Wegweiser durch die Bestände des Staatsarchivs Kronstadt und des Archivs der Honterusgemeinde unter besonderer Berücksichtigung der Handschriften/Ghid arhivistic al istoriei germanilor în Brașov și în Țara Bârsei – Îndrumar prin fondurile Arhivelor Statului Brașov și ale arhivelor Comunității Honterus, cu accent pe manuscrise, autori Bernhard Heigl, Petra Rezac și Thomas Șindrilariu. Transilvania a reprezentat încă din Evul Mediu o zonă importantă de confluență culturală între Orient și Occident. Evidențierea acesteia în contextul actual prezintă în continuare interes pentru publicul german larg, precum și pentru cel avizat, în condițiile în care perioada la care se face referire în cele două volume este cea a maximei independențe statale a Transilvaniei, în care factorii interni de decizie, în mare parte germani, au putut învăța „meșteșugul politicii“.
24 septembrie – 7 octombrie / Participarea artistului Lucian Muntean la expoziția internațională „Mash up my thoughts“, organizată de LemoArt Gallery din Berlin. Expoziția face parte din proiectul „Collage 100“, dedicat tehnicii colajului, care constituie în continuare o preocupare a artiștilor contemporani. Propunerea se încadrează într-un demers mai amplu demarat de ICR „Titu Maiorescu“ Berlin prin care se doreşte încurajarea participării artiştilor, curatorilor şi galeriilor româneşti la diverse manifestări din domeniul artelor vizuale (festivaluri, târguri de artă, expoziţii) din spaţiul german. Sub titlul „Poveștile zidurilor“ – „Dada wall“, Lucian Muntean a prezentat publicului german, la celebrarea a 100 de ani de DADAism, o serie de fotografii cu zidurile Bucureștiului. Zidurile capitalei oferă trecătorilor colaje cu mesaje cu totul neașteptate și asocieri inedite de imagini, create involuntar prin deteriorarea straturilor succesive ale afișelor lipite.
30 septembrie – 18 noiembrie / Expoziţia fotografică „Bumbata“ a artistului vizual Cosmin Bumbuţ în cadrul EMOP Berlin – European Month of Photography 2016 (ediția a 7-a), la Galeria ICR Berlin. Proiectul a avut loc în urma unei selecții, care a fost anunțată public și organizată de festival. Expoziţia a cuprins o serie de fotografii realizate între anii 2005 şi 2008 în Penitenciarul Aiud, care surprind detalii din viaţa de zi cu zi a deţinuţilor, precum şi texte scrise de mână de deţinuţi – scrisori, jurnale, poezii, articole din revista închisorii – surprinse în fotografii de Cosmin Bumbuţ. Acesta i-a fotografiat în celule, la bibliotecă, în sala de sport, la cercul de goblen sau în timpul orelor de muncă, scriind poezii sau arătându-şi tatuajele, la camera intimă, alături de soţiile lor, la Comisia de eliberare condiţionată sau în ultimele momente de dinaintea eliberării. Pe parcursul vernisajului a avut loc şi un DJ-set cu Ion Dumitrescu.
Institutul Cultural Român de la Bruxelles
8 septembrie – 8 octombrie / Galerista Arielle d’Hauterives a organizat, cu sprijinul ICR Bruxelles, expoziția Facelook/Facebook Obsession a artistei Florica Prevenda, la Galeria Toison D’Or din Bruxelles. Cu prilejul vernisajului, Florica Prevenda a susţinut o scurtă prelegere despre principala sa sursă de inspiraţie şi despre tehnica artistică în care pictura şi colajul se îmbină cu asamblajul materialelor brute. Din punct de vedere tehnic, Florica Prevenda reconceptualizează arta modernă prin alternarea raporturilor dintre bi şi tridimensional, iar din punct de vedere tematic, aduce în prim plan complexitatea relaţiilor dintre individ şi societatea tehnologizată.
14 septembrie – 5 noiembrie / Expoziția de pictură Faust: Vanity and Despair a pictorului român Alexandru Cînean la Galeria MB-XL Contemporary & Modern. Cu prilejul vernisajului, prof. Jan De Maere a vorbit despre autor – pictor al Școlii de artă de la Cluj, i-a prezentat opera și i-a definit locul în expresia artei moderne. Inspirate din tragedia Faust de Johann Wolfgang von Goethe, compozițiile tânărului artist român sunt concepute ca o serie de interogații despre moarte și mântuire, dar și despre sufletul omenesc și condiția actorului, mai precis, despre confruntarea cu rolul și cu propria sa imagine.
18 septembrie / Premiera belgiană a filmului Un etaj mai jos în regia lui Radu Muntean, la Palatul Artelor Frumoase (BOZAR) din Bruxelles. Reprezentanța a susţinut participarea lui Radu Muntean la proiecţie. Înaintea acestei proiecții a rulat lungmetrajulHârtia va fi albastră,în prezența regizorului și a istoricului de film Dominique Nasta. La finalul proiecţiilor, regizorul român a participat la o sesiune de întrebări-răspunsuri cu publicul cinefil bruxellez, alături de Dominique Nasta, profesor la Master Film Studies la Université Libre de Bruxelles, autoarea cărții Contemporary Romanian Cinema. The history of an Unexpected Miracle.
20 septembrie / Participarea traducătorului Jan Willem Bos la conferința dedicată culturii și civilizației românești contemporane. Traducătorul literar Jan Willem Bos a intervenit în cadrul unei conferințe organizate de Fundația Măgura Ilvei la Biblioteca din orașul neerlandofon Sint-Niklaas (Belgia). Titlul intervenției a fost România mea (Mijn Roemenie) și a abordat subiectul culturii românești ca parte componentă a familiei de culturi europene. Conferința și dialogul cu publicul s-au desfășurat în neerlandeză. În perioada 13 septembrie – 8 octombrie, Fundația Măgura Ilvei a organizat și o expoziție retrospectivă la această bibliotecă, în care au fost prezentate proiectele dezvoltate de fundație în satul Măgura Ilvei în cei 25 de ani de activitate în folosul comunităților din mediul rural din Transilvania.
29-30 septembrie / Participarea profesorului Florin Ţurcanu la Colocviul internaţional consacrat Războiului austro-italo-prusac din 1866 la Nancy (Franța). Profesorul universitar Florin Ţurcanu a contribuit la un proiect de cercetare dedicat războiului austro-italo-prusac din 1866, la Universitatea din Nancy/Franța. Au mai participat istorici și experți din Austria, Canada, Danemarca, Franța, Germania, Italia și Polonia. Intervenția profesorului Florin Țurcanu a avut ca temă numirea „prințului străin“ și urcarea regelui Carol I pe tronul Principatelor Unite.
30 septembrie – 7 octombrie / Reprezentanța a sprijinit participarea a șase pelicule și a peste 10 profesioniști români din industria filmului la cea de-a XXXI-a ediție a Festivalului internațional al filmului francofon (FIFF) de la Namur: Tudor Giurgiu, regizor și directorul TIFF în juriul de lung metraje, Ada Solomon, expert în cadrul forumului de producție, Irina Margareta Nistor și Ioana Lazăr, reprezentante ale presei de film. În competiția de lung metraje au fost proiectate Ilegitim r.: Adrian Sitaru, în prezența actorului Robi Urs și Două lozuri r.: Paul Negoescu în prezența regizorului și a Anei Drăghici, directoarea de imagine. În competiția de scurt metraje au fost proiectate Prima Noapte r.: Andrei Tănase în prezența regizorului, O noapte la Tokoriki r.: Roxana Stroe în prezența regizoarei și a producătoarei de film Gabriela Suciu. În categoria scurt metraje extra-competiție au fost proiectate 4:15, sfârșitul lumii r.: Cătălin Rotaru și Gabi Virginia Șarga și Mă cheamă Costin r.: Radu Potcoavă. Toți actorii și regizorii care au participat în festival au prezentat filmele și au discutat cu publicul după proiecții. Filmul românesc a fost triplu premiat, în competițiile de lung și scurt metraj. În competiția oficială, Ilegitim a adus două premii: premiul pentru scenariu pentru Adrian Siatru și Alina Grigore și premiul pentru cel mai bun actor pentru Adrian Tițieni. O noapte la Tokoriki a primit premiul pentru cel mai bun scurt metraj.
|
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.