url
stringlengths 16
293
| title
stringlengths 0
331
| text
stringlengths 0
4.88M
|
|---|---|---|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html#15_şedinţe
|
Raportul preşedintelui consiliului judeţean satu mare pentru anul 2014
|
RAPORTUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN SATU MARE PENTRU ANUL 2014
Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 104, alin.(3), lit. b), ca atribuţie a preşedintelui consiliului judeţean, prezentarea consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor Consiliului Judeţean.
Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene. Deopotrivă, reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice, române şi străine, precum şi în justiţie. Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce.
În acest context urmează să fie prezentat modul în care a fost organizată şi funcţionează administraţia publică judeţeană, în vederea îndeplinirii prerogativelor conferite de lege şi a obiectivelor stabilite de comun acord, precum şi prin hotărârile adoptate în anul 2012.
Este un scurt bilanţ al activităţii administraţiei publice judeţene, al preşedintelui, al conducerii şi al aparatului de specialitate al Consiliului şi instituţiilor subordonate.
Echipa de conducere, a cărei activitate este prezentată în acest raport anual şi-a împărţit atribuţiile astfel încât coordonarea generală a revenit preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului judeţului fiindu-le delegată coordonarea unor domenii de activitate şi compartimente funcţionale din aparatul de specialitate.
Trecând la atribuţiile proprii, prima, prevăzută de lege, dar şi cea mai importantă, din care decurg şi celelalte, este asigurarea respectării Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a ordonaţelor şi hotărârilor Guvernului României, a hotărârilor Consiliului Judeţean Satu Mare şi a actelor normative. În acest sens, în perioada în care ne referim, s-a urmărit ca imediat de la adoptarea şi publicarea actelor normative, să se stabilească măsurile necesare pentru punerea în aplicare a sarcinilor reieşite din acestea prin stabilirea compartimentelor din cadrul aparatului de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate, care au obligaţii care le revin pentru ducerea la îndeplinire a acestora.
Aparatul de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate sub coordonarea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a secretarului judeţului, în funcţie de domeniul de activitate au redactat proiectele de dispoziţii şi hotărâri, în vederea emiterii sau a adoptării acestora.
În desfăşurarea sedinţelor Consiliului Judeţean s-au respectat procedurile prevăzute de Legea Administraţiei Publice Locale şi ale Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Judeţean Satu Mare, fapt ce a permis formularea de întrebări şi interpelări, exprimarea de opinii şi argumente.
Am optat permanent pentru dezvoltarea judeţului şi îmbunătăţirea serviciilor sociale asigurate de Consiliul Judeţean, pentru refacerea infrastructurii judeţului, susţinerea culturii şi a sănătăţii.
Consiliul Judeţean Satu Mare, ca autoritate deliberativă, în cursul anului 2014, s-a întrunit în plenul său în 15 şedinţe, din care 12 şedinţe ordinare şi 3 şedinţe extraordinare.
În cadrul acestora s-au dezbătut şi adoptat 204 hotărâri ale consiliului judeţean, în următorele domenii:
Aprobări de strategii, programe, proiecte de dezvoltare regională, cofinanţarea acestor proiecte, modificări şi completări la unele proiecte aprobate, luarea unor decizii în cadrul desfăşurării unor proiecte – 24 hotărâri ;
Dezvoltarea economico-socială a judeţului: aprobări de buget, rectificări, alocări de sume, virări de credite, finanţarea unor acţiuni social-culturale şi sportive de interes judeţean, precum şi acordarea unor premii speciale pentru asemenea activităţii; aprobări de împrumuturi; aprobări de preţuri medii la produse – 28 hotărâri ;
Gestionarea patrimoniului public şi privat al judeţului – 19 hotărâri ;
Furnizarea serviciilor publice de interes judeţean: servicii sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătate, cultură, tineret, sport; situaţii de urgenţă; evidenţa persoanelor; drumuri şi transport public judeţean; servicii comunitare de utilitate publică de interes judeţean – 56 hotărâri;
Aprobări de documentaţii tehnico-economice pentru lucrări de investiţii de interes judeţean, întreţinerea drumurilor judeţene – 17 hotărâri;
Organizarea internă, organizarea şi furnizarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean – 34 hotărâri;
Cooperări, asocieri, parteneriate – 16 hotărâri;
Alte domenii – 10 hotărâri.
Principalele domenii care au implicat decizia deliberativului, materializată în cele 204 hotărâri adoptate în cursul anului 2014, pot fi reprezentate grafic astfel:
Consiliul Judeţean Satu Mare şi-a desfăşurat activitatea prin cele 8 comisii de specialitate organizate pe principalele domenii de activitate.
Comisiile de specialitate ale Consiliului Judeţean Satu Mare, în cursul anului 2014, s-au întrunit pentru analizarea şi avizarea proiectelor de hotărâri, dar şi pentru discutarea şi rezolvarea altor probleme ce ţin de competenţa acestor comisii, într-un număr total de 112 şedinţe de lucru, după cum urmează:
- Comisia pentru activităţii economico-financiare – 15 şedinţe;
- Comisia pentru realizarea lucrărilor publice, construcţii şi modernizarea drumurilor de interes judeţean, investiţii – 15 şedinţe;
- Comisia de muncă şi protecţie socială, sănătate şi familie, protecţia copilului – 14 şedinţe;
- Comisia pentru protecţia mediului, turism şi agricultură – 14 şedinţe ;
- Comisia pentru învăţământ, activităţi sociale-culturale, culte, sport şi tineret – 13 şedinţe;
- Comisia pentru administrarea domeniului public şi privat al judeţului, dezvoltare urbanistică, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, amenajarea teritoriului – 10 şedinţe ;
- Comisia juridică, de desciplină, administraţie publică, relaţii cu cetăţenii, probleme ale minorităţilor – 17 şedinţe;
- Comisia de dezvoltare regională, cooperare internă şi internaţională, parteneriate interne şi internaţionale – 14 şedinţe.
În aplicarea hotărârilor adoptate de consiliul judeţean şi a altor acte normative cu incidenţă în activitatea consiliului judeţean , preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a emis un număr de 334 dispoziţii cu caracter normativ sau individual, care, pentru a deveni executorii, au fost făcute publice şi respectiv, au fost comunicate autorităţilor, instituţiilor şi persoanelor interesate.
Aceste dispoziţii s-au referit, în principal, la:
- Probleme de organizare internă, stabilirea unor măsuri interne de organizare a activităţii instituţiei, de gestionare a bunurilor de inventar, de stabilire a unor proceduri interne;
- Probleme privind organizarea activităţii personalului aparatului de specialaitate al Consiliului Judeţean, stabilirea de atribuţii pentru acesta, reîncadrări şi promovări, modificarea raportului de muncă al funcţionarilor publici şi personalului contractual;
- Numirea unor comisii şi a unor echipe de implementare a unor proiecte;
- Convocarea şedinţelor în plenul Consiliului Judeţean;
- Delegări de atribuţii şi de semnătură de către preşedintele Consiliului Judeţean;
- Modificarea şi completarea unor dispoziţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean emise anterior, precum şi revocarea unor dispoziţii.
CABINET PREŞEDINTE
Cabinetul Preşedintelui deserveşte obiectivele Consiliului Judeţean atât pe plan local, cât şi pe plan naţional, sprijină relaţiile internaţionale, eficientizează relaţia dintre Cabinetul preşedintelui cu echipele interdepartamentale, instituţionale şi cetăţeneşti, mediatizează activitățile Consiliului Județean
Cabinetul preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare are ca obiective strategice prezentarea activităţilor preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare în mod obiectiv şi în timp real pentru o cât mai bună informare a sătmărenilor, asigurarea unei legături directe cu cetăţenii prin intermediul întâlnirilor şi a audienţelor, coordonarea şi organizarea de evenimente, colaborarea şi comunicarea cu alte instituţii locale, naţionale şi transfrontaliere.
În anul 2014 au fost în audienţă aproximativ 60 de persoane. Preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a participat la aproximativ 400 de evenimente, iar biroul de presă a transmis către reprezentanţii mass-media aproximativ 300 de comunicate. Totodată cabinetul preşedintelui a fost implicat activ în organizarea de evenimente şi a redactat materiale de promovare (afişe, meşuri, bannere, materiale de protocol) ale evenimentelor şi ale Consiliului Judeţean Satu Mare.
COMPARTIMENTUL DE AUDIT INTERN
Modul de îndeplinire a atribuţiilor compartimentului de audit intern:
►A fost întocmit planul multianual pe anii 2015, 2016, 2017 in funcţie de analiza de risc.
►Au fost actualizate normele specifice datorita modificarii legislatiei in domeniu (HG 1086/2013)
►A fost actualizat registrul riscurilor , procedurile operationale , a fost realizata consilierea continua in legatura cu procesul de implementare a Sistemului de Control Managerial Intern .
►Planul de audit pe anul 2014 , a fost întocmit pe baza analizei de risc şi a referatului de justificare , structura planului de audit este in conformitate cu legislaţia in vigoare , aria propusă spre auditare fiind suficientă pentru o informare relevanta catre management despre activitatea si performanţele entităţii.
►Raportul anual pentru 2014 a fost realizat si transmis DGFPSM
►Planul de audit pe anul 2014 a fost realizat in totalitate.
Contribuţia auditului intern la îmbunătăţirea activităţii structurilor auditate se materializează în recomandarile compartimentului de audit intern sistematizate pe principalele domenii auditate: in ceea ce priveste :
-
Procesul bugetar –sistemul de control intern corespunzator planificării, angajării, lichidării, ordonanţării si plaţii cheltuielilor, a aprobării si evidenţei angajamentelor bugetare si legale, a contabilitaţii si a controlului financiar aferent este funcţional , imbunataţindu-se in urma recomandarilor efectuate .
-
Activitatea financiar contabila –sistemului de control intern care este ataşat activitaţii financiar contabile din cadrul instituţiei, cât si entitaţilor subordonate este funcţional.
-
Resurse umane – salarizare – prin concursurile desfăşurate de instituţie si entitaţile subordonate se asigură menţinerea si dezvoltarea celor mai adecvate modalităţi de asigurare cu personal competent, în general se respectă regulile sistemului de recrutare , salarizare si evaluarea personalului.
In anul 2014 au fost realizate 17 misiuni de audit public intern.
Pentru fiecare misiune se vor urmări:
- Riscurile semnificative identificate
-
Analiza privind implementarea recomandarilor
Misiunea nr.1 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin contracte de asociere pentru acţiuni social culturale si sportive.
Riscuri semnificative (identificate) :
-
întocmirea unor contracte care nu indica concret destinaţiile privind utilizarea sumelor
-
încheierea unor contracte în lipsa cererilor de finantare (sau a unor cereri incomplete)
-
realizare de deconturi pe baza de bonuri fiscale.
- lipsa proceduri în domeniul alocării unor sume pentru proiecte.
Misiunea nr.2 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin HCJ 82,83,84,86,88,89/2011 Direcţiei Generale de Asistenţă Socială si Protectia Copilului Satu Mare .
Riscuri semnificative (identificate) :
-
posibilitatea utilizarii sumelor de bani alocate pentru alte destinaţii decât cele specificate in HCJ mai sus amintite.
Misiunea nr.3 : Verificarea activitatii financiar contabile la Camera de Consultanta Agricola Satu Mare.
Riscuri semnificative (identificate ) :
- lipsa unui program de pregatire profesională a angajaţilor instituţiei
- inexistenţa unui sistem de securitate privind sistemul informatic financiar contabil
- accesarea sistemului informatic de catre persoane neautorizate
- inexistenţa unui spaţiu corespunzator pentru arhivă
Misiunea nr.4 – Auditul întocmirii bilanţului contabil si a contului de profit si pierdere a societăţilor comerciale si a regiei autonome din subordinea Consiliului Judeţean Satu Mare :
Riscuri semnificative (identificate) :
-
existenţa unor solduri nejustificate
-
diferenţe între solduri si rulajele din balanţa de verificare
-
modul eronat de calcul al impozitului pe profit
Misiunea nr.5 – Verificarea execuţiei bugetului propriu de venituri si cheltuieli a judeţului Satu Mare.
Riscuri semnificative (posibile) :
-
control intern funcţional
Misiunea nr.6 – Verificarea inventarierii patrimoniului la Biblioteca Judeteana Satu Mare
Riscuri semnificative ( identificate) :
-
neactualizarea procedurilor scrise si formalizate in urma modificarii cadrului normativ existent.
Misiunea nr.7 – Verificarea activitatii financiar contabile la Serviciul Public de Administrare a Sistemului Integrat de Management al Deseurilor din Judetul Satu Mare .
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html#34_hotărâri;
|
Raportul preşedintelui consiliului judeţean satu mare pentru anul 2014
|
RAPORTUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN SATU MARE PENTRU ANUL 2014
Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 104, alin.(3), lit. b), ca atribuţie a preşedintelui consiliului judeţean, prezentarea consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor Consiliului Judeţean.
Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene. Deopotrivă, reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice, române şi străine, precum şi în justiţie. Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce.
În acest context urmează să fie prezentat modul în care a fost organizată şi funcţionează administraţia publică judeţeană, în vederea îndeplinirii prerogativelor conferite de lege şi a obiectivelor stabilite de comun acord, precum şi prin hotărârile adoptate în anul 2012.
Este un scurt bilanţ al activităţii administraţiei publice judeţene, al preşedintelui, al conducerii şi al aparatului de specialitate al Consiliului şi instituţiilor subordonate.
Echipa de conducere, a cărei activitate este prezentată în acest raport anual şi-a împărţit atribuţiile astfel încât coordonarea generală a revenit preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului judeţului fiindu-le delegată coordonarea unor domenii de activitate şi compartimente funcţionale din aparatul de specialitate.
Trecând la atribuţiile proprii, prima, prevăzută de lege, dar şi cea mai importantă, din care decurg şi celelalte, este asigurarea respectării Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a ordonaţelor şi hotărârilor Guvernului României, a hotărârilor Consiliului Judeţean Satu Mare şi a actelor normative. În acest sens, în perioada în care ne referim, s-a urmărit ca imediat de la adoptarea şi publicarea actelor normative, să se stabilească măsurile necesare pentru punerea în aplicare a sarcinilor reieşite din acestea prin stabilirea compartimentelor din cadrul aparatului de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate, care au obligaţii care le revin pentru ducerea la îndeplinire a acestora.
Aparatul de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate sub coordonarea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a secretarului judeţului, în funcţie de domeniul de activitate au redactat proiectele de dispoziţii şi hotărâri, în vederea emiterii sau a adoptării acestora.
În desfăşurarea sedinţelor Consiliului Judeţean s-au respectat procedurile prevăzute de Legea Administraţiei Publice Locale şi ale Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Judeţean Satu Mare, fapt ce a permis formularea de întrebări şi interpelări, exprimarea de opinii şi argumente.
Am optat permanent pentru dezvoltarea judeţului şi îmbunătăţirea serviciilor sociale asigurate de Consiliul Judeţean, pentru refacerea infrastructurii judeţului, susţinerea culturii şi a sănătăţii.
Consiliul Judeţean Satu Mare, ca autoritate deliberativă, în cursul anului 2014, s-a întrunit în plenul său în 15 şedinţe, din care 12 şedinţe ordinare şi 3 şedinţe extraordinare.
În cadrul acestora s-au dezbătut şi adoptat 204 hotărâri ale consiliului judeţean, în următorele domenii:
Aprobări de strategii, programe, proiecte de dezvoltare regională, cofinanţarea acestor proiecte, modificări şi completări la unele proiecte aprobate, luarea unor decizii în cadrul desfăşurării unor proiecte – 24 hotărâri ;
Dezvoltarea economico-socială a judeţului: aprobări de buget, rectificări, alocări de sume, virări de credite, finanţarea unor acţiuni social-culturale şi sportive de interes judeţean, precum şi acordarea unor premii speciale pentru asemenea activităţii; aprobări de împrumuturi; aprobări de preţuri medii la produse – 28 hotărâri ;
Gestionarea patrimoniului public şi privat al judeţului – 19 hotărâri ;
Furnizarea serviciilor publice de interes judeţean: servicii sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătate, cultură, tineret, sport; situaţii de urgenţă; evidenţa persoanelor; drumuri şi transport public judeţean; servicii comunitare de utilitate publică de interes judeţean – 56 hotărâri;
Aprobări de documentaţii tehnico-economice pentru lucrări de investiţii de interes judeţean, întreţinerea drumurilor judeţene – 17 hotărâri;
Organizarea internă, organizarea şi furnizarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean – 34 hotărâri;
Cooperări, asocieri, parteneriate – 16 hotărâri;
Alte domenii – 10 hotărâri.
Principalele domenii care au implicat decizia deliberativului, materializată în cele 204 hotărâri adoptate în cursul anului 2014, pot fi reprezentate grafic astfel:
Consiliul Judeţean Satu Mare şi-a desfăşurat activitatea prin cele 8 comisii de specialitate organizate pe principalele domenii de activitate.
Comisiile de specialitate ale Consiliului Judeţean Satu Mare, în cursul anului 2014, s-au întrunit pentru analizarea şi avizarea proiectelor de hotărâri, dar şi pentru discutarea şi rezolvarea altor probleme ce ţin de competenţa acestor comisii, într-un număr total de 112 şedinţe de lucru, după cum urmează:
- Comisia pentru activităţii economico-financiare – 15 şedinţe;
- Comisia pentru realizarea lucrărilor publice, construcţii şi modernizarea drumurilor de interes judeţean, investiţii – 15 şedinţe;
- Comisia de muncă şi protecţie socială, sănătate şi familie, protecţia copilului – 14 şedinţe;
- Comisia pentru protecţia mediului, turism şi agricultură – 14 şedinţe ;
- Comisia pentru învăţământ, activităţi sociale-culturale, culte, sport şi tineret – 13 şedinţe;
- Comisia pentru administrarea domeniului public şi privat al judeţului, dezvoltare urbanistică, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, amenajarea teritoriului – 10 şedinţe ;
- Comisia juridică, de desciplină, administraţie publică, relaţii cu cetăţenii, probleme ale minorităţilor – 17 şedinţe;
- Comisia de dezvoltare regională, cooperare internă şi internaţională, parteneriate interne şi internaţionale – 14 şedinţe.
În aplicarea hotărârilor adoptate de consiliul judeţean şi a altor acte normative cu incidenţă în activitatea consiliului judeţean , preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a emis un număr de 334 dispoziţii cu caracter normativ sau individual, care, pentru a deveni executorii, au fost făcute publice şi respectiv, au fost comunicate autorităţilor, instituţiilor şi persoanelor interesate.
Aceste dispoziţii s-au referit, în principal, la:
- Probleme de organizare internă, stabilirea unor măsuri interne de organizare a activităţii instituţiei, de gestionare a bunurilor de inventar, de stabilire a unor proceduri interne;
- Probleme privind organizarea activităţii personalului aparatului de specialaitate al Consiliului Judeţean, stabilirea de atribuţii pentru acesta, reîncadrări şi promovări, modificarea raportului de muncă al funcţionarilor publici şi personalului contractual;
- Numirea unor comisii şi a unor echipe de implementare a unor proiecte;
- Convocarea şedinţelor în plenul Consiliului Judeţean;
- Delegări de atribuţii şi de semnătură de către preşedintele Consiliului Judeţean;
- Modificarea şi completarea unor dispoziţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean emise anterior, precum şi revocarea unor dispoziţii.
CABINET PREŞEDINTE
Cabinetul Preşedintelui deserveşte obiectivele Consiliului Judeţean atât pe plan local, cât şi pe plan naţional, sprijină relaţiile internaţionale, eficientizează relaţia dintre Cabinetul preşedintelui cu echipele interdepartamentale, instituţionale şi cetăţeneşti, mediatizează activitățile Consiliului Județean
Cabinetul preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare are ca obiective strategice prezentarea activităţilor preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare în mod obiectiv şi în timp real pentru o cât mai bună informare a sătmărenilor, asigurarea unei legături directe cu cetăţenii prin intermediul întâlnirilor şi a audienţelor, coordonarea şi organizarea de evenimente, colaborarea şi comunicarea cu alte instituţii locale, naţionale şi transfrontaliere.
În anul 2014 au fost în audienţă aproximativ 60 de persoane. Preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a participat la aproximativ 400 de evenimente, iar biroul de presă a transmis către reprezentanţii mass-media aproximativ 300 de comunicate. Totodată cabinetul preşedintelui a fost implicat activ în organizarea de evenimente şi a redactat materiale de promovare (afişe, meşuri, bannere, materiale de protocol) ale evenimentelor şi ale Consiliului Judeţean Satu Mare.
COMPARTIMENTUL DE AUDIT INTERN
Modul de îndeplinire a atribuţiilor compartimentului de audit intern:
►A fost întocmit planul multianual pe anii 2015, 2016, 2017 in funcţie de analiza de risc.
►Au fost actualizate normele specifice datorita modificarii legislatiei in domeniu (HG 1086/2013)
►A fost actualizat registrul riscurilor , procedurile operationale , a fost realizata consilierea continua in legatura cu procesul de implementare a Sistemului de Control Managerial Intern .
►Planul de audit pe anul 2014 , a fost întocmit pe baza analizei de risc şi a referatului de justificare , structura planului de audit este in conformitate cu legislaţia in vigoare , aria propusă spre auditare fiind suficientă pentru o informare relevanta catre management despre activitatea si performanţele entităţii.
►Raportul anual pentru 2014 a fost realizat si transmis DGFPSM
►Planul de audit pe anul 2014 a fost realizat in totalitate.
Contribuţia auditului intern la îmbunătăţirea activităţii structurilor auditate se materializează în recomandarile compartimentului de audit intern sistematizate pe principalele domenii auditate: in ceea ce priveste :
-
Procesul bugetar –sistemul de control intern corespunzator planificării, angajării, lichidării, ordonanţării si plaţii cheltuielilor, a aprobării si evidenţei angajamentelor bugetare si legale, a contabilitaţii si a controlului financiar aferent este funcţional , imbunataţindu-se in urma recomandarilor efectuate .
-
Activitatea financiar contabila –sistemului de control intern care este ataşat activitaţii financiar contabile din cadrul instituţiei, cât si entitaţilor subordonate este funcţional.
-
Resurse umane – salarizare – prin concursurile desfăşurate de instituţie si entitaţile subordonate se asigură menţinerea si dezvoltarea celor mai adecvate modalităţi de asigurare cu personal competent, în general se respectă regulile sistemului de recrutare , salarizare si evaluarea personalului.
In anul 2014 au fost realizate 17 misiuni de audit public intern.
Pentru fiecare misiune se vor urmări:
- Riscurile semnificative identificate
-
Analiza privind implementarea recomandarilor
Misiunea nr.1 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin contracte de asociere pentru acţiuni social culturale si sportive.
Riscuri semnificative (identificate) :
-
întocmirea unor contracte care nu indica concret destinaţiile privind utilizarea sumelor
-
încheierea unor contracte în lipsa cererilor de finantare (sau a unor cereri incomplete)
-
realizare de deconturi pe baza de bonuri fiscale.
- lipsa proceduri în domeniul alocării unor sume pentru proiecte.
Misiunea nr.2 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin HCJ 82,83,84,86,88,89/2011 Direcţiei Generale de Asistenţă Socială si Protectia Copilului Satu Mare .
Riscuri semnificative (identificate) :
-
posibilitatea utilizarii sumelor de bani alocate pentru alte destinaţii decât cele specificate in HCJ mai sus amintite.
Misiunea nr.3 : Verificarea activitatii financiar contabile la Camera de Consultanta Agricola Satu Mare.
Riscuri semnificative (identificate ) :
- lipsa unui program de pregatire profesională a angajaţilor instituţiei
- inexistenţa unui sistem de securitate privind sistemul informatic financiar contabil
- accesarea sistemului informatic de catre persoane neautorizate
- inexistenţa unui spaţiu corespunzator pentru arhivă
Misiunea nr.4 – Auditul întocmirii bilanţului contabil si a contului de profit si pierdere a societăţilor comerciale si a regiei autonome din subordinea Consiliului Judeţean Satu Mare :
Riscuri semnificative (identificate) :
-
existenţa unor solduri nejustificate
-
diferenţe între solduri si rulajele din balanţa de verificare
-
modul eronat de calcul al impozitului pe profit
Misiunea nr.5 – Verificarea execuţiei bugetului propriu de venituri si cheltuieli a judeţului Satu Mare.
Riscuri semnificative (posibile) :
-
control intern funcţional
Misiunea nr.6 – Verificarea inventarierii patrimoniului la Biblioteca Judeteana Satu Mare
Riscuri semnificative ( identificate) :
-
neactualizarea procedurilor scrise si formalizate in urma modificarii cadrului normativ existent.
Misiunea nr.7 – Verificarea activitatii financiar contabile la Serviciul Public de Administrare a Sistemului Integrat de Management al Deseurilor din Judetul Satu Mare .
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html#14_şedinţe_;
|
Raportul preşedintelui consiliului judeţean satu mare pentru anul 2014
|
RAPORTUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN SATU MARE PENTRU ANUL 2014
Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 104, alin.(3), lit. b), ca atribuţie a preşedintelui consiliului judeţean, prezentarea consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor Consiliului Judeţean.
Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene. Deopotrivă, reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice, române şi străine, precum şi în justiţie. Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce.
În acest context urmează să fie prezentat modul în care a fost organizată şi funcţionează administraţia publică judeţeană, în vederea îndeplinirii prerogativelor conferite de lege şi a obiectivelor stabilite de comun acord, precum şi prin hotărârile adoptate în anul 2012.
Este un scurt bilanţ al activităţii administraţiei publice judeţene, al preşedintelui, al conducerii şi al aparatului de specialitate al Consiliului şi instituţiilor subordonate.
Echipa de conducere, a cărei activitate este prezentată în acest raport anual şi-a împărţit atribuţiile astfel încât coordonarea generală a revenit preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului judeţului fiindu-le delegată coordonarea unor domenii de activitate şi compartimente funcţionale din aparatul de specialitate.
Trecând la atribuţiile proprii, prima, prevăzută de lege, dar şi cea mai importantă, din care decurg şi celelalte, este asigurarea respectării Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a ordonaţelor şi hotărârilor Guvernului României, a hotărârilor Consiliului Judeţean Satu Mare şi a actelor normative. În acest sens, în perioada în care ne referim, s-a urmărit ca imediat de la adoptarea şi publicarea actelor normative, să se stabilească măsurile necesare pentru punerea în aplicare a sarcinilor reieşite din acestea prin stabilirea compartimentelor din cadrul aparatului de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate, care au obligaţii care le revin pentru ducerea la îndeplinire a acestora.
Aparatul de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate sub coordonarea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a secretarului judeţului, în funcţie de domeniul de activitate au redactat proiectele de dispoziţii şi hotărâri, în vederea emiterii sau a adoptării acestora.
În desfăşurarea sedinţelor Consiliului Judeţean s-au respectat procedurile prevăzute de Legea Administraţiei Publice Locale şi ale Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Judeţean Satu Mare, fapt ce a permis formularea de întrebări şi interpelări, exprimarea de opinii şi argumente.
Am optat permanent pentru dezvoltarea judeţului şi îmbunătăţirea serviciilor sociale asigurate de Consiliul Judeţean, pentru refacerea infrastructurii judeţului, susţinerea culturii şi a sănătăţii.
Consiliul Judeţean Satu Mare, ca autoritate deliberativă, în cursul anului 2014, s-a întrunit în plenul său în 15 şedinţe, din care 12 şedinţe ordinare şi 3 şedinţe extraordinare.
În cadrul acestora s-au dezbătut şi adoptat 204 hotărâri ale consiliului judeţean, în următorele domenii:
Aprobări de strategii, programe, proiecte de dezvoltare regională, cofinanţarea acestor proiecte, modificări şi completări la unele proiecte aprobate, luarea unor decizii în cadrul desfăşurării unor proiecte – 24 hotărâri ;
Dezvoltarea economico-socială a judeţului: aprobări de buget, rectificări, alocări de sume, virări de credite, finanţarea unor acţiuni social-culturale şi sportive de interes judeţean, precum şi acordarea unor premii speciale pentru asemenea activităţii; aprobări de împrumuturi; aprobări de preţuri medii la produse – 28 hotărâri ;
Gestionarea patrimoniului public şi privat al judeţului – 19 hotărâri ;
Furnizarea serviciilor publice de interes judeţean: servicii sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătate, cultură, tineret, sport; situaţii de urgenţă; evidenţa persoanelor; drumuri şi transport public judeţean; servicii comunitare de utilitate publică de interes judeţean – 56 hotărâri;
Aprobări de documentaţii tehnico-economice pentru lucrări de investiţii de interes judeţean, întreţinerea drumurilor judeţene – 17 hotărâri;
Organizarea internă, organizarea şi furnizarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean – 34 hotărâri;
Cooperări, asocieri, parteneriate – 16 hotărâri;
Alte domenii – 10 hotărâri.
Principalele domenii care au implicat decizia deliberativului, materializată în cele 204 hotărâri adoptate în cursul anului 2014, pot fi reprezentate grafic astfel:
Consiliul Judeţean Satu Mare şi-a desfăşurat activitatea prin cele 8 comisii de specialitate organizate pe principalele domenii de activitate.
Comisiile de specialitate ale Consiliului Judeţean Satu Mare, în cursul anului 2014, s-au întrunit pentru analizarea şi avizarea proiectelor de hotărâri, dar şi pentru discutarea şi rezolvarea altor probleme ce ţin de competenţa acestor comisii, într-un număr total de 112 şedinţe de lucru, după cum urmează:
- Comisia pentru activităţii economico-financiare – 15 şedinţe;
- Comisia pentru realizarea lucrărilor publice, construcţii şi modernizarea drumurilor de interes judeţean, investiţii – 15 şedinţe;
- Comisia de muncă şi protecţie socială, sănătate şi familie, protecţia copilului – 14 şedinţe;
- Comisia pentru protecţia mediului, turism şi agricultură – 14 şedinţe ;
- Comisia pentru învăţământ, activităţi sociale-culturale, culte, sport şi tineret – 13 şedinţe;
- Comisia pentru administrarea domeniului public şi privat al judeţului, dezvoltare urbanistică, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, amenajarea teritoriului – 10 şedinţe ;
- Comisia juridică, de desciplină, administraţie publică, relaţii cu cetăţenii, probleme ale minorităţilor – 17 şedinţe;
- Comisia de dezvoltare regională, cooperare internă şi internaţională, parteneriate interne şi internaţionale – 14 şedinţe.
În aplicarea hotărârilor adoptate de consiliul judeţean şi a altor acte normative cu incidenţă în activitatea consiliului judeţean , preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a emis un număr de 334 dispoziţii cu caracter normativ sau individual, care, pentru a deveni executorii, au fost făcute publice şi respectiv, au fost comunicate autorităţilor, instituţiilor şi persoanelor interesate.
Aceste dispoziţii s-au referit, în principal, la:
- Probleme de organizare internă, stabilirea unor măsuri interne de organizare a activităţii instituţiei, de gestionare a bunurilor de inventar, de stabilire a unor proceduri interne;
- Probleme privind organizarea activităţii personalului aparatului de specialaitate al Consiliului Judeţean, stabilirea de atribuţii pentru acesta, reîncadrări şi promovări, modificarea raportului de muncă al funcţionarilor publici şi personalului contractual;
- Numirea unor comisii şi a unor echipe de implementare a unor proiecte;
- Convocarea şedinţelor în plenul Consiliului Judeţean;
- Delegări de atribuţii şi de semnătură de către preşedintele Consiliului Judeţean;
- Modificarea şi completarea unor dispoziţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean emise anterior, precum şi revocarea unor dispoziţii.
CABINET PREŞEDINTE
Cabinetul Preşedintelui deserveşte obiectivele Consiliului Judeţean atât pe plan local, cât şi pe plan naţional, sprijină relaţiile internaţionale, eficientizează relaţia dintre Cabinetul preşedintelui cu echipele interdepartamentale, instituţionale şi cetăţeneşti, mediatizează activitățile Consiliului Județean
Cabinetul preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare are ca obiective strategice prezentarea activităţilor preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare în mod obiectiv şi în timp real pentru o cât mai bună informare a sătmărenilor, asigurarea unei legături directe cu cetăţenii prin intermediul întâlnirilor şi a audienţelor, coordonarea şi organizarea de evenimente, colaborarea şi comunicarea cu alte instituţii locale, naţionale şi transfrontaliere.
În anul 2014 au fost în audienţă aproximativ 60 de persoane. Preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a participat la aproximativ 400 de evenimente, iar biroul de presă a transmis către reprezentanţii mass-media aproximativ 300 de comunicate. Totodată cabinetul preşedintelui a fost implicat activ în organizarea de evenimente şi a redactat materiale de promovare (afişe, meşuri, bannere, materiale de protocol) ale evenimentelor şi ale Consiliului Judeţean Satu Mare.
COMPARTIMENTUL DE AUDIT INTERN
Modul de îndeplinire a atribuţiilor compartimentului de audit intern:
►A fost întocmit planul multianual pe anii 2015, 2016, 2017 in funcţie de analiza de risc.
►Au fost actualizate normele specifice datorita modificarii legislatiei in domeniu (HG 1086/2013)
►A fost actualizat registrul riscurilor , procedurile operationale , a fost realizata consilierea continua in legatura cu procesul de implementare a Sistemului de Control Managerial Intern .
►Planul de audit pe anul 2014 , a fost întocmit pe baza analizei de risc şi a referatului de justificare , structura planului de audit este in conformitate cu legislaţia in vigoare , aria propusă spre auditare fiind suficientă pentru o informare relevanta catre management despre activitatea si performanţele entităţii.
►Raportul anual pentru 2014 a fost realizat si transmis DGFPSM
►Planul de audit pe anul 2014 a fost realizat in totalitate.
Contribuţia auditului intern la îmbunătăţirea activităţii structurilor auditate se materializează în recomandarile compartimentului de audit intern sistematizate pe principalele domenii auditate: in ceea ce priveste :
-
Procesul bugetar –sistemul de control intern corespunzator planificării, angajării, lichidării, ordonanţării si plaţii cheltuielilor, a aprobării si evidenţei angajamentelor bugetare si legale, a contabilitaţii si a controlului financiar aferent este funcţional , imbunataţindu-se in urma recomandarilor efectuate .
-
Activitatea financiar contabila –sistemului de control intern care este ataşat activitaţii financiar contabile din cadrul instituţiei, cât si entitaţilor subordonate este funcţional.
-
Resurse umane – salarizare – prin concursurile desfăşurate de instituţie si entitaţile subordonate se asigură menţinerea si dezvoltarea celor mai adecvate modalităţi de asigurare cu personal competent, în general se respectă regulile sistemului de recrutare , salarizare si evaluarea personalului.
In anul 2014 au fost realizate 17 misiuni de audit public intern.
Pentru fiecare misiune se vor urmări:
- Riscurile semnificative identificate
-
Analiza privind implementarea recomandarilor
Misiunea nr.1 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin contracte de asociere pentru acţiuni social culturale si sportive.
Riscuri semnificative (identificate) :
-
întocmirea unor contracte care nu indica concret destinaţiile privind utilizarea sumelor
-
încheierea unor contracte în lipsa cererilor de finantare (sau a unor cereri incomplete)
-
realizare de deconturi pe baza de bonuri fiscale.
- lipsa proceduri în domeniul alocării unor sume pentru proiecte.
Misiunea nr.2 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin HCJ 82,83,84,86,88,89/2011 Direcţiei Generale de Asistenţă Socială si Protectia Copilului Satu Mare .
Riscuri semnificative (identificate) :
-
posibilitatea utilizarii sumelor de bani alocate pentru alte destinaţii decât cele specificate in HCJ mai sus amintite.
Misiunea nr.3 : Verificarea activitatii financiar contabile la Camera de Consultanta Agricola Satu Mare.
Riscuri semnificative (identificate ) :
- lipsa unui program de pregatire profesională a angajaţilor instituţiei
- inexistenţa unui sistem de securitate privind sistemul informatic financiar contabil
- accesarea sistemului informatic de catre persoane neautorizate
- inexistenţa unui spaţiu corespunzator pentru arhivă
Misiunea nr.4 – Auditul întocmirii bilanţului contabil si a contului de profit si pierdere a societăţilor comerciale si a regiei autonome din subordinea Consiliului Judeţean Satu Mare :
Riscuri semnificative (identificate) :
-
existenţa unor solduri nejustificate
-
diferenţe între solduri si rulajele din balanţa de verificare
-
modul eronat de calcul al impozitului pe profit
Misiunea nr.5 – Verificarea execuţiei bugetului propriu de venituri si cheltuieli a judeţului Satu Mare.
Riscuri semnificative (posibile) :
-
control intern funcţional
Misiunea nr.6 – Verificarea inventarierii patrimoniului la Biblioteca Judeteana Satu Mare
Riscuri semnificative ( identificate) :
-
neactualizarea procedurilor scrise si formalizate in urma modificarii cadrului normativ existent.
Misiunea nr.7 – Verificarea activitatii financiar contabile la Serviciul Public de Administrare a Sistemului Integrat de Management al Deseurilor din Judetul Satu Mare .
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html#Misiunea_nr.6
|
Raportul preşedintelui consiliului judeţean satu mare pentru anul 2014
|
RAPORTUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN SATU MARE PENTRU ANUL 2014
Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 104, alin.(3), lit. b), ca atribuţie a preşedintelui consiliului judeţean, prezentarea consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor Consiliului Judeţean.
Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene. Deopotrivă, reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice, române şi străine, precum şi în justiţie. Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce.
În acest context urmează să fie prezentat modul în care a fost organizată şi funcţionează administraţia publică judeţeană, în vederea îndeplinirii prerogativelor conferite de lege şi a obiectivelor stabilite de comun acord, precum şi prin hotărârile adoptate în anul 2012.
Este un scurt bilanţ al activităţii administraţiei publice judeţene, al preşedintelui, al conducerii şi al aparatului de specialitate al Consiliului şi instituţiilor subordonate.
Echipa de conducere, a cărei activitate este prezentată în acest raport anual şi-a împărţit atribuţiile astfel încât coordonarea generală a revenit preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului judeţului fiindu-le delegată coordonarea unor domenii de activitate şi compartimente funcţionale din aparatul de specialitate.
Trecând la atribuţiile proprii, prima, prevăzută de lege, dar şi cea mai importantă, din care decurg şi celelalte, este asigurarea respectării Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a ordonaţelor şi hotărârilor Guvernului României, a hotărârilor Consiliului Judeţean Satu Mare şi a actelor normative. În acest sens, în perioada în care ne referim, s-a urmărit ca imediat de la adoptarea şi publicarea actelor normative, să se stabilească măsurile necesare pentru punerea în aplicare a sarcinilor reieşite din acestea prin stabilirea compartimentelor din cadrul aparatului de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate, care au obligaţii care le revin pentru ducerea la îndeplinire a acestora.
Aparatul de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate sub coordonarea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a secretarului judeţului, în funcţie de domeniul de activitate au redactat proiectele de dispoziţii şi hotărâri, în vederea emiterii sau a adoptării acestora.
În desfăşurarea sedinţelor Consiliului Judeţean s-au respectat procedurile prevăzute de Legea Administraţiei Publice Locale şi ale Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Judeţean Satu Mare, fapt ce a permis formularea de întrebări şi interpelări, exprimarea de opinii şi argumente.
Am optat permanent pentru dezvoltarea judeţului şi îmbunătăţirea serviciilor sociale asigurate de Consiliul Judeţean, pentru refacerea infrastructurii judeţului, susţinerea culturii şi a sănătăţii.
Consiliul Judeţean Satu Mare, ca autoritate deliberativă, în cursul anului 2014, s-a întrunit în plenul său în 15 şedinţe, din care 12 şedinţe ordinare şi 3 şedinţe extraordinare.
În cadrul acestora s-au dezbătut şi adoptat 204 hotărâri ale consiliului judeţean, în următorele domenii:
Aprobări de strategii, programe, proiecte de dezvoltare regională, cofinanţarea acestor proiecte, modificări şi completări la unele proiecte aprobate, luarea unor decizii în cadrul desfăşurării unor proiecte – 24 hotărâri ;
Dezvoltarea economico-socială a judeţului: aprobări de buget, rectificări, alocări de sume, virări de credite, finanţarea unor acţiuni social-culturale şi sportive de interes judeţean, precum şi acordarea unor premii speciale pentru asemenea activităţii; aprobări de împrumuturi; aprobări de preţuri medii la produse – 28 hotărâri ;
Gestionarea patrimoniului public şi privat al judeţului – 19 hotărâri ;
Furnizarea serviciilor publice de interes judeţean: servicii sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătate, cultură, tineret, sport; situaţii de urgenţă; evidenţa persoanelor; drumuri şi transport public judeţean; servicii comunitare de utilitate publică de interes judeţean – 56 hotărâri;
Aprobări de documentaţii tehnico-economice pentru lucrări de investiţii de interes judeţean, întreţinerea drumurilor judeţene – 17 hotărâri;
Organizarea internă, organizarea şi furnizarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean – 34 hotărâri;
Cooperări, asocieri, parteneriate – 16 hotărâri;
Alte domenii – 10 hotărâri.
Principalele domenii care au implicat decizia deliberativului, materializată în cele 204 hotărâri adoptate în cursul anului 2014, pot fi reprezentate grafic astfel:
Consiliul Judeţean Satu Mare şi-a desfăşurat activitatea prin cele 8 comisii de specialitate organizate pe principalele domenii de activitate.
Comisiile de specialitate ale Consiliului Judeţean Satu Mare, în cursul anului 2014, s-au întrunit pentru analizarea şi avizarea proiectelor de hotărâri, dar şi pentru discutarea şi rezolvarea altor probleme ce ţin de competenţa acestor comisii, într-un număr total de 112 şedinţe de lucru, după cum urmează:
- Comisia pentru activităţii economico-financiare – 15 şedinţe;
- Comisia pentru realizarea lucrărilor publice, construcţii şi modernizarea drumurilor de interes judeţean, investiţii – 15 şedinţe;
- Comisia de muncă şi protecţie socială, sănătate şi familie, protecţia copilului – 14 şedinţe;
- Comisia pentru protecţia mediului, turism şi agricultură – 14 şedinţe ;
- Comisia pentru învăţământ, activităţi sociale-culturale, culte, sport şi tineret – 13 şedinţe;
- Comisia pentru administrarea domeniului public şi privat al judeţului, dezvoltare urbanistică, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, amenajarea teritoriului – 10 şedinţe ;
- Comisia juridică, de desciplină, administraţie publică, relaţii cu cetăţenii, probleme ale minorităţilor – 17 şedinţe;
- Comisia de dezvoltare regională, cooperare internă şi internaţională, parteneriate interne şi internaţionale – 14 şedinţe.
În aplicarea hotărârilor adoptate de consiliul judeţean şi a altor acte normative cu incidenţă în activitatea consiliului judeţean , preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a emis un număr de 334 dispoziţii cu caracter normativ sau individual, care, pentru a deveni executorii, au fost făcute publice şi respectiv, au fost comunicate autorităţilor, instituţiilor şi persoanelor interesate.
Aceste dispoziţii s-au referit, în principal, la:
- Probleme de organizare internă, stabilirea unor măsuri interne de organizare a activităţii instituţiei, de gestionare a bunurilor de inventar, de stabilire a unor proceduri interne;
- Probleme privind organizarea activităţii personalului aparatului de specialaitate al Consiliului Judeţean, stabilirea de atribuţii pentru acesta, reîncadrări şi promovări, modificarea raportului de muncă al funcţionarilor publici şi personalului contractual;
- Numirea unor comisii şi a unor echipe de implementare a unor proiecte;
- Convocarea şedinţelor în plenul Consiliului Judeţean;
- Delegări de atribuţii şi de semnătură de către preşedintele Consiliului Judeţean;
- Modificarea şi completarea unor dispoziţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean emise anterior, precum şi revocarea unor dispoziţii.
CABINET PREŞEDINTE
Cabinetul Preşedintelui deserveşte obiectivele Consiliului Judeţean atât pe plan local, cât şi pe plan naţional, sprijină relaţiile internaţionale, eficientizează relaţia dintre Cabinetul preşedintelui cu echipele interdepartamentale, instituţionale şi cetăţeneşti, mediatizează activitățile Consiliului Județean
Cabinetul preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare are ca obiective strategice prezentarea activităţilor preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare în mod obiectiv şi în timp real pentru o cât mai bună informare a sătmărenilor, asigurarea unei legături directe cu cetăţenii prin intermediul întâlnirilor şi a audienţelor, coordonarea şi organizarea de evenimente, colaborarea şi comunicarea cu alte instituţii locale, naţionale şi transfrontaliere.
În anul 2014 au fost în audienţă aproximativ 60 de persoane. Preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a participat la aproximativ 400 de evenimente, iar biroul de presă a transmis către reprezentanţii mass-media aproximativ 300 de comunicate. Totodată cabinetul preşedintelui a fost implicat activ în organizarea de evenimente şi a redactat materiale de promovare (afişe, meşuri, bannere, materiale de protocol) ale evenimentelor şi ale Consiliului Judeţean Satu Mare.
COMPARTIMENTUL DE AUDIT INTERN
Modul de îndeplinire a atribuţiilor compartimentului de audit intern:
►A fost întocmit planul multianual pe anii 2015, 2016, 2017 in funcţie de analiza de risc.
►Au fost actualizate normele specifice datorita modificarii legislatiei in domeniu (HG 1086/2013)
►A fost actualizat registrul riscurilor , procedurile operationale , a fost realizata consilierea continua in legatura cu procesul de implementare a Sistemului de Control Managerial Intern .
►Planul de audit pe anul 2014 , a fost întocmit pe baza analizei de risc şi a referatului de justificare , structura planului de audit este in conformitate cu legislaţia in vigoare , aria propusă spre auditare fiind suficientă pentru o informare relevanta catre management despre activitatea si performanţele entităţii.
►Raportul anual pentru 2014 a fost realizat si transmis DGFPSM
►Planul de audit pe anul 2014 a fost realizat in totalitate.
Contribuţia auditului intern la îmbunătăţirea activităţii structurilor auditate se materializează în recomandarile compartimentului de audit intern sistematizate pe principalele domenii auditate: in ceea ce priveste :
-
Procesul bugetar –sistemul de control intern corespunzator planificării, angajării, lichidării, ordonanţării si plaţii cheltuielilor, a aprobării si evidenţei angajamentelor bugetare si legale, a contabilitaţii si a controlului financiar aferent este funcţional , imbunataţindu-se in urma recomandarilor efectuate .
-
Activitatea financiar contabila –sistemului de control intern care este ataşat activitaţii financiar contabile din cadrul instituţiei, cât si entitaţilor subordonate este funcţional.
-
Resurse umane – salarizare – prin concursurile desfăşurate de instituţie si entitaţile subordonate se asigură menţinerea si dezvoltarea celor mai adecvate modalităţi de asigurare cu personal competent, în general se respectă regulile sistemului de recrutare , salarizare si evaluarea personalului.
In anul 2014 au fost realizate 17 misiuni de audit public intern.
Pentru fiecare misiune se vor urmări:
- Riscurile semnificative identificate
-
Analiza privind implementarea recomandarilor
Misiunea nr.1 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin contracte de asociere pentru acţiuni social culturale si sportive.
Riscuri semnificative (identificate) :
-
întocmirea unor contracte care nu indica concret destinaţiile privind utilizarea sumelor
-
încheierea unor contracte în lipsa cererilor de finantare (sau a unor cereri incomplete)
-
realizare de deconturi pe baza de bonuri fiscale.
- lipsa proceduri în domeniul alocării unor sume pentru proiecte.
Misiunea nr.2 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin HCJ 82,83,84,86,88,89/2011 Direcţiei Generale de Asistenţă Socială si Protectia Copilului Satu Mare .
Riscuri semnificative (identificate) :
-
posibilitatea utilizarii sumelor de bani alocate pentru alte destinaţii decât cele specificate in HCJ mai sus amintite.
Misiunea nr.3 : Verificarea activitatii financiar contabile la Camera de Consultanta Agricola Satu Mare.
Riscuri semnificative (identificate ) :
- lipsa unui program de pregatire profesională a angajaţilor instituţiei
- inexistenţa unui sistem de securitate privind sistemul informatic financiar contabil
- accesarea sistemului informatic de catre persoane neautorizate
- inexistenţa unui spaţiu corespunzator pentru arhivă
Misiunea nr.4 – Auditul întocmirii bilanţului contabil si a contului de profit si pierdere a societăţilor comerciale si a regiei autonome din subordinea Consiliului Judeţean Satu Mare :
Riscuri semnificative (identificate) :
-
existenţa unor solduri nejustificate
-
diferenţe între solduri si rulajele din balanţa de verificare
-
modul eronat de calcul al impozitului pe profit
Misiunea nr.5 – Verificarea execuţiei bugetului propriu de venituri si cheltuieli a judeţului Satu Mare.
Riscuri semnificative (posibile) :
-
control intern funcţional
Misiunea nr.6 – Verificarea inventarierii patrimoniului la Biblioteca Judeteana Satu Mare
Riscuri semnificative ( identificate) :
-
neactualizarea procedurilor scrise si formalizate in urma modificarii cadrului normativ existent.
Misiunea nr.7 – Verificarea activitatii financiar contabile la Serviciul Public de Administrare a Sistemului Integrat de Management al Deseurilor din Judetul Satu Mare .
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html#_Riscuri_semnificative_(identificate)
|
Raportul preşedintelui consiliului judeţean satu mare pentru anul 2014
|
RAPORTUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN SATU MARE PENTRU ANUL 2014
Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 104, alin.(3), lit. b), ca atribuţie a preşedintelui consiliului judeţean, prezentarea consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor Consiliului Judeţean.
Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene. Deopotrivă, reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice, române şi străine, precum şi în justiţie. Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce.
În acest context urmează să fie prezentat modul în care a fost organizată şi funcţionează administraţia publică judeţeană, în vederea îndeplinirii prerogativelor conferite de lege şi a obiectivelor stabilite de comun acord, precum şi prin hotărârile adoptate în anul 2012.
Este un scurt bilanţ al activităţii administraţiei publice judeţene, al preşedintelui, al conducerii şi al aparatului de specialitate al Consiliului şi instituţiilor subordonate.
Echipa de conducere, a cărei activitate este prezentată în acest raport anual şi-a împărţit atribuţiile astfel încât coordonarea generală a revenit preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului judeţului fiindu-le delegată coordonarea unor domenii de activitate şi compartimente funcţionale din aparatul de specialitate.
Trecând la atribuţiile proprii, prima, prevăzută de lege, dar şi cea mai importantă, din care decurg şi celelalte, este asigurarea respectării Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a ordonaţelor şi hotărârilor Guvernului României, a hotărârilor Consiliului Judeţean Satu Mare şi a actelor normative. În acest sens, în perioada în care ne referim, s-a urmărit ca imediat de la adoptarea şi publicarea actelor normative, să se stabilească măsurile necesare pentru punerea în aplicare a sarcinilor reieşite din acestea prin stabilirea compartimentelor din cadrul aparatului de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate, care au obligaţii care le revin pentru ducerea la îndeplinire a acestora.
Aparatul de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate sub coordonarea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a secretarului judeţului, în funcţie de domeniul de activitate au redactat proiectele de dispoziţii şi hotărâri, în vederea emiterii sau a adoptării acestora.
În desfăşurarea sedinţelor Consiliului Judeţean s-au respectat procedurile prevăzute de Legea Administraţiei Publice Locale şi ale Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Judeţean Satu Mare, fapt ce a permis formularea de întrebări şi interpelări, exprimarea de opinii şi argumente.
Am optat permanent pentru dezvoltarea judeţului şi îmbunătăţirea serviciilor sociale asigurate de Consiliul Judeţean, pentru refacerea infrastructurii judeţului, susţinerea culturii şi a sănătăţii.
Consiliul Judeţean Satu Mare, ca autoritate deliberativă, în cursul anului 2014, s-a întrunit în plenul său în 15 şedinţe, din care 12 şedinţe ordinare şi 3 şedinţe extraordinare.
În cadrul acestora s-au dezbătut şi adoptat 204 hotărâri ale consiliului judeţean, în următorele domenii:
Aprobări de strategii, programe, proiecte de dezvoltare regională, cofinanţarea acestor proiecte, modificări şi completări la unele proiecte aprobate, luarea unor decizii în cadrul desfăşurării unor proiecte – 24 hotărâri ;
Dezvoltarea economico-socială a judeţului: aprobări de buget, rectificări, alocări de sume, virări de credite, finanţarea unor acţiuni social-culturale şi sportive de interes judeţean, precum şi acordarea unor premii speciale pentru asemenea activităţii; aprobări de împrumuturi; aprobări de preţuri medii la produse – 28 hotărâri ;
Gestionarea patrimoniului public şi privat al judeţului – 19 hotărâri ;
Furnizarea serviciilor publice de interes judeţean: servicii sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătate, cultură, tineret, sport; situaţii de urgenţă; evidenţa persoanelor; drumuri şi transport public judeţean; servicii comunitare de utilitate publică de interes judeţean – 56 hotărâri;
Aprobări de documentaţii tehnico-economice pentru lucrări de investiţii de interes judeţean, întreţinerea drumurilor judeţene – 17 hotărâri;
Organizarea internă, organizarea şi furnizarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean – 34 hotărâri;
Cooperări, asocieri, parteneriate – 16 hotărâri;
Alte domenii – 10 hotărâri.
Principalele domenii care au implicat decizia deliberativului, materializată în cele 204 hotărâri adoptate în cursul anului 2014, pot fi reprezentate grafic astfel:
Consiliul Judeţean Satu Mare şi-a desfăşurat activitatea prin cele 8 comisii de specialitate organizate pe principalele domenii de activitate.
Comisiile de specialitate ale Consiliului Judeţean Satu Mare, în cursul anului 2014, s-au întrunit pentru analizarea şi avizarea proiectelor de hotărâri, dar şi pentru discutarea şi rezolvarea altor probleme ce ţin de competenţa acestor comisii, într-un număr total de 112 şedinţe de lucru, după cum urmează:
- Comisia pentru activităţii economico-financiare – 15 şedinţe;
- Comisia pentru realizarea lucrărilor publice, construcţii şi modernizarea drumurilor de interes judeţean, investiţii – 15 şedinţe;
- Comisia de muncă şi protecţie socială, sănătate şi familie, protecţia copilului – 14 şedinţe;
- Comisia pentru protecţia mediului, turism şi agricultură – 14 şedinţe ;
- Comisia pentru învăţământ, activităţi sociale-culturale, culte, sport şi tineret – 13 şedinţe;
- Comisia pentru administrarea domeniului public şi privat al judeţului, dezvoltare urbanistică, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, amenajarea teritoriului – 10 şedinţe ;
- Comisia juridică, de desciplină, administraţie publică, relaţii cu cetăţenii, probleme ale minorităţilor – 17 şedinţe;
- Comisia de dezvoltare regională, cooperare internă şi internaţională, parteneriate interne şi internaţionale – 14 şedinţe.
În aplicarea hotărârilor adoptate de consiliul judeţean şi a altor acte normative cu incidenţă în activitatea consiliului judeţean , preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a emis un număr de 334 dispoziţii cu caracter normativ sau individual, care, pentru a deveni executorii, au fost făcute publice şi respectiv, au fost comunicate autorităţilor, instituţiilor şi persoanelor interesate.
Aceste dispoziţii s-au referit, în principal, la:
- Probleme de organizare internă, stabilirea unor măsuri interne de organizare a activităţii instituţiei, de gestionare a bunurilor de inventar, de stabilire a unor proceduri interne;
- Probleme privind organizarea activităţii personalului aparatului de specialaitate al Consiliului Judeţean, stabilirea de atribuţii pentru acesta, reîncadrări şi promovări, modificarea raportului de muncă al funcţionarilor publici şi personalului contractual;
- Numirea unor comisii şi a unor echipe de implementare a unor proiecte;
- Convocarea şedinţelor în plenul Consiliului Judeţean;
- Delegări de atribuţii şi de semnătură de către preşedintele Consiliului Judeţean;
- Modificarea şi completarea unor dispoziţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean emise anterior, precum şi revocarea unor dispoziţii.
CABINET PREŞEDINTE
Cabinetul Preşedintelui deserveşte obiectivele Consiliului Judeţean atât pe plan local, cât şi pe plan naţional, sprijină relaţiile internaţionale, eficientizează relaţia dintre Cabinetul preşedintelui cu echipele interdepartamentale, instituţionale şi cetăţeneşti, mediatizează activitățile Consiliului Județean
Cabinetul preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare are ca obiective strategice prezentarea activităţilor preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare în mod obiectiv şi în timp real pentru o cât mai bună informare a sătmărenilor, asigurarea unei legături directe cu cetăţenii prin intermediul întâlnirilor şi a audienţelor, coordonarea şi organizarea de evenimente, colaborarea şi comunicarea cu alte instituţii locale, naţionale şi transfrontaliere.
În anul 2014 au fost în audienţă aproximativ 60 de persoane. Preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a participat la aproximativ 400 de evenimente, iar biroul de presă a transmis către reprezentanţii mass-media aproximativ 300 de comunicate. Totodată cabinetul preşedintelui a fost implicat activ în organizarea de evenimente şi a redactat materiale de promovare (afişe, meşuri, bannere, materiale de protocol) ale evenimentelor şi ale Consiliului Judeţean Satu Mare.
COMPARTIMENTUL DE AUDIT INTERN
Modul de îndeplinire a atribuţiilor compartimentului de audit intern:
►A fost întocmit planul multianual pe anii 2015, 2016, 2017 in funcţie de analiza de risc.
►Au fost actualizate normele specifice datorita modificarii legislatiei in domeniu (HG 1086/2013)
►A fost actualizat registrul riscurilor , procedurile operationale , a fost realizata consilierea continua in legatura cu procesul de implementare a Sistemului de Control Managerial Intern .
►Planul de audit pe anul 2014 , a fost întocmit pe baza analizei de risc şi a referatului de justificare , structura planului de audit este in conformitate cu legislaţia in vigoare , aria propusă spre auditare fiind suficientă pentru o informare relevanta catre management despre activitatea si performanţele entităţii.
►Raportul anual pentru 2014 a fost realizat si transmis DGFPSM
►Planul de audit pe anul 2014 a fost realizat in totalitate.
Contribuţia auditului intern la îmbunătăţirea activităţii structurilor auditate se materializează în recomandarile compartimentului de audit intern sistematizate pe principalele domenii auditate: in ceea ce priveste :
-
Procesul bugetar –sistemul de control intern corespunzator planificării, angajării, lichidării, ordonanţării si plaţii cheltuielilor, a aprobării si evidenţei angajamentelor bugetare si legale, a contabilitaţii si a controlului financiar aferent este funcţional , imbunataţindu-se in urma recomandarilor efectuate .
-
Activitatea financiar contabila –sistemului de control intern care este ataşat activitaţii financiar contabile din cadrul instituţiei, cât si entitaţilor subordonate este funcţional.
-
Resurse umane – salarizare – prin concursurile desfăşurate de instituţie si entitaţile subordonate se asigură menţinerea si dezvoltarea celor mai adecvate modalităţi de asigurare cu personal competent, în general se respectă regulile sistemului de recrutare , salarizare si evaluarea personalului.
In anul 2014 au fost realizate 17 misiuni de audit public intern.
Pentru fiecare misiune se vor urmări:
- Riscurile semnificative identificate
-
Analiza privind implementarea recomandarilor
Misiunea nr.1 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin contracte de asociere pentru acţiuni social culturale si sportive.
Riscuri semnificative (identificate) :
-
întocmirea unor contracte care nu indica concret destinaţiile privind utilizarea sumelor
-
încheierea unor contracte în lipsa cererilor de finantare (sau a unor cereri incomplete)
-
realizare de deconturi pe baza de bonuri fiscale.
- lipsa proceduri în domeniul alocării unor sume pentru proiecte.
Misiunea nr.2 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin HCJ 82,83,84,86,88,89/2011 Direcţiei Generale de Asistenţă Socială si Protectia Copilului Satu Mare .
Riscuri semnificative (identificate) :
-
posibilitatea utilizarii sumelor de bani alocate pentru alte destinaţii decât cele specificate in HCJ mai sus amintite.
Misiunea nr.3 : Verificarea activitatii financiar contabile la Camera de Consultanta Agricola Satu Mare.
Riscuri semnificative (identificate ) :
- lipsa unui program de pregatire profesională a angajaţilor instituţiei
- inexistenţa unui sistem de securitate privind sistemul informatic financiar contabil
- accesarea sistemului informatic de catre persoane neautorizate
- inexistenţa unui spaţiu corespunzator pentru arhivă
Misiunea nr.4 – Auditul întocmirii bilanţului contabil si a contului de profit si pierdere a societăţilor comerciale si a regiei autonome din subordinea Consiliului Judeţean Satu Mare :
Riscuri semnificative (identificate) :
-
existenţa unor solduri nejustificate
-
diferenţe între solduri si rulajele din balanţa de verificare
-
modul eronat de calcul al impozitului pe profit
Misiunea nr.5 – Verificarea execuţiei bugetului propriu de venituri si cheltuieli a judeţului Satu Mare.
Riscuri semnificative (posibile) :
-
control intern funcţional
Misiunea nr.6 – Verificarea inventarierii patrimoniului la Biblioteca Judeteana Satu Mare
Riscuri semnificative ( identificate) :
-
neactualizarea procedurilor scrise si formalizate in urma modificarii cadrului normativ existent.
Misiunea nr.7 – Verificarea activitatii financiar contabile la Serviciul Public de Administrare a Sistemului Integrat de Management al Deseurilor din Judetul Satu Mare .
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=15#Stabilirea_venitului_net_anual_din_drepturile_de_proprietate_intelectuala
|
Stabilirea venitului net anual din activitati independente pe baza normelor de venit
|
Stabilirea venitului net anual din activitati independente pe baza normelor de venit
Art. 49. - (1) Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnata conform alin. (2) si care este desfasurata de catre contribuabil, individual, fara salariati, se determina pe baza normelor de venit.
(2) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele care contin nomenclatorul activitatilor pentru care venitul net se stabileste pe baza de norme de venit si precizeaza regulile care se utilizeaza pentru stabilirea acestor norme de venit.
(3) Directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia de a stabili si publica anual normele de venit inainte de data de 1 ianuarie a anului in care urmeaza a se aplica normele respective.
(4) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate independenta pe perioade mai mici decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic in care a fost desfasurata activitatea respectiva.
(5) Daca un contribuabil desfasoara doua sau mai multe activitati desemnate, venitul net din aceste activitati se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activitati.
(6) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate din cele prevazute la alin. (1) si o alta activitate care nu este prevazuta la alin. (1), atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii in partida simpla, conform art. 48.
(7) Daca un contribuabil desfasoara activitate de transport de persoane si de bunuri in regim de taxi si desfasoara si o alta activitate independenta, atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, conform art. 48. In acest caz, venitul net din aceste activitati nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice si de bunuri in regim de taxi.
(8) Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla pentru activitatea respectiva.
Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala
Art. 50. - (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 40% din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
(2) In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 50% din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
(3) In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevazute la alin. (1) si (2).
(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de incasari si plati referitoare la incasari. Aceasta reglementare este optionala pentru cei care considera ca isi pot indeplini obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de platitorul de venit. Acesti contribuabili au obligatia sa arhiveze si sa pastreze documentele justificative cel putin in limita termenului de prescriptie prevazut de lege.
Optiunea de a stabili venitul net anual, utilizandu-se datele din contabilitatea in partida simpla
Art. 51. - (1) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi pe baza de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net in sistem real, potrivit art. 48.
(2) Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se considera reinnoita pentru o noua perioada daca nu se depune o cerere de renuntare de catre contribuabil.
(3) Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net in sistem real se depune la organul fiscal competent pana la data de 31 ianuarie inclusiv, in cazul contribuabililor care au desfasurat activitate si in anul precedent, respectiv in termen de 15 zile de la inceperea activitatii, in cazul contribuabililor care incep activitatea in cursul anului fiscal.
Retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru unele venituri din activitati independente
Art. 52. - (1) Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
b) venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie;
c) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;
d) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele mentionate la art. 78 alin. (1) lit. e);
e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
f) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaza o persoana juridica.
(2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:
a) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. a) - e), aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut;
b) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), aplicand cota de impunere prevazuta pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;
(3) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul, cu exceptia impozitului aferent veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html?page=3
|
Obiective ale Serviciului Coordonare şi Cooperare Instituţională pe anul 2015
|
Obiective ale Serviciului Coordonare şi Cooperare Instituţională pe anul 2015
-
Comunicarea mai eficientă şi munca în echipă în cadrul serviciului;
-
Oferirea de sprijin şi îndrumare instituţiilor subordonate Consiliului Judeţean Satu Mare; monitorizarea şi gestionarea aspectelor legate de activităţile desfăşurate de către acestea prin centralizarea, întocmirea situaţiilor, redactarea rapoartelor şi oferirea unui răspuns la solicitările adresate serviciului.
-
Centralizarea fişelor comunelor;
-
Centralizarea fişelor instituţiilor subordonate;
-
Centralizarea obiectivelor instituţiilor subordonate pentru anul 2015;
-
Centralizarea rapoartelor de activitate pe anul 2014 ale instituţiilor subordonate
3. Promovarea imaginii judeţului, a potenţialului turistic, cultural şi economic pe plan local, naţional şi internaţional.
-
Organizarea evenimentelor:
-
Gala Laureaţilor Sătmăreni - 2014;
-
Caravana Culturii Sătmărene;
-
Sâmbra Oilor;
-
Festivalul Vinului;
-
Festivalul Pălincii;
-
Festivalul Fanfarelor;
-
Mitingul Aviatic;
-
Zilele Judeţului şi Ziua porţilor deschise la Consiliu Judeţean Satu Mare;
-
Festivalul Cântecului şi Dansului Codrenesc “Oţeloaia";
-
Festivalul Folcloric al Naţionalităţilor din Bogdand;
-
Organizarea şi participarea la târguri turistice;
-
Editarea de cataloage turistice, broşuri informative, pliante, ghiduri şi hărţi în vederea promovării potenţialului turistic a judeţului Satu Mare și alte materiale de promovare (căni, brelocuri branduite cu însemnele județului, semne de carte cu imagini din județ, etc.)
-
Elaborarea Agendei Culturale pentru anul 2016;
-
Editarea broșurii ”Oportunități de afaceri și investiții în comunele din județul Satu Mare”;
-
Gestiunea materialelor de promovare turistică;
4. Controlul, identificarea, gestionarea şi monitorizarea activităţilor şi a problemelor din cadrul unităţilor sanitare aflate în subordinea Consiliului Judeţean Satu Mare;
-
Monitorizarea și verificarea în teren a întreţinerii şi igienizării secţiilor reabilitate şi a calităţii serviciilor oferite în cadrul unităţilor sanitare subordonate Consiliului Judeţean Satu Mare;
-
Controlul şi verificarea, în teren, a serviciilor de pregătire, preparare şi distribuire zilnică a hranei pentru pacienţii internaţi în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare;
-
Urmărirea gradului de satisfacţie a pacienţilor internaţi;
5. Coordonarea din punct de vedere administrativ şi organizatoric a activităţii de salvare montană în judeţ
-
realizarea documentației pentru cel puțin 4 trasee montane;
-
efectuarea stagiului de pregătire cu salvatorii montani la serviciul de ambulanță județean sau U.P.U. Privind acordarea asistenței medicale de urgență la locul accidentului;
-
promovarea unei Hotărâri de Consiliu Județean privind nominalizarea cabanelor care trebuie echipate și dotate cu aparatură,instrumente și materiale necesarea desfășurării activității de salvare montană la nivelul județului;
-
realizarea bazei salvamont la Luna Șes;
-
dotarea bazei salvamont cu echipamente de radio-comunicație;
-
dotarea echipelor salvamont cu următoarele echipamente tehnice: ATV-2buc, snowmobil-1buc, autoturism de teren echipat pt salvare montană-1buc, targă UT-2buc, akije-2 buc;
6. Asigurarea publicării tuturor actelor normative ale emitenţilor din judeţ.
-
asigurarea transparenței decizionale în administrația publică locală prin publicarea în Monitorul Oficial al Județului Satu Mare a tuturor hotărârilor Consiliului Județean Satu Mare adoptate în ședințele CJSM în cursul anului 2015, precum și a hotărârilor adoptate de alte consilii locale din județ;
-
editarea, tipărirea și difuzarea unui număr de 75 exemplare din fiecare ediţie a Monitorului Oficial al Judeţului Satu Mare, corespunzător necesităţilor Judeţului Satu Mare;
-
postarea pe site-ul CJSM a Monitoarelor Oficiale ale Județului și a hotărârilor primite spre publicare în cursul anului 2015;
-
crearea şi îmbunătăţirea imaginii de instituţie publică în slujba cetăţenilor judeţului prin serviciile prestate;
-
asigurarea transparenţei decizionale în administraţia publică locală;
-
dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu alte instituţii cu activitate similară sau de altă natură;
-
creşterea continuă a calităţii serviciilor prestate;
-
îmbunătăţirea dotărilor tehnice necesare pentru buna desfăşurare a activităţii serviciului;
-
îmbunătăţirea calităţii activităţii profesionale prin instructaje interne, participarea la simpozioane şi cursuri de perfecţionare;
-
depunerea tuturor eforturilor pentru ca informaţiile să ajungă în timp cât mai util la cetăţeni.
Evenimentele de anvergură organizate de Consiliul Judeţean Satu Mare în anul 2014
-
Sărbătoarea folclorică “ Sâmbra Oilor ” – ediţia a 58 – a
Sărbătoarea “Sâmbra Oilor”, cel mai important eveniment etno-folcloric din judeţul Satu Mare, care prin valorile comune uneşte oamenii într-o societate multiculturală, a adunat în acest an 5.000 de sătmăreni şi maramureşeni. Pe dealul de la Huta Certeze şi Moişeni la data de 04 mai 2014 s-a desfăşurat cea de a 58-a ediţie, care s-a bucurat de prezenţa unui număr mare de oficialităţi printre care s-au remarcat primul-ministrul al României, Victor Ponta, vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, fostul ministru de interne Ioan Rus, europarlamentarii Ovidiu Silaghi, Ioan Mircea Pașcu, Daciana Sârbu, dar și candidați pe listele europarlamentare, Radu Moraru, Mihai Răzvan Ungureanu, Elena Udrea, Teodor Baconschi și Dan Diaconescu, președintele PPDD.
La organizarea acestui festival şi-au adus aportul Consiliul Judeţean Satu Mare, Instituţia prefectului, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, Primăria comunei Certeze, Primăria oraşului Negreşti-Oaş şi Casa de Cultură Negreşti-Oaş.
Deschiderea oficială a celei de–a 58-a ediţii a Sâmbrei Oilor a fost făcută de către preşedintele Consiliului Judeţean domnul Adrian Ştef. A urmat apoi un regal folcloric, în aplauzele publicului urcând pe scenă Maria Tripon cu Ansamblurile Oaşul şi Sânzâienele, Maria Petca Poptean şi Ansamblul Măgura din Târşolţ, Ansamblul ,,Cetatea Codrului” din Ardud, ţâpuritoarele din Racşa, Ansamblul din Tarna Mare, Ansamblul Ceatăra din Carei, Ansamblurile Folclorice din Turţ şi Ciobănaşul din Drăguşeni, ţâpuritoarele din Bixad împreună cu Irinca Man, Ansamblurile Folclorice Cununa Oaşului şi Cununiţa din Satu Mare.
Îmbrăcaţi în straie populare şi oferind un spectacol artistic cât se poate de autentic, ansamblurile şi soliştii i-au încântat pe cei prezenţi cu dansurile şi cântecele tradiţionale din Oaş şi Codru.
-
Gala Laureaţilor Sătmăreni – ediţia a VI-a
În sala Filamonicii de Stat „Dinu Lipatti” Satu Mare în ziua de 10 februarie 2014, Consiliul Judeţean Satu Mare şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare au organizat cea de-a VI-a ediţie a Galei Laureaţilor Sătmăreni, prilej cu care au fost premiate personalităţile din cultură, sport şi educaţie care în anul 2013 au avut o contribuţie majoră la promovarea valorilor judeţului Satu Mare.
Prima ediție a acestui eveniment s-a desfășurat în anul 2008 sub patronajul exclusiv al Consiliului Județean după care începând cu cea de a 2-a ediție și Primăria Satu Mare s-a alăturat Județului Satu Mare în vederea organizării și susținerii financiare a evenimentului.
Premiile au fost decernate de către preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef, vicepreşedinţii aceleiaşi instituţii, Mircea Govor şi Rudolf Riedl, şi doi viceprimari, dr. Radu Roca şi Marcela Papici.
În cadrul galei au fost acordate diplome de merit, zece diplome de excelenţă şi „Marele premiu” cel de „Premiul Anului 2013” decernat de această dată Orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat “Dinu Lipatti” Satu Mare – 100 de ani de la înfiinţarea orchestrei la Satu Mare .
Cele zece persoane nominalizate pentru diploma de excelenţă au primit şi câte o statuetă realizată de sculptorul sătmărean Radu Ciobanu.
Pentru ediţia din acest an, Consiliul Judeţean, Primăria Satu Mare şi instituţiile de cultură din judeţ au făcut 39 de nominalizări. Premiaţii au fost următorii:
1) Olimpia Satu Mare – promovarea echipei în Liga a II-a.
2) Szepessy Iosif – reprezintă interesele judeţului Satu Mare în landul Baden Württemberg, campion mondial la scrimă 1973.
3) Stahl Istvan – ziarist sportiv
4) Istvanfi Geza - olar din Ţara Oaşului
5) Grupul vocal - instrumental „2+1”
Au cucerit trofeul Europa 2013 (micul Eurovision) de la Valence – Franţa. Grupul “2+1” este format din Iulia Iepure, Bogdan Bratiş şi Carina Bodea
6) prof. Univ. Viorel Rogoz – Universitatea Tehnică Cluj Napoca -etnolog - are o contribuţie determinantă la cunoaşterea istoriei, tradiţiilor şi obiceiurilor din judeţul Satu Mare
7) Tătăran Amalia - scrimă/spadă – Clubul Sportiv Satu Mare - „regina spadei sătmărene” – a câştigat medalia de argint la individual,în cadrul Campionatelor Europene de la Budapesta şi tot argint, dar de data aceasta cu echipa României de senioare, la Campionatele Europene de la Zagreb.
8) Mćhes Kati - actriţă – Trupa „Harag György” al Teatrului de Nord Satu Mare – artist excelent, în 1999 a obţinut premiul „Harag György, iar în 2001 a obţinut premiul „Poó Lili” acordat de Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania, din 2011 este membru onorific al Trupei „Harag György”.
9) prof. Dr. Corneanu Ioan - profesor de istorie - autor a numeroase articole şi volume despre istoria sătmărenilor
10) Horvat Irina Liuba - Muzeul Judeţean Satu Mare – activitate profesională deosebită în domeniul cooperării inter-instituţionale.
În acest an, parcă mai mult decât în anii anteriori, acest eveniment a reuşit să reunească sub cupola filamonicii personalităţi marcante ai culturii şi sportului autohton dar şi şefi de instituţii, personalităţi ale vieţii politice sătmărene, profesori şi elevi.
-
Zilele Judeţului Satu Mare – ediţia II-a
Consiliul Judeţean Satu Mare a organizat în perioada 20-22 iunie Zilele Judeţului, eveniment unic în România.
Ziua Judeţului a fost stabilită pe data de 24 iunie când este şi sărbătoarea "Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul", care a devenit protectorul judeţului Satu Mare.
Timp de trei zile au avut loc spectacole de muzică uşoară si populară, şi paralel cu acest eveniment a avut loc şi Festivalul mămăligii, fiecare comună având pregătit un stand de expoziţie, căsuţe unde au avut ocazia să prezinte atât specificul culinar cât şi cultura zonei de unde provin.
Evenimentul s-a bucurat de un real succes, îmbinând în mod armonios tradiţiile, cultura, gastronomia, produsele tradiţionale, istoria şi voia bună.
IV . Festivalul Fanfarelor – ediţia a IV– a
În Parcul Central din Piaţa Libertăţii a municipiului prin implicarea Consiliului Judeţean Satu Mare, a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare şi a Muzeului Judeţean Satu Mare, în luna august s-au reluat concertele de fanfară.
Timp de patru duminici, sătmărenii pasionaţi de muzica de promenadă au fost invitaţi să participe la concertele susţinute de fanfarele din Cămin, Căpleni, Foieni şi Ardud, un adevarat tezaur de melodii, ritmuri şi trăiri.
V. Spectacolul aeronautic Miting Aviatic - Satu Mare 2014 – ediţia a VII-a
Consiliul Judeţean Satu Mare împreună cu Aeroclubul României, RA Aeroportul Satu Mare şi principalii parteneri au organizat în ziua de 28 iunie 2014 cea de a VII– a ediţie a “Mitingului Aviatic Satu Mare - 2014“, organizatorii sperând ca privitorii să petreacă împreună o zi de sâmbătă, într-o ambianţă plăcută, cu evoluţii aeriene de senzaţie şi multă distracţie.
Cei circa 15.000 de spectatori, majoritatea din judeţul Satu Mare, dar şi din Maramureş, Bihor, Sălaj şi din Ungaria au avut posibilitatea să vadă timp de peste 3 ore un spectacol aviatic de zile mari.
Sponsorii evenimentului au fost: Coca-Cola, Perla Harghitei, GerBog, Transurban, Zetea, Creative Screen şi S.C. Aurora.
La această ediţie, invitată special a fost din nou echipa de acrobaţie aeriană Baltic Bees din Letonia.
Demonstraţiile de măiestrie ale piloţilor de pe Mig 21 Lancer şi elicopterul IAR 330 Puma au încântat în mod deosebit spectatorii.
Nu au lipsit nici paraşutiştii.
A fost un show de excepţie, mitingul aviatic din acest an fiind al doilea din România ca amploare şi ca număr de participanţi la acrobaţii.
VI. Festivalul Folclorului Codrenesc “ Oţeloaia – Homoroade “ - ediţia a 58 –a
Festivalul Folclorului Codrenesc “Oţeloaia - Homoroade”, o manifestare de înaltă ţinută artistică, de importanţă naţională şi internaţională a ajuns la a 58 – a ediţie şi s-a desfăşurat în ziua de 17 august 2014.
Festivalul de la Oţeloaia, un festival al nostalgiei şi al bucuriei, este organizat în fiecare an de Consiliul Judeţean Satu Mare, Instituţia Prefectului, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, Primăria şi Consiliul Local Homoroade şi anul acesta şi cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Turism.
Conform tradiţiei, deschiderea festivă a fost făcută de oficialităţile locale şi judeţene, alături de o delegaţie din Ucraina, în prezenţa invitaţilor, a miilor de codreni dar a mai puţini iubitori de tradiţii şi folclor ca la ediţiile precedente.
Se fac eforturi considerabile pentru promovarea zonei şi includerea acesteia pe anumite trasee turistice.
S-a urmat modelul de la Zilele Judeţului - ediţia II-a, organizându-se şi la Homoroade câteva standuri de prezentare, fiind expuse produse alimentare tradiţionale cum ar fi beleş de Bogdand şi fancuri, sarmale cu păsat şi cu ciuperci, dar şi cu orez şi carne, răzălăii, cozonacii dar şi lăzi de zestre sau obiecte de podoabă, obiecte care au stârnit interesul multor privitori.
Pe scena amplasată pe marginea lacului Oţeloaia şi-au dat concursul: grupul de dansuri din Homoroade, urmat de Nicolae Mureşan, Ansamblul folcloric “Ceatăra“ din Carei, "Dănţăuşii" din Soconzel, Ansamblurile "Cununiţa" şi "Cununiţa năzdrăvană", recital Malvina Madar Iederan, Ansamblul folcloric „Cetatea Codrului Ardud”, Formaţia de dansuri „Codruletul” din Tăşnad.
Spectacolul de muzică şi dansuri populare, standurile cu produse tradiţionale arată invitaţilor că locuitorii din zona Codrului ştiu să trăiască momentele de sărbătoare şi bucuria de a aparţine acestor locuri.
VII. Festivalul Folcloric al Naţionalităţilor Bogdand – ediţia a XXIII –a
Cea de a XXIV-a ediţie a festivalului a fost organizată la data de 7 septembrie 2014 de către Consiliul Judeţean Satu Mare în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, Primăria şi Căminul Cultural Bogdand.
"Festivalul folcloric al naţionalităţilor Bogdand" este un exemplu de multiculturalitate şi demonstrează că naţionalităţile din judeţul nostru trăiesc în armonie, are caracter internaţional, de-a lungul anilor fiind prezente formaţii din judeţele învecinate precum şi din străinătate, personalităţi culturale si politice din ţară şi de peste hotare.
"Festivalul folcloric al naţionalităţilor conlocuitoare din Bogdand" a fost iniţiat de către profesorul şi etnograful Laszlo Şipoş, instructorul formaţiei ,,Roszmalint” din localitate împreună cu specialiştii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare.
Prima ediţie s-a desfăşurat în anul 1991, pe o scenă amenajată în centrul comunei şi a avut un succes deosebit atât pe plan judeţean cât şi pe plan naţional şi chiar internaţional.
În cadrul acestui festival intitulat generic "Festivalul Folcloric al Naţionalităţilor" au evoluat peste 300 de artişti amatori, Formaţia de dansuri populare Bogdand, Ansamblul folcloric „Ceatăra” Carei, Formaţia de dansuri Berekenyei Cehu Silvaniei, Formaţia de dansuri svăbeşti din Ciumeşti – seniori; Formaţia de dans „Stelele Careiului – Rrom; Ansamblul folcloric Rekettye Carei, Ansamblul folcloric „Csodaszarvas” Agriş, formaţia de dans popular din Ser etc.
Evoluţiile dansatorilor au fost apreciate de public şi răsplătite cu ropote de aplauze, festivalul ca şi la ediţiile anterioare s-a bucurat de un real succes, dovadă fiind prezenţa sutelor de localnici şi invitaţi din alte comune.
VIII. Caravana Culturii Sătmărene – ediţia a V-a
Caravana Culturii Sătmărene aflată la ce-a de a V-a ediţie după o întrerupere de un an în 2012, organizată de Consiliul Judeţean Satu Mare şi instituţiile de cultură subordonate s-a desfăşurat în perioada 24 martie – 13 aprilie pe raza judeţului Satu Mare şi cuprinde printre altele prezentare de cărţi, spectacole folclorice, dansuri populare, scenete, stand în aer liber de prezentare a obiectelor tradiţionale, stand de prezentare a cărţilor privind etnografia şi istoria judeţului Satu Mare, vernisaje de expoziţii, prezentarea revistelor editate de Consiliul Judeţean Satu Mare: Citadela şi Confluenţe.
Această manifestare dorește aducerea actului de cultură cât mai aproape de cetăţeni, și mai ales apropierea tinerilor de astfel de evenimente şi debutează în acest an la Ardud şi se va desfăşura în toate cele 6 oraşe din judeţ.
La conferința de lansare desfășurată la Primăria Ardud au participat președintele Consiliului Județean, Adrian Ștef, primarul Ovidiu Duma, directorul Casei de Cultură ”Mircea Augustin” din Ardud, Mircea Câcu.
Caravana Culturii Tradiționale s-a desfășurat pe perioada a trei săptămâni şi a poposit în:
-
24 martie – 30 martie - ARDUD - TĂŞNAD
-
31 martie – 6 aprilie - LIVADA- NEGREŞTI OAŞ
-
07 aprilie– 13 aprilie - CAREI - SATU MARE
IX. Ziua Porţilor Deschise la Consiliul Judeţean – ediţia IV- a
Conform tradiţiei Consiliul Județean Satu Mare și-a deschis porțile pentru sătmărenii care doresc să cunoască mai bine activitatea instituției. Evenimentul a început cu intonarea imnului național de către corul Liceului Teologic „Nicolae Steinhardt”.
Pentru prima dată Consiliul Judeţean a organizat în perioada 03 – 04 iunie 2010 “Ziua Porţilor Deschise la Consiliul Judeţean“ dorindu-se astfel să se evidenţieze faptul că instituţia Consiliului Judeţean Satu Mare este în slujba cetăţeanului.
Președintele Consiliului Județean, Adrian Ştef, le-a prezentat celor prezenți activitatea instituției, dar și a instituțiilor subordonate, dorind creșterea transparenței activității acestor iar vicepreședintele Consiliului Județean, domnul Mircea Govor, i-a invitat pe sătmăreni cursul să cunoască conducerea instituției și pe angajații acesteia și să afle mai multe informații despre activitatea și acțiunile întreprinse.
Fiecare instituție subordonată Consiliului Județean a avut stand de prezentare a activității. În plus au fost prezente instituțiile de cultură care nu sunt în subordinea Consiliului: Teatrul de Nord, Filarmonica de stat ”Dinu Lipatti”. Doritorii au putut vizita terasa de la etajul XV a Palatului Administrativ, de unde au văzut panorama întregului oraș, cel mai mult bucurându-se elevii și copiii de la grădinițe.
DIRECŢIA JURIDICĂ ŞI RELAŢII CU CONSILIERII
Direcţia juridică şi relaţii cu consilierii, conform organigramei, are în componenţa sa următoarele structuri:
Serviciul juridic, contencios şi secretariat;
Compartimentul relaţii cu consilierii;
Compartimentul administrare domeniu public şi privat al judeţului;
Compartimentul autoritate tutelară;
Serviciul juridic, contencios şi secretariat
- a asigurat, în condiţiile legii, reprezentarea Judeţului Satu Mare, a Consiliului Judeţean Satu Mare, a preşedintelui acestuia în faţa instanţelor de judecată sau a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, precum şi în raporturile cu alte persoane juridice sau fizice, instituţii publice sau private într-un număr de 69 de acţiuni, având ca obiect: Legea nr. 10/2001, îmbogăţire fără justă cauză, pretenţii, drepturi băneşti, acţiuni în regres, revendicare imobiliară, acţiune în constatare şi rectificare carte funciară, litigii privind Curtea de Conturi, anulare administrativ, litigii privind funcţionarii publici comunicare informaţii de interes public, plângeri contravenţionale, cereri de suspendare. Dintre acţiunile menţionate, au fost soluţionate irevocabil un număr de 25 acţiuni, restul dosarelor fiind în curs de soluţionare, la diferite grade de jurisdicţie. În aceste cauze s-a asigurat întocmirea şi redactarea acţiunilor în justiţie, formularea de întâmpinări, apeluri, recursuri, concluzii şi note scrise, exercitarea în termen a căilor de atac ordinare şi extraordinare, propunându-se măsurile prevăzute de lege pentru soluţionarea acestora;
- a ţinut evidenţa notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, republicată, cu completările şi modificările ulterioare;
- a ţinut evidenţa comunicărilor cererilor de retrocedare formulate în temeiul O.U.G nr. 94/2000, republicată, cu completările şi modificările ulterioare;
- a elaborat proiecte de acte normative şi administrative individuale, precum hotărâri ale Consiliului Judeţean Satu Mare şi dispoziţii, asigurând analiza, redactarea şi viza juridică a rapoartelor de specialitate însoţitoare, vizarea actelor cu caracter normativ şi individual, a dispoziţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare, a rapoartelor justificative însoţitoare, cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă precum şi avizarea altor acte;
- a gestionat baza informatică de date, cuprinzând cererile înaintate Comisiei judeţene pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr.112/1995 de pe lângă Consiliul Judeţean Satu Mare. În acest sens, în conformitate cu prevederile art. 49 din Legea nr.10/2001, au fost comunicate relaţiile solicitate persoanelor îndreptăţite, instanţelor judecătoreşti şi Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, precum şi copii conform cu originalul ale documentelor existente la dosar. S-a comunicat Instituţiei Prefectului Satu Mare lunar situaţia notificărilor înaintate spre soluţionare Consiliului Judeţean Satu Mare;
- a fost acordată asistenţă juridică de specialitate instituţiilor şi serviciilor publice aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Satu Mare, primarilor şi consiliilor locale din judeţul Satu Mare. La solicitarea direcţiilor de specialitate din cadrul aparatului Consiliului Judeţean Satu Mare, au fost analizate din punct de vedere juridic şi vizate în acest sens contracte, precum şi alte acte cu conţinut sau efecte juridice;
- a fost asigurată relaţia cu Secretariatul Tehnic al SNA din cadrul Ministerului Justiţiei şi a fost declanşat procesul de implementare a Strategiei Naţionale Anticorupţie la nivelul Consiliului Judeţean Satu Mare;
- au fost identificate actele normative publicate în “Monitor Oficial On-line – autentic –monitor complet”, care sunt în directă legătură cu activitatea desfăşurată de către consiliul judeţean şi care au fost comunicate prin mail, către persoanele interesate;
- au fost formulate puncte de vedere pe marginea propunerilor legislative cu incidenţă în domeniul de activitate al compartimentului, înaintate spre consultare de către Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România;
- au fost verificate documentele originale şi a fost aplicată ştampila pentru conformitate cu originalul pe actele care urmau a fi semnate de către secretarul judeţului;
- au fost îndeplinite atribuţiile prevăzute pentru implementarea prevederilor din Legea nr.176/2010.
Numărul de documente şi acte juridice şi judiciare în anul 2014 este în total de 778, iar în ceea ce priveşte activitatea de secretariat, au fost înregistrate şi operate un număr total de 2098 de documente.
Compartimentul relaţii cu consilierii:
-
a asigurat îndeplinirea formelor procedurale legale anterioare, concomitente şi posterioare adoptării/emiterii actelor administrative de autoritate, pentru un număr de 204 hotărâri ale consiliului judeţean adoptate în cadrul a 15 şedinţe, din care 12 şedinţe ordinare şi 3 şedinţe extraordinare, şi pentru un număr de dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean.
În cadrul acestor activităţi:
- a inventariat problemele preconizate a face obiectul deciziei consiliului judeţean;
- a asigurat, potrivit prevederilor legale, convocarea consilierilor judeţeni la şedinţele în plen ale consiliului judeţean;
- a asigurat convocarea şi desfăşurarea în bune condiţii a şedinţelor comisiilor de specialitate ale consiliului judeţean, punând la dispoziţia secretarilor tehnici ai acestor comisii proiectele de hotărâri şi documentaţia aferentă acestora;
- a asigurat transmiterea către consilierii judeţeni, în format electronic, a materialelor ce urmau a fi supuse dezbaterii;
- a asigurat postarea pe site-ul Consiliului Judeţean Satu Mare a comunicatelor cu privire la convocarea şedinţelor Consiliului Judeţean Satu Mare şi a proiectelor de hotărâre;
- a asigurat întocmirea şi multiplicarea dosarele de şedinţă,
- a asigurat secretariatul tehnic al şedinţelor în plen şi a întocmit procesele - verbale ale acestora.
- a gestionat evidenţa prezenţei consilierilor judeţeni la şedinţe, întocmind documentele pentru plata indemnizaţiilor acestora.
- a asigurat realizarea procedurilor privind transparenţa decizională la nivelul consiliului judeţean, conform prevederilor Legii nr. 52/2003;
- a asigurat sau a sprijinit redactarea hotărârilor adoptate, conform amendamentelor/ observaţiilor făcute în cadrul dezbaterilor;
- a asigurat îndeplinirea procedurilor posterioare adoptării/emiterii actelor administrative de autoritate, respectiv comunicarea / publicarea acestora şi controlul de legalitate.
- a asigurat postarea pe site-ul Consiliului Judeţean Satu Mare a minutelor şedinţelor Consiliului Judeţean Satu Mare şi a proceselor verbale ale şedinţelor Consiliului Judeţean Satu Mare;
- a asigurat evidenţa hotărârilor adoptate de Consiliul Judeţean Satu Mare şi ale dispoziţiilor preşedintelui, prin înregistrarea, păstrarea şi predarea acestora spre arhivare.
- a asigurat redactarea expunerilor de motive, proiectelor de hotărâri şi rapoartelor de specialitate cu incidenţă în domeniul de activitate al compartimentului, precum şi avizarea juridică a rapoartelor de specialitate şi a referatelor ce au însoţit aceste proiecte;
- a acordat consultanţă/asistenţă juridică de specialitate celorlalte direcţii/ servicii/ compartimente din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean, precum şi instituţiilor, regiilor şi societăţilor comerciale aflate în subordinea/sub autoritatea consiliului judeţean;
- a asigurat îndeplinirea procedurilor legale în vederea înregistrării la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci a unei mărci verbale individuale de interes judeţean : ”OPORTUNITĂŢI DE AFACERI ŞI INVESTIŢII ÎN JUDEŢUL SATU MARE”.
Numărul de documente şi acte gestionate, prelucrate şi soluţionate în anul 2014 la nivelul compartimentului, a fost de 199 acte.
Compartimentul administrare domeniu public şi privat al judeţului:
- a actualizat (operând modificări de poziții) Inventarul bunurilor aflate în domeniul public al județului Satu Mare, constituit în prezent dintr-un număr de 246 poziții, reprezentând 82 de incinte (terenuri cu construcții aferente) şi 39 de drumuri județene;
- a identificat şi a asigurat îndeplinirea procedurilor şi formalităților legale în vederea preluării în domeniul public al județului Satu Mare a unor bunuri imobile de interes județean (Ex: Imobilul - clădire ,,Centru de recuperare şi reabilitare neuropsihică”- municipiul Carei, str. Tireamului nr. 14, imobilul - clădire ,,Centru social cu destinaţie miltifuncţională pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului din judeţul Satu Mare” – comuna Lazuri, localitatea Noroieni, str. Principală nr. 21);
- a identificat şi a asigurat îndeplinirea procedurilor şi formalităților legale în vederea constiuirii dreptului de administrare a unor instituții subordonate consiliului judeţ ean asupra unor bunuri imobile de interes județean, aflate în domeniul public al judeţului Satu Mare (Ex: Imobilul - clădire ,,Centru de recuperare şi reabilitare neuropsihică”- municipiul Carei, str. Tireamului nr. 14, imobilul - clădire ,,Centru social cu destinaţie miltifuncţională pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului din judeţul Satu Mare” – comuna Lazuri, localitatea Noroieni, str. Principală nr. 21) precum şi a retragerii dreptului de administrare constituit în favoarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare asupra imobilului aflat în domeniul public al judeţului Satu Mare, situat în municipiul Satu Mare str. Tudor Vladimirescu nr. 7;
- a identificat şi a propus măsuri pentru buna gestionare a bunurilor imobile din patrimoniul județului;
- a asigurat continuarea derulării procedurilor legale în vederea înscrierii dreptului de administrare la cartea funciară pentru 32 de bunuri aflate în domeniul public al județului Satu Mare,
- a asigurat continuarea derulării procedurilor legale în vederea înscrierii la cartea funciară a bunurilor imobile aflate în domeniul public sau privat al județului Satu Mare. În acest sens, în baza acordurilor- cadru de servicii încheiate între județul Satu Mare şi S.C. Syntax S.R.L., a monitorizat un număr de 3 contracte de servicii, fiind întocmite şi recepţionate un număr de 4 documentații cadastrale. A finalizat operațiunile de înscriere la cartea funciară pentru un număr de 4 imobile aflate în domeniul public al judeţului;
- a elaborat şi justificat prin întocmirea rapoartelor de specialitate, proiectele de hotărâri cu incidență în domeniul administrării bunurilor aflate în proprietatea publică sau privată a județului, respectiv: atribuiri în folosință gratuită, dări în administrare, retragere drept de administrare, aprobări privind exercitarea dreptului de uz şi servitute, aprobări privind preluarea unor imobile în domeniul public al județului Satu Mare şi în administrarea Consiliului Județean Satu Mare, aprobări privind închirierea prin licitaţie publică cu strigare a unor imobile/ părţi din imobile aflate în domeniul public al judeţului Satu Mare şi în administrarea instituțiilor/regiilor subordonate sau aflate sub autoritatea consiliului judeţean, . În asigurarea ducerii la îndeplinire a hotărârilor adoptate de Consiliul Județean Satu Mare, cu incidență în domeniul propriu de activitate, a asigurat întocmirea actelor juridice aferente, respectiv: contracte, protocoale de predare-preluare, procese verbale de predare-primire.
- a acordat asistență de specialitate unităților administrativ – teritoriale de pe raza județului Satu Mare (59 de comune, 4 oraşe şi 2 municipii) în activitatea de inventariere şi evidență a bunurilor din domeniul public al acestora şi a centralizat datele primite;
- au fost iniţiate două proiecte de Hotărâre de Guvern având ca şi obiect modificarea anexei nr. 1, respectiv a anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului României nr. 967/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Satu Mare, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comuneol din judeţul Satu Mare;
- a formulat puncte de vedere pe marginea propunerilor legislative cu incidenţă în domeniul de activitate al compartimentului, înaintate spre consultare de către Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România;
- a soluţionat cererile/petiţiile adresate Consiliului Judeţean Satu Mare cu incidenţă în domeniul de activitate al compartimentului, formulându-se în acest sens răspunsuri conform legislaţiei în vigoare;
- a acordat consultanţă/asistenţă juridică de specialitate celorlalte direcţii/ servicii/ compartimente din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean, precum şi instituţiilor, regiilor şi societăţilor comerciale aflate în subordinea/sub autoritatea consiliului judeţean, cu privire la domeniul de activitate al compartimentului;
- a participat la lucrările de inventariere a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii din patrimoniul judeţului Satu Mare;
- a participat în Comisiile de analiză şi verificare a propunerilor unor instituţii subordonate Consiliului Judeţean Satu Mare, privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe şi casarea unor obiecte de inventar (Spitalului de Pneumoftizilogie Satu Mare, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Satu Mare );
- a asigurat îndeplinirea atribuţiilor în calitate, de membru în comisii de preluare administrare (Ex : spaţii din imobilul situat în municipiul Satu Mare, str. Petőfi Sándor nr. 32) şi în folosinţă gratuită a unor bunuri imobile (Ex: ,,Cămin pentru persoane vârstnice Viile Satu Mare);
- a asigurat Secretariatul tehnic al Comisiei pentru administrarea domeniului public şi privat al județului, dezvoltare urbanistică, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, amenajarea teritoriului;
- a asigurat Secretariatul tehnic al Comisiei judeţene privind vânzarea spaţiilor cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical, sens în care a fost organizată o licitaţie publică cu strigare conform prevederilor O.U.G. nr.68/2008;
Numărul de documente şi acte gestionate, prelucrate şi soluţionate în anul 2014 la nivelul compartimentului, a fost de 586 acte.
Compartimentul autoritate tutelară
- a asigurat, în condiţiile legii, reprezentarea Consiliului Judeţean Satu Mare, a Comisiei pentru Protecţia Copilului Satu Mare precum şi a Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Satu Mare în faţa instanţelor de judecată, într-un număr de 8 dosare, având ca obiect pretenţii, refuz acordare drepturi protecţie socială, anulare act administrativ. Dintre acestea, au fost soluţionate un nr. de 3 acţiuni, restul dosarelor fiind în curs de soluţionare aflându-se în diferite grade de jurisdicţie. În aceste cauze s-a asigurat întocmirea şi redactarea acţiunilor în justiţie, formularea de întâmpinări, apeluri, recursuri, concluzii şi note scrise, exercitarea în termen a căilor de atac, propunându-se măsurile prevăzute de lege în vederea soluţionării acestora.
- a participat la şedinţele de lucru ale Comisiei de evaluare internă pentru aplicarea Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, fiind membru în această comisie, conform Dispoziţiei nr.49/2012 a preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare;
- a asigurat soluţionarea cererilor/petiţiilor adresate Consiliului Judeţean Satu Mare pe probleme de asistenţă socială şi protecţia copilului, oferind îndrumări şi explicaţii conform legislaţiei în vigoare;
- a asigurat redactarea proiectelor de hotărâri ale consiliului judeţean cu incidenţă în domeniul de activitate al compartimentului, precum şi redactarea şi avizarea juridică a rapoartelor de specialitate ce au însoţit aceste proiecte.
- a asigurat secretariatul tehnic al Comisiei de muncă şi protecţie socială, sănătate şi familie, protecţia copilului.
Numărul de documente gestionate, prelucrate şi soluţionate în anul 2014 la nivelul compartimentului a fost de 154.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html#Riscuri_semnificative_(identificate)
|
Raportul preşedintelui consiliului judeţean satu mare pentru anul 2014
|
RAPORTUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN SATU MARE PENTRU ANUL 2014
Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 104, alin.(3), lit. b), ca atribuţie a preşedintelui consiliului judeţean, prezentarea consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor Consiliului Judeţean.
Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene. Deopotrivă, reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice, române şi străine, precum şi în justiţie. Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce.
În acest context urmează să fie prezentat modul în care a fost organizată şi funcţionează administraţia publică judeţeană, în vederea îndeplinirii prerogativelor conferite de lege şi a obiectivelor stabilite de comun acord, precum şi prin hotărârile adoptate în anul 2012.
Este un scurt bilanţ al activităţii administraţiei publice judeţene, al preşedintelui, al conducerii şi al aparatului de specialitate al Consiliului şi instituţiilor subordonate.
Echipa de conducere, a cărei activitate este prezentată în acest raport anual şi-a împărţit atribuţiile astfel încât coordonarea generală a revenit preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului judeţului fiindu-le delegată coordonarea unor domenii de activitate şi compartimente funcţionale din aparatul de specialitate.
Trecând la atribuţiile proprii, prima, prevăzută de lege, dar şi cea mai importantă, din care decurg şi celelalte, este asigurarea respectării Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a ordonaţelor şi hotărârilor Guvernului României, a hotărârilor Consiliului Judeţean Satu Mare şi a actelor normative. În acest sens, în perioada în care ne referim, s-a urmărit ca imediat de la adoptarea şi publicarea actelor normative, să se stabilească măsurile necesare pentru punerea în aplicare a sarcinilor reieşite din acestea prin stabilirea compartimentelor din cadrul aparatului de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate, care au obligaţii care le revin pentru ducerea la îndeplinire a acestora.
Aparatul de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate sub coordonarea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a secretarului judeţului, în funcţie de domeniul de activitate au redactat proiectele de dispoziţii şi hotărâri, în vederea emiterii sau a adoptării acestora.
În desfăşurarea sedinţelor Consiliului Judeţean s-au respectat procedurile prevăzute de Legea Administraţiei Publice Locale şi ale Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Judeţean Satu Mare, fapt ce a permis formularea de întrebări şi interpelări, exprimarea de opinii şi argumente.
Am optat permanent pentru dezvoltarea judeţului şi îmbunătăţirea serviciilor sociale asigurate de Consiliul Judeţean, pentru refacerea infrastructurii judeţului, susţinerea culturii şi a sănătăţii.
Consiliul Judeţean Satu Mare, ca autoritate deliberativă, în cursul anului 2014, s-a întrunit în plenul său în 15 şedinţe, din care 12 şedinţe ordinare şi 3 şedinţe extraordinare.
În cadrul acestora s-au dezbătut şi adoptat 204 hotărâri ale consiliului judeţean, în următorele domenii:
Aprobări de strategii, programe, proiecte de dezvoltare regională, cofinanţarea acestor proiecte, modificări şi completări la unele proiecte aprobate, luarea unor decizii în cadrul desfăşurării unor proiecte – 24 hotărâri ;
Dezvoltarea economico-socială a judeţului: aprobări de buget, rectificări, alocări de sume, virări de credite, finanţarea unor acţiuni social-culturale şi sportive de interes judeţean, precum şi acordarea unor premii speciale pentru asemenea activităţii; aprobări de împrumuturi; aprobări de preţuri medii la produse – 28 hotărâri ;
Gestionarea patrimoniului public şi privat al judeţului – 19 hotărâri ;
Furnizarea serviciilor publice de interes judeţean: servicii sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătate, cultură, tineret, sport; situaţii de urgenţă; evidenţa persoanelor; drumuri şi transport public judeţean; servicii comunitare de utilitate publică de interes judeţean – 56 hotărâri;
Aprobări de documentaţii tehnico-economice pentru lucrări de investiţii de interes judeţean, întreţinerea drumurilor judeţene – 17 hotărâri;
Organizarea internă, organizarea şi furnizarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean – 34 hotărâri;
Cooperări, asocieri, parteneriate – 16 hotărâri;
Alte domenii – 10 hotărâri.
Principalele domenii care au implicat decizia deliberativului, materializată în cele 204 hotărâri adoptate în cursul anului 2014, pot fi reprezentate grafic astfel:
Consiliul Judeţean Satu Mare şi-a desfăşurat activitatea prin cele 8 comisii de specialitate organizate pe principalele domenii de activitate.
Comisiile de specialitate ale Consiliului Judeţean Satu Mare, în cursul anului 2014, s-au întrunit pentru analizarea şi avizarea proiectelor de hotărâri, dar şi pentru discutarea şi rezolvarea altor probleme ce ţin de competenţa acestor comisii, într-un număr total de 112 şedinţe de lucru, după cum urmează:
- Comisia pentru activităţii economico-financiare – 15 şedinţe;
- Comisia pentru realizarea lucrărilor publice, construcţii şi modernizarea drumurilor de interes judeţean, investiţii – 15 şedinţe;
- Comisia de muncă şi protecţie socială, sănătate şi familie, protecţia copilului – 14 şedinţe;
- Comisia pentru protecţia mediului, turism şi agricultură – 14 şedinţe ;
- Comisia pentru învăţământ, activităţi sociale-culturale, culte, sport şi tineret – 13 şedinţe;
- Comisia pentru administrarea domeniului public şi privat al judeţului, dezvoltare urbanistică, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, amenajarea teritoriului – 10 şedinţe ;
- Comisia juridică, de desciplină, administraţie publică, relaţii cu cetăţenii, probleme ale minorităţilor – 17 şedinţe;
- Comisia de dezvoltare regională, cooperare internă şi internaţională, parteneriate interne şi internaţionale – 14 şedinţe.
În aplicarea hotărârilor adoptate de consiliul judeţean şi a altor acte normative cu incidenţă în activitatea consiliului judeţean , preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a emis un număr de 334 dispoziţii cu caracter normativ sau individual, care, pentru a deveni executorii, au fost făcute publice şi respectiv, au fost comunicate autorităţilor, instituţiilor şi persoanelor interesate.
Aceste dispoziţii s-au referit, în principal, la:
- Probleme de organizare internă, stabilirea unor măsuri interne de organizare a activităţii instituţiei, de gestionare a bunurilor de inventar, de stabilire a unor proceduri interne;
- Probleme privind organizarea activităţii personalului aparatului de specialaitate al Consiliului Judeţean, stabilirea de atribuţii pentru acesta, reîncadrări şi promovări, modificarea raportului de muncă al funcţionarilor publici şi personalului contractual;
- Numirea unor comisii şi a unor echipe de implementare a unor proiecte;
- Convocarea şedinţelor în plenul Consiliului Judeţean;
- Delegări de atribuţii şi de semnătură de către preşedintele Consiliului Judeţean;
- Modificarea şi completarea unor dispoziţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean emise anterior, precum şi revocarea unor dispoziţii.
CABINET PREŞEDINTE
Cabinetul Preşedintelui deserveşte obiectivele Consiliului Judeţean atât pe plan local, cât şi pe plan naţional, sprijină relaţiile internaţionale, eficientizează relaţia dintre Cabinetul preşedintelui cu echipele interdepartamentale, instituţionale şi cetăţeneşti, mediatizează activitățile Consiliului Județean
Cabinetul preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare are ca obiective strategice prezentarea activităţilor preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare în mod obiectiv şi în timp real pentru o cât mai bună informare a sătmărenilor, asigurarea unei legături directe cu cetăţenii prin intermediul întâlnirilor şi a audienţelor, coordonarea şi organizarea de evenimente, colaborarea şi comunicarea cu alte instituţii locale, naţionale şi transfrontaliere.
În anul 2014 au fost în audienţă aproximativ 60 de persoane. Preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a participat la aproximativ 400 de evenimente, iar biroul de presă a transmis către reprezentanţii mass-media aproximativ 300 de comunicate. Totodată cabinetul preşedintelui a fost implicat activ în organizarea de evenimente şi a redactat materiale de promovare (afişe, meşuri, bannere, materiale de protocol) ale evenimentelor şi ale Consiliului Judeţean Satu Mare.
COMPARTIMENTUL DE AUDIT INTERN
Modul de îndeplinire a atribuţiilor compartimentului de audit intern:
►A fost întocmit planul multianual pe anii 2015, 2016, 2017 in funcţie de analiza de risc.
►Au fost actualizate normele specifice datorita modificarii legislatiei in domeniu (HG 1086/2013)
►A fost actualizat registrul riscurilor , procedurile operationale , a fost realizata consilierea continua in legatura cu procesul de implementare a Sistemului de Control Managerial Intern .
►Planul de audit pe anul 2014 , a fost întocmit pe baza analizei de risc şi a referatului de justificare , structura planului de audit este in conformitate cu legislaţia in vigoare , aria propusă spre auditare fiind suficientă pentru o informare relevanta catre management despre activitatea si performanţele entităţii.
►Raportul anual pentru 2014 a fost realizat si transmis DGFPSM
►Planul de audit pe anul 2014 a fost realizat in totalitate.
Contribuţia auditului intern la îmbunătăţirea activităţii structurilor auditate se materializează în recomandarile compartimentului de audit intern sistematizate pe principalele domenii auditate: in ceea ce priveste :
-
Procesul bugetar –sistemul de control intern corespunzator planificării, angajării, lichidării, ordonanţării si plaţii cheltuielilor, a aprobării si evidenţei angajamentelor bugetare si legale, a contabilitaţii si a controlului financiar aferent este funcţional , imbunataţindu-se in urma recomandarilor efectuate .
-
Activitatea financiar contabila –sistemului de control intern care este ataşat activitaţii financiar contabile din cadrul instituţiei, cât si entitaţilor subordonate este funcţional.
-
Resurse umane – salarizare – prin concursurile desfăşurate de instituţie si entitaţile subordonate se asigură menţinerea si dezvoltarea celor mai adecvate modalităţi de asigurare cu personal competent, în general se respectă regulile sistemului de recrutare , salarizare si evaluarea personalului.
In anul 2014 au fost realizate 17 misiuni de audit public intern.
Pentru fiecare misiune se vor urmări:
- Riscurile semnificative identificate
-
Analiza privind implementarea recomandarilor
Misiunea nr.1 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin contracte de asociere pentru acţiuni social culturale si sportive.
Riscuri semnificative (identificate) :
-
întocmirea unor contracte care nu indica concret destinaţiile privind utilizarea sumelor
-
încheierea unor contracte în lipsa cererilor de finantare (sau a unor cereri incomplete)
-
realizare de deconturi pe baza de bonuri fiscale.
- lipsa proceduri în domeniul alocării unor sume pentru proiecte.
Misiunea nr.2 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin HCJ 82,83,84,86,88,89/2011 Direcţiei Generale de Asistenţă Socială si Protectia Copilului Satu Mare .
Riscuri semnificative (identificate) :
-
posibilitatea utilizarii sumelor de bani alocate pentru alte destinaţii decât cele specificate in HCJ mai sus amintite.
Misiunea nr.3 : Verificarea activitatii financiar contabile la Camera de Consultanta Agricola Satu Mare.
Riscuri semnificative (identificate ) :
- lipsa unui program de pregatire profesională a angajaţilor instituţiei
- inexistenţa unui sistem de securitate privind sistemul informatic financiar contabil
- accesarea sistemului informatic de catre persoane neautorizate
- inexistenţa unui spaţiu corespunzator pentru arhivă
Misiunea nr.4 – Auditul întocmirii bilanţului contabil si a contului de profit si pierdere a societăţilor comerciale si a regiei autonome din subordinea Consiliului Judeţean Satu Mare :
Riscuri semnificative (identificate) :
-
existenţa unor solduri nejustificate
-
diferenţe între solduri si rulajele din balanţa de verificare
-
modul eronat de calcul al impozitului pe profit
Misiunea nr.5 – Verificarea execuţiei bugetului propriu de venituri si cheltuieli a judeţului Satu Mare.
Riscuri semnificative (posibile) :
-
control intern funcţional
Misiunea nr.6 – Verificarea inventarierii patrimoniului la Biblioteca Judeteana Satu Mare
Riscuri semnificative ( identificate) :
-
neactualizarea procedurilor scrise si formalizate in urma modificarii cadrului normativ existent.
Misiunea nr.7 – Verificarea activitatii financiar contabile la Serviciul Public de Administrare a Sistemului Integrat de Management al Deseurilor din Judetul Satu Mare .
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/scopul-si-sfera-de-cuprindere-a-codului-fiscal.html?page=23
|
Stabilirea platilor anticipate de impozit
|
Art. 82. - (1) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare, precum si venituri din activitati agricole sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care platile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa.
(2) Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursa de venit, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, dupa caz, prin emiterea unei decizii care se comunica contribuabililor, potrivit legii. In cazul impunerilor efectuate dupa expirarea termenelor de plata prevazute la alin. (3), contribuabilii au obligatia efectuarii platilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plata al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat in anul precedent si suma reprezentand plati anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaza pe termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit estimativ depuse in luna decembrie nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei pana la sfarsitul anului urmand sa fie supus impozitarii, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaratiei privind venitul realizat. Platile anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel:
a) pe baza contractului incheiat intre parti; sau
b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in partida simpla, potrivit optiunii. In cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosintei bunurilor reprezinta echivalentul in lei al unei sume in valuta, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta celei in care se efectueaza impunerea.
(3) Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectueaza potrivit deciziei emise pe baza declaratiei privind venitul realizat. Contribuabilii care determina venitul net din activitati agricole, potrivit art. 72 si 73, datoreaza plati anticipate catre bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, in doua rate egale, astfel: 50% din impozit, pana la data de 1 septembrie inclusiv, si 50% din impozit, pana la data de 15 noiembrie inclusiv.
(4) Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
(5) Pentru stabilirea platilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, in toate situatiile in care a fost depusa o declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul net din declaratia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, dupa caz. La stabilirea platilor anticipate se utilizeaza cota de impozit de 16%, prevazuta la art. 43 alin. (1).
Art. 83. - (1) Contribuabilii care realizeaza, individual sau intr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din activitati agricole determinate in sistem real au obligatia de a depune o declaratie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului. Declaratia privind venitul realizat se completeaza pentru fiecare sursa si categorie de venit. Pentru veniturile realizate intr-o forma de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.
(2) Declaratia privind venitul realizat se completeaza si pentru castigul net anual/pierderea neta anuala, generata de:
a) tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise;
b) operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.
(3) Nu se depun declaratii privind venitul realizat, pentru urmatoarele categorii de venituri:
a) venituri nete determinate pe baza de norme de venit, cu exceptia contribuabililor care au depus declaratii de venit estimativ in luna decembrie si pentru care nu s-au stabilit plati anticipate, conform legii;
b) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate salariilor, pentru care informatiile sunt cuprinse in fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevazuti la art. 60;
c) venituri din investitii, cu exceptia celor prevazute la alin. (2), precum si venituri din premii si din jocuri de noroc, a caror impunere este finala;
d) venituri din pensii;
e) venituri din activitati agricole a caror impunere este finala, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);
f) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;
g) venituri din alte surse.
Stabilirea si plata impozitului pe venitul net anual impozabil
Art. 84. - (1) Impozitul pe venitul net anual impozabil/castigul net anual datorat este calculat de organul fiscal, pe baza declaratiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil/castigul net anual din anul fiscal respectiv, cu exceptia prevederilor art. 67 alin. (3) lit. a).
(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume, reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, castigul net anual din transferul titlurilor de valoare, castigul net anual din operatiuni de vanzarecumpa rare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen, pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.
(3) Organul fiscal competent are obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe:
a) venitul net anual impozabil;
b) castigul net anual din transferul titlurilor de valoare;
c) castigul net anual din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.
(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) si (3) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.
(5) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, in intervalul si in forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
(6) Diferentele de impozit ramase de achitat conform deciziei de impunere anuala se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza sumele stabilite potrivit reglementarilor in materie, privind colectarea creantelor bugetare.
CAPITOLUL XI
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html#112_şedinţe_de_lucru
|
Raportul preşedintelui consiliului judeţean satu mare pentru anul 2014
|
RAPORTUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN SATU MARE PENTRU ANUL 2014
Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 104, alin.(3), lit. b), ca atribuţie a preşedintelui consiliului judeţean, prezentarea consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor Consiliului Judeţean.
Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene. Deopotrivă, reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice, române şi străine, precum şi în justiţie. Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce.
În acest context urmează să fie prezentat modul în care a fost organizată şi funcţionează administraţia publică judeţeană, în vederea îndeplinirii prerogativelor conferite de lege şi a obiectivelor stabilite de comun acord, precum şi prin hotărârile adoptate în anul 2012.
Este un scurt bilanţ al activităţii administraţiei publice judeţene, al preşedintelui, al conducerii şi al aparatului de specialitate al Consiliului şi instituţiilor subordonate.
Echipa de conducere, a cărei activitate este prezentată în acest raport anual şi-a împărţit atribuţiile astfel încât coordonarea generală a revenit preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului judeţului fiindu-le delegată coordonarea unor domenii de activitate şi compartimente funcţionale din aparatul de specialitate.
Trecând la atribuţiile proprii, prima, prevăzută de lege, dar şi cea mai importantă, din care decurg şi celelalte, este asigurarea respectării Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a ordonaţelor şi hotărârilor Guvernului României, a hotărârilor Consiliului Judeţean Satu Mare şi a actelor normative. În acest sens, în perioada în care ne referim, s-a urmărit ca imediat de la adoptarea şi publicarea actelor normative, să se stabilească măsurile necesare pentru punerea în aplicare a sarcinilor reieşite din acestea prin stabilirea compartimentelor din cadrul aparatului de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate, care au obligaţii care le revin pentru ducerea la îndeplinire a acestora.
Aparatul de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate sub coordonarea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a secretarului judeţului, în funcţie de domeniul de activitate au redactat proiectele de dispoziţii şi hotărâri, în vederea emiterii sau a adoptării acestora.
În desfăşurarea sedinţelor Consiliului Judeţean s-au respectat procedurile prevăzute de Legea Administraţiei Publice Locale şi ale Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Judeţean Satu Mare, fapt ce a permis formularea de întrebări şi interpelări, exprimarea de opinii şi argumente.
Am optat permanent pentru dezvoltarea judeţului şi îmbunătăţirea serviciilor sociale asigurate de Consiliul Judeţean, pentru refacerea infrastructurii judeţului, susţinerea culturii şi a sănătăţii.
Consiliul Judeţean Satu Mare, ca autoritate deliberativă, în cursul anului 2014, s-a întrunit în plenul său în 15 şedinţe, din care 12 şedinţe ordinare şi 3 şedinţe extraordinare.
În cadrul acestora s-au dezbătut şi adoptat 204 hotărâri ale consiliului judeţean, în următorele domenii:
Aprobări de strategii, programe, proiecte de dezvoltare regională, cofinanţarea acestor proiecte, modificări şi completări la unele proiecte aprobate, luarea unor decizii în cadrul desfăşurării unor proiecte – 24 hotărâri ;
Dezvoltarea economico-socială a judeţului: aprobări de buget, rectificări, alocări de sume, virări de credite, finanţarea unor acţiuni social-culturale şi sportive de interes judeţean, precum şi acordarea unor premii speciale pentru asemenea activităţii; aprobări de împrumuturi; aprobări de preţuri medii la produse – 28 hotărâri ;
Gestionarea patrimoniului public şi privat al judeţului – 19 hotărâri ;
Furnizarea serviciilor publice de interes judeţean: servicii sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătate, cultură, tineret, sport; situaţii de urgenţă; evidenţa persoanelor; drumuri şi transport public judeţean; servicii comunitare de utilitate publică de interes judeţean – 56 hotărâri;
Aprobări de documentaţii tehnico-economice pentru lucrări de investiţii de interes judeţean, întreţinerea drumurilor judeţene – 17 hotărâri;
Organizarea internă, organizarea şi furnizarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean – 34 hotărâri;
Cooperări, asocieri, parteneriate – 16 hotărâri;
Alte domenii – 10 hotărâri.
Principalele domenii care au implicat decizia deliberativului, materializată în cele 204 hotărâri adoptate în cursul anului 2014, pot fi reprezentate grafic astfel:
Consiliul Judeţean Satu Mare şi-a desfăşurat activitatea prin cele 8 comisii de specialitate organizate pe principalele domenii de activitate.
Comisiile de specialitate ale Consiliului Judeţean Satu Mare, în cursul anului 2014, s-au întrunit pentru analizarea şi avizarea proiectelor de hotărâri, dar şi pentru discutarea şi rezolvarea altor probleme ce ţin de competenţa acestor comisii, într-un număr total de 112 şedinţe de lucru, după cum urmează:
- Comisia pentru activităţii economico-financiare – 15 şedinţe;
- Comisia pentru realizarea lucrărilor publice, construcţii şi modernizarea drumurilor de interes judeţean, investiţii – 15 şedinţe;
- Comisia de muncă şi protecţie socială, sănătate şi familie, protecţia copilului – 14 şedinţe;
- Comisia pentru protecţia mediului, turism şi agricultură – 14 şedinţe ;
- Comisia pentru învăţământ, activităţi sociale-culturale, culte, sport şi tineret – 13 şedinţe;
- Comisia pentru administrarea domeniului public şi privat al judeţului, dezvoltare urbanistică, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, amenajarea teritoriului – 10 şedinţe ;
- Comisia juridică, de desciplină, administraţie publică, relaţii cu cetăţenii, probleme ale minorităţilor – 17 şedinţe;
- Comisia de dezvoltare regională, cooperare internă şi internaţională, parteneriate interne şi internaţionale – 14 şedinţe.
În aplicarea hotărârilor adoptate de consiliul judeţean şi a altor acte normative cu incidenţă în activitatea consiliului judeţean , preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a emis un număr de 334 dispoziţii cu caracter normativ sau individual, care, pentru a deveni executorii, au fost făcute publice şi respectiv, au fost comunicate autorităţilor, instituţiilor şi persoanelor interesate.
Aceste dispoziţii s-au referit, în principal, la:
- Probleme de organizare internă, stabilirea unor măsuri interne de organizare a activităţii instituţiei, de gestionare a bunurilor de inventar, de stabilire a unor proceduri interne;
- Probleme privind organizarea activităţii personalului aparatului de specialaitate al Consiliului Judeţean, stabilirea de atribuţii pentru acesta, reîncadrări şi promovări, modificarea raportului de muncă al funcţionarilor publici şi personalului contractual;
- Numirea unor comisii şi a unor echipe de implementare a unor proiecte;
- Convocarea şedinţelor în plenul Consiliului Judeţean;
- Delegări de atribuţii şi de semnătură de către preşedintele Consiliului Judeţean;
- Modificarea şi completarea unor dispoziţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean emise anterior, precum şi revocarea unor dispoziţii.
CABINET PREŞEDINTE
Cabinetul Preşedintelui deserveşte obiectivele Consiliului Judeţean atât pe plan local, cât şi pe plan naţional, sprijină relaţiile internaţionale, eficientizează relaţia dintre Cabinetul preşedintelui cu echipele interdepartamentale, instituţionale şi cetăţeneşti, mediatizează activitățile Consiliului Județean
Cabinetul preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare are ca obiective strategice prezentarea activităţilor preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare în mod obiectiv şi în timp real pentru o cât mai bună informare a sătmărenilor, asigurarea unei legături directe cu cetăţenii prin intermediul întâlnirilor şi a audienţelor, coordonarea şi organizarea de evenimente, colaborarea şi comunicarea cu alte instituţii locale, naţionale şi transfrontaliere.
În anul 2014 au fost în audienţă aproximativ 60 de persoane. Preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a participat la aproximativ 400 de evenimente, iar biroul de presă a transmis către reprezentanţii mass-media aproximativ 300 de comunicate. Totodată cabinetul preşedintelui a fost implicat activ în organizarea de evenimente şi a redactat materiale de promovare (afişe, meşuri, bannere, materiale de protocol) ale evenimentelor şi ale Consiliului Judeţean Satu Mare.
COMPARTIMENTUL DE AUDIT INTERN
Modul de îndeplinire a atribuţiilor compartimentului de audit intern:
►A fost întocmit planul multianual pe anii 2015, 2016, 2017 in funcţie de analiza de risc.
►Au fost actualizate normele specifice datorita modificarii legislatiei in domeniu (HG 1086/2013)
►A fost actualizat registrul riscurilor , procedurile operationale , a fost realizata consilierea continua in legatura cu procesul de implementare a Sistemului de Control Managerial Intern .
►Planul de audit pe anul 2014 , a fost întocmit pe baza analizei de risc şi a referatului de justificare , structura planului de audit este in conformitate cu legislaţia in vigoare , aria propusă spre auditare fiind suficientă pentru o informare relevanta catre management despre activitatea si performanţele entităţii.
►Raportul anual pentru 2014 a fost realizat si transmis DGFPSM
►Planul de audit pe anul 2014 a fost realizat in totalitate.
Contribuţia auditului intern la îmbunătăţirea activităţii structurilor auditate se materializează în recomandarile compartimentului de audit intern sistematizate pe principalele domenii auditate: in ceea ce priveste :
-
Procesul bugetar –sistemul de control intern corespunzator planificării, angajării, lichidării, ordonanţării si plaţii cheltuielilor, a aprobării si evidenţei angajamentelor bugetare si legale, a contabilitaţii si a controlului financiar aferent este funcţional , imbunataţindu-se in urma recomandarilor efectuate .
-
Activitatea financiar contabila –sistemului de control intern care este ataşat activitaţii financiar contabile din cadrul instituţiei, cât si entitaţilor subordonate este funcţional.
-
Resurse umane – salarizare – prin concursurile desfăşurate de instituţie si entitaţile subordonate se asigură menţinerea si dezvoltarea celor mai adecvate modalităţi de asigurare cu personal competent, în general se respectă regulile sistemului de recrutare , salarizare si evaluarea personalului.
In anul 2014 au fost realizate 17 misiuni de audit public intern.
Pentru fiecare misiune se vor urmări:
- Riscurile semnificative identificate
-
Analiza privind implementarea recomandarilor
Misiunea nr.1 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin contracte de asociere pentru acţiuni social culturale si sportive.
Riscuri semnificative (identificate) :
-
întocmirea unor contracte care nu indica concret destinaţiile privind utilizarea sumelor
-
încheierea unor contracte în lipsa cererilor de finantare (sau a unor cereri incomplete)
-
realizare de deconturi pe baza de bonuri fiscale.
- lipsa proceduri în domeniul alocării unor sume pentru proiecte.
Misiunea nr.2 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin HCJ 82,83,84,86,88,89/2011 Direcţiei Generale de Asistenţă Socială si Protectia Copilului Satu Mare .
Riscuri semnificative (identificate) :
-
posibilitatea utilizarii sumelor de bani alocate pentru alte destinaţii decât cele specificate in HCJ mai sus amintite.
Misiunea nr.3 : Verificarea activitatii financiar contabile la Camera de Consultanta Agricola Satu Mare.
Riscuri semnificative (identificate ) :
- lipsa unui program de pregatire profesională a angajaţilor instituţiei
- inexistenţa unui sistem de securitate privind sistemul informatic financiar contabil
- accesarea sistemului informatic de catre persoane neautorizate
- inexistenţa unui spaţiu corespunzator pentru arhivă
Misiunea nr.4 – Auditul întocmirii bilanţului contabil si a contului de profit si pierdere a societăţilor comerciale si a regiei autonome din subordinea Consiliului Judeţean Satu Mare :
Riscuri semnificative (identificate) :
-
existenţa unor solduri nejustificate
-
diferenţe între solduri si rulajele din balanţa de verificare
-
modul eronat de calcul al impozitului pe profit
Misiunea nr.5 – Verificarea execuţiei bugetului propriu de venituri si cheltuieli a judeţului Satu Mare.
Riscuri semnificative (posibile) :
-
control intern funcţional
Misiunea nr.6 – Verificarea inventarierii patrimoniului la Biblioteca Judeteana Satu Mare
Riscuri semnificative ( identificate) :
-
neactualizarea procedurilor scrise si formalizate in urma modificarii cadrului normativ existent.
Misiunea nr.7 – Verificarea activitatii financiar contabile la Serviciul Public de Administrare a Sistemului Integrat de Management al Deseurilor din Judetul Satu Mare .
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html#28_hotărâri_;
|
Raportul preşedintelui consiliului judeţean satu mare pentru anul 2014
|
RAPORTUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN SATU MARE PENTRU ANUL 2014
Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 104, alin.(3), lit. b), ca atribuţie a preşedintelui consiliului judeţean, prezentarea consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor Consiliului Judeţean.
Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene. Deopotrivă, reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice, române şi străine, precum şi în justiţie. Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce.
În acest context urmează să fie prezentat modul în care a fost organizată şi funcţionează administraţia publică judeţeană, în vederea îndeplinirii prerogativelor conferite de lege şi a obiectivelor stabilite de comun acord, precum şi prin hotărârile adoptate în anul 2012.
Este un scurt bilanţ al activităţii administraţiei publice judeţene, al preşedintelui, al conducerii şi al aparatului de specialitate al Consiliului şi instituţiilor subordonate.
Echipa de conducere, a cărei activitate este prezentată în acest raport anual şi-a împărţit atribuţiile astfel încât coordonarea generală a revenit preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului judeţului fiindu-le delegată coordonarea unor domenii de activitate şi compartimente funcţionale din aparatul de specialitate.
Trecând la atribuţiile proprii, prima, prevăzută de lege, dar şi cea mai importantă, din care decurg şi celelalte, este asigurarea respectării Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a ordonaţelor şi hotărârilor Guvernului României, a hotărârilor Consiliului Judeţean Satu Mare şi a actelor normative. În acest sens, în perioada în care ne referim, s-a urmărit ca imediat de la adoptarea şi publicarea actelor normative, să se stabilească măsurile necesare pentru punerea în aplicare a sarcinilor reieşite din acestea prin stabilirea compartimentelor din cadrul aparatului de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate, care au obligaţii care le revin pentru ducerea la îndeplinire a acestora.
Aparatul de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate sub coordonarea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a secretarului judeţului, în funcţie de domeniul de activitate au redactat proiectele de dispoziţii şi hotărâri, în vederea emiterii sau a adoptării acestora.
În desfăşurarea sedinţelor Consiliului Judeţean s-au respectat procedurile prevăzute de Legea Administraţiei Publice Locale şi ale Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Judeţean Satu Mare, fapt ce a permis formularea de întrebări şi interpelări, exprimarea de opinii şi argumente.
Am optat permanent pentru dezvoltarea judeţului şi îmbunătăţirea serviciilor sociale asigurate de Consiliul Judeţean, pentru refacerea infrastructurii judeţului, susţinerea culturii şi a sănătăţii.
Consiliul Judeţean Satu Mare, ca autoritate deliberativă, în cursul anului 2014, s-a întrunit în plenul său în 15 şedinţe, din care 12 şedinţe ordinare şi 3 şedinţe extraordinare.
În cadrul acestora s-au dezbătut şi adoptat 204 hotărâri ale consiliului judeţean, în următorele domenii:
Aprobări de strategii, programe, proiecte de dezvoltare regională, cofinanţarea acestor proiecte, modificări şi completări la unele proiecte aprobate, luarea unor decizii în cadrul desfăşurării unor proiecte – 24 hotărâri ;
Dezvoltarea economico-socială a judeţului: aprobări de buget, rectificări, alocări de sume, virări de credite, finanţarea unor acţiuni social-culturale şi sportive de interes judeţean, precum şi acordarea unor premii speciale pentru asemenea activităţii; aprobări de împrumuturi; aprobări de preţuri medii la produse – 28 hotărâri ;
Gestionarea patrimoniului public şi privat al judeţului – 19 hotărâri ;
Furnizarea serviciilor publice de interes judeţean: servicii sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătate, cultură, tineret, sport; situaţii de urgenţă; evidenţa persoanelor; drumuri şi transport public judeţean; servicii comunitare de utilitate publică de interes judeţean – 56 hotărâri;
Aprobări de documentaţii tehnico-economice pentru lucrări de investiţii de interes judeţean, întreţinerea drumurilor judeţene – 17 hotărâri;
Organizarea internă, organizarea şi furnizarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean – 34 hotărâri;
Cooperări, asocieri, parteneriate – 16 hotărâri;
Alte domenii – 10 hotărâri.
Principalele domenii care au implicat decizia deliberativului, materializată în cele 204 hotărâri adoptate în cursul anului 2014, pot fi reprezentate grafic astfel:
Consiliul Judeţean Satu Mare şi-a desfăşurat activitatea prin cele 8 comisii de specialitate organizate pe principalele domenii de activitate.
Comisiile de specialitate ale Consiliului Judeţean Satu Mare, în cursul anului 2014, s-au întrunit pentru analizarea şi avizarea proiectelor de hotărâri, dar şi pentru discutarea şi rezolvarea altor probleme ce ţin de competenţa acestor comisii, într-un număr total de 112 şedinţe de lucru, după cum urmează:
- Comisia pentru activităţii economico-financiare – 15 şedinţe;
- Comisia pentru realizarea lucrărilor publice, construcţii şi modernizarea drumurilor de interes judeţean, investiţii – 15 şedinţe;
- Comisia de muncă şi protecţie socială, sănătate şi familie, protecţia copilului – 14 şedinţe;
- Comisia pentru protecţia mediului, turism şi agricultură – 14 şedinţe ;
- Comisia pentru învăţământ, activităţi sociale-culturale, culte, sport şi tineret – 13 şedinţe;
- Comisia pentru administrarea domeniului public şi privat al judeţului, dezvoltare urbanistică, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, amenajarea teritoriului – 10 şedinţe ;
- Comisia juridică, de desciplină, administraţie publică, relaţii cu cetăţenii, probleme ale minorităţilor – 17 şedinţe;
- Comisia de dezvoltare regională, cooperare internă şi internaţională, parteneriate interne şi internaţionale – 14 şedinţe.
În aplicarea hotărârilor adoptate de consiliul judeţean şi a altor acte normative cu incidenţă în activitatea consiliului judeţean , preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a emis un număr de 334 dispoziţii cu caracter normativ sau individual, care, pentru a deveni executorii, au fost făcute publice şi respectiv, au fost comunicate autorităţilor, instituţiilor şi persoanelor interesate.
Aceste dispoziţii s-au referit, în principal, la:
- Probleme de organizare internă, stabilirea unor măsuri interne de organizare a activităţii instituţiei, de gestionare a bunurilor de inventar, de stabilire a unor proceduri interne;
- Probleme privind organizarea activităţii personalului aparatului de specialaitate al Consiliului Judeţean, stabilirea de atribuţii pentru acesta, reîncadrări şi promovări, modificarea raportului de muncă al funcţionarilor publici şi personalului contractual;
- Numirea unor comisii şi a unor echipe de implementare a unor proiecte;
- Convocarea şedinţelor în plenul Consiliului Judeţean;
- Delegări de atribuţii şi de semnătură de către preşedintele Consiliului Judeţean;
- Modificarea şi completarea unor dispoziţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean emise anterior, precum şi revocarea unor dispoziţii.
CABINET PREŞEDINTE
Cabinetul Preşedintelui deserveşte obiectivele Consiliului Judeţean atât pe plan local, cât şi pe plan naţional, sprijină relaţiile internaţionale, eficientizează relaţia dintre Cabinetul preşedintelui cu echipele interdepartamentale, instituţionale şi cetăţeneşti, mediatizează activitățile Consiliului Județean
Cabinetul preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare are ca obiective strategice prezentarea activităţilor preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare în mod obiectiv şi în timp real pentru o cât mai bună informare a sătmărenilor, asigurarea unei legături directe cu cetăţenii prin intermediul întâlnirilor şi a audienţelor, coordonarea şi organizarea de evenimente, colaborarea şi comunicarea cu alte instituţii locale, naţionale şi transfrontaliere.
În anul 2014 au fost în audienţă aproximativ 60 de persoane. Preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a participat la aproximativ 400 de evenimente, iar biroul de presă a transmis către reprezentanţii mass-media aproximativ 300 de comunicate. Totodată cabinetul preşedintelui a fost implicat activ în organizarea de evenimente şi a redactat materiale de promovare (afişe, meşuri, bannere, materiale de protocol) ale evenimentelor şi ale Consiliului Judeţean Satu Mare.
COMPARTIMENTUL DE AUDIT INTERN
Modul de îndeplinire a atribuţiilor compartimentului de audit intern:
►A fost întocmit planul multianual pe anii 2015, 2016, 2017 in funcţie de analiza de risc.
►Au fost actualizate normele specifice datorita modificarii legislatiei in domeniu (HG 1086/2013)
►A fost actualizat registrul riscurilor , procedurile operationale , a fost realizata consilierea continua in legatura cu procesul de implementare a Sistemului de Control Managerial Intern .
►Planul de audit pe anul 2014 , a fost întocmit pe baza analizei de risc şi a referatului de justificare , structura planului de audit este in conformitate cu legislaţia in vigoare , aria propusă spre auditare fiind suficientă pentru o informare relevanta catre management despre activitatea si performanţele entităţii.
►Raportul anual pentru 2014 a fost realizat si transmis DGFPSM
►Planul de audit pe anul 2014 a fost realizat in totalitate.
Contribuţia auditului intern la îmbunătăţirea activităţii structurilor auditate se materializează în recomandarile compartimentului de audit intern sistematizate pe principalele domenii auditate: in ceea ce priveste :
-
Procesul bugetar –sistemul de control intern corespunzator planificării, angajării, lichidării, ordonanţării si plaţii cheltuielilor, a aprobării si evidenţei angajamentelor bugetare si legale, a contabilitaţii si a controlului financiar aferent este funcţional , imbunataţindu-se in urma recomandarilor efectuate .
-
Activitatea financiar contabila –sistemului de control intern care este ataşat activitaţii financiar contabile din cadrul instituţiei, cât si entitaţilor subordonate este funcţional.
-
Resurse umane – salarizare – prin concursurile desfăşurate de instituţie si entitaţile subordonate se asigură menţinerea si dezvoltarea celor mai adecvate modalităţi de asigurare cu personal competent, în general se respectă regulile sistemului de recrutare , salarizare si evaluarea personalului.
In anul 2014 au fost realizate 17 misiuni de audit public intern.
Pentru fiecare misiune se vor urmări:
- Riscurile semnificative identificate
-
Analiza privind implementarea recomandarilor
Misiunea nr.1 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin contracte de asociere pentru acţiuni social culturale si sportive.
Riscuri semnificative (identificate) :
-
întocmirea unor contracte care nu indica concret destinaţiile privind utilizarea sumelor
-
încheierea unor contracte în lipsa cererilor de finantare (sau a unor cereri incomplete)
-
realizare de deconturi pe baza de bonuri fiscale.
- lipsa proceduri în domeniul alocării unor sume pentru proiecte.
Misiunea nr.2 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin HCJ 82,83,84,86,88,89/2011 Direcţiei Generale de Asistenţă Socială si Protectia Copilului Satu Mare .
Riscuri semnificative (identificate) :
-
posibilitatea utilizarii sumelor de bani alocate pentru alte destinaţii decât cele specificate in HCJ mai sus amintite.
Misiunea nr.3 : Verificarea activitatii financiar contabile la Camera de Consultanta Agricola Satu Mare.
Riscuri semnificative (identificate ) :
- lipsa unui program de pregatire profesională a angajaţilor instituţiei
- inexistenţa unui sistem de securitate privind sistemul informatic financiar contabil
- accesarea sistemului informatic de catre persoane neautorizate
- inexistenţa unui spaţiu corespunzator pentru arhivă
Misiunea nr.4 – Auditul întocmirii bilanţului contabil si a contului de profit si pierdere a societăţilor comerciale si a regiei autonome din subordinea Consiliului Judeţean Satu Mare :
Riscuri semnificative (identificate) :
-
existenţa unor solduri nejustificate
-
diferenţe între solduri si rulajele din balanţa de verificare
-
modul eronat de calcul al impozitului pe profit
Misiunea nr.5 – Verificarea execuţiei bugetului propriu de venituri si cheltuieli a judeţului Satu Mare.
Riscuri semnificative (posibile) :
-
control intern funcţional
Misiunea nr.6 – Verificarea inventarierii patrimoniului la Biblioteca Judeteana Satu Mare
Riscuri semnificative ( identificate) :
-
neactualizarea procedurilor scrise si formalizate in urma modificarii cadrului normativ existent.
Misiunea nr.7 – Verificarea activitatii financiar contabile la Serviciul Public de Administrare a Sistemului Integrat de Management al Deseurilor din Judetul Satu Mare .
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html?page=9
|
a.7. Realizarea unor studii vizând cunoaşterea categoriilor de beneficiari – măsurători cantitative şi calitative efectuate în perioada raportată
|
a.7. Realizarea unor studii vizând cunoaşterea categoriilor de beneficiari – măsurători cantitative şi calitative efectuate în perioada raportată:
a.7.1. Măsurători cantitative:
Total vizitatori: 83.815 dintre care 16426 cu plată şi 67839 cu intrare gratuită.
Analiză:
Gratuităţile au avut, în principal, ca beneficiari segmente de public larg care au participat la programe culturale proprii (Noaptea Muzeelor) şi la vizitarea Castelului din Carei (42.037 vizitatori), obiectiv care, datorită condiţiilor de finanţare din fonduri europene, beneficiază de o vizitare gratuită pe parcursul a 5 ani. O altă categorie de beneficiari ai gratuităţilor a fost reprezentată de partenerii proiectelor educaţionale (şcoli, licee) derulate de muzeu, grupuri de copii din şcoli speciale, respectiv participanţii la vernisaje, conferinţe, seri muzeale, etc. Cu ocazia manifestării „Şcoala Altfel” au fost ţinute un număr de 22 prelegeri, la care au participat 2452 de elevi.
Creşterea cu 14,33 % procente a fost realizată în condiţiile în care pe parcursul mai multor luni din an au fost închise pentru restaurare trei dintre obiectivele muzeale cele mai importante din judeţ (Muzeul Memorial Ady Entre, Casa Memorială Vasile Lucaciu şi Rezervaţia Arheologică „Cuptoarele dacice de la Medieşu Aurit”.
a.7.2. Măsurători calitative:
În raport cu funcţiile stipulate prin Legea muzeelor şi a colecţiilor publice nr.311/2003, activitatea muzeală se adresează următoarelor categorii de beneficiari:
- comunitatea ştiinţifică (specialiştii în domeniul arheologiei, istoriei, etnografiei, artei)
- comunitatea locală în ansamblul ei (populaţia judeţului)
- elevi aparţinând tuturor ciclurilor şcolare (în special cei din Satu Mare, Carei, Tăşnad, Ardud şi Negreşti Oaş)
- turişti români şi străini ( care vizitează judeţul Satu Mare).
- segmente de public individualizate (grupuri defavorizate, grupuri diferenţiate etnic, etc)
- autorităţi publice locale, instituţii publice, asociaţii şi fundaţii culturale.
Profilului beneficiarului actual poate fi creionat pe baza măsurătorilor realizate, cu precădere, la programele culturale de mare impact. O primă categorie este reprezenată de proiectele culturale prin care sunt oferite valori patrimoniale deosebite (Aurul Românie, veşmintele baroce, piese deosebite ale civilizaţiei dacice etc.). O a doa categorie de public remarcată pe parcursul anului este aceea a publicului participant la proiectele culturale ce au dus la modernizarea şi actualizarea discursului de istorie locală prin: realizarea expoziţiilor de la Apa, Ady Endre şi Medieşu Aurit.
Beneficiarul ţintă al programelor pe termen scurt:
Categoria reprezentată de segmentul de vârstă şcolară situat între 7- 18 ani continuă să rămână beneficiarul ţintă pe termen scurt, dată fiind misiunea instituţiei de a educa tinerii, prin forme alternative, specifice activităţii muzeale, în spiritul interesului şi respectului faţă de valorile patrimoniale şi faţă de elementele ce definesc identitatea naţională. Una dintre provocările majore este necesitatea regândirii tipurilor de activităţi derulate, respectiv identificarea unor forme care să capteze interesul, prea puţin consistent, pentru acţiuni culturale. Una dintre strategii a fost aceea ca în contextul programului naţional Şcoala Altfel să oferim posibilitatea elevilor de a participa la derularea unor activităţi tematice, interactive (astfel au fost atraşi un număr de peste 2800 de tineri). Cu scopul atragerii unei categorii speciale de tineri spre activităţile muzeale au fost asigurată participarea la taberele arheologice de la Carei-Bobald şi Medieşu Aurit a unor elevi de la trei licee sătmărene.
Categoria pensionarilor şi categoria prietenilor muzeului a fost angrenată în activităţile muzeale prin organizarea unor conferinţe şi prelegeri prin care să fie prezentate descoperiri arheologice din judeţ şi din ţară (dr. Sabin Adrian Luca).
Turiştii ce vizitează/ tranzitează judeţul Satu Mare. Au fost avuţi în vedere în primul rând turiştii care trec prin Carei şi Tăşnad (sau vin la staţiunile balneare din aceste localităţi). Astfel organizarea expoziţiei „Expo Africa” a atras un număr de peste 15.000 turişti „ Veşminte baroce” a atras un număr de 4.500 vizitatori.
Pe termen lung:
Urgenţa, pentru perspectivă, vizează acelaşi segment de vârstă (7-14 ani) şi atingerea dificilului deziderat al transformării acestuia în „public de muzeu”. Pentru sporirea acestuia se are în vedere reamenajarea expoziţiei de la Muzeul de Artă, a cărei poziţie centrală, prin sporirea numărului de evenimente dedicate tinerilor, va aduce un aport în creşterea vizitatorilor tineri.
Ne propunem să ţintim şi alte categorii de beneficiari prin diversificarea ofertei noastre culturale. Pe termen lung avem în vedere categoria turiştilor, care a început să aibă o pondere tot mai mare în rândul publicului vizitator. Pe de o parte sunt vizaţi turiştii de tranzit ce se îndreaptă spre alte zone turistice (Maramureş, Transilvania, staţiunile balneare din România şi Ungaria). În al doilea rând sunt vizaţi turiştii care se opresc la ştrandurile şi staţiunile termale sătmărene, care sunt atraşi spre vizitarea muzeelor.
Creşterea numărului de beneficiari se va realiza, în primul rând, ca urmare a posibilităţii de a fi vizitate expoziţiile reamenajate de la Ady Endre, Apa şi Medieşu Aurit, a căror dare în folosinţă a avut loc pe parcursul anului 2014.
Un punct important în atragerea turiştilor spre vizitarea punctelor muzeale din judeţ îl va reprezenta amenajarea Centrului de Informare Turistică la Muzeul de Artă, centru menit să promoveze obiectivele muzeale din judeţ.
Scăderea interesului pentru expoziţiile de la sediul muzeului judeţean va fi compensat prin amenajarea expoziţiei „Egiptul Faraonilor”, expoziţie de impact menită să resuscite interesul pentru acest obiectiv.
a.8. Activitatea de evidenţă a patrimoniului:
-
Numărul bunurilor muzeale înregistrate în inventare: 1.764 bunuri muzeale
-
Dosare clasate în categoria tezaur : 55 bunuri muzeale
-
Dosare clasate în categoria fond: 87 bunuri muzeale
-
Fise analitice de evidenţă 1514
-
Fişe de restaurare: 316 (18 fise de restaurare icoane, 82 fise de restaurare textile, 70 fise de restaurare metal-ceramica , 33 fise de restaurare lemn, 13 fise de restaurare carte).
a.9. Îmbunătăţiri aduse spaţiilor în perioada raportată: modificări, extinderi, reparaţii, reabilitări, după caz:
În anul 2013-2014, in cadrul unui proiect cu finanţare europeană, au fost realizate ample lucrări de refacere a infrastructurii de la trei obiective muzeale, a căror refacere a fost iniţiată deoarece acestea sunt cele mai vizitate obiective muzeale din mediu rural: Casa Memorială Ady Endre, Casa Memorială Vasile Lucaciu, Parcul Arheologic Medieşu Aurit. În anul 2014 la aceste obiective au fost amenajat în întregime spaţiul expoziţional.
În cadrul Muzeului de Artă au fost reamenajate două săli ca Centru de Informare Turistică, pentru promovarea obiectivelor turistice şi muzeale din judeţ.
A fost realizată restaurarea soclului Monumentului Ostaşului Roman din Carei.
Au fost realizate reparaţii la casa muzeu de la Chilia, la casa muzeu de la Certeze şi la casa muzeu de la Petreşti şi a fost schimbat acoperişul la casa muzeu de la Călineşti Oaş. Conservarea celor 5 cuptoare pentru ars ceramică din rezervaţia arheologica de la Mediesu Aurit.
b) Îmbunătăţirea activităţii profesionale a instituţiei;
b.1. Proiectele proprii realizate în cadrul programelor la sediile instituţiei;
b.1.1. Cercetarea patrimoniului.În acest an au fost derulate cu succes mai multe proiecte ştiinşifice, condiţiile derulăriii lor fiind deosebit de favorabile din perspectiva finanţării din două proiecte cu finanţare europeană, a trei proiecte cu finaţare de la Ministerul Culturii. Deosebit de importantă este colaborărea în proiecte multianuale de cercetare cu Universitatea din Köln, Universitatea din Londra şi Universitatea din Cluj.
-
Cercetarea civilizaţii dacice nordice. Publicarea centrului cultic de la Malaja Kopanja. Proiect derulat în cadrul proiectului Patrimoniului cultural în zona de graniţa romano-ucraineana în cadrul proiectului ENPI – COOLture (V. Kotigorosko, R. Gindele, L. Marta, C. Virag).
-
Nobilimea din fostul comitat Ugocea în secolele 13-16, proiect de cercetare doctorală finalizat în anul 2013 de Diana Iegăr.
-
Relaţii româno-ucrainene. Istorie şi contemporaneitate. Proiect derulat de Horvat Liuba.
-
Rolul mediator interconfesional şi intercultural al minorităţii evreieşti sătmărene în perioada interbelică. Proiectul a fost derulat de Kereskenyi Sandor şi Grigorescu Felicia. În cadrul proiectului au fost realizate două Conferinţe.
-
Cercetări privitoare la românii sătmăreni în veacul al XVIII-lea, proiecte individuale, dr. Viorel Ciubotă.
-
Contribuţii la dezvoltarea repertoriului arheologic a jud. Satu Mare, Kadas Zoltan.
-
Primii agricultori din zona Sătmarului. Proiect derulat de Cristian Virag, Ciprian Virag şi Attila Nandor Hago. În acest an au fost prelucrate materiale arheologice de la Pişcolt şi Halmeu. De asemenea au fost puse bazele unui proiect de cercetare multianual, ce urmează să fie derulat împreună cu Institutul de Arheologie de la Londra.
-
Monitorizarea şi cercetarea populaţiilor de vidre în situl Natura 2000 “Râul Tur”, proiecte individual dr. Tamás Sike.
-
Minorităţi naţionale din zona Satu Mare între 1940-1950, program doctoral realizat de Sarandi Tamas.
-
Rit şi ritual funerar în Epoca Cuprului. Necropola de la Urziceni. Proiectul, derulat de dr. Cristian Virag a fost încheiat prin realizarea monografiei arheologice. Volumul monografic tratează cea mai mare necropolă din perioada recentă a epocii cuprului (cultura Bodrogkeresztur) de pe teritoriul României.
-
Cercetarea şi fotografierea Actelor Urbariale din secolul al XVIII-lea, din Fondul Tribunalului Satu Mare de la Arhivele Naţionale, Filiala Satu Mare, martie – aprilie 2014;
-
Cercetarea documentelor din perioada primului război mondial din Fondul „Aurel Popp” de la Arhivele Naţionale, Filiala Satu Mare, aprilie 2014;
-
-Cercetarea scrisorilor trimise de Aurel Popp de pe frontul italian, colecţia MJSM, secţia Istorie.
-
Episcopia greco catolică de Mukacevo şi românii, dr. V. Ciubotă
-
Români sătmăreni în veacurile XVIII-XX (cercetare efectuată la Cluj Napoca, Bucureşti, Arhivele Vaticanului), dr. V. Ciubotă
-
Arhitectura ţărănească în aria culturală a Tisei Superioare. Zoltan Toth muzeograf
-
Ceramica tradiţională din colecţia MJSM- identificarea şi studierea celor mai valoroase piese ceramice din colecţia muzeului. dr. Mara Lobonţ Puşcaş
-
Obiceiuri şi tradiţii viticole în Sătmar. Rezultatele cercetării vor fi publicate în articolul din volumul muzeului 2014. dr. Mara Lobonţ Puşcaş
-
Centre de putere şi societate nobiliară în comitatul medieval Satu Mare şi în împrejurimi. Diana Iegar.
-
Fluxuri transfrontaliere interbelice. Studiu de caz: judeţul Satu Mare. Programul îşi propune să analizeze traficul de mărfuri în ansamblul mai larg al economiei româneşti la frontira de nord-vest între cele două războaie mondiale. Drd. Marius Baloş.
-
Situaţia satelor Andrid şi Irina din judeţul Sălaj – reflectată în monografiile locale, redactate în perioada interbelică. Mihai Mocan
-
Studiu ecologic asupra dinamicii populaţiilor de popândăi din Câmpia Careiului dr. Tamás Sike.
-
Monitorizarea păsărilor comune dr. Tamás Sike.
b.2 Proiecte proprii realizate în afara sediului instituţiei:
-
Tabără arheologică la Bobald- activitate desfăşurată la Carei. Au participat studenţi de la de la Universitatea Babeş-Bolyai-Cluj şi elevi de la două licee din Satu Mare.
-
„Patrimoniul Cultural European” simpozion organizat împreună cu Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu cultural la Negreşti Oaş.
-
Tabără arheologică la Medieşu Aurit. La activitate au participat elevi de la Colegiul Naţional Doamna Stanca din Satu Mare.
-
”Ziua dacilor liberi”- manifestare realizată cu un mare număr de locuitori ai comunei Medieşu Aurit.
-
Organizare 6 colocvii informative cu tema ”Cooperare instituţională interactivă. Istorie, tradiţii şi cultură fără frontiere”, în România în localităţile:Certeze (30 apr.), Tăşnad (12 mai), Micula (9 apr. - colaborator). În Ucraina în 3 localităţi: Apşa (Dibrova/ Serednye Vodiane) (26 apr.), Slatina (Solotvino) (24 apr.),Biserica Albă (Bila Terkva) (25 apr.).Număr participanţi: cca.350. Bălu Daniela, Ciubotă Viorel, Popdan Brăduţ, Kincses Diana, Vancea Carmen).
-
Locul meu natal, concurs organizat pentru publicarea în Ghidul cultural-istoric al localităţilor Tăşnad, Certeze, Apşa Dibrova/ Serednye Vodiane) , Slatina (Solotvino), Biserica Albă (Bila Terkva) Bălu Daniela, Ciubotă Viorel, Popdan Brăduţ, Kincses Diana, Vancea Carmen)
-
“Târgul meşterilor şi creatorilor contemporani” – demonstraţii practice: fierărit, olărit, pictură, broderie, podoabe, măşti, prelucrarea lemnului etc. Manifestare în cadrul Zilelor Cooperării Europene, 18 – 19 septembrie 2014, participare internaţională România, Ungaria, Ucraina. Număr participanţi: cca. 900 participanţi.(Bălu Daniela, Ciubotă Viorel, Popdan Brăduţ, Kincses Diana, Vancea Carmen)
-
“Parada costumelor tradiţionale şi contemporane” – “HUSKROUA-PARADE. Manifestare în cadrul Zilelor Cooperării Europene, 18 – 19 septembrie 2014, participare internaţională România, Ungaria, Ucraina. Număr participanţi: cca. 900 participanţi. (Bălu Daniela, Ciubotă Viorel, Popdan Brăduţ, Kincses Diana).
-
Lumea credinţei. Spiritualitate românească, 1 decembrie, Consulatul General al României la Cernăuţi, organizator expoziţie, autor pliant.Număr participaţi cca. 500. (Bălu Daniela, Ciubotă Viorel, Popdan Brăduţ, Kincses Diana).
-
„Comorile României” parteneri la expoziţia realizată de Muzeul Naţional de Istorie în China (R. Gindele, L. Marta, C. Virag).
-
“CBC Party – Cultura care ne uneşte”, dansuri, cântece, reţete culinare şi tradiţii comune. Manifestare în cadrul Zilelor Cooperării Europene, 18 – 19 septembrie 2014, participare internaţională România, Ungaria, Ucraina. Număr participanţi: cca. 900 participanţi. (Bălu Daniela, Ciubotă Viorel, Popdan Brăduţ, Kincses Diana)
-
”Implicarea tineretului în cunoaşterea şi promovarea valorilor transfrontaliere şi a cooperării internaţionale”, Seminar Slatina (Solotvino), 01.12.2014.Număr participanţi: cca.250. (Bălu Daniela, Ciubotă Viorel, Popdan Brăduţ, Kincses Diana)
b.3. Participări la simpozioane şi conferinţe ştiinţifice a specialiştilor din instituţie.
-
Sesiunea naţională de rapoarte arheologice, (5 lucrări), Craiova, mai.
-
„Sesiunea de comunicări organizată de Muzeul Unirii din Alba Iulia” (2 lucrări).
-
Workshop-ul organizat de Muzeul Judetean Satu Mare in cadrul proiectului ENPI „Metode de cercetare şi conservare a patrimoniului cultural” cu lucrarea „Aplicatii ale XRF in cercetarea si restaurarea bunurilor de patrimoniu arheologice”- Olariu Gheorghina.
-
Sesiunea de Restaurare Conservare organizata la Muzeul de etnografie Cluj Napoca cu lucrarea: “Analize XRF ale pieselor de bronz din biserica de la Ciumesti”- Olariu Gheorghina.
-
Zilele cooperarii europene, MJ Satu Mare 19.09.2014, Breaking through COOLture – Cercetarea patrimoniului cultural din zona de granita (PPT)- Aplicatii ale razelor X în cercetarea patrimoniului cultural - Olariu Gheorghina.
-
Sesiunea Internationale Relatii Româno Ucrainene, organizată de MJSM, editia a VI-a
-
„Ziua veteranilor de război” – 29 aprilie, organizator (D. Bălu).
-
-’’Evrei în lagărele şi ghetourile din Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial’’ conferinţa internaţională organizată în cadrul Universităţii din Oradea în data de 30 mai 2014 cu lucrarea ’’Vremuri întunecate pe maluri de Someş. Ghetoul evreiesc din Satu Mare''. Marius Baloş.
-
Sesiune de comunicări arheologice Posta Béla, Miercurea Ciuc, 8-9 noiembrie 2013. Organizator: Muzeul Miercurea Ciuc. P. Szőcs: Cercetări arheologice prevenitve la Ciumeşti şi Berea, din anul 2013.
-
-„Zilelor Academice Arădene” ediţia XXIII, împreună cu Viorel Câmpean, cu comunicarea Assist. Prof. Phd. Claudiu Porumbăcean (UVVG, Satu Mare County Museum), Phd. Viorel Câmpean (Satu Mare County Library), The role and place of Emil Tişcă (1881-1965) in developing the interwar society of Satu Mare. (Rolul şi locul lui Emil Tişcă (1881-1965) în dezvoltarea societăţii sătmărene interbelice), la secţiunea History, communication, multicultural studies.
-Participarea la simpozionul dedicat aniversării a 10 ani de la înfiinţarea Centrului de Studii Iudaice (2004-2014) de pe lângă Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative din cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, 21.03.2014 Arad; C.S. I Claudiu Porumbăcean
-
Participare la Zilele Academice Arădene, ediţia a XXIV-a, 14-17 mai 2014 cu lucrarea Casa Naţională din Satu Mare, un simbol al culturii sătmărene interbelice; C.S. I Claudiu Porumbăcean
-
Participare la Zilele Academice Arădene, ediţia a XXIV-a, 14-17 mai 2014 cu lucrarea Adrian Demian şi Reuniunea de Cântări şi Muzică „Vasile Lucaciu” din Satu Mare; C.S. I Claudiu Porumbăcean
-
Participarea la lansarea de carte organizată la Muzeul de Artă în data de 23.05. 2014, în calitate de referent ştiinţific (Nicoleta Laşan, Securitatea nucleară. Uniunea Europeană şi Iran, Ed. Argonaut, Cluj Napoca, 2014. C.S. I Claudiu Porumbăcean
-
Participarea la Conferinţa internaţională dezvoltare regională durabilă prin inovare competitivitare şi capital uman, cu lucrarea REGIONAL SUSTAINABLE DEVELOPMENT THROUGH THE COHESION FUND: THE CASE OF THE WATER AND WASTEWATER INFRASTRUCTURE IN THE COUNTY OF SATU MARE, 2-3 iunie 2014, Satu Mare, în colaborare cu lector dr. Nicoleta Laşan. C.S. I Claudiu Porumbăcean
-
Participarea la Sesiunea internaţională de comunicări ştiinţifice „Istorie şi Civilizaţie în Nord-Vestul României” organizată de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Academia Română, Universitatea din Oradea, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca, cu lucrările Un studiu documentar inedit semnat de Emil Tişcă în anul 1937 referitor la viaţa economico-financiară din nord-vestul Transilvaniei interbelice”, respectiv Claudiu Porumbăceanu (Satu Mare), Generalul Georgescu Pion – ctitorul monumentului Mihai Eminescu de pe Dealul Coruja de lângă Seini, Zalău, 12-13 septembrie 2014. C.S. I Claudiu Porumbăcean.
-
Participarea la Sesiunea ştiinţifică internaţională Relaţii româno-ucrainiene. Istorie şi contemporaneitate, ediţia a VI-a, Tăşnad, 16-17 octombrie 2014, cu lucrarea „Dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate la frontiera de nord vest a României cu Cehoslovacia în perioada 1934 – 1937”; C.S. I Claudiu Porumbăcean.
-
Participarea la simpozionul organizat de Biblioteca Judeţeană din Arad cu prezentarea comunicării „Locul familiilor Demian şi Barbul în societatea sătmăreană şi arădeană în sec. XIX-XX”, autori Claudiu Porumbăcean şi Viorel Câmpean, 12.11.2014. C.S. I Claudiu Porumbăcean.
-
„Rezultate preliminare ale cercetării culturii materiale din zona de graniţă Satu Mare şi Transcarpatia".Conferinţa anuală ASER organizată la Complexul muzeal Astra din Sibiu, cu lucrarea " ,26-28.11, dr. Mara Lobonţ Puşcaş.
-
”Sărbătoarea ştiinţei 2013” - UBB Cluj Napoca, 23 februarie 2013. (dr. Sike Tamás).
-
”Learning from landscapes” consfăturire internaţională în Sierakow, Polonia: 15 – 22 05. (dr. Sike Tamás).
-
Consfătuirea muzeografilor de ştiinţele naturii, Budapesta, 28. 08.2014. (dr. Sike Tamás)
-
„Grupul cultural Pişcolt în lumina cercetărilor arheologice de la Pişcolt-Lutărie” Consemnări despre trecut. Imagine şi societate de a lungul timpului, Universitatea Babeş-Bolyai, 4-5 aprilie, Cluj-Napoca. (Hágó Attila Nándor).
-
„Istoricul domeniului familiei Károlyi” (prezentare în limba maghiară) – prezentare susţinută cu ocazia întâlnirii membrilor familiei Károlyi), 14 iunie, Carei. (Hágó Attila Nándor)
-
„Cultic and miscallenous find from Pişcolt-Lutărie” conferinţa internaţională „Neolitihic Cultural Phenomena in the Upper Tisa Basin”11-12 iulie, Satu-Mare, Romania „The Pişcolt Group în nortwestern Romania (prezentare în limba engleză), - prezentare la arheologii şi studenţii care au participat la săpătura arheologică de la Tăşnad-Sere, 23 iulie, Tăşnad. (Hágó Attila Nándor)
-
„Piese cultice şi alte obiecte din lut de la Pişcolt-Lutărie, (prezentare în limba maghiară), Conferinţa Internaţională a Universităţii de Istorie din Debrecen şi Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, 8-9 septembrie Cluj-Napoca. (Hágó Attila Nándor).
-
„Cronologia Culturii Suciu de Sus” lucrarea prezentată la conferinţa internaţională „Cronologia epocii bronzului din spaţiul carpatic”, L. Marta, octombrie
-
„Tezaurul de piese de bronz de la Pir”, lucrare prezentată la Conferinţa internaţională de la Debrecen, „Depozitul de bronzuri de la Hajduboszormeny şi epoca sa” (L. Marta)
-
„Nagykároly és a Hajdúváros” - prezentare susţinută cu ocazia Zilei oraşului Hajdúböszörmény, 12-13 septembrie, Hajdúböszörmény, Ungaria. (Hágó Attila Nándor)
-
„Régészeti leletek Nagykárolyban, a gróf Károlyi kastélyban és a dendrológiai parkban – prezentare susţinută cu ocazia Zilei Ştiinţei Maghiare, 14 noiembrie 2014, Nyíregyháza, Ungaria. (Hágó Attila Nándor)
-
Participare la conferinţă: Heritage without Frontiers. New Books on Archaeological and Built Heritage in the Carpathian Basin – workshop la universitatea CEU, Budapest, 4 iunie 2014.
-
Participare la conferinţă ştiinţifică Monastic Life, Art and Technology, 11th to 16th century, Octombrie, organizată de Universitatea Alba Iulia
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ SATU MARE
Biblioteca Județeană este una dintre instituțiile publice de cultură aflate în subordinea Consiliului Județean Satu Mare, finanțată integral de autoritatea tutelară.
Biblioteca Județenă și-a desfășurat activitatea în anul 2014 urmărind, pas cu pas, să-și îndeplinească rolul ce rezultă din declarația de misiune: "…de a servi interesele de informare, studiu, educație, lectură și recreere ale utilizatorilor din municipiul și județul Satu Mare, oferind acces liber și nediscriminatoriu la informație și cunoaștere prin bazele de date și colecțiile proprii."
Având și rol de for metodologic pentru bibliotecile publice din sistemul județean, o parte din activitățile instituției au fost orientate spre oferirea de consultanță bibliotecarilor publici din județ în sensul de a susține circuitul informațiilor și cunoștințelor dedicate pregătirii profesionale, diseminării exemplelor de bune practici și a încurajării activităților și serviciilor de bibliotecă.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html?page=17
|
Numar examinari radiologice = 8.137 + 6.331 = 14.468
|
Numar examinari radiologice = 8.137 + 6.331 = 14.468
Numar PRF = 3.606
Bronhoscopii = 499
Activitatea retelei de pneumoftiziologie s-a remarcat prin scaderea semnificativa a incidentei globale a tuberculozei in judet , de la 109,4 %ooo in 2009 la 71.4%ooo in 2014, adica cu 154 de cazuri de tuberculoza mai putin decat in 2009.
Disp/Anul
|
2009
|
2010
|
2011
|
2012
|
2013
|
2014
|
România
|
99,9
|
89,1
|
82,1
|
79,2
|
73,3
|
~~70
|
Total Judeţ
|
109,4
|
89,1
|
88,6
|
101,4
|
81
|
71,4
|
Cifre efectective
|
400
|
325
|
322
|
376
|
279
|
246
|
Satu Mare
|
98,9
|
83,3
|
87,5
|
94,3
|
70
|
61,8
|
Negreşti-Oaş
|
167,3
|
132,7
|
106,1
|
154,4
|
115,7
|
74,6
|
Carei
|
78,5
|
82,3
|
74,1
|
133,2
|
75,7
|
84,7
|
Tăşnad
|
129.0
|
58,6
|
88,6
|
143,1
|
104,2
|
43,7
|
Anexa 1
Nr.
crt.
|
Sectii si
compartimente
|
Structura cf. Ord. nr.22/22.03.2012 (existent)
|
Influenta
|
Structura propusa incepand cu 01.06.2011
|
Nr.
paturi
|
1.
|
Sectia I Satu Mare, din care :
|
50
|
+42
|
Sectia I Satu Mare, din care :
|
92
|
|
- compartiment TB
|
25
|
|
- compartiment TB
|
40
|
|
- comp.Pneumologie
|
20
|
|
- comp. Pneumologie
|
52
|
|
- compartiment MDR-TB
|
5
|
-5
|
|
0
|
2.
|
Sectia II Satu Mare, din care:
|
50
|
-50
|
|
0
|
|
- compartiment TB
|
31
|
-31
|
|
-31
|
|
comp.Pneumologie
|
19
|
-19
|
|
-19
|
|
Spitalizare de zi
|
5
|
-2
|
Spitalizare de zi
|
3
|
3.
|
Sectia III Bixad, din care:
|
50
|
-3
|
Sectia II Bixad, din care
|
47
|
|
- compartiment TB
|
20
|
-8
|
- compartiment TB
|
12
|
|
comp.Pneumologie
|
20
|
-
|
- compartiment Pneumologie
|
20
|
|
- compartiment MDR-TB
|
10
|
+5
|
- compartiment MDR-TB
|
15
|
|
Spitalizare de zi
|
-
|
+3
|
Spitalizare de zi
|
3
|
4.
|
Sectia IV Bixad, din care:
|
50
|
-5
|
Sectia III Bixad, din care:
|
45
|
|
- compartiment TB
|
30
|
-10
|
- compartiment TB
|
20
|
|
- comp.Pneumologie
|
20
|
+5
|
- compartiment Pneumologie
|
25
|
|
Spitalizare de zi
|
-
|
+3
|
Spitalizare de zi
|
3
|
|
TOTAL din care :
|
200
|
-16
|
TOTAL din care :
|
184
|
|
|
111
|
-39
|
- compartiment TB
|
72
|
|
|
74
|
+23
|
- compartiment Pneumologie
|
97
|
|
- compartiment MDR-TB
|
15
|
0
|
- compartiment MDR-TB
|
15
|
|
TOTAL TB + MDR
|
126
|
-29
|
|
97
|
|
Spitalizare de zi
|
5
|
+4
|
Spitalizare de zi
|
9
|
|
TOTAL GENERAL
|
|
|
|
193
|
-Laborator analize medicale Satu-Mare cu punct de lucru Bixad;
-Laborator explorari functionale;
-Laborator radiologie si imagistica medicala Satu-Mare si Bixad;
-Dispensar TBC Satu-Mare;
-Dispensar TBC Negresti-Oas;
-Farmacie Satu-Mare cu punct de lucru Bixad;
-Ambulatoriul integrat;
-Aparat functional.
SERVICIUL PUBLIC DE ADMINISTRARE A SISTEMULUI INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR
Serviciul Public de Administrare a Sistemului Integrat de Management al Deseurilor din Judetul Satu Mare(S.P.A.S.I.M.D), cu sediul in localitatea Doba, comuna Doba, judetul Satu Mare este un serviciu public cu personalitate juridicainfiintat prin Hotarare a Consiliului Judetean Satu Mare in anul 2010,operator care administreaza singurul depozit de deseuri menajere nepericuloase autorizat din judet si asigura partea finala a serviciului de salubrizare pentru 350.000 de locuitori.
Depozitul va avea in perspectiva 5 celule de depozitare din care celula nr.1 este pusa in functiune din luna iulie 2011 si are o capacitate de depozitare de 561.135 mc cu o durata de functionare de 5 ani. La sfarsitul anului 2014 cantitatea de deseuri depozitata este de aprozimativ 300.000 mc.
S.P.A.S.I.M.D este licentiat clasa I de catre Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice pentru activitatea de administrare a depozitelor de deseuri si/sau a instalatiilor de eliminare a deseurilor municipale si a deseurilor similare.
Finantarea serviciului se asigura integral prin venituri proprii. Mentinereaautofinantarii este un obiectiv urmarit in permanenta de catre conducerea serviciului.
Obiectivul general al Serviciului Public de Administrare a Sistemului Integrat de Management al Deseurilor din Judetul Satu Mare este preluarea si eliminarea deseurilor nepericuloase in special cele menajere generate la nivelul judetului Satu Mare.
Obiectivele specifice urmarite de S.P.A.S.I.M.D.:
-
Administrarea Depozitului Ecologic Regional Doba prin autofinantare;
-
Mentinerea celulei nr.1,a instalatiilor si utilajelor in stare de functionare;
-
Cresterea gradului de eliminare a deseurilor prin sortare si valorificare materiala a deseurilor nepericuloase;
-
Asigurarea continuitatiipreluariideseurilor menajere din toate localitatilejudetului si a eliminarii acestora.
Raportul de activitate pe care vi-l prezentam descrie parcursul institutional al S.P.A.S.I.M.D. Satu Mare pe anul 2014, an in care serviciul a urmaritindeplinirea obiectivului general, a obiectivelor specifice si a obiectivelor propuse pentru acest an.
In cursul anului 2014, activitatea Serviciului se poate rezuma prin urmatorii indicatori:
-
Cantitatea totala de deseuri depozitata este de 70.874,44 tone;
TIP DESEU
|
CANTITATE
|
Deseuri menajere amestecate
|
53.909,46
|
DMA – fractie uscata
|
606,00
|
DMA –transferat NegrestiOas
|
539,50
|
Deseuri stradale
|
65,26
|
Deseuri din constructii si demolari
|
574,00
|
Amestec de materiale(deseuri industriale)
|
728,68
|
Ambalaje amestecate (plastice/textile)
|
228,92
|
Deseuri biodegradabile
|
89,28
|
Deseuri stabilizate (cenusa de vatra)
|
5.365,32
|
Sol decopertat/nisip uzat/namol limpezire
|
4.043,16
|
Namol de la epurarea apelor uzate orasenesti
|
4.724,86
|
-
Cantitatea de deseuri valorificata: 647,18 tone;
PET
|
FOLIE
|
PLASTIC HDPE
|
HARTIE/CARTON
|
METAL
(DOZE)
|
METAL
(FIER)
|
430,82
|
52,57
|
2,88
|
127,57
|
33,12
|
0,22
|
Obiectivele propuse pentru anul 2014:
-
Mentinereafinantarii S.P.A.S.I.M.D. integral din venituri proprii;
II. Sistem integrat de benzi la statia de sortare, sistem care vizeaza utilizarea statiei la sortareadeseurilor menajere amestecate, scopul final fiind marirea volumului deseurilor eliminate prin sortare si valorificare materiala;
Obiectiv realizat 100%
III. Proiectarea sistemului de colectare a gazului in conformitate cu reglementarileprevazute in Autorizatia de Mediu nr.130/NV din 21.10.2011 si a ordinului 757/2004 privind Normativul tehnic pentru depozitarea deseurilor;
Obiectiv realizat 100%
IV. Amenajarea spatiului de laborator conform ISO 17025;
Obiectiv realizat 100%
V. Aparatura laborator pentru dotarea laboratorului amenajat
Obiectivele IV si V au urmarit punerea in functiune a laboratorului fizico-chimic al Depozitului Ecologic Regional Doba,necesar functionariiconform normativului tehnic precum si in vederea diminuarii costurilor cu efectuarea analizelor de laborator obligatoriu a fi efectuate.
Obiectiv realizat 100%
VI.Executiaputurilor de gaz, un numar de 16 puturi pentru captarea gazului acumulat in celula nr.1. Lucrarea a fost realizata in totalitate in regie proprie, ceea ce a generat o economie pecuniara substantiala si pregatesteste valorificarea energetica a gazului metan rezultat in celula nr.1
Obiectiv realizat 100%
Toate obiectivele mentionate anterior au fost realizate integral din venituri proprii.
Venituri proprii realizate in anul 2014 sunt 2.789.994 lei.
Obiective 2015:
I. Mentinereafinantariiactivitatiiinstitutiei exclusiv din venituri proprii;
II. Achizitionarea unui buldozer pentru nivelarea deseurilor de pe celula nr.1 si efectuarea acoperirilor zilnice cu pamant impuse prin Autorizatia de Mediu nr.130NV/21.10.2011 si pentru ridicarea drumului de acces pe platforma de depozitare permanenta.
III. Acoperire sistem de benzi transportoare in vederea protejarii acestora impotriva intemperiilor naturii;
IV.Achizitionarea unei remorci cu 2 axe care va fi atasatamicrobusului aflat in dotare pentru transportul bunurilor, materialelor voluminoase in functie de nevoile serviciului;
V. Prelungirea puturilor de gaz, lucrarea se va efectua in regie proprie cu materiale achizitionate de la furnizori. Puturile de gaz au fost realizate in anul 2014 si trebuie prelungite concomitent cu cresterea nivelului de deseuri depozitate in celula nr.1.
România • JudeţulSatu Mare • ConsiliulJudeţean
P-ţa 25 Octombrie nr. 1, cod 440026, Satu Mare • e-mail: [email protected] • www.cjsm.ro
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html#10_şedinţe_;
|
Raportul preşedintelui consiliului judeţean satu mare pentru anul 2014
|
RAPORTUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN SATU MARE PENTRU ANUL 2014
Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 104, alin.(3), lit. b), ca atribuţie a preşedintelui consiliului judeţean, prezentarea consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor Consiliului Judeţean.
Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene. Deopotrivă, reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice, române şi străine, precum şi în justiţie. Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce.
În acest context urmează să fie prezentat modul în care a fost organizată şi funcţionează administraţia publică judeţeană, în vederea îndeplinirii prerogativelor conferite de lege şi a obiectivelor stabilite de comun acord, precum şi prin hotărârile adoptate în anul 2012.
Este un scurt bilanţ al activităţii administraţiei publice judeţene, al preşedintelui, al conducerii şi al aparatului de specialitate al Consiliului şi instituţiilor subordonate.
Echipa de conducere, a cărei activitate este prezentată în acest raport anual şi-a împărţit atribuţiile astfel încât coordonarea generală a revenit preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului judeţului fiindu-le delegată coordonarea unor domenii de activitate şi compartimente funcţionale din aparatul de specialitate.
Trecând la atribuţiile proprii, prima, prevăzută de lege, dar şi cea mai importantă, din care decurg şi celelalte, este asigurarea respectării Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a ordonaţelor şi hotărârilor Guvernului României, a hotărârilor Consiliului Judeţean Satu Mare şi a actelor normative. În acest sens, în perioada în care ne referim, s-a urmărit ca imediat de la adoptarea şi publicarea actelor normative, să se stabilească măsurile necesare pentru punerea în aplicare a sarcinilor reieşite din acestea prin stabilirea compartimentelor din cadrul aparatului de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate, care au obligaţii care le revin pentru ducerea la îndeplinire a acestora.
Aparatul de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate sub coordonarea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a secretarului judeţului, în funcţie de domeniul de activitate au redactat proiectele de dispoziţii şi hotărâri, în vederea emiterii sau a adoptării acestora.
În desfăşurarea sedinţelor Consiliului Judeţean s-au respectat procedurile prevăzute de Legea Administraţiei Publice Locale şi ale Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Judeţean Satu Mare, fapt ce a permis formularea de întrebări şi interpelări, exprimarea de opinii şi argumente.
Am optat permanent pentru dezvoltarea judeţului şi îmbunătăţirea serviciilor sociale asigurate de Consiliul Judeţean, pentru refacerea infrastructurii judeţului, susţinerea culturii şi a sănătăţii.
Consiliul Judeţean Satu Mare, ca autoritate deliberativă, în cursul anului 2014, s-a întrunit în plenul său în 15 şedinţe, din care 12 şedinţe ordinare şi 3 şedinţe extraordinare.
În cadrul acestora s-au dezbătut şi adoptat 204 hotărâri ale consiliului judeţean, în următorele domenii:
Aprobări de strategii, programe, proiecte de dezvoltare regională, cofinanţarea acestor proiecte, modificări şi completări la unele proiecte aprobate, luarea unor decizii în cadrul desfăşurării unor proiecte – 24 hotărâri ;
Dezvoltarea economico-socială a judeţului: aprobări de buget, rectificări, alocări de sume, virări de credite, finanţarea unor acţiuni social-culturale şi sportive de interes judeţean, precum şi acordarea unor premii speciale pentru asemenea activităţii; aprobări de împrumuturi; aprobări de preţuri medii la produse – 28 hotărâri ;
Gestionarea patrimoniului public şi privat al judeţului – 19 hotărâri ;
Furnizarea serviciilor publice de interes judeţean: servicii sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătate, cultură, tineret, sport; situaţii de urgenţă; evidenţa persoanelor; drumuri şi transport public judeţean; servicii comunitare de utilitate publică de interes judeţean – 56 hotărâri;
Aprobări de documentaţii tehnico-economice pentru lucrări de investiţii de interes judeţean, întreţinerea drumurilor judeţene – 17 hotărâri;
Organizarea internă, organizarea şi furnizarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean – 34 hotărâri;
Cooperări, asocieri, parteneriate – 16 hotărâri;
Alte domenii – 10 hotărâri.
Principalele domenii care au implicat decizia deliberativului, materializată în cele 204 hotărâri adoptate în cursul anului 2014, pot fi reprezentate grafic astfel:
Consiliul Judeţean Satu Mare şi-a desfăşurat activitatea prin cele 8 comisii de specialitate organizate pe principalele domenii de activitate.
Comisiile de specialitate ale Consiliului Judeţean Satu Mare, în cursul anului 2014, s-au întrunit pentru analizarea şi avizarea proiectelor de hotărâri, dar şi pentru discutarea şi rezolvarea altor probleme ce ţin de competenţa acestor comisii, într-un număr total de 112 şedinţe de lucru, după cum urmează:
- Comisia pentru activităţii economico-financiare – 15 şedinţe;
- Comisia pentru realizarea lucrărilor publice, construcţii şi modernizarea drumurilor de interes judeţean, investiţii – 15 şedinţe;
- Comisia de muncă şi protecţie socială, sănătate şi familie, protecţia copilului – 14 şedinţe;
- Comisia pentru protecţia mediului, turism şi agricultură – 14 şedinţe ;
- Comisia pentru învăţământ, activităţi sociale-culturale, culte, sport şi tineret – 13 şedinţe;
- Comisia pentru administrarea domeniului public şi privat al judeţului, dezvoltare urbanistică, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, amenajarea teritoriului – 10 şedinţe ;
- Comisia juridică, de desciplină, administraţie publică, relaţii cu cetăţenii, probleme ale minorităţilor – 17 şedinţe;
- Comisia de dezvoltare regională, cooperare internă şi internaţională, parteneriate interne şi internaţionale – 14 şedinţe.
În aplicarea hotărârilor adoptate de consiliul judeţean şi a altor acte normative cu incidenţă în activitatea consiliului judeţean , preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a emis un număr de 334 dispoziţii cu caracter normativ sau individual, care, pentru a deveni executorii, au fost făcute publice şi respectiv, au fost comunicate autorităţilor, instituţiilor şi persoanelor interesate.
Aceste dispoziţii s-au referit, în principal, la:
- Probleme de organizare internă, stabilirea unor măsuri interne de organizare a activităţii instituţiei, de gestionare a bunurilor de inventar, de stabilire a unor proceduri interne;
- Probleme privind organizarea activităţii personalului aparatului de specialaitate al Consiliului Judeţean, stabilirea de atribuţii pentru acesta, reîncadrări şi promovări, modificarea raportului de muncă al funcţionarilor publici şi personalului contractual;
- Numirea unor comisii şi a unor echipe de implementare a unor proiecte;
- Convocarea şedinţelor în plenul Consiliului Judeţean;
- Delegări de atribuţii şi de semnătură de către preşedintele Consiliului Judeţean;
- Modificarea şi completarea unor dispoziţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean emise anterior, precum şi revocarea unor dispoziţii.
CABINET PREŞEDINTE
Cabinetul Preşedintelui deserveşte obiectivele Consiliului Judeţean atât pe plan local, cât şi pe plan naţional, sprijină relaţiile internaţionale, eficientizează relaţia dintre Cabinetul preşedintelui cu echipele interdepartamentale, instituţionale şi cetăţeneşti, mediatizează activitățile Consiliului Județean
Cabinetul preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare are ca obiective strategice prezentarea activităţilor preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare în mod obiectiv şi în timp real pentru o cât mai bună informare a sătmărenilor, asigurarea unei legături directe cu cetăţenii prin intermediul întâlnirilor şi a audienţelor, coordonarea şi organizarea de evenimente, colaborarea şi comunicarea cu alte instituţii locale, naţionale şi transfrontaliere.
În anul 2014 au fost în audienţă aproximativ 60 de persoane. Preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a participat la aproximativ 400 de evenimente, iar biroul de presă a transmis către reprezentanţii mass-media aproximativ 300 de comunicate. Totodată cabinetul preşedintelui a fost implicat activ în organizarea de evenimente şi a redactat materiale de promovare (afişe, meşuri, bannere, materiale de protocol) ale evenimentelor şi ale Consiliului Judeţean Satu Mare.
COMPARTIMENTUL DE AUDIT INTERN
Modul de îndeplinire a atribuţiilor compartimentului de audit intern:
►A fost întocmit planul multianual pe anii 2015, 2016, 2017 in funcţie de analiza de risc.
►Au fost actualizate normele specifice datorita modificarii legislatiei in domeniu (HG 1086/2013)
►A fost actualizat registrul riscurilor , procedurile operationale , a fost realizata consilierea continua in legatura cu procesul de implementare a Sistemului de Control Managerial Intern .
►Planul de audit pe anul 2014 , a fost întocmit pe baza analizei de risc şi a referatului de justificare , structura planului de audit este in conformitate cu legislaţia in vigoare , aria propusă spre auditare fiind suficientă pentru o informare relevanta catre management despre activitatea si performanţele entităţii.
►Raportul anual pentru 2014 a fost realizat si transmis DGFPSM
►Planul de audit pe anul 2014 a fost realizat in totalitate.
Contribuţia auditului intern la îmbunătăţirea activităţii structurilor auditate se materializează în recomandarile compartimentului de audit intern sistematizate pe principalele domenii auditate: in ceea ce priveste :
-
Procesul bugetar –sistemul de control intern corespunzator planificării, angajării, lichidării, ordonanţării si plaţii cheltuielilor, a aprobării si evidenţei angajamentelor bugetare si legale, a contabilitaţii si a controlului financiar aferent este funcţional , imbunataţindu-se in urma recomandarilor efectuate .
-
Activitatea financiar contabila –sistemului de control intern care este ataşat activitaţii financiar contabile din cadrul instituţiei, cât si entitaţilor subordonate este funcţional.
-
Resurse umane – salarizare – prin concursurile desfăşurate de instituţie si entitaţile subordonate se asigură menţinerea si dezvoltarea celor mai adecvate modalităţi de asigurare cu personal competent, în general se respectă regulile sistemului de recrutare , salarizare si evaluarea personalului.
In anul 2014 au fost realizate 17 misiuni de audit public intern.
Pentru fiecare misiune se vor urmări:
- Riscurile semnificative identificate
-
Analiza privind implementarea recomandarilor
Misiunea nr.1 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin contracte de asociere pentru acţiuni social culturale si sportive.
Riscuri semnificative (identificate) :
-
întocmirea unor contracte care nu indica concret destinaţiile privind utilizarea sumelor
-
încheierea unor contracte în lipsa cererilor de finantare (sau a unor cereri incomplete)
-
realizare de deconturi pe baza de bonuri fiscale.
- lipsa proceduri în domeniul alocării unor sume pentru proiecte.
Misiunea nr.2 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin HCJ 82,83,84,86,88,89/2011 Direcţiei Generale de Asistenţă Socială si Protectia Copilului Satu Mare .
Riscuri semnificative (identificate) :
-
posibilitatea utilizarii sumelor de bani alocate pentru alte destinaţii decât cele specificate in HCJ mai sus amintite.
Misiunea nr.3 : Verificarea activitatii financiar contabile la Camera de Consultanta Agricola Satu Mare.
Riscuri semnificative (identificate ) :
- lipsa unui program de pregatire profesională a angajaţilor instituţiei
- inexistenţa unui sistem de securitate privind sistemul informatic financiar contabil
- accesarea sistemului informatic de catre persoane neautorizate
- inexistenţa unui spaţiu corespunzator pentru arhivă
Misiunea nr.4 – Auditul întocmirii bilanţului contabil si a contului de profit si pierdere a societăţilor comerciale si a regiei autonome din subordinea Consiliului Judeţean Satu Mare :
Riscuri semnificative (identificate) :
-
existenţa unor solduri nejustificate
-
diferenţe între solduri si rulajele din balanţa de verificare
-
modul eronat de calcul al impozitului pe profit
Misiunea nr.5 – Verificarea execuţiei bugetului propriu de venituri si cheltuieli a judeţului Satu Mare.
Riscuri semnificative (posibile) :
-
control intern funcţional
Misiunea nr.6 – Verificarea inventarierii patrimoniului la Biblioteca Judeteana Satu Mare
Riscuri semnificative ( identificate) :
-
neactualizarea procedurilor scrise si formalizate in urma modificarii cadrului normativ existent.
Misiunea nr.7 – Verificarea activitatii financiar contabile la Serviciul Public de Administrare a Sistemului Integrat de Management al Deseurilor din Judetul Satu Mare .
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html?page=14
|
INDICATORI DE CALITATE REALIZAŢI PE LINIE DE EVIDENŢĂ COMPARATIVI ÎNTRE ANII 2012-2014
|
INDICATORI DE CALITATE REALIZAŢI PE LINIE DE EVIDENŢĂ COMPARATIVI ÎNTRE ANII 2012-2014:
Legea 677/2001
Actualizări pe S.N.I.E.P.
-
comunicări CRDS
-
acordare CNP pensii
-
neconcordanţe, corecţii b.d
-
menţiuni de deces
-
înregistrare persoane
Menţiuni operative - sentinţe penale
COMPARTIMENT STARE CIVILĂ
Actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice prin care se dovedeşte naşterea , căsătoria sau decesul unei persoane; acestea se întocmesc în interesul statului şi al persoanei şi servesc la cunoaşterea numărului şi structurii populaţiei, a situaţiei demografice, la apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
Pentru realizarea sarcinilor specifice activităţii pe linie de stare civilă, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu radiogramele M.A.I.-D.E.P.A.B.D.- Bucureşti, s-au întocmit planurile proprii de activitate, cu sarcini concrete şi competenţe, pentru aplicarea unitară a actelor normative ce reglementează activitatea de stare civilă.
Potrivit importanţei deosebite acordate activităţii de stare civilă, ca unul din principalele atribute ale autorităţii administraţiei publice locale care se realizează atât în interesul statului, cât şi al protecţiei drepturilor personale ale cetăţenilor, în conformitate cu prevederile legale, Compartimentul de stare civilă din cadrul Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor Satu Mare a îndrumat, coordonat şi controlat activitatea de stare civilă desfăşurată la primăriile din judeţ, astfel că, în cursul anului 2014, în judeţul Satu Mare au fost efectuate un număr de 70 activităţi de control şi îndrumare a ofiţerilor de stare civilă din cuprinsul judeţului.
Obiectivele principale ale menţionatelor acţiuni de control au vizat urmărirea modului în care ofiţerii de stare civilă îşi îndeplinesc atribuţiile care le revin, potrivit prevederilor Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi Metodologiei de aplicare unitară dipoziţiilor acesteia, modul în care sunt conduse gestiunile, în special evidenţa certificatelor de stare civilă, modul de respectare a dispoziţiilor legale privind operarea şi comunicarea menţiunilor, asigurarea securiţăţii documentelor, cât şi respectarea legalităţii întocmirii actelor de stare civilă.
În urma verificărilor efectuate s-a constatat că în general se poate aprecia că ofiţerii de stare civilă controlaţi posedă cunoştinţe teoretice şi practice temeinice, pe care se străduiesc să le aplice în mod corespunzător.
Cu ocazia controalelor au fost constatate unele nereguli – în procesele-verbale de control regăsindu-se de altfel şi termenul respectiv modalitatea în care acestea urmează a fi remediate.
Acte de stare civilă întocmite la nivelul judeţului Satu Mare în cursul anului 2014:
înregistrate : 9.719 acte şi fapte de stare civilă , din care:
-
3.543 naştere
-
2.082 căsătorie
-
4.094 deces
-
eliberate 16.989 certificate de stare civilă , după cum urmează :
-
8.839 naştere
-
3.524 căsătorie
-
4.626 deces
Rectificări – 169
Înregistrări tardive - 48
Declaraţi morţi - 1
De asemenea au fost analizate un număr de 1.016 dosare prin care se solicită avizul prealabil în vederea transcrierii certificatelor/extraselor de stare civilă privind pe cetăţenii români a căror acte de stare civilă au fost eliberate de autorităţe străine, emitându-se avizul prealabil , după cum urmează:
• naştere 798 avize
• căsătorie 108 avize
• deces 110 avize
La nivelul Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor au fost înregistrate un număr de 25 dosare prin care se solicită schimbarea numelui pe cale administrativă:
- în 21 dosare au fost întocmite referatele cu propuneri respectiv dispoziţiile de admitere a schimbării numelui pe cale administrativă
-
3 dosare au fost restituite în vedere completării
-
1 dosar este în lucru
În conformitate cu prevederile Radiogramei I.N.E.P.-Bucureşti nr. 284021 din 20.08.2008 au fost comunicate prin intermediul Compartimentului de Stare Civilă un număr de 42 de certificate de naştere/căsătorie/deces solicitate de persoane fizice, cetăţeni români aflaţi în străinătate sau cetăţeni străini ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în România – prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe – Direcţia Generală Afaceri Consulare sau prin intermediul misiunilor diplomatice acreditate în România la solicitarea altor instituţii abilitate respectiv un număr de
Având în vedere prevederile art.125 alin.2 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64 din 26.01.2011 precum şi cele ale art.58 alin.1 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă – republicată, cu modificările şi completări ulterioare DGEP Satu Mare a emis un număr de 169 avize prealabile în vederea rectificării unor acte de stare civilă.
În vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor art.174 alin 1 şi 2 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011 - conform Metodologiei de Alocare în sistem informatic a numărului certificatului de divorţ din registrul unic al certificatelor de divorţ, la nivelul Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor Satu Mare – din cadrul Compartimentului de Stare Civilă a fost desemnată o persoană care să fie abilitată ca operator al aplicaţiei de referinţă DJEPRD.
Situaţia alocării numerelor certificatelor de divorţ se prezintă astfel:
În conformitate cu prevederile art.174 alin.2 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă aprobată prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr. 64 din 26 ianuarie 2011, operatorul desemnat din cadrul DGEP Satu Mare – a accesat aplicaţia referinţă DJEPRD şi a alocat 70 numere care au fost comunicate primăriilor competente în vederea înscrierii acestora pe certificatul de divorţ.
Ţinând cont de prevederile art. 181 alin.1 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 64/26.01.2011, în conformitate cu prevederile art. 181 alin.2 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 64/26.01.2011 au fost operate pe marginea actelor de căsătorie exemplarul II – aflat în păstrare în arhiva de stare civilă din cadrul D.G.E.P. Satu Mare un număr de 179 menţiuni de desfacere a căsătoriei prin divorţ, pronunţat de un notar public.
S-au întocmit şi înaintat comunicările necesare înscrierii menţiunii de desfacere a căsătoriei prin divorţ pentru a fi înscrise şi pe marginea actului de căsătorie exemplarul I .
În cursul semestrului I al anului 2014 Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor – Comaprtiment de Stare Civilă– a organizat şedinţe de îndrumare, coordonare şi instruire pe linie de stare civilă, după cum urmează:
-
ruta Satu Mare – în data de 10.04.2014, orele 10 – locaţia: etajul XIV - sala sindicatului Proautonomia SM;
-
ruta Carei – în data de 30.04.2014, orele 10 – locaţia: Primăria municipiului Carei;
-
ruta Călineşti-Oaş - în data de 07.05.2014, orele 10 - locaţia Primăria comunei Călineşti Oaş;
-
ruta Tăşnad – în data de 13.05.2014, orele 10 - locaţia -Primăria oraşului Tăşnad., la care au participat toţi ofiţerii de stare civilă precum şi şefii serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor de pe raza judeţului Satu Mare.
Alte activităţi desfăşurate:
-
menţiuni operate in registrele de stare civilă exemplarul II – 2.409
-
comunicări certificate de stare civilă recuperate din străinătate -3
-
comunicări de divorţ – 4
-
comunicări de căsătorie – 16
-
comunicări de deces – 51
-
comunicări schimb de nume din străinătate – 30
-
comunicări extrare de stare civilă către D.E.P.A.B.D.-Bucureşti – 27
-
procese-verbale predare primire certificate de stare civilă – 152
-
procese-verbale predare primire extrase multilingve de stare civilă -10
-
procese-verbale de predare primire registre stare civilă - 24
-
comunicare/operare renunţare la cetăţenia română - 3
-
comunicare/operare redobândire a cetăţeniei române – 1
-
adrese redirecţionate către alte instituţii – 7
-
conform prevederilor Radiogramelor nr.2034566/07.01.2010 şi nr.1882516/04.04.2011 a M.A.I. - a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date Bucureşti – au fost preluate şi soluţionate un număr de 8 cereri prin care se solicită atribuirea C.N.P. necesar pentru obţinerea unui paşaport C.R.D.S.
-
în aplicarea dispoziţiilor art.940 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform Îndrumării nr.18/01.07.2013 a Ministerului Afacerilor Interne – D.E.P.A.B.D. Bucureşti au fost încrise pe marginea actelor de stare civilă
şi comunicate un număr de 9 puneri sub interdicţie.
Deficienţe rezultate în urma activităţilor de control:
-
la întocmirea actelor de naştere transcrise s-au completat rubricile privind ”declarantul”, contrar prevederilor art.25 alin. 1 lit a din Metodologia pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă aprobată prin H.G. nr.64/2011
-
pentru comunicările de naştere nu se utilizează modelul prevăzut în anexa nr.77 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.64/2011 ;
-
la dosarele de transcriere a certificatelor de naştere emise de autorităţile străine, se emit dispoziţii cu privire la aprobarea transcrierilor, fapt pentru care în cuprinsul menţiunii de transcriere aplicate pe marginea actelor de naştere transcrise se înscrie numărul dispoziţiei, deşi la dosarele de transcriere se regăsesc şi referatele de aprobare a transcrierii, conform modelului prevăzut de anexa nr.37 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.64/2011 ; Ofiţerul de stare civilă va înscrie doar numărul referatului şi nu numărul dispoziţiei primarului.
-
actele întocmite în cazuri speciale (transcrieri) nu se evidenţiază de fiecare dată pe ultima copertă a registrelor, în partea interioară
-
declaraţia de căsătorie nu se afişează în toate cazurile, în extras, pe pagina de internet a SPCLEP sau a primăriei, conform art. 26 din Legea nr. 119/1996 – cu privire la actele de stare civilă – republicată
-
conform modelului declaraţiei de căsătorie, prevăzut în anexa nr.1 comunicat cu Radiograma D.E.P.A.B.D – Bucureşti nr.1884960/30.09.2012, deşi viitorii soţi îşi aleg regimul matrimonial, s-a omis atât comunicarea extraselor pentru uz oficial de pe actele de căsătorie la Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale cât şi înscrierea menţiunii despre aceasta pe marginea actelor de căsătorie. S-a dispus comunicarea la Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale – CNARNN - Infonot cu sediul în municipiul Bucureşti, B-dul Theodor Pallady, nr.40G, Demisol, sector 3, fax: 031/620.28.27, e-mail [email protected] - conform Radiogramei D.E.P.A.B.D. Bucureşti nr. 3.652.427 din 28.05.2013 - a tuturor extraselor de căsătorie necomunicate în termenul legal.
-
partea de jos din declaraţia de căsătorie, rubricile referitoare la „Întocmit act căsătorie.......Operat menţiuni.........”, nu este completată
-
potrivit prevederilor art.10 lit.e din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.64/2011, ofiţerii de stare civilă „trimit structurilor de evidenţă a persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P., la care este arondată unitatea administrativ-teritorială, în termen de 10 zile de la data întocmirii actului de stare civilă sau a modificărilor intervenite în statutul civil, comunicări nominale pentru născuţii vii, cetăţeni români, ori cu privire la modificările intervenite în statutul civil al cetăţenilor români; actele de identitate ale persoanelor decedate ori declaraţiile din care rezultă că persoanele decedate nu au avut act de identitate se trimit la structura de evidenţă a persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P. de ultimul loc de domiciliu” - potrivit modelului anexei nr.55.
-
pe verso constatatorului de deces nu se înscriu întotdeauna menţiunile prevăzute la art.62 alin.1 şi art.88 lit.a din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă aprobată prin H.G.nr.64/2011 (act de deces nr.17/2011) ;
Întrucât faptele prevăzute la art.63 alin.1 din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, constituie contravenţii la regimul actelor de stare civilă şi se sancţionează cu amendă iar constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primar, persoanele împuternicite prin dispoziţia preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti, precum şi de persoane împuternicite din cadrul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor şi poliţişti anume desemnaţi s-au făcut propuneri pentru emiterea Dispoziţiei cu privire la numirea persoanelor împuternicite să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile în domeniul activităţii de stare civilă.
- au fost făcute recomandări primarilor referitoare la asigurarea condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţii de stare civilă în deplină ordine şi siguranţă (spaţii separate prevăzute cu gratii metalice la ferestre şi uşi, fie instalarea unui sistem de securitate); pe timpul operaţiunilor de înscriere în documente a actelor şi faptelor de stare civilă, delegatul de stare civilă să nu fie solicitat să rezolve concomitent probleme de altă natură, pentru a preveni întocmirea unor acte cu erori materiale.
Tabel Comparativ – Acte de Stare Civilă Înregistrate în judeţul Satu Mare
Tabel Comparativ – Certificate de Stare Civilă Eliberate în judeţul Satu Mare
Tabel Comparativ -Transcrieri certificate de stare civilă procurate din străinătate avizate de D.G.E.P. Satu Mare
Situaţia alocării numerelor certificatelor de divorţ se prezintă astfel:
În vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor art.174 alin 1 şi 2 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011 - conform Metodologiei de Alocare în sistem informatic a numărului certificatului de divorţ din registrul unic al certificatelor de divorţ, la nivelul Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor Satu Mare – din cadrul Compartimentului de Stare Civilă
a fost desemnată o persoană care să fie abilitată ca operator al aplicaţiei de referinţă DJEPRD
Tabel Comparativ – Avize emise de D.G.E.P. Satu Mare
în vederea soluţionării dosarelor de rectificare :
Tabel Comparativ – Dosare prin care se solicită schimbarea numelui pe cale administrativă
Serviciul economic
Compartimentul financiar-contabil şi resurse umane
Compartimentul financiar-contabil şi resurse umane în cursul anului 2014 a desfăşurat următoarele activităţi:
-
A asigurat organizarea si desfasurarea activitatii financiar contabile, in conformitate cu dispozitiile legale
-
A organizat si a condus corect si la zi contabilitatea conform prevederilor legale in vigoare in acest domeniu
-
A urmărit periodic realizarea in bune conditii a indicatorilor financiar aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli
-
A asigurat intocmirea documentelor de planificare financiara potrivit metodologiei in vigoare, urmarind utilizarea eficienta a mijloacelor financiare puse la dispozitie
-
A întocmit balanta de verificare lunara, bilantul trimestrial si anual, impreuna cu anexele aferente si depunerea la termen a bilantului
-
A întocmit registrele de contabilitate obligatorii
-
A înregistrat in contabilitate veniturile si cheltuielile institutiei pe baza actelor primite
-
A întocmit fisa contului
-
A verificat concordanta dintre Ordinele de plata operate si extrasele de cont
-
S-a raportat lunar situatia privind executia bugetului de venituri si cheltuieli, fondul de salarii la termenele ordonate
-
A fundamentat si dimensionat necesarul de credite bugetare pe destinatii in concordanta cu prioritatile stabilite in cadrul institutiei
-
S-a repartizat pe trimestre a bugetului propriu
-
A întocmit formele pentru deschiderea pe credite bugetare, pe capitole si activitati potrivit prevederilor stabilite prin bugetul de venituri si cheltuieli
-
A organizat efectuarea operatiunilor de inventariere a valorilor materiale banesti si a celor de decontare
-
A realizat folosirea eficienta a sumelor primite de la buget si a prioritatilor de finantare, de tinerea la zi a evidentelor contabile si a indicatorilor programului de cheltuieli aprobati
-
S-a asigurat indeplinirea sarcinilor de competenta cu privire la exercitarea controlului financiar preventiv
-
A întocmit registgrul pentru viza controlului financiar preventiv
-
A calculat la timp a drepturile banesti ale personalului respectiv a întocmit declaratiile lunare 112 si a transmis la Ministerul Finantelor
-
Au îintocmit si au urmarit amortizarea mijloacelor fixe
-
Au asigurat arhivarea, evidentierea si urmarirea termenelor, conform nomenclatorului arhivistic pentru actele care provin din cadrul compartimentului
-
S-a elaborat programul anual al achizitiilor publice , pe baza necesitatilor si prioritatilor comunicate de celelalte compartimente
-
A fost întocmită documentaţia necesară avizării funcţiilor publice din cadrul aparatului de specialitate, de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;
-
Au fost întocmite rapoarte de specialitate şi dispoziţii necesare pentru numirea în funcţii publice, avansare, promovare, detaşare etc.;
-
Au fost întocmite şi supuse aprobării programul de pregătire şi perfecţionare a salariaţilor din instituţie ţinându-se legătura cu instituţiile care organizează astfel de cursuri;
-
S-a sprijinit realizarea procesului de evaluare a performanţelor profesionale, individuale pentru aparatul de specialitate sub îndrumarea directorului executiv;
-
Au fost predate în termen rapoartele statistice trimestriale, semestriale şi anuale către Direcţia Generală a Finanţelor Publice privind numărul salariaţilor din cadrul Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor Saru Mare ;
-
S-a pus la dispoziţia salariaţilor formularul declaraţiilor de avere şi interese şi le-am înregistrat în registrul declaraţiilor de avere şi de interese pentru a fi transmise către ANI
-
Au fost preluate dosarele de înscriere la examen pentru promovare în clasă şi grad conţinând:
formularul de înscriere
adeverinţă privind dovada continuităţii în cartea de muncă
cererea de înscriere a candidatului
raport de evaluare pe ultimi 2 ani
Compartimentul secretariat, juridic şi administrativ
În compartimentul secretariat, juridic şi administrativ în cursul anului 2014 s-a desfăşurat următoarele activităţi:
-
S-a înregistrat, respectiv s-a descarcat corespondenţa primită/expediată în registrul de intrari-ieşiri;
-
S-a expediat corespondenţa din cadrul direcţiei, prin poştă militară şi poştă civilă;
-
S-a efectuat catalogarea corespondenţei pe compartimente;
-
S-a prezentat directorului executiv actele sosite în vederea consemnării rezoluţiilor;
-
S-a distribuit corespondenţa pe compartimente conform rezoluţiei pe bază de registru de predare-primire;
-
S-a urmărit şi s-a analizat modul de soluţionare şi respectare a termenelor legale de rezolvare în domeniul petiţiilor adresate Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor;
-
S-a ţinut evidenţa ştampilelor şi sigiliilor din dotare şi s-a verificat modul de folosire a acestora;
-
S-a organizat şi s-a asigurat primirea, înregistrarea, repartizarea lucrărilor potrivit profilelor de muncă, destinate serviciului, precum şi expedierea şi transportul corespondenţei, conform reglementărilor în vigoare;
-
S-a organizat şi s-a asigurat întreţinerea, exploatarea şi selecţionarea fondului arhivistic neoperativ, în conformitate cu dispoziţiile legale în materie;
-
S-a pregatit şi predat depozitului de arhivă, pe bază de inventar, dosarele create, anual;
-
S-a întocmit Nomenclatorul Arhivistic al Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor Satu Mare;
-
S-au tehnoredactat actele care provin din cadrul compartimentului secretariat, juridic şi contencios;
-
S-a asigurat în condiţiile legii, reprezentarea Direcţiei în faţa instanţelor judecătoreşti sau altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală a autorităţilor publice, precum şi în raporturile cu alte persoane juridice sau fizice.
-
S-a condus evidenţa oprativă a tuturor cauzelor aflate în curs de judecată.
-
S-a asigurat obţinerea copiilor de pe hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile în vederea punerii lor în executare.
-
S-a întocmit si s-a participat la întocmirea proiectelor de acte normative cu caracter intern ce au legătură cu activitatea serviciului.
-
S-a urmarit eficienţa aplicării reglementărilor interne în activitatea de profil şi s-au făcut propuneri pentru perfecţionarea lor, precum şi pentru adaptarea continuă a legislaţiei care reglementează relaţiile sociale specifice domeniului de activitate;
-
S-au avizat pentru legalitate actele normative cu caracter individual emise de directorul executiv al Direcţiei Generale deEvidenţă a Persoanelor, potrivit competenţei, precum şi orice alte acte care pot angaja răspunderea patrimonială a servciului
-
S-a întocmit documentaţia necesară în vederea derulării activităţilor de achiziţii publice şi s-a ţinut evidenţa acestora
-
S-a întocmit şi s-a afişat planul de organizare împotriva incendiilor.
-
S-a întocmit şi s-a afişat planul de organizare şi evacuare a personalului şi bunurilor în caz de incendiu.
-
S-au întocmit şi s-a afişat regulile generale de prevenire şi stingere a incendiilor.
-
S-au întocmit fişe individuale de instructaj privind situaţiile de urgenţă şi s-a instruit personalul din cadrul direcţiei conform Ord.MAI.163 din 28.02.2007.
-
S-au întocmit fişe individuale de instructaj privind securitatea în muncă
-
S-au întocmit actele de autoritate privind ISU şi SSM..
-
S-au încasat valori băneşti pentru care s-au eliberat chitanţe fiscale,
-
S-a întocmit zilnic registrul de casă completând foaia de vărsământ şi depunând sumele încasate în Trezoreria Satu Mare.
-
S-a urmărit zilnic vărsarea la termen şi în cuantumurile stabilite, a sumelor ce constituie ca venituri bugetare.
-
S-au gestionat și distribuit materiale necesare producerii carților de identitate .
-
S-a întocmit necesarul de materiale necesar producerii cărţilor de identitate pe anul următor de la toate serviciile publice comunitare din judeţ pe anul 2015.
-
În baza solicitărilor și a planificării s-au ridicat de la D.E.P.A.B.D. București registre,certificate de stare civilă, predându-le serviciului de stare civilă în vederea distribuirii în teritoriu,precum și materialele pentru producerea cărților de identitate distribuind apoi la serviciile publice comunitare de evidență din județ.
-
S-a asigurat întocmirea formalităților corespunzătoare pentru ridicarea distribuirea și descărcarea din gestiune a acestora conform ordinelor M.A.I. și a instructajelor de la D.E.P.A.B.D. București..
-
Autoturismele din dotarea direcției au fost conduse cu respectarea regulilor de circulație pe drumurile publice.
-
S-au întocmit și s-a ținut evidența foilor de parcurs cu respectarea O.G.81/2006, înscrierea corectă a kilometrilor parcurși .
-
S-a întocmit fișa activității zilnice a autoturismelor din dotare.
-
S-au asigurat inspecțiile tehnice periodice ale autoturismelor și schimbarea pieselor defecte, dotarea autoturismelor pentru circulația pe drumurile publice în condiții de siguranță atât pe timp iarnă cât și pe timp de vară.
-
S-a asigurat transportul personalului direcției în județ pentru activitatea specifică de control și îndrumare pe linie de stare civilă și evidență la toate structurile subordonate.
-
S-a respectat cota de benzină lunară aferentă autoturismelor.
Ca o concluzie generală, anul 2014 a însemnat un an de activitate intensă a personalului Direcţiei Generală de Evidenţă a Persoanelor Satu Mare, în condiţiile creşterii activităţii prin îndeplinirea unor atribuţii suplimentare faţă de cele planificate dar, ca un efect al rezultatelor obţinute, obiectivele prevăzute de legislaţie au fost îndeplinite la un nivel superior.
REALIZĂRI PE ANUL 2014
În data de 28.07.2014 la instituţiei noastre a fost menţinută certificarea Sistemului de Management al activităţii prin certificatul nr. 28136/12/R;
S-a acordat sprijin şi îndrumare de specialitate pe liniile specifice de activitate;
S-a implementat Sistemul naţional integrat de introducere şi actualizare a informaţiilor legate de evidenţa persoanelor reconfigurarea Sistemului Naţional Informatic de Evidenţa Populaţiei fiind realizat pe tot judeţul Satu Mare;
OBIECTIVE PROPUSE PENTRU ANUL 2015
Deschiderea ghişeului de evidenţă pentru preluarea cererilor de eliberare de acte de identitate, respectiv eliberarea acestora în situaţii deosebite în vederea satisfacerii nevoilor specifice a locuitorilor întregului judeţ.
Ridicarea nivelului de pregătire profesională al angajaţilor direcţiei, precum şi serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor şi oficiilor de stare civilă din judeţul Satu Mare;
Efectuarea activităţilor de sprijin, coordonare şi control pe linie de evidenţă a persoanelor la toate serviciile comunitare locale de evidenţa persoanelor de pe raza judeţului Satu Mare;
Efectuarea activităţilor de sprijin, coordonare şi control pe linie de stare civilă, la toate oficiile de stare civilă de pe raza judeţului Satu Mare;
Implementarea proiectului naţional de informatizare a stării civile;
Colaborare cu unităţile administrativ teritoriale în vederea punerii în legalitate a minorilor şi a persoanelor care au cărţi de identitate expirate respectiv care nu sunt puşi în legalitate
Intensificarea activităţii de punere în legalitate a persoanelor de etnie rromă, a persoanelor nedeplasabile, internate în spitale, centre de ocrotire şi protecţie socială respectiv penitenciare;
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ SATU MARE
Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) este o instituţie de învăţământ special integrat specializată în oferirea de servicii educaţionale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinţilor.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html?page=8
|
a.2. Participare în calitate de partener (coorganizator, coiniţiator, invitat, participant etc.) la programe/proiecte europene/internaţionale
|
a.2. Participare în calitate de partener (coorganizator, coiniţiator, invitat, participant etc.) la programe/proiecte europene/internaţionale.
a.2.1 Proiecte cu finanţare din fonduri europene derulate de Muzeul Judeţean Satu Mare în calitate de partener (coorganizator, coiniţiator).
1. BREAKING-THROUGH COOLture - European values and common future. Reuşim prin cultură – Valori europene şi viitor comun. Proiect derulat în cadrul programului ENPI, în valoare de 308.655 euro (223.274 euro pentru MJSM). Conform proiectului, au fost realizate cercetări istorice şi etnografice, publicaţii ştiinţifice şi de popularizare, organizarea de simpozioane etc. proiect derulat împreună cu Universitatea de Stat Transcarpatia din Ujgorod.
Activităţi: Cercetare, publicaţii, simpozioane ştiinţifice, evenimente publice, achiziţii echipamente.
2. Cult-tour. Realizarea, extinderea şi reabilitarea obiectivelor muzeale din judeţele Satu Mare şi Szabolcs-Szatmár-Bereg în contextul turismului cultural transfrontalier cod HURO/1101/021/2.1.3. Buget total: 331.171 EUR
Activităţi principale: Reabilitarea obiectivelor muzeale şi dezvoltarea infrastructurii aferente, amenajare expoziţii interactive
În judeţul Satu Mare în acest an au fost realizate expoziţiile de la:
- Casa memorială Vasile Lucaciu, Apa
- Complexul memorial Ady Endre
- Rezervaţia arheologică Medieşu Aurit
3”Interactive instituţional cooperation. History, traditions and culture without borders” - „Cooperare instituţională interactivă. Istorie, tradiţii şi cultură fără frontiere” Cod HUSKROUA/1101/140. Bugetul total: 211.693 EUR
Activităţi: Cercetare, publicaţii, simpozioane ştiinţifice, evenimente publice, achiziţii echipamente, achiziţie automobil. În acest an au fost realizate achiziţiile de echipamente, precum şi o mare parte din activităţi, urmând ca pe parcursul anului următor să fie realizate publicaţiile aferente proiectului.
a.2.2. Programe şi proiecte de cercetare derulate cu finanţare internaţională, naţională, judeţeană locală, internă sau din parteneriat cu alte instituţii:
-
„Programul de cercetare arheologică complexă a civilizaţiei de epocă a bronzului din Valea Ierului”. Program de cercetare derulat împreună cu Universitatea din Köln (Germania), pe perioada 2007-2015. În acest an au fost realizate cercetări la: Căuaş, Pişcolt şi Căpleni. Acţiunea a fost derulată pe parcursul unei săptămâni în luna aprilie şi pe parcursul a alte două săptămâni în luna septembrie.
-
„Răspândirea speciei Lutra lutra în zona Oaş / Valea Turului în relaţie cu diferiţi factori ecologici şi antropici”. dr. Sike Tamás
-
“Începuturile neoliticului în nord-vestul României” , Proiect derulat împreună cu Institutul de Arheologie al Universităţii din Londra. Identificarea activităţilor legate de locuinţele neolitice timpurii la Tăşnad, jud. Satu Mare. (campania III), Ciprian Astaloş, Programul de cercetări româno-britanice de la Tăşnad 6 iunie-8 august.
-
Minoritatea ucraineană din nord - vestul României. O parte din rezultatele cercetării vor fi publicate în volumul Studii şi comunicări a MJSM - 2014. Organizator MJSM, Ministerul Culturii. (L. Horvat).
-
Program de datare C14, ptr. necropola eneolitică de la Urziceni - Klaus Tschira laboratory (AMS) in Mannheim (proiect coordonat de S. Hansen)
-
Cercetarea şi fotografierea Actelor Urbariale din secolul al XVIII-lea, din Fondul Tribunalului Satu Mare de la Arhivele Naţionale, Filiala Satu Mare, martie – aprilie 2014;
-
Cercetarea documentelor din perioada primului război mondial din Fondul „Aurel Popp” de la Arhivele Naţionale, Filiala Satu Mare, aprilie 2014;
-
Cercetarea scrisorilor trimise de Aurel Popp de pe frontul italian, colecţia MJSM, secţia Istorie.
-
Episcopia greco-catolică de Mukacevo şi românii
-
Români sătmăreni în veacurile XVIII-XX (cercetare efectuată la Cluj Napoca, Bucureşti, Arhivele Vaticanului
-
Monitorizarea populaţiilor de vidre din judeţul Satu Mare dr. Sike Tamás
-
Monitorizarea păsărilor comune dr. Sike Tamás
-
Caiete Liberale Sătmărene: NR. II. ŞTEFAN BENEA (1889-1961). Proiect de cercetare derulat de dr. Claudiu Porumbăcean, ce are ca scop prezentarea personalităţilor Sătmarului Interbelic. Sursa de finanţare: CJSM şi Asociaţia „I.C. Brătianu” Satu Mare. Acest proiect este realizat în colaborarea cu dr. Viorel Câmpean de la Biblioteca Judeţeană Satu Mare, fiind practic o colaborare între cele două instituţii de cultură ale judeţului Satu Mare. Sursa de finanţare: CJSM şi Asociaţia „I.C. Brătianu” Satu Mare.
-
Ceramica tradiţională din colecţia MJSM- identificarea şi studierea celor mai valoroase piese ceramice din colecţia muzeului. Rezultatele vor fi publicate în cadrul proiectului ENPI în cursul anului 2014. Proiect de cercetare derulat de dr. Mara Puşcaş-Lobonţ
-
Viaţa literar-artistică sătmăreană, proiect de cercetare derulat de Kereskényi Sándor
-
Arta iudaică, cimitire, sinagogi. Felicia Grigorescu. Proiect ce a beneficiat de finanţare AFCN pentru editarea şi tipărirea volumului „Elemente de artă în cimitirele evreieşti din nord-vestul României”
-
Cercetarea arheologică a civilizaţiei dacilor liberi - săpătură sistematică la Medieşu Aurit- Şuculeu (Gindele), proiect finanţat de Ministerul Culturii.
-
Cercetarea graniţei romane – săpătură arheologică sistematică Supuru de Sus- Val roman finanţată de Ministerul Culturii.(Gindele)
-
Cercetarea aşezărilor fortificate preistorice din nord-vestul României – săpătură sistematică finanţată de Ministerul Culturii (Nemeti, Marta, Hago)
-
Apariţia şi evoluţia fenomenelor culturale cu ceramică pictată în NV României. Program National de Datare cu Carbon-14 in Romania, (Virag)
-
Program de cercetare a civilizaţiilor epocii cuprului din nord-vestul României. (Virag).
-
Program de cercetare a civilizaţiei epocii bronzului din nord-vestul României. –cercetarea metalurgiei bronzului, a sistemelor economice din nord-economice, a sistemelor sociale prin prisma exprimărilor identitare (Marta). Â
-
Nobilimea din comitatul Ugocea (secolele XIII-XVI) Finalizarea programului doctoral (Iegar);
-
Populaţia din comitatul Satu Mare în secolele XIX – XX (P. Virag);
-
Operaţiunile militare ale armatelor române şi maghiare pe teritoriul judeţului Satu Mare, în perioada primului război mondial (P. Virag);
-
Realităţi sociale din comitatul Satu Mare cercetarea Fondului Prefectura Judeţului Satu Mare, aflat la Arhivele Naţionale din Cluj, valorificat în lucrarea „Realităţi sociale din comitatul Satu Mare” publicată în volumul Muzeului Judeţean Satu Mare; cercetare la Biblioteca Lucian Blaga şi Biblioteca Judeţeană din Satu Mare, bibliografie mai puţin cunoscută azi (Bonbardi, Pirkler, Hunfalvy, Pesty…); cercetare la Roma, în Arhiva De Propaganda Fide pentru depistarea unor documente legate mai ales de Grigore Maior de la naşterea căruia se împlinesc anul viitor 300 de ani. (V. Ciubotă).
-
Fortificaţii medievale sătmărene - cercetări la cetatea medievală de la Crucişor (Iegar).
-
Arheologie ecleziastică în judeţul Satu Mare. – Săpătură arheologică Carei - Biserica Romano - Catolică (Szőcs, Iegar); Săpătură arheologică la Ciumeşti – Biserica reformată (Szőcs, Iegar); Supraveghere arheologică la Parohia reformată nr. 1 – Satu Mare. (Iegar, Astaloş)
-
Centre de putere şi societate nobiliară în comitatul medieval Satu Mare şi în împrejurimi. Diana Iegar
-
Fluxuri transfrontaliere interbelice. Studiu de caz: judeţul Satu Mare. Programul îşi propune să analizeze traficul de mărfuri în ansamblul mai larg al economiei româneşti la frontiera de nord-vest între cele două războaie mondiale. Drd. Marius Baloş.
-
Situaţia satelor Andrid şi Irina din judeţul Sălaj – reflectată în monografiile locale, redactate în perioada interbelică. Mihai Mocan
a.3. Acţiuni de publicitare a proiectelor proprii ale instituţiei:
Creşterea vizibilităţii patrimoniului expoziţional şi a activităţii muzeului a fost urmărită intens pe parcursul anului . S-a urmărit atât promovarea activităţii ştiinţifice prin realizarea de conferinţe şi prin publicarea rezultatelor cercetărilor în volume ştiinţifice, cât şi prin creşterea implicării publicului larg.
a.3.1. Monografii şi anuare ştiinţifice editate de Muzeul Judeţean Satu Mare:
-
Satu Mare. Studii şi comunicări – Seria arheologie XXX/I, 2014. dedicat lui Dr. János Németi cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani, 260 p.
-
Satu Mare. Studii şi comunicări – XXX/II Seria istorie - etnografie-artă, 2014.
-
“Neolithic cultural phenomena in the Upper Tisa Basin” - editarea volumului de la conferinţa internaţională de la Satu Mare, iunie 2014.
-
Caietele liberale sătmărene Nr. II – Ştefan Benea (1889-1961), Ed. Argonaut din Cluj Napoca, 2014. C.S. I Claudiu Porumbăcean, Viorel Câmpean,
-
Ceramica în colecţia de etnografie a Muzeului Judeţean Satu Mare, Ed. Muzeului Sătmărean, 46 p. dr. Mara Puşcaş-Lobonţ
a.4. Acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţii PR/strategii media:
-
realizarea Centrului de Informare Turistică asigură o nouă posibilitate de antrenare a vizitatorilor, din perspectivă turistică, pentru toate obiectivele muzeale de pe raza judeţului. Prin amenajarea Centrului de Informare Turistică a crescut mult accesul la oferta publicistică a muzeului (cataloage, broşuri, monografii şi anuare de studii).
-
a fost refăcută pagina de internet al muzeului astfel încât să permită înmagazinarea unei capacităţi vaste de informaţii (inclusiv numeroase volume ştiinţifice).
-
promovarea în presă a expoziţiilor a fost realizată în cadrul unui program de publicitate (anunţ de presă asupra evenimentului, urmat de articole şi interviuri asupra temei culturale, urmat de anunţ la deschidere). Au fost promovate intens expoziţiile de mare atractivitate (Aurul României, Expo-Africa, Hainele Baroce).
-
au fost realizate vernisaje publice la lansările de expoziţii, iniţiindu-se evenimente culturale realizate de actori, cântăreţi sau prin realizarea de reconstituiri istorice etc. (deschiderea punctelor muzeale de la Apa, Medieşu Aurit şi Ady Endre, deschiderea expoziţiilor „Aurul României”, „Vânătoarea la daci”, „Expo Africa” etc. )
-
au fost realizate suporturi de afişaj ce au fost amplasate în cele mai intens circulate puncte din oraş.
-
s-a realizat o monitorizare a presei.
-
au fost realizate expoziţii şi manifestări culturale de „Ziua Judeţului”
-
au fost organizate lecţii deschise pe diverse teme (arheologie, istorie, etnografie, şi istoria artei);
-
diseminarea rezultatelor ştiinţifice s-a realizat prin publicarea anuarelor şi monografiilor realizate în cadrul programelor de cercetare ştiinţifică.
-
evenimentele muzeului au fost promovate pe patru adrese Facebook (două la Satu Mare şi două la Carei)
Eficienţa în ce priveşte sporirea atractivităţii muzeului s-a putut observa şi din sporirea numărului de vizitatori (cu 13% mai mult decât în anul 2013), ajungându-se la cifra maximă de vizitare realizată pe an.
a.4.1. Acţiuni dedicate atragerii publicului larg, acţiuni de pedagogie şi educaţie muzeală:
-
„Noaptea muzeelor”. În anul 2014, Muzeul Judeţean Satu Mare a participat la programul cultural european „Primăvara muzeelor – Noaptea muzeelor” prin manifestări dedicate publicului: vizitarea gratuită a muzeelor cu program prelungit şi în cursul nopţii (Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Muzeul din Carei, Muzeul din Tăşnad). În cadrul acestui program a fost amenajată expoziţia Seară evreiască la Muzeul de Artă, ce a avut un mare succes. În cadrul acestui program, în castelul Károlyi a fost organizate următoarele evenimente: concert de percuţie (Cserey Csaba), dans de socializare (Asociaţia Lead & Follow Carei), dans medieval şi renascentist (Centrul Cultural Carei), scenă de teatru şi dans în expoziţia de bază (Trupa de teatru amatori M.E.E.M şi Vándorok).
-
-"Arta ţesutului, de la fir la cămaşă" - 24 iunie, eveniment dedicat Zilei internaţionale a Iei. Au participat peste 100 de persoane.
-
-„Zilele cooperării europene 19 septembrie”: prezentarea catalogului de icoane a MJSM, şi a cercetărilo arheologice realizate în siturile de la Iojib şi Andrid
-
Sărbătorirea a 200 de ani de la naşterea poetului ucrainean Taras Şevcenko, mai-iunie 2014.
-
-Rituri şi ritualuri funerare în preistorie - prezentare power point, Scoala Altfel (C. Virag).
-
-”Ziua Darwin” (12 februarie), o prezentare despre evoluţia omului (C. Astaloş)
-
„Manifestări cu publicul legate de evenimente aniversare”: Ziua Naţională a României „Ziua „Sărbătorirea Unirii din 1859”, la Castelul din Carei; „Ziua Armatei Române”
-
„Datina şi voie bună - Şezătoarea” eveniment folcloric manifestare organizată la Tăşnad casa Muzeu, cu sprijinul Primăriei Oraşului Tăşnad, în colaborare cu Casa de cultură.
-
pregătirea elevilor de la Colegiul Ioan Slavici pentru concursul Cultură şi Civilizaţie Românească, martie –aprilie (R. Gindele)
-
Prezentare cu semnificaţiei „Zilei Eroilor”, în cadrul manifestărilor organizate de instituţia Prefectului Satu Mare; 29 mai (P. Virag).
-
Lansarea cărţii Solnocu de Mijloc la 1864 realizată împreună cu Camelia Burghele de la Muzeul din Zalău 17 iunie ora 15 (V. Ciubotă)
-
Comemorarea a 100 de ani de la izbucnirea primului război mondial, în colaborare cu Colegiul Naţional ”Doamna Stanca”, sala multimedia a MJSM, 13 iunie (V. Ciubotă)
-
Ghidaj de specialitate pentru un grup de studenţi de la Universitatea din Nitra (Slovacia) conduşi de prof Peter Romsauer, la siturile de la Otomani, Sălacea, Pir, Tăşnad 25 iunie (C. Astaloş)
-
Organizarea manifestaţiilor prilejuite cu ocazia zilei Comunei Medieşu Aurit 30 august, (Z. Kadas)
-
Conferinţa 500 de ani de la răscoala lui Gheorghe Doja. Contribuţii sătmărene – clasa XII B de la liceul Slavici Satu Mare 4 septembrie 2014
-
Protopopiatul greco-catolic – 120 de ani de la procesul Memorandului:11 sep.
-
Contribuţia românilor sătmăreni la Marea Unire, Liceul I. Slavici Satu Mare din 1918 26 noiembrie
-
”Comemorarea morţii lui Vasile Lucaciu”, Colegiul Naţional ”Doamna Stanca”şi Colegiul Naţional ”Ioan Slavici, expoziţia temporară, prezentare power point, 27-28 noiembrie (P. Virag).
-
Expoziţie cu ocazia zilei de 1 Decembrie la Colegiul Ioan Slavici 28 noiembrie (P. Virag)
-
Ziua Naţională a României. Prezentarea vieţii şi activităţii lui I. Coposu şi I.C. Brătianu, în cadrul manifestărilor organizate de Instituţia Prefectului Satu Mare cu ocazia Zilei Naţionale a României 1 decembrie(P. Virag, Cl. Porumbăceanu)
-
Şcoala Altfel”. În cadrul acestui program au fost desfăşurate zilnic acţiuni de pedagogie muzeală, în colaborare cu şcoli din oraş şi din judeţ.
-
„Caravana Culturii Sătmărene”. În cadrul acestui program, specialiştii secţiei de istorie au realizat prezentări de film pe teme de istorie locală.
-
„Porţile deschise ale Consiliului Judeţean Satu Mare’’. Specialiştii secţiei de istorie au participat cu un stand de prezentare a Muzeului Judeţean Satu Mare la acest eveniment.
-
”Marcarea evenimentelor istorice de amploare”. Specialiştii secţiei de istorie au organizat acţiuni de pedagogie muzeală cu ocazia următoarelor evenimente: „Sărbătorirea Unirii din 1859”, „Ziua Drapelului”, „Ziua Armatei Române”, „Ziua Naţională a României”, ”300 de ani de la moartea domnitorului Constantin Brâncoveanu”; ”100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial”.
-
„Manifestări cu publicul legate de evenimente aniversare”: , „Ziua Veteranilor”, „Sărbătorirea Unirii din 1859”, „Pacea de la Satu Mare”, „Ziua Drapelului”, „Ziua Armatei Române”,
-
„Ziua Meşterilor Populari” (mai 2014) manifestare organizată împreună cu Primăria Municipiului Satu Mare, de ziua oraşului.
a.4.2. Conferinţe publice, mese rotunde, expoziţii organizate de muzeu sau în parteneriat cu muzeul.
-
Expoziţia „Podoabe de-a lungul istoriei – simboluri ale frumuseţii şi însemne ale puterii; 5-21 Martie 2014
-
Expoziţia „Aurul şi argintul antic pe teritoriul României”. 17.09.-02.11.2014 Parteneri: Muzeul Naţional de Istorie şi alte 35 de muzee din România
-
Expoziţia „100 de ani de la izbucnirea primului război mondial”, organizator, Muzeul Judeţean Satu Mare 21.11– 12.12
-
Expoziţie dedicată Zilei Naţionale la 1 decembrie 2014 – Cernăuţi – Consulatul României colaborator
-
Expoziţia permanentă de la Casa Memorială „Vasile Lucaciu”, localitatea Apa,
-
Expoziţia permanentă de la Complexul Muzeal „Ady Endre”, localitatea Ady Endre,
-
Amenajarea parcului arheologic „Cuptoarele dacice de ars ceramică de la Medieşu Aurit”
-
“Cetatea Ardud. Mărturii arheologice”. Expoziţie temporară, august 2014. Resp: Diana Iegar
-
”Centenarul vizitei Ţarului Nicolae II la Constanţa”. Expoziţie temporară, iulie-august 2014, în colaborare cu Ambasada Federaţiei Ruse în România (R. Ardelean).
-
”Expo Africa”. Expoziţie permanentă de trofee şi vânătoare, Sir Panczel Zoltan Tibor. Muzeul Municipal Carei.
-
”Expo Albert Florian”. Expoziţie temporară dedicată marelui fotbalist maghiar, 13 martie-27 martie 2014. În colaborare cu Direcţia de Cultură şi Sport a Municipiului Carei. Muzeul Municipal Carei.
-
”Marea Unire şi careienii ”. Expoziţie temporară dedicată Zilei Naţionale a României, 1-15 decembrie 2014. Muzeul Municipal Carei.
-
Expoziţia “Natură – Spelandoare şi încântare” – expoziţie de fotografie , perioada: 29 ianuarie 2014, Organizator Muzeul Judeţean şi Fotosklub. (T. Sike).
-
Expoziţia “Portretul în colecţia Muzeului de Artă“ , Perioada: 14 februarie 2014 – 29 aprilie 2014. Organizatori: MJSM. Unul dintre punctele de atracţie ale manifestării a reprezentat-o noua acţiune din ciclul "Lucrarea lunii", cu prezentare periodică a unei opere artistice de excepţie din patrimoniul Muzeului de Artă. De această dată, este vorba despre lucrarea Cumpăna, operă a artistului Ovidiu Matec, considerat unul dintre cei mai importanţi sculptori români după Constantin Brâncuşi.
-
“În memoria artistei Iulia Olaru” – expoziţie de pictură, perioada: 22 februarie 2014, organizator:C.J.P.C.T şi MJSM.
-
Expoziţie - “Semak Szusza” – expoziţie de pictură. Perioada: martie 2014.
-
“Rădăcini pentru zbor” – expoziţie a artistei Pop Adela Ștefania, perioada: 28 martie 3 2014. Organizatori: U.A.P. Satu Mare, Biblioteca Judeţeană. C.J.P.C.T şi Consiliul Judeţean, colaborator MJSM.
-
Expoziţia de icoane “Icoane din suflete de copii” – perioada: 28 martie 2014 - elevii Şcolii Constantin Brâncoveanu, prof. Vidami Gurzău Clara.
-
Expoziţia “Icoana – Lacrimă şi lumină”, expoziţia artistului George Dan, perioada: 15 aprilie 2014. Organizator: Consiliul Judeţean, U.A.P. Satu Mare, Biblioteca Judeţeană. C.J.P.C.T.
-
Expoziţia “ Micul Prinţ” şi lansarea catalogului aniversar. Perioada: 14 mai 2014. Organizatori artista Cristina Gloria Oprişa, Muzeul Judeţean Satu Mare, U.A.P. Satu Mare. ( F. Grigorescu).
-
Expoziţie “Darul îngerilor” – autor Cristina Gloria Oprişa (expoziţie aniversară – 60). Perioada: 20 mai 2014. Organizatori Consiliul Judeţean Satu Mare, Muzeul Judeţean, Primăria Satu Mare, U.A.P. Satu Mare, ( F. Grigorescu).
-
Expoziţia “ATELIER 10 Mai” – expoziţia artiştilor Valer Sasu, Adrian Golban, etc. Perioada: 10 mai 2014. Organizatori Muzeul Judeţean Satu Mare, Consiliul Judeţean Satu Mare, Casa de Cultura G. M. Zamfirescu Valer Sasu, ( F. Grigorescu).
-
Expoziţia “Portretul în colecţia Muzeului de Artă” – 14 februarie 2014 – 29 aprilie 2014.
-
Expoziţia “Surâsul culorilor” – expoziţie de pictură a artistei Elizabeta Talpoş. Perioada: 9 mai 2014. Organizatori: Muzeul Judeţean Satu Mare, U.A.P. Satu Mare, C.J.P.C.T şi Consiliul Judeţean.
-
Expoziţia “Fotoetnografică Ţara Codrului în imagini” ediţia a XII –a. Perioada: 20 iunie 2014- organizatori C.J.P.C.T şi Consiliul Judeţean, colaboratori MJSM.
-
Expoziţia “ Evreii sătmăreni ” –expoziţie fotografică şi obiecte de cult evreieşti organizată cu ocazia evenimentului Seara Evreiască. Perioada: 18 mai 2014. Organizată împreună cu Comunitatea Evreilor – Satu Mare, Asociaţia Rovenio – trupa Arttis, Teatrul de Nord, Şcoala Gimnazială Grigore Moisil, Şcoala Gimnazială Constantin Brâncuşi.
-
Expoziţie de pictură – ”Mako Andras” – personală. Perioada: 17 iunie 2014. organizatori Muzeul Judeţean Satu Mare şi Consiliul Judeţean Satu Mare ( F. Grigorescu).
-
Expoziţia „Elucidare” – grafică - autori Lupu Leonard şi invitaţii săi Tuns Vasile şi Telegdy Evelyn. Perioada: 5 iulie 2014. Organizatori Muzeul Judeţean Satu Mare, şi Consiliul Judeţean Satu Mare (F. Grigorescu).
-
Expoziţia “Arta şezutului de la fir la cămaşă”. Perioada : 24 iunie 2014. Organizatori MJSM (în cadrul proiectului european Reuşim prin cultură. Proiect derulat în cadrul programului ENPI).
-
Expoziţia “Univers provizoriu”- expoziţie fotografică Alexandru Feher. Perioada : 15 iulie 2014. Organizator: Muzeul Judeţean Satu Mare şi Consiliul Judeţean Satu Mare.
-
Expoziţia de grafică “Ana Iliuţ”– Perioada: 22 iulie 2014. Organizatori Muzeul Judeţean Satu Mare şi Consiliul Judeţean Satu Mare. (Marinela Vasvari).
-
Expoziţia comemorativă “Ion Sasu - 75” . Perioada : 23 august 2014. Organizatori: Muzeul Judeţean Satu Mare şi Consiliul Judeţean Satu Mare.
-
Expoziţie ”Budahazi Tibor”. Perioada: august 2014. Organizatori Muzeul Judeţean Satu Mare şi Consiliul Judeţean Satu Mare. ( F. Grigorescu).
-
Expoziţia Retrospectiva Aurel Țenţ. Perioada: 7 noiembrie 2014 – 28 noiembrie 2014. Organizatori Muzeul Judeţean Satu Mare, C.J.P.C.T şi Consiliul Judeţean Satu Mare (L. Horvat, colaborator).
-
Expoziţie retrospectivă Szodoray Parádi Hajnalka. Perioada: 9 decembrie 2014. Organizatori: Muzeul Judeţean Satu Mare. MJS şi Consiliul Judeţean Satu Mare. ( F. Grigorescu).
-
Consideraţii nominaţionale pentru sinagogă , 20 iunie 2014.
-
Expoziţia foto-documentare referitoare la activitatea Reuniunii „Vasile Lucaciu” – 24 februarie 2014, organizator. C.S. I Claudiu Porumbăcean.
-
Expoziţia „Centenarul vizitei împăratului Nicolae al II-lea la Constanţa” – 10 iulie 2014, colaborator. C.S. I Claudiu Porumbăcean.
-
Expoziţie foto-documentară la simpozionul organizat de Biblioteca Judeţeană din Arad cu tema „Locul familiilor Demian şi Barbul în societatea sătmăreană şi arădeană în sec. XIX-XX”, - 12.11.2014, organizator. C.S. I Claudiu Porumbăcean.
-
Februarie - Etalarea expoziţiei foto – documentare - 90 de ani de la înfiinţarea Reuniunii Române de Cântări şi Muzică ‘ Vasile Lucaciu’ Satu Mare.(colaborator) M.J.S.M. Zoltan Toth muzeograf
-
Personalitate, performanţă la Satu Mare: Virgil Enătescu.R. Ardelean, Zoltan Toth.
-
Expoziţie de icoane şi pictură de şevalet, a pictorului George Dan, în ajunul Sărbătorilor de Paşti, 15 aprilie, Muzeul de Artă. ( organizator ) Zoltan Toth muzeograf .
-
Zilele Culturale Germane sătmărene. D. Bălu, Zoltan Toth muzeograf .
-
Expoziţia pictorului şi graficianului Budahazi Tibor din Ungaria (expoziţie retrospectivă). August, Zoltan Toth muzeograf .
-
Podoabe de ieri şi de azi; colaborator. dr. Mara Puşcaş-Lobonţ.
-
„Natura – splendoare şi încântare”. (Local), Sala de expoziţii temporare a Muzeului Judeţean Satu-Mare, 29 ianuarie - 28 februarie 2014 (responsabil: dr. Sike Tamás).
-
“Expoziţie de grafică si pictură” a artistului Doboş Iosif”, (Local), Muzeul Tăşnad, 1 februarie-10 martie (responsabil: Mâdreanu Remus).
-
„Artă şi meşteşug în epoca Regatului Dac. Artefacte de os şi corn” (Naţional), Castelul Károlyi, sala de expoziţii temporare etaj I, Muzeele Carei şi Tăşnad, organizatori: Muzeului Judeţean Satu-Mare, Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Muzeul „Castelul Corvinilor” Hunedoara si Muzeul de Istorie Sighişoara 18 februarie - 9 martie, (responsabil: dr. Iosif Vasile Ferenc, colaboratori: Hágó Attila Nándor, Mocan Mihai Andrei, Gindele Simona).
-
„Expoziţia de artă plastică artistului Merk Matilda”, (Local) Muzeul Tăşnad, 15 martie-10 aprilie (responsabil: Mândreanu Remus).
-
„Expoziţia comemorativă Albert Flórián” (Internaţional), Castelul Károlyi, sala de expoziţii temporare etaj I, organizatori: Muzeele Carei şi Tăşnad, Direcţia pentru Cultură, Sport şi Turism Carei, Iniţiativa Tineretului Maghiar, 13-27 martie (responsabil: Bogdan Georgescu, colaborator: Mocan Mihai Andrei).
-
“Sărbători Pascale Expoziţie si concurs naţional de icoane pe sticlă”, Muzeul Tăşnad, 20 aprilie-10 mai (responsabil Mândreanu Remus).
-
„Ziua Mamei” (Local), Castelul Károlyi Carei, Sala cavalerilor, organizatori: Muzeele Carei şi Tăşnad, colaboratori: Florăria Papp Zsolt, Dream Flowers 7 mai 2014, (responsabil: Gindele Simona).
-
„Machete Wittmann Miniland“ (Local), Castelul Károlyi Carei, Salade expoziţie temporară, etaj I, organizatori: Muzeele Carei şi Tăşnad, colaboratori: machetişti din Satu-Mare, 30 mai – 13 iunie, (responsabil: Gindele Simona).
-
„Podoabe şi veşminte săseşti şi reprezentarea acestora în pictura vremii” (Naţional), Castelul Károlyi, sala de expoziţie parter, Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul Judeţean Satu-Mare, Muzeul Municipal Carei, 31 iulie - 2 octombrie, (responsabil: dr. Raluca Maria Teodorescu, colaboratori: Hágó Attila Nándor, Mocan Mihai Andrei).
-
„Expoziţia de artă plastică a lui Tilinger Ştefan, Kóter Vasile” şi a artiştilor plastici din Satu-Mare, (Local), Castelul Károlyi, sala de expoziţie parter Muzeele Carei şi Tăşnad, Direcţia de cultură şi sport Carei, Asociaţia Artiştilor Plastici Satu-Mare, 8-22 iunie, (responsabil: Bogdan Georgescu, colaborator: Hágó Attila Nándor).
-
„Un meşteşug tradiţional”. Atelierul de pieptănar din Carei, (Local), Castelul Károlyi, sala de expoziţii temporare etaj I, Muzeele Carei şi Tăşnad, Direcţia de Cultură şi Sport Carei, Asociaţia Fotoclub Vasile Vénig László Carei, 15-26 iunie, (responsabil: Hágó Attila Nándor).
-
„Să cinstim berea...” (Local), Castelul Károlyi, sala de expoziţii temporare etaj I, Muzeele Carei şi Tăşnad, Direcţia de Cultură şi Sport Carei, Farmacia Gold T Farm, Headbangers Caffe and Pub, 1-31 iulie, (responsabil: Hágó Attila Nándor, colaborator: Mocan Mihai Andrei, Gindele Simona).
-
“Seism” expoziţie grafica Herskovics Emőke, Muzeul Tăşnad, 12 septembrie-12 octombrie (responsabil: Costin Crisatian).
-
„Obiecte din colecţia de ştiinţele naturii ale Muzeului Municipal Carei” (Local), Castelul Károlyi, sala de expoziţii temporare etaj I, Muzeele Carei şi Tăşnad, Direcţia de Cultură şi Sport Carei, 17 octombrie-1 noiembrie, (responsabil: Gindele Simona, dr- Sike Tamás, colaborator: Major Ecaterina, Mocan Mihai Andrei).
-
„Marea Unire” (Naţional), Castelul Károlyi, sala de expoziţii temporare etaj I, Muzeele Carei şi Tăşnad, Direcţia de Cultură şi Sport Carei, 28 noiembrie-6 decembrie, (responsabil: Mocan Mihai Andrei, Gindele Simona, Igna Cătălin Marius).
-
“Săbii si baionete din primul si al doilea război mondial”, Muzeul Tăşnad, 1 -14 decembrie (responsabil: Costin Cristian).
-
„1989-2014” (Naţional), Muzeele Carei şi Tăşnad, Direcţia de Cultură şi Sport Carei, Biblioteca Municipală Carei, 16-31 decembrie, (responsabil: Hágó Attila Nándor, colaborator: Mocan Mihai Andrei, Marius Cőtőlin Igna).
-
„Expoziţie de mascote din baterii portabile uzate” (Local), Holul Muzeului Judeţean Satu-Mare, 17-21 decembrie 2014 (responsabil: dr. Sike Tamás).
a.4.3.Tabere arheologice, vizite la şantiere şi situri istorice (iulie-august). Au menirea de a oferi cunoştinţe despre siturile arheologice sătmărene, despre protejarea acestora şi de a-i familiariza pe tinerii şi copiii pasionaţi de istorie cu domeniul investigării arheologice.
-
Tabăra arheologică de la Carei - Bobald (iulie). Împreună cu studenţi de la Universitatea Babeş-Bolyai la săpături arheologice au participat elevi de la Colegiul Naţional „ Kölcsey Ferencz” şi Colegiul Naţional „Doamna Stanca”.
-
Tabără arheologică organizată la Medieşu Aurit cu elevi de la Liceul „Ioan Slavici” (septembrie).
a.4.4. Lecţii deschise, concursuri pe teme istorice şi dezbateri realizate cu elevi şi studenţi.
Activităţi cu publicul in săptămâna -“Şcoala altfel” : activităţi cu copiii organizate in laboratorul de restaurare, pe parcursul săptămânii. In aceasta săptămâna 198 de elevi au vizitat laboratorul de restaurare si au participat la acţiunile demonstrative organizate de restauratori.
-
”Arta ţesutului, de la fir la cămaşa”, eveniment in aer liber cu participarea a peste 100 de persoane -24.06.2014.
-”Paşi în timp”, expoziţie organizată la Casa de Cultură Tăşnad, în 15 august.
-„Ştii şi recunoşti!” , activitate interactiva cu doua clase de elevi de la Şcoala „V. Lucaciu”, in cadrul săptămânii dedicate Scolii Altfel - proiecţie şi show powerpoint.
-
“Turism cultural sătmărean” prezentări în cadrul săptămânii Şcoala Altfel.
-
Tabără de vară de la Mărtineşti - activitate desfăşurată la Mărtineşti. Au participat elevi din localitate şi din Satu Mare. dr. Mara Lobonţ Puşcaş.
-
Amplasamentul cetăţii medievale din Satu Mare, Cerc istoric la Colegiul Naţional Kölcsey Ferenc 22 iulie (Z. Kadaş)
-
Participare la Porolissum Fest- în cadrul “Asociaţiei Amicii Muzeului|24 august” (Z. Kadas)
-
Istoricul oraşului Carei, 11 aprilie 2014, în colaborare cu Şcoala Generala Nr.3 si Şcoala Generala Vezendiu. Mihai Mocan.
-
Aniversarea a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române, în colaborare cu Colegiul Naţional ”Doamna Stanca”, sala de conferinţe a MJSM, ianuarie 2014, 30 elevi. Diana Iegar.
-
Prezentare „Repere ale turismului sătmărean”, în colaborare cu Liceul Economic, Şcoala Generală „Grigore Moisil”, Colegiul Naţional „Doamna Stanca”, sala de conferinţă a MJSM, 100 elevi; Diana Iegar.
-
Prezentare power point „Familia Regală a României”, Şcoala Generală „Vasile Lucaciu”, sala multimedia a MJSM, 30 elevi. Diana Iegar
-
Prezentare film documentar ”România în Primul Război Mondial”, Școala Generală Doba, expoziţia temporară, 28 noiembrie 2014. Diana Iegar
-
Participare la inaugurarea parcului de la castelul din Medieşu Aurit, prezentarea istoriei castelului, 6 decembrie 2014. Diana Iegar
-
Van Gogh - despre viaţa şi creaţia pictorului; două expuneri la Liceul de Artă ‘Aurel Pop’, în data de 5-6 feb. cu participarea a 62 elevi. Zoltan Toth muzeograf
-
Şcoala altfel proiecţie de film antropologic (3 clase de elevi). dr. Mara Puşcaş-Lobonţ.
-
Atelier vopsit ouă, clasa I A la Şc. Gr. Moisil, 3.04.2014. dr. Mara Puşcaş-Lobonţ.
-
-"Arta ţesutului, de la fir la cămaşă" eveniment dedicat zilei internaţionale a Iei, 24 iunie. Au participat peste 100 de persoane. dr. Mara Puşcaş-Lobonţ.
-
Şcoala de vară de la Mărtineşti-21iulie-2august, 60 de copii participanţi, patru zile cu activităţi: atelier de lucru .
-
Ziua cozonacilor; prezentare şi concurs de fotografie etnografică; excursie la --- Muzeul şvăbesc din Petreşti şi la castelul din Carei; expoziţie şi premierea copiilor la concursul de fotografie etnografică. dr. Mara Puşcaş-Lobonţ.
-
Zilele cooperării europene 19 septembrie: lansarea catalogului Colecţiei de ceramică a MJSM. dr. Mara Puşcaş-Lobonţ.
-
Atelierul Moşului unde au participa peste 300 de copii şi adulţi. dr. Mara Puşcaş-Lobonţ13.12.2014.
-
„Cuptoarele dacice de la Medieşu Aurit” , trei prezentări de film la activităţi legate de programul „Şcoala altfel” (R. Gindele)
-
„Dacii liberi”, prezentare la Carei „Şcoala altfel” (R. Gindele)
-
„Vandalii” la Colegiul Kolcsey Satu Mare „Şcoala altfel” (Z. Kadas)
-
Comunităţi preistorice pe marginea mlaştinii Ecedea - Colegiul Naţional Kölcsey Ferenc- aprilie „Şcoala altfel” (Z. Kadas)
-
Cotidianul Preistoric la zilele -3 prezentări”Școala altfel”
-
Filmul documentar dr. Vasile Lucaciu (durată 1h şi 30 min.), prezentare în cadrul programului ”Şcoala altfel” (P. Virag).
-
Prezentarea documentarului „Istoria Sătmarului”, în colaborare cu Liceul Economic, Şcoala Generală „Grigore Moisil”, Colegiul National „Doamna Stanca”Școala altfel” (P. Virag)
-
„Familia Regală a României”, Şcoala Generală „Vasile Lucaciu” prezentare power point ”Şcoala altfel” (P. Virag)
-
-. „90 de ani de la înfiinţarea Reuniunii Române de Cântări şi Muzică Vasile Lucaciu din Satu Mare”, prezentare power point cu videoproiector, – 24 februarie 2014, în prezenţa a aproximativ 150 de persoane. C.S I Porumbăcean C.
-
„100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial”, respectiv „Adrian Demian şi Reuniunea de Cântări şi Muzică Vasile Lucaciu”, 07. - 11.04.2014. Activităţi desfăşurate în săptămâna „Şcoala altfel”, ghidaj şi prezentări documentare pentru clase de elevi cu temele C.S I Porumbăcean C.
-
Lansare de carte la Biblioteca Judeţeană Satu Mare, în parteneriat cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad pentru volumul Caietele liberale sătmărene II. Ştefan Benea (1889-1961), autori Claudiu Porumbăcean şi Viorel Câmpean, în prezenţa a aproximativ 100 de persoane, - 07.10.2014. C.S I Porumbăcean C.
-
„Locul familiilor Demian şi Barbul în societatea sătmăreană şi arădeană în sec. XIX-XX”, prezentare power point cu videoproiector, în prezenţa a aproximativ 120 de persoane – 12.11.2014. C.S I Porumbăcean C.
-
Activitatea domnitorului Al. I. Cuza” (Naţional), 24 ianuarie 2014, Şcoala Gimnazială Nr. 3 Carei, organizator: Muzeele Carei şi Tăşnad, colaboratori: Şcoala Gimnazială Nr. 3
-
„Ce este un muzeu?” (Local), Martie, Castelul Károlyi, organizatori: Muzeele Carei şi Tăşnad, colaboratori: Şcoala Generală nr. 1 Carei, (responsabil: Hágó Attila Nándor, 50 de participanţi).
-
„Arheolog – Om de ştiinţă sau Indiana Jones” (Local), Mai, Liceul Teoretic Carei, Sala Festivă, organizatori: Muzeele Carei şi Tăşnad, colaboratori: Liceul Teoretic Carei, (responsabil: Hágó Attila Nándor, 30 de participanţi).
-
„În primul să vorbim de haine...” – ore de istorie interactivă, (Local), Septembrie, , Muzeele Carei şi Tăşnad, colaboratori: Liceul Teoretic Carei, Liceul Romano - Catolic Carei (responsabil: Hágó Attila Nándor, 60 de participanţi).
-
„Călătorie şi poveşti de vânătoare în Africa” (Local), 7-11 aprilie, Castelul Károlyi, organizatori: Muzeele Carei şi Tăşnad, Direcţia de cultură şi sport Carei, (responsabil: Hágó Attila Nándor, 3500 de participanţi).
-
„Istoricul oraşului Carei” (Local) – Castelul Károlyi, organizatori: Muzeele Carei şi Tăşnad, colaboratori: Şcoala Gimnazială Vezendiu, prezentare power point, aprilie (Mocan Mihai).
-
„Moda secolului al XIX-lea” (Local), 10 aprilie, Castelul Károlyi, organizatori: Muzeele Carei şi Tăşnad, colaboratori: Şcoala Gimnazială nr. 2 Carei (responsabil: Gindele Simona)
-
„O seară în trecut” - Noaptea Muzeelor (Local) 17 mai, Castelul Károlyi, organizatori: Muzeele Carei şi Tăşnad, colaboratori: Direcţia de cultură şi sport, Iniţiativa Tineretului Maghiar, Teatrul de Nord Satu-Mare, Satu-Mare, trupa M.E.E.M. din cadrul cercului de teatru amator de la Centrul cultural Carei, trupa Vándorok din cadrul cercului de teatru amator de la Centrul cultural Carei, elevi de la Liceul Teoretic Carei (responsabil: Hágó Attila Nándor, 1100 participanţi).
-
„Caravana culturală” (Local), 3 Aprilie, Prezentare power point despre istoricul municipiului, Castelul Károlyi, organizatori: Muzeele Carei şi Tăşnad, colaboratori, Liceul Teoretic Carei. (responsabil: Hágó Attila Nándor, 50 de participanţi).
-
„Ce se ascunde sub oraş” (Local), Iunie, octombrie, Castelul Károlyi, organizatori: Muzeele Carei şi Tăşnad, colaboratori Liceul Teoretic Carei (responsabil: Hágó Attila Nándor, 60 de participanţi).
-
„Lux şi splendoare în zona Capitalei dacive”- Prezentare realizată de dr. I. Ferenczi în cadrul cercului „Prietenii Muzeului” , ianuarie 2014.
-
„Sanctuarul de la Căscioarele”- Noi perspective interpretative. Prezentare realizată de dr. Alexandru Dragoman în cadrul cercului „Prietenii Muzeului” , februarie 2014
-
„Eroi preistorici„ – Prezentare realizată de dr. Liviu Marta în cadrul cercului„Prietenii Muzeului” , decembrie.
-
„Începuturile agriculturii în spaţiul carpatic. Noi perspective interpretative”. Prezentare realizată de dr. Sabin Adrian Luca în cadrul cercului „Prietenii Muzeului”
a.5. Apariţii în presa – dosar de presă aferent perioadei de raportare (Anexa 1)
a.5.1. Mediatizare :
Evenimentele şi activităţile ştiinţifice sau culturale desfăşurate sub egida Muzeului Judeţean Satu Mare în perioada 2014 au fost mediatizate prin transmiterea unor comunicate de presă, prin participări la emisiuni tv şi radio.
Evenimentele cu cel mai mare impact în mass-media locală au fost evenimentele legate de redeschiderea după renovare şi refacere a expoziţiilor de la: Casa Memorială Vasile Lucaciu de la Apa, Casa Memorială Ady Endre şi a Rezervaţiei arheologice „Cuptoarele dacice”
De o mediatizare puternică s-au bucurat şi expoziţiile cu piese de patrimoniu: Tezaurul României, Expoziţia de veşminte baroce de la Castelul din Carei, Expoziţia Vânătoarea la daci etc.
Articole de popularizare:
-
“O nouă expoziţie permanentă la Muzeul Municipal Carei. Expo Africa” (prezentarea expoziţiei). Material publicat în cotidianul Informaţia Zilei (anul XII, nr.573, 26 ianuarie 2014). Mocan Mihai Andrei, Hágó Attila Nándor, Sike Tamás:
-
“ Careienii şi Marea Unire de la 1918”. Material apărut în “Buletin de Carei”, ediţie electronic, în dată 27 Noiembrie 2014. Mocan Mihai Andrei, Daniela Ciută
-
Avram Iancu – 190 de ani de la naştere, în revista „Iancule Mare”, nr.57, iunie 2014
-
Primul război mondial trăit de un ţăran român din Apşa de Jos, Ucraina, (1, 2, 3), în rev. Eroii Neamului, nr. 1(18), martie, 2014, sept. 2014, dec.2014.
-
Peregrin în ţara sa – în rev. Eroii Neamului, nr. 2 (19), iunie 2014.
-
Românii din dreapta Tisei, împreună la Satu Mare, coautor Voicu Şichet, în rev. Eroii Neamului nr. 3, sept. 2014.
-
Informaţia de Duminică, 3 numere, prezentarea Muzeelor din judeţul Satu Mare.
-
Redactare ghidul cultural al localitătii Tăsnad, în cadrul proiectului HUSKROUA/1101/140, Kinces Diana
-
Tezaure dacice din Transcarpatia/ Дакійські скарби Закарпаття/ Transcarpathian Dacian Treasure. 24 p,. Liviu Marta/ Robert Gindele.
-
Cercetări arheologice în judeţul Satu Mare. I. Situri arheologice din epoca romană/ Археологічні дослідження у повіті Сату Маре. I. Римські археологічні пам’ятки/ Archaeological researches in the Satu Mare county. I. Archaeological sites from the Roman Age, 24 p., Robert Gindele
-
Tezaure arheologice din judeţul Satu Mare/Archaeological treasure from Satu Mare County, 24 p., Robert Gindele/Liviu Marta/Virag Cristian
-
Activitatea desfăşurată de Vasile Lucaciu în SUA , articol în Informaţia Zilei de Duminică,19 ianuarie.
-
Elena Cuza, doamna din spatele Unirii Principatelor Române”, articol în Informaţia Zilei de Duminică, mai
-
„Monumentul de la Vetiş din perioada primului război mondial”, articol în Informaţia Zilei de Duminică
-
popularizarea cercetărilor arheologice în presa scrisă - Informaţia Zilei, Friss Ujsag, etc, televiziune Informaţia TV, TV1, Duna TV.
-
Revista Arhivei Maramureşene” din Baia Mare articolul „Ştefan Benea, ultima perioadă a vieţii”, bazat pe documente păstrate în arhiva CNSAS, autori Claudiu Porumbăcean şi Viorel Câmpean, 22 p.; C.S I Porumbăcean C.
-
În revista „Citadela”, articolul cu titlul Casa Naţională din Satu Mare, un deziderat al românilor sătmăreni care astăzi este pierdut, anul VIII, nr. 1-3, 31 martie 2014, p. 6-9. C.S I Porumbăcean C.
-
în revista „Citadela” articolul cu titlul „100 de ani de la naşterea artistului fotograf Iuliu Andrei Pop (1915-1996), 4 p. C.S I Porumbăcean C.
-
Szőcs Péter Levente (coord.), Călătorie istorică pe valea Someşului. Ghid turistic / Történelmi utazás a Szamos mentén. Turisztikai kalauz / Historical Journey along the Someş River. Touristic guide, Satu Mare, 2014.
-
“O nouă expoziţie permanentă la Muzeul Municipal Carei. Expo Africa” (prezentarea expoziţiei). Material publicat în cotidianul Informaţia Zilei (anul XII, nr.573, 26 ianuarie 2014). Mihai Mocan.
-
“ Careienii şi Marea Unire de la 1918”. Material apărut în “Buletin de Carei”, ediţie electronic, la 27 Noiembrie 2014. Mihai Mocan.
-
’’Ţinutul Sătmarului în secolul al XVIII-lea’’, în cotidianul Informaţia Zilei. Marius Baloş.
-
’’Fostul primar al Sătmarului, Ştefan Benea, omagiat în cel de-al doilea volum al Caietelor liberale sătmărene’’, în cotidianul Informaţia Zilei. Marius Baloş
a.5.2 Apariţii în presa de specialitate:
-
Îmbrăcămintea ca suport simbolic - (material obţinut în urma cercetării de teren - Minoritatea ucraineană din nord - vestul României), în Studii şi comunicări a MJSM, în 2014
-
Аctivitatea corală la Rona de Sus între anii 2000–2014: 65 de ani de la înfiinţarea corului «Roneanski holose» (Vocile Ronei) din Rona de Sus, în volumul - Relaţii româno-ucrainene. Istorie şi contemporaneitate
-
Consideraţii nominaţionale pentru sinagogă Despre arta lui Makó András – catalog (în curs de apariţie Paks)
-
Rama tabloului-stil si rol” Busuioc Cristina- pentru volumul muzeului
-
Restaurarea a doua bentiţe descoperite la biserica reformata Berea, anuarul MJSM, 10 pagini. Adela Dobrescu, Varga Emese
-
„Muzeul sătmărean în perioada 1918 – 1990” Kinces Diana
-
Redactarea textelor pentru ghidul cultural al localităţii Tăşnad, în cadrul proiectului HUSKROUA/1101/140, Kinces Diana
-
Documente arhivistice referitoare la şvabii sătmăreni, predată la tipar Institutului de Istorie şi Etnografie Tubingen (Daniela Bălu)
-
Implicarea clerului greco-catolic în soluţionarea problemelor confesionale din anii celui de-al doilea război mondial, predată la tipar Institutului de Istorie Cluj (Daniela Bălu).
-
Probleme legate de evoluţia culturii materiale din sec. II-V în spaţiul nord-vestic al României. Studii şi Comunicări Satu Mare. Seria Arheologie, XXIX/1, 2013, 343-378. (R. Gindele)
-
Die Siedlung in Moftinu Mic – Merli Tag. Probleme im Zusammenhang mit den Markomannenkriegen in den Siedlungen im Nordwesten Rumäniens. In: S. Cociş (Hrsg.) Archäologische Beiträge Gedenkschrift zum hundertsten Geburtstag von Kurt Horedt, Cluj, 2014, 139-152. (R. Gindele)
-
Ein im römerzeitlichen Töpferzentrum von Medieşu Aurit - Şuculeu entdeckter römischer militärischer Beschlag. In: R. Madyda-Legutko/J. Rodyinska-Nowak (Hrsg.), Honoratissimum assensus genus est armis laudare, Festschrift Kaczanowski 70. Geburtstag, KRAKOW 2014, 337–343., (R. Gindele)
-
Din nou despre episcopia de Hajdudorog, în Eroii Neamului, nr. 1/2014 3p. . (V. Ciubotă)
-
Ţinuturile sătmărene şi primul război mondial, în Eroii Neamului, nr. 2/2014 2p. . (V. Ciubotă)
-
Solnocu de Mijloc la 1864, Zalău – Satu Mare, 2014, 360 p.,
-
Sate şi preoţi din Maramureş din anul 1751 (publicat în volum colectiv la Oradea), 12 p(V. Ciubotă)
-
Câteva documente româneşti din veacul al XVIII-lea provenind de pe teritoriul actual al judeţului Maramureş, aflate în Arhiva de Stat de la Beregovo, Ucraina”, 9 pagini. (revista Arhivelor Naţionale Maramureş), (V. Ciubotă)
-
Ţinuturile sătmărene şi primul război mondial în Eroii Neamului, nr. 3/2014, 2 p. V. Ciubotă:
-
Recenzie la cartea dr. Alexandru Filipaşcu, Enciclopedia familiilor nobiliare maramureşene de origine română, Baia Mare, 2014, 445 p. ediţie îngrijită de Ion şi Livia Piso, revăzută şi adăugată de dr. Livia Ardelean – 3 p., (V. Ciubotă).
-
”Rolul femeii în viaţa de familie la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea în comitatul Satu Mare”, Satu Mare, Studii şi Comunicări, 10 pagini; (P. Virag).
-
Tur river as a route for transportation of limnosilicites. Comparative study of chipped stone assemblages from Călineşti-Oaş - Dâmbul Sfintei Mării and Méhtlek-Nadás” – în colaborare – articol pregătit pentru volumul conferinţei ”Neolithic cultural phenomena in the Upper Tisa region –Satu Mare June 2014” (va apare în 2015). (C. Astaloş).
-
”Research into activity areas and rubish disposalat the late Criş settlement of Tăşnad (Satu Mare county, Romania)” – în colaborare – articol pregătit pentru volumul conferinţei ”Neolithic cultural phenomena in the Upper Tisa region –Satu Mare June 2014” (va apare în 2015). C. Astaloş
-
”Origin of the forest steppe and exceptional grassland diversity in 1 Transylvania (central-eastern Europe)” – în colaborare – în curs de apariţie în ”Journal of Biogeography” C. Astaloş
-
Un Tetraevanghelair slavon (1546) tipărit la Sibiu aflat la Biblioteca Universităţii Naţionale din Ujgorod / 27p. (V. Ciubotă)
-
Mărturii documentare din primul război mondial – 56 p. – urmează să fie publicat la Cluj (V. Ciubotă)-
-
Mihai Bălaj (1909-1976). O viaţă în slujba luminării tinerelor generaţii, în „Acta Musei Porolissensis, seria Istorie - Etnografie, nr. XXXIV, 2012, Zalău, p. 303-315, ISSN 1016-2801, împreună cu Viorel Câmpean; C.S. I Porumbăcean C
-
Înfiinţarea şi activitatea Băncii „Casa Noastră” S.A. din Satu Mare, 13 p în volumul Muzeului „Satu Mare. Studii şi comunicări”, 2014, cu titlul. C.S. I Porumbăcean C
-
la Institutul de Istorie din Cluj Napoca articolul Efectele sociale ale Marii Crize Economice în oraşul Satu Mare reflectate în presa locală (1929-1933), pentru volumul omagial dedicat profesorului Gheorghe Iancu. C.S. I Porumbăcean C
-
„Alexiu Berinde, un lider al mişcării naţionale din părţile sătmarului”, (Claudiu Porumbăcean, Viorel Câmpean), în volumul „Istorie, cultură şi societate – volum omagial dedicat istoricului Stelean Ioan Boia”, Ed „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2014, p. 138-149. C.S. I Porumbăcean C
-
„Sistemul bancar sătmărean interbelic (1919-1939), în „Satu Mare. Studii şi comunicări”, seria Istorie – Etnografie - Artă, nr. XXIX/II, 2013, p. 85-112. C.S. I Porumbăcean C
-
Rolul şi locul lui Emil Tişcă (1881-1965) în dezvoltarea societăţii sătmărene interbelice în volumul „Arhiva Someşană”, nr. XII, 2013, p. 143-178, editată de Muzeul Grăniceresc din Năsăud. C.S. I Porumbăcean C
-
„Un studiu documentar inedit semnat de Emil Tişcă în anul 1937 referitor la viaţa economico-financiară din nord-vestul Transilvaniei interbelice”, pentru sesiunea de comunicări şi volumul AMP 2014 - Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, 28 pag.; - în curs de apariţie. C.S. I Porumbăcean C
-
în „Revista Arhivei Maramureşene” din Baia Mare a articolului „Ştefan Benea, ultima perioadă a vieţii”, bazat pe documente păstrate în arhiva CNSAS, autori Claudiu Porumbăcean şi Viorel Câmpean, 22 p.; C.S. I Porumbăcean C
-
Apariţia articolului REGIONAL SUSTAINABLE DEVELOPMENT THROUGH THE COHESION FUND: THE CASE OF THE WATER AND WASTEWATER INFRASTRUCTURE IN THE COUNTY OF SATU MARE, (în colaborare cu lector dr. Nicoleta Laşan), în volumul „Studia Universitatis Vasile Goldiş Arad, Economics Series”, Volume 24, Issue 2, Years 2014, ISSN 1584-2339 (online), ISSN 2285-3065, ISSN-L 1584-2339, p. 133-145. C.S. I Porumbăcean C
-
Arhitectura ţărănească în aria culturală a Tisei Superioare în Studii şi Comunicări-Satu Mare. Zoltan Toth muzeograf
-
"Patrimoniu imaterial - Obiceiuri şi tradiţii viticole în sătmar". În Studii şi comunicări, 2014. dr. Mara Puşcaş-Lobonţ
-
Genealogie şi istorie socială. Familii nobiliare descendente din neamul Káta în comitatul medieval Ugocea, în Cercetări Numismatice XVI, 2014. Diana Iegar.
-
Egy román eredetű nemesi család fejlődése a 14–15. században. A Bilkeiek, in Turul, 4/2013, p. 121-134. Diana Iegar.
-
Castelul „Lónyai” din Medieşul Aurit. Studiu istoric şi arheologic, în Studii şi comunicări. Satu Mare, 2014 (în curs de apariţie). Diana Iegar, Szocs Peter Levente.
-
Câteva aspecte privitoare la trasarea graniţei dintre România şi Ungaria în părţile sătmărene după 1918, în Studii şi comunicări. Satu Mare, 2014 (în curs de apariţie). Marius Baloş.
-
Situaţia satelor Andrid şi Irina din judeţul Sălaj – reflectată în monografiile locale, redactate în perioada interbelică, în Studii şi comunicări. Satu Mare, 2014 (în curs de apariţie). Mihai Mocan.
-
Inventarierea vidrei (Lutra lutra) în Ariile Protejate Râul Tur, Satu Mare Studii şi Comunicări seria Ştiinţele Naturii nr. XIV, 2014 (Sike Tamás)
-
Habitat sustability for the otter (Lutra lutra) of some rivers of Northern Romania. Hystrix Ecoilogy 2014 (8): 265-268. (Sike Tamás. Sándor D. Attila.)
-
Editarea şi redactarea volumului Satu Mare Studii şi Comunicări seria Ştiinţele Naturii nr. XIV, 2014. (Sike Tamás).
-
Díszítőművészet a középső neolitikumban. A Piskolt-csoport kerámiája, sub tipar pentru volumul conferinţei internaţională de arheologie preistorică organizată în 16-18 oictombrie, 2013, Debrecen. (Hágó Attila Nándor).
-
Descoperiri funerare din cultura Pişcolt şi Szatmár - sub tipar StComSM, Satu-Mare. (Hágó Attila Nándor).
-
Middle Neolithic burial in Pişcolt and Szatmár group in northwest Romania and north-eastern Hungary - sub tipar ActaTS, Sibiu. (Hágó Attila Nándor).
-
Decorative art in the middle Neolithic. The ceramics of the Piskolt Group - sub tipar în Revista Transilvaniei, Sibiu. (Hágó Attila Nándor).
-„Csomaköz középkori templomáról” în vol. Középkori templomok a Felső-Tisza vidékén, în colab. cu T. Emődi; publ. şi în lb. română: ”Observaţii privind biserica medievală din Ciumeşti”, în vol. Biserici medievale în Regiunea Tisei Superioare. (P.Szőcs).
-„Krasznacégény templomáról” în vol. Középkori templomok a Felső-Tisza vidékén, în colab. cu T. Emődi; publ. şi în lb. română: ”Observaţii privind biserica reformată din Țeghea”, în vol. Biserici medievale în Regiunea Tisei Superioare (P.Szőcs).
-„Bere középkori templomának kutatása és elméleti rekonstrukciója” în vol. Középkori templomok a Felső-Tisza vidékén, în colab. cu T. Emődi; publ. şi în lb. română: ”Observaţii privind biserica medievală din Ciumeşti”, în vol. Biserici medievale în Regiunea Tisei Superioare.
-„Sárköz egykori református templomáról” în vol. Középkori templomok a Felső-Tisza vidékén; publ. şi în lb. română: ”Fosta Biserica medievală dispărută de la Livada”, în vol. Biserici medievale în Regiunea Tisei Superioare.
-„Contribuţii la istoria şi arheologia castelului Lónyai din Medieşu Aurit” în colab. cu D. Iegar, în vol. Satu Mare. Studii şi Comunicări 2014.
a.6. Profilul beneficiarului actual
În perioada 2010-2011 numărul de vizitatori a fost afectat de închiderea pentru refacere a unor importante puncte de vizitare (Castelul din Carei în anii 2010 şi 2011, respectiv a expoziţiei de bază de la Muzeul de Artă în anul 2011). Pierderile au fost compensate parţial în anul 2010 şi apoi complet, prin organizarea unor expoziţii de mare atractivitate. Redeschiderea expoziţiei de la Carei a sporit din nou numărul de vizitatori, după cum urmează:
În cursul anului 2010, expoziţiile instituţiei din Satu Mare, muzeele memoriale şi casele tradiţionale din judeţ au fost vizitate de 36158 de vizitatori din care 15.158 plătitori şi 21.019 neplătitori. După categorii de vârstă au fost 11260 copii şi 21019 adulţi. Scăderea cu peste 6.500 se datorează închiderii expoziţiei de la Castelul din Carei, a cărui medie anuală este de 4.500 vizitatori.
În cursul anului 2011 numărul vizitatorilor a crescut la 42.910, din care 15961 plătitori şi 26969 neplătitori. Numărul vizitatorilor a crescut cu 6862 faţă de anul 2010. Creşterea numerică, realizată în condiţiile rămânerii încă închise a expoziţiei de bază a Muzeului de Artă şi a expoziţiei de la Castelul din Carei, se datorează organizării unor expoziţii cu mare impact la public (“Brăţările regale dacice de aur de la Sarmizegetusa” şi “300 de ani de la Pacea de la Satu Mare).
În cursul anului 2012, numărul de vizitatori a crescut la 69.612, ceea ce reprezintă o creştere cu 61,3%. Creşterea numărului de vizitatori se explică prin numărul mare de vizitatori ce au venit la expoziţiile organizate de muzeu la Castelul din Carei (32.000).
Pe parcursul anului 2013 numărul de vizitatori a fost de 73.307, ceea ce înseamnă o creştere cu 3.695 faţă de anul trecut (5,2 %).
Pe parcursul anului 2014 numărul de vizitatori a fost de 83.815, ceea ce înseamnă o creştere cu 10.508 faţă de anul trecut (14,33 %).
VIZITATORI 2014, pe obiective muzeale şi categorii de vizitatori:
OBIECTIVE
|
2014
| Muzeul de istorie |
10506
|
copii
|
2060
|
adulţi
|
485
|
plătitori
|
2545
|
neplătitori
|
7961
|
Turnul Pompierilor
|
1789
|
copii
|
383
| adulţi |
885
| plătitori |
1268
| neplătitori |
521
|
Muzeul de Artă
|
12419
|
copii
|
6447
|
adulţi
|
1405
|
plătitori
|
7852
|
neplătitori
|
4567
|
Atelierul memorial Aurel Popp
|
100
|
copii
|
38
|
adulţi
|
|
plătitori
|
|
neplătitori
|
62
|
Atelierul memorial Paul Erdös
|
46
|
copii
|
|
adulţi
|
|
plătitori
|
|
neplătitori
|
46
|
Muzeul Municipal Carei
|
45560
|
copii
|
1282
|
adulţi
|
2944
|
plătitori
|
3363
|
neplătitori
|
42037
|
Muzeul Orăşenesc Tăşnad
|
2228
|
copii
|
125
|
adulţi
|
62
|
plătitori
|
187
|
neplătitori
|
2041
|
Casa Memorială Ady Endre
|
3900
|
copii
|
500
|
adulţi
|
600
|
plătitori
|
1100
|
Neplătitori
|
2800
|
Casa Memorială Vasile Lucaciu (Apa)
|
384
|
copii
|
46
|
adulţi
|
23
|
plătitori
|
69
|
neplătitori
|
315
|
Muzeul Bogdand
|
318
|
plătitori
|
100
|
neplătitori
|
218
|
Casa Memorială A. Tăutu (Valea Vinului)
|
147
|
plătitori
|
|
neplătitori
|
147
|
Muzeul şvăbesc Petreşti
|
582
|
plătitori
|
|
neplătitori
|
582
|
Muzeul Moţilor Scărişoara
|
240
|
plătitori
|
|
neplătitori
|
240
|
Casa Călineşti
|
532
|
plătitori
|
|
neplătitori
|
532
|
Casa Chilia
|
165
|
plătitori
|
|
neplătitori
|
165
|
Muzeul local Oraşu Nou
|
408
|
plătitori
|
|
neplătitori
|
408
|
Casa Ţărănească Certeze
|
160
|
plătitori
|
|
neplătitori
|
160
|
Muzeul local Cămărzana
|
0
|
plătitori
|
|
neplătitori
|
0
|
Muzeul în aer liber Măriuş
|
473
|
plătitori
|
|
neplătitori
|
473
|
Muzeul local Turţ
|
181
|
plătitori
|
|
neplătitori
|
181
|
Colecţia şcolară Bocicău
|
37
|
plătitori
|
|
neplătitori
|
37
|
Rezervaţia arheologică Bobald, Carei
|
356
|
plătitori
|
|
neplătitori
|
356
|
Cuptoarele dacice Medieşu Aurit – Dumbrava
|
2230
|
plătitori
|
|
neplătitori
|
2230
|
Muzeul local Andrid
|
420
|
Plătitori
|
|
Neplătitori
|
420
|
Total general
|
83815
|
Copii
|
10681
|
Adulţi
|
5745
|
Plătitori
|
16426
|
Neplătitori
|
67839
|
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html?page=7
|
Parteneri - Raportul preşedintelui consiliului judeţean satu mare pentru anul 2014
|
Parteneri: Proiectul se va dezvolta la nivelul regiunii de Nord - Vest, printr-un parteneriat între factorii decidenţi cu atribuţii în domeniu şi mediu asociativ şi anume: Aplicant - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a Judeţului Satu Mare, Judeţul Satu Mare, Asociaţia Profesională Neguvernamentală de Asistenţă Socială ASSOC Baia Mare, Asociaţia Centru de Cercetare şi Formare a Universităţii de Nord Baia Mare.
Obiective: Deschiderea unui centru de accesibilizare şi adaptare, al doilea din Regiunea de Nord Vest care să furnizeze măsuri ce să permită integrarea persoanelor cu dizabilităţi, prin realizarea de adaptări pentru transportul şi accesul persoanelor cu dizabilităţi.
5. Moştenirea turistică în mica Europă
Programul de finanţare: ENPI - Hungary-Slovakia-Romania-Ukraine ENPI CBC Programe 2007-2013Prioritatea 1.: Promovarea dezvoltării economice şi sociale; Măsura 1.1: Dezvoltarea armonizată a turismului
Contract de finanţare: 01.01.2014-31.08.2015
Valoarea proiectului: 398.165 Euro
109.300 Euro – partea română
Obiective:Dezvoltarea unui produs turistic de atracţie a patrimoniului în 3 judeţe (din Romania, Ungaria și Ucraina), îmbunătăţirea competenţelor profesionale pentru grupurile ţintă care iau parte la explorarea şi exploatarea valorilor celor 3 judeţe, prezentarea valorilor de patrimoniu, protejarea tradiţiilor, conservarea culturii antice şi transmiterea acestora din generaţie în generaţie.
6. Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă din Transilvania de Nord- ETAPA III
Programul de finanţare: Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul Major de intervenţie 3.3- Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.
Durata contractului de finanţare: 27.04.2014-27.09.2015
Beneficiar: Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ,,Transilvania de Nord”
Obiective: Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice de urgenţă la nivelul Regiunii Nord-Vest prin creşterea capacităţii de răspuns adecvat situaţiilor de urgenţă şi prin sporirea gradului de siguranţă şi sănătate a cetăţenilor.
Valoare totală a proiectului: 11.600.000 lei
7. Informatizarea Registrului Agricol, implementarea şi achiziţionarea unui sistem informatic integrat în 15 U.A.T- uri din judeţul Satu Mare
Programul de finanţare: Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013, Axa prioritară 3 ”Tehnologia informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele private şi public”, Domeniul de Major de intervenţie 2, Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice », Operaţiunea 1„Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”, Apel 3
Contract de finanţare: semnat cu Ministerul pentru Societatea Informaţională, Nr.1113/321/02.12.2013
Durata contractului de finanţare: 06.12.2013 - 06.06.2015
Beneficiari: Judeţul Satu Mare şi 15 U.A.T.-uri
Valoare totală a proiectului: 6.620.445.00 Lei
Obiectiv: Proiectul vizează eficientizarea administrației locale județene prin implementarea unui program de dezvoltare a infrastructurii IT şi a unei soluții integrate de tip e-guvernare.
8. COOP - Creșterea Oportunităților de Ocupare a persoanelor din grupuri vulnerabile și incluziune prin economie social
Programul de finanţare: Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 6 ”Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul de Major de intervenţie 6.1” Dezvoltarea economiei sociale”
Contractul de finanțare: semnat cu OI POSDRU Nr.173/6.1./S/146795/29.12.2014
Durata contractului de finanţare: 05.01.2015-05.01.2016
Beneficiar: Județul Satu Mare
Valoare totală a proiectului: 5.823.335,55 lei
Obiectiv: Crearea unui model multiregional funcțional integrat de economie socială și incluziune socială destinat sprijinirii persoanelor vulnerabile, care să contribuie la creșterea oportunităților de ocupare.
II.PROIECTE FINALIZATE ÎN ANUL 2014
1 . Modernizare Ambulatoriu Integrat al Spitalului Orăşenesc Negreşti-Oaş
Programul de finanţare: Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3- Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul Major de Intervenţie 3.1- Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate.
Contract de finanţare: semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului prin Agenţia de Dezvoltare Regională Nord -Vest, Nr. 791 din 30.06.2010.
Durata contractului de finanţare: 30.06.2010 – 30.07.2014.
Beneficiar: Judeţul Satu Mare
Obiective: Creşterea calităţii serviciilor de asistenţă medicală şi eficientizarea acestora, prin îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor de sănătate
Valoare totală a proiectului: 3.002.187,76 Lei
2. Drumul Vinului Sătmărean
Programul de finanţare: Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul Major de Intervenţie 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică.
Contract de finanţare: semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Nr.1974 din 08.08.2011
Durata contractului de finanţare: 08.08.2011- 08.05.2014
Beneficiar: Judeţul Satu Mare
Obiective: Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, prin creşterea vizibilităţii naţionale a judeţului Satu Mare pe harta turistică a României prin prisma promovării produsului turistic viticol sătmărean.
Valoare totală a proiectului: 809.186,80 Lei
3 Modernizare drum de ocolire în zona de sud (DJ 194) Satu Mare
Programul de finanţare: Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale, Domeniul Major de Intervenţie 2.1 – Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură.
Contract de finanţare: semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului prin Agenţia de Dezvoltare Regională Nord –Vest, Nr.1241 din 04.03.2011
Durata contractului de finanţare: 04.03.2011- 04.10.2014
Beneficiar: Judeţul Satu Mare
Obiective: Îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii populaţiei şi bunurilor în judeţul Satu Mare prin modernizarea infrastructurii judeţene de transport rutier, în vederea sprijinirii dezvoltării economice durabile. Proiectul are ca şi obiectiv modernizarea drumului judeţean DJ 194, pe o lungime totală de 10,4 km.
Valoare totală a proiectului: 22.881.107,20 Lei
4. Reabilitarea conexiunii rutiere dintre Sanislău şi Ömböly
Programul de finanţare : Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007 – 2013, Axa prioritară 1- Îmbunătăţirea condiţiilor cheie pentru dezvoltarea durabilă comună a zonei de cooperare, Domeniul Major de Intervenţie 1.1- Îmbunătăţirea facilităţilor de transport transfrontalier.
Contract de finanţare: semnat cu Agenţia Naţională de Dezvoltare nr. HURO/0802/135-AF în data de 09.08.2011.
Durata contractului de finanţare: 01.07.2011- 31.12.2014
Partener principal: Județul Satu Mare
Obiective: Îmbunătăţirea infrastructurii şi a condiţiilor de acces în zona de graniţă a judeţelor Satu Mare şi Szabolcs-Szatmár-Bereg şi îmbunătăţirea cooperării dintre localităţile din zona de graniţă. Proiectul presupune reabilitarea unei secţiuni de drum de aprox. 12 km din care aprox. 10 km aflându-se pe partea română. Secţiunea de drum va face legătura între localităţile Sanislău (RO) şi Ömböly (HU).
Valoare totală a proiectului: 5.659.419 Euro
4.832.110 Euro (partea română)
5.Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă din Transilvania de Nord - ETAPA II
Programul de finanţare: Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa 3- Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul Major de intervenţie 3.3- Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.
Contract de finanţare: semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului prin Agenţia de Dezvoltare Regională Nord –Vest, Nr.3187 din 07.06.2012
Durata contractului de finanţare: 08.06.2012– 07.05.2014
Beneficiar: Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ,,Transilvania de Nord”
Obiective: Obiectiv general al proiectului este îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice de urgenţă la nivelul Regiunii Nord - Vest prin creşterea capacităţii de răspuns adecvat situaţiilor de urgenţă şi prin sporirea gradului de siguranţă şi sănătate a cetăţenilor
Valoare totală a proiectului: 10.108.356 Lei
III.PROIECTE DEPUSE SAU AFLATE ÎN PROCEDURI DE EVALUARE
ÎN ANUL 2014
-
Realizare pista pentru biciclişti în zona Carei - Foieni - Berea
Programul de finanţare: Programul de realizare a pistelor pentru biciclişti, finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu. Proiect aprobat urmând a se semna contractul de finanţare.
Obiective: Realizarea unei reţele de 10 staţii de biciclete conectate printr-o reţea de 10 km de piste de biciclete. Traseul pistei de biciclete va avea îmbrăcăminte asfaltică, semnalizată şi marcată corespunzător.
Valoare totală a proiectului: 4.887.675 Lei
2. HOSPITERM - Utilizarea apei geotermale pentru termoficarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare
Programul de finanţare: Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor de încălzire – finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu.
Valoarea totală a proiectului: 3.467.483 Lei
Obiective: Asigurarea unei dezvoltări energetice durabile concomitent cu protejarea mediului înconjurător.
3. PROSOCIAS – Măsuri integrate de incluziune socială pentru tinerii în situaţii de risc din judeţul Satu Mare
Programul de finanţare: Programul RO10 „Copii şi tineri în situaţii de risc şi iniţiative locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi promovarea incluziunii sociale”, finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European 2009 – 2014
Beneficiar: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a judeţului Satu Mare în calitate de Promotor de Proiect şi Judeţul Satu Mare, Societatea Naţională Crucea Roşie filiala Satu Mare, în calitate de parteneri.
Obiectivul: Dezvoltarea de servicii integrate pentru tinerii aflaţi în situații de risc în vederea creşterii incluziunii sociale în judeţul Satu Mare.
Valoare totală a proiectului: 1.375.381,4 lei
4. REACT – Dezvoltarea serviciilor sociale integrate pentru victimele abuzului
Programul de finanţare: Programului RO10 „Copii şi tineri în situaţii de risc şi iniţiative locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi promovarea incluziunii sociale”, finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European 2009 – 2014
Beneficiar: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a judeţului Satu Mare în calitate de Promotor de Proiect şi Judeţul Satu Mare, Societatea Naţională Crucea Roşie filiala Satu Mare, în calitate de parteneri.
Obiectivul: Promovarea incluziunii sociale pentru copii aflați în situație de risc - victime ai violenţei domestice, abuzului, exploatării, excluziunii sociale prin dezvoltarea de servicii integrate, eficiente și efective la nivel comunitar.
Valoare totală a proiectului: 1.901.478,124 lei
5.SM-ART Museum – Punerea în valoare a monumentului istoric Casa Vécsey (Muzeul de Artă)
Programul de finanţare: Programul PA16/RO12 Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural, finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European 2009 – 2014
Beneficiar: Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Satu Mare în parteneriat cu Muzeul Judeţean Satu Mare
Obiective: Restaurarea integrală a clădirii Muzeului de artă din Satu Mare (cunoscută sub denumirea casa Vécsey) şi deschiderea activităţii muzeului de artă din Satu Mare către noi idei de prezentare şi noi grupuri ţintă, în special spre generaţiile tinere.
Valoare totală a proiectului: 7.718.163 lei (inclusiv TVA)
IV.PROIECTE AFLATE ÎN FAZA DE PREGĂTIRE ÎN ANUL 2014
1.Reabilitare şi modernizare suprafeţe de mişcare în Aeroportul Satu Mare
Valoarea totală a proiectului: 49.365.213,44 Lei
2.Reabilitare clădire hotel, vestiare și bazin exterior în Parc Balnear Beltiug, județul Satu Mare
Valoare totală investiție: 6.637.080,52 lei
3.Construire 2 bazine exterioare, spații tehnice și amenajare incintă în Parc Balnear Beltiug
Valoare totală invesțiție: 6.404.022,27 lei
4.Construire cladire hidroterapie in Parc Balnear Beltiug
Valoare totală investiție 6.986.107,92 lei
La activităţile Direcţiei dezvoltare regională legate de elaborarea şi implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, se adaugă şi activităţi legate de finanţare din fonduri guvernamentale.
Astfel, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, conform Ordinului MDRAP Nr. 2153/2014, județului nostru i-a fost alocată pe anul 2014 suma de 55.343.294,00 lei, după cum urmează:
1.Obiective de investiții în continuare 19.058.682,73 lei
2.Obiective de investiții noi 36.284.611,27 lei
Domeniile pentru care au fost semnate contracte de finanțare în cursul anului 2014, sunt urmatoarele:
Alimentare cu apă - 2.265.400 lei - Beltiug, Bixad, Pomi, Racşa, Tîrşolţ şi Vama
Sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate - 4.147.694,78 lei - Certeze, Crucişor, Gherţa Mică, Odoreu, Săuca, Supur, Terebeşti şi Turţ
Unităţi de învăţământ preuniversitar - 670.000 lei - Municipiul Satu Mare, Agriş şi Micula
Drumuri comunale - 14.170.059,09 lei - Apa, Bârsău, Bogdand, Călineşti Oaş, Cămărzana, Căuaş, Cehal, Craidorolţ, Culciu, Doba, Dorolţ, Gherţa Mică, Homoroade, Micula, Moftin,Păuleşti, Pişcolt, Pomi, Sanislău, Săcăşeni, Santău, Socond, Supur, Tarna Mare, Tiream, Turţ, Turulung şi Viile Satu Mare
Drumuri judeţene şi drumuri publice - 7.076.739,48 lei - Judeţul Satu Mare, Municipiul Satu Mare, Ardud, Negreşti Oaş şi Tăşnad
Reabilitarea de poduri podeţe sau punţi pietonale - 4.925.238,36 lei - podul de la Domăneşti , podeţul de la Tărşolţ, podul de la Turţ , pod peste râul Crasna în comuna Căpleni şi pod peste Valea Rea din comuna Certeze
Obiective culturale de interes local: 2.743.688,00 lei - Crucişor, Gherţa Mică, Hodod, Oraşu Nou şi Racşa
Baze sportive: 239.500 lei - Moftin
Sedii instituţii publice: 3.200.000 lei - Carei şi Tăşnad
Direcția dezvoltare regională a acordat o importanță deosebită înființării în cursul anului 2014 a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Judeţul Satu Mare, al cărui scop este pregătirea, promovarea şi implementarea proiectelor pentru dezvoltarea judeţului Satu Mare, în interesul comun al tuturor localităţilor asociate, în variate domenii: servicii sociale, de sănătate, educaţie, sport, cultură, infrastructură, mediu, mediu de afaceri, turism, planificare teritorială, tehnologia informaţiei, etc.
Asociaţii:
Judeţul Satu Mare, Municipiul Carei, Oraşul Ardud, Oraşul Livada, Oraşul Negreşti Oaş, Oraşul Tăşnad, Comuna Acâş, Comuna Agriş, Comuna Andrid, Comuna Apa, Comuna Batarci, Comuna Bârsău, Comuna Beltiug, Comuna Berveni, Comuna Bixad, Comuna Bogdand, Comuna Botiz, Comuna Călineşti Oaş, Comuna Cămin, Comuna Căpleni, Comuna Căuaş, Comuna Certeze, Comuna Ciumeşti, Comuna Crucişor, Comuna Culciu, Comuna Doba, Comuna Dorolţ, Comuna Foieni, Comuna Gherţa Mică, Comuna Halmeu, Comuna Hodod, Comuna Homoroade, Comuna Lazuri, Comuna Medieşu Aurit, Comuna Micula, Comuna Moftin, Comuna Oraşu Nou, Comuna Păuleşti, Comuna Pir, Comuna Pişcolt, Comuna Petreşti, Comuna Pomi, Comuna Porumbeşti, Comuna Sanislău, Comuna Santău, Comuna Săcăşeni, Comuna Socond, Comuna Supur, Comuna Tarna Mare, Comuna Târşolţ, Comuna Terebeşti, Comuna Tiream, Comuna Turţ, Comuna Turulung, Comuna Urziceni, Comuna Valea Vinului, Comuna Vama, Comuna Vetiş, Comuna Viile Satu Mare.
Direcția dezvoltare regională s-a preocupat de buna desfășurare a Concursului „Cea mai curată şi bine gospodărită comună din judeţul Satu Mare”
Scopul concursului este de a antrena instituţiile publice, locuitorii unităţilor administrativ teritoriale pentru realizarea obiectivelor de gospodărire a localităţilor prin valorificarea cât mai eficientă a potenţialului uman şi material din judeţ.
Participanţii acestui concurs au fost toate comunele, unităţi administrativ teritoriale ale Judeţului Satu Mare. UAT-urile clasate pe primele trei locuri au fost premiate conform Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului.
O altă temă a Direcţiei dezvoltare regională a constituit-o la începutul anului 2014 identificarea propunerilor pentru obiectivele Programului de dezvoltare economică şi socială a judeţului Satu Mare, precum şi elaborarea trimestrială a Raportului privind realizarea obiectivelor Programului de dezvoltare economică şi socială a judeţului Satu Mare.
În cursul anului 2014, în cadrul Direcţiei dezvoltare regională au fost elaborate un număr de 31 proiecte de hotărâre, care în urma supunerii spre adoptare în plenul Consiliului Judeţean, au constituit documente suport pentru proiectele cu finanţare externă pe diferite programe aflate în implementare, sau în stadiu de propuneri în cadrul procesului de finanţare. Aceste proiecte de hotărâre au vizat:
-
aprobarea acelor investiţii care au făcut obiectul cererilor de finanţare;
-
diferite parteneriate interne şi internaţionale, încheiate în condiţiile legii;
-
aprobarea indicatorilor tehnico-economici la acele proiecte cu finanţare externă care implică execuţii lucrări;
-
asigurarea cofinanţării pentru proiectele cu finanţare externă;
-
diferite asocieri, în condiţiile prevederilor Legii 215/2001 cu modificările şi completările în vigoare
În urma adoptării hotărârilor Consiliului Judeţean Satu Mare, Direcţia de dezvoltare regională a făcut toate demersurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a acestora.
Întreaga activitate a Direcţiei dezvoltare regională a urmărit exploatarea la maxim a punctelor tari, precum şi valorificarea oportunităţilor transformându-le în puncte tari.
De asemenea, s-a urmărit gestionarea punctelor slabe şi ameninţărilor, pentru minimizarea efectelor şi înlăturarea pe cât posibil a acestora.
INSTITUŢII SUBORDONATE CONSILIULUI JUDEŢEAN SATU MARE
MUZEUL JUDEŢEAN SATU MARE
Raportul de activitate prezent este realizat în scopul evaluării de către Consiliul Judeţean Satu Mare, denumit în continuare Autoritatea, a activităţii Muzeului Judeţean Satu Mare, aflat în subordinea sa, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţă de urgenţă, precum şi cu cele ale Regulamentului de evaluare.
Analiza activităţii are în vedere următoarele domenii:
1. evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituţional existent;
2. îmbunătăţirea activităţii instituţiei;
3. organizarea/ sistemul organizaţional al instituţiei;
4. situaţia economico-financiară a instituţiei;
5. strategia, programele şi implementarea planului de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice instituţiei, conform sarcinilor şi obiectivelor formulate de autoritate;
6. evoluţia economico-financiară a instituţiei, pentru următoarea perioadă de management, cu menţionarea resurselor financiare necesare de alocat de către autoritate.
În conformitate cu prevederile contractului de management, datele şi informaţiile din prezentul raport sunt aferente perioadei: de la 01.01.2014 la 31.12.2014, reprezentând evaluarea pe o perioadă de 12 luni.
Activitatea Muzeului Judeţean Satu Mare în cursul anului 2014 s-a desfăşurat pe coordonatele stabilite de Legea muzeelor şi colecţiilor publice nr. 311/ 2003, modificată şi completată de Legea nr.12/2006 şi pe baza obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă în perioada 2010-2014.
a.) Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituţional existent:
a.1. Colaborarea cu instituţiile/ organizaţiile culturale care se adresează aceleaşi comunităţi – tipul/forma de colaborare, după caz, proiectele desfăşurate împreună cu acestea
În scopul valorificării patrimoniului muzeal din judeţ, Muzeul Judeţean Satu Mare a desfăşurat în perioada 2014 o susţinută activitate de colaborare, în calitate de organizator sau de coorganizator, cu instituţii şi organizaţii culturale din ţară şi străinătate, activitate materializată în programe şi proiecte ştiinţifice şi culturale. A fost continuată (şi în unele cazuri dinamizată) colaborarea cu partenerii anteriori (instituţii şi asociaţii culturale) şi au fost atrase noi instituţii naţionale şi străine în scopul valorificării mai eficiente a patrimoniului cultural şi muzeal sătmărean.
1) Consiliul Judeţean Satu Mare, pe lângă colaborarea generată de poziţia sa de instituţie tutelară, a fost partener în derularea unor proiecte culturale importante (organizarea unor evenimente culturale, derularea a trei proiecte cu finanţare europeană, promovarea turistică a monumentelor muzeale din judeţ, realizarea unor elemente de promovare a judeţului etc. ).
2). Ministerul Culturii – a finanţat derularea a trei proiecte de cercetări arheologice.
3). „Universitatea Babeş - Bolyai”, pe baza unui contract semnat în anul 2010 a fost partener în organizarea cercetărilor arheologice şi a taberei de la Carei - Bobald.
4). Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare, pe baza unui contract semnat în anul 2010, a fost partener în organizarea taberei arheologice de la Carei - Bobald. Au participat elevi de la Colegiul Naţional „Ioan Slavici”, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Satu Mare şi Colegiul Naţional ”Doamna Stanca” Satu Mare.
5). Institutul Regal de Arheologie din Londra, cu care a fost realizată o cercetare arheologică internaţională la ştrandul din Tăşnad.
6) Primăria Satu Mare a fost partener în organizarea manifestărilor legate de Târgul Meşterilor Tradiţionali şi gestionarea în comun a Turnului Pompierilor ca punct de vizitare.
7) Muzeul Naţional – colaborator în organizarea expoziţiei „Aurul României”
8) Primăria Carei - cooperarea în realizarea expoziţiei „Costumul baroc” şi a numeroase acţiuni culturale.
9). Muzeul Josa Andras Nyiregyhaza a fost partener în derularea unui proiect transfrontalier pentru cercetarea patrimoniului istoric şi etnografic de la graniţa româno-maghiară.
10). Muzeul în aer liber Ujgorog -a fost partener în derularea unui proiect transfrontalier pentru cercetarea patrimoniului istoric şi etnografic de la graniţa româno - ucraineană.
11) Universitatea din Köln (Germania) a fost partener în derularea proiectului „Cercetări arheologice moderne în Valea Ierului”.
12) Universitatea de Stat din Ujgorod (Ucraina) – a fost partener în derularea unui proiect transfrontalier pentru cercetarea patrimoniului istoric şi etnografic de la graniţa româno-ucraineană.
12) Penitenciarul Satu Mare, partener în cadrul unui proiect de educare culturală a deţinuţilor (prezentări şi filme documentare istorice, vizite la expoziţii).
13) Uniunea Artiştilor Plastici – colaborare materializată în realizarea unor expoziţii de artă plastică.
14) Forumul Democrat German Satu Mare - participarea la organizarea comemorării „Deportarea Şvabilor”
15.) Muzeul Brukenthal din Sibiu - Partener în organizarea expoziţiei internaţionale „Costumul baroc”
16) Centrul de Creaţie Populară, Biblioteca Judeţeană, Palatul Copiilor Satu Mare, Colegiul Naţional „Doamna Stanca” şi Colegiul Naţional „Ioan Slavici” au fost parteneri, fiecare, în cadrul mai multor acţiuni culturale realizate în comun (simpozioane, prezentări şi concursuri realizate pe teme istorice, sărbătorirea unor evenimente istorice).
17) Informaţia de Duminică a prezentat un serial de articole realizate de specialiştii muzeului, în care, prin pagina istorică a ziarului, au fost publicate informaţii ample asupra evenimentelor istorice şi a expoziţiilor din programul muzeului.
18) Postul de televiziune TV1 Satu Mare – a realizat un serial de emisiuni în care a fost prezentată activitatea specialiştilor din Muzeu.
19) Primăria Tăşnad- colaborare în realizarea unui program de activităţi culturale anuale (expoziţii, simpozion ).
20) Asociaţiunea „Astra Careiană”- acţiuni de promovare a expoziţiei „Aurul României” prin realizarea unui concurs pentru copii, respectiv la organizarea unui colocviu şi a unor expoziţii la Carei.
21). Primăria Medieşu Aurit – partener în derularea unei expoziţii, a unui simpozion şi a unor reconstituiri istorice
22) Societatea Carpatină Ardeleană a fost partener în organizarea expoziţiei şi a seminarului dedicat Zilei Darwin.
23.) Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Satu Mare - partener în organizarea a două expoziţii
Parteneri în organizarea unor evenimente culturale au mai fost:
-
Inspectoratul Şcolar (Şcoala generală „Constantin Brâncoveanu”, Colegiul Naţional Mihai Eminescu Satu Mare ,Liceul Economic Satu Mare, Liceul German Satu Mare, Şcoala Generală „Ion Creangă” Satu Mare Şcoala Generală „Avram Iancu” Satu Mare
-
Şcoala Generală „Grigore Moisil” , Grădiniţa cu program prelungit nr. 33, Satu Mare, Grădiniţa cu program prelungit nr. 10, Satu Mare, Şcoala Generală „Octavian Goga” Satu Mare
-
Universitatea Vasile Goldiş
-
Institutul de Arheologie a Universităţii din Londra
-
Muzeul Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”
-
Liceul Aurel Popp, Satu Mare.
-
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html#56_hotărâri;
|
Raportul preşedintelui consiliului judeţean satu mare pentru anul 2014
|
RAPORTUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN SATU MARE PENTRU ANUL 2014
Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 104, alin.(3), lit. b), ca atribuţie a preşedintelui consiliului judeţean, prezentarea consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor Consiliului Judeţean.
Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene. Deopotrivă, reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice, române şi străine, precum şi în justiţie. Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce.
În acest context urmează să fie prezentat modul în care a fost organizată şi funcţionează administraţia publică judeţeană, în vederea îndeplinirii prerogativelor conferite de lege şi a obiectivelor stabilite de comun acord, precum şi prin hotărârile adoptate în anul 2012.
Este un scurt bilanţ al activităţii administraţiei publice judeţene, al preşedintelui, al conducerii şi al aparatului de specialitate al Consiliului şi instituţiilor subordonate.
Echipa de conducere, a cărei activitate este prezentată în acest raport anual şi-a împărţit atribuţiile astfel încât coordonarea generală a revenit preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului judeţului fiindu-le delegată coordonarea unor domenii de activitate şi compartimente funcţionale din aparatul de specialitate.
Trecând la atribuţiile proprii, prima, prevăzută de lege, dar şi cea mai importantă, din care decurg şi celelalte, este asigurarea respectării Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a ordonaţelor şi hotărârilor Guvernului României, a hotărârilor Consiliului Judeţean Satu Mare şi a actelor normative. În acest sens, în perioada în care ne referim, s-a urmărit ca imediat de la adoptarea şi publicarea actelor normative, să se stabilească măsurile necesare pentru punerea în aplicare a sarcinilor reieşite din acestea prin stabilirea compartimentelor din cadrul aparatului de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate, care au obligaţii care le revin pentru ducerea la îndeplinire a acestora.
Aparatul de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate sub coordonarea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a secretarului judeţului, în funcţie de domeniul de activitate au redactat proiectele de dispoziţii şi hotărâri, în vederea emiterii sau a adoptării acestora.
În desfăşurarea sedinţelor Consiliului Judeţean s-au respectat procedurile prevăzute de Legea Administraţiei Publice Locale şi ale Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Judeţean Satu Mare, fapt ce a permis formularea de întrebări şi interpelări, exprimarea de opinii şi argumente.
Am optat permanent pentru dezvoltarea judeţului şi îmbunătăţirea serviciilor sociale asigurate de Consiliul Judeţean, pentru refacerea infrastructurii judeţului, susţinerea culturii şi a sănătăţii.
Consiliul Judeţean Satu Mare, ca autoritate deliberativă, în cursul anului 2014, s-a întrunit în plenul său în 15 şedinţe, din care 12 şedinţe ordinare şi 3 şedinţe extraordinare.
În cadrul acestora s-au dezbătut şi adoptat 204 hotărâri ale consiliului judeţean, în următorele domenii:
Aprobări de strategii, programe, proiecte de dezvoltare regională, cofinanţarea acestor proiecte, modificări şi completări la unele proiecte aprobate, luarea unor decizii în cadrul desfăşurării unor proiecte – 24 hotărâri ;
Dezvoltarea economico-socială a judeţului: aprobări de buget, rectificări, alocări de sume, virări de credite, finanţarea unor acţiuni social-culturale şi sportive de interes judeţean, precum şi acordarea unor premii speciale pentru asemenea activităţii; aprobări de împrumuturi; aprobări de preţuri medii la produse – 28 hotărâri ;
Gestionarea patrimoniului public şi privat al judeţului – 19 hotărâri ;
Furnizarea serviciilor publice de interes judeţean: servicii sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătate, cultură, tineret, sport; situaţii de urgenţă; evidenţa persoanelor; drumuri şi transport public judeţean; servicii comunitare de utilitate publică de interes judeţean – 56 hotărâri;
Aprobări de documentaţii tehnico-economice pentru lucrări de investiţii de interes judeţean, întreţinerea drumurilor judeţene – 17 hotărâri;
Organizarea internă, organizarea şi furnizarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean – 34 hotărâri;
Cooperări, asocieri, parteneriate – 16 hotărâri;
Alte domenii – 10 hotărâri.
Principalele domenii care au implicat decizia deliberativului, materializată în cele 204 hotărâri adoptate în cursul anului 2014, pot fi reprezentate grafic astfel:
Consiliul Judeţean Satu Mare şi-a desfăşurat activitatea prin cele 8 comisii de specialitate organizate pe principalele domenii de activitate.
Comisiile de specialitate ale Consiliului Judeţean Satu Mare, în cursul anului 2014, s-au întrunit pentru analizarea şi avizarea proiectelor de hotărâri, dar şi pentru discutarea şi rezolvarea altor probleme ce ţin de competenţa acestor comisii, într-un număr total de 112 şedinţe de lucru, după cum urmează:
- Comisia pentru activităţii economico-financiare – 15 şedinţe;
- Comisia pentru realizarea lucrărilor publice, construcţii şi modernizarea drumurilor de interes judeţean, investiţii – 15 şedinţe;
- Comisia de muncă şi protecţie socială, sănătate şi familie, protecţia copilului – 14 şedinţe;
- Comisia pentru protecţia mediului, turism şi agricultură – 14 şedinţe ;
- Comisia pentru învăţământ, activităţi sociale-culturale, culte, sport şi tineret – 13 şedinţe;
- Comisia pentru administrarea domeniului public şi privat al judeţului, dezvoltare urbanistică, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, amenajarea teritoriului – 10 şedinţe ;
- Comisia juridică, de desciplină, administraţie publică, relaţii cu cetăţenii, probleme ale minorităţilor – 17 şedinţe;
- Comisia de dezvoltare regională, cooperare internă şi internaţională, parteneriate interne şi internaţionale – 14 şedinţe.
În aplicarea hotărârilor adoptate de consiliul judeţean şi a altor acte normative cu incidenţă în activitatea consiliului judeţean , preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a emis un număr de 334 dispoziţii cu caracter normativ sau individual, care, pentru a deveni executorii, au fost făcute publice şi respectiv, au fost comunicate autorităţilor, instituţiilor şi persoanelor interesate.
Aceste dispoziţii s-au referit, în principal, la:
- Probleme de organizare internă, stabilirea unor măsuri interne de organizare a activităţii instituţiei, de gestionare a bunurilor de inventar, de stabilire a unor proceduri interne;
- Probleme privind organizarea activităţii personalului aparatului de specialaitate al Consiliului Judeţean, stabilirea de atribuţii pentru acesta, reîncadrări şi promovări, modificarea raportului de muncă al funcţionarilor publici şi personalului contractual;
- Numirea unor comisii şi a unor echipe de implementare a unor proiecte;
- Convocarea şedinţelor în plenul Consiliului Judeţean;
- Delegări de atribuţii şi de semnătură de către preşedintele Consiliului Judeţean;
- Modificarea şi completarea unor dispoziţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean emise anterior, precum şi revocarea unor dispoziţii.
CABINET PREŞEDINTE
Cabinetul Preşedintelui deserveşte obiectivele Consiliului Judeţean atât pe plan local, cât şi pe plan naţional, sprijină relaţiile internaţionale, eficientizează relaţia dintre Cabinetul preşedintelui cu echipele interdepartamentale, instituţionale şi cetăţeneşti, mediatizează activitățile Consiliului Județean
Cabinetul preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare are ca obiective strategice prezentarea activităţilor preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare în mod obiectiv şi în timp real pentru o cât mai bună informare a sătmărenilor, asigurarea unei legături directe cu cetăţenii prin intermediul întâlnirilor şi a audienţelor, coordonarea şi organizarea de evenimente, colaborarea şi comunicarea cu alte instituţii locale, naţionale şi transfrontaliere.
În anul 2014 au fost în audienţă aproximativ 60 de persoane. Preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a participat la aproximativ 400 de evenimente, iar biroul de presă a transmis către reprezentanţii mass-media aproximativ 300 de comunicate. Totodată cabinetul preşedintelui a fost implicat activ în organizarea de evenimente şi a redactat materiale de promovare (afişe, meşuri, bannere, materiale de protocol) ale evenimentelor şi ale Consiliului Judeţean Satu Mare.
COMPARTIMENTUL DE AUDIT INTERN
Modul de îndeplinire a atribuţiilor compartimentului de audit intern:
►A fost întocmit planul multianual pe anii 2015, 2016, 2017 in funcţie de analiza de risc.
►Au fost actualizate normele specifice datorita modificarii legislatiei in domeniu (HG 1086/2013)
►A fost actualizat registrul riscurilor , procedurile operationale , a fost realizata consilierea continua in legatura cu procesul de implementare a Sistemului de Control Managerial Intern .
►Planul de audit pe anul 2014 , a fost întocmit pe baza analizei de risc şi a referatului de justificare , structura planului de audit este in conformitate cu legislaţia in vigoare , aria propusă spre auditare fiind suficientă pentru o informare relevanta catre management despre activitatea si performanţele entităţii.
►Raportul anual pentru 2014 a fost realizat si transmis DGFPSM
►Planul de audit pe anul 2014 a fost realizat in totalitate.
Contribuţia auditului intern la îmbunătăţirea activităţii structurilor auditate se materializează în recomandarile compartimentului de audit intern sistematizate pe principalele domenii auditate: in ceea ce priveste :
-
Procesul bugetar –sistemul de control intern corespunzator planificării, angajării, lichidării, ordonanţării si plaţii cheltuielilor, a aprobării si evidenţei angajamentelor bugetare si legale, a contabilitaţii si a controlului financiar aferent este funcţional , imbunataţindu-se in urma recomandarilor efectuate .
-
Activitatea financiar contabila –sistemului de control intern care este ataşat activitaţii financiar contabile din cadrul instituţiei, cât si entitaţilor subordonate este funcţional.
-
Resurse umane – salarizare – prin concursurile desfăşurate de instituţie si entitaţile subordonate se asigură menţinerea si dezvoltarea celor mai adecvate modalităţi de asigurare cu personal competent, în general se respectă regulile sistemului de recrutare , salarizare si evaluarea personalului.
In anul 2014 au fost realizate 17 misiuni de audit public intern.
Pentru fiecare misiune se vor urmări:
- Riscurile semnificative identificate
-
Analiza privind implementarea recomandarilor
Misiunea nr.1 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin contracte de asociere pentru acţiuni social culturale si sportive.
Riscuri semnificative (identificate) :
-
întocmirea unor contracte care nu indica concret destinaţiile privind utilizarea sumelor
-
încheierea unor contracte în lipsa cererilor de finantare (sau a unor cereri incomplete)
-
realizare de deconturi pe baza de bonuri fiscale.
- lipsa proceduri în domeniul alocării unor sume pentru proiecte.
Misiunea nr.2 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin HCJ 82,83,84,86,88,89/2011 Direcţiei Generale de Asistenţă Socială si Protectia Copilului Satu Mare .
Riscuri semnificative (identificate) :
-
posibilitatea utilizarii sumelor de bani alocate pentru alte destinaţii decât cele specificate in HCJ mai sus amintite.
Misiunea nr.3 : Verificarea activitatii financiar contabile la Camera de Consultanta Agricola Satu Mare.
Riscuri semnificative (identificate ) :
- lipsa unui program de pregatire profesională a angajaţilor instituţiei
- inexistenţa unui sistem de securitate privind sistemul informatic financiar contabil
- accesarea sistemului informatic de catre persoane neautorizate
- inexistenţa unui spaţiu corespunzator pentru arhivă
Misiunea nr.4 – Auditul întocmirii bilanţului contabil si a contului de profit si pierdere a societăţilor comerciale si a regiei autonome din subordinea Consiliului Judeţean Satu Mare :
Riscuri semnificative (identificate) :
-
existenţa unor solduri nejustificate
-
diferenţe între solduri si rulajele din balanţa de verificare
-
modul eronat de calcul al impozitului pe profit
Misiunea nr.5 – Verificarea execuţiei bugetului propriu de venituri si cheltuieli a judeţului Satu Mare.
Riscuri semnificative (posibile) :
-
control intern funcţional
Misiunea nr.6 – Verificarea inventarierii patrimoniului la Biblioteca Judeteana Satu Mare
Riscuri semnificative ( identificate) :
-
neactualizarea procedurilor scrise si formalizate in urma modificarii cadrului normativ existent.
Misiunea nr.7 – Verificarea activitatii financiar contabile la Serviciul Public de Administrare a Sistemului Integrat de Management al Deseurilor din Judetul Satu Mare .
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html#COMPARTIMENTUL_DE_AUDIT_INTERN
|
Raportul preşedintelui consiliului judeţean satu mare pentru anul 2014
|
RAPORTUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN SATU MARE PENTRU ANUL 2014
Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 104, alin.(3), lit. b), ca atribuţie a preşedintelui consiliului judeţean, prezentarea consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor Consiliului Judeţean.
Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene. Deopotrivă, reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice, române şi străine, precum şi în justiţie. Preşedintele Consiliului Judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce.
În acest context urmează să fie prezentat modul în care a fost organizată şi funcţionează administraţia publică judeţeană, în vederea îndeplinirii prerogativelor conferite de lege şi a obiectivelor stabilite de comun acord, precum şi prin hotărârile adoptate în anul 2012.
Este un scurt bilanţ al activităţii administraţiei publice judeţene, al preşedintelui, al conducerii şi al aparatului de specialitate al Consiliului şi instituţiilor subordonate.
Echipa de conducere, a cărei activitate este prezentată în acest raport anual şi-a împărţit atribuţiile astfel încât coordonarea generală a revenit preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului judeţului fiindu-le delegată coordonarea unor domenii de activitate şi compartimente funcţionale din aparatul de specialitate.
Trecând la atribuţiile proprii, prima, prevăzută de lege, dar şi cea mai importantă, din care decurg şi celelalte, este asigurarea respectării Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a ordonaţelor şi hotărârilor Guvernului României, a hotărârilor Consiliului Judeţean Satu Mare şi a actelor normative. În acest sens, în perioada în care ne referim, s-a urmărit ca imediat de la adoptarea şi publicarea actelor normative, să se stabilească măsurile necesare pentru punerea în aplicare a sarcinilor reieşite din acestea prin stabilirea compartimentelor din cadrul aparatului de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate, care au obligaţii care le revin pentru ducerea la îndeplinire a acestora.
Aparatul de specialitate, serviciile publice specializate şi instituţiile subordonate sub coordonarea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a secretarului judeţului, în funcţie de domeniul de activitate au redactat proiectele de dispoziţii şi hotărâri, în vederea emiterii sau a adoptării acestora.
În desfăşurarea sedinţelor Consiliului Judeţean s-au respectat procedurile prevăzute de Legea Administraţiei Publice Locale şi ale Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Judeţean Satu Mare, fapt ce a permis formularea de întrebări şi interpelări, exprimarea de opinii şi argumente.
Am optat permanent pentru dezvoltarea judeţului şi îmbunătăţirea serviciilor sociale asigurate de Consiliul Judeţean, pentru refacerea infrastructurii judeţului, susţinerea culturii şi a sănătăţii.
Consiliul Judeţean Satu Mare, ca autoritate deliberativă, în cursul anului 2014, s-a întrunit în plenul său în 15 şedinţe, din care 12 şedinţe ordinare şi 3 şedinţe extraordinare.
În cadrul acestora s-au dezbătut şi adoptat 204 hotărâri ale consiliului judeţean, în următorele domenii:
Aprobări de strategii, programe, proiecte de dezvoltare regională, cofinanţarea acestor proiecte, modificări şi completări la unele proiecte aprobate, luarea unor decizii în cadrul desfăşurării unor proiecte – 24 hotărâri ;
Dezvoltarea economico-socială a judeţului: aprobări de buget, rectificări, alocări de sume, virări de credite, finanţarea unor acţiuni social-culturale şi sportive de interes judeţean, precum şi acordarea unor premii speciale pentru asemenea activităţii; aprobări de împrumuturi; aprobări de preţuri medii la produse – 28 hotărâri ;
Gestionarea patrimoniului public şi privat al judeţului – 19 hotărâri ;
Furnizarea serviciilor publice de interes judeţean: servicii sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătate, cultură, tineret, sport; situaţii de urgenţă; evidenţa persoanelor; drumuri şi transport public judeţean; servicii comunitare de utilitate publică de interes judeţean – 56 hotărâri;
Aprobări de documentaţii tehnico-economice pentru lucrări de investiţii de interes judeţean, întreţinerea drumurilor judeţene – 17 hotărâri;
Organizarea internă, organizarea şi furnizarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean – 34 hotărâri;
Cooperări, asocieri, parteneriate – 16 hotărâri;
Alte domenii – 10 hotărâri.
Principalele domenii care au implicat decizia deliberativului, materializată în cele 204 hotărâri adoptate în cursul anului 2014, pot fi reprezentate grafic astfel:
Consiliul Judeţean Satu Mare şi-a desfăşurat activitatea prin cele 8 comisii de specialitate organizate pe principalele domenii de activitate.
Comisiile de specialitate ale Consiliului Judeţean Satu Mare, în cursul anului 2014, s-au întrunit pentru analizarea şi avizarea proiectelor de hotărâri, dar şi pentru discutarea şi rezolvarea altor probleme ce ţin de competenţa acestor comisii, într-un număr total de 112 şedinţe de lucru, după cum urmează:
- Comisia pentru activităţii economico-financiare – 15 şedinţe;
- Comisia pentru realizarea lucrărilor publice, construcţii şi modernizarea drumurilor de interes judeţean, investiţii – 15 şedinţe;
- Comisia de muncă şi protecţie socială, sănătate şi familie, protecţia copilului – 14 şedinţe;
- Comisia pentru protecţia mediului, turism şi agricultură – 14 şedinţe ;
- Comisia pentru învăţământ, activităţi sociale-culturale, culte, sport şi tineret – 13 şedinţe;
- Comisia pentru administrarea domeniului public şi privat al judeţului, dezvoltare urbanistică, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, amenajarea teritoriului – 10 şedinţe ;
- Comisia juridică, de desciplină, administraţie publică, relaţii cu cetăţenii, probleme ale minorităţilor – 17 şedinţe;
- Comisia de dezvoltare regională, cooperare internă şi internaţională, parteneriate interne şi internaţionale – 14 şedinţe.
În aplicarea hotărârilor adoptate de consiliul judeţean şi a altor acte normative cu incidenţă în activitatea consiliului judeţean , preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a emis un număr de 334 dispoziţii cu caracter normativ sau individual, care, pentru a deveni executorii, au fost făcute publice şi respectiv, au fost comunicate autorităţilor, instituţiilor şi persoanelor interesate.
Aceste dispoziţii s-au referit, în principal, la:
- Probleme de organizare internă, stabilirea unor măsuri interne de organizare a activităţii instituţiei, de gestionare a bunurilor de inventar, de stabilire a unor proceduri interne;
- Probleme privind organizarea activităţii personalului aparatului de specialaitate al Consiliului Judeţean, stabilirea de atribuţii pentru acesta, reîncadrări şi promovări, modificarea raportului de muncă al funcţionarilor publici şi personalului contractual;
- Numirea unor comisii şi a unor echipe de implementare a unor proiecte;
- Convocarea şedinţelor în plenul Consiliului Judeţean;
- Delegări de atribuţii şi de semnătură de către preşedintele Consiliului Judeţean;
- Modificarea şi completarea unor dispoziţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean emise anterior, precum şi revocarea unor dispoziţii.
CABINET PREŞEDINTE
Cabinetul Preşedintelui deserveşte obiectivele Consiliului Judeţean atât pe plan local, cât şi pe plan naţional, sprijină relaţiile internaţionale, eficientizează relaţia dintre Cabinetul preşedintelui cu echipele interdepartamentale, instituţionale şi cetăţeneşti, mediatizează activitățile Consiliului Județean
Cabinetul preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare are ca obiective strategice prezentarea activităţilor preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare în mod obiectiv şi în timp real pentru o cât mai bună informare a sătmărenilor, asigurarea unei legături directe cu cetăţenii prin intermediul întâlnirilor şi a audienţelor, coordonarea şi organizarea de evenimente, colaborarea şi comunicarea cu alte instituţii locale, naţionale şi transfrontaliere.
În anul 2014 au fost în audienţă aproximativ 60 de persoane. Preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a participat la aproximativ 400 de evenimente, iar biroul de presă a transmis către reprezentanţii mass-media aproximativ 300 de comunicate. Totodată cabinetul preşedintelui a fost implicat activ în organizarea de evenimente şi a redactat materiale de promovare (afişe, meşuri, bannere, materiale de protocol) ale evenimentelor şi ale Consiliului Judeţean Satu Mare.
COMPARTIMENTUL DE AUDIT INTERN
Modul de îndeplinire a atribuţiilor compartimentului de audit intern:
►A fost întocmit planul multianual pe anii 2015, 2016, 2017 in funcţie de analiza de risc.
►Au fost actualizate normele specifice datorita modificarii legislatiei in domeniu (HG 1086/2013)
►A fost actualizat registrul riscurilor , procedurile operationale , a fost realizata consilierea continua in legatura cu procesul de implementare a Sistemului de Control Managerial Intern .
►Planul de audit pe anul 2014 , a fost întocmit pe baza analizei de risc şi a referatului de justificare , structura planului de audit este in conformitate cu legislaţia in vigoare , aria propusă spre auditare fiind suficientă pentru o informare relevanta catre management despre activitatea si performanţele entităţii.
►Raportul anual pentru 2014 a fost realizat si transmis DGFPSM
►Planul de audit pe anul 2014 a fost realizat in totalitate.
Contribuţia auditului intern la îmbunătăţirea activităţii structurilor auditate se materializează în recomandarile compartimentului de audit intern sistematizate pe principalele domenii auditate: in ceea ce priveste :
-
Procesul bugetar –sistemul de control intern corespunzator planificării, angajării, lichidării, ordonanţării si plaţii cheltuielilor, a aprobării si evidenţei angajamentelor bugetare si legale, a contabilitaţii si a controlului financiar aferent este funcţional , imbunataţindu-se in urma recomandarilor efectuate .
-
Activitatea financiar contabila –sistemului de control intern care este ataşat activitaţii financiar contabile din cadrul instituţiei, cât si entitaţilor subordonate este funcţional.
-
Resurse umane – salarizare – prin concursurile desfăşurate de instituţie si entitaţile subordonate se asigură menţinerea si dezvoltarea celor mai adecvate modalităţi de asigurare cu personal competent, în general se respectă regulile sistemului de recrutare , salarizare si evaluarea personalului.
In anul 2014 au fost realizate 17 misiuni de audit public intern.
Pentru fiecare misiune se vor urmări:
- Riscurile semnificative identificate
-
Analiza privind implementarea recomandarilor
Misiunea nr.1 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin contracte de asociere pentru acţiuni social culturale si sportive.
Riscuri semnificative (identificate) :
-
întocmirea unor contracte care nu indica concret destinaţiile privind utilizarea sumelor
-
încheierea unor contracte în lipsa cererilor de finantare (sau a unor cereri incomplete)
-
realizare de deconturi pe baza de bonuri fiscale.
- lipsa proceduri în domeniul alocării unor sume pentru proiecte.
Misiunea nr.2 : Analiza modului de utilizare a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Satu Mare , prin HCJ 82,83,84,86,88,89/2011 Direcţiei Generale de Asistenţă Socială si Protectia Copilului Satu Mare .
Riscuri semnificative (identificate) :
-
posibilitatea utilizarii sumelor de bani alocate pentru alte destinaţii decât cele specificate in HCJ mai sus amintite.
Misiunea nr.3 : Verificarea activitatii financiar contabile la Camera de Consultanta Agricola Satu Mare.
Riscuri semnificative (identificate ) :
- lipsa unui program de pregatire profesională a angajaţilor instituţiei
- inexistenţa unui sistem de securitate privind sistemul informatic financiar contabil
- accesarea sistemului informatic de catre persoane neautorizate
- inexistenţa unui spaţiu corespunzator pentru arhivă
Misiunea nr.4 – Auditul întocmirii bilanţului contabil si a contului de profit si pierdere a societăţilor comerciale si a regiei autonome din subordinea Consiliului Judeţean Satu Mare :
Riscuri semnificative (identificate) :
-
existenţa unor solduri nejustificate
-
diferenţe între solduri si rulajele din balanţa de verificare
-
modul eronat de calcul al impozitului pe profit
Misiunea nr.5 – Verificarea execuţiei bugetului propriu de venituri si cheltuieli a judeţului Satu Mare.
Riscuri semnificative (posibile) :
-
control intern funcţional
Misiunea nr.6 – Verificarea inventarierii patrimoniului la Biblioteca Judeteana Satu Mare
Riscuri semnificative ( identificate) :
-
neactualizarea procedurilor scrise si formalizate in urma modificarii cadrului normativ existent.
Misiunea nr.7 – Verificarea activitatii financiar contabile la Serviciul Public de Administrare a Sistemului Integrat de Management al Deseurilor din Judetul Satu Mare .
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html?page=5
|
Beneficiari finali de ajutoare alimentare in cadrul PEAD 2013 sunt urmatoarele
|
Beneficiari finali de ajutoare alimentare in cadrul PEAD 2013 sunt urmatoarele categorii de persoane defavorizate :
- familiile şi persoanele singure care au fost stabilite, prin dispoziţie scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare - şomerii înregistraţi, potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare; C) - pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi, obţinute din pensie sau după caz, din pensii cumulate, se află sub 400 lei/lună incadrate astfel: - persoanele beneficiare ale prevederilor Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, - persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961 conform - Legii nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi cu modificările şi completările ulterioare; - persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri - Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi; - persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive entice - Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare; - eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987. - liber-profesionisti a artiştilor interpreţi sau executanţi din România – Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizaţiei pentru activitate , republicată; - pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică - Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei cu modificările şi completările ulterioare; - pentru soţul supravieţuitor, cu modificările ulterioare, ale căror venituri cumulate, obţinute exclusiv din aceste legi, se află sub 400 lei/lună - Legea nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar. D) - persoanele cu handicap grav şi accentuat, adulţi şi copii, neinstituţionalizate.
In domeniul activitatii juridice:
- s-au întocmit şi/sau vizat juridic referatele şi notele justificative premergătoare întocmirii documentaţiilor de atribuire în vederea derulării procedurilor de achiziţie publică, precum şi referatele de necesitate aferente achiziţiilor directe de servicii, produse şi lucrări:
- referate şi note justificative: 49;
- s-au întocmit şi/sau vizat juridic contracte de achiziţie publică prin care se angajează Judeţul Satu Mare în relaţiile cu terţii, care fac obiectul activităţii Direcţiei Administraţie Publică Locală, după cum urmează:
- contracte de servicii – 22;
- contracte de furnizare – 22;
- acorduri cadru – 14;
- s-au întocmit şi vizat juridic contracte de comodat ale spaţiilor aflate în incinta Palatului Administrativ Satu Mare cu destinaţia de birouri:
- contracte de comodat: 2;
- s-au întocmit şi vizat juridic notele justificative şi actele adiţionale la contractele aflate în derulare prin care se angajează Judeţul Satu Mare în relaţiile cu terţii, după cum urmează:
- acte adiţionale şi note justificative la contractele de servicii – 18;
- acte adiţionale şi note justificative la contractele de furnizare – 7;
- acte adiţionale şi note justificative la contractele de comodat – 4;
-
s-au întocmit referate şi dispoziţii de numire ale comisiilor de evaluare şi recepţie: 5;
- s-au vizat juridic toate referatele de necesitate privind achiziţia de produse, servicii sau lucrări, efectuate în cadrul Direcţiei Administraţie Publică Locală;
- s-a ţinut evidenţa contractelor iniţiate de Direcţia Administraţie Publică Locală, încheiate între Judeţul Satu Mare şi terţi;
- s-au întocmit şi s-au vizat juridic documentaţiile pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică;
- s-a participat în calitate de preşedinte sau membru în cadrul unor comisii de evaluare în vederea atribuirii unor contracte de achiziţii publice;
- s-au întocmit răspunsuri şi s-au vizat orice alte acte de natură preponderent juridică repartizate Direcţiei Administraţie Publică Locală;
- reprezintă Consiliul Judeţean Satu Mare în faţa instanţelor judecătoreşti, în cauzele ce îi sunt repartizate şi care fac obiectul activităţii Direcţiei Administraţie Publică Locală.
Activitatea de secretariat executiv a Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Satu Mare
-
elaborare documentaţii anuale obligatorii : Plan strategic anual al A.T.O.P.(1), informări lunare asupra eficienţei serviciului poliţienesc şi a nivelului de asigurare a securităţii şi siguranţei civice a comunităţii prin prisma încadrării în limitele indicatorilor minimali de performanţă(12), Hotărâri - recomandări ATOP(6), documentaţia de şedinţă în plen(12) şi cea pe comisii(6), procese verbale ale şedinţelor ATOP atât în plen cât şi pe comisii de lucru(12).
-
asigurarea corespondenţei cu : Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Satu Mare, (12 adrese), Inspectoratul de Jandarmi al Judeţului Satu Mare, (9 adrese), alte instituţii la nivel judeţean, primăriile comunale şi orăşeneşti, cu privire la transmiterea Hotărârilor – recomandări emise de ATOP care vizează activitatea acestora(83 adrese) şi obţinerea de informaţii trimestriale cu privire la aplicarea în teritoriu a acestora.
Activitatea privind implementarea programului de măsuri adiacente pentru promovarea consumului de fructe în şcoli şi de furnizare şi distribuire a fructelor proaspete(mere) în mediul judeţean preuniversitar
Pentru implementarea măsurilor adiacente :
-
elaborarea, împreună cu reprezentantul desemnat al Inspectoratului Şcolar Judeţean Satu Mare, a proiectului Concurs educaţional « Hrană sănătoasă, minte sănătoasă, corp sănătos »
-
elaborarea documentaţiei-ghid privind modul de desfăşurare precum şi domumentele de completat în urma desfăşurării activităţilor la nivelul unităţilor şcolare vizate şi transmiterea acestora celor implicaţi;
-
elaborarea documentaţiei în baza căreia au fost acordate premiile de participare pentru finalizarea etapei concursului educaţional pe fiecare şcoală în parte;
-
elaborarea documentelor în baza cărora au fost predate premiile de participare, predarea acestora către reprezentanţii unităţilor şcolare (169), elaborarea formularelor utilizate de beneficiarii premiilor pentru justificarea destinaţiei acestora şi centralizarea lor;
-
elaborarea documentaţiei-ghid privind modul de desfăşurare precum şi domumentele de completat în urma desfăşurării etapei judeţene a concursului;
-
analiza, împreună cu membrii comisiei constituite la nivel judeţean a documentaţiei de concurs şi stabilirea câştigătorilor;
-
stabilirea, împreună cu reprezentanţii unităţilor şcolare câştigătoare, pe baza unor cataloage de oferte, a premiilor în funcţie de valoarea câştigată, întocmirea documentaţiei necesare ordonanţării, semnării contractului de achiziţie precum şi transmiterea premiilor beneficiarilor;
-
întocmirea unei documentaţii laborioase aliniate cerinţelor APIA Satu Mare şi ghidului pentru masuri adiacente 2014.
Pentru urmărirea distribuţiei merelor şi întocmirea documentaţiei privind “Cererea de plată“:
-
întocmirea documentaţiei cu instrucţiunile de completare a formularelor privind distribuţia merelor (actualizarea în permanenţă a acesteia prin corespondenţă) şi transmiterea acestera către unităţile şcolare (Formular Anexa 4, Anexa 6.1, Anexa 6.2)
-
prelucrarea informaţiilor transmise de fiecare şcolară în parte (au fost necesare calcule suplimentare întrucât şcolile au transmis formulare incomplete) ;
-
intervalidarea informaţiilor cuprinse în formularele transmise de unităţile şcolare cu informaţiile din avizele şi facturile furnizorilor ;
-
încărcarea electronică a “Desfăşurătorului tip“ cu informaţiile analitice obţinute de la şcoli cu exemplificarea furnizorului, producătorului, etc.;
-
întocmirea unei documentaţii laborioase aliniate cerinţelor APIA Satu Mare şi ghidului pentru distribuţia de fructe 2014;
-
reîncărcarea electronică a “Desfăşurătorului tip“ cu informaţiile analitice obţinute de la şcoli cu exemplificarea furnizorului, producătorului,conform cerinţelor “Aplicaţiei transmise electronic de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură Bucureşti la începutul lunii Septembie 2014.
Activitatea la Registratura generală:
În registratura electronică a Consiliului Judeţean Satu Mare, în anul 2014, au fost înregistrate 25781 acte din care :
-
10655 intrări de acte prin registratură ;
-
8228 acte înregistrate de aparatul permanent de lucru al Consiliului Judeţean Satu Mare cu circuit interrn;
-
6898 acte înregistrate de aparatul permanent de lucru al Consiliului Judeţean Satu Mare, constituite ca ieşiri din instituţie.
Activitatea desfăşurată s-a concretizat în :
primirea documentelor, înregistrarea electronică a acestora, scanarea şi ataşarea documentelor;
repartizarea electronică a documentelor şi editarea borderourilor de transfer în funcţie de rezoluţia de pe documentul original dată de preşedinte şi/sau vicepreşedinţi ;
pregătirea mapelor şi predarea acestora cabinetelor vicepreşedinţilor, direcţiilor/serviciilor/ birourilor/compartimentelor ;
primirea, repartizarea presei pentru cabinete şi direcţii ;
expedierea corespondenţei prin Poşta Română;
înregistrarea cererilor de audienţe pe parcursul anului 2014 după cum urmează:
-
Ştef Mhai Adrian, preşedinte al Consiliului Judeţean Satu Mare 63 cereri;
-
Govor Mircea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţea Satu Mare 4 cereri.
listarea e-mailurilor primite pe adresa oficială a Consiliului Judeţean Satu Mare, [email protected] şi [email protected].
Solicitarea necesarului anual al fiecarei primarii si elaborarea centralizatorului necesarului de aprovizionat la nivelul judetului cu certificate de producator.
Intocmirea documentatiei de contractare a formularelor de la Compania Nationala ,, Imprimeria Nationala’’ Bucuresti si aprovizionarea propriu zisa.
Difuzarea la primarii a formularelor in baza proceselor verbale de predare – primire si in baza acestora descarcarea gestiunii.
Confruntarea lunara a situatiei faptice cu evidenta contabila.
Citirea lunara a contoarelor privind consumul de energie electrica a societatilor care au contract de comodat pe antenele situate pe Palatul Administrativ.
Coordonarea activitatii de verificare a curateniei si functionarii salilor de sedinta, holurilor princiale si etajul I.
Activitatea în arhiva Consiliului Judeţean Satu Mare
Activitatea de arhivă s-a concretizat în :
eliberarea la cerere a adeverinţelor de muncă, eliberarea copiilor xerox după documentele şi anexele acestora aflate în arhiva Consiliului Judeţean Satu Mare ;
eliberare de xerocopii privind hotărâri, decizii, etc. precum şi anexele acestora, eliberate direcţiilor, serviciilor si reviciilor din aparatul propriu şi înregistrate în registrul de depozit ;
continuarea preluării documentelor Biroului resurse umane perioada 2000-2014 prin efectuarea tuturor operaţiunilor necesare privind verificarea fiecărui dosar în parte, urmărind respectarea modului de constituire a dosarelor şi concordanţa între conţinutul acestora şi datele înscrise în inventar ;
pregătirea în vederea analizei documentelor cu termen de păstrare în arhivă expirat şi care pot fi propuse pentru distrugere sau pentru predarea lor la Serviciul Judeţean al Arhivelor Statului ;
referate întocmite cu privire la vechimea în muncă extrase din documentele aflate în arhiva instituţiei şi predate Biroului resurse umane, salarizare.
II. ACTIVITATEA SERVICIULUI ADMINISTRATIV S-A CONCRETIZAT IN PRINCIPAL PRIN URMATOARELE ASPECTE:
In cursul anului 2014 Serviciul administrativ din cadrul Directiei Administratiei Publice Locale, a răspuns de buna gospodărire şi administrare a sediului Consiliului Judeţean, de urmărirea permanentă a contractelor de închiriere şi de comodat cu instituţiile sau societăţile ce deţin spaţii în sediul administrativ şi a celor colaboratoare, precum şi încasarea utilităţilor şi a chiriilor prevăzute în contracte, reînnoirea contractelor la termenul de expirare.
Serviciul Administrativ: - intocmeste referatele de necesitate, pentru achizitionarea bunurilor.
- coordoneaza activitatea personalului din subordine si a celor care asigura repararea si intretinerea dotarilor si instalatiilor din Palatul Administrativ.
- raspunde de buna funcţionare a staţiei de pompare şi menţinerea permanentă a presiunii de apă în coloanele de hidranţi, precum şi verificarea periodică a utilajelor din staţia de pompare, prin revizii periodice la întreaga aparatură din dotare.
- asigură lucrările de revizie periodică la centrala termică proprie precum şi la instalaţiile lifturilor şi menţinerea acestora permanent în stare de funcţionare.
- urmăreste in permanentă sistemul de instalaţii electrice din dotarea sediului administrativ.
- mentine igiena si curatenia în birouri şi în holurile din sediul administrative.
Urmăreşte gararea la locul stabilit, exploatarea, întreţinerea şi reparaţia autoturismelor, autoutilitarelor din dotare, asigură folosirea raţională a acestora, cu respectarea reglementărilor în vigoare.
Urmăreste eliberarea foilor de parcurs, respectiv a FAZ-urilor lunare.
Asigură aprovozionarea cu cele necesare întreţinerii şi reparaţiei curente, respectiv reparaţii capitale, în scopul asigurării activităţii Consiliului Judeţean în condiţii optime.
Gestionează mijloace fixe, materiale, obiecte de inventar, întregul patrimoniu al instituţiei.
Inventariaza anual mijloacele fixe şi obiectele de inventar, întocmeste notele de recepţie pentru mijloacele de inventar şi materialele consumabile.
Răspunde de aprovizionarea cu carburanţi şi distribuirea acestora pentru maşinile din dotare conform Hotărîrii Consiliului Judeţean.
Asigură buna funcţionare a ascensoarelor din dotare, a centralei termice şi a celorlalte instalaţii din Palatul Administrativ.
S-au executat următoarele:
-reabilitarea punctului TRAFO;
-schimbarea uşilor de la intrarea A in Sediul Administrativ şi reparaţiile aferente;
-reabilitarea băilor de la etj. V, VIII, XI, XII;
-zugrăvirea birourilor de la etj V cât şi a holurilor de la etajele amintite mai sus;
- reamenajarea biroului de la etajul II, etajul VII şi etajul VIII ;
- zugrăvire şi reabilitare parter intrarea B;
- igienizarea spaţiilor de la subsolul Palatului Administrativ;
- amenajare spaţiu ptr. arhivă la subsol;
- curăţarea scurgerilor de pe acoperişul clădirii.
La Serviciul Administrativ: - s-au intocmit referatele la zi in functie de necesitate;
- s-a realizat studiul pietei pentru achizitiile ce urmeaza sa se faca in cursul anului prin procedura achizitiei directe;
- s-a facut aprovizionarea la timp a celor necesare bunei desfasurari a activitatii in cadrul institutiei;
- urmărirea permanentă a contractelor de închiriere şi de comodat cu instituţiile sau societăţile ce deţin spaţii în sediul administrativ şi a celor colaboratoare;
- s-a urmarit intocmirea politelor RCA precum si reviziile tehnice dar si reparatiile pentru autoturismele aflata in dotarea institutiei;
- pe obiecte si mijloace de inventar s-au efectuat 106 note de receptie, 310 bonuri de transfer, 30 de bonuri de consum;
- la materiale consumabile s-au efectuat 1253 bonuri de consum si 376 de receptii;
-
s-a asigurat atribuirea de coduri CPV pentru toate produsele intrate;
- inventarierea anuală a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale judeţului Satu Mare;
- coordonarea şi organizarea activităţii îngrijitoarelor care asigură întreţinerea curăţeniei din cadrul sediului institutiei;
- asigurarea curateniei in spatiile Sediului Administrativ;
- s-a asigurat aprovizionarea cu rechizite de birou, materiale de intretinere si carburant;
Propuneri pentru anul 2015:
- schimbarea geamurilor de la Sala mica de sedinţe si din holul principal al Palatului Administrativ;
- amenajare birou de relatii cu publicul;
- reabilitare fântâna arteziană;
- amenajare Muzeul Comunismului;
- reabilitarea băilor de la etj. II, IX;
- zugrăvirea birourilor in funcţie de necesităţi;
- simularea unui exercitiu de evacuare si de interventie in situatii de urgenta la Palatul Administrativ;
DIRECŢIA TEHNICĂ
Direcţia Tehnică este structurată pe două servicii,astfel:
-
Serviciul Drumuri şi Transporturi.
-
Serviciul Managementul Regional al Deşeurilor Urbane şi Lucrări Publice.
-
Serviciul drumuri şi transporturi
Serviciul Drumuri şi Transporturi este alcătuit din două compartimente şi anume: Compartimentul Drumuri, respectiv Compartimentul Transporturi.
În cursul anului 2014 au fost întocmite documentaţii tehnico-economice, au fost derulate proceduri de achiziţie publică, de asemenea s-a procedat la urmărirea execuţiei lucrărilor/serviciilor după cum urmează:
-
Compartimentul Drumuri
-
Întreţinere curentă şi periodică a drumurilor judeţene de pe raza judeţului Satu Mare.
În baza procedurii de achiziţie publică prin licitaţie deschisă ce s-a finalizat prin încheierea a patru acorduri-cadru, în cursul anului 2014 în baza contractelor subsecvente încheiate, au fost realizate, verificate şi de asemenea s-a procedat la recepţionarea acestora, următoarele categorii de lucrări:
- plombare cu mixtură asfaltică (BA16) şi plombare cu emulsie bituminoasă şi criblură (sort 3-8) mecanizat pe reţeaua de drumuri judeţene cu îmbrăcăminte asfaltică în lungime de 654 km;
- Întreţinerea drumurilor pietruite prin scarificări şi cilindrări cu adaos de material pietros până la 300 mc/km pe următoarele drumuri judeţene:
DJ 109N Unimăt – DN 1F : 199.964,57 lei
DJ 195B Mihăieni - Țeghea – Craidorolț : 184.999,32 lei
DJ 193C Viile Satu Mare – Medișa: 51.977,14 lei
DJ 195 DN 19F - Potău : 133.481,22 lei
- Amenajarea platformelor pentru verificarea tonajelor autovehiculelor (parcări) pe :
DJ 196 Hodod – limită județ Sălaj: 24.136,77 lei
DJ 193 Borlești – limită județ Maramureș: 16.983,67 lei
DJ 109I Orașu Nou – limită județ Maramureș: 38.052,48 lei
- Reparaţii pe suprafeţe extinse pe DJ 193C Satu Mare – Viile Satu Mare pe 10,8 km, lucrări de tratare a burdușirilor, lucrări de amenajare și completare acostamente, valoare: 2.792.046,26 lei.
- Reparaţii pe suprafeţe extinse pe DJ 109P Intravilan Cehal pe 1,1 km, amenajare șanțuri, valoare: 216.316,05 lei.
- Reparaţii pe suprafeţe extinse pe DJ 193 Intravilan Borlești pe 3,7 km, lucrări de tratare a burdușirilor, lucrări de amenajare și completare acostamente, valoare: 1.168.967,22 lei.
- Covoare bituminoase (BA16) cu aşternere prealabilă a unui strat de egalizare (BAD 25) şi a unui strat geocompozit anti-fisură, lucrări de tratare a burdușirilor, lucrări de amenajare și completare acostamente, pe :
DJ 109L Turț - Băbești DN 1C; 7,65 km, valoare 4.672.690,82 lei
DJ 194A Intersecție DJ 194C – Micula, 7,5 km, valoare 2.784.870,02 lei
DJ 194 Satu Mare – intersecție drum vicinal, 1,5 km, valoare 839.867,90 lei
-
Pod peste râul Crasna în localitatea Domăneşti – în cursul anului 2014 au fost finalizate lucrările de reconstruire a podului peste râul Crasna pe |drumul județean DJ 195C din localitatea Domăneşti, valoare investiție : 5.169.105,00 lei.
-
Întreţinere curentă pe timp de iarnă, a drumurilor judeţene
-
Eliberarea de acorduri prealabile / autorizaţii de amplasare şi/sau acces în zona drumurilor judeţene: 69 de acorduri prealabile şi 64 de autorizaţii de amplasare şi / sau acces în zona drumurilor judeţene.
-
Verificarea masei maxime admise pe drumurile judeţene - în cursul anul 2014 au avut loc 20 de acţiuni de verificare a respectării masei maxime admise pe drumurile judeţene, şi au fost eliberate autorizaţii speciale de transport.
-
A fost finalizată procedura de atribuire a serviciului : Cadastrul drumurilor județene și elaborarea documentației cadastrale pentru înscrierea în Cartea Funciară a drumurilor judeţene din judeţul Satu Mare
-
Compartimentul Transporturi
Compartimentul Transporturi din cadrul Serviciului Drumuri al Consiliului Judeţean Satu Mare a avut următoarele activităţi:
- elaborarea răspunsurilor la sesizările primite din partea operatorilor de transport sau a primăriilor din judeţ, referitor la nerespectarea Programului de transport persoane prin servicii regulate în trafic judeţean pentru perioada 2013-2019, cu modificările şi completările ulterioare
- analizarea cererilor de modificare a programului de transport depuse de către operatorii de transport şi vizate de consiliile locale
- verificarea documentelor depuse pentru eliberarea licenţelor de transport pentru curse regulat speciale
- eliberarea licenţelor de transport pentru curse speciale
- controlarea în judeţ a operatorilor de transport şi sancţionarea acestora pentru nerespectarea caietelor de sarcini
- reprezentarea în instanţa în dosarele privind procesele verbale atacate de către transportatori, procese verbale întocmite ca urmare a nerespectării prevederilor Legii nr.92/2007 privind transportul local şi a Ordonanţei nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor – 3 dosare.
Alte activităţi ale serviciului:
- consultanţă acordată primăriilor, participarea în comisii de licitaţii, de recepţii, întocmire rapoarte, studii, prognoze, întocmire proiecte de hotărâre, corespondenţă, clasificare drumuri, etc.
-
Serviciul Managementul Regional al Deşeurilor Urbane şi Lucrări Publice
În cursul anului 2014, Serviciul Managementul Regional al Deşeurilor Urbane şi Lucrări Publice a desfăşurat activităţi în scopul atingerii obiectivului de pregătire, promovare şi implementare a unor programe şi proiecte de investiţii finanţate din fonduri guvernamentale şi din bugetul propriu al judeţului, pentru îmbunătăţirea infrastructurii necesare pentru furnizarea unor servicii publice de interes judeţean privind: sănătatea, cultura, educaţia, managementul deşeurilor urbane, alimentarea cu apă şi canalizarea, după cum urmează:
-
Proiectul MANAGEMENTUL REGIONAL AL DEŞEURILOR URBANE ŞI ECOLOGIZAREA RAMPELOR DE DEŞEURI DIN JUDEŢUL SATU MARE
În anul 2014 a continuat implementarea proiectului „Managementul regional al deşeurilor urbane şi ecologizarea rampelor de deşeuri din judeţul Satu Mare”, finanţat în proporţie de 75% de către Ministerul Mediului şi Pădurilor prin Programul „Sistem integrat de management al deşeurilor în municipiul Iaşi, judeţele Satu Mare şi Sibiu”, Subprogramul „Managementul Regional al Deşeurilor Urbane şi Ecologizarea Rampelor de Deşeuri din Judeţul Satu Mare”, Convenţia de finanţare nr. 5549/26.10.2006, modificată prin actele adiţionale ulterioare.
Valoarea contractului: 74.598.100 lei, fără TVA, din care în anul 2014 valoarea plăţilor a fost de 3.094.069 lei (total, cofinanţare Ministerul Mediului şi Consiliul Judeţean Satu Mare).
-
Lucrări realizate în 2014: continuarea lucrărilor de închidere a depozitelor de deşeuri Carei, Tăşnad, Satu Mare şi Negreşti Oaş
-
Închiderea depozitului de deşeuri Satu Mare – lucrări executate până în prezent: formarea corpului depozitului, execuţia stratului portant, realizarea sistemului de colectare levigat (67%), împrejmuirea cu gard perimetral (80%);
-
Închiderea depozitului de deşeuri Carei – lucrări executate până în prezent: formarea corpului depozitului, execuţia straturilor de etanşare (87%), realizarea sistemului de colectare levigat (100%), a sistemului de colectare gaz (18%), puţurile de monitorizare (100%), împrejmuirea cu gard perimetral (80%);
-
Închiderea depozitului de deşeuri Tăşnad – lucrări executate până în prezent: formarea corpului depozitului, execuţia straturilor de etanşare (80%), realizarea sistemului de colectare levigat (100%), a sistemului de colectare gaz (20%), împrejmuirea cu gard perimetral (100%)
-
Închiderea depozitului de deşeuri Negreşti Oaş: la sfârşitul anului s-a reluat transportul deşeurilor la depozitul de deşeuri Satu Mare (Doba), în vederea dezafectării depozitului, până în prezent fiind transportat un procent de aproximativ 62,27% din cantitatea totală de deşeuri existentă în depozit.
-
Lucrări în domeniul Sistemului sanitar din Judeţul Satu Mare
-
Reabilitare imobil Ambulatoriu II al Spitalului Judeţean de Urgenţă, situat în Municipiul Satu Mare, Str. Gh. Lazăr nr. 5: Valoarea lucrărilor: 6.428.794,43 lei inclusiv TVA. Recepţionat în data de 11.11.2013. În anul 2014 a fost dat în folosinţă, după achiziţionarea de către SJU Satu Mare a aparaturii şi mobilierului.
-
Amenajare acces la Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare: elaborarea documentaţiei de licitaţie a lucrărilor şi demararea procedurii de achiziţie, urmând ca semnarea contractului şi începerea lucrărilor să aibă loc la începutul anului 2015. Valoarea totală a investiţiei: 849.529 lei, cu TVA.
-
Amenajare parcare Spital Judeţean de Urgenţă Satu Mare nr. I: a fost elaborată documentaţia tehnico-economică (D.A.L.I şi P.T.) şi documentaţia de licitaţie, iar licitaţia este preconizată a fi demarată în ianuarie 2015. Valoarea totală a investiţiei: 1.064.168 lei, cu TVA.
-
Dezvoltarea zonei turistice Luna Şes
-
Dezvoltarea zonei turistice „Luna Şes –Negreşti Oaş, judeţul Satu Mare”, modernizare DC75 şi drum acces (etapa I, inclusiv stratul de bază din mixturi asfaltice AB2 din etapa II), canalizare, aducţiune apă: Lucrările au fost recepţionate la data de 24.07.2014. Valoarea investiţiei: 18.444.219 lei, inclusiv TVA. Finanţarea lucrărilor a fost realizată din bugetul Judeţului Satu Mare, bugetul Oraşului Negreşti Oaş şi suma de 6.722.000 lei din PNDL.
-
Dezvoltarea turismului de iarna în zona localităţii Negreşti Oaş, judeţul Satu Mare - Montarea instalaţiei de transport pe cablu CD 4 Luna Şes şi Amenajare pârtie de schi şi sistem de înzăpezire al pârtiei - Luna Şes: Valoarea investiţiei: 26.312.949 lei, inclusiv TVA, realizată în proporţie de 40%. Pentru finalizarea investiţiei, proiectul a fost depus pentru obţinerea finanţării din Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), fiind inclus în Ordinul MDRAP nr. 2153 din 04.11.2014, existând posibilitatea de reluare a lucrărilor la începutul anului 2015
-
Programul naţional de dezvoltare locală (P.N.D.L.)
Pentru promovarea investiţiilor în vederea finanţării prin PNDL, au fost transmise la MDRAP documentaţiile aferente următoarelor proiecte:
-
Biblioteca Judeţeană Satu Mare, str. M. Kogălniceanu, nr. 5: Valoarea totală a investiţiei: 61.351.598 lei (inclusiv TVA)
-
Reabilitarea şi modernizarea Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Satu Mare, strada Botizului, nr. 65/A (clădirea fostei Şcoli generale nr.13): Valoarea totală a investiţiei: 1.620.433,23 lei (inclusiv TVA);
-
Reabilitare Sediu Administrativ, P-ţa 25 Octombrie, nr.1: Valoarea totală a investiţiei: 17.693.650 lei (inclusiv TVA);
-
Dezvoltarea turismului de iarna în zona localităţii Negreşti Oaş, judeţul Satu Mare - Montarea instalaţiei de transport pe cablu CD 4 Luna Şes şi Amenajare pârtie de schi şi sistem de înzăpezire al pârtiei - Luna Şes: Valoarea investiţiei: 26.312.949 lei, inclusiv TVA
Aceste proiecte au fost incluse în Ordinul MDRAP nr. 2153 din 04.11.2014 pentru modificarea, completarea şi înlocuirea Anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr.393/2014 privind aprobarea listei obiectivelor de investiţii şi sumele alocate acestora pentru finanţarea Programului naţional de dezvoltare locală, pentru judeţul Satu Mare, pentru anul 2014, existând posibilitatea de finanţare a lucrărilor din anul 2015.
E. Programul „Construcţii locuinţe pentru tineri, destinate închirierii”, subprogramul „Locuinţe pentru medici rezidenţi” al Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe
-
Construire bloc de locuinţe destinat închirierii către tinerii specialişti din domeniul sănătăţii cu 16 unităţi locative şi regim de înălţime S+P+3E pe amplasamentul din municipiul Satu Mare str. Tudor Vladimirescu nr.7: a fost semnat contractul de transmitere a imobilului în folosinţa ANL, pe durata execuţiei lucrărilor; a fost comunicată de către A.N.L. includerea obiectivului în programul de finanţare aferent programului de construcţii locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, aprobat în 27.08.2014; au fost contractate elaborarea Studiului de Fezabilitate şi a Planului Urbanistic de Detaliu, cu finalizare la începutul anului 2015;
F. Programul naţional de construcţii de interes public sau social al Companiei Naţionale de Investiţii
În conformitate cu prevederile Anexei 3 la O.G. nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii "C.N.I." - S.A, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările şi completările ulterioare, anexa introdusă prin Ordonanţa 16/2014, CNI S.A. derulează programe de investiţii în cadrul „Programului naţional de construcţii de interes public sau social.”
În anul 2014 a fost transmis către CNI un portofoliu de proiecte, urmând ca în anul 2015, în funcţie de sumele disponibile prin acest program, să fie stabilite investiţiile care pot fi incluse la finanţare prin acest program.
Alte activităţi ale serviciului:
-
Participarea în grupul de lucru pentru revizurea Planului Local de acţiune pentru Mediu al Judeţului Satu Mare (PLAM);
-
consultanţă acordată primăriilor în ceea ce priveşte derularea programelor guvernamentale (PNDL – alimentare cu apă şi canalizare, C.N.I. – cămine culturale), consultanţă acordată unităţilor aflate în subordonarea Consiliului Judeţean Satu Mare în ceea ce priveşte pregătirea şi realizarea investiţiilor, reparaţiilor capitale şi curente, participarea în comisii de licitaţii, de recepţii, întocmire rapoarte, întocmire proiecte de hotărâre, corespondenţă.
ARHITECT ŞEF
Atribuţiile personalului Serviciului autorizări, avize, disciplina în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi protecţia mediului
Personalul de execuţie are în responsabilitate un număr de comune pentru care îndeplineşte atribuţiile care revin postului de arhitect şef al comunei.
2.1. În îndeplinirea atribuţiilor care revin preşedintelui consiliului judeţean:
- iniţiază, coordonează elaborarea, avizează şi propune spre aprobare documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism al căror beneficiar este consiliul judeţean; asigură informarea publică şi coordonează procesul de consultare a publicului în legătură cu acestea;
- convoacă şi asigură lucrările Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism;
- propune emiterea avizelor pentru documentaţiile de urbanism şi pentru studiile de oportunitate potrivit competenţelor legale;
- asigură gestionarea, evidenţa şi actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi urmăreşte respectarea acestora;
- organizează şi coordonează constituirea şi dezvoltarea băncilor de date teritoriale şi de urbanism inclusiv în format GIS;
- verifică cererile şi documentaţiile anexate şi propune emiterea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire / desfiinţare din competenţa de emitere a preşedintelui astfel:
- pentru investiţiile care depăşesc limita unui uat
- pentru investiţiile situate în extravilanul comunelor care nu au structuri
calculează taxele legale şi asigură regularizarea acestora;
- organizează controlul privind disciplina în construcţii potrivit competenţei de autorizare;
- propune emiterea avizelor pentru documentaţiile de autorizare pentru construcţiile monumente istorice din competenţa de autorizare a primarilor de oraşe şi comune.
2.2. În comunele arondate în care nu sunt constituite structuri de specialitate:
- expertizează documentaţiile şi avizează proiectele de certificate de urbanism şi de autorizaţii de construire/desfiinţare din competenţa de emitere a primarilor;
- coordonează elaborarea şi promovarea planurilor de urbanism de interes public;
- expertizează documentaţiile de urbanism şi propune avizarea / aprobarea acestora conform competenţelor legale; coordonează derularea procedurii de informare publică în legătură cu acestea.
- acordă la cererea consiliilor locale asistenţă tehnică de specialitate.
În municipii, oraşe şi în 40 comune sunt organizate şi încadrate structuri de specialitate pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin arhitectului şef, situaţie în care responsabilitatea în urbanism precum şi competenţa de autorizare revin exclusiv primarului uat-ului atât pentru intravilan cât şi pentru extravilan.
Repartizare pe unităţi teritorial-administrative
- ing. Botezan Tiberiu Dorin: Satu Mare, Negreşti-Oaş, Ardud, Cehal, Cămârzana, Moftin, Pomi, Valea Vinului,
ing. Pop Adrian: Acaş, Bogdand, Batarci, Beltiug, Craidorolţ, Hodod, Săcăşeni, Supur, Tarna Mare, Terebeşti, Turţ,
- jr. Puiu Dorina: Livada, Andrid, Berveni, Bixad, Cămin, Căpleni, Căuaş, Foieni, Santău, Săuca, Tiream, Urziceni,
- ing. Lihor Bud Daniela: Carei, Certeze, Ciumeşti, Doba, Dorolţ, Homoroade, Lazuri, Pişcolt, Sanislău, Vama, Viile Satu Mare,
- ing. Culic Daniela: Agriş, Micula, Socond, Tăşnad, Târşolţ, Turulung,
- ing. Iuhasz Zsolt: Apa, Culciu, Bârsău, Crucişor, Medieşu Aurit, Odoreu, Oraşu Nou, Păuleşti, Petreşti, Pir, Racşa, Vetiş,
- Gegeran Raluca: Botiz, Călineşti Oaş, Gherţa Mică, Halmeu, Porumbeşti,
În comunele arondate responsabilii au următoarele sarcini:
-expertizarea documentaţiilor de urbanism întocmite de terţi, verificarea încadrării acestora în reglementările aprobate prin planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi propunerea avizării / aprobării acestora conform competenţelor legale.
-expertizarea şi verificarea cererilor şi documentaţiilor întocmite şi depuse de terţi în vederea obţinerii certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire/desfiinţare din punctul de vedere al respectării incadrării acestora în reglementările aprobate prin planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism precum şi existenţa avizelor conform legislaţiei în vigoare şi propunerea spre aprobare eliberarea acestora conform competenţelor legale.
-expertizarea şi verificarea cererilor şi documentaţiilor întocmite şi depuse de primării în vederea emiterii avizul structurii de specialitate pentru certificate de urbanism şi autorizaţii de construire/desfiinţare din competenţa primariilor
-calcularea taxelor de autorizare
-asigură controlul amplasării construcţiilor în teritoriu, existenţa autorizaţiilor, respectarea documentaţiiilor autorizate (inclusiv a condiţionărilor din avize / acorduri), stabilirea măsurilor - după caz- de sistare, refacere sau desfiinţare a lucrărilor executate, constatarea contravenţiilor conform legii, întocmirea proceselor verbale de constatare şi stabilirea cuantumul amenzilor.
-acordarea, la cerere, sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate consiliilor locale, analizarea propunerilor făcute de acestea privind dezvoltarea şi echiparea localităţilor, refacerea şi protecţia mediului înconjurător, propunerea soluţiilor de intervenţie şi rezolvare.
-emiterea avizelor prealabile pentru studii de oportunitate elaborate pentru modificarea prevederilor planurilor urbanistice generale
Emiterea actelor de autoritate publică
Personalul structurii arhitectului şef a analizat 335 cereri de emitere a unor acte de
autoritate publică, inclusiv documentaţiile însoţitoare şi după caz a propus emiterea următoarelor :
- Certificate de Urbanism 73 - Autorizaţii de Construire 31
- Avize ale structurii de specialitate la actele emise de primăriile comunelor :
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html?page=4
|
Total documente - Raportul preşedintelui consiliului judeţean satu mare pentru anul 2014
|
Total documente gestionate în cadrul direcţiei în cursul anului 2014: 3037 ;
Total hotărâri de consiliu judeţean gestionate la nivelul direcţiei în cursul anului 2014: 24.
DIRECŢIA ECONOMICĂ
Asigurarea resurselor financiare, atât pentru finanţarea activităţii aparatului propriu cât şi a instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea consiliului judeţean, respectiv asigurarea derulării în condiţii optime a activităţilor economico-financiare ale acestora, constituie o preocupare permanentă a Direcţiei economice din cadrul Consiliului Judeţean Satu Mare.
În ceea ce priveste resursele financiare alocate pentru îndeplinirea acestor atribuţii şi gestionarea lor, în anul 2014, prin hotărâri ale Consiliului Judeţean, s-au repartizat unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Satu Mare sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat (taxa pe valoarea adăugată), respectiv unele cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, în conformitate cu prevederile legale, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, pentru proiecte de infrastructură care necesită cofinanţare locală, precum şi pentru plata unor arierate, Direcţia economică ducând la îndeplinire hotărârile Consiliului Judeţean luate în acest sens. Astfel au fost repartizate consiliilor locale:
- sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pentru plata arieratelor, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, pentru proiecte de infrastructură care necesită cofinanţare locală – în valoare de 9.699 mii lei,
- cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pentru plata arieratelor, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, pentru proiecte de infrastructură care necesită cofinanţare locală - în valoare de 10.889 mii lei,
Asigurarea resurselor financiare atât pentru finanţarea activităţii aparatului propriu cât şi a instituţiilor şi serviciilor publice subordonate, a constituit o preocupare permanentă, astfel încât veniturile bugetului local în anul 2014, se ridică la 232.502,51 mii lei.
Veniturile totale de 232.502,51 mii lei sunt formate din venituri proprii (impozite, taxe, cote defalcate din impozitul pe venit) în sumă de 47.908,50 mii lei, respectiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subvenţii, donaţii, sponsorizări, plăti proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile în sumă totală de 184.594,01 mii lei după cum urmează:
- sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale – total an 27.834,82 mii lei (din care 16.650,82 mii lei alocaţi bugetului local al Judeţului Satu Mare pentru plata arieratelor)
- sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea plăţii contribuţiilor pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult – 3.790 mii lei
- sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea sistemului de protecţie a copilului – 12.373 mii lei
- sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap – 9.437 mii lei
- sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor aferente învătământului special şi centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională – 7.659 mii lei
- sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea serviciilor publice de evidenţă a persoanelor – 947 mii lei
-
sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor cu drumurile judeţene şi comunale – 20.032 mii lei
-
sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea drepturilor privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore – 3.296 mii lei
-
sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli, pentru elevii din clasele I - VIII care frecventează învăţământul de stat şi privat autorizat/acreditat – 494 mii lei
- subvenţii pentru drepturile acordate persoanelor cu handicap – 37.316 mii lei
- donaţii şi sponsorizări, alte transferuri voluntare – 432,73 mii lei
- sume din excedentul bugetului local utilizate pentru finanţarea cheltuielilor sectiunii de dezvoltare – 5.568 mii lei
- subvenţii către bugetele locale pentru finanţarea programului multianual de asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor de investiţii publice finanţate prin Programul operaţional regional 2007-2013 (pentru proiectul "Managementul Regional al Deşeurilor Urbane şi Ecologizarea Rampelor de Deşeuri în judeţul Satu Mare") – 4.139 mii lei
- sume primite in cadrul programelor FEGA implementate prin APIA – 801 mii lei
- subvenţii primite de la bugetul de stat pentru Camere Agricole – 1.779 mii lei
- subvenţii primite de la bugetele locale pentru protecţia copilului 2.865,46 mii lei
-
subventii de la bugetul de stat catre bugetele locale necesare sustinerii derularii proiectelor finantate din FEN postaderare – 10.755 mii lei
-
subventii primite de la bugetul de stat pentru finantarea investitiilor pentru institutii publice de asistenta sociala si unitati de asistenta medico-sociale – 2.924 mii lei
-
finanţarea programului Naţional de Dezvoltare Locală – 6.006 mii lei
-
sume din fonduri externe nerambursabile postaderare, respectiv din cofinanţarea din bugetul de stat, în contul plăţilor efectuate – 31.713 mii lei
În ceea ce priveste cheltuielile din bugetul local al Judeţului Satu Mare pe anul 2014, în total de 232.502,51 mii lei, sunt de subliniat următoarele domenii:
-
pentru finanţarea activităţii desfăşurate de aparatul propriu al Consiliului Judeţean s-a alocat suma de 25.122,5 mii lei lei
-
Serviciului Public Judeţean de Evidenţă a Persoanei Satu Mare i s-a alocat suma de 947 mii lei
-
din suma de 11.937,00 mii lei alocată învăţământului s-a finanţat programul lapte-corn, precum şi unităţile de învăţământ special (Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Satu Mare, Liceul Tehnologic Simion Bărnuţiu Carei, Şcoala Gimnazială Vasile Lucaciu Carei, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă -Educaţională Satu Mare).
-
în anul 2014 s-au alocat 24.699,82 mii lei pentru capitolul Sănătate, din care în vederea finanţării Spitalulului Judeţean de Urgenţă Satu Mare 21.111,82 mii lei, Spitalului Orăşenesc Negreşti Oaş 549 mii lei, Spitalului de Pneumoftiziologie Satu Mare 852 mii lei, Proiectului FEN "Modernizare Ambulatoriu Integrat al Spitalului Orăşenesc Negreşti Oaş" 2.166 mii lei, precum şi pentru cheltuieli de proiectare (21 mii lei)
-
din suma de 14.214,33 mii lei alocată pentru capitolul Cultură, recreere şi religie au fost finanţate instituţiile de cultură aflate în subordinea Consiliului Judeţean Satu Mare (Muzeul Judeţean, Şcoala de Arte, Biblioteca Judeţeană, Centrul Judeţean pentru Promovarea, Conservarea Culturii Tradiţionale Satu Mare şi Filarmonica “Dinu Lipatti”), respectiv contribuţiile pentru personalul neclerical, precum şi unele acţiuni privind cultura, religia şi activitatea de sport şi tineret.
-
pentru asistenţă socială au fost repartizate 66.951,41 mii lei, sume din care a fost finanţată activitatea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Satu Mare – 66.889,41 lei (asistenţă socială pentru familie si copii, asistenţă socială în caz de boli şi invalidităţi, asistenţă acordată persoanelor în vârstă)
-
pentru cheltuielile de proiectare realizate în cadrul capitolului Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică s-au alocat 294 mii lei,
-
pentru protecţia mediului s-au aprobat 5.236 mii lei, din care în vederea cofinanţării proiectului “Managementul Regional al Deşeurilor Urbane şi Ecologizarea Rampelor de Deşeuri în judeţul Satu Mare” s-a repartizat suma de 5.139 mii lei.
-
pentru transporturi şi comunicaţii au fost alocate pentru menţinerea stării de viabilitate a drumurilor judeţene 32.704,25 mii lei, iar pentru Regia Autonomă Aeroportul Satu Mare 4.007 mii lei.
-
pentru alte acţiuni economice a fost alocată suma de 90 mii lei pentru cofinanţarea proiectului "Dezvoltarea zonei turistice Luna -Şes", iar pentru finanţarea investiţiilor la obiectivul „Parc balnear Beltiug” 205 mii lei.
În cursul anului 2014, în cadrul altor capitole de cheltuieli bugetare, Consiliul Judeţean Satu Mare a finanţat activitatea următoarelor instituţii, precum şi următoarele cheltuieli:
-
Centrul Militar Judeţean Satu Mare (275 mii lei), Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Someş al Judeţului Satu Mare (298 mii lei)
Pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice interne s-a alocat suma de 2.772,50 mii lei, iar pentru rambursarea liniei de finanţare conform contractulelor de credit încheiate cu BCR Sucursala Satu Mare, respectiv CEC Bank SA suma de 7.051 mii lei.
Proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare aflate în implementare în cursul anului 2014, cuprinse în bugetul local al Judeţului Satu Mare, pentru care s-au asigurat fonduri atât din prefinanţări/rambursări din fonduri europene şi bugetul de stat, cât şi din surse proprii, au fost următoarele:
-
Informatizarea Registrului Agricol, Implementarea Şi Achiziţionarea unui Sistem Informatic Integrat în 15 U.A.T.-uri în judeţul Satu Mare – 5.983.000 lei
-
Modernizare ambulatoriu Integrat al spitalului Orăşenesc Negreşti Oaş – 2.166.000 lei
-
Drumul Vinului - 288.000 lei
-
Adaptabilitate - şansa la o viaţă activă - POS DRU (în parteneriat cu DGASPC) – 62.000 lei
-
Modernizarea infrastructurii drumurilor judeţene în judeţul Satu Mare - DJ 109 L- 26.818.700 lei
-
Modernizare drum de ocolire în zona de sud (DJ 194), Satu Mare- 6.043.000 lei
-
Pe două roţi între Turulung şi Magosliget – 864.000 lei
-
Reabilitarea conexiunii rutiere dintre Sanislău şi Omboly – 104.000 lei
-
Moştenirea turistică în Mica Europă- 205.000 lei
Proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare aflate în implementare în cursul anului 2014, cuprinse în bugetul împrumutului intern pe anul 2014 al Judeţului Satu Mare, au fost următoarele:
-
Pe două roţi între Turulung şi Magosliget – 9.041.000 lei
-
Reabilitarea conexiunii rutiere dintre Sanislău şi Omboly – 20.262.000 lei
În anul 2014 prin Direcţia economică s-a iniţiat un număr de 30 hotărâri ale Consiliului Judeţean Satu Mare, hotărâri duse la îndeplinire în totalitate.
DIRECŢIA ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ
În perioada menţionată, personalul Direcţiei Administraţie Publică Locală şi-a desfăşurat activitatea în conformitate cu legile care reglementează administraţia publică locală, în conformitate cu Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Consiliului Judeţean, îndeplinind orice sarcină sau atribuţie de serviciu dispusă de conducerea instituţiei.
Direcţia Administraţie Publică Locală este structurată pe următoarele servicii şi compartimente:
I. - Compartimentul informare, relaţii publice şi gestionarea documentelor
II. - Serviciul administrativ care are in coordonare:
- Compartimentul PSI,Situatii de urgenta
- Compartimentul Intretinere , Reparatii
- Compartimentul Deservire Auto
I. ACTIVITATEA COMPARTIMENTULUI INFORMARE, RELATII PUBLICE SI GESTIONAREA DOCUMENTELOR S-A CONCRETIZAT IN PRINCIPAL PRIN URMATOARELE ASPECTE:
Activitati in conformitate cu prevederile legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public:
S-a asigurat accesul liber şi neîngrădit al persoanelor la orice informaţie de interes public, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Astfel s-au preluat si rezolvat favorabil solicitarile unui numar de 51 cererii primite de la persoane fizice si juridice .
S-a intocmit raportului anual privind accesul la informatii publice si s-a publicat in timp real pe site-ul institutiei in conformitate cu art. 5 din Legea nr. 544/2001.
Activitati in conformitate cu Legea nr.233/2002 pentru aprobarea OG. Nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor:
S-au primit, înregistrat şi rezolvat 41 petiţii de la petiţionari conform Legii nr. 233/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor;
Planul anual European de furnizare ajutoare alimentare in beneficiul persoanelor
cele mai defavorizate - PEAD 2013/31.03.2014
Distribuirea produselor din Planul anual european de furnizare de ajutoare alimentare în beneficiul persoanelor cele mai defavorizate PEAD 2013/ 31.03.2014 in judeţul Satu Mare
Cadrul legal pentru desfasurarea acestei activităţi prin :
- Hotărârea Guvernului nr. 600/2009 si HG nr. 950 din 26 septembrie 2012 privind stabilirea beneficiarilor de ajutoare alimentare care provin din stocurile de intervenţie comunitare destinate categoriilor de persoane cele mai defavorizate din România şi atribuţiile instituţiilor implicate în Planul European;
- Acordul de cooperare nr.25101/31.07.2013, privind derularea PEAD 2013, încheiat cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Bucureşti;
- Acordurile de cooperare încheiate de Consiliul Judeţean Satu Mare cu cele 65 de autorităţi ale administraţiei publice din judeţul Satu Mare pentru distribuirea ajutoarelor alimentare din PEAD 2013;
TABEL BENEFICIARI PEAD 2013/31.03.2014
|
Total
nr. beneficiari
|
NR. CRT.
|
PRIMĂRIA
|
VMG
|
PENSIONARI HG 950
|
PENSIONARI HG 600
|
ŞOMERI
|
HANDICAPATI
|
|
|
|
Nr. beneficiari
|
Nr. beneficiari
|
Nr. beneficiari
|
Nr. beneficiari
|
Nr. beneficiari
|
|
1
|
SATU MARE
|
79
|
51
|
2634
|
579
|
2926
|
6269
|
2.
|
CAREI
|
427
|
13
|
871
|
198
|
636
|
2145
|
3.
|
NEGREŞTI OAŞ
|
197
|
10
|
795
|
242
|
402
|
1646
|
4.
|
TĂŞNAD
|
706
|
2
|
389
|
358
|
256
|
1711
|
5.
|
ARDUD
|
607
|
2
|
313
|
268
|
179
|
1369
|
6.
|
LIVADA
|
192
|
1
|
429
|
77
|
157
|
856
|
7.
|
ACIS
|
236
|
1
|
130
|
107
|
96
|
570
|
8.
|
AGRIŞ
|
24
|
2
|
136
|
10
|
39
|
211
|
9.
|
ANDRID
|
425
|
1
|
179
|
153
|
88
|
846
|
10.
|
APA
|
316
|
1
|
148
|
96
|
77
|
638
|
11.
|
BATARCI
|
68
|
7
|
207
|
27
|
109
|
418
|
12.
|
BELTIUG
|
340
|
2
|
155
|
155
|
79
|
731
|
13.
|
BERVENI
|
135
|
-
|
185
|
54
|
89
|
463
|
14.
|
BIXAD
|
20
|
23
|
374
|
39
|
176
|
632
|
15.
|
BÂRSĂU
|
18
|
5
|
132
|
26
|
64
|
245
|
16.
|
BOGDAND
|
90
|
-
|
263
|
48
|
88
|
489
|
17.
|
BOTIZ
|
95
|
4
|
186
|
40
|
71
|
396
|
18.
|
CĂLINEŞTI OAŞ
|
76
|
2
|
330
|
35
|
95
|
538
|
19.
|
CĂMÂRZANA
|
40
|
27
|
121
|
8
|
91
|
287
|
20.
|
CĂMIN
|
105
|
1
|
91
|
59
|
25
|
281
|
21.
|
CĂPLENI
|
118
|
2
|
154
|
48
|
85
|
407
|
22.
|
CĂUAŞ
|
503
|
1
|
164
|
108
|
71
|
847
|
23.
|
CEHAL
|
119
|
1
|
191
|
76
|
63
|
450
|
24.
|
CERTEZE
|
48
|
15
|
590
|
60
|
174
|
887
|
25.
|
CIUMEŞTI
|
54
|
1
|
142
|
15
|
34
|
246
|
26.
|
CRAIDOROLŢ
|
529
|
1
|
175
|
65
|
79
|
849
|
27.
|
CRUCIŞOR
|
52
|
-
|
73
|
35
|
70
|
230
|
28.
|
CULCIU
|
70
|
1
|
279
|
38
|
130
|
518
|
29.
|
DOBA
|
20
|
1
|
212
|
7
|
87
|
327
|
30.
|
DOROLŢ
|
306
|
|
277
|
116
|
81
|
780
|
31.
|
FOIENI
|
48
|
2
|
110
|
30
|
42
|
232
|
32.
|
GHERŢA MICĂ
|
115
|
-
|
179
|
51
|
81
|
426
|
33.
|
HALMEU
|
185
|
-
|
260
|
60
|
91
|
596
|
34.
|
HODOD
|
580
|
1
|
240
|
205
|
68
|
1094
|
35.
|
HOMOROADE
|
69
|
-
|
161
|
30
|
70
|
330
|
36.
|
LAZURI
|
55
|
4
|
382
|
51
|
115
|
607
|
37.
|
MEDIEŞU AURIT
|
448
|
2
|
466
|
228
|
179
|
1323
|
38.
|
MICULA
|
285
|
1
|
258
|
91
|
88
|
723
|
39.
|
MOFTIN
|
273
|
2
|
273
|
93
|
124
|
765
|
40.
|
ODOREU
|
152
|
1
|
259
|
90
|
125
|
627
|
41.
|
ORAŞU NOU
|
18
|
2
|
300
|
34
|
132
|
486
|
42.
|
PĂULEŞTI
|
394
|
-
|
260
|
144
|
124
|
922
|
43.
|
PETREŞTI
|
91
|
5
|
92
|
33
|
56
|
277
|
44.
|
PIR
|
299
|
1
|
130
|
127
|
31
|
588
|
45.
|
PIŞCOLT
|
371
|
2
|
218
|
81
|
75
|
747
|
46.
|
POMI
|
47
|
-
|
85
|
21
|
76
|
229
|
47.
|
PORUMBEŞTI
|
291
|
1
|
171
|
140
|
90
|
693
|
48
|
RACSA
|
6
|
24
|
223
|
26
|
19
|
298
|
49.
|
SANISLĂU
|
189
|
2
|
236
|
61
|
105
|
593
|
50.
|
SANTĂU
|
231
|
-
|
188
|
103
|
60
|
582
|
51.
|
SĂCĂŞENI
|
80
|
-
|
105
|
43
|
41
|
269
|
52.
|
SĂUCA
|
451
|
-
|
86
|
140
|
36
|
713
|
53.
|
SOCOND
|
1159
|
2
|
172
|
381
|
112
|
1826
|
54.
|
SUPUR
|
152
|
-
|
294
|
57
|
139
|
642
|
55.
|
TARNA MARE
|
261
|
13
|
300
|
72
|
66
|
712
|
56.
|
TEREBEŞTI
|
300
|
1
|
93
|
106
|
66
|
566
|
57.
|
TIREAM
|
451
|
3
|
150
|
120
|
71
|
795
|
58.
|
TÂRŞOLŢ
|
32
|
8
|
137
|
21
|
81
|
279
|
59.
|
TURŢ
|
260
|
-
|
542
|
143
|
131
|
1076
|
60.
|
TURULUNG
|
301
|
-
|
286
|
112
|
112
|
811
|
61.
|
URZICENI
|
137
|
1
|
82
|
28
|
33
|
281
|
62.
|
VALEA VINULUI
|
42
|
1
|
156
|
17
|
66
|
282
|
63.
|
VAMA
|
13
|
2
|
195
|
46
|
85
|
341
|
64.
|
VETIŞ
|
69
|
1
|
373
|
48
|
117
|
608
|
65.
|
VIILE SATU MARE
|
96
|
1
|
226
|
43
|
103
|
469
|
|
TOTAL
|
13.966
|
261
|
18.013
|
6.223
|
9.627
|
48.090
|
Depozitului utilizat in cadrul PEAD 2013/31.03.2014
NR.CRT.
|
ADRESA DEPOZITULUI
|
CAPACITATEA
( to )
|
PERSOANE DE CONTACT
|
1.
|
SCA Livada , Ferma nr.2, loc. Vetiş, sat Decebal, str. Principală nr.1, Judeţul Satu Mare.
|
1.350
|
X
|
Produsele alocate, valoare produs, valoare transport şi valoarea de 4% - cheltuieli
de depozitare, manipulare, gestiune şi transpor
Nr. crt.
|
Produsul
|
Cantitate (t/kl/buc)
|
Pret unitar (lei/t)
|
Valoare produs (lei)
|
Pret unitar transport (lei/t)
|
Valoare transport (lei)
|
Total valoare prdus si transport (lei)
|
Valoare TVA (lei)
|
Valoare 4% din valoarea produsului fara TVA (lei)
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4=2x3
|
5
|
6=2x5
|
7=4+6
|
8=7x0,24
|
9=4x0,04
|
1
|
Făină
|
764,587
|
x
|
1.503,65
|
1.149.671,77
|
99,14
|
75.801,19
|
1.225.472,96
|
294.113,51
|
45.986,87
|
2
|
Mălai
|
416,595
|
x
|
1.922,19
|
800.774,73
|
135,03
|
56.252,82
|
857.027,55
|
205.686,61
|
32.030,99
|
3
|
Paste făinoase
|
28,599
|
57,198
|
2.140,00
|
61.202,07
|
185,00
|
5.290,83
|
66.492,90
|
15.958,30
|
2.448,08
|
4
|
Ulei
|
257,968
|
x
|
5.400,00
|
1.393.027,20
|
122,99
|
31.727,48
|
1.424.754,68
|
341.941,12
|
55.721,09
|
5
|
Roşii în suc propriu
|
45,759
|
57,198
|
3.375,04
|
154.436,85
|
170,28
|
7.791,77
|
162.228,62
|
38.934,87
|
6.177,47
|
6
|
Zacuscă
|
24,08
|
60,201
|
6.175,79
|
148.715,71
|
185,00
|
4.454,88
|
153.170,59
|
36.760,94
|
5.948,63
|
7
|
Conservă carne de porc
|
17,159
|
57,198
|
16.967,62
|
291.155,18
|
195,00
|
3.346,09
|
294.501,27
|
70.680,30
|
11.646,21
|
8
|
Miere
|
14,323
|
27,294
|
12.978,34
|
185.894,46
|
194,66
|
2.788,20
|
188.682,66
|
45.283,84
|
7.435,78
|
9
|
Zahăr
|
135,469
|
x
|
3.124,46
|
423.267,80
|
125,54
|
17.006,79
|
440.274,59
|
105.665,90
|
16.930,71
|
TOTAL
|
1704,539
|
|
|
4.608.145,77
|
|
204.460,06
|
4.812.605,82
|
1.155.025,40
|
184.325,83
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
NR.
CRT.
|
|
CANTITATEA REPARTIZATĂ ŞI DISTRIBUITĂ PRIMĂRIILOR DIN JUDEŢ Kg.
|
|
LUNA
|
faina
|
malai
|
paste fainoase
|
ulei
|
rosii in suc propriu
|
zacusca
|
conserva in carne de porc
|
miere
|
zahar
|
15 kg.
|
8
|
0,500
|
5
|
0,800
|
0,400
|
0,900
|
0,250
|
2
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
1
|
PROGRAM
|
764.587
|
416.595
|
34.506
|
257.968
|
63.868
|
37.340
|
52.910
|
14.323
|
135.469
|
2
|
SEPTEMBRI 2013
|
266.675
|
89.560
|
-
|
100.050
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
3
|
OCTOMBRIE 2013
|
205.715
|
154.592
|
15.645,5
|
66.990
|
24.855,2
|
12.427,6
|
11.967,3
|
-
|
55.600
|
4
|
NOIEMBRIE 2013
|
184.080
|
113.984
|
5.756
|
54.450
|
9.209,6
|
4.604,8
|
14.519,6
|
-
|
29.562
|
5
|
DECEMBRIE 2013
|
80.615
|
34.976
|
2.932,5
|
24.205
|
4.692
|
2.346
|
6.717,6
|
-
|
11.730
|
6
|
IANUARIE 2014
|
25.800
|
13.760
|
1.206,5
|
8.600
|
1.930,4
|
965,2
|
12.609,9
|
11.682
|
4.826
|
7
|
FEBRUARIE 2014
|
1.702
|
9.723
|
8.965,5
|
3.673
|
20.773,6
|
14.726
|
6.359
|
2.641
|
27.835
|
8
|
MARTIE 2014
|
-
|
-
|
-
|
-
|
2.407,2
|
2.270,4
|
736,6
|
-
|
5.916
|
|
TOTAL
|
764.587
|
416.595
|
34.506
|
257.968
|
63.868
|
37.340
|
52.910
|
14.323
|
135.469
|
Valoarea totală a produselor distribuite în judeţul Satu Mare prin Programul PEAD 2013 este de
4.608.143,08 lei.
Valoarea 4% din valoarea produselor fara TVA fiind de 184.325,72 lei.
Cheltuielile efectuate pentru derularea acestui program sunt urmatoarele:
NR. CONTRACT
|
FURNIZOR
|
LUNA
|
x
|
x
|
august 2013
|
septembrie 2013
|
octombrie
2013
|
noiembrie
2013
|
decembrie2013
|
ianuarie 2014
|
februarie
2014
|
martie
2014
|
15.828/05.08.2013
|
SCAD. LIVADA
700 lei/luna
|
700
|
700
|
700
|
700
|
700
|
700
|
700
|
700
|
15.824/05.08.2013
|
SC. PALAT JUD SRL
6550 lei/luna
|
6.550
|
6.550
|
6.550
|
6.550
|
6.550
|
6.550
|
6.550
|
6.550
|
16.253/12.08.2013
( reziliat )
|
SC. ALPIN SRL
|
2.250
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
17.464/04.09.2013
|
2.SERVICIUL PUBLIC DESEURI SM.
STIVUITOR
2.250 lei/luna
|
-
|
2.250
|
2.250
|
2.250
|
2.250
|
2.250
|
2.250
|
2.250
|
17.005/27.08.2013
|
SC.AG. DUPLEX SRL
TRANSPORT
4,96 lei/km.
|
-
|
11011.20
|
14413.76
|
11229.44
|
5832.96
|
10931.84
|
8769.28
|
1696.32
|
|
TOTAL
|
9500
|
20286.20
|
23913.76
|
20729.44
|
15332.96
|
20431.84
|
18269.28
|
11196.32
|
In anul 2013, numărul beneficiarilor de produse alimentare în judeţul Satu Mare a fost de 48.090 persoane la data de 30.06.2013 , actualizand si listele suplimentare pana la data de 31.12.2013 numarul acestora a ajuns la 50.992 persoane.
La finalizarea derularii Programului PEAD 2013 s-au constatat in gestiune produse deteriorate
la urmatoarele primarii:
NR.
CRT.
|
PRIMARIA
|
PRODUSUL
|
faina
|
malai
|
paste fainoase
|
ulei
|
rosii in suc propriu
|
zacusca
|
conserva in carne de porc
|
miere
|
zahar
|
1
|
SATU MARE
|
597,00
|
9,00
|
0
|
12,00
|
32,00
|
5,60
|
4,50
|
0
|
14,00
|
2
|
ARDUD
|
6,00
|
40,00
|
37,00
|
0
|
84,80
|
48,40
|
0,60
|
17,50
|
19,00
|
|
TOTAL
|
603,00
|
49,00
|
37,00
|
12,00
|
116,80
|
54,00
|
5,10
|
17,50
|
33,00
|
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html?page=2
|
Riscuri (semnificative) identificate
|
Riscuri (semnificative) identificate :
- completarea eronată a Registrului Jurnal
- lipsa procedurilor privind activitatea de casierie
- lipsa unui sistem de proceduri privind obligaţiile de plată
- lipsa unui program de pregatire profesională a angajaţilor instituţiei
Misiunea nr. 8 – Verificarea activitatii financiar contabile la Direcţia de Asistentă Socială si Protecţia Copilului Satu Mare.
Riscuri (semnificative ) posibile :
- lipsa procedurilor privind activitatea de casierie
- lipsa unui sistem de proceduri privind obligaţiile de plată
- lipsa unui program de pregatire profesională a angajaţilor instituţiei
-
inexistenţa unui sistem de securitate privind sistemul informatic financiar conatbil
-
accesarea sistemului informatic de catre persoane neautorizate
-
inexistenţa unui spaţiu corespunzator pentru arhivă
Misiunea nr. 9 – Verificarea activitatii financiar contabile la Muzeul Judetean Satu Mare
Riscuri (semnificative ) posibile :
- neactualizarea procedurilor in ce priveste activitatea financiar contabila
-
lipsa unui program de pregatire profesională a angajaţilor instituţiei
Misiunea nr. 10 – Verificarea activitatii financiar contabile la Centrul Scolar pentru Educatie Incluziva Satu Mare .
Riscuri (semnificative ) posibile :
- lipsa procedurilor privind activitatea de casierie
- lipsa unui sistem de proceduri privind obligaţiile de plată
- lipsa unui program de pregatire profesională a angajaţilor instituţiei
Misiunea nr. 11 - Verificarea executiei bugetului de venituri si cheltuieli la Scoala de Arte Satu Mare
-
neactualizarea procedurilor privind procesul bugetar
Misiunea nr. 12 - Gestiunea resurselor umane la Grup Scolar Simion Barnutiu Carei
Riscuri (semnificative ) identificate :
- întocmirea inadecvată a dosarelor de concurs (inexistenţa unor proceduri scrise in acest sens)
-
activitatea de perfecţionare continuă a personalului practic inexistentă
-
dosare profesionale incomplete ( control intern inadecvat)
Misiunea nr. 13 - Examinarea modului de stabilire a obiectivelor generale si specifice a fiecarei directii, serviciu sau compartiment functional la Consiliul Judetean Satu Mare
Riscuri (semnificative ) identificate :
-
obiectivele nu indeplinesc cerintele S.M.A.R.T.
-
indicatori de performanta neidentificati
Misiunea nr. 14 – Verificarea gestiunii resurselor umane la Consiliul Judetean Satu Mare .
Riscuri (semnificative ) identificate :
-
neactualizarea fiselor de post
-
nerespectarea planificarii concediilor de odihna cu cele efectiv realizate
-
dosare profesionale incomplete
Misiunea nr.15 – Verificarea activitatii financiar contabile la Spitalul de Pneumoftiziologie Satu Mare.
Riscuri (semnificative ) identificate :
- lipsa unui program de pregatire profesională a angajaţilor instituţiei
-
inexistenţa unui spaţiu corespunzator pentru arhivă
-
inadvertente in registrul ordinelor de plata
Misiunea nr. 16 - Verificarea executiei bugetului de venituri si cheltuieli la Directia Generala de Evidenta a Persoanelor Satu Mare
Riscuri (semnificative ) identificate :
-
control intern inadecvat
-
neactualizarea procedurilor privind intocmirea situatiilor financiare
Misiunea nr. 17 – Verificarea activitatii financiar contabile la Consiliul Judetean Satu Mare
Riscuri (semnificative) posibile :
- inexistenţa unui sistem de securitate privind sistemul informatic financiar conatbil
- accesarea sistemului informatic de catre persoane neautorizate
- inexistenţa unui spaţiu corespunzator pentru arhivă
Pentru toate riscurile identificate au fost formulate recomandari , care urmează a fi implementate.
BIROUL DE RESURSE UMANE, SALARIZARE
În activitatea din anul 2014, Biroul Resurse Umane, Salarizare a urmărit să-şi îndeplinească într-un grad cât mai mare obiectivele generale propuse:
- Stabilirea structurii organizatorice,
- Bugetarea şi execuţia costurilor de personal,
- Administrarea personalului ca resursă umană,
- Asigurarea necesarului de personal şi dezvoltarea competenţelor angajaţilor.
În ceea ce priveşte primul obiectiv: am elaborat organigrama şi statul de funcţii pentru aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Satu Mare şi am reactualizat baza de date în funcţie de modificările apărute în structura lor (angajări, încetări a raportului de muncă/serviciu, modificări ale sporului de vechime, avansări în grade şi trepte profesionale) şi le-am supus spre aprobare.
În continuare, pentru realizarea obiectivului propus am elaborat 24 de proiecte de hotărâre, dintre care principalele au fost referitoare la:
►Adoptarea hotărârilor privind organizarea evaluării proiectelor de management pentru funcţiile de manager/director la Muzeul Județean Satu Mare, Şcoala de Arte și Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare. În urma desfăşurării evaluărilor au fost prelungite contractele de management,
►Adoptarea hotărârilor privind aprobarea, modificarea, Organigramelor și a Statelor de funcții ale aparatului de specialitate al Consiliului Județean Satu Mare și ale instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes județean,
►Adoptarea hotărârilor pentru aprobarea ROF al aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Satu Mare şi al instituţiilor subordonate Consiliului Judeţean Satu Mare.
Administrarea personalului ca resursă umană s-a concretizat în elaborarea a 68 de dispoziţii care au vizat modificări în cariera funcţionarilor publici şi a personalului contractual.
De asemenea, am întocmit orice alte proiecte de hotărâre care vizează domeniul resurselor umane. Ca principala activitate a obiectivului, am gestionat şi am ţinut evidenţa dosarelor profesionale ale funcţionarilor publici pentru un număr de 125 de funcţii publice. Am înregistrat orice modificare care a survenit în raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici în dosarele profesionale. De asemenea, am păstrat aceste dosare în condiţii de siguranţă şi am răspuns de documentele care evidenţiază cariera funcţionarilor publici, cuprinse în dosarele profesionale ale celor 125 de funcţionari publici din aparat. Am asigurat accesul la dosarul profesional şi registrul de evidenţă al funcţionarilor publici, în condiţiile impuse de lege. Am monitorizat aplicarea Codului de conduită al funcţionarilor publici şi am întocmit rapoarte trimestriale şi semestriale privind respectarea normelor de conduită.
Am menţinut actual registrul de evidenţă a salariaţilor, înregistrând operaţiuni ori de câte ori se impunea. De asemenea, am actualizat Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor – platformă de gestiune a personalului contractual din cadrul Consiliului Judeţean Satu Mare.
Am întocmit contracte individuale de muncă şi actele adiţionale corespunzătoare pentru personalul contractual al instituţiei, respectând legislaţia cu privire la Registrul general de Evidenţă a Salariaţilor şi a normelor impuse de H.G. nr. 500/2011. Am respectat legislaţia muncii privind aplicarea formelor de salarizare, de stabilire a salariului, a indemnizaţiei de conducere si a altor drepturi de personal.
Am întocmit lucrările privind avansarea în funcţii, categorii, clase şi grade, respectiv grade profesionale. De asemenea, am întocmit lucrările necesare pentru încetarea raporturilor de serviciu, încadrarea, promovarea, transferarea, detaşarea, numirea temporară, cu delegaţie în funcţii de conducere pentru personalul din aparatul propriu: funcţionari publici şi personal contractual. Am informat Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici despre schimbările care au intervenit în cariera funcţionarilor publici din cadrul Consiliului Judeţean Satu Mare. Continuând procedura de lucru introdusă în anul 2012, în anul 2013 am evidenţiat aceste modificări şi în portalul de management al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. În anul 2014, am organizat un total de 5 concursuri, 2 concursuri de promovare într-o funcţie publică de conducere, 3 concursuri de recrutare şi 2 examene de promovare.
De asemenea, în vederea realizării obiectivelor generale şi a celor specifice, am asigurat informarea permanentă a preşedintelui şi a vicepreşedinţilor în legătură cu problemele apărute în cadrul instituţiei, din punctul de vedere al gestionării resurselor umane. În continuare, am făcut propuneri, la solicitarea conducerii Consiliului Judeţean, cu privire la specialiştii din cadrul aparatului de specialitate ce au reprezentat instituţia în comisii şi/sau organisme constituite în aplicarea prevederilor unor acte normative.
Am oferit consiliere în probleme de personal primăriilor din judeţul Satu Mare şi instituţiilor aflate în subordinea Consiliului Judeţean.
De asemenea, în cadrul Biroului, pentru respectarea normelor legale au fost înregistrate un număr de 126 de declaraţii de avere şi un număr de 125 de declaraţii de interese. Pentru acestea au fost desfăşurate toate demersurile impuse de lege.
Am verificat scrisorile şi sesizările repartizate şi am rezolvat în termen lucrările aferente celor 638 de adrese repartizate Biroului Resurse Umane Salarizare.
Prin intermediul consilierului juridic, am verificat şi am avizat din punct de vedere juridic documentele elaborate în cadrul biroului. De asemenea, prin intermediul consilierului juridic, am asigurat, în condiţiile legii, reprezentarea judeţului Satu Mare, a consiliului judeţean, a preşedintelui acestuia în faţa instanţelor de judecată sau a altor organe de jurisdicţie, într-un număr de 8 dosare de instanţă. Dintre acestea, în cursul anului 2013, au fost soluţionate irevocabil un nr. de 5 de acţiuni, restul dosarelor fiind în curs de soluţionare la diferite grade de jurisdicţie. În aceste cauze s-a asigurat întocmirea şi redactarea acţiunilor în justiţie, formularea de întâmpinări, apeluri, recursuri, concluzii şi note scrise, exercitarea în termen a căilor de atac ordinare şi extraordinare, propunându-se măsurile prevăzute de lege în vederea soluţionării acestora.
Am asigurat întocmirea statelor de plată până la nivelul salariului brut, am introdus datele necesare, operând mişcările de personal în baza de date. Am întocmit documentaţia aferentă statelor de plată. Am primit şi verificat pontajele tuturor sectoarelor de activitate din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Satu Mare, pentru consilierii judeţeni, membrii Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică; precum şi orice alte comisii care sunt retribuite conform dispoziţiilor legale în vigoare; am verificat certificatele de concediu medical şi am calculat indemnizaţia corespunzătoare acestora; am verificat perioada concediilor de odihnă şi am calculat indemnizaţia corespunzătoare acestora, am ţinut evidenţa reţinerilor din salarii. Menţionăm că toate acestea s-au realizat prin schimbarea programului informatic de calcul al salariilor, efort semnificativ.
Am întocmit şi am depus declaraţia 112 în format electronic cu semnătură digitală. Am întocmit şi depus situaţiile semestriale privind personalul din cadrul instituţiei la Direcţia Generală a Finanţelor Publice. Am depus 12 declaraţii lunare 112 şi 2 situaţii la DGFP.
Am întocmit şi predat, în termen, rapoartele statistice trimestriale, semestriale şi anuale privind numărul salariaţilor şi cheltuielile instituţiei cu forţa de muncă, precum şi orice alte rapoarte solicitate.
Răspunzând diverselor solicitări, am completat şi am eliberat 365 de adeverinţe: medicale, adeverinţe de salariat, adeverinţe care să ateste efectuarea stagiului de practică, adeverinţe care să ateste perioadele lucrate, precum şi alte adeverinţe solicitate de către personalul din cadrul aparatului de specialitate. Am reconstituit la cerere vechimea din documentele arhivate privind perioada lucrată în cadrul instituţiei.
Am fundamentat necesarul de fonduri bugetare pentru acoperirea cheltuielilor de personal pentru aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean.
Am întocmit planificarea concediilor şi am verificat ca efectuarea concediilor de odihnă pe perioada ianuarie – decembrie 2014 să se facă în mod eşalonat, pe baza programării aprobată de conducător.
Numărul total de salariaţi în plată la Consiliului Judeţean Satu Mare, în anul 2014 a fost în medie de 180 de persoane.
Prin funcţionarii publici din cadrul biroului, am îndeplinit şi atribuţiile de: responsabil Managementul Calităţii, secretar tehnic al Comisiei juridice, consilier etic, membru al comisiei de disciplină, membru în comisia paritară, membru supleant în comisia paritară, secretar al Comisiei pentru Monitrorizarea şi Implementarea Sistemului de Control Intern Managerial la nivelul Consiliului Judeţean Satu Mare.
SERVICIUL DE ACHIZIŢII PUBLICE
Judeţul Satu Mare, prin activitatea desfăşurată în cadrul Direcţiei Achiziţii Publice, a finalizat procedurile de achiziţie publică de lucrări, servicii şi furnizare, derulate în decursul anului, atribuind un număr de 13 contracte/acorduri-cadru.
Procedurile de atribuire a contractelor/acordurilor - cadru derulate şi finalizate au vizat printre altele investiţii în dezvoltarea infrastructurii de drumuri, sănătate, au asigurat livrarea produselor lactate şi de panificaţie, precum si a fructelor proaspete (mere) elevilor din clasele I-VIII şi preşcolarilor din întreg judeţul.
În cursul anului 2014 au fost evaluate, în cadrul comisiilor de evaluare, un număr de 57 oferte depuse de către operatorii economici participanţi.
Valoarea estimată asigurată de către Judeţul Satu Mare pentru contractele/acordurile-cadru atribuite a fost de 35.920.284,74 lei (8.111.498,94 euro).
O bună parte din relaţia cu operatorii economici s-a realizat şi a fost asigurată pe de o parte prin comisiile de evaluare, în scris, în condiţiile legii, şi pe de altă parte, prin intermediul sistemului SEAP care este atent controlat de către ANRMAP (Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice).
Pentru a face faţă tuturor necesităţilor şi cerinţelor legislative, managementul şi coordonarea achiziţiilor publice au fost şi sunt orientate spre performanţă, asumate cu responsabilitate, coerente şi împărtăşite de către toate departamentele ce formează aparatul propriu al Consiliului Judeţean Satu Mare, efortul este continuu în timp, deciziile sunt explicite, clare, transparente, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Obiectivul major al Direcţiei Achiziţii Publice a fost să finalizeze procedurile de achiziţie publică prin atribuirea a cât mai multe contracte/acorduri-cadru, aşadar să se realizeze investiţii care să deservească populaţia judeţului Satu Mare, să dezvolte infrastructura judeţului, să asigure serviciile în sănătate şi să ducă la creşterea potenţialului turistic în judeţul Satu Mare.
În concret, procedurile de atribuire finalizate în 2014 sunt următoarele:
-
Cadastrul drumurilor judeţene şi elaborarea documentaţiei cadastrale pentru înscrierea în Cartea Funciară a drumurilor judeţene din judeţul Satu Mare,
-
Lucrări de realizare a pistei pentru cicliști între Turulung și granița cu Ungaria în cadrul proiectului „Pe două roţi între Turulung şi Magosliget”,
-
Furnizarea de carburanţi pe bază de bonuri valorice - motorină şi benzină, pentru Judeţul Satu Mare prin Consiliul Judeţean Satu Mare, Centrul Militar Judeţean Satu Mare şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Someş” Satu Mare,
-
Servicii de voce şi date mobile şi telefonie fixă - Negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare,
-
Acord-cadru de Servicii de telefonie publică (servicii de telecomunicaţii prin reţeaua publică fixă şi fax pentru Centrul Militar Judeţean Satu Mare),
-
Acord-cadru de furnizare a produselor lactate pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore din judeţul Satu Mare, pentru anii şcolari 2014-2015, 2015-2016,
-
Acord-cadru de furnizare a produselor de panificatie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore din judeţul Satu Mare, pentru anii şcolari 2014-2015, 2015-2016,
-
Acord-cadru de furnizare şi distribuţie a fructelor proaspete (MERE) pentru elevii din clasele 0 -VIII care frecventează învăţământul de stat şi privat autorizat/acreditat din judeţul Satu Mare pentru anii şcolari 2014 - 2016”,
-
Lucrări suplimentare la Contractul de lucrări nr.11643/10.06.2013, la obiectivul “Modernizarea drumurilor judeţene în judeţul Satu Mare – DJ 109L Negreşti Oaş – Turţ”, conform prevederilor art.122 lit.i din OUG nr.34/2006, cu modificările și completările ulterioare,
-
Servicii de proiectare grafică, editare, tipărire şi livrare de materiale promoţionale constând în hărţi turistice, pentru proiectul "Pe două roţi între Turulung şi Magosliget",
-
Furnizarea produselor de panificatie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore din judeţul Satu Mare, pentru anul școlar 2014-2015 - Negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare,
-
Amenajare acces la Spitalul Judetean de Urgentă, str. Ravensburg, nr.2, Mun.Satu Mare, Jud.Satu Mare,
-
”Intretinere curentă pe timp de iarnă a drumurilor judetene" 4 loturi - Negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.
Se află încă în evaluare o procedură iniţiată în anul 2014 - Furnizare de echipamente şi servicii de implementare a sistemului informatic integrat, inclusiv servicii de instruire, pentru proiectul "Informatizarea Registrului Agricol, Implementarea şi Achiziţionarea unui Sistem Informatic Integrat în 15 U.A.T.-uri în judeţul Satu Mare",
De asemenea, se află în reevaluare, ca urmare a deciziei CNSC, procedura Acord-cadru pe 4 loturi ”Intreţinere curentă pe timp de iarnă a drumurilor judeţene (noiembrie 2014 - martie 2018).
Activitatea prezentată în concret mai sus, a fost desfăşurată în colaborare cu direcţiile iniţiatoare prin intermediul Direcţiei Achiziţii Publice, ai cărei specialişti au întocmit/verificat şi au avizat toate documentaţiile de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru elaborate în cadrul Consiliului Judeţean Satu Mare, au evaluat ofertele depuse pentru atribuirea acestor contracte/acorduri-cadru, au redactat şi au transmis spre publicare în SEAP anunţurile/invitaţiile de participare, anunţurile de atribuire/notificările, precum şi clarificările privind documentaţiile de atribuire publicate, au vegheat la respectarea aplicării legislaţiei în vigoare, au elaborat punctele de vedere transmise CNSC-ului ca urmare a depunerii contestaţiilor de către operatorii economici, au arhivat dosarele achiziţiilor publice, au elaborat Raportul anual pe anul 2013 transmis ANRMAP-ului şi au respectat întocmai toate termenele prevăzute de lege în toată activitatea întreprinsă în decursul anului.
SERVICIUL DE COORDONARE ŞI COOPERARE INSTITUŢIONALĂ
Serviciul de Coordonare şi Cooperare Instituţională face parte din structura de specialitate a Consiliului Judeţean Satu Mare şi se află în directa subordine a domnului Preşedinte Ştef Mihai Adrian. În cadrul Serviciul de Coordonare şi Cooperare Instituţională funcţionează următoarele compartimente şi birouri: Compartimentul turism, promovarea mediului de afaceri, activităţi culturale, Compartimentul de management al asistenţei medicale, Compartimentul de marketing judeţean, Biroul relaţia cu mass-media, protocol şi editarea monitorului oficial al judeţului, Compartimentul Salvamont şi Compartimentul „Centrul de Informare Turistică”. Serviciul are atribuţiile şi responsabilităţile stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Satu Mare.
Activităţile desfăşurate în cadrul serviciului în anul 2014 au fost în principal în domeniul coordonării instituţiilor subordonate Consiliului Judeţean Satu Mare:
-
Realizarea de studii şi întocmirea de situaţii, note, informări, rapoarte, organizarea de întâlniri de lucru, acţiuni, expoziţii:
-
Sprijin şi îndrumare oferite instituţiilor subordonate în vederea rezolvării problemelor cu care acestea se confruntă, întocmirea de situaţii, note, rapoarte sau studii cu privire la diferite aspecte ale activităţii desfăşurate de către acestea şi prezentate apoi conducerii Consiliului Judeţean spre cunoaştere sau soluţionare;
-
Centralizarea „Rapoartelor de activitate" pe anul 2013;
-
Raport privind activitatea Serviciului de Coordonare şi Cooperare Instituţională pe anul 2013;
-
Participarea în perioada iulie - august 2014 la cursurile "Profiles International";
-
Întocmirea şi centralizarea fişelor instituţiilor subordonate;
-
Centralizarea fişelor comunelor şi pregătirea acestora în vederea editării;
-
Centralizarea rapoartelor de activitate lunare ale instituţiilor subordonate;
-
Centralizarea evenimentelor organizate de instituțiile subordonate Consiliului Județean;
-
Întocmirea şi editarea Calendarului Evenimentelor 2014;
-
Elaborarea Calendarului Evenimentelor pentru anul 2015;
-
Operare în programul Project Manager;
-
Adrese către instituţiile din subordine spre a comunica Organigrama instituţiei pe anul 2014 inclusiv posturile vacante, probleme de personal, investiţii (probleme privind investiţiile), proiecte, priorităţi pe anul 2015.
-
Actualizarea obiectivelor culturale, de interes turistic, zone de agrement, locuri de cazare şi de servire a mesei din judeţul Satu Mare;
-
Organizarea expoziţiilor de pictură şi sculptură din holul Consiliului Judeţean Satu Mare în colaborare cu Asociaţia Artiştilor Plastici “Casa Creaţiei Sătmărene“;
-
Contactarea şi încheierea de contracte de sponsorizare cu ocazia organizării evenimentului „Ziua Judeţului” şi a Mitingului Aviatic 2014.
-
Informare cu privire la şedinţele de lucru organizate cu instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Satu Mare;
-
Şedinţe cu primarii comunelor;
-
S-a răspuns tuturor solicitărilor făcute de cetăţeni în baza Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, date spre rezolvare compartimentului;
-
Au fost întocmite situaţii financiare şi devize de cheltuieli pentru evenimentele organizate de către Consiliul Judeţean Satu Mare şi date spre coordonarea organizării către compartiment;
-
S-a întocmit centralizatorul "Obiective şi priorităţi pe 2014" – prezentate de toate instituţiile subordonate Consiliului Judeţean;
-
Referate către Direcţia Economică a Consiliului Judeţean Satu Mare privind plata facturilor legate de evenimentele organizate;
-
S-a asigurat secretariatul Comisiei pentru învăţământ, activităţi social-culturale, culte, sport şi tineret, a Consiliului Judeţean Satu Mare;
-
S-au gestionat solicitările de finanţare adresate Comisiei pentru învăţământ, activităţi social-culturale, culte, sport şi tineret a Consiliului Judeţean Satu Mare pe anul 2014;
-
S-au gestionat, împreună cu Direcţia Economică, solicitările de finanţare adresate de către cultele religioase şi pregătirea anexei la proiectul de hotărâre privind sumele alocate pentru completarea fondurilor proprii necesare întreţinerii şi funcţionării unităţilor de cult fără venituri sau cu venituri reduse;
-
Întocmirea centralizatorului "Obiective şi priorităţi 2014, Obiective şi priorităţi propuse pe anul 2015";
-
S-a întocmit situaţia "Vorbitori de limbi străine" din instituţiile subordonate Consiliului Judeţean;
-
Implicarea în gestionarea riscurilor la nivelul Consiliului Judeţean;
-
Încărcarea şi actualizarea bazelor de date pe harta obiectivelor turistice a judeţului Satu Mare;
-
Pregătirea cadourilor şi împărţirea acestora Aparatului de Specialitate al Consiliului Judeţean Satu Mare;
-
Primire colindători şi împărţire cadouri;
-
Distribuire steaguri de 1 Decembrie;
-
Monitorizarea şi coordonarea modului în care unităţile sanitare subordonate Consiliului Judeţean Satu Mare îşi respectă obligaţia legală de a înregistra, stoca, prelucra şi transmite informaţiile legate de activitatea sa, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
-
Solicitarea, primirea, soluţionarea, ordonarea, păstrarea şi arhivarea corespondenţei cu/şi referitoare la unităţile sanitare aflate în subordinea Consiliului Judeţean Satu Mare;
-
Controlul şi verificarea, în teren, a serviciilor de pregătire, preparare şi distribuire zilnică a hranei pentru pacienţii internaţi în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare;
-
Întocmirea Raportului de activitate privind distribuirea zilnică a hranei pentru pacienţii internaţi în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare;
-
Propunerea unor modificări în cadrul reţetarului şi întocmirea acestuia împreună cu personalul specializat din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare;
-
Controlul şi supravegherea reabilitării secţiilor din cadrul spitalelor subordonate Consiliului Judeţean Satu Mare;
-
Participarea, în calitate de reprezentant al Comisiei judeţene pentru asigurarea managementului asistenţei medicale în unităţile sanitare publice cu paturi din judeţul Satu Mare, la Sedinţe ale Consiliilor de administraţie ale spitalelor din subordinea Consiliului Judeţean;
-
Participarea ca secretar al Comisiei de organizare a concursului în vederea ocupării funcţiei de manager pentru Spitalul Orăşenesc Negreşti Oaş, Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare şi Spitalul de Pneumoftiziologie Satu Mare.
-
Participarea în comisie de concurs ocupare post Director Medical la Spitalul de Pneumoftiziologie Satu Mare;
-
Participarea în comisia de verificare a prevederilor OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, emisă ca urmare a plângerii formulate de către Sc Tody Company Exim Srl împotriva Spitalului Orăşenesc Negreşti Oaş.
-
Aplicarea şi centralizarea chestionarelor de satisfacţie a pacienţilor în cadrul Unităţii Primiri Urgenţe Satu Mare;
-
Participarea în vederea implementării standardului ISO 9001/2008 ca parte importantă în acreditarea CONAS a Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare pentru realizarea căreia s-au întreprins următoarele activităţi: aplicarea, centralizarea şi prelucrarea chestionarelor de satisfacţie a pacienţilor în cadrul secţiilor Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare;
-
Inventarierea şi centralizarea aparaturii medicale pe toate secţiile Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare, aflate atât în proprietatea spitalului cât şi în comodat;
-
Analiza dosarelor cu propunerile de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe şi casarea obiectelor de inventar pe anul 2013 la Spitalul de Pneumoftiziologie Satu Mare, Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare, Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Satu Mare (acestea au fost verificate în mai multe rânduri, dar fiind de fiecare dată incorecte şi incomplete au fost astfel returnate instituţiilor);
-
Centralizarea si verificarea plăcuţelor pe secţiile reabilitate, cu sprijinul Consiliului Judeţean Satu Mare, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare.
-
Participarea în comisia de evaluare a Acordului Cadru: “Acord cadru de furnizare echipamente medicale, implicit transport, montaj, punere în funcţiune, testare, instruire personal şi service”.
-
Deplasarea în Germania - Hillscheid în vederea participării la întâlnirile organizate cu posibili investitori, pentru construirea unei clădiri noi pentru extinderea secţiei exterioare Tăşnad;
-
Gestionarea materialelor publicitare şi promovare turistică a judeţului (hărţi, pliante broşuri, ghiduri turistice etc.);
-
Participare ca și Regiune Parteneră la Târgul Internațional de Turism de la Viena, Austria
-
Participare ca și Regiune Parteneră la Târgul Internațional de Turism de la Budapesta, Ungaria
-
Participarea la Târgul Internațional de Turism din București ediția de primăvară și toamnă
-
Deschiderea Centrului Județean de Informare Turistică
-
Editare de materiale de promovare al Județului Satu Mare:
-
Catalog Force Tourism bilingv (RO-EN)
-
Broșura business bilingv (RO-EN)
-
Broșura turism (RO,EN,HU)
-
Album Miting Aviatic 2014
-
Alte materiale de promovare și promoționale (căni branduite cu însemnele județului, semne de carte cu imagini din județ, leporelo, etc.)
-
Tarom Insight
-
Wizz Magazin
-
Activități de documentare privind legislația în domeniu și modul de aplicare;
-
Activitați de documentare la serviciile salvamont Cluj, Maramureș și Bihor;
-
Întocmirea în proiect a Regulamentului de organizare și funcționare a Serviciului Salvamont și a altor documente de funcționare;
-
Participarea la organizarea Festivalului folcloric codrenesc Oțeloaia;
-
Activități de documentare asupra unor lucrări existente privind marcarea traseelor montane;
-
Realizarea unui studiu privind traseele turistice montane necesare a fi propuse spre omologare în zona Luna Șes;
-
Participarea la întocmirea documentației necesare pentru achiziția serviciilor de salvare montană;
-
Analiză cu primarii privind stadiul cheltuirii fondurilor destinate supravegherii video a localităților arondate;
-
Inițierea unui studiu privind nevoile legislative financiare și materiale pentru repunerea în funcțiune a P.T.F. Tarna Mare;
-
Verificarea în teren a traseului marcat TRIUNGHI ROȘU cu baza de pornire Negrești Oaș;
-
Evaluarea ofertelor de preț primite pentru serviciile de salvare montană și solicitarea de clarificări și negocieri de preț.
-
S-a realizat editarea, tipărirea și difuzarea de către Biroul Relația cu Mass-Media, Protocol și Editarea Monitorului Oficial al Județului a unui număr de 75 exemplare din fiecare ediţie a Monitorului Oficial al Judeţului Satu Mare, corespunzător necesităţilor Judeţului Satu Mare.
-
Evidenţa actelor adoptate de Consiliul Judeţean Satu Mare în perioada noiembrie 2013 –noiembrie 2014 şi a celor primite spre publicare în Monitorul Oficial al judeţului într-un registru special, pe categorii de acte;
-
Tehnoredactarea actelor primite spre publicare;
-
Confruntarea între actele originale (în cazul de faţă hotărârile Consiliului Judeţean Satu Mare adoptate în şedintele desfăşurate în perioadele menţionate mai sus, precum şi alte acte emise de consilii locale) şi forma listată rezultată în urma tehnoredactării actelor primite (în formă electronică) spre publicare.
-
În vederea realizării obiectivului specific de asigurare a transparenței decizionale în administrația publică locală, în cursul anului 2014 Biroul Relația cu Mass-Media, Protocol și Editarea Monitorului Oficial al Județului a realizat postarea pe site-ul CJSM a Monitoarelor Oficiale ale Județului și a hotărârilor primite spre publicare, precum și a Calendarului evenimentelor pe anul 2014.
-
Introducerea în baza de date a Consiliului Județean Satu Mare (Lex local) a hotărârilor adoptate de CJSM (anul 2009).
-
Pregătirea de proiecte de hotărâri pentru şedinţele Consiliului Judeţean Satu Mare:
-
Proiectul de hotărâre privind aprobarea unor taxe şi tarife practicate de Consiliul Judeţean Satu Mare şi instituţiile publice subordonate acestuia, în anul fiscal 2015.
-
Proiectul de hotărâre privind cuantumul indemnizațiilor de periculozitate și hrană pentru salvatorii montani;
-
Evenimente organizate:
-
„Unirea Principatelor Române” din 24 ianuarie 2014, împreună cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Instituţia Prefectului Judeţului Satu Mare;
-
„Gala laureaţilor sătmăreni 2013”, ediţia a VII-a, în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare;
-
„Festivalul Vinului”, ediţia a II-a, prin participarea producătorilor de vinuri din județul Satu Mare;
-
„Sâmbra Oilor“, ediţia cu numărul 58, în colaborare Instituţia Prefectului Judeţul Satu Mare, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, Primăria Certeze şi Primăria Negreşti Oaş;
-
„Caravana Culturii Sătmărene”, ediţia a V-a, în colaborare cu următoarele instituţii: Muzeul Judeţean Satu Mare, Filarmonica de Stat „Dinu Lipatti” Satu Mare, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, Biblioteca Judeţeană Satu Mare, Şcoala de Arte Satu Mare, Teatrul de Nord Satu Mare şi Primăriile Ardud, Negreşti Oaş, Livada, Tăşnad, Carei şi Satu Mare;
-
„Zilele Judeţului”, ediţia a II-a, coroborate cu "Ziua porţilor deschise la Consiliul Judeţean Satu Mare", ediţia a V-a şi "Festivalul Mămăligii", în colaborare cu toate instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Satu Mare şi toate primăriile judeţului;
-
„Festivalul Fanfarelor”, ediţia a V-a;
-
„Mitingul Aviatic Satu Mare 2014”, în colaborare cu Aeroclubul României, RA Aeroportul Satu Mare;
-
„Festivalul Cântecului şi Dansului Codrenesc Oţeloaia”, ediţia a 58-a, organizat în colaborare cu Primăria Homoroade şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare;
-
„Festivalul Folcloric al Naţionalităţilor, Bogdand”, în colaborare cu Primăria Bogdand şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare;
-
Organizarea „Zilei Naţionale a României”, în colaborare cu Instituţia Prefectului Judeţului Satu Mare şi Primăria Municipiului Satu Mare;
-
Comemorarea „Eroilor Revoluţiei” în data de 22 decembrie 2014 eveniment organizat în colaborare cu Prefectura Judeţului Satu Mare şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare;
-
Organizarea pe platoul din Piaţa 25 Octombrie a Revelionului 2015, în colaborare cu Primăria Municipiului Satu Mare, o formulă inedită de a petrece în stradă.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/raportul-presedintelui-consiliului-judeean-satu-mare-pentru-an.html?page=6
|
- pentru Certificate de Urbanism 128
|
- pentru Certificate de Urbanism 128 - pentru Autorizaţii de Construire 53
- Nota de fundamentare a Comisiei tehnice judeţene de amenajare
a teritoriului şi de urbanism 13
- Avize de oportunitate 12
- Avize Consiliul Judeţean 22
- Regularizarea taxei pentru autorizaţii de construire 3
Corespunzător acestor acte de autoritate publică emise s-au încasat la bugetul propriu al Consiliului Judeţean următoarele sume :
- Taxă Certificat de Urbanism 7.521,87 lei
- Taxă Autorizaţie de Construire 111.481,61 lei
- Taxa Aviz Structura de Specialitate
- pentru Certificate de Urbanism 1.920,00 lei
- pentru Autorizaţii de Construire 795,00 lei
- Taxă Nota de fundamentare Comisia de Urbanism 7044,55 lei
- Taxa Aviz de oportunitate 3.000,00 lei
- Taxa Aviz Consiliul judeţean 4000,00 lei
- Regularizări taxă autorizaţii 443,58 lei
______________________
Total 136.206,61 lei
Trebuie menţionat faptul că majoritatea solicitanţilor autorizaţiilor de construire (60%) emise de preşedintele consiliului judeţean sunt instituţii publice, acestea fiind scutite de taxă.
Stadiul elaborării P.U.G-urilor localităţilor
Stadiul elaborării PUG-urilor pentru cele 65 uat-uri din judeţ este următorul:
53 uat cu PUG aprobat în consiliul local, din care:
mun. 1 (Satu Mare)
oraşe 2 (Tăşnad, Negreşti Oaş)
comune 50
4 uat cu PUG în curs de avizare din care:
mun. 1 (Carei)
oraşe 1 (Livada)
comune 2 (Apa, Pişcolt)
8 uat fără PUG în execuţie sau fără contract actualizat, din care:
oraşe 1(Ardud)
comune 7 (Acâş, Călineşti Oaş, Homoroade, Oraşu Nou, Racşa, Terebeşti, Târşolţ)
Comisia Tehnică Judeţeană de Amenajare a Teritoriului şi de Urbanism
Comisia tehnică judeţeană de amenajare a teritoriului şi de urbanism este un organism cu rol consultativ care asigură fundamentarea tehnică de specialitate în vederea luării deciziilor şi emiterii avizului arhitectului-şef.
Comisia a fost reorganizată în conformitate cu noile prevederi ale Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 7 din 2 februarie 2011, componenţa şi Regulamentul de Funcţionare al acesteia fiind aprobate prin Hotărârea nr. 166/30.09.2011 a Consiliului Judeţean Satu Mare, modificată prin Hotărârea nr.197/ 17.12.2014 a Consiliului Judeţean Satu Mare.
În anul 2014 în cele 6 şedinţe, comisia a analizat 16 documentaţii de amenajare a teritoriului sau de urbanism şi a emis 13 note care fundamentează avizul arhitectului şef al judeţului sau, după caz, al arhitectului şef al comunelor în care este organizată structură de specialitate.
Baze de date, studii de amenajare a teritoriului şi de urbanism
În activitatea structurii se utilizează informaţii, date, indicatori şi reglementări specifice conţinute în următoarele studii de interes judeţean:
PUG-urile localităţilor (inclusiv PUZ-urile aprobate ulterior aprobării PUG-urilor)
PATJ Satu Mare secţiunile:
- „studiu general de trafic rutier în judeţ”, aprobat cu H.C.J. nr. 36/2001
- „apa”, aprobat cu H.C.J. nr. 9/2007
- „zone de risc natural”, aprobat cu H.C.J. nr. 28/2007
- „resurse naturale” (ape minerale, ape termale, roci utile)
- „arii naturale protejate”, aprobat cu H.C.J. nr. 153/2005
- zone antropice protejate (monumente istorice şi situri arheologice) cf. Legea nr. 422/2011
- baze de date privind reţele magistrale de transport (gaze, electrice, apă, telecomunicaţii)
- baze de date privind reţeaua de drumuri publice naţionale, judeţene şi comunale
- studiu de traseu şi Studiu de Fezabilitate pentru Drum Expres Petea – Satu Mare - Baia Mare (predat în baza cf. HCJ SM 8 / 2007 către CNADR)
- documentaţiile privind hărţile detaliate de risc la alunecări de teren, inclusiv studiile de fezabilitate aferente, realizate pentru amplasamentele afectate din comunele Bogdand, Hodod, Bârsău, Călineşti Oaş şi Racşa.
Bazele de date gestionate de structura arhitect şef dezvoltate începând cu anul 2000 pe platforma CADMOS în format tip GIS (4,4 GB în cca. 1000 fişiere) cuprind:
-
harta index a judeţului reactualizată după ortofotoplanuri legată în coordonate STEREO 1970, scara 1:5.000
-
PUG-uri (piese desenate şi scrise) aprobate pentru 57 uat
-
PUZ-uri aprobate ulterior aprobării PUG
-
12 secţiuni de specialitate ale PATJ aprobate prin HCJ
-
aplicaţii integrate de baze de date alfanumerice privind uat-urile, drumurile, folosinţele terenurilor intravilane şi extravilane, etc: (bilanţuri, rapoarte grafice, ortofotoplanuri)
-
aplicaţie pentru emiterea automată a certificatelor de urbanism şi evidenţa acestora
-
aplicaţie pentru calculul automat al bilanţurilor teritoriale
-
aplicaţie pentru adiţionarea la hartă a ortofotoplanurilor
În anul 2014 nu au fost alocate fonduri pentru reactualizarea bazelor de date ale teritoriului şi comunelor judeţului gestionate pe platforma Cadmos.
-
-
-
Informarea publicului, transparenţă
În aplicarea Ordinului nr. 2701 al MDRT din 30 decembrie 2010 prin Hotărârea Consiliului Judeţean Satu Mare nr. 48 din 28.03.2011a fost aprobat Regulamentul local privind implicarea publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului, regulament care se aplică tuturor documentaţiilor de amenajare a teritoriului care se elaborează sau se revizuiesc / reactualizează pentru o zonă de studiu situată în teritoriul administrativ al judeţului.
În anul 2014 în conformitate cu regulamentele locale de implicare a publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism personalul structurii a coordonat derularea procedurilor de informare a publicului în legătură cu 9 documentaţii de urbanism derulate în comunele în care nu sunt constituite structuri de specialitate.
De asemenea, lunar, personalul structurii asigură transparenţa decizională şi informează publicul interesat prin publicarea pe site-ul Consiliului Judeţean a listelor actelor de autoritate publică emise. În conformitate cu legea, persoanelor interesate li se asigură la cerere consultarea documentaţiilor la sediul structurii.
În cursul anului 2014 s-a răspuns unui număr de 32 de solicitări scrise de informaţii.
Menţionăm că în 2014 la adresa structurii a fost depusa o singura reclamatie, care a fost solutionata.
Compartimentul GIS, Informatică
Activitatea Compartimentului GIS, Informatică pe anul 2014 s-a concretizat în principal prin următoarele aspecte:
Operații de instalare și întreținere a calculatoarelor (instalări/reinstalări imprimante, instalare/reinstalare Lex, Registratură, devirusat calculatoare, etc.) și a rețelei;
Asistență de specialitate pentru personalul Consiliului Județean și consilierii județeni;
Verificarea actualizării zilnice a Lex-ului, actualizarea bazei de date a modulului Acte Interne din cadrul aplicației Lex;
Actualizarea bazei de date a portalului WEB a Consiliului Județean Satu Mare și verificarea zilnică a acestuia;
S-au publicat comunicate de presă primite de la Biroul Resurse Umane, Salarizare, Direcția Juridică și relații cu consilierii (unele publicate și în limba maghiară, ex: comunicatul ședințelor Consiliului Județean Satu Mare), Direcția Economică, Direcția Tehnică, Direcția Arhitect Șef, Direcția de Dezvoltare Regională din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Satu Mare;
S-au publicat comunicate de presă primite de la instituții subordonate Consiliului Județean Satu Mare, ex. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Satu Mare, Serviciul Public de Administrare a Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor din județul Satu Mare;
S-au publicat un număr de 204 hotărâri emise de Consiliului Județean Satu Mare în limba română, dintre acestea 189 de hotărâri au fost traduse în limba maghiară;
Sau publicat proiecte de hotărâri ale Consiliului Județean Satu Mare emise în această perioadă cu anexele aferente, împreună cu Expunerile de motive și Rapoartele de specialitate;
S-au publicat Procesele Verbale și Minutele ședințelor Consiliului Județean Satu Mare;
S-au publicat informații legate de declarațiile de avere și declarațiile de interese ale consilierilor județeni;
S-au actualizat paginile web aferente bilanțului și situației privind execuția bugetului propriu de venituri și cheltuieli al județului Satu Mare pe anul 2014 inclusiv raportările aferente legii nr. 273/2006;
S-a publicat raportul privind transparența decizională conform legii 52/2003, raportul de evaluare conform Legii 544/2001 precum și raportul Președintelui;
S-au actualizat documente privind stadiul elaborării și avizării/aprobării planurilor urbanistice generale, certificatele de urbanism eliberate, autorizațiile de construire eliberate, documentațiile de urbanism avizate, planurile urbanistice generale avizate, programul Comisiei Tehnice Județene de ATU 2014;
S-au instruit persoane responsabile cu actualizarea permanentă a site-ului Consiliului Județean Satu Mare din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Satu Mare, conform dispoziției emise de Președintele Consiliului Județean Satu Mare;
S-a asigurat suportul tehnic privind Harta Investițiilor județului Satu Mare;
S-au întocmit Referate de necesitate pe baza Ofertelor de Preț pentru diferite servicii, respectiv produse necesare pentru buna desfășurare a Compartimentului și a Consiliului Județean Satu Mare;
S-au întocmit Procese Verbale de recepție , respectiv predare-primire de servicii/produse cu diferiți furnizori;
S-a întocmit Raportul anual pe anul 2014 referitor la utilizarea produselor tehnologiei informației și comunicațiilor în Administrația Publică, depus la Institutul Național de Statistică;
S-au întocmit diverse situații și raportări solicitate de Direcția Economică, Direcția Juridică;
S-au creat adrese de [email protected] (având scop profesional) pentru toți angajații Consiliului Județean Satu Mare, consilieri județeni, instituții subordonate Consiliului Județean Satu Mare;
S-a implementat sistemul de control acces in clădirea Consiliului Județean Satu Mare;
Alte activități specifice IT.
DIRECŢIA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ
Direcţia Dezvoltare Regională din cadrul Consiliului Judeţean Satu Mare îşi asumă rolul de a susţine eforturile de dezvoltare ale judeţului Satu Mare, prin iniţierea de proiecte strategice, elaborarea de documente de programare, care să reflecte priorităţile şi problemele specifice judeţului, în concordanţă cu strategia de dezvoltare la nivel regional/naţional/european.
-
ORGANIZAREA ŞI ATRIBUŢIILE DIRECŢIEI DEZVOLTARE REGIONALĂ
Conform organigramei aprobate de Consiliul Judeţean Satu Mare, Direcţia Dezvoltare Regională are următoarea structură:
1. Serviciul Managementul Proiectelor
2. Serviciul Monitorizare
2.1 Compartimentul Monitorizare
2.2 Unitatea judeţeană pentru monitorizarea serviciilor de utilităţi publice
Direcţia Dezvoltare Regională, a îndeplinit următoarele atribuţii şi responsabilităţi generale:
-
a coordonat managementul proiectelor, constând în planificarea, organizarea, gestionarea şi controlul sarcinilor şi resurselor în vederea atingerii obiectivelor stabilite în cadrul proiectelor;
-
a acordat la cerere, asistenţă tehnică de specialitate consiliilor locale şi aparatului de specialitate al primăriilor, asociaţiilor microregionale, unităţilor subordonate Consiliului Judeţean;
-
şi-a însuşit procedurile specifice Uniunii Europene privind politica de dezvoltare regională şi în special procedurile care fac referire la instrumentele structurale;
-
a asigurat reprezentarea judeţului în forurile decizionale ale Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Ungaria şi ale Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina, finanţate prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat;
-
a asigurat elaborarea proiectelor de hotărâre ce urmau a fi supuse dezbaterii comisiilor de specialitate şi a Consiliului Judeţean;
-
a verificat şi avizat din punct de vedere juridic documentele elaborate în cadrul direcţiei;
-
a asigurat redactarea corespondenţei internaţionale şi legătura cu organismele europene şi internaţionale, din a căror componenţă face parte şi Judeţul Satu Mare (ex. ARE, AIRF);
-
a asigurat secretariatul tehnic pentru Comisia de dezvoltare regională, cooperare internă şi internaţională, parteneriate interne şi internaţionale;
-
a asigurat secretariatul tehnic al Comisiei pentru protecţia mediului, turism şi agricultură;
-
a asigurat reprezentarea Consiliului Judeţean la diferite seminarii, simpozioane, şedinţe sau comisii în limita competenţelor şi în baza mandatului oferit de preşedintele Consiliului Judeţean;
-
a contribuit la dezvoltarea relaţiilor de colaborare interregionale;
-
a asigurat mediatizarea activităţilor direcţiei (lansarea unui program, obţinerea finanţării unui proiect, stadiul implementării proiectelor);
-
în cazul procedurilor de achiziţie publică iniţiate de direcţie, a întocmit documentaţia de atribuire, nota privind determinarea valorii estimate, fără TVA, nota pentru stabilirea cerinţelor minime de calificare referitoare la capacitatea tehnică şi/sau profesională, nota justificativă privind stabilirea criteriului de atribuire, nota justificativă privind aplicarea procedurii de cerere de oferte sau a altei proceduri (dacă a fost cazul), referatul pentru aprobarea documentaţiei de atribuire, şi le-a înaintat către Direcția Achiziţii Publice din cadrul Consiliului Judeţean;
-
a verificat existenţa dovezii sursei de finanţare (filă de buget etc.), a identificat poziţia în Programul anual al achiziţiilor publice;
-
a întocmit notele justificative în cazul aplicării unei proceduri care a constituit excepţie de la regula de atribuire şi anume: în cazul dialogului competitiv, negocierea şi cererea de oferte (dacă a fost cazul) şi referatul pentru aprobarea documentaţiei de atribuire;
-
a participat în comisii de evaluare sau recepţie;
-
a monitorizat proiectele la nivel judeţean depuse, sau finanţate din fonduri europene sau guvernamentale;
-
a monitorizat serviciile comunitare de utilităţi publice;
-
a monitorizat proiectele de infrastructură de mediu la nivel judeţean, asigurând colaborarea permanentă cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare;
-
a identificat propunerile pentru obiectivele Programului de dezvoltare economică şi socială a judeţului Satu Mare şi a elaborat raportul privind realizarea acestor obiective;
-
a realizat baza de date privind lucrările de electrificare necesare la nivelul judeţului nostru;
-
a inventariat obiectivele de investiţii care pot face obiectul Programului Naţional de Dezvoltare Locală aprobat prin O.U.G.28/2013, a monitorizat proiectele aprobate şi finanţate prin acest program;
-
a implementat Sistemul de Control Intern/ Managerial la nivelul Direcţiei Dezvoltare Regională.
-
SERVICIUL MANAGEMENTUL PROIECTELOR a îndeplinit următoarele atribuţii şi responsabilităţi evidenţiate în fişele posturilor după cum urmează:
-
a identificat surse de finanţare pentru proiectele de interes judeţean şi regional;
-
a elaborat proiecte pentru finanţare din diferite programe, ţinând cont de priorităţile judeţului în concordanţă cu Politica de Dezvoltare Regională, în vederea atragerii de surse financiare nerambursabile în scopul dezvoltării judeţului;
-
a identificat posibilităţi de colaborare cu alte regiuni în domenii de interes reciproc pentru promovarea programelor/proiectelor regionale şi a promovat în parteneriat, proiecte de interes regional şi local;
-
a propus Consiliului Judeţean, încheierea de protocoale, convenţii, acte de înfrăţire, parteneriate, programe comune;
-
a analizat propunerile de cooperare sau asociere cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, în vederea promovării unor interese comune, întocmind proiecte de hotărâre ce au fost înaintate spre aprobare Consiliului Judeţean;
-
a întocmit şi înaintat spre aprobare Consiliului Judeţean documentaţia privind cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;
-
a asigurat relaţiile informaţionale şi de consultanţă cu ministerele, autorităţile de management, organismele intermediare şi alte structuri guvernamentale responsabile de gestionarea fondurilor nerambursabile externe şi interne aferente proiectelor pentru care serviciul a asigurat managementul proiectelor;
-
a elaborat propuneri de proiecte şi de acţiuni oportune, în contextul cooperării transfrontaliere, a participat la acţiunile de cooperare transfrontalieră iniţiate de alte părţi;
-
a asigurat informarea Consiliului Judeţean cu privire la calendarul activităţilor forumurilor europene, oportunităţilor de participare la programe, protocoale de cooperare externă, parteneriate, programe de cooperare interregională la care Consiliul Judeţean este sau poate fi parte;
-
a asigurat informarea, documentarea şi pregătirea participării reprezentanţilor Consiliului Judeţean la acţiunile desfăşurate în cadrul acţiunilor de cooperare externă precum şi în cadrul organismelor internaţionale în care fac parte, precum şi la seminarii, conferinţe, simpozioane în domeniul cooperării internaţionale;
-
a acordat sprijin Autorităţilor de Management şi Organismelor Intermediare responsabile cu implementarea tehnică şi financiară a Programelor Operaţionale în activitatea de promovare la nivel local a oportunităţilor de finanţare din instrumentele structurale şi în cea de implementare a proiectelor;
-
a colaborat cu Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în toate problemele şi aspectele referitoare atât la politica de dezvoltare regională cât şi la proiectele aflate în implementare;
-
a participat la schimburi de experienţă în regiuni din ţară şi din statele membre ale Uniunii Europene în vederea prezentării şi promovării unor programe/proiecte de dezvoltare;
-
a menţinut şi dezvoltat relaţii permanente, funcţionale cu organismele Uniunii Europene şi alte instituţii comunitare, asigurând reprezentarea şi punerea în valoare a intereselor judeţului şi comunităţilor locale;
-
a implementat proiecte cu finanţare din fonduri nerambursabile, fonduri guvernamentale conform prevederilor contractelor de finanţare semnate de Consiliul Judeţean şi Autorităţile Finanţatoare;
-
a realizat documentaţii pentru procedurile de achiziţii, iniţiate de Direcţia dezvoltare regională;
-
a asigurat membri în Comisii de evaluare a ofertelor;
-
a îndeplinit alte atribuţii din domeniul propriu de activitate, încredinţate de conducerea Consiliului Judeţean.
-
SERVICIUL MONITORIZARE
2.1 COMPARTIMENTUL MONITORIZARE a îndeplinit următoarele atribuţii şi responsabilităţi evidenţiate în fişele posturilor după cum urmează:
-
a monitorizat proiectele la nivel judeţean depuse, sau finanţate prin Programe guvernamentale;
-
a implementat şi monitorizat proiecte de dezvoltare judeţeană, finanţate din fonduri europene;
-
a centralizat previzionarea fluxului de numerar pentru proiectele cu finanţare europeană aflate în implementare;
-
a asigurat realizarea şi actualizarea bazei de date privind proiectele aflate în diverse stadii de promovare, evaluare sau implementare, în care e implicat Consiliul Judeţean;
-
a reprezentat Consiliul Judeţean Satu Mare în Comisii de evaluare a ofertelor depuse pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, organizate de instituţii subordonate/Regii autonome;
-
a inventariat Strategiile de dezvoltare locală pentru perioada 2014-2020, pentru Unitățile Administrativ Teritoriale din județul nostru;
-
a asigurat sprijin în elaborarea strategiilor la nivelul comunelor şi oraşelor din judeţ şi a planurilor de implementare aferente acestora, pentru autorităţile administraţiei publice locale implicate;
-
a inventariat parcurile industriale, parcurile tehnologice, incubatoarele de afaceri de pe raza Unităților Administrativ Teritoriale a județului nostru;
-
a asigurat traducerea corespondenţei din/în limbile germană, engleză, maghiară şi a însoţit delegaţiile străine cînd a fost cazul;
-
a elaborat documente pentru şedintele de consiliu judeţean;
-
a asigurat monitorizarea informaţiilor apărute în presa locală, referitoare la activitatea direcţiei, sau referitoare la lansările de programe finanţate din fondurile structurale;
-
a îndeplinit atribuţii din domeniul propriu de activitate, încredinţate de conducerea Consiliului Judeţean.
2.2 UNITATEA JUDEŢEANĂ PENTRU MONITORIZAREA SERVICIILOR DE UTILITĂŢI PUBLICE a îndeplinit următoarele atribuţii şi responsabilităţi evidenţiate în fişele posturilor după cum urmează:
-
a monitorizat serviciile comunitare de utilităţi publice;
-
a realizat anual şi a transmis către Instituţia Prefectului, Raportul privind Propunerile în vederea întocmirii Programului de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Satu Mare;
-
a monitorizat şi actualizat Programul de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Satu Mare, al cărui stadiu de realizare s-a raportat trimestrial către Instituţia Prefectului;
-
a monitorizat proiectele de infrastructură de mediu, raportând lunar situaţia la Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare;
-
a elaborat materiale cu ocazia revizuirii Planului Local de Acţiune pentru Mediu, la solicitarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Satu Mare;
-
a asigurat reprezentarea Consiliului Judeţean la diferite seminarii, simpozioane, şedinţe sau grupuri de lucru organizate în domeniul protecţiei mediului, în limita competenţelor şi în baza mandatului oferit de Preşedintele Consiliului Judeţean;
-
a monitorizat proiectele la nivel judeţean depuse, sau finanţate prin diverse Programe guvernamentale;
-
a inventariat obiectivele de investiţii care pot face obiectul Programului Naţional de Dezvoltare Locală aprobat prin O.U.G 28/2013, a monitorizat proiectele aprobate şi finanţate prin acest program;
-
a colaborat la implementarea proiectelor de dezvoltare judeţeană, finanţate din fonduri europene;
-
a asigurat realizarea şi actualizarea bazei de date privind proiectele în care este implicat Consiliul Judeţean, aflate în diverse stadii de promovare, evaluare sau implementare;
-
a realizat baza de date privind lucrările de electrificare necesare la nivelul judeţului nostru;
-
a realizat documentele necesare implementării Sistemului de Control Managerial la nivelul Direcţiei Dezvoltare Regională;
-
a îndeplinit atribuţii din domeniul propriu de activitate, încredinţate de conducerea Consiliului Judeţean.
2.BILANŢUL ACTIVITĂŢII DIRECŢIEI DEZVOLTARE REGIONALĂ
PE ANUL 2014
Bilanţul activităţii Direcţiei Dezvoltare Regională pe anul 2014, se concretizează în următoarele proiecte aflate în diverse stadii după cum urmează:
I.PROIECTE AFLATE ÎN IMPLEMENTARE ÎN ANUL 2014
1.Modernizarea infrastructurii drumurilor judeţene în judeţul Satu Mare – DJ 109 L, Negreşti Oaş – Turţ
Programul de finanţare: Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale, Domeniul Major de Intervenţie 2.1. – Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane - inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură.
Contract de finanţare: semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului prin Agenţia de Dezvoltare Regională Nord –Vest, Nr. 124 din 11.04.2009
Durata contractului de finanţare: 11.04.2009 - 11.06.2015
Beneficiar: Unitatea Administrativ – Teritorială Judeţul Satu Mare
Obiective: Prin acest proiect se urmăreşte îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii populaţiei şi bunurilor în judeţul Satu Mare prin modernizarea infrastructurii judeţene de transport rutier, în vederea sprijinirii dezvoltării economice durabile. Proiectul are ca şi obiectiv modernizarea drumului judeţean DJ 109 L, pe o lungime totală de 28,4 km pe două tronsoane care sunt într-o stare mai degradată.
Valoare totală a proiectului: 62.897.184,26 Lei
2. Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi
Programul de finanţare: Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Fondul Global de Mediu şi fonduri locale.
Convenţie de Colaborare: semnată între Ministerul Mediului si Pădurilor, Unitatea de Management al Proiectului ,,Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” şi Consiliul Judeţean Satu Mare Nr.10 din 26.03.2009
Durata Convenţiei de Colaborare: 26.03.2009 - 30.11.2015
Obiective: Promovarea unui sistem eficient de gospodărire a gunoiului de grajd provenit de la creşterea animalelor în localităţile rurale precum şi a deşeurilor organice din gospodării, prin realizarea de investiţii la nivel de comună şi furnizarea de echipamente pentru colectare şi compostare, realizarea de investiţii privind canalizarea şi epurarea apelor uzate, plantarea de perdele forestiere de protecţie, promovarea de practici agricole prietenoase mediului.
Valoare totală a proiectului: 3.681.381,56 Euro
3. Pe două roţi între Turulung şi Magosliget
Programul de finanţare: Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria România 2007 - 2013, Axa prioritatea 1, Îmbunătăţirea condiţiilor cheie pentru dezvoltarea durabilă comună a zonei de cooperare, Domeniul Major de Intervenţie: 1.1. Îmbunătăţirea facilităţilor de transport transfrontalier
Contract de finanţare: s-a semnat contractul de finanţare cu Agenţia Naţională de Dezvoltare Ungaria, cod HURO/1101/015
Durata contractului de finanţare: 15.12.2012 - 30.09.2015
Obiective: Realizarea unei piste pentru ciclişti, pe digul sudic al râului Tur, între Turulung şi graniţa de stat cu Ungaria, ce se va continua pe teritoriul Ungariei şi va realiza o legătură cu o magistrală ciclistă prevăzută de-a lungul râului Tisa.
Valoare totală a proiectului: 4.692.009 Euro cu TVA
2.269.128 Euro (partea română)
4. Adaptabilitate - Şansa la o viaţă activă
Programul de finanţare: Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară 6. "Promovarea incluziunii sociale" Domeniul major de intervenţie 6.2. "Îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii".
Contract de finanţare: numărul de identificare al contractului POSDRU/120/6.2/G/124215, Nr. de înregistrare OIPOSDRU 3605/28.06.2013
Durata contractului de finanţare: 01.07.2013 - 31.03.2015
Valoarea totală proiect: 1.787.351,5 Lei
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/internet-i-internet-provin-din-mpreunarea-artificial-i-parial.html#Acces_la_un_ruter__(sau_modem__ADSL_)_conectat_la_rețeaua_fixă_de_telefonie_sau_de_ADSL
|
Internet și internet provin din împreunarea artificială și parțială a două cuvinteenglezești: inter
|
Resurse bibliografice
http://www.cisco.com/web/RO/news/2010/23092010.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet
http://filmedocumentare.com/download-adevarata-poveste-a-internetului/
http://www.youtube.com/watch?v=0eUeL3n7fDs&feature=related
http://www.scientia.ro/tehnologie/96-internet/2331-ghid-internet-transferul-informatiilor-2.html
Internet ieri și azi
Termenii Internet și internet provin din împreunarea artificială și parțială a două cuvinteenglezești: interconnected = interconectat și network = rețea.
Sensurile celor 2 termeni sunt strâns înrudite, în funcție de context:
-
Substantivul propriu „Internet” (scris cu majusculă) desemnează o rețea mondială unitară de calculatoare și alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conform protocoalelor (regulilor) de comunicare „Transmission Control Protocol” și „Internet Protocol”, numite împreună „stiva TCP/IP”. Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenția pentru Proiecte de Cercetare Înaintate de Apărare - a Ministerului Apărării,Department of Defense sau DoD din SUA (Defence Advanced Research Projects Agency, en:DARPA) a creat prima rețea de computere interconectate sub numeleARPAnet.
Super-rețeaua Internet din zilele noastre, care de mult a împânzit întreg globul pământesc, a rezultat din extinderea permanentă a acestei rețele inițiale Arpanet. Azi pe glob există un singur Internet, care însă este uriaș; el oferă utilizatorilor săi o multitudine de informații și servicii precum e-mail, www, FTP, Găzduire web (web hosting) și multe altele, unele dintre ele fiind numai contra cost.
Termenul „Internet” nu trebuie confundat cu serviciul internetic World Wide Web (www). Acesta este doar unul din multele servicii oferite pe Internet, vezi secțiunea „Aplicații Internet” mai jos.
-
Substantivul comun „internet” (scris cu minusculă) desemnează rețele speciale ce interconectează 2 sau mai multe rețele autonome aflate la mare depărtare unele față de altele. Un exemplu de 2 rețele mari, interconectate printr-un internet pentru care folosința acestui nume este justificată: rețelele SIPRNet și FidoNet. Rețelele de tip internet nu trebuie confundate cu super-rețeaua „Internet” de mai sus.
Restul acestui articol se ocupă numai de Internet - super-rețeaua unică de răspândire mondială.
Utilizare
Potrivit unui comunicat de presă al fundației ECDL în 2008 aproximativ 83 % din populația globală nu folosea Internetul [1].
Potrivit unui studiu întocmit de firma de cercetare on-line InternetWorldStats, în noiembrie 2007 rata de penetrare a Internetului înRomânia a atins nivelul de 31,4 % din totalul populației, estimată la 22,27 milioane de locuitori[2], iar numărul de conexiuni broadbandera de 1.769.300 [3].
Între 2007 - 2011 numărul conexiunilor la Internet în gospodăriile românești a crescut de la 22 % la 47 %; cifrele corespunzătoare la nivelul Uniunii Europene au fost 54 % și 73 %.[4].
[modificare]Caracteristici tehnice
În ziua de astăzi Internetul este susținut și întreținut de o mulțime de firme comerciale. El se bazează pe specificații tehnice foarte detaliate, ca de exemplu pe așa-numitele „protocoale de comunicație”, care descriu toate regulile și protocoalele de transmitere a datelor în această rețea. Vezi și articolul despre Modelul de Referință OSI.
Protocoalele fundamentale ale Internetului, care asigură interoperabilitatea între orice două calculatoare sau aparate inteligente care le implementează, sunt Internet Protocol (IP), Transmission Control Protocol (TCP) și User Datagram Protocol (UDP).
Aceste trei protocoale reprezintă însă doar o parte din nivelul de bază al sistemului de protocoale Internet, care mai include și protocoale de control si aplicative, cum ar fi: DNS, PPP, SLIP, ICMP, POP3, IMAP, SMTP, HTTP, HTTPS, SSH, Telnet, FTP, LDAP,SSL, WAP și SIP.
Din cauza multelor fuziuni dintre companiile de telefonie și cele de Internet (Internet Service Providers, prescurtat ISP) au apărut o serie de probleme în sensul că sarcinile acestora nu erau clar delimitate.
Rețeaua regională a ISP-ului este formată prin interconectarea ruterelor din diverse orașe pe care le deservește compania. Dacă pachetul este destinat unui calculator-gazdă deservit direct de către rețeaua ISP, pachetul va fi livrat direct lui. Altfel el este predat mai departe operatorului (firmei) care furnizează companiei ISP servicii de comunicare prin backbone-ul rețelei. (In engleză backboneînseamnă in general șira spinării, iar în informatică înseamnă rețeaua de bază pentru interconectarea rețelelor). În partea superioară a acestei ierarhii se găsesc operatorii principali de la nivelul backbone-ului rețelei, companii cum ar fi AT&T sau SPRINT. Aceștia răspund de backbone-uri mari cu mii de rutere conectate prin fibră optică, cu bandă largă de transfer.
Corporațiile și firmele de hosting utilizează așa-numitele „ferme” de servere rapide (= multe servere, situate eventual în aceeași sală sau clădire), conectate direct la backbone. Operatorii încurajază pe clienții lor să folosească această conectare directă prin închirierea de spațiu în rack-uri = dulapuri speciale standardizate pentru echipamentul clientului, care se află în aceeași cameră cu ruterul, conducând la conexiuni scurte și rapide între fermele de servere și backbone-ul rețelei.
Dacă un pachet trimis în backbone este destinat unui ISP sau unei companii deservite de aceeași coloană, el este transmis celui mai apropiat ruter. Pentru a permite pachetelor să treacă dintr-un backbone în altul, acestea sunt conectate în NAP-uri (Network Access Point). În principiu un NAP este o sală plină cu rutere, cel puțin unul pentru fiecare backbone conectat. O rețea locală conectează toate aceste rutere astfel încât pachetele să poată fi retransmise rapid din orice coloană în orice alta. În afară de conectarea în NAP-uri,backbone-urile de dimensiuni mari au numeroase conexiuni directe între ruterele lor, tehnică numită conectare privată (private peering).
Unul dintre paradoxurile Internetului este acela că ISP-urile, care se află în competiție între ele pentru câștigarea de clienți, cooperează în realizarea de conectări private și întreținerea Internetului.
Termeni înrudiți cu „Internet” și „internet”:
-
intranet: o rețea particulară cu principii de funcționare similare cu cele ale Internetului, dar cu acces restrâns - de exemplu intranetul sau intraneturile unei companii particulare, la care primesc acces numai angajații companiei. Intraneturile sunt de obicei separate de Internet.
-
extranet: un intranet particular al unei companii, la care însă au acces (măcar parțial) și anumite persoane sau grupe externe autorizate din alte companii, ca de exemplu de la firme furnizoare sau firme cliente. Accesul la extraneturi are loc de obicei prin intermediul Internetului.
[modificare]Accesul la Internet
Există un șir întreg de metode de cuplare fizică a unui calculator sau aparat „inteligent” (smart) la Internet.
[modificare]Acces prin linie de telefon fixă
Accesul unui utilizator la Internet prin intermediul rețelei de telefon analogice fixe tradițioale: utilizatorul unui calculator cheamă programul de comunicație necesar, care mai întâi se conectează la modem. Modemul este o componentă a calculatorului care convertește semnalele digitale (de transmis) în semnale analogice, care pot circula în rețeaua telefonică. Apoi modemul „formează” numărul de telefon al unui furnizor de servicii Internet - ISP. Semnalele modulate (de fapt datele) sunt transferate la punctul de livrare (Point Of Presence, POP) al ISP-ului, unde sunt preluate din sistemul telefonic și transferate în rețeaua regională de Internet a ISP-ului. Din acest punct sistemul este în întregime digital și se bazează pe comutarea de pachete (packet switching); în acest sistem de transmisie informația care trebuie transmisă este "mărunțită" în multe pachete mici, care sunt apoi transmise la destinație în mod independent unele de altele și chiar pe căi diferite; sigur că la destinație pachetele trebuiesc reasamblate în ordinea corectă.
Pe lângă utilizarea rețelei fixe publice acceași tehnică se poate folosi și pe linii fixe dedicate (închiriate).
Acest tip de acces a rămas în urmă ca viteză și siguranță în funcționare și nu se mai utilizează aproape deloc.
Acces la un ruter (sau modem ADSL) conectat la rețeaua fixă de telefonie sau de ADSL
Legătura de la placa de rețea (NIC) din computerul local la ruter se poate face:
-
printr-un fir, sau și
-
fără fir (wireless); atunci NIC leagă prin radio la un așa-numit Active Point sau Hotspot integrat în ruter, legătură bazată pe tehnicaWi-Fi sau altele (WLAN).
Acces printr-un controler de comunicații dedicat
Acces prin rețele de telefonie celulară, mobilă (GSM)
Legătură prin radio, de la un telefon celular de tip smartphone, de la un calculator portabil sau, mai general, de la un dispozitiv Internet mobil la antena celulară terestră, utilizând tehnicile GSM sau UMTS.
Acces prin rețeaua de cablu
Altele
Pe anumite domenii speciale se fac încă experimentări: prin rețeaua de curent electric; prin rețeaua de transporturi a căilor ferate ș.a.
Istoric
Punctul de pornire în dezvoltarea Internetului a fost rivalitatea între cele două mari puteri ale secolului al XX-lea: Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică. În 1957, URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) lansează în spațiul cosmic primul satelit artificial al Pământului denumit Sputnik. Acest fapt a declanșat o îngrijorare deosebită în Statele Unite ale Americii, astfel președintele Eisenhower înființează o agenție specială subordonată Pentagonului: Advanced Research Projects Agency (www.darpa.mil). Această agenție a Ministerului de Apărare (Department of Defense, prescurtat DOD) este condusă de oameni de știință, are o birocrație redusă, și are ca misiune: „Menținerea superiorității tehnologice a armatei Statelor Unite și prevenirea surprizei tehnologice în domeniul securității naționale prin sponsorizarea celor mai noi și revoluționare descoperiri științifice și prin investirea de fonduri teoretic nelimitate pentru realizarea unei legături între cercetarea științifică și implementarea tehnologică militară a acesteia.”[necesită citare]
În 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, al cărui nume va fi asociat cu inteligența artificială, găsește soluția de a conecta mai multe terminale la un singur calculator central: time-sharing (partajarea timpului). Aceasta este o modalitate de lucru în care mai multe aplicații (programe de calculator) solicită acces concurențial la o resursă (fizică sau logică), prin care fiecărei aplicații i se alocă un anumit timp pentru folosirea resursei solicitate. Apărând apoi primele calculatoare în marile universități se pune problema interconectării acestora. Cercetătorul Lawrence Roberts susține o soluție de interconectare prin comutare de pachete (packet switching) în modelul numit "client-server". Astfel, pentru a transmite informația, aceasta este mărunțită în porțiuni mici, denumite pachete. Ca și la poșta clasică, fiecare pachet conține informații referitore la destinatar, astfel încât el să poată fi corect dirijat pe rețea. La destinație întreaga informație este reasamblată. Deși această metodă întâmpină rezistență din partea specialiștilor, în 1969 începe să funcționeze rețeaua "ARPANET" între 4 noduri: University of California din Los Angeles (UCLA), University of California din Santa Ana, University of Utah și Stanford Research Institute (SRI). Toate acestea au fost codificate într-un protocol care reglementa transmisia de date. În forma sa finală, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol), creat de Vint Cerf și Robert Kahn în 1970 și care este și acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu IBM sau și Mac's, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. să se "înțeleagă" unele cu altele. În acest fel, Internetul urma să devină cu adevărat independent de platforma harware utilizată. Prima conexiune ARPANET a fost realizată în 29 octombrie 1969, ora 22:30 între University of California din Los Angeles și Institutul de Cercetare Stanford și a decurs astfel: cei de la un capat al rețelei au tastat un “L” și apoi, prin telefon, au cerut confirmarea funcționării transferului de date de la cei de la celalalt capat al conexiunii. Dialogul a fost urmatorul:
-Vedeți L-ul?
-Da, vedem L-ul!
Apoi au tastat un O și au întrebat din nou:
-Vedeți O-ul?
-Da, vedem O-ul, a venit raspunsul. 'Text cursiv'
Apoi au tastat un G și conexiunea a picat. Totuși începuse o nouă revoluție în domeniul comunicațiilor.
Ca program al Ministerului Apărării al SUA, ARPANET s-a dezvoltat uluitor de repede, la el conectându-se din ce în ce mai multe calculatoare. În 1979 ARPA decide să separe rețeaua în două, una pentru lumea comercială și universitară, și una militară. Cele două rețele puteau comunica în continuare, construindu-se practic o inter-rețea (internet) denumită inițial DARPA Internet și consacrată ulterior sub denumirea Internet. Numeroși cercetători din domeniul academic și militar si-au concentrat eforturile în scopul dezvoltării unor programe de comunicare în rețea. Astfel în 1980 o serie de programe de comunicare (bazate pe protocoale binedefinite), care sunt utilizate și astăzi, erau deja finalizate. În 1983, TCP/IP devine unicul protocol oficial al Internetului, și ca urmare, tot mai multe calculatoare din întreaga lume au fost conectate la ARPANET. Creșterea numărului de calculatoare conectate la Internet a devenit exponențială, astfel încât în 1990 Internetul cuprindea 3.000 de rețele și 300.000 de calculatoare. În 1992 era deja conectat calculatorul cu numărul 1.000.000. Apoi mărimea Internetului s-a dublat cam la fiecare an.
Primul server Web
Dezvoltarea rapidă a Internetului s-a datorat faptului că accesul la documentația protocoalelor obligatorii a fost și este liber și gratuit. În 1969 S. Crocker a inițiat o serie de „note de cercetare” denumite RFC (Request for Comments), numerotate cronologic și devenite cu timpul accesibile gratuit on-line (în Internet). Marea schimbare a început în 1989, când Tim Berners Lee de la Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva (CERN) a pus bazele dezvoltării primului prototip al World Wide Web (WWW sau web).
O altă schimbare radicală s-a produs când, în 1993, National Center for Supercomputing Applications (NCSA) din SUA a pus la dispoziție browserul "Mosaic", care era bazat pe o interfață grafică (Windows). Enorma creștere a webului a început aproape dintr-o dată: în iunie 1993 erau înregistrate 130 servere web, iar în 1994 erau deja peste 11.500 de servere.[necesită citare]
[modificare]Numărul de situri web din Internet
-
Anul
|
2008[5]
|
2007[5]
|
2006[5]
|
2005[5]
|
milioane
|
186,7
|
155,5
|
106,8
|
75,2
|
[modificare]Numărul de utilizatori de Internet
-
Anul
|
2010[6]
|
2009[6]
|
2000[6]
|
milioane
|
2.080
|
1.086
|
250
|
[modificare]Aplicații Internet
Aplicațiile Internetului sunt numeroase: în primul rând afișarea de informații mai mult sau mai puțin statice cu formă de text, imagini și sunete (așa-numitele pagini web), apoi poșta electronică e-mail, transferul de fișiere de date și informații, chat, video și video on demand, telefonie și telefonie cu imagine prin Internet, televiziune prin Internet, e-commerce, sondări de opinie, mediu pentru răspândirea știrilor, mediu pentru toate genurile de grafică și muzică, deschiderea unei sesiuni de lucru de la distanță, grupuri de discuții pe teme prestabilite, jocuri interactive prin rețea, operații bancare (Internet banking) și multe, multe altele. Printre ele, World Wide Web, prescurtat WWW, deseori numit numai "web", este la loc de vârf, deoarece este o aplicație multimedială și integrativă, cu o interfață de utilizator (Graphic User Interface, GUI) foarte atrăgătoare din punct de vedere grafic, practică și simplu de folosit. WWW a fost inventat de către Tim Berners-Lee în anul 1993.
Pentru folosirea tuturor aplicațiilor din web este nevoie în general doar de un singur program multifuncțional numit browser (cuvânt englez). Exemple: MS Internet Explorer, Mozilla Firefox (provenit din Netscape Navigator),Google Chrome, Opera, Apple Safari ș.a.
Divertisment în Internet
În Internet se află un număr imens de informații de cele mai diverse naturi, precum ar fi filme, videoclipuri, cărți, așa-numite audiobooks, muzică și multe altele. De exemplu, o adresă web (adresă Internet) foarte cunoscută este www.youtube.com, aici putându-se găsi practic orice tip de videoclipuri. Această adresă este în același timp și un sit web de exprimare liberă.
Marketing și afaceri prin Internet
Odată cu dezvoltarea industriei Internetului au apărut și activități conexe care oferă o informare alternativă pe toate domeniile vieții sau chiar posibilitatea de a avea acces instantaneu, online, la informație: e-learning, audio-learning cu ajutorul audiobooks ș.a. Mai mult decât atât, ca aplicație a Internetului a apărut întreaga branșă numită e-commerce - comerțul electronic, prin care furnizorii de mărfuri și servicii dispun suplimentar de o piață de desfacere enormă: Internetul.
Practic Internetul a oferit acces la o piață globală multor întreprinderi mici și mijlocii, care fără aportul acestuia nu ar fi avut niciodată posibilitatea de a se adresa unor clienți la scară mondială. Astfel Internetul a devenit și un important mediu de afaceri.
Conform statisticilor efectuate de firma Online Education, fiecare job devenit depășit prin efectele Internetului este înlocuit cu alte 2,6 noi locuri de muncă.[7]
Aspecte sociale
Gradul de răspândire a Internetului pe glob este uriaș: la 30 iunie 2009 aveau acces la Internet circa 1,67 miliarde de locuitori ai globului pământesc
Pericolele Internetului
Accesul simplu și ieftin la Internet are și o consecință negativă, anume nimeni nu poate garanta corectitudinea utilizatorilor. Astfel există deja o gamă largă de programe dăunătoare, create de rău-voitori, care încep cu spionarea (invizibilă) a activității unui utilizator și se termină cu furtul din contul bancar al persoanelor care nu se pricep cum să se apere.O persoană aflată printe cei mai periculoși violatori de date este cunoscut ca fiind Anonymous.
Cenzura în Internet
Anumite state de pe glob interzic, cenzurează sau restricționează populației lor accesul la Internet în diverse domenii: politică, religie, pornografie ș.a., de exemplu Coreea de Nord, China ș.a.
Găzduire web
În Internet există o mulțime de furnizori de servicii de găzduire web (web hosting) ce pot găzdui situri web și proiecte online. Cele mai mari firme la nivel internațional au fost în 2008: GoDaddy, Internet AG, ThePlanet și net@ccess[8].
Și în România există numeroase firme care oferă servicii de găzduire web. De asemenea există și o comunitate activă, Gazduire.info, formată preponderent din reprezentanți ai acestor firme, comunitate ce are ca scop promovarea acestor servicii pe plan local.
Votare prin Internet
Unele state ale lumii aplică în practică votarea prin Internet.
În câteva țări - Austria, Australia, Canada, Estonia, Franța, Germania, Japonia și Elveția - există prevederi legislative pentru votul electronic, fără prezență personală, de la distanță. In 2011, votul prin internet la nivel municipal se testa în Norvegia.[9]
Deși mai multe țări din Uniunea Europeană au testat diferite proiecte de vot electronic, Estonia este în prezent (2011) singurul membru UE care folosește această procedură pe scară largă. La alegerile parlamentare estoniene din 2011, 24% din alegǎtori au votat prin internet.[10]
Web 2.0
Web 2.0 este un aspect relativ nou în Internet, care implică participarea activă a utilizatorilor (chiar nespecialiști) la dezvoltarea rețelei.
Concluzia noastră este că intenetul ne pune la dispozitie multe informatii si divertisment. Din spusele parintilor si bunicilor ne usureaza viata si putem avea mai mult timp liber!
Elevi
Adelin Vlășceanu -= clasa a VII a
Andreea Gheorghe – clasa a VIII a
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/internet-i-internet-provin-din-mpreunarea-artificial-i-parial.html#Acces_prin_linie_de_telefon_fixă
|
Internet și internet provin din împreunarea artificială și parțială a două cuvinteenglezești: inter
|
Resurse bibliografice
http://www.cisco.com/web/RO/news/2010/23092010.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet
http://filmedocumentare.com/download-adevarata-poveste-a-internetului/
http://www.youtube.com/watch?v=0eUeL3n7fDs&feature=related
http://www.scientia.ro/tehnologie/96-internet/2331-ghid-internet-transferul-informatiilor-2.html
Internet ieri și azi
Termenii Internet și internet provin din împreunarea artificială și parțială a două cuvinteenglezești: interconnected = interconectat și network = rețea.
Sensurile celor 2 termeni sunt strâns înrudite, în funcție de context:
-
Substantivul propriu „Internet” (scris cu majusculă) desemnează o rețea mondială unitară de calculatoare și alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conform protocoalelor (regulilor) de comunicare „Transmission Control Protocol” și „Internet Protocol”, numite împreună „stiva TCP/IP”. Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenția pentru Proiecte de Cercetare Înaintate de Apărare - a Ministerului Apărării,Department of Defense sau DoD din SUA (Defence Advanced Research Projects Agency, en:DARPA) a creat prima rețea de computere interconectate sub numeleARPAnet.
Super-rețeaua Internet din zilele noastre, care de mult a împânzit întreg globul pământesc, a rezultat din extinderea permanentă a acestei rețele inițiale Arpanet. Azi pe glob există un singur Internet, care însă este uriaș; el oferă utilizatorilor săi o multitudine de informații și servicii precum e-mail, www, FTP, Găzduire web (web hosting) și multe altele, unele dintre ele fiind numai contra cost.
Termenul „Internet” nu trebuie confundat cu serviciul internetic World Wide Web (www). Acesta este doar unul din multele servicii oferite pe Internet, vezi secțiunea „Aplicații Internet” mai jos.
-
Substantivul comun „internet” (scris cu minusculă) desemnează rețele speciale ce interconectează 2 sau mai multe rețele autonome aflate la mare depărtare unele față de altele. Un exemplu de 2 rețele mari, interconectate printr-un internet pentru care folosința acestui nume este justificată: rețelele SIPRNet și FidoNet. Rețelele de tip internet nu trebuie confundate cu super-rețeaua „Internet” de mai sus.
Restul acestui articol se ocupă numai de Internet - super-rețeaua unică de răspândire mondială.
Utilizare
Potrivit unui comunicat de presă al fundației ECDL în 2008 aproximativ 83 % din populația globală nu folosea Internetul [1].
Potrivit unui studiu întocmit de firma de cercetare on-line InternetWorldStats, în noiembrie 2007 rata de penetrare a Internetului înRomânia a atins nivelul de 31,4 % din totalul populației, estimată la 22,27 milioane de locuitori[2], iar numărul de conexiuni broadbandera de 1.769.300 [3].
Între 2007 - 2011 numărul conexiunilor la Internet în gospodăriile românești a crescut de la 22 % la 47 %; cifrele corespunzătoare la nivelul Uniunii Europene au fost 54 % și 73 %.[4].
[modificare]Caracteristici tehnice
În ziua de astăzi Internetul este susținut și întreținut de o mulțime de firme comerciale. El se bazează pe specificații tehnice foarte detaliate, ca de exemplu pe așa-numitele „protocoale de comunicație”, care descriu toate regulile și protocoalele de transmitere a datelor în această rețea. Vezi și articolul despre Modelul de Referință OSI.
Protocoalele fundamentale ale Internetului, care asigură interoperabilitatea între orice două calculatoare sau aparate inteligente care le implementează, sunt Internet Protocol (IP), Transmission Control Protocol (TCP) și User Datagram Protocol (UDP).
Aceste trei protocoale reprezintă însă doar o parte din nivelul de bază al sistemului de protocoale Internet, care mai include și protocoale de control si aplicative, cum ar fi: DNS, PPP, SLIP, ICMP, POP3, IMAP, SMTP, HTTP, HTTPS, SSH, Telnet, FTP, LDAP,SSL, WAP și SIP.
Din cauza multelor fuziuni dintre companiile de telefonie și cele de Internet (Internet Service Providers, prescurtat ISP) au apărut o serie de probleme în sensul că sarcinile acestora nu erau clar delimitate.
Rețeaua regională a ISP-ului este formată prin interconectarea ruterelor din diverse orașe pe care le deservește compania. Dacă pachetul este destinat unui calculator-gazdă deservit direct de către rețeaua ISP, pachetul va fi livrat direct lui. Altfel el este predat mai departe operatorului (firmei) care furnizează companiei ISP servicii de comunicare prin backbone-ul rețelei. (In engleză backboneînseamnă in general șira spinării, iar în informatică înseamnă rețeaua de bază pentru interconectarea rețelelor). În partea superioară a acestei ierarhii se găsesc operatorii principali de la nivelul backbone-ului rețelei, companii cum ar fi AT&T sau SPRINT. Aceștia răspund de backbone-uri mari cu mii de rutere conectate prin fibră optică, cu bandă largă de transfer.
Corporațiile și firmele de hosting utilizează așa-numitele „ferme” de servere rapide (= multe servere, situate eventual în aceeași sală sau clădire), conectate direct la backbone. Operatorii încurajază pe clienții lor să folosească această conectare directă prin închirierea de spațiu în rack-uri = dulapuri speciale standardizate pentru echipamentul clientului, care se află în aceeași cameră cu ruterul, conducând la conexiuni scurte și rapide între fermele de servere și backbone-ul rețelei.
Dacă un pachet trimis în backbone este destinat unui ISP sau unei companii deservite de aceeași coloană, el este transmis celui mai apropiat ruter. Pentru a permite pachetelor să treacă dintr-un backbone în altul, acestea sunt conectate în NAP-uri (Network Access Point). În principiu un NAP este o sală plină cu rutere, cel puțin unul pentru fiecare backbone conectat. O rețea locală conectează toate aceste rutere astfel încât pachetele să poată fi retransmise rapid din orice coloană în orice alta. În afară de conectarea în NAP-uri,backbone-urile de dimensiuni mari au numeroase conexiuni directe între ruterele lor, tehnică numită conectare privată (private peering).
Unul dintre paradoxurile Internetului este acela că ISP-urile, care se află în competiție între ele pentru câștigarea de clienți, cooperează în realizarea de conectări private și întreținerea Internetului.
Termeni înrudiți cu „Internet” și „internet”:
-
intranet: o rețea particulară cu principii de funcționare similare cu cele ale Internetului, dar cu acces restrâns - de exemplu intranetul sau intraneturile unei companii particulare, la care primesc acces numai angajații companiei. Intraneturile sunt de obicei separate de Internet.
-
extranet: un intranet particular al unei companii, la care însă au acces (măcar parțial) și anumite persoane sau grupe externe autorizate din alte companii, ca de exemplu de la firme furnizoare sau firme cliente. Accesul la extraneturi are loc de obicei prin intermediul Internetului.
[modificare]Accesul la Internet
Există un șir întreg de metode de cuplare fizică a unui calculator sau aparat „inteligent” (smart) la Internet.
[modificare]Acces prin linie de telefon fixă
Accesul unui utilizator la Internet prin intermediul rețelei de telefon analogice fixe tradițioale: utilizatorul unui calculator cheamă programul de comunicație necesar, care mai întâi se conectează la modem. Modemul este o componentă a calculatorului care convertește semnalele digitale (de transmis) în semnale analogice, care pot circula în rețeaua telefonică. Apoi modemul „formează” numărul de telefon al unui furnizor de servicii Internet - ISP. Semnalele modulate (de fapt datele) sunt transferate la punctul de livrare (Point Of Presence, POP) al ISP-ului, unde sunt preluate din sistemul telefonic și transferate în rețeaua regională de Internet a ISP-ului. Din acest punct sistemul este în întregime digital și se bazează pe comutarea de pachete (packet switching); în acest sistem de transmisie informația care trebuie transmisă este "mărunțită" în multe pachete mici, care sunt apoi transmise la destinație în mod independent unele de altele și chiar pe căi diferite; sigur că la destinație pachetele trebuiesc reasamblate în ordinea corectă.
Pe lângă utilizarea rețelei fixe publice acceași tehnică se poate folosi și pe linii fixe dedicate (închiriate).
Acest tip de acces a rămas în urmă ca viteză și siguranță în funcționare și nu se mai utilizează aproape deloc.
Acces la un ruter (sau modem ADSL) conectat la rețeaua fixă de telefonie sau de ADSL
Legătura de la placa de rețea (NIC) din computerul local la ruter se poate face:
-
printr-un fir, sau și
-
fără fir (wireless); atunci NIC leagă prin radio la un așa-numit Active Point sau Hotspot integrat în ruter, legătură bazată pe tehnicaWi-Fi sau altele (WLAN).
Acces printr-un controler de comunicații dedicat
Acces prin rețele de telefonie celulară, mobilă (GSM)
Legătură prin radio, de la un telefon celular de tip smartphone, de la un calculator portabil sau, mai general, de la un dispozitiv Internet mobil la antena celulară terestră, utilizând tehnicile GSM sau UMTS.
Acces prin rețeaua de cablu
Altele
Pe anumite domenii speciale se fac încă experimentări: prin rețeaua de curent electric; prin rețeaua de transporturi a căilor ferate ș.a.
Istoric
Punctul de pornire în dezvoltarea Internetului a fost rivalitatea între cele două mari puteri ale secolului al XX-lea: Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică. În 1957, URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) lansează în spațiul cosmic primul satelit artificial al Pământului denumit Sputnik. Acest fapt a declanșat o îngrijorare deosebită în Statele Unite ale Americii, astfel președintele Eisenhower înființează o agenție specială subordonată Pentagonului: Advanced Research Projects Agency (www.darpa.mil). Această agenție a Ministerului de Apărare (Department of Defense, prescurtat DOD) este condusă de oameni de știință, are o birocrație redusă, și are ca misiune: „Menținerea superiorității tehnologice a armatei Statelor Unite și prevenirea surprizei tehnologice în domeniul securității naționale prin sponsorizarea celor mai noi și revoluționare descoperiri științifice și prin investirea de fonduri teoretic nelimitate pentru realizarea unei legături între cercetarea științifică și implementarea tehnologică militară a acesteia.”[necesită citare]
În 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, al cărui nume va fi asociat cu inteligența artificială, găsește soluția de a conecta mai multe terminale la un singur calculator central: time-sharing (partajarea timpului). Aceasta este o modalitate de lucru în care mai multe aplicații (programe de calculator) solicită acces concurențial la o resursă (fizică sau logică), prin care fiecărei aplicații i se alocă un anumit timp pentru folosirea resursei solicitate. Apărând apoi primele calculatoare în marile universități se pune problema interconectării acestora. Cercetătorul Lawrence Roberts susține o soluție de interconectare prin comutare de pachete (packet switching) în modelul numit "client-server". Astfel, pentru a transmite informația, aceasta este mărunțită în porțiuni mici, denumite pachete. Ca și la poșta clasică, fiecare pachet conține informații referitore la destinatar, astfel încât el să poată fi corect dirijat pe rețea. La destinație întreaga informație este reasamblată. Deși această metodă întâmpină rezistență din partea specialiștilor, în 1969 începe să funcționeze rețeaua "ARPANET" între 4 noduri: University of California din Los Angeles (UCLA), University of California din Santa Ana, University of Utah și Stanford Research Institute (SRI). Toate acestea au fost codificate într-un protocol care reglementa transmisia de date. În forma sa finală, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol), creat de Vint Cerf și Robert Kahn în 1970 și care este și acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu IBM sau și Mac's, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. să se "înțeleagă" unele cu altele. În acest fel, Internetul urma să devină cu adevărat independent de platforma harware utilizată. Prima conexiune ARPANET a fost realizată în 29 octombrie 1969, ora 22:30 între University of California din Los Angeles și Institutul de Cercetare Stanford și a decurs astfel: cei de la un capat al rețelei au tastat un “L” și apoi, prin telefon, au cerut confirmarea funcționării transferului de date de la cei de la celalalt capat al conexiunii. Dialogul a fost urmatorul:
-Vedeți L-ul?
-Da, vedem L-ul!
Apoi au tastat un O și au întrebat din nou:
-Vedeți O-ul?
-Da, vedem O-ul, a venit raspunsul. 'Text cursiv'
Apoi au tastat un G și conexiunea a picat. Totuși începuse o nouă revoluție în domeniul comunicațiilor.
Ca program al Ministerului Apărării al SUA, ARPANET s-a dezvoltat uluitor de repede, la el conectându-se din ce în ce mai multe calculatoare. În 1979 ARPA decide să separe rețeaua în două, una pentru lumea comercială și universitară, și una militară. Cele două rețele puteau comunica în continuare, construindu-se practic o inter-rețea (internet) denumită inițial DARPA Internet și consacrată ulterior sub denumirea Internet. Numeroși cercetători din domeniul academic și militar si-au concentrat eforturile în scopul dezvoltării unor programe de comunicare în rețea. Astfel în 1980 o serie de programe de comunicare (bazate pe protocoale binedefinite), care sunt utilizate și astăzi, erau deja finalizate. În 1983, TCP/IP devine unicul protocol oficial al Internetului, și ca urmare, tot mai multe calculatoare din întreaga lume au fost conectate la ARPANET. Creșterea numărului de calculatoare conectate la Internet a devenit exponențială, astfel încât în 1990 Internetul cuprindea 3.000 de rețele și 300.000 de calculatoare. În 1992 era deja conectat calculatorul cu numărul 1.000.000. Apoi mărimea Internetului s-a dublat cam la fiecare an.
Primul server Web
Dezvoltarea rapidă a Internetului s-a datorat faptului că accesul la documentația protocoalelor obligatorii a fost și este liber și gratuit. În 1969 S. Crocker a inițiat o serie de „note de cercetare” denumite RFC (Request for Comments), numerotate cronologic și devenite cu timpul accesibile gratuit on-line (în Internet). Marea schimbare a început în 1989, când Tim Berners Lee de la Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva (CERN) a pus bazele dezvoltării primului prototip al World Wide Web (WWW sau web).
O altă schimbare radicală s-a produs când, în 1993, National Center for Supercomputing Applications (NCSA) din SUA a pus la dispoziție browserul "Mosaic", care era bazat pe o interfață grafică (Windows). Enorma creștere a webului a început aproape dintr-o dată: în iunie 1993 erau înregistrate 130 servere web, iar în 1994 erau deja peste 11.500 de servere.[necesită citare]
[modificare]Numărul de situri web din Internet
-
Anul
|
2008[5]
|
2007[5]
|
2006[5]
|
2005[5]
|
milioane
|
186,7
|
155,5
|
106,8
|
75,2
|
[modificare]Numărul de utilizatori de Internet
-
Anul
|
2010[6]
|
2009[6]
|
2000[6]
|
milioane
|
2.080
|
1.086
|
250
|
[modificare]Aplicații Internet
Aplicațiile Internetului sunt numeroase: în primul rând afișarea de informații mai mult sau mai puțin statice cu formă de text, imagini și sunete (așa-numitele pagini web), apoi poșta electronică e-mail, transferul de fișiere de date și informații, chat, video și video on demand, telefonie și telefonie cu imagine prin Internet, televiziune prin Internet, e-commerce, sondări de opinie, mediu pentru răspândirea știrilor, mediu pentru toate genurile de grafică și muzică, deschiderea unei sesiuni de lucru de la distanță, grupuri de discuții pe teme prestabilite, jocuri interactive prin rețea, operații bancare (Internet banking) și multe, multe altele. Printre ele, World Wide Web, prescurtat WWW, deseori numit numai "web", este la loc de vârf, deoarece este o aplicație multimedială și integrativă, cu o interfață de utilizator (Graphic User Interface, GUI) foarte atrăgătoare din punct de vedere grafic, practică și simplu de folosit. WWW a fost inventat de către Tim Berners-Lee în anul 1993.
Pentru folosirea tuturor aplicațiilor din web este nevoie în general doar de un singur program multifuncțional numit browser (cuvânt englez). Exemple: MS Internet Explorer, Mozilla Firefox (provenit din Netscape Navigator),Google Chrome, Opera, Apple Safari ș.a.
Divertisment în Internet
În Internet se află un număr imens de informații de cele mai diverse naturi, precum ar fi filme, videoclipuri, cărți, așa-numite audiobooks, muzică și multe altele. De exemplu, o adresă web (adresă Internet) foarte cunoscută este www.youtube.com, aici putându-se găsi practic orice tip de videoclipuri. Această adresă este în același timp și un sit web de exprimare liberă.
Marketing și afaceri prin Internet
Odată cu dezvoltarea industriei Internetului au apărut și activități conexe care oferă o informare alternativă pe toate domeniile vieții sau chiar posibilitatea de a avea acces instantaneu, online, la informație: e-learning, audio-learning cu ajutorul audiobooks ș.a. Mai mult decât atât, ca aplicație a Internetului a apărut întreaga branșă numită e-commerce - comerțul electronic, prin care furnizorii de mărfuri și servicii dispun suplimentar de o piață de desfacere enormă: Internetul.
Practic Internetul a oferit acces la o piață globală multor întreprinderi mici și mijlocii, care fără aportul acestuia nu ar fi avut niciodată posibilitatea de a se adresa unor clienți la scară mondială. Astfel Internetul a devenit și un important mediu de afaceri.
Conform statisticilor efectuate de firma Online Education, fiecare job devenit depășit prin efectele Internetului este înlocuit cu alte 2,6 noi locuri de muncă.[7]
Aspecte sociale
Gradul de răspândire a Internetului pe glob este uriaș: la 30 iunie 2009 aveau acces la Internet circa 1,67 miliarde de locuitori ai globului pământesc
Pericolele Internetului
Accesul simplu și ieftin la Internet are și o consecință negativă, anume nimeni nu poate garanta corectitudinea utilizatorilor. Astfel există deja o gamă largă de programe dăunătoare, create de rău-voitori, care încep cu spionarea (invizibilă) a activității unui utilizator și se termină cu furtul din contul bancar al persoanelor care nu se pricep cum să se apere.O persoană aflată printe cei mai periculoși violatori de date este cunoscut ca fiind Anonymous.
Cenzura în Internet
Anumite state de pe glob interzic, cenzurează sau restricționează populației lor accesul la Internet în diverse domenii: politică, religie, pornografie ș.a., de exemplu Coreea de Nord, China ș.a.
Găzduire web
În Internet există o mulțime de furnizori de servicii de găzduire web (web hosting) ce pot găzdui situri web și proiecte online. Cele mai mari firme la nivel internațional au fost în 2008: GoDaddy, Internet AG, ThePlanet și net@ccess[8].
Și în România există numeroase firme care oferă servicii de găzduire web. De asemenea există și o comunitate activă, Gazduire.info, formată preponderent din reprezentanți ai acestor firme, comunitate ce are ca scop promovarea acestor servicii pe plan local.
Votare prin Internet
Unele state ale lumii aplică în practică votarea prin Internet.
În câteva țări - Austria, Australia, Canada, Estonia, Franța, Germania, Japonia și Elveția - există prevederi legislative pentru votul electronic, fără prezență personală, de la distanță. In 2011, votul prin internet la nivel municipal se testa în Norvegia.[9]
Deși mai multe țări din Uniunea Europeană au testat diferite proiecte de vot electronic, Estonia este în prezent (2011) singurul membru UE care folosește această procedură pe scară largă. La alegerile parlamentare estoniene din 2011, 24% din alegǎtori au votat prin internet.[10]
Web 2.0
Web 2.0 este un aspect relativ nou în Internet, care implică participarea activă a utilizatorilor (chiar nespecialiști) la dezvoltarea rețelei.
Concluzia noastră este că intenetul ne pune la dispozitie multe informatii si divertisment. Din spusele parintilor si bunicilor ne usureaza viata si putem avea mai mult timp liber!
Elevi
Adelin Vlășceanu -= clasa a VII a
Andreea Gheorghe – clasa a VIII a
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/internet-i-internet-provin-din-mpreunarea-artificial-i-parial.html#Acces_printr-un_controler_de_comunicații_dedicat__Acces_prin_rețele_de_telefonie_celulară,_mobilă_(_GSM_)
|
Internet și internet provin din împreunarea artificială și parțială a două cuvinteenglezești: inter
|
Resurse bibliografice
http://www.cisco.com/web/RO/news/2010/23092010.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet
http://filmedocumentare.com/download-adevarata-poveste-a-internetului/
http://www.youtube.com/watch?v=0eUeL3n7fDs&feature=related
http://www.scientia.ro/tehnologie/96-internet/2331-ghid-internet-transferul-informatiilor-2.html
Internet ieri și azi
Termenii Internet și internet provin din împreunarea artificială și parțială a două cuvinteenglezești: interconnected = interconectat și network = rețea.
Sensurile celor 2 termeni sunt strâns înrudite, în funcție de context:
-
Substantivul propriu „Internet” (scris cu majusculă) desemnează o rețea mondială unitară de calculatoare și alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conform protocoalelor (regulilor) de comunicare „Transmission Control Protocol” și „Internet Protocol”, numite împreună „stiva TCP/IP”. Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenția pentru Proiecte de Cercetare Înaintate de Apărare - a Ministerului Apărării,Department of Defense sau DoD din SUA (Defence Advanced Research Projects Agency, en:DARPA) a creat prima rețea de computere interconectate sub numeleARPAnet.
Super-rețeaua Internet din zilele noastre, care de mult a împânzit întreg globul pământesc, a rezultat din extinderea permanentă a acestei rețele inițiale Arpanet. Azi pe glob există un singur Internet, care însă este uriaș; el oferă utilizatorilor săi o multitudine de informații și servicii precum e-mail, www, FTP, Găzduire web (web hosting) și multe altele, unele dintre ele fiind numai contra cost.
Termenul „Internet” nu trebuie confundat cu serviciul internetic World Wide Web (www). Acesta este doar unul din multele servicii oferite pe Internet, vezi secțiunea „Aplicații Internet” mai jos.
-
Substantivul comun „internet” (scris cu minusculă) desemnează rețele speciale ce interconectează 2 sau mai multe rețele autonome aflate la mare depărtare unele față de altele. Un exemplu de 2 rețele mari, interconectate printr-un internet pentru care folosința acestui nume este justificată: rețelele SIPRNet și FidoNet. Rețelele de tip internet nu trebuie confundate cu super-rețeaua „Internet” de mai sus.
Restul acestui articol se ocupă numai de Internet - super-rețeaua unică de răspândire mondială.
Utilizare
Potrivit unui comunicat de presă al fundației ECDL în 2008 aproximativ 83 % din populația globală nu folosea Internetul [1].
Potrivit unui studiu întocmit de firma de cercetare on-line InternetWorldStats, în noiembrie 2007 rata de penetrare a Internetului înRomânia a atins nivelul de 31,4 % din totalul populației, estimată la 22,27 milioane de locuitori[2], iar numărul de conexiuni broadbandera de 1.769.300 [3].
Între 2007 - 2011 numărul conexiunilor la Internet în gospodăriile românești a crescut de la 22 % la 47 %; cifrele corespunzătoare la nivelul Uniunii Europene au fost 54 % și 73 %.[4].
[modificare]Caracteristici tehnice
În ziua de astăzi Internetul este susținut și întreținut de o mulțime de firme comerciale. El se bazează pe specificații tehnice foarte detaliate, ca de exemplu pe așa-numitele „protocoale de comunicație”, care descriu toate regulile și protocoalele de transmitere a datelor în această rețea. Vezi și articolul despre Modelul de Referință OSI.
Protocoalele fundamentale ale Internetului, care asigură interoperabilitatea între orice două calculatoare sau aparate inteligente care le implementează, sunt Internet Protocol (IP), Transmission Control Protocol (TCP) și User Datagram Protocol (UDP).
Aceste trei protocoale reprezintă însă doar o parte din nivelul de bază al sistemului de protocoale Internet, care mai include și protocoale de control si aplicative, cum ar fi: DNS, PPP, SLIP, ICMP, POP3, IMAP, SMTP, HTTP, HTTPS, SSH, Telnet, FTP, LDAP,SSL, WAP și SIP.
Din cauza multelor fuziuni dintre companiile de telefonie și cele de Internet (Internet Service Providers, prescurtat ISP) au apărut o serie de probleme în sensul că sarcinile acestora nu erau clar delimitate.
Rețeaua regională a ISP-ului este formată prin interconectarea ruterelor din diverse orașe pe care le deservește compania. Dacă pachetul este destinat unui calculator-gazdă deservit direct de către rețeaua ISP, pachetul va fi livrat direct lui. Altfel el este predat mai departe operatorului (firmei) care furnizează companiei ISP servicii de comunicare prin backbone-ul rețelei. (In engleză backboneînseamnă in general șira spinării, iar în informatică înseamnă rețeaua de bază pentru interconectarea rețelelor). În partea superioară a acestei ierarhii se găsesc operatorii principali de la nivelul backbone-ului rețelei, companii cum ar fi AT&T sau SPRINT. Aceștia răspund de backbone-uri mari cu mii de rutere conectate prin fibră optică, cu bandă largă de transfer.
Corporațiile și firmele de hosting utilizează așa-numitele „ferme” de servere rapide (= multe servere, situate eventual în aceeași sală sau clădire), conectate direct la backbone. Operatorii încurajază pe clienții lor să folosească această conectare directă prin închirierea de spațiu în rack-uri = dulapuri speciale standardizate pentru echipamentul clientului, care se află în aceeași cameră cu ruterul, conducând la conexiuni scurte și rapide între fermele de servere și backbone-ul rețelei.
Dacă un pachet trimis în backbone este destinat unui ISP sau unei companii deservite de aceeași coloană, el este transmis celui mai apropiat ruter. Pentru a permite pachetelor să treacă dintr-un backbone în altul, acestea sunt conectate în NAP-uri (Network Access Point). În principiu un NAP este o sală plină cu rutere, cel puțin unul pentru fiecare backbone conectat. O rețea locală conectează toate aceste rutere astfel încât pachetele să poată fi retransmise rapid din orice coloană în orice alta. În afară de conectarea în NAP-uri,backbone-urile de dimensiuni mari au numeroase conexiuni directe între ruterele lor, tehnică numită conectare privată (private peering).
Unul dintre paradoxurile Internetului este acela că ISP-urile, care se află în competiție între ele pentru câștigarea de clienți, cooperează în realizarea de conectări private și întreținerea Internetului.
Termeni înrudiți cu „Internet” și „internet”:
-
intranet: o rețea particulară cu principii de funcționare similare cu cele ale Internetului, dar cu acces restrâns - de exemplu intranetul sau intraneturile unei companii particulare, la care primesc acces numai angajații companiei. Intraneturile sunt de obicei separate de Internet.
-
extranet: un intranet particular al unei companii, la care însă au acces (măcar parțial) și anumite persoane sau grupe externe autorizate din alte companii, ca de exemplu de la firme furnizoare sau firme cliente. Accesul la extraneturi are loc de obicei prin intermediul Internetului.
[modificare]Accesul la Internet
Există un șir întreg de metode de cuplare fizică a unui calculator sau aparat „inteligent” (smart) la Internet.
[modificare]Acces prin linie de telefon fixă
Accesul unui utilizator la Internet prin intermediul rețelei de telefon analogice fixe tradițioale: utilizatorul unui calculator cheamă programul de comunicație necesar, care mai întâi se conectează la modem. Modemul este o componentă a calculatorului care convertește semnalele digitale (de transmis) în semnale analogice, care pot circula în rețeaua telefonică. Apoi modemul „formează” numărul de telefon al unui furnizor de servicii Internet - ISP. Semnalele modulate (de fapt datele) sunt transferate la punctul de livrare (Point Of Presence, POP) al ISP-ului, unde sunt preluate din sistemul telefonic și transferate în rețeaua regională de Internet a ISP-ului. Din acest punct sistemul este în întregime digital și se bazează pe comutarea de pachete (packet switching); în acest sistem de transmisie informația care trebuie transmisă este "mărunțită" în multe pachete mici, care sunt apoi transmise la destinație în mod independent unele de altele și chiar pe căi diferite; sigur că la destinație pachetele trebuiesc reasamblate în ordinea corectă.
Pe lângă utilizarea rețelei fixe publice acceași tehnică se poate folosi și pe linii fixe dedicate (închiriate).
Acest tip de acces a rămas în urmă ca viteză și siguranță în funcționare și nu se mai utilizează aproape deloc.
Acces la un ruter (sau modem ADSL) conectat la rețeaua fixă de telefonie sau de ADSL
Legătura de la placa de rețea (NIC) din computerul local la ruter se poate face:
-
printr-un fir, sau și
-
fără fir (wireless); atunci NIC leagă prin radio la un așa-numit Active Point sau Hotspot integrat în ruter, legătură bazată pe tehnicaWi-Fi sau altele (WLAN).
Acces printr-un controler de comunicații dedicat
Acces prin rețele de telefonie celulară, mobilă (GSM)
Legătură prin radio, de la un telefon celular de tip smartphone, de la un calculator portabil sau, mai general, de la un dispozitiv Internet mobil la antena celulară terestră, utilizând tehnicile GSM sau UMTS.
Acces prin rețeaua de cablu
Altele
Pe anumite domenii speciale se fac încă experimentări: prin rețeaua de curent electric; prin rețeaua de transporturi a căilor ferate ș.a.
Istoric
Punctul de pornire în dezvoltarea Internetului a fost rivalitatea între cele două mari puteri ale secolului al XX-lea: Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică. În 1957, URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) lansează în spațiul cosmic primul satelit artificial al Pământului denumit Sputnik. Acest fapt a declanșat o îngrijorare deosebită în Statele Unite ale Americii, astfel președintele Eisenhower înființează o agenție specială subordonată Pentagonului: Advanced Research Projects Agency (www.darpa.mil). Această agenție a Ministerului de Apărare (Department of Defense, prescurtat DOD) este condusă de oameni de știință, are o birocrație redusă, și are ca misiune: „Menținerea superiorității tehnologice a armatei Statelor Unite și prevenirea surprizei tehnologice în domeniul securității naționale prin sponsorizarea celor mai noi și revoluționare descoperiri științifice și prin investirea de fonduri teoretic nelimitate pentru realizarea unei legături între cercetarea științifică și implementarea tehnologică militară a acesteia.”[necesită citare]
În 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, al cărui nume va fi asociat cu inteligența artificială, găsește soluția de a conecta mai multe terminale la un singur calculator central: time-sharing (partajarea timpului). Aceasta este o modalitate de lucru în care mai multe aplicații (programe de calculator) solicită acces concurențial la o resursă (fizică sau logică), prin care fiecărei aplicații i se alocă un anumit timp pentru folosirea resursei solicitate. Apărând apoi primele calculatoare în marile universități se pune problema interconectării acestora. Cercetătorul Lawrence Roberts susține o soluție de interconectare prin comutare de pachete (packet switching) în modelul numit "client-server". Astfel, pentru a transmite informația, aceasta este mărunțită în porțiuni mici, denumite pachete. Ca și la poșta clasică, fiecare pachet conține informații referitore la destinatar, astfel încât el să poată fi corect dirijat pe rețea. La destinație întreaga informație este reasamblată. Deși această metodă întâmpină rezistență din partea specialiștilor, în 1969 începe să funcționeze rețeaua "ARPANET" între 4 noduri: University of California din Los Angeles (UCLA), University of California din Santa Ana, University of Utah și Stanford Research Institute (SRI). Toate acestea au fost codificate într-un protocol care reglementa transmisia de date. În forma sa finală, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol), creat de Vint Cerf și Robert Kahn în 1970 și care este și acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu IBM sau și Mac's, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. să se "înțeleagă" unele cu altele. În acest fel, Internetul urma să devină cu adevărat independent de platforma harware utilizată. Prima conexiune ARPANET a fost realizată în 29 octombrie 1969, ora 22:30 între University of California din Los Angeles și Institutul de Cercetare Stanford și a decurs astfel: cei de la un capat al rețelei au tastat un “L” și apoi, prin telefon, au cerut confirmarea funcționării transferului de date de la cei de la celalalt capat al conexiunii. Dialogul a fost urmatorul:
-Vedeți L-ul?
-Da, vedem L-ul!
Apoi au tastat un O și au întrebat din nou:
-Vedeți O-ul?
-Da, vedem O-ul, a venit raspunsul. 'Text cursiv'
Apoi au tastat un G și conexiunea a picat. Totuși începuse o nouă revoluție în domeniul comunicațiilor.
Ca program al Ministerului Apărării al SUA, ARPANET s-a dezvoltat uluitor de repede, la el conectându-se din ce în ce mai multe calculatoare. În 1979 ARPA decide să separe rețeaua în două, una pentru lumea comercială și universitară, și una militară. Cele două rețele puteau comunica în continuare, construindu-se practic o inter-rețea (internet) denumită inițial DARPA Internet și consacrată ulterior sub denumirea Internet. Numeroși cercetători din domeniul academic și militar si-au concentrat eforturile în scopul dezvoltării unor programe de comunicare în rețea. Astfel în 1980 o serie de programe de comunicare (bazate pe protocoale binedefinite), care sunt utilizate și astăzi, erau deja finalizate. În 1983, TCP/IP devine unicul protocol oficial al Internetului, și ca urmare, tot mai multe calculatoare din întreaga lume au fost conectate la ARPANET. Creșterea numărului de calculatoare conectate la Internet a devenit exponențială, astfel încât în 1990 Internetul cuprindea 3.000 de rețele și 300.000 de calculatoare. În 1992 era deja conectat calculatorul cu numărul 1.000.000. Apoi mărimea Internetului s-a dublat cam la fiecare an.
Primul server Web
Dezvoltarea rapidă a Internetului s-a datorat faptului că accesul la documentația protocoalelor obligatorii a fost și este liber și gratuit. În 1969 S. Crocker a inițiat o serie de „note de cercetare” denumite RFC (Request for Comments), numerotate cronologic și devenite cu timpul accesibile gratuit on-line (în Internet). Marea schimbare a început în 1989, când Tim Berners Lee de la Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva (CERN) a pus bazele dezvoltării primului prototip al World Wide Web (WWW sau web).
O altă schimbare radicală s-a produs când, în 1993, National Center for Supercomputing Applications (NCSA) din SUA a pus la dispoziție browserul "Mosaic", care era bazat pe o interfață grafică (Windows). Enorma creștere a webului a început aproape dintr-o dată: în iunie 1993 erau înregistrate 130 servere web, iar în 1994 erau deja peste 11.500 de servere.[necesită citare]
[modificare]Numărul de situri web din Internet
-
Anul
|
2008[5]
|
2007[5]
|
2006[5]
|
2005[5]
|
milioane
|
186,7
|
155,5
|
106,8
|
75,2
|
[modificare]Numărul de utilizatori de Internet
-
Anul
|
2010[6]
|
2009[6]
|
2000[6]
|
milioane
|
2.080
|
1.086
|
250
|
[modificare]Aplicații Internet
Aplicațiile Internetului sunt numeroase: în primul rând afișarea de informații mai mult sau mai puțin statice cu formă de text, imagini și sunete (așa-numitele pagini web), apoi poșta electronică e-mail, transferul de fișiere de date și informații, chat, video și video on demand, telefonie și telefonie cu imagine prin Internet, televiziune prin Internet, e-commerce, sondări de opinie, mediu pentru răspândirea știrilor, mediu pentru toate genurile de grafică și muzică, deschiderea unei sesiuni de lucru de la distanță, grupuri de discuții pe teme prestabilite, jocuri interactive prin rețea, operații bancare (Internet banking) și multe, multe altele. Printre ele, World Wide Web, prescurtat WWW, deseori numit numai "web", este la loc de vârf, deoarece este o aplicație multimedială și integrativă, cu o interfață de utilizator (Graphic User Interface, GUI) foarte atrăgătoare din punct de vedere grafic, practică și simplu de folosit. WWW a fost inventat de către Tim Berners-Lee în anul 1993.
Pentru folosirea tuturor aplicațiilor din web este nevoie în general doar de un singur program multifuncțional numit browser (cuvânt englez). Exemple: MS Internet Explorer, Mozilla Firefox (provenit din Netscape Navigator),Google Chrome, Opera, Apple Safari ș.a.
Divertisment în Internet
În Internet se află un număr imens de informații de cele mai diverse naturi, precum ar fi filme, videoclipuri, cărți, așa-numite audiobooks, muzică și multe altele. De exemplu, o adresă web (adresă Internet) foarte cunoscută este www.youtube.com, aici putându-se găsi practic orice tip de videoclipuri. Această adresă este în același timp și un sit web de exprimare liberă.
Marketing și afaceri prin Internet
Odată cu dezvoltarea industriei Internetului au apărut și activități conexe care oferă o informare alternativă pe toate domeniile vieții sau chiar posibilitatea de a avea acces instantaneu, online, la informație: e-learning, audio-learning cu ajutorul audiobooks ș.a. Mai mult decât atât, ca aplicație a Internetului a apărut întreaga branșă numită e-commerce - comerțul electronic, prin care furnizorii de mărfuri și servicii dispun suplimentar de o piață de desfacere enormă: Internetul.
Practic Internetul a oferit acces la o piață globală multor întreprinderi mici și mijlocii, care fără aportul acestuia nu ar fi avut niciodată posibilitatea de a se adresa unor clienți la scară mondială. Astfel Internetul a devenit și un important mediu de afaceri.
Conform statisticilor efectuate de firma Online Education, fiecare job devenit depășit prin efectele Internetului este înlocuit cu alte 2,6 noi locuri de muncă.[7]
Aspecte sociale
Gradul de răspândire a Internetului pe glob este uriaș: la 30 iunie 2009 aveau acces la Internet circa 1,67 miliarde de locuitori ai globului pământesc
Pericolele Internetului
Accesul simplu și ieftin la Internet are și o consecință negativă, anume nimeni nu poate garanta corectitudinea utilizatorilor. Astfel există deja o gamă largă de programe dăunătoare, create de rău-voitori, care încep cu spionarea (invizibilă) a activității unui utilizator și se termină cu furtul din contul bancar al persoanelor care nu se pricep cum să se apere.O persoană aflată printe cei mai periculoși violatori de date este cunoscut ca fiind Anonymous.
Cenzura în Internet
Anumite state de pe glob interzic, cenzurează sau restricționează populației lor accesul la Internet în diverse domenii: politică, religie, pornografie ș.a., de exemplu Coreea de Nord, China ș.a.
Găzduire web
În Internet există o mulțime de furnizori de servicii de găzduire web (web hosting) ce pot găzdui situri web și proiecte online. Cele mai mari firme la nivel internațional au fost în 2008: GoDaddy, Internet AG, ThePlanet și net@ccess[8].
Și în România există numeroase firme care oferă servicii de găzduire web. De asemenea există și o comunitate activă, Gazduire.info, formată preponderent din reprezentanți ai acestor firme, comunitate ce are ca scop promovarea acestor servicii pe plan local.
Votare prin Internet
Unele state ale lumii aplică în practică votarea prin Internet.
În câteva țări - Austria, Australia, Canada, Estonia, Franța, Germania, Japonia și Elveția - există prevederi legislative pentru votul electronic, fără prezență personală, de la distanță. In 2011, votul prin internet la nivel municipal se testa în Norvegia.[9]
Deși mai multe țări din Uniunea Europeană au testat diferite proiecte de vot electronic, Estonia este în prezent (2011) singurul membru UE care folosește această procedură pe scară largă. La alegerile parlamentare estoniene din 2011, 24% din alegǎtori au votat prin internet.[10]
Web 2.0
Web 2.0 este un aspect relativ nou în Internet, care implică participarea activă a utilizatorilor (chiar nespecialiști) la dezvoltarea rețelei.
Concluzia noastră este că intenetul ne pune la dispozitie multe informatii si divertisment. Din spusele parintilor si bunicilor ne usureaza viata si putem avea mai mult timp liber!
Elevi
Adelin Vlășceanu -= clasa a VII a
Andreea Gheorghe – clasa a VIII a
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/internet-i-internet-provin-din-mpreunarea-artificial-i-parial.html#Internet_și_internet
|
Internet și internet provin din împreunarea artificială și parțială a două cuvinteenglezești: inter
|
Resurse bibliografice
http://www.cisco.com/web/RO/news/2010/23092010.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet
http://filmedocumentare.com/download-adevarata-poveste-a-internetului/
http://www.youtube.com/watch?v=0eUeL3n7fDs&feature=related
http://www.scientia.ro/tehnologie/96-internet/2331-ghid-internet-transferul-informatiilor-2.html
Internet ieri și azi
Termenii Internet și internet provin din împreunarea artificială și parțială a două cuvinteenglezești: interconnected = interconectat și network = rețea.
Sensurile celor 2 termeni sunt strâns înrudite, în funcție de context:
-
Substantivul propriu „Internet” (scris cu majusculă) desemnează o rețea mondială unitară de calculatoare și alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conform protocoalelor (regulilor) de comunicare „Transmission Control Protocol” și „Internet Protocol”, numite împreună „stiva TCP/IP”. Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenția pentru Proiecte de Cercetare Înaintate de Apărare - a Ministerului Apărării,Department of Defense sau DoD din SUA (Defence Advanced Research Projects Agency, en:DARPA) a creat prima rețea de computere interconectate sub numeleARPAnet.
Super-rețeaua Internet din zilele noastre, care de mult a împânzit întreg globul pământesc, a rezultat din extinderea permanentă a acestei rețele inițiale Arpanet. Azi pe glob există un singur Internet, care însă este uriaș; el oferă utilizatorilor săi o multitudine de informații și servicii precum e-mail, www, FTP, Găzduire web (web hosting) și multe altele, unele dintre ele fiind numai contra cost.
Termenul „Internet” nu trebuie confundat cu serviciul internetic World Wide Web (www). Acesta este doar unul din multele servicii oferite pe Internet, vezi secțiunea „Aplicații Internet” mai jos.
-
Substantivul comun „internet” (scris cu minusculă) desemnează rețele speciale ce interconectează 2 sau mai multe rețele autonome aflate la mare depărtare unele față de altele. Un exemplu de 2 rețele mari, interconectate printr-un internet pentru care folosința acestui nume este justificată: rețelele SIPRNet și FidoNet. Rețelele de tip internet nu trebuie confundate cu super-rețeaua „Internet” de mai sus.
Restul acestui articol se ocupă numai de Internet - super-rețeaua unică de răspândire mondială.
Utilizare
Potrivit unui comunicat de presă al fundației ECDL în 2008 aproximativ 83 % din populația globală nu folosea Internetul [1].
Potrivit unui studiu întocmit de firma de cercetare on-line InternetWorldStats, în noiembrie 2007 rata de penetrare a Internetului înRomânia a atins nivelul de 31,4 % din totalul populației, estimată la 22,27 milioane de locuitori[2], iar numărul de conexiuni broadbandera de 1.769.300 [3].
Între 2007 - 2011 numărul conexiunilor la Internet în gospodăriile românești a crescut de la 22 % la 47 %; cifrele corespunzătoare la nivelul Uniunii Europene au fost 54 % și 73 %.[4].
[modificare]Caracteristici tehnice
În ziua de astăzi Internetul este susținut și întreținut de o mulțime de firme comerciale. El se bazează pe specificații tehnice foarte detaliate, ca de exemplu pe așa-numitele „protocoale de comunicație”, care descriu toate regulile și protocoalele de transmitere a datelor în această rețea. Vezi și articolul despre Modelul de Referință OSI.
Protocoalele fundamentale ale Internetului, care asigură interoperabilitatea între orice două calculatoare sau aparate inteligente care le implementează, sunt Internet Protocol (IP), Transmission Control Protocol (TCP) și User Datagram Protocol (UDP).
Aceste trei protocoale reprezintă însă doar o parte din nivelul de bază al sistemului de protocoale Internet, care mai include și protocoale de control si aplicative, cum ar fi: DNS, PPP, SLIP, ICMP, POP3, IMAP, SMTP, HTTP, HTTPS, SSH, Telnet, FTP, LDAP,SSL, WAP și SIP.
Din cauza multelor fuziuni dintre companiile de telefonie și cele de Internet (Internet Service Providers, prescurtat ISP) au apărut o serie de probleme în sensul că sarcinile acestora nu erau clar delimitate.
Rețeaua regională a ISP-ului este formată prin interconectarea ruterelor din diverse orașe pe care le deservește compania. Dacă pachetul este destinat unui calculator-gazdă deservit direct de către rețeaua ISP, pachetul va fi livrat direct lui. Altfel el este predat mai departe operatorului (firmei) care furnizează companiei ISP servicii de comunicare prin backbone-ul rețelei. (In engleză backboneînseamnă in general șira spinării, iar în informatică înseamnă rețeaua de bază pentru interconectarea rețelelor). În partea superioară a acestei ierarhii se găsesc operatorii principali de la nivelul backbone-ului rețelei, companii cum ar fi AT&T sau SPRINT. Aceștia răspund de backbone-uri mari cu mii de rutere conectate prin fibră optică, cu bandă largă de transfer.
Corporațiile și firmele de hosting utilizează așa-numitele „ferme” de servere rapide (= multe servere, situate eventual în aceeași sală sau clădire), conectate direct la backbone. Operatorii încurajază pe clienții lor să folosească această conectare directă prin închirierea de spațiu în rack-uri = dulapuri speciale standardizate pentru echipamentul clientului, care se află în aceeași cameră cu ruterul, conducând la conexiuni scurte și rapide între fermele de servere și backbone-ul rețelei.
Dacă un pachet trimis în backbone este destinat unui ISP sau unei companii deservite de aceeași coloană, el este transmis celui mai apropiat ruter. Pentru a permite pachetelor să treacă dintr-un backbone în altul, acestea sunt conectate în NAP-uri (Network Access Point). În principiu un NAP este o sală plină cu rutere, cel puțin unul pentru fiecare backbone conectat. O rețea locală conectează toate aceste rutere astfel încât pachetele să poată fi retransmise rapid din orice coloană în orice alta. În afară de conectarea în NAP-uri,backbone-urile de dimensiuni mari au numeroase conexiuni directe între ruterele lor, tehnică numită conectare privată (private peering).
Unul dintre paradoxurile Internetului este acela că ISP-urile, care se află în competiție între ele pentru câștigarea de clienți, cooperează în realizarea de conectări private și întreținerea Internetului.
Termeni înrudiți cu „Internet” și „internet”:
-
intranet: o rețea particulară cu principii de funcționare similare cu cele ale Internetului, dar cu acces restrâns - de exemplu intranetul sau intraneturile unei companii particulare, la care primesc acces numai angajații companiei. Intraneturile sunt de obicei separate de Internet.
-
extranet: un intranet particular al unei companii, la care însă au acces (măcar parțial) și anumite persoane sau grupe externe autorizate din alte companii, ca de exemplu de la firme furnizoare sau firme cliente. Accesul la extraneturi are loc de obicei prin intermediul Internetului.
[modificare]Accesul la Internet
Există un șir întreg de metode de cuplare fizică a unui calculator sau aparat „inteligent” (smart) la Internet.
[modificare]Acces prin linie de telefon fixă
Accesul unui utilizator la Internet prin intermediul rețelei de telefon analogice fixe tradițioale: utilizatorul unui calculator cheamă programul de comunicație necesar, care mai întâi se conectează la modem. Modemul este o componentă a calculatorului care convertește semnalele digitale (de transmis) în semnale analogice, care pot circula în rețeaua telefonică. Apoi modemul „formează” numărul de telefon al unui furnizor de servicii Internet - ISP. Semnalele modulate (de fapt datele) sunt transferate la punctul de livrare (Point Of Presence, POP) al ISP-ului, unde sunt preluate din sistemul telefonic și transferate în rețeaua regională de Internet a ISP-ului. Din acest punct sistemul este în întregime digital și se bazează pe comutarea de pachete (packet switching); în acest sistem de transmisie informația care trebuie transmisă este "mărunțită" în multe pachete mici, care sunt apoi transmise la destinație în mod independent unele de altele și chiar pe căi diferite; sigur că la destinație pachetele trebuiesc reasamblate în ordinea corectă.
Pe lângă utilizarea rețelei fixe publice acceași tehnică se poate folosi și pe linii fixe dedicate (închiriate).
Acest tip de acces a rămas în urmă ca viteză și siguranță în funcționare și nu se mai utilizează aproape deloc.
Acces la un ruter (sau modem ADSL) conectat la rețeaua fixă de telefonie sau de ADSL
Legătura de la placa de rețea (NIC) din computerul local la ruter se poate face:
-
printr-un fir, sau și
-
fără fir (wireless); atunci NIC leagă prin radio la un așa-numit Active Point sau Hotspot integrat în ruter, legătură bazată pe tehnicaWi-Fi sau altele (WLAN).
Acces printr-un controler de comunicații dedicat
Acces prin rețele de telefonie celulară, mobilă (GSM)
Legătură prin radio, de la un telefon celular de tip smartphone, de la un calculator portabil sau, mai general, de la un dispozitiv Internet mobil la antena celulară terestră, utilizând tehnicile GSM sau UMTS.
Acces prin rețeaua de cablu
Altele
Pe anumite domenii speciale se fac încă experimentări: prin rețeaua de curent electric; prin rețeaua de transporturi a căilor ferate ș.a.
Istoric
Punctul de pornire în dezvoltarea Internetului a fost rivalitatea între cele două mari puteri ale secolului al XX-lea: Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică. În 1957, URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) lansează în spațiul cosmic primul satelit artificial al Pământului denumit Sputnik. Acest fapt a declanșat o îngrijorare deosebită în Statele Unite ale Americii, astfel președintele Eisenhower înființează o agenție specială subordonată Pentagonului: Advanced Research Projects Agency (www.darpa.mil). Această agenție a Ministerului de Apărare (Department of Defense, prescurtat DOD) este condusă de oameni de știință, are o birocrație redusă, și are ca misiune: „Menținerea superiorității tehnologice a armatei Statelor Unite și prevenirea surprizei tehnologice în domeniul securității naționale prin sponsorizarea celor mai noi și revoluționare descoperiri științifice și prin investirea de fonduri teoretic nelimitate pentru realizarea unei legături între cercetarea științifică și implementarea tehnologică militară a acesteia.”[necesită citare]
În 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, al cărui nume va fi asociat cu inteligența artificială, găsește soluția de a conecta mai multe terminale la un singur calculator central: time-sharing (partajarea timpului). Aceasta este o modalitate de lucru în care mai multe aplicații (programe de calculator) solicită acces concurențial la o resursă (fizică sau logică), prin care fiecărei aplicații i se alocă un anumit timp pentru folosirea resursei solicitate. Apărând apoi primele calculatoare în marile universități se pune problema interconectării acestora. Cercetătorul Lawrence Roberts susține o soluție de interconectare prin comutare de pachete (packet switching) în modelul numit "client-server". Astfel, pentru a transmite informația, aceasta este mărunțită în porțiuni mici, denumite pachete. Ca și la poșta clasică, fiecare pachet conține informații referitore la destinatar, astfel încât el să poată fi corect dirijat pe rețea. La destinație întreaga informație este reasamblată. Deși această metodă întâmpină rezistență din partea specialiștilor, în 1969 începe să funcționeze rețeaua "ARPANET" între 4 noduri: University of California din Los Angeles (UCLA), University of California din Santa Ana, University of Utah și Stanford Research Institute (SRI). Toate acestea au fost codificate într-un protocol care reglementa transmisia de date. În forma sa finală, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol), creat de Vint Cerf și Robert Kahn în 1970 și care este și acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu IBM sau și Mac's, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. să se "înțeleagă" unele cu altele. În acest fel, Internetul urma să devină cu adevărat independent de platforma harware utilizată. Prima conexiune ARPANET a fost realizată în 29 octombrie 1969, ora 22:30 între University of California din Los Angeles și Institutul de Cercetare Stanford și a decurs astfel: cei de la un capat al rețelei au tastat un “L” și apoi, prin telefon, au cerut confirmarea funcționării transferului de date de la cei de la celalalt capat al conexiunii. Dialogul a fost urmatorul:
-Vedeți L-ul?
-Da, vedem L-ul!
Apoi au tastat un O și au întrebat din nou:
-Vedeți O-ul?
-Da, vedem O-ul, a venit raspunsul. 'Text cursiv'
Apoi au tastat un G și conexiunea a picat. Totuși începuse o nouă revoluție în domeniul comunicațiilor.
Ca program al Ministerului Apărării al SUA, ARPANET s-a dezvoltat uluitor de repede, la el conectându-se din ce în ce mai multe calculatoare. În 1979 ARPA decide să separe rețeaua în două, una pentru lumea comercială și universitară, și una militară. Cele două rețele puteau comunica în continuare, construindu-se practic o inter-rețea (internet) denumită inițial DARPA Internet și consacrată ulterior sub denumirea Internet. Numeroși cercetători din domeniul academic și militar si-au concentrat eforturile în scopul dezvoltării unor programe de comunicare în rețea. Astfel în 1980 o serie de programe de comunicare (bazate pe protocoale binedefinite), care sunt utilizate și astăzi, erau deja finalizate. În 1983, TCP/IP devine unicul protocol oficial al Internetului, și ca urmare, tot mai multe calculatoare din întreaga lume au fost conectate la ARPANET. Creșterea numărului de calculatoare conectate la Internet a devenit exponențială, astfel încât în 1990 Internetul cuprindea 3.000 de rețele și 300.000 de calculatoare. În 1992 era deja conectat calculatorul cu numărul 1.000.000. Apoi mărimea Internetului s-a dublat cam la fiecare an.
Primul server Web
Dezvoltarea rapidă a Internetului s-a datorat faptului că accesul la documentația protocoalelor obligatorii a fost și este liber și gratuit. În 1969 S. Crocker a inițiat o serie de „note de cercetare” denumite RFC (Request for Comments), numerotate cronologic și devenite cu timpul accesibile gratuit on-line (în Internet). Marea schimbare a început în 1989, când Tim Berners Lee de la Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva (CERN) a pus bazele dezvoltării primului prototip al World Wide Web (WWW sau web).
O altă schimbare radicală s-a produs când, în 1993, National Center for Supercomputing Applications (NCSA) din SUA a pus la dispoziție browserul "Mosaic", care era bazat pe o interfață grafică (Windows). Enorma creștere a webului a început aproape dintr-o dată: în iunie 1993 erau înregistrate 130 servere web, iar în 1994 erau deja peste 11.500 de servere.[necesită citare]
[modificare]Numărul de situri web din Internet
-
Anul
|
2008[5]
|
2007[5]
|
2006[5]
|
2005[5]
|
milioane
|
186,7
|
155,5
|
106,8
|
75,2
|
[modificare]Numărul de utilizatori de Internet
-
Anul
|
2010[6]
|
2009[6]
|
2000[6]
|
milioane
|
2.080
|
1.086
|
250
|
[modificare]Aplicații Internet
Aplicațiile Internetului sunt numeroase: în primul rând afișarea de informații mai mult sau mai puțin statice cu formă de text, imagini și sunete (așa-numitele pagini web), apoi poșta electronică e-mail, transferul de fișiere de date și informații, chat, video și video on demand, telefonie și telefonie cu imagine prin Internet, televiziune prin Internet, e-commerce, sondări de opinie, mediu pentru răspândirea știrilor, mediu pentru toate genurile de grafică și muzică, deschiderea unei sesiuni de lucru de la distanță, grupuri de discuții pe teme prestabilite, jocuri interactive prin rețea, operații bancare (Internet banking) și multe, multe altele. Printre ele, World Wide Web, prescurtat WWW, deseori numit numai "web", este la loc de vârf, deoarece este o aplicație multimedială și integrativă, cu o interfață de utilizator (Graphic User Interface, GUI) foarte atrăgătoare din punct de vedere grafic, practică și simplu de folosit. WWW a fost inventat de către Tim Berners-Lee în anul 1993.
Pentru folosirea tuturor aplicațiilor din web este nevoie în general doar de un singur program multifuncțional numit browser (cuvânt englez). Exemple: MS Internet Explorer, Mozilla Firefox (provenit din Netscape Navigator),Google Chrome, Opera, Apple Safari ș.a.
Divertisment în Internet
În Internet se află un număr imens de informații de cele mai diverse naturi, precum ar fi filme, videoclipuri, cărți, așa-numite audiobooks, muzică și multe altele. De exemplu, o adresă web (adresă Internet) foarte cunoscută este www.youtube.com, aici putându-se găsi practic orice tip de videoclipuri. Această adresă este în același timp și un sit web de exprimare liberă.
Marketing și afaceri prin Internet
Odată cu dezvoltarea industriei Internetului au apărut și activități conexe care oferă o informare alternativă pe toate domeniile vieții sau chiar posibilitatea de a avea acces instantaneu, online, la informație: e-learning, audio-learning cu ajutorul audiobooks ș.a. Mai mult decât atât, ca aplicație a Internetului a apărut întreaga branșă numită e-commerce - comerțul electronic, prin care furnizorii de mărfuri și servicii dispun suplimentar de o piață de desfacere enormă: Internetul.
Practic Internetul a oferit acces la o piață globală multor întreprinderi mici și mijlocii, care fără aportul acestuia nu ar fi avut niciodată posibilitatea de a se adresa unor clienți la scară mondială. Astfel Internetul a devenit și un important mediu de afaceri.
Conform statisticilor efectuate de firma Online Education, fiecare job devenit depășit prin efectele Internetului este înlocuit cu alte 2,6 noi locuri de muncă.[7]
Aspecte sociale
Gradul de răspândire a Internetului pe glob este uriaș: la 30 iunie 2009 aveau acces la Internet circa 1,67 miliarde de locuitori ai globului pământesc
Pericolele Internetului
Accesul simplu și ieftin la Internet are și o consecință negativă, anume nimeni nu poate garanta corectitudinea utilizatorilor. Astfel există deja o gamă largă de programe dăunătoare, create de rău-voitori, care încep cu spionarea (invizibilă) a activității unui utilizator și se termină cu furtul din contul bancar al persoanelor care nu se pricep cum să se apere.O persoană aflată printe cei mai periculoși violatori de date este cunoscut ca fiind Anonymous.
Cenzura în Internet
Anumite state de pe glob interzic, cenzurează sau restricționează populației lor accesul la Internet în diverse domenii: politică, religie, pornografie ș.a., de exemplu Coreea de Nord, China ș.a.
Găzduire web
În Internet există o mulțime de furnizori de servicii de găzduire web (web hosting) ce pot găzdui situri web și proiecte online. Cele mai mari firme la nivel internațional au fost în 2008: GoDaddy, Internet AG, ThePlanet și net@ccess[8].
Și în România există numeroase firme care oferă servicii de găzduire web. De asemenea există și o comunitate activă, Gazduire.info, formată preponderent din reprezentanți ai acestor firme, comunitate ce are ca scop promovarea acestor servicii pe plan local.
Votare prin Internet
Unele state ale lumii aplică în practică votarea prin Internet.
În câteva țări - Austria, Australia, Canada, Estonia, Franța, Germania, Japonia și Elveția - există prevederi legislative pentru votul electronic, fără prezență personală, de la distanță. In 2011, votul prin internet la nivel municipal se testa în Norvegia.[9]
Deși mai multe țări din Uniunea Europeană au testat diferite proiecte de vot electronic, Estonia este în prezent (2011) singurul membru UE care folosește această procedură pe scară largă. La alegerile parlamentare estoniene din 2011, 24% din alegǎtori au votat prin internet.[10]
Web 2.0
Web 2.0 este un aspect relativ nou în Internet, care implică participarea activă a utilizatorilor (chiar nespecialiști) la dezvoltarea rețelei.
Concluzia noastră este că intenetul ne pune la dispozitie multe informatii si divertisment. Din spusele parintilor si bunicilor ne usureaza viata si putem avea mai mult timp liber!
Elevi
Adelin Vlășceanu -= clasa a VII a
Andreea Gheorghe – clasa a VIII a
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/internet-i-internet-provin-din-mpreunarea-artificial-i-parial.html#Numărul_de_situri_web_din_Internet
|
Internet și internet provin din împreunarea artificială și parțială a două cuvinteenglezești: inter
|
Resurse bibliografice
http://www.cisco.com/web/RO/news/2010/23092010.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet
http://filmedocumentare.com/download-adevarata-poveste-a-internetului/
http://www.youtube.com/watch?v=0eUeL3n7fDs&feature=related
http://www.scientia.ro/tehnologie/96-internet/2331-ghid-internet-transferul-informatiilor-2.html
Internet ieri și azi
Termenii Internet și internet provin din împreunarea artificială și parțială a două cuvinteenglezești: interconnected = interconectat și network = rețea.
Sensurile celor 2 termeni sunt strâns înrudite, în funcție de context:
-
Substantivul propriu „Internet” (scris cu majusculă) desemnează o rețea mondială unitară de calculatoare și alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conform protocoalelor (regulilor) de comunicare „Transmission Control Protocol” și „Internet Protocol”, numite împreună „stiva TCP/IP”. Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenția pentru Proiecte de Cercetare Înaintate de Apărare - a Ministerului Apărării,Department of Defense sau DoD din SUA (Defence Advanced Research Projects Agency, en:DARPA) a creat prima rețea de computere interconectate sub numeleARPAnet.
Super-rețeaua Internet din zilele noastre, care de mult a împânzit întreg globul pământesc, a rezultat din extinderea permanentă a acestei rețele inițiale Arpanet. Azi pe glob există un singur Internet, care însă este uriaș; el oferă utilizatorilor săi o multitudine de informații și servicii precum e-mail, www, FTP, Găzduire web (web hosting) și multe altele, unele dintre ele fiind numai contra cost.
Termenul „Internet” nu trebuie confundat cu serviciul internetic World Wide Web (www). Acesta este doar unul din multele servicii oferite pe Internet, vezi secțiunea „Aplicații Internet” mai jos.
-
Substantivul comun „internet” (scris cu minusculă) desemnează rețele speciale ce interconectează 2 sau mai multe rețele autonome aflate la mare depărtare unele față de altele. Un exemplu de 2 rețele mari, interconectate printr-un internet pentru care folosința acestui nume este justificată: rețelele SIPRNet și FidoNet. Rețelele de tip internet nu trebuie confundate cu super-rețeaua „Internet” de mai sus.
Restul acestui articol se ocupă numai de Internet - super-rețeaua unică de răspândire mondială.
Utilizare
Potrivit unui comunicat de presă al fundației ECDL în 2008 aproximativ 83 % din populația globală nu folosea Internetul [1].
Potrivit unui studiu întocmit de firma de cercetare on-line InternetWorldStats, în noiembrie 2007 rata de penetrare a Internetului înRomânia a atins nivelul de 31,4 % din totalul populației, estimată la 22,27 milioane de locuitori[2], iar numărul de conexiuni broadbandera de 1.769.300 [3].
Între 2007 - 2011 numărul conexiunilor la Internet în gospodăriile românești a crescut de la 22 % la 47 %; cifrele corespunzătoare la nivelul Uniunii Europene au fost 54 % și 73 %.[4].
[modificare]Caracteristici tehnice
În ziua de astăzi Internetul este susținut și întreținut de o mulțime de firme comerciale. El se bazează pe specificații tehnice foarte detaliate, ca de exemplu pe așa-numitele „protocoale de comunicație”, care descriu toate regulile și protocoalele de transmitere a datelor în această rețea. Vezi și articolul despre Modelul de Referință OSI.
Protocoalele fundamentale ale Internetului, care asigură interoperabilitatea între orice două calculatoare sau aparate inteligente care le implementează, sunt Internet Protocol (IP), Transmission Control Protocol (TCP) și User Datagram Protocol (UDP).
Aceste trei protocoale reprezintă însă doar o parte din nivelul de bază al sistemului de protocoale Internet, care mai include și protocoale de control si aplicative, cum ar fi: DNS, PPP, SLIP, ICMP, POP3, IMAP, SMTP, HTTP, HTTPS, SSH, Telnet, FTP, LDAP,SSL, WAP și SIP.
Din cauza multelor fuziuni dintre companiile de telefonie și cele de Internet (Internet Service Providers, prescurtat ISP) au apărut o serie de probleme în sensul că sarcinile acestora nu erau clar delimitate.
Rețeaua regională a ISP-ului este formată prin interconectarea ruterelor din diverse orașe pe care le deservește compania. Dacă pachetul este destinat unui calculator-gazdă deservit direct de către rețeaua ISP, pachetul va fi livrat direct lui. Altfel el este predat mai departe operatorului (firmei) care furnizează companiei ISP servicii de comunicare prin backbone-ul rețelei. (In engleză backboneînseamnă in general șira spinării, iar în informatică înseamnă rețeaua de bază pentru interconectarea rețelelor). În partea superioară a acestei ierarhii se găsesc operatorii principali de la nivelul backbone-ului rețelei, companii cum ar fi AT&T sau SPRINT. Aceștia răspund de backbone-uri mari cu mii de rutere conectate prin fibră optică, cu bandă largă de transfer.
Corporațiile și firmele de hosting utilizează așa-numitele „ferme” de servere rapide (= multe servere, situate eventual în aceeași sală sau clădire), conectate direct la backbone. Operatorii încurajază pe clienții lor să folosească această conectare directă prin închirierea de spațiu în rack-uri = dulapuri speciale standardizate pentru echipamentul clientului, care se află în aceeași cameră cu ruterul, conducând la conexiuni scurte și rapide între fermele de servere și backbone-ul rețelei.
Dacă un pachet trimis în backbone este destinat unui ISP sau unei companii deservite de aceeași coloană, el este transmis celui mai apropiat ruter. Pentru a permite pachetelor să treacă dintr-un backbone în altul, acestea sunt conectate în NAP-uri (Network Access Point). În principiu un NAP este o sală plină cu rutere, cel puțin unul pentru fiecare backbone conectat. O rețea locală conectează toate aceste rutere astfel încât pachetele să poată fi retransmise rapid din orice coloană în orice alta. În afară de conectarea în NAP-uri,backbone-urile de dimensiuni mari au numeroase conexiuni directe între ruterele lor, tehnică numită conectare privată (private peering).
Unul dintre paradoxurile Internetului este acela că ISP-urile, care se află în competiție între ele pentru câștigarea de clienți, cooperează în realizarea de conectări private și întreținerea Internetului.
Termeni înrudiți cu „Internet” și „internet”:
-
intranet: o rețea particulară cu principii de funcționare similare cu cele ale Internetului, dar cu acces restrâns - de exemplu intranetul sau intraneturile unei companii particulare, la care primesc acces numai angajații companiei. Intraneturile sunt de obicei separate de Internet.
-
extranet: un intranet particular al unei companii, la care însă au acces (măcar parțial) și anumite persoane sau grupe externe autorizate din alte companii, ca de exemplu de la firme furnizoare sau firme cliente. Accesul la extraneturi are loc de obicei prin intermediul Internetului.
[modificare]Accesul la Internet
Există un șir întreg de metode de cuplare fizică a unui calculator sau aparat „inteligent” (smart) la Internet.
[modificare]Acces prin linie de telefon fixă
Accesul unui utilizator la Internet prin intermediul rețelei de telefon analogice fixe tradițioale: utilizatorul unui calculator cheamă programul de comunicație necesar, care mai întâi se conectează la modem. Modemul este o componentă a calculatorului care convertește semnalele digitale (de transmis) în semnale analogice, care pot circula în rețeaua telefonică. Apoi modemul „formează” numărul de telefon al unui furnizor de servicii Internet - ISP. Semnalele modulate (de fapt datele) sunt transferate la punctul de livrare (Point Of Presence, POP) al ISP-ului, unde sunt preluate din sistemul telefonic și transferate în rețeaua regională de Internet a ISP-ului. Din acest punct sistemul este în întregime digital și se bazează pe comutarea de pachete (packet switching); în acest sistem de transmisie informația care trebuie transmisă este "mărunțită" în multe pachete mici, care sunt apoi transmise la destinație în mod independent unele de altele și chiar pe căi diferite; sigur că la destinație pachetele trebuiesc reasamblate în ordinea corectă.
Pe lângă utilizarea rețelei fixe publice acceași tehnică se poate folosi și pe linii fixe dedicate (închiriate).
Acest tip de acces a rămas în urmă ca viteză și siguranță în funcționare și nu se mai utilizează aproape deloc.
Acces la un ruter (sau modem ADSL) conectat la rețeaua fixă de telefonie sau de ADSL
Legătura de la placa de rețea (NIC) din computerul local la ruter se poate face:
-
printr-un fir, sau și
-
fără fir (wireless); atunci NIC leagă prin radio la un așa-numit Active Point sau Hotspot integrat în ruter, legătură bazată pe tehnicaWi-Fi sau altele (WLAN).
Acces printr-un controler de comunicații dedicat
Acces prin rețele de telefonie celulară, mobilă (GSM)
Legătură prin radio, de la un telefon celular de tip smartphone, de la un calculator portabil sau, mai general, de la un dispozitiv Internet mobil la antena celulară terestră, utilizând tehnicile GSM sau UMTS.
Acces prin rețeaua de cablu
Altele
Pe anumite domenii speciale se fac încă experimentări: prin rețeaua de curent electric; prin rețeaua de transporturi a căilor ferate ș.a.
Istoric
Punctul de pornire în dezvoltarea Internetului a fost rivalitatea între cele două mari puteri ale secolului al XX-lea: Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică. În 1957, URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) lansează în spațiul cosmic primul satelit artificial al Pământului denumit Sputnik. Acest fapt a declanșat o îngrijorare deosebită în Statele Unite ale Americii, astfel președintele Eisenhower înființează o agenție specială subordonată Pentagonului: Advanced Research Projects Agency (www.darpa.mil). Această agenție a Ministerului de Apărare (Department of Defense, prescurtat DOD) este condusă de oameni de știință, are o birocrație redusă, și are ca misiune: „Menținerea superiorității tehnologice a armatei Statelor Unite și prevenirea surprizei tehnologice în domeniul securității naționale prin sponsorizarea celor mai noi și revoluționare descoperiri științifice și prin investirea de fonduri teoretic nelimitate pentru realizarea unei legături între cercetarea științifică și implementarea tehnologică militară a acesteia.”[necesită citare]
În 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, al cărui nume va fi asociat cu inteligența artificială, găsește soluția de a conecta mai multe terminale la un singur calculator central: time-sharing (partajarea timpului). Aceasta este o modalitate de lucru în care mai multe aplicații (programe de calculator) solicită acces concurențial la o resursă (fizică sau logică), prin care fiecărei aplicații i se alocă un anumit timp pentru folosirea resursei solicitate. Apărând apoi primele calculatoare în marile universități se pune problema interconectării acestora. Cercetătorul Lawrence Roberts susține o soluție de interconectare prin comutare de pachete (packet switching) în modelul numit "client-server". Astfel, pentru a transmite informația, aceasta este mărunțită în porțiuni mici, denumite pachete. Ca și la poșta clasică, fiecare pachet conține informații referitore la destinatar, astfel încât el să poată fi corect dirijat pe rețea. La destinație întreaga informație este reasamblată. Deși această metodă întâmpină rezistență din partea specialiștilor, în 1969 începe să funcționeze rețeaua "ARPANET" între 4 noduri: University of California din Los Angeles (UCLA), University of California din Santa Ana, University of Utah și Stanford Research Institute (SRI). Toate acestea au fost codificate într-un protocol care reglementa transmisia de date. În forma sa finală, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol), creat de Vint Cerf și Robert Kahn în 1970 și care este și acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu IBM sau și Mac's, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. să se "înțeleagă" unele cu altele. În acest fel, Internetul urma să devină cu adevărat independent de platforma harware utilizată. Prima conexiune ARPANET a fost realizată în 29 octombrie 1969, ora 22:30 între University of California din Los Angeles și Institutul de Cercetare Stanford și a decurs astfel: cei de la un capat al rețelei au tastat un “L” și apoi, prin telefon, au cerut confirmarea funcționării transferului de date de la cei de la celalalt capat al conexiunii. Dialogul a fost urmatorul:
-Vedeți L-ul?
-Da, vedem L-ul!
Apoi au tastat un O și au întrebat din nou:
-Vedeți O-ul?
-Da, vedem O-ul, a venit raspunsul. 'Text cursiv'
Apoi au tastat un G și conexiunea a picat. Totuși începuse o nouă revoluție în domeniul comunicațiilor.
Ca program al Ministerului Apărării al SUA, ARPANET s-a dezvoltat uluitor de repede, la el conectându-se din ce în ce mai multe calculatoare. În 1979 ARPA decide să separe rețeaua în două, una pentru lumea comercială și universitară, și una militară. Cele două rețele puteau comunica în continuare, construindu-se practic o inter-rețea (internet) denumită inițial DARPA Internet și consacrată ulterior sub denumirea Internet. Numeroși cercetători din domeniul academic și militar si-au concentrat eforturile în scopul dezvoltării unor programe de comunicare în rețea. Astfel în 1980 o serie de programe de comunicare (bazate pe protocoale binedefinite), care sunt utilizate și astăzi, erau deja finalizate. În 1983, TCP/IP devine unicul protocol oficial al Internetului, și ca urmare, tot mai multe calculatoare din întreaga lume au fost conectate la ARPANET. Creșterea numărului de calculatoare conectate la Internet a devenit exponențială, astfel încât în 1990 Internetul cuprindea 3.000 de rețele și 300.000 de calculatoare. În 1992 era deja conectat calculatorul cu numărul 1.000.000. Apoi mărimea Internetului s-a dublat cam la fiecare an.
Primul server Web
Dezvoltarea rapidă a Internetului s-a datorat faptului că accesul la documentația protocoalelor obligatorii a fost și este liber și gratuit. În 1969 S. Crocker a inițiat o serie de „note de cercetare” denumite RFC (Request for Comments), numerotate cronologic și devenite cu timpul accesibile gratuit on-line (în Internet). Marea schimbare a început în 1989, când Tim Berners Lee de la Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva (CERN) a pus bazele dezvoltării primului prototip al World Wide Web (WWW sau web).
O altă schimbare radicală s-a produs când, în 1993, National Center for Supercomputing Applications (NCSA) din SUA a pus la dispoziție browserul "Mosaic", care era bazat pe o interfață grafică (Windows). Enorma creștere a webului a început aproape dintr-o dată: în iunie 1993 erau înregistrate 130 servere web, iar în 1994 erau deja peste 11.500 de servere.[necesită citare]
[modificare]Numărul de situri web din Internet
-
Anul
|
2008[5]
|
2007[5]
|
2006[5]
|
2005[5]
|
milioane
|
186,7
|
155,5
|
106,8
|
75,2
|
[modificare]Numărul de utilizatori de Internet
-
Anul
|
2010[6]
|
2009[6]
|
2000[6]
|
milioane
|
2.080
|
1.086
|
250
|
[modificare]Aplicații Internet
Aplicațiile Internetului sunt numeroase: în primul rând afișarea de informații mai mult sau mai puțin statice cu formă de text, imagini și sunete (așa-numitele pagini web), apoi poșta electronică e-mail, transferul de fișiere de date și informații, chat, video și video on demand, telefonie și telefonie cu imagine prin Internet, televiziune prin Internet, e-commerce, sondări de opinie, mediu pentru răspândirea știrilor, mediu pentru toate genurile de grafică și muzică, deschiderea unei sesiuni de lucru de la distanță, grupuri de discuții pe teme prestabilite, jocuri interactive prin rețea, operații bancare (Internet banking) și multe, multe altele. Printre ele, World Wide Web, prescurtat WWW, deseori numit numai "web", este la loc de vârf, deoarece este o aplicație multimedială și integrativă, cu o interfață de utilizator (Graphic User Interface, GUI) foarte atrăgătoare din punct de vedere grafic, practică și simplu de folosit. WWW a fost inventat de către Tim Berners-Lee în anul 1993.
Pentru folosirea tuturor aplicațiilor din web este nevoie în general doar de un singur program multifuncțional numit browser (cuvânt englez). Exemple: MS Internet Explorer, Mozilla Firefox (provenit din Netscape Navigator),Google Chrome, Opera, Apple Safari ș.a.
Divertisment în Internet
În Internet se află un număr imens de informații de cele mai diverse naturi, precum ar fi filme, videoclipuri, cărți, așa-numite audiobooks, muzică și multe altele. De exemplu, o adresă web (adresă Internet) foarte cunoscută este www.youtube.com, aici putându-se găsi practic orice tip de videoclipuri. Această adresă este în același timp și un sit web de exprimare liberă.
Marketing și afaceri prin Internet
Odată cu dezvoltarea industriei Internetului au apărut și activități conexe care oferă o informare alternativă pe toate domeniile vieții sau chiar posibilitatea de a avea acces instantaneu, online, la informație: e-learning, audio-learning cu ajutorul audiobooks ș.a. Mai mult decât atât, ca aplicație a Internetului a apărut întreaga branșă numită e-commerce - comerțul electronic, prin care furnizorii de mărfuri și servicii dispun suplimentar de o piață de desfacere enormă: Internetul.
Practic Internetul a oferit acces la o piață globală multor întreprinderi mici și mijlocii, care fără aportul acestuia nu ar fi avut niciodată posibilitatea de a se adresa unor clienți la scară mondială. Astfel Internetul a devenit și un important mediu de afaceri.
Conform statisticilor efectuate de firma Online Education, fiecare job devenit depășit prin efectele Internetului este înlocuit cu alte 2,6 noi locuri de muncă.[7]
Aspecte sociale
Gradul de răspândire a Internetului pe glob este uriaș: la 30 iunie 2009 aveau acces la Internet circa 1,67 miliarde de locuitori ai globului pământesc
Pericolele Internetului
Accesul simplu și ieftin la Internet are și o consecință negativă, anume nimeni nu poate garanta corectitudinea utilizatorilor. Astfel există deja o gamă largă de programe dăunătoare, create de rău-voitori, care încep cu spionarea (invizibilă) a activității unui utilizator și se termină cu furtul din contul bancar al persoanelor care nu se pricep cum să se apere.O persoană aflată printe cei mai periculoși violatori de date este cunoscut ca fiind Anonymous.
Cenzura în Internet
Anumite state de pe glob interzic, cenzurează sau restricționează populației lor accesul la Internet în diverse domenii: politică, religie, pornografie ș.a., de exemplu Coreea de Nord, China ș.a.
Găzduire web
În Internet există o mulțime de furnizori de servicii de găzduire web (web hosting) ce pot găzdui situri web și proiecte online. Cele mai mari firme la nivel internațional au fost în 2008: GoDaddy, Internet AG, ThePlanet și net@ccess[8].
Și în România există numeroase firme care oferă servicii de găzduire web. De asemenea există și o comunitate activă, Gazduire.info, formată preponderent din reprezentanți ai acestor firme, comunitate ce are ca scop promovarea acestor servicii pe plan local.
Votare prin Internet
Unele state ale lumii aplică în practică votarea prin Internet.
În câteva țări - Austria, Australia, Canada, Estonia, Franța, Germania, Japonia și Elveția - există prevederi legislative pentru votul electronic, fără prezență personală, de la distanță. In 2011, votul prin internet la nivel municipal se testa în Norvegia.[9]
Deși mai multe țări din Uniunea Europeană au testat diferite proiecte de vot electronic, Estonia este în prezent (2011) singurul membru UE care folosește această procedură pe scară largă. La alegerile parlamentare estoniene din 2011, 24% din alegǎtori au votat prin internet.[10]
Web 2.0
Web 2.0 este un aspect relativ nou în Internet, care implică participarea activă a utilizatorilor (chiar nespecialiști) la dezvoltarea rețelei.
Concluzia noastră este că intenetul ne pune la dispozitie multe informatii si divertisment. Din spusele parintilor si bunicilor ne usureaza viata si putem avea mai mult timp liber!
Elevi
Adelin Vlășceanu -= clasa a VII a
Andreea Gheorghe – clasa a VIII a
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/internet-i-internet-provin-din-mpreunarea-artificial-i-parial.html#Acces_prin_rețeaua_de_cablu__Altele
|
Internet și internet provin din împreunarea artificială și parțială a două cuvinteenglezești: inter
|
Resurse bibliografice
http://www.cisco.com/web/RO/news/2010/23092010.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet
http://filmedocumentare.com/download-adevarata-poveste-a-internetului/
http://www.youtube.com/watch?v=0eUeL3n7fDs&feature=related
http://www.scientia.ro/tehnologie/96-internet/2331-ghid-internet-transferul-informatiilor-2.html
Internet ieri și azi
Termenii Internet și internet provin din împreunarea artificială și parțială a două cuvinteenglezești: interconnected = interconectat și network = rețea.
Sensurile celor 2 termeni sunt strâns înrudite, în funcție de context:
-
Substantivul propriu „Internet” (scris cu majusculă) desemnează o rețea mondială unitară de calculatoare și alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conform protocoalelor (regulilor) de comunicare „Transmission Control Protocol” și „Internet Protocol”, numite împreună „stiva TCP/IP”. Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenția pentru Proiecte de Cercetare Înaintate de Apărare - a Ministerului Apărării,Department of Defense sau DoD din SUA (Defence Advanced Research Projects Agency, en:DARPA) a creat prima rețea de computere interconectate sub numeleARPAnet.
Super-rețeaua Internet din zilele noastre, care de mult a împânzit întreg globul pământesc, a rezultat din extinderea permanentă a acestei rețele inițiale Arpanet. Azi pe glob există un singur Internet, care însă este uriaș; el oferă utilizatorilor săi o multitudine de informații și servicii precum e-mail, www, FTP, Găzduire web (web hosting) și multe altele, unele dintre ele fiind numai contra cost.
Termenul „Internet” nu trebuie confundat cu serviciul internetic World Wide Web (www). Acesta este doar unul din multele servicii oferite pe Internet, vezi secțiunea „Aplicații Internet” mai jos.
-
Substantivul comun „internet” (scris cu minusculă) desemnează rețele speciale ce interconectează 2 sau mai multe rețele autonome aflate la mare depărtare unele față de altele. Un exemplu de 2 rețele mari, interconectate printr-un internet pentru care folosința acestui nume este justificată: rețelele SIPRNet și FidoNet. Rețelele de tip internet nu trebuie confundate cu super-rețeaua „Internet” de mai sus.
Restul acestui articol se ocupă numai de Internet - super-rețeaua unică de răspândire mondială.
Utilizare
Potrivit unui comunicat de presă al fundației ECDL în 2008 aproximativ 83 % din populația globală nu folosea Internetul [1].
Potrivit unui studiu întocmit de firma de cercetare on-line InternetWorldStats, în noiembrie 2007 rata de penetrare a Internetului înRomânia a atins nivelul de 31,4 % din totalul populației, estimată la 22,27 milioane de locuitori[2], iar numărul de conexiuni broadbandera de 1.769.300 [3].
Între 2007 - 2011 numărul conexiunilor la Internet în gospodăriile românești a crescut de la 22 % la 47 %; cifrele corespunzătoare la nivelul Uniunii Europene au fost 54 % și 73 %.[4].
[modificare]Caracteristici tehnice
În ziua de astăzi Internetul este susținut și întreținut de o mulțime de firme comerciale. El se bazează pe specificații tehnice foarte detaliate, ca de exemplu pe așa-numitele „protocoale de comunicație”, care descriu toate regulile și protocoalele de transmitere a datelor în această rețea. Vezi și articolul despre Modelul de Referință OSI.
Protocoalele fundamentale ale Internetului, care asigură interoperabilitatea între orice două calculatoare sau aparate inteligente care le implementează, sunt Internet Protocol (IP), Transmission Control Protocol (TCP) și User Datagram Protocol (UDP).
Aceste trei protocoale reprezintă însă doar o parte din nivelul de bază al sistemului de protocoale Internet, care mai include și protocoale de control si aplicative, cum ar fi: DNS, PPP, SLIP, ICMP, POP3, IMAP, SMTP, HTTP, HTTPS, SSH, Telnet, FTP, LDAP,SSL, WAP și SIP.
Din cauza multelor fuziuni dintre companiile de telefonie și cele de Internet (Internet Service Providers, prescurtat ISP) au apărut o serie de probleme în sensul că sarcinile acestora nu erau clar delimitate.
Rețeaua regională a ISP-ului este formată prin interconectarea ruterelor din diverse orașe pe care le deservește compania. Dacă pachetul este destinat unui calculator-gazdă deservit direct de către rețeaua ISP, pachetul va fi livrat direct lui. Altfel el este predat mai departe operatorului (firmei) care furnizează companiei ISP servicii de comunicare prin backbone-ul rețelei. (In engleză backboneînseamnă in general șira spinării, iar în informatică înseamnă rețeaua de bază pentru interconectarea rețelelor). În partea superioară a acestei ierarhii se găsesc operatorii principali de la nivelul backbone-ului rețelei, companii cum ar fi AT&T sau SPRINT. Aceștia răspund de backbone-uri mari cu mii de rutere conectate prin fibră optică, cu bandă largă de transfer.
Corporațiile și firmele de hosting utilizează așa-numitele „ferme” de servere rapide (= multe servere, situate eventual în aceeași sală sau clădire), conectate direct la backbone. Operatorii încurajază pe clienții lor să folosească această conectare directă prin închirierea de spațiu în rack-uri = dulapuri speciale standardizate pentru echipamentul clientului, care se află în aceeași cameră cu ruterul, conducând la conexiuni scurte și rapide între fermele de servere și backbone-ul rețelei.
Dacă un pachet trimis în backbone este destinat unui ISP sau unei companii deservite de aceeași coloană, el este transmis celui mai apropiat ruter. Pentru a permite pachetelor să treacă dintr-un backbone în altul, acestea sunt conectate în NAP-uri (Network Access Point). În principiu un NAP este o sală plină cu rutere, cel puțin unul pentru fiecare backbone conectat. O rețea locală conectează toate aceste rutere astfel încât pachetele să poată fi retransmise rapid din orice coloană în orice alta. În afară de conectarea în NAP-uri,backbone-urile de dimensiuni mari au numeroase conexiuni directe între ruterele lor, tehnică numită conectare privată (private peering).
Unul dintre paradoxurile Internetului este acela că ISP-urile, care se află în competiție între ele pentru câștigarea de clienți, cooperează în realizarea de conectări private și întreținerea Internetului.
Termeni înrudiți cu „Internet” și „internet”:
-
intranet: o rețea particulară cu principii de funcționare similare cu cele ale Internetului, dar cu acces restrâns - de exemplu intranetul sau intraneturile unei companii particulare, la care primesc acces numai angajații companiei. Intraneturile sunt de obicei separate de Internet.
-
extranet: un intranet particular al unei companii, la care însă au acces (măcar parțial) și anumite persoane sau grupe externe autorizate din alte companii, ca de exemplu de la firme furnizoare sau firme cliente. Accesul la extraneturi are loc de obicei prin intermediul Internetului.
[modificare]Accesul la Internet
Există un șir întreg de metode de cuplare fizică a unui calculator sau aparat „inteligent” (smart) la Internet.
[modificare]Acces prin linie de telefon fixă
Accesul unui utilizator la Internet prin intermediul rețelei de telefon analogice fixe tradițioale: utilizatorul unui calculator cheamă programul de comunicație necesar, care mai întâi se conectează la modem. Modemul este o componentă a calculatorului care convertește semnalele digitale (de transmis) în semnale analogice, care pot circula în rețeaua telefonică. Apoi modemul „formează” numărul de telefon al unui furnizor de servicii Internet - ISP. Semnalele modulate (de fapt datele) sunt transferate la punctul de livrare (Point Of Presence, POP) al ISP-ului, unde sunt preluate din sistemul telefonic și transferate în rețeaua regională de Internet a ISP-ului. Din acest punct sistemul este în întregime digital și se bazează pe comutarea de pachete (packet switching); în acest sistem de transmisie informația care trebuie transmisă este "mărunțită" în multe pachete mici, care sunt apoi transmise la destinație în mod independent unele de altele și chiar pe căi diferite; sigur că la destinație pachetele trebuiesc reasamblate în ordinea corectă.
Pe lângă utilizarea rețelei fixe publice acceași tehnică se poate folosi și pe linii fixe dedicate (închiriate).
Acest tip de acces a rămas în urmă ca viteză și siguranță în funcționare și nu se mai utilizează aproape deloc.
Acces la un ruter (sau modem ADSL) conectat la rețeaua fixă de telefonie sau de ADSL
Legătura de la placa de rețea (NIC) din computerul local la ruter se poate face:
-
printr-un fir, sau și
-
fără fir (wireless); atunci NIC leagă prin radio la un așa-numit Active Point sau Hotspot integrat în ruter, legătură bazată pe tehnicaWi-Fi sau altele (WLAN).
Acces printr-un controler de comunicații dedicat
Acces prin rețele de telefonie celulară, mobilă (GSM)
Legătură prin radio, de la un telefon celular de tip smartphone, de la un calculator portabil sau, mai general, de la un dispozitiv Internet mobil la antena celulară terestră, utilizând tehnicile GSM sau UMTS.
Acces prin rețeaua de cablu
Altele
Pe anumite domenii speciale se fac încă experimentări: prin rețeaua de curent electric; prin rețeaua de transporturi a căilor ferate ș.a.
Istoric
Punctul de pornire în dezvoltarea Internetului a fost rivalitatea între cele două mari puteri ale secolului al XX-lea: Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică. În 1957, URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) lansează în spațiul cosmic primul satelit artificial al Pământului denumit Sputnik. Acest fapt a declanșat o îngrijorare deosebită în Statele Unite ale Americii, astfel președintele Eisenhower înființează o agenție specială subordonată Pentagonului: Advanced Research Projects Agency (www.darpa.mil). Această agenție a Ministerului de Apărare (Department of Defense, prescurtat DOD) este condusă de oameni de știință, are o birocrație redusă, și are ca misiune: „Menținerea superiorității tehnologice a armatei Statelor Unite și prevenirea surprizei tehnologice în domeniul securității naționale prin sponsorizarea celor mai noi și revoluționare descoperiri științifice și prin investirea de fonduri teoretic nelimitate pentru realizarea unei legături între cercetarea științifică și implementarea tehnologică militară a acesteia.”[necesită citare]
În 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, al cărui nume va fi asociat cu inteligența artificială, găsește soluția de a conecta mai multe terminale la un singur calculator central: time-sharing (partajarea timpului). Aceasta este o modalitate de lucru în care mai multe aplicații (programe de calculator) solicită acces concurențial la o resursă (fizică sau logică), prin care fiecărei aplicații i se alocă un anumit timp pentru folosirea resursei solicitate. Apărând apoi primele calculatoare în marile universități se pune problema interconectării acestora. Cercetătorul Lawrence Roberts susține o soluție de interconectare prin comutare de pachete (packet switching) în modelul numit "client-server". Astfel, pentru a transmite informația, aceasta este mărunțită în porțiuni mici, denumite pachete. Ca și la poșta clasică, fiecare pachet conține informații referitore la destinatar, astfel încât el să poată fi corect dirijat pe rețea. La destinație întreaga informație este reasamblată. Deși această metodă întâmpină rezistență din partea specialiștilor, în 1969 începe să funcționeze rețeaua "ARPANET" între 4 noduri: University of California din Los Angeles (UCLA), University of California din Santa Ana, University of Utah și Stanford Research Institute (SRI). Toate acestea au fost codificate într-un protocol care reglementa transmisia de date. În forma sa finală, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol), creat de Vint Cerf și Robert Kahn în 1970 și care este și acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu IBM sau și Mac's, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. să se "înțeleagă" unele cu altele. În acest fel, Internetul urma să devină cu adevărat independent de platforma harware utilizată. Prima conexiune ARPANET a fost realizată în 29 octombrie 1969, ora 22:30 între University of California din Los Angeles și Institutul de Cercetare Stanford și a decurs astfel: cei de la un capat al rețelei au tastat un “L” și apoi, prin telefon, au cerut confirmarea funcționării transferului de date de la cei de la celalalt capat al conexiunii. Dialogul a fost urmatorul:
-Vedeți L-ul?
-Da, vedem L-ul!
Apoi au tastat un O și au întrebat din nou:
-Vedeți O-ul?
-Da, vedem O-ul, a venit raspunsul. 'Text cursiv'
Apoi au tastat un G și conexiunea a picat. Totuși începuse o nouă revoluție în domeniul comunicațiilor.
Ca program al Ministerului Apărării al SUA, ARPANET s-a dezvoltat uluitor de repede, la el conectându-se din ce în ce mai multe calculatoare. În 1979 ARPA decide să separe rețeaua în două, una pentru lumea comercială și universitară, și una militară. Cele două rețele puteau comunica în continuare, construindu-se practic o inter-rețea (internet) denumită inițial DARPA Internet și consacrată ulterior sub denumirea Internet. Numeroși cercetători din domeniul academic și militar si-au concentrat eforturile în scopul dezvoltării unor programe de comunicare în rețea. Astfel în 1980 o serie de programe de comunicare (bazate pe protocoale binedefinite), care sunt utilizate și astăzi, erau deja finalizate. În 1983, TCP/IP devine unicul protocol oficial al Internetului, și ca urmare, tot mai multe calculatoare din întreaga lume au fost conectate la ARPANET. Creșterea numărului de calculatoare conectate la Internet a devenit exponențială, astfel încât în 1990 Internetul cuprindea 3.000 de rețele și 300.000 de calculatoare. În 1992 era deja conectat calculatorul cu numărul 1.000.000. Apoi mărimea Internetului s-a dublat cam la fiecare an.
Primul server Web
Dezvoltarea rapidă a Internetului s-a datorat faptului că accesul la documentația protocoalelor obligatorii a fost și este liber și gratuit. În 1969 S. Crocker a inițiat o serie de „note de cercetare” denumite RFC (Request for Comments), numerotate cronologic și devenite cu timpul accesibile gratuit on-line (în Internet). Marea schimbare a început în 1989, când Tim Berners Lee de la Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva (CERN) a pus bazele dezvoltării primului prototip al World Wide Web (WWW sau web).
O altă schimbare radicală s-a produs când, în 1993, National Center for Supercomputing Applications (NCSA) din SUA a pus la dispoziție browserul "Mosaic", care era bazat pe o interfață grafică (Windows). Enorma creștere a webului a început aproape dintr-o dată: în iunie 1993 erau înregistrate 130 servere web, iar în 1994 erau deja peste 11.500 de servere.[necesită citare]
[modificare]Numărul de situri web din Internet
-
Anul
|
2008[5]
|
2007[5]
|
2006[5]
|
2005[5]
|
milioane
|
186,7
|
155,5
|
106,8
|
75,2
|
[modificare]Numărul de utilizatori de Internet
-
Anul
|
2010[6]
|
2009[6]
|
2000[6]
|
milioane
|
2.080
|
1.086
|
250
|
[modificare]Aplicații Internet
Aplicațiile Internetului sunt numeroase: în primul rând afișarea de informații mai mult sau mai puțin statice cu formă de text, imagini și sunete (așa-numitele pagini web), apoi poșta electronică e-mail, transferul de fișiere de date și informații, chat, video și video on demand, telefonie și telefonie cu imagine prin Internet, televiziune prin Internet, e-commerce, sondări de opinie, mediu pentru răspândirea știrilor, mediu pentru toate genurile de grafică și muzică, deschiderea unei sesiuni de lucru de la distanță, grupuri de discuții pe teme prestabilite, jocuri interactive prin rețea, operații bancare (Internet banking) și multe, multe altele. Printre ele, World Wide Web, prescurtat WWW, deseori numit numai "web", este la loc de vârf, deoarece este o aplicație multimedială și integrativă, cu o interfață de utilizator (Graphic User Interface, GUI) foarte atrăgătoare din punct de vedere grafic, practică și simplu de folosit. WWW a fost inventat de către Tim Berners-Lee în anul 1993.
Pentru folosirea tuturor aplicațiilor din web este nevoie în general doar de un singur program multifuncțional numit browser (cuvânt englez). Exemple: MS Internet Explorer, Mozilla Firefox (provenit din Netscape Navigator),Google Chrome, Opera, Apple Safari ș.a.
Divertisment în Internet
În Internet se află un număr imens de informații de cele mai diverse naturi, precum ar fi filme, videoclipuri, cărți, așa-numite audiobooks, muzică și multe altele. De exemplu, o adresă web (adresă Internet) foarte cunoscută este www.youtube.com, aici putându-se găsi practic orice tip de videoclipuri. Această adresă este în același timp și un sit web de exprimare liberă.
Marketing și afaceri prin Internet
Odată cu dezvoltarea industriei Internetului au apărut și activități conexe care oferă o informare alternativă pe toate domeniile vieții sau chiar posibilitatea de a avea acces instantaneu, online, la informație: e-learning, audio-learning cu ajutorul audiobooks ș.a. Mai mult decât atât, ca aplicație a Internetului a apărut întreaga branșă numită e-commerce - comerțul electronic, prin care furnizorii de mărfuri și servicii dispun suplimentar de o piață de desfacere enormă: Internetul.
Practic Internetul a oferit acces la o piață globală multor întreprinderi mici și mijlocii, care fără aportul acestuia nu ar fi avut niciodată posibilitatea de a se adresa unor clienți la scară mondială. Astfel Internetul a devenit și un important mediu de afaceri.
Conform statisticilor efectuate de firma Online Education, fiecare job devenit depășit prin efectele Internetului este înlocuit cu alte 2,6 noi locuri de muncă.[7]
Aspecte sociale
Gradul de răspândire a Internetului pe glob este uriaș: la 30 iunie 2009 aveau acces la Internet circa 1,67 miliarde de locuitori ai globului pământesc
Pericolele Internetului
Accesul simplu și ieftin la Internet are și o consecință negativă, anume nimeni nu poate garanta corectitudinea utilizatorilor. Astfel există deja o gamă largă de programe dăunătoare, create de rău-voitori, care încep cu spionarea (invizibilă) a activității unui utilizator și se termină cu furtul din contul bancar al persoanelor care nu se pricep cum să se apere.O persoană aflată printe cei mai periculoși violatori de date este cunoscut ca fiind Anonymous.
Cenzura în Internet
Anumite state de pe glob interzic, cenzurează sau restricționează populației lor accesul la Internet în diverse domenii: politică, religie, pornografie ș.a., de exemplu Coreea de Nord, China ș.a.
Găzduire web
În Internet există o mulțime de furnizori de servicii de găzduire web (web hosting) ce pot găzdui situri web și proiecte online. Cele mai mari firme la nivel internațional au fost în 2008: GoDaddy, Internet AG, ThePlanet și net@ccess[8].
Și în România există numeroase firme care oferă servicii de găzduire web. De asemenea există și o comunitate activă, Gazduire.info, formată preponderent din reprezentanți ai acestor firme, comunitate ce are ca scop promovarea acestor servicii pe plan local.
Votare prin Internet
Unele state ale lumii aplică în practică votarea prin Internet.
În câteva țări - Austria, Australia, Canada, Estonia, Franța, Germania, Japonia și Elveția - există prevederi legislative pentru votul electronic, fără prezență personală, de la distanță. In 2011, votul prin internet la nivel municipal se testa în Norvegia.[9]
Deși mai multe țări din Uniunea Europeană au testat diferite proiecte de vot electronic, Estonia este în prezent (2011) singurul membru UE care folosește această procedură pe scară largă. La alegerile parlamentare estoniene din 2011, 24% din alegǎtori au votat prin internet.[10]
Web 2.0
Web 2.0 este un aspect relativ nou în Internet, care implică participarea activă a utilizatorilor (chiar nespecialiști) la dezvoltarea rețelei.
Concluzia noastră este că intenetul ne pune la dispozitie multe informatii si divertisment. Din spusele parintilor si bunicilor ne usureaza viata si putem avea mai mult timp liber!
Elevi
Adelin Vlășceanu -= clasa a VII a
Andreea Gheorghe – clasa a VIII a
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/internet-i-internet-provin-din-mpreunarea-artificial-i-parial.html#Numărul_de_utilizatori_de_Internet
|
Internet și internet provin din împreunarea artificială și parțială a două cuvinteenglezești: inter
|
Resurse bibliografice
http://www.cisco.com/web/RO/news/2010/23092010.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet
http://filmedocumentare.com/download-adevarata-poveste-a-internetului/
http://www.youtube.com/watch?v=0eUeL3n7fDs&feature=related
http://www.scientia.ro/tehnologie/96-internet/2331-ghid-internet-transferul-informatiilor-2.html
Internet ieri și azi
Termenii Internet și internet provin din împreunarea artificială și parțială a două cuvinteenglezești: interconnected = interconectat și network = rețea.
Sensurile celor 2 termeni sunt strâns înrudite, în funcție de context:
-
Substantivul propriu „Internet” (scris cu majusculă) desemnează o rețea mondială unitară de calculatoare și alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conform protocoalelor (regulilor) de comunicare „Transmission Control Protocol” și „Internet Protocol”, numite împreună „stiva TCP/IP”. Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenția pentru Proiecte de Cercetare Înaintate de Apărare - a Ministerului Apărării,Department of Defense sau DoD din SUA (Defence Advanced Research Projects Agency, en:DARPA) a creat prima rețea de computere interconectate sub numeleARPAnet.
Super-rețeaua Internet din zilele noastre, care de mult a împânzit întreg globul pământesc, a rezultat din extinderea permanentă a acestei rețele inițiale Arpanet. Azi pe glob există un singur Internet, care însă este uriaș; el oferă utilizatorilor săi o multitudine de informații și servicii precum e-mail, www, FTP, Găzduire web (web hosting) și multe altele, unele dintre ele fiind numai contra cost.
Termenul „Internet” nu trebuie confundat cu serviciul internetic World Wide Web (www). Acesta este doar unul din multele servicii oferite pe Internet, vezi secțiunea „Aplicații Internet” mai jos.
-
Substantivul comun „internet” (scris cu minusculă) desemnează rețele speciale ce interconectează 2 sau mai multe rețele autonome aflate la mare depărtare unele față de altele. Un exemplu de 2 rețele mari, interconectate printr-un internet pentru care folosința acestui nume este justificată: rețelele SIPRNet și FidoNet. Rețelele de tip internet nu trebuie confundate cu super-rețeaua „Internet” de mai sus.
Restul acestui articol se ocupă numai de Internet - super-rețeaua unică de răspândire mondială.
Utilizare
Potrivit unui comunicat de presă al fundației ECDL în 2008 aproximativ 83 % din populația globală nu folosea Internetul [1].
Potrivit unui studiu întocmit de firma de cercetare on-line InternetWorldStats, în noiembrie 2007 rata de penetrare a Internetului înRomânia a atins nivelul de 31,4 % din totalul populației, estimată la 22,27 milioane de locuitori[2], iar numărul de conexiuni broadbandera de 1.769.300 [3].
Între 2007 - 2011 numărul conexiunilor la Internet în gospodăriile românești a crescut de la 22 % la 47 %; cifrele corespunzătoare la nivelul Uniunii Europene au fost 54 % și 73 %.[4].
[modificare]Caracteristici tehnice
În ziua de astăzi Internetul este susținut și întreținut de o mulțime de firme comerciale. El se bazează pe specificații tehnice foarte detaliate, ca de exemplu pe așa-numitele „protocoale de comunicație”, care descriu toate regulile și protocoalele de transmitere a datelor în această rețea. Vezi și articolul despre Modelul de Referință OSI.
Protocoalele fundamentale ale Internetului, care asigură interoperabilitatea între orice două calculatoare sau aparate inteligente care le implementează, sunt Internet Protocol (IP), Transmission Control Protocol (TCP) și User Datagram Protocol (UDP).
Aceste trei protocoale reprezintă însă doar o parte din nivelul de bază al sistemului de protocoale Internet, care mai include și protocoale de control si aplicative, cum ar fi: DNS, PPP, SLIP, ICMP, POP3, IMAP, SMTP, HTTP, HTTPS, SSH, Telnet, FTP, LDAP,SSL, WAP și SIP.
Din cauza multelor fuziuni dintre companiile de telefonie și cele de Internet (Internet Service Providers, prescurtat ISP) au apărut o serie de probleme în sensul că sarcinile acestora nu erau clar delimitate.
Rețeaua regională a ISP-ului este formată prin interconectarea ruterelor din diverse orașe pe care le deservește compania. Dacă pachetul este destinat unui calculator-gazdă deservit direct de către rețeaua ISP, pachetul va fi livrat direct lui. Altfel el este predat mai departe operatorului (firmei) care furnizează companiei ISP servicii de comunicare prin backbone-ul rețelei. (In engleză backboneînseamnă in general șira spinării, iar în informatică înseamnă rețeaua de bază pentru interconectarea rețelelor). În partea superioară a acestei ierarhii se găsesc operatorii principali de la nivelul backbone-ului rețelei, companii cum ar fi AT&T sau SPRINT. Aceștia răspund de backbone-uri mari cu mii de rutere conectate prin fibră optică, cu bandă largă de transfer.
Corporațiile și firmele de hosting utilizează așa-numitele „ferme” de servere rapide (= multe servere, situate eventual în aceeași sală sau clădire), conectate direct la backbone. Operatorii încurajază pe clienții lor să folosească această conectare directă prin închirierea de spațiu în rack-uri = dulapuri speciale standardizate pentru echipamentul clientului, care se află în aceeași cameră cu ruterul, conducând la conexiuni scurte și rapide între fermele de servere și backbone-ul rețelei.
Dacă un pachet trimis în backbone este destinat unui ISP sau unei companii deservite de aceeași coloană, el este transmis celui mai apropiat ruter. Pentru a permite pachetelor să treacă dintr-un backbone în altul, acestea sunt conectate în NAP-uri (Network Access Point). În principiu un NAP este o sală plină cu rutere, cel puțin unul pentru fiecare backbone conectat. O rețea locală conectează toate aceste rutere astfel încât pachetele să poată fi retransmise rapid din orice coloană în orice alta. În afară de conectarea în NAP-uri,backbone-urile de dimensiuni mari au numeroase conexiuni directe între ruterele lor, tehnică numită conectare privată (private peering).
Unul dintre paradoxurile Internetului este acela că ISP-urile, care se află în competiție între ele pentru câștigarea de clienți, cooperează în realizarea de conectări private și întreținerea Internetului.
Termeni înrudiți cu „Internet” și „internet”:
-
intranet: o rețea particulară cu principii de funcționare similare cu cele ale Internetului, dar cu acces restrâns - de exemplu intranetul sau intraneturile unei companii particulare, la care primesc acces numai angajații companiei. Intraneturile sunt de obicei separate de Internet.
-
extranet: un intranet particular al unei companii, la care însă au acces (măcar parțial) și anumite persoane sau grupe externe autorizate din alte companii, ca de exemplu de la firme furnizoare sau firme cliente. Accesul la extraneturi are loc de obicei prin intermediul Internetului.
[modificare]Accesul la Internet
Există un șir întreg de metode de cuplare fizică a unui calculator sau aparat „inteligent” (smart) la Internet.
[modificare]Acces prin linie de telefon fixă
Accesul unui utilizator la Internet prin intermediul rețelei de telefon analogice fixe tradițioale: utilizatorul unui calculator cheamă programul de comunicație necesar, care mai întâi se conectează la modem. Modemul este o componentă a calculatorului care convertește semnalele digitale (de transmis) în semnale analogice, care pot circula în rețeaua telefonică. Apoi modemul „formează” numărul de telefon al unui furnizor de servicii Internet - ISP. Semnalele modulate (de fapt datele) sunt transferate la punctul de livrare (Point Of Presence, POP) al ISP-ului, unde sunt preluate din sistemul telefonic și transferate în rețeaua regională de Internet a ISP-ului. Din acest punct sistemul este în întregime digital și se bazează pe comutarea de pachete (packet switching); în acest sistem de transmisie informația care trebuie transmisă este "mărunțită" în multe pachete mici, care sunt apoi transmise la destinație în mod independent unele de altele și chiar pe căi diferite; sigur că la destinație pachetele trebuiesc reasamblate în ordinea corectă.
Pe lângă utilizarea rețelei fixe publice acceași tehnică se poate folosi și pe linii fixe dedicate (închiriate).
Acest tip de acces a rămas în urmă ca viteză și siguranță în funcționare și nu se mai utilizează aproape deloc.
Acces la un ruter (sau modem ADSL) conectat la rețeaua fixă de telefonie sau de ADSL
Legătura de la placa de rețea (NIC) din computerul local la ruter se poate face:
-
printr-un fir, sau și
-
fără fir (wireless); atunci NIC leagă prin radio la un așa-numit Active Point sau Hotspot integrat în ruter, legătură bazată pe tehnicaWi-Fi sau altele (WLAN).
Acces printr-un controler de comunicații dedicat
Acces prin rețele de telefonie celulară, mobilă (GSM)
Legătură prin radio, de la un telefon celular de tip smartphone, de la un calculator portabil sau, mai general, de la un dispozitiv Internet mobil la antena celulară terestră, utilizând tehnicile GSM sau UMTS.
Acces prin rețeaua de cablu
Altele
Pe anumite domenii speciale se fac încă experimentări: prin rețeaua de curent electric; prin rețeaua de transporturi a căilor ferate ș.a.
Istoric
Punctul de pornire în dezvoltarea Internetului a fost rivalitatea între cele două mari puteri ale secolului al XX-lea: Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică. În 1957, URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) lansează în spațiul cosmic primul satelit artificial al Pământului denumit Sputnik. Acest fapt a declanșat o îngrijorare deosebită în Statele Unite ale Americii, astfel președintele Eisenhower înființează o agenție specială subordonată Pentagonului: Advanced Research Projects Agency (www.darpa.mil). Această agenție a Ministerului de Apărare (Department of Defense, prescurtat DOD) este condusă de oameni de știință, are o birocrație redusă, și are ca misiune: „Menținerea superiorității tehnologice a armatei Statelor Unite și prevenirea surprizei tehnologice în domeniul securității naționale prin sponsorizarea celor mai noi și revoluționare descoperiri științifice și prin investirea de fonduri teoretic nelimitate pentru realizarea unei legături între cercetarea științifică și implementarea tehnologică militară a acesteia.”[necesită citare]
În 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, al cărui nume va fi asociat cu inteligența artificială, găsește soluția de a conecta mai multe terminale la un singur calculator central: time-sharing (partajarea timpului). Aceasta este o modalitate de lucru în care mai multe aplicații (programe de calculator) solicită acces concurențial la o resursă (fizică sau logică), prin care fiecărei aplicații i se alocă un anumit timp pentru folosirea resursei solicitate. Apărând apoi primele calculatoare în marile universități se pune problema interconectării acestora. Cercetătorul Lawrence Roberts susține o soluție de interconectare prin comutare de pachete (packet switching) în modelul numit "client-server". Astfel, pentru a transmite informația, aceasta este mărunțită în porțiuni mici, denumite pachete. Ca și la poșta clasică, fiecare pachet conține informații referitore la destinatar, astfel încât el să poată fi corect dirijat pe rețea. La destinație întreaga informație este reasamblată. Deși această metodă întâmpină rezistență din partea specialiștilor, în 1969 începe să funcționeze rețeaua "ARPANET" între 4 noduri: University of California din Los Angeles (UCLA), University of California din Santa Ana, University of Utah și Stanford Research Institute (SRI). Toate acestea au fost codificate într-un protocol care reglementa transmisia de date. În forma sa finală, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol), creat de Vint Cerf și Robert Kahn în 1970 și care este și acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu IBM sau și Mac's, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. să se "înțeleagă" unele cu altele. În acest fel, Internetul urma să devină cu adevărat independent de platforma harware utilizată. Prima conexiune ARPANET a fost realizată în 29 octombrie 1969, ora 22:30 între University of California din Los Angeles și Institutul de Cercetare Stanford și a decurs astfel: cei de la un capat al rețelei au tastat un “L” și apoi, prin telefon, au cerut confirmarea funcționării transferului de date de la cei de la celalalt capat al conexiunii. Dialogul a fost urmatorul:
-Vedeți L-ul?
-Da, vedem L-ul!
Apoi au tastat un O și au întrebat din nou:
-Vedeți O-ul?
-Da, vedem O-ul, a venit raspunsul. 'Text cursiv'
Apoi au tastat un G și conexiunea a picat. Totuși începuse o nouă revoluție în domeniul comunicațiilor.
Ca program al Ministerului Apărării al SUA, ARPANET s-a dezvoltat uluitor de repede, la el conectându-se din ce în ce mai multe calculatoare. În 1979 ARPA decide să separe rețeaua în două, una pentru lumea comercială și universitară, și una militară. Cele două rețele puteau comunica în continuare, construindu-se practic o inter-rețea (internet) denumită inițial DARPA Internet și consacrată ulterior sub denumirea Internet. Numeroși cercetători din domeniul academic și militar si-au concentrat eforturile în scopul dezvoltării unor programe de comunicare în rețea. Astfel în 1980 o serie de programe de comunicare (bazate pe protocoale binedefinite), care sunt utilizate și astăzi, erau deja finalizate. În 1983, TCP/IP devine unicul protocol oficial al Internetului, și ca urmare, tot mai multe calculatoare din întreaga lume au fost conectate la ARPANET. Creșterea numărului de calculatoare conectate la Internet a devenit exponențială, astfel încât în 1990 Internetul cuprindea 3.000 de rețele și 300.000 de calculatoare. În 1992 era deja conectat calculatorul cu numărul 1.000.000. Apoi mărimea Internetului s-a dublat cam la fiecare an.
Primul server Web
Dezvoltarea rapidă a Internetului s-a datorat faptului că accesul la documentația protocoalelor obligatorii a fost și este liber și gratuit. În 1969 S. Crocker a inițiat o serie de „note de cercetare” denumite RFC (Request for Comments), numerotate cronologic și devenite cu timpul accesibile gratuit on-line (în Internet). Marea schimbare a început în 1989, când Tim Berners Lee de la Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva (CERN) a pus bazele dezvoltării primului prototip al World Wide Web (WWW sau web).
O altă schimbare radicală s-a produs când, în 1993, National Center for Supercomputing Applications (NCSA) din SUA a pus la dispoziție browserul "Mosaic", care era bazat pe o interfață grafică (Windows). Enorma creștere a webului a început aproape dintr-o dată: în iunie 1993 erau înregistrate 130 servere web, iar în 1994 erau deja peste 11.500 de servere.[necesită citare]
[modificare]Numărul de situri web din Internet
-
Anul
|
2008[5]
|
2007[5]
|
2006[5]
|
2005[5]
|
milioane
|
186,7
|
155,5
|
106,8
|
75,2
|
[modificare]Numărul de utilizatori de Internet
-
Anul
|
2010[6]
|
2009[6]
|
2000[6]
|
milioane
|
2.080
|
1.086
|
250
|
[modificare]Aplicații Internet
Aplicațiile Internetului sunt numeroase: în primul rând afișarea de informații mai mult sau mai puțin statice cu formă de text, imagini și sunete (așa-numitele pagini web), apoi poșta electronică e-mail, transferul de fișiere de date și informații, chat, video și video on demand, telefonie și telefonie cu imagine prin Internet, televiziune prin Internet, e-commerce, sondări de opinie, mediu pentru răspândirea știrilor, mediu pentru toate genurile de grafică și muzică, deschiderea unei sesiuni de lucru de la distanță, grupuri de discuții pe teme prestabilite, jocuri interactive prin rețea, operații bancare (Internet banking) și multe, multe altele. Printre ele, World Wide Web, prescurtat WWW, deseori numit numai "web", este la loc de vârf, deoarece este o aplicație multimedială și integrativă, cu o interfață de utilizator (Graphic User Interface, GUI) foarte atrăgătoare din punct de vedere grafic, practică și simplu de folosit. WWW a fost inventat de către Tim Berners-Lee în anul 1993.
Pentru folosirea tuturor aplicațiilor din web este nevoie în general doar de un singur program multifuncțional numit browser (cuvânt englez). Exemple: MS Internet Explorer, Mozilla Firefox (provenit din Netscape Navigator),Google Chrome, Opera, Apple Safari ș.a.
Divertisment în Internet
În Internet se află un număr imens de informații de cele mai diverse naturi, precum ar fi filme, videoclipuri, cărți, așa-numite audiobooks, muzică și multe altele. De exemplu, o adresă web (adresă Internet) foarte cunoscută este www.youtube.com, aici putându-se găsi practic orice tip de videoclipuri. Această adresă este în același timp și un sit web de exprimare liberă.
Marketing și afaceri prin Internet
Odată cu dezvoltarea industriei Internetului au apărut și activități conexe care oferă o informare alternativă pe toate domeniile vieții sau chiar posibilitatea de a avea acces instantaneu, online, la informație: e-learning, audio-learning cu ajutorul audiobooks ș.a. Mai mult decât atât, ca aplicație a Internetului a apărut întreaga branșă numită e-commerce - comerțul electronic, prin care furnizorii de mărfuri și servicii dispun suplimentar de o piață de desfacere enormă: Internetul.
Practic Internetul a oferit acces la o piață globală multor întreprinderi mici și mijlocii, care fără aportul acestuia nu ar fi avut niciodată posibilitatea de a se adresa unor clienți la scară mondială. Astfel Internetul a devenit și un important mediu de afaceri.
Conform statisticilor efectuate de firma Online Education, fiecare job devenit depășit prin efectele Internetului este înlocuit cu alte 2,6 noi locuri de muncă.[7]
Aspecte sociale
Gradul de răspândire a Internetului pe glob este uriaș: la 30 iunie 2009 aveau acces la Internet circa 1,67 miliarde de locuitori ai globului pământesc
Pericolele Internetului
Accesul simplu și ieftin la Internet are și o consecință negativă, anume nimeni nu poate garanta corectitudinea utilizatorilor. Astfel există deja o gamă largă de programe dăunătoare, create de rău-voitori, care încep cu spionarea (invizibilă) a activității unui utilizator și se termină cu furtul din contul bancar al persoanelor care nu se pricep cum să se apere.O persoană aflată printe cei mai periculoși violatori de date este cunoscut ca fiind Anonymous.
Cenzura în Internet
Anumite state de pe glob interzic, cenzurează sau restricționează populației lor accesul la Internet în diverse domenii: politică, religie, pornografie ș.a., de exemplu Coreea de Nord, China ș.a.
Găzduire web
În Internet există o mulțime de furnizori de servicii de găzduire web (web hosting) ce pot găzdui situri web și proiecte online. Cele mai mari firme la nivel internațional au fost în 2008: GoDaddy, Internet AG, ThePlanet și net@ccess[8].
Și în România există numeroase firme care oferă servicii de găzduire web. De asemenea există și o comunitate activă, Gazduire.info, formată preponderent din reprezentanți ai acestor firme, comunitate ce are ca scop promovarea acestor servicii pe plan local.
Votare prin Internet
Unele state ale lumii aplică în practică votarea prin Internet.
În câteva țări - Austria, Australia, Canada, Estonia, Franța, Germania, Japonia și Elveția - există prevederi legislative pentru votul electronic, fără prezență personală, de la distanță. In 2011, votul prin internet la nivel municipal se testa în Norvegia.[9]
Deși mai multe țări din Uniunea Europeană au testat diferite proiecte de vot electronic, Estonia este în prezent (2011) singurul membru UE care folosește această procedură pe scară largă. La alegerile parlamentare estoniene din 2011, 24% din alegǎtori au votat prin internet.[10]
Web 2.0
Web 2.0 este un aspect relativ nou în Internet, care implică participarea activă a utilizatorilor (chiar nespecialiști) la dezvoltarea rețelei.
Concluzia noastră este că intenetul ne pune la dispozitie multe informatii si divertisment. Din spusele parintilor si bunicilor ne usureaza viata si putem avea mai mult timp liber!
Elevi
Adelin Vlășceanu -= clasa a VII a
Andreea Gheorghe – clasa a VIII a
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/data-sedinei-2005-02-07-titlul-sedinei.html#Domnul_Nicolae_Văcăroiu
|
Data şedinţei: 2005-02-07 Titlul şedinţei
|
Data şedinţei: 2005-02-07
Titlul şedinţei:
Intervenţia 1
Declaraţii politice prezentate de către domnii senatori :
- Doru Mircea Popescu (PSD) - consecinţele sociale previzibile introducerii cotei unice de impozitare; - modificările Codului muncii.
- Viorica Georgeta Moisuc (PRM) - 24 ianuarie/6 februarie 1918: prima Declaraţie de unire politică a Românilor şi Declaraţia prin care Republica Autonomă Basarabia se proclama independentă.
- Neculai Apostol (PSD) - normele sanitar-veterinare în perspectiva integrării în U.E.
- Gheorghe Funar (PRM) -“relaxarea fiscală” a Guvernului Tăriceanu.
- Cristache Rădulescu (PNL-PD) - replică la declaraţia domnului senator Neculai Apostol.
- Szabo Karoly-Ferenc (UDMR) – revizuirea Legii privind siguranţa naţională a României, nr. 51/1991.
- Valentin Dinescu (PRM) - “lapidarea” antrenorilor lotului olimpic de gimnastică, Octavian Belu şi Mariana Bitang.
- Corneliu Vadim Tudor (PRM) - abuzurile domnului Liviu Harbuz.
Domnul Gheorghe Funar:
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Voi face o declaraţie politică despre aşa-zisa relaxare fiscală a Guvernului Tăriceanu.
Conform Programului de guvernare 2005 – 2006, viziunea Cabinetului Tăriceanu în domeniul politicii fiscale este centrată pe asigurarea unui rol stimulativ al impozitelor şi taxelor, în scopul creşterii şi dezvoltării economice, al consolidării fiscale şi al întăririi clasei de mijloc.
“Politica fiscală a Guvernului va funcţiona mai degrabă în serviciul producătorilor de impozite decât în serviciul culegătorilor de impozite şi se va baza pe un parteneriat real între stat şi contribuabili.
Cheia de boltă a politicii fiscale a Guvernului Tăriceanu este relaxarea fiscală, ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a iniţiativei private şi de încurajare a oficializării economiei ascunse.
Guvernul va opera relaxarea fiscală, fiind conştient că o asemenea fiscalitate ridicată comportă o serie de ameninţări la adresa economiei reale.”
Am prezentat doar câteva obiective din Programul de guvernare, Capitolul 12 – Politica fiscal-bugetară a Cabinetului Tăriceanu.
Este necesar ca, de la teorie, să trecem la practică. După ce alegătorilor români li s-a urat, în campania electorală, “Să trăiţi bine!”, ei au ajuns să constate că Guvernul Tăriceanu îi înştiinţează, periodic, despre creşterea accizelor, a preţurilor şi a tarifelor la energia electrică, la gaz metan, la energie termică şi telefoane, precum şi despre noul bir numit rovinietă.
La acestea urmează să se adauge majorarea substanţială a impozitului pe veniturile din capital, respectiv, veniturile obţinute din tranzacţii imobiliare, terenuri, case şi alte active şi din tranzacţii cu bunuri mobiliare – obligaţiuni, părţi sociale şi alte hârtii de valoare. Se preconizează majorarea impozitului de la 1% la 10%, iar de la 1 ianuarie 2006, la 16%.
Se intenţionează creşterea impozitelor pe dobânzi şi pe câştigurile de capital la 16%, ceea ce ar duce la un plus la bugetul de stat, în acest an, de circa 6.150 miliarde lei.
Exemplele prezentate contrazic obiectivele înscrise în Programul de guvernare al Cabinetului Tăriceanu şi duc la creşterea fiscalităţii, şi nicidecum la o relaxare fiscală.
Mulţumesc.
(aplauze)
Domnul Cristache Rădulescu:
Stimate domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Vreau să fac câteva precizări în legătură cu prezentarea pe care a făcut-o domnul senator al Grupului Partidului Social Democrat, al cărui nume, sincer, nu l-am reţinut, în ceea ce priveşte situaţia unităţilor alimentare care trebuie închise în această perioadă.
Vreau să vă aduc la cunoştinţă, pentru că domnul senator nu a avut plăcerea s-o facă, doar a făcut precizări negative la adresa unităţilor care trebuie închise, uitând să facă precizarea că ceea ce s-a negociat cu Uniunea Europeană a fost faptul că aceste unităţi vor fi închise la 31 decembrie 2006. A mai uitat să facă precizarea că acum două săptămâni, când domnul preşedinte al Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare pentru siguranţa alimentelor… Mă scuzaţi pentru emoţie, este prima dată când vorbesc în plenul Senatului şi nu am avut nici posibilitatea să aflu că domnul senator va face precizări incorecte sau necorespunzătoare cu realitatea, ca să pot să-i dau replica.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Invit la cuvânt pe domnul senator Funar Gheorghe, din partea Grupului România Mare.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Vă mulţumesc. Invit la microfon, din partea Grupului P.S.D. pe domnul senator Apostol Neculai. Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Cristache Rădulescu:
Am înţeles. Fac doar câteva precizări…
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Mulţumesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Szabo Karoly, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.
Domnul Szabo Karoly Ferenc:
Înseamnă că din tribună este arbitrul deranjat, cum se obişnuieşte la fotbal, uneori, şi opreşte jocul, mă rog, sper că nu veţi face acest lucru...
Deci, vreau să vă spun că acest mic document se află înregistrat, după toate regulile jocului, şi că nu l-am retras, ceea ce se presupune, dar nu a apucat să intre pe ordinea de zi niciodată pentru că, deşi onoraţii colegi din comisia din care am făcut parte, în repetate legislaturi, s-au declarat în principiu de acord cu prevederile din acea iniţiativă legislativă, ea nu a ajuns pe motivul că mereu, mereu a venit un mesaj, nu era codificat, dar nu era nici oficial, cum că, citez : „Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pregăteşte revizuirea şi modernizarea Legii nr.51 - la care m-am referit - şi că acolo va fi inclus în mod necesar”... Eu m-am declarat de acord cu acest lucru, numai că acea modificare nu vine. Nu vine pentru că acolo, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, din păcate, domină un spirit care este caracteristic perioadei de acum un deceniu şi jumătate.
La ce se referă proiectul meu legislativ în partea lui mai sensibilă şi, cum spun, agreată de către colegi? El are o prevedere extrem de simplă şi nici măcar nu este originală. Ea spune că „interceptările comunicaţiilor asupra unor persoane efectuate, bineînţeles, legal, în baza mandatului, şi aşa mai departe, se păstrează de către cel care le-a efectuat, iar după expirarea perioadei la care se referă mandatul şi după constatarea irelevanţei faptelor documentate în interceptările respective, pentru securitatea naţională, se înmânează persoanei respective, care a constituit obiectul acestei activităţi de culegere de informaţii”.
Vă rog să vă gândiţi ce consecinţe absolut pozitive ar avea pentru toată lumea, pentru fiecare cetăţean, dar mai ales pentru societate.
Eu voi reveni cu această mică iniţiativă legislativă şi nu voi aştepta ca, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării să facă vreo modificare la lege, dar vă invit să iniţiem dezbatere publică, nu în presă, nu în talk-show-uri, ci la tribuna Parlamentului despre chestiunile fundamentale de securitate naţionale faţă de care avem responsabilităţi de care nu ne-am achitat.
Vă mulţumesc.
Domnul Szabo Karoly Ferenc:
Domnule preşedinte,
Onorat Senat,
Această tribună este un loc unde se fac, printre altele, declaraţii politice. Îndrăznesc, fără nici o legătură cu ceea ce a pronunţat aici vreun coleg al meu, un coleg al nostru, în legătură cu pronunţia, cu discursul altui coleg, să vă sugerez onoraţi colegi, mai ales celor care sunteţi pentru prima oară membri ai Senatului, că puteţi să faceţi declaraţii politice referitoare la fiecare literă a precedentei declaraţii, numai să nu vă referiţi la ea.
Domnule preşedinte, am venit să vă spun că, în ultima vreme, mai ales în mass-media, dar nu şi la microfoanele Parlamentului, au avut loc foarte multe discuţii, dispute, controverese, mă feresc să folosesc termene care sunt, mai ales, de uzul presei şi al consumatorilor de presă, în legătură cu chestiuni extrem de importante care ţin de activitatea unor instituţii fundamentale, acelea care, îndeobşte, sunt adunate în noţiunea aceasta generică de „cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”.
Pe marginea unui aşa zis scandal de presă, care a apărut la un anumit moment, nimic nu este întâmplător, şi care a fost urmat în mod necesar de mişcări în corpul unor înalţi funcţionari publici, noi uităm esenţialul, şi anume că Parlamentul este autoritatea legiuitoare, unica de fapt, aş vrea să revin la Constituţie, dar, în orice caz, am mai spus-o şi cu alte ocazii, nu-şi îndeplineşte un atribut fundamental în această speţă. Iată numai Legea privind siguranţa naţională a României, nr.51/1991 nu a fost armonizată nici măcar cu Constituţia din 1991, deşi art.150, la conflictul de legi, pe fosta numerotare din Constituţie, ar fi impus acest lucru. Acolo sunt enumerate, în acea lege, care trebuie în mod necesar revizuită, dar foarte repede pentru că nici în Uniunea Europeană, dar nici în NATO nu avem loc cu ea, chit că am fost cooptaţi, am fost acceptaţi acolo, sunt nişte prevederi care se referă în mod expres la ameninţări. Ameninţări pentru contracararea cărora este nevoie de culegere de informaţii, şi care culegere de informaţii se desfăşoară în baza altor legi, pe care tot Parlamentul României le-a adoptat, şi este o remarcabilă continuitate în legislaţia din acest domeniu. Nicăieri, nici într-un alt domeniu nu este atât de betonată starea literelor şi a articolelor din lege şi activitatea serviciilor cu atribuţii, aşa cum am spus în acest domeniu, aşa cum au fost ele adoptate pe parcursul anilor, oglindind în mod special şi în mod vădit interesele organizaţionale ale acestor instituţii. Nu mă feresc să spun acest lucru. Nu este prima oară.
În ce mă priveşte, am onoarea să vă anunţ că, în iunie 2000, am depus o iniţiativă legislativă, în nume personal, care se referea la modificarea unui articol din Legea nr.14 din 1992, care se referă la organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii şi care, printre altele... ( sună un telefon mobil în sală )... imediat termin, domnule preşedinte...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Dacă vă pomenea numele, veneaţi cu un drept la replică. Pentru că este pentru prima oară, aveţi cuvântul.
Doamna Viorica Georgeta Moisuc:
Domnule preşedinte,
Domnilor academicieni,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Printr-o coincidenţă fericită astăzi, aş vrea să vă invit să vă întoarceţi puţin în timp, anume în anul 1918, când, la această dată, la 6 februarie 1918, s-au produs două evenimente de importanţă naţională şi internaţională, asupra cărora astăzi ar trebui să reflectăm mai mult. Fără îndoială, adresându-mă unor intelectuali, nu fac decât să vă reamintesc aceste lucruri pentru că, aşa cum spunea Nicolae Iorga, “orice om politic trebuie să ştie istoria patriei sale şi istoria universală”, mai ales aceea care se ocupă de politică externă.
La 24 ianuarie/6 februarie 1918 din iniţiativa Comitetului Naţional al Românilor asupriţi din Austro-Ungaria, constituit la Odessa, al cărui lideri au fost: Octavian Goga, Ion Nistor, Alexandru Lapedatu, Onisifor Ghibu, Victor Deleu, Sever Bocu şi mulţi alţii, s-a elaborat, la această dată, prima Declaraţie de unire politică a românilor care a fost publicată în ziarul “România Nouă” care apărea la Chişinău. Aş vrea să vă reamintesc că acest ziar “România Nouă” urma ziarului “Ardealul”, editat la Chişinău cu ajutorul Guvernului de la Iaşi, condus de Ion I.C. Brătianu cu bani româneşti şi cu tipografie românească, prima tipografie cu litere latine care a fost dusă la Chişinău şi pusă în slujba idealului naţional.
În ziarul “România Nouă” a apărut, aşadar, declaraţia de unire politică a tuturor românilor. Iată câteva idei pe care le citesc din acest document:
“Ţara de mâine a românilor trebuie să cuprindă întreg pământul locuit de ei, pentru că nimeni nu ne poate tăgădui dreptul asupra pământurilor în care noi suntem cei mai vechi şi cei mai mulţi locuitori.”
Documentul respingea orice formulă de menţinere a românilor în cadrul vechii monarhii, ideea de bază era că românii ardeleni, basarabeni, bucovineni se considerau cetăţeni ai unei singure patrii: “România tuturor românilor”. Citez:
“Începând cu ziua de azi în care toţi românii trebuie să serbeze amintirea celei dintâi uniri săvârşite la 1859, noi, cei mai jos iscăliţi, nu ne mai socotim ca până acum ardeleni, basarabeni, bucovineni, ci ne socotim cetăţeni ai României Nouă, a tuturor românilor cu acelaşi îndatoriri faţă de fiecare aparte a ei şi cu aceleaşi drepturi. De astăzi înainte noi vom fi totodată ostaşi ai acestei Românii, pentru făurirea căreia voim să luptăm cu orice armă va trebui.”
În încheiere declaraţia spunea: “Mântuirea noastră este numai într-o Românie Nouă, a tuturor românilor. Pentru înfăptuirea ei vom lucra, pentru înfăptuirea ei vom trăi, pentru înfăptuirea ei vom muri, dacă va fi nevoie.” Iscălesc: Onisifor Ghibu, dr. Ioan Matei, Axente Bocu, Iosif Şchiopul, Nicolae Codre, Andrei Oţetea, George Tofan, dr. Ovidiu Ţopa, Vasile Harea, George Murgoci, George Munteanu-Râmnic şi Anastasie Popovici.
Un al doilea eveniment de importanţă naţională şi internaţională, care se produce în această zi, la 24 ianuarie/6 februarie 1918 este declaraţia prin care Republica Autonomă Basarabia se proclamă independentă. Independenţa acestui stat, care a fost recunoscută nu numai de România, ci şi de multe alte state, inclusiv de statele Antantei, a reprezentat începutul procesului de unificare naţională a românilor.
Fără îndoială, spuneam, nu am venit în faţa dumneavoastră să vă ţin o lecţie de istorie fiindcă sunt convinsă că o ştiţi. Ceea ce doresc însă să remarc este faptul că atunci, România, în ianuarie 1918, era redusă la mai puţin de o treime din vechiul regat. Cu alte cuvinte, fără Transilvania, fără Bucovina, fără Dobrogea, care erau sub ocupaţia Puterilor Centrale. Această Românie mică, supusă unor presiuni fantastice din partea Puterilor Centrale a găsit, în înţelepciunea acelui guvern extraordinar condus de Ion I.C. Brătianu, mijloace morale şi materiale pentru a susţine lupta confraţilor din toate provinciile istorice româneşti, în ideea unificării naţionale.
În al doilea rând, aş vrea să remarc un alt aspect, şi anume faptul că, în aceste zile, aceste documente au o valoare cu totul deosebită pentru noi, pentru că ele stau la baza unui proces pe care îl presupunem început şi pe care îl considerăm continuat, mai ales că, în zilele care au trecut, preşedintele Traian Băsescu a arătat o deschidere pe care eu, personal, o salut, către o relaţie specială cu Republica Moldova. Vreau să amintesc în acest context că, în 1848 această vocaţie a României către Europa s-a manifestat printr-un proiect al lui Nicolae Bălcescu de constituire a Statelor Unite ale Europei, în care vedea el posibilitatea de unificare a românilor din toate provinciile aflate atunci sub ocupaţie străină.
Consider că, acum, intrarea României în Uniunea Europeană prezintă o altă posibilitate la alte condiţii istorice pentru ca acest deziderat al românilor să se împlinească.
Fără îndoială, nu pot să nu închei prin a spune că P.R.M. sprijină orice fel de iniţiativă şi orice fel de iniţiativă şi orice fel de acţiune îndreptate în această direcţie. Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Trecem la primul punct al ordinii de zi: declaraţii politice.
Invit la microfon, din partea Grupului Social Democrat, pe domnul senator Dan Mircea Popescu.
Domnul Cristache Rădulescu:
Sunt mai mulţi, vorba domnului preşedinte, şi-i mulţumesc pentru intervenţie, marii rechini au cochetat cu Autoritatea Naţional Sanitar Veterinară, fostă, şi au găsit soluţia să iasă din impas cu vânzările şi au zis: „Închidem patru sute şi ceva de unităţi, câte spunea domnul senator, şi ne facem loc să intrăm cu vânzările pe piaţă”.
Mai departe, domnul Liviu Harbuz, preşedintele Autorităţii Naţional Sanitar Veterinare, ministru secretar de stat, declara acum două săptămâni, după o întrevedere cu domnul ministru Flutur, care, bineînţeles, a fost dezinformat de către Liviu Harbuz, că a luat această măsură, să închidă 302 unităţi în 32 ore, pentru că fostul premier nu i-a dat voie până în momentul respectiv.
Vă mulţumesc.
Domnul Neculai Apostol:
Domnule preşedinte,
Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor senatori,
Vă voi supune atenţiei dumneavoastră o declaraţie politică referitoare la unele consecinţe previzibile ale ignorării normelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor asupra evoluţiei industriei alimentare şi agriculturii României, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.
Convingerea fermă că un viitor demn pentru ţara noastră nu poate fi asigurat decât prin ocuparea unui loc onorabil în cadrul structurilor economice şi instituţionale ale Uniunii Europene, ca şi preocuparea pentru destinul industriei alimentare şi agriculturii româneşti care trebuie să garanteze securitatea alimentară ca una din componentele esenţiale ale siguranţei naţionale, mă determină să supun atenţiei o problemă aparent simplă, dar a căror consecinţe economice, sociale şi chiar politice în contextul eforturilor generale care se fac pentru integrarea în Uniunea Europeană se pare că au fost evaluate necorespunzător.
Este vorba despre bunăvoinţa exagerată pe care actuala guvernare o manifestă în mod nejustificat faţă de cele 402 unităţi din industria alimentară a căror activitate a fost suspendată de către Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, ca urmare a unor deficienţe constatate în mod repetat în activitatea acestora, deficienţe între care se regăsesc:
- Neîndeplinirea standardelor specifice referitoare la condiţiile minime de igienă prin neasigurarea facilităţilor, dotărilor şi utilităţilor în conformitate cu prevederile legale, deşi aceste firme ar fost informate de obligaţiile care le revin şi avertizate asupra consecinţelor încă din anii 2003 şi 2004.
- Perpetuarea ignorării şi încălcării normelor sanitar-veterinare cu privire la organizarea fluxurilor tehnologice, fapt care concură la realizarea de produse necorespunzătoare calitativ, cu riscuri potenţiale asupra sănătăţii consumatorilor.
- Lipsa programelor de restructurare şi modernizare care să garanteze alinierera operatorilor de profil la standardele prevăzute de legislaţia sanitar-veterinară în vigoare, armonizate cu acquis-ul comunitar şi neasumarea responsabilităţilor privind respectarea acestor norme. Aşadar, este cazul unor deficienţe grave în raport cu măsurile de suspendare a a activităţii îndreptăţite, iar dispunerea acestora nu reprezintă un abuz, ci dimpotrivă manifestarea concretă a responsabilităţilor pe care Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi le-a asumat în exercitarea atribuţiunilor care-i sunt conferite prin lege pentru a asigura protejarea intereselor şi sănătăţii cetăţenilor.
- Măsura de suspendare a activităţii unităţilor de procesare care nu corespund legislaţiei româneşti în vigoare s-a făcut cu acordul asociaţilor patronale şi interprofesionale.
Nu mi-am propus să prezint în detaliu toate motivele care au determinat măsurile dispuse pentru suspendarea activităţii acestor societăţi. Sunt convins că ele sunt cunoscute de cei în drept. Doresc doar să-mi exprim surprinderea faţă de uşurinţa cu care sunt tratate aceste probleme de însuşi domnul ministru Gheorghe Flutur - coordonatorul politicilor agricole pe care, de altfel, îl respect pentru voinţa şi stăruinţa de care dă dovadă în eforturile pe care le face pentru ca agricultura românească să fie compatibilă cu normele, normativele şi Directivele Uniunii Europene - care a afirmat recent: “A venit momentul adevărului, astăzi numai 56 de fabrici îndeplinesc standardele comunitare”, precizând că firmele din domeniu vor trebui să realizeze investiţii importante până la aderarea României la Uniunea Europeană, astfel încât tot mai multe unităţi să fie capabile să respecte standardele europene în 2007.
Aceasta este voinţa domnului ministru. În fapt, constatăm că şi domnia-sa este boicotat prin diferite acţiuni populiste, prin presiunile ce se fac asupra Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare, atât la nivel politic central, cât şi la nivelul autorităţilor locale, pentru a se reveni asupra măsurilor luate împotriva celor care, pentru a-şi satisface interesele de moment, sfidează sistematic legislaţia sanitar veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare, sporindu-şi profitabilitatea afacerii direct proporţional cu creşterea riscului de a afecta sănătatea consumatorilor, fără a mai aduce în discuţie moralitatea comportamentului în afaceri, raportat la cerinţele specifice economiei de piaţă.
Prin atitudinea pe care o manifestă şi acţiunile iniţiate, conducerea A.N.S.V. şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în calitate de coordonator al politicilor agricole, omit faptul că angajamentele asumate de România prin Documentul de poziţie presupun şi luarea unor măsuri ferme, care să garanteze implementarea efectivă a legislaţiei naţionale în domeniu, armonizate cu acquis-ul comunitar, măsuri care, deşi sunt percepute, în parte, ca având caracter antipopular, au fost adoptate fără rezerve de Guvernul P.S.D., în plină campanie electorală, interesul privind viitorul ţării fiind poziţionat mai presus decât interesele imediate de partid.
Putem exemplifica prin suspendarea a 184 de unităţi din categoria celor care nu corespundeau legislaţiei româneşti în domeniu, din august 2004 până în noiembrie 2004.
Mai mult decât atât, a fost instituit un sistem de monitorizare riguroasă a modului în care se derulează fiecare acţiune menită să conducă la îndeplinirea criteriilor de aderare într-un orizont de timp bine definit, precum şi setul de măsuri corective care să asigure realizarea acestui demers.
De ce se revine acum asupra deciziilor luate şi de ce se încearcă redeschiderea nejustificată a unităţilor a căror activitate a fost suspendată conform legislaţiei naţionale?
Dacă în loc să se facă eforturi pentru ca cele 402 unităţi, pentru care s-a dispus sistarea activităţii, să-şi compatibilizeze activitatea de producţie cu normele sanitar-veterinare în vigoare şi să-şi ridice nivelul calitativ al produselor, se va alege soluţia facilă de a trece cu vederea, de a le tolera gravele deficienţe constatate de Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară, atunci, cu siguranţă, se admite conştient riscul de a compromite perspectiva agriculturii şi industriei alimentare româneşti de a se integra firesc şi profitabil în structurile pieţei unice europene.
Mai trebuie menţionat că în situaţia celor 402 unităţi se găsesc încă 800 de unităţi de procesare a laptelui şi cărnii, care nu au nici un fel de program de restructurare şi modernizare.
Faţă de situaţia dată, se pare că Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale adoptă tacit politica neimplicării, lăsând să se rezolve de la sine o problemă vitală pentru agricultura şi industria alimentară, şi anume, problema alinierii acestor unităţi, sub toate aspectele, la normele sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cât şi la standardele europene de calitate.
În baza mandatului onorant cu care am fost investit şi a unei activităţi de peste 30 de ani, consacrate managementului proceselor de producţie în agricultură şi industria alimentară, cu performanţe, zic eu, pentru cei care mă cunosc, foarte bune, am obligaţia şi, în acelaşi timp, suportul moral şi profesional necesare pentru a atrage atenţia asupra consecinţelor determinate de un asemenea mod de gândire şi acţiune, astfel:
1. Prin neaplicarea fermă a măsurilor dispuse de Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi menţinerea artificială şi, în fond, nelegală a acestora pe piaţă, oferta nu va fi salubrizată de produsele necorespunzătoare, iar cetăţenii vor fi expuşi în continuare la riscul de a plăti şi consuma produse care le periclitează starea de sănătate.
2. Tolerarea activităţii unor astfel de agenţi economici, care nu au investit mai nimic pentru asigurarea unor condiţii sanitar-veterinare corespunzătoare şi, prin urmare, realizează produse de calitate îndoielnică, dar la costuri inferioare celor normale, afectează raporturile de piaţă fireşti, împiedică manifestarea efectivă a virtuţilor economiei de piaţă funcţională.
3. Prin preţurile pe care le practică, negrevate de costurile aferente acţiunilor de compatibilizare cu cerinţele normelor sanitar-veterinare, aceşti agenţi economici promovează în proporţie de masă concurenţa neloială în raport cu agenţii economici oneşti şi responsabili în raporturile cu consumatorii.
4. Organele de control fiscal au constatat în mod frecvent că tocmai această categorie de agenţi economici, care nu respectă legislaţia sanitar-veterinară, oferă şi cele mai multe situaţii de neonorare a obligaţiilor legale faţă de bugetul consolidat al statului şi chiar de evaziune fiscală.
În fine, deosebit de grav este faptul că la autenticul moment al adevărului, în a doua jumătate a anului 2006, când experţii Uniunii Europene vor evalua gradul în care au fost îndeplinite criteriile de aderare asumate în cadrul negocierilor aferente acestui capitol, ar putea fi puşi în situaţia de a constata incapacitatea agriculturii şi industriei alimentare româneşti, a unor ramuri sau sectoare ale acesteia, în total sau în parte, de a produce la nivelul standardelor europene, situaţie care va determina amputarea lor, prin scoaterea din circuitul economic a tuturor capacităţilor de producţie în cauză, la un nivel de aproximativ 1000 de unităţi de procesare lapte şi carne.
Aceasta va avea drept consecinţă certă şi imediată crearea unor goluri de producţie şi, implicit, a unor nişe de piaţă, care, în condiţiile liberalizării totale a circulaţiei mărfurilor, vor crea blocaje în economia românească, prin inundarea pieţelor cu produse de import, creşterea gradului de dependenţă a României faţă de economia altor state şi apoi un întreg cortegiu de consecinţe negative în plan social şi implicaţiile pe care o astfel de situaţie le generează pe plan politic.
Aprofundarea analizei făcute de specialiştii în domeniu evidenţiază însă şi alte consecinţe, mult mai preocupante, chiar dramatice, care se înlănţuie logic, asupra milioanelor de ţărani sau fermieri şi perspective de evoluţie a mediului rural, dezvoltarea durabilă a acestuia transformându-se dintr-un obiectiv dezirabil şi posibil, într-un vis neîmplinit.
Astfel, 1. concurenţa neloială pe care o practică agenţii economici din categoria celor pentru care s-a dispus şi se va dispune în continuare suspendarea activităţii afectează viabilitatea agenţilor economici performanţi şi, în extrem, poate determina eliminarea lor de pe piaţă, lăsând consumatorul la cheremul unor producători care nu respectă prevederile legale referitoare la igiena şi sănătatea publică.
2. Reducerea forţată, prin practici anticoncurenţiale şi de concurenţă neloială, a profitabilităţii agenţilor economici care investesc pentru dezvoltarea şi respectarea standardelor de producţie şi calitate, coroborată cu numeroasele cazuri de neplată a obligaţiilor faţă de buget şi evaziune fiscală, promovate de cei care sunt încurajaţi să nu respecte legea, aceştia din urmă constituind, de altfel, un pilon de bază pentru economia subterană, consecinţele fiind diminuarea semnificativă a veniturilor cuvenite bugetelor locale şi al statului.
Diminuarea capacităţilor de producţie în industria alimentară, ca urmare a suspendării activităţii acelor societăţi ce nu întrunesc condiţiile de funcţionare conform legislaţiei în vigoare, în urma verificărilor experţilor Uniunii Europene, în a doua parte a anului 2006, urmat de invadarea pieţelor româneşti cu produse din import, devine un factor de blocaj în zootehnie, pentru creşterea efectivelor şi a producţiilor animaliere, şi generează mari dificultăţi pentru valorificarea profitabilă a producţiei vegetale.
Ca urmare, apar efecte restrictive şi în desfăşurarea altor activităţi situate în amonte sau în aval de producţia agricolă.
Prin starea de letargie care poate cuprinde aceste sectoare, determinată de toleranţa faţă de cei pentru care respectarea legii este considerată ca fiind facultativă, şi nu obligatorie, se subminează, practic, economia agroindustrială rurală şi, prin aceasta, este afectată însăşi temelia dezvoltării durabile a satului românesc.
Consideraţiile prezentate, care pot fi susţinute prin numeroase concretizări efective şi date statistice, dorim să reprezinte un semnal de alarmă tras înainte de a fi prea târziu.
În speranţa că acest semnal va fi receptat cum se cuvine, stimulând reacţiile de răspuns în timp util, îi asigur de întreaga mea consideraţie pe domnul Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, domnul Ionuţ Popescu, ministrul finanţelor publice, domnul Ene Dinga, ministrul integrării europene, domnul Răzvan Ţiru, preşedintele Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare.
Vă mulţumesc pentru înţelegere.
(aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Stimate coleg, aş vrea, pe viitor, să reţineţi că nu puteţi veni cu replică la o declaraţie politică.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Mulţumesc.
Invit la microfon pe domnul senator Rădulescu Cristache, din partea Grupului Alianţa D.A. – P.N.L. – P.D.
Domnul Dan Mircea Popescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Pentru că principalul act normativ, ce a marcat această perioadă de guvernare a noii puteri, îl reprezintă introducerea cotei unice de impozitare, vă rog să-mi permiteţi, stimaţi colegi, să stărui asupra unora dintre consecinţele sociale previzibile ale acestuia, în încercarea de a atenţiona şi de a contribui la posibile soluţii. Suntem, fără îndoială, în faţa unui fenomen nou pe care încercăm să-l descifrăm şi să-l evaluăm pentru a-l putea explica, în complexitatea lui, celor pe care-i reprezentăm în Parlamentul ţării şi a căror viaţă de zi cu zi este şi va fi serios afectată de această măsură. Începe să ne fie tot mai clar de acum că sistemul cotei unice va contribui din plin la polarizarea societăţii româneşti, respectiv, la accentuarea sărăciei, pe de o parte, iar pe de altă parte, la creşterea avuţiei celor bogaţi. Aş vrea să vă prezint situaţia din acest punct de vedere pe cinci grupuri sociale. M-aş referi, în primul rând, la situaţia celor care realizează venituri brute lunare între 100 şi 500 de milioane lei. Aceştia sunt recompensaţi, în urma introducerii cotei unice de impozitare, cu sporuri lunare de venituri între 17 şi 96 de milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri cuprinse între 17,2 şi 19,4 din venitul brut. Pentru cei care realizează venituri lunare brute între 25 şi 60 milioane de lei, aceştia sunt recompensaţi cu sporuri lunare cuprinse între 2,4 milioane lei şi 9,3 milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri între 9,7% şi 15,4% din venitul brut. Persoanele care realizează venituri lunare între 15 şi 20 milioane lei sunt recompensate cu sporuri de venituri lunare între 795.000 lei şi 1,5 milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri cuprinse între 5,3 şi 7,6% din venitul brut. Salariaţilor care realizează venituri lunare între 8 şi 10 milioane lei, le revin sporuri de venituri cuprinse între 215.000 şi 340.000 lei, respectiv, 2,7% până la 3,4 % din venitul brut. În sfârşit, cea de a cincea categorie de salariaţi o reprezintă, în exemplul meu, persoanele care realizează venituri lunare între 4 şi 7 milioane de lei şi al căror spor lunar va fi de numai 52.000 lei, respectiv, 157.000 lei, ceea în procente reprezintă între 1,3 şi 2,2 % din venitul brut. După datele de la sfârşitul anului 2004, când salariul mediu brut pe economie era de aproximativ 8,2 milioane lei, constatăm că cei care realizează venituri brute lunare de până la 10 milioane lei, reprezintă aproximativ 3,3 milioane de persoane din totalul de 4,6 milioane de salariaţi din România. Cu alte cuvinte, deci, pentru marea majoritate a salariaţilor câştigurile în urma aşa-zisei revoluţii fiscale sunt cuprinse între 52.000 lei şi maximum 340.000 lei, respectiv, în procente între 1,3 şi 3,4% din venitul brut, în timp ce, la polul opus, pentru o minoritate de oameni câştigurile sunt cuprinse între 2,4 milioane de lei şi 96 de milioane, respectiv, între 9,7 şi 19,4% din venitul brut. Iată, devoalat, stimaţi colegi, conţinutul acestei aşa-zise revoluţii fiscale prin intermediul căreia noua putere încearcă să lupte, aşa cum afirma în programul de guvernare, dar şi în campania electorală , împotriva sărăciei din ţară. Cred că alte comentarii sunt de prisos. Aş adăuga, însă, că după nivelul salariilor brute la polul sărăciei se situează majoritatea salariaţilor din următoarele ramuri şi sectoare de activitate: sănătate, învăţământ, construcţii, comerţ, hoteluri-restaurante, agricultură, industrie uşoară, prelucrarea lemnului, industria cauciucului, echipamente electrice, metalurgie, maşini şi echipamente, transporturi. La polul opus beneficiază de avantajele introducerii cotei unice de impozitare grupurile sociale cu venituri din activităţi independente, dar şi cei care ocupă funcţii de conducere şi de administrare în toate ramurile şi sectoarele de activitate, respectiv: Banca Naţională, bănci comerciale, societăţi de asigurări, alte instituţii de stat, marile companii şi unităţi economice din industria petrolului, gazelor, chimie, energie şi comerţ, Preşedinţie, Guvern, Parlament, ministere, agenţii guvernamentale, consilii judeţene şi primăriile mari din România. În aceste condiţii, decizia de a majora cu până la 25% salariile înalţilor demnitari ai ţării, nu ne mai apare drept curioasă şi sfidătoare, ea înscriindu-se, iată, în filozofia noii guvernări, fiind o măsuri emblematică pentru maniera în care puterea actuală încearcă să diminueze rata sărăciei din România. Primul efect vizibil al introducerii cotei unice de impozitare este, după cum bine se cunoaşte, micşorarea rapidă a încasărilor bugetare. Aşadar, bugetul general consolidat va avea, începând din acest moment, resurse financiare cu mult mai mici, ce pot crea fie o accentuată creştere a deficitului public bugetar, fie o scădere dramatică a cheltuielilor sociale, respectiv, a salariilor, a investiţiilor, în general a programelor sociale din România, afectând astfel nivelul de trai şi aşa redus al românilor. Soluţia pentru care s-a optat pentru a contracara acest efect a fost creşterea impozitelor indirecte şi s-a făcut referire la o mărire a impozitului pe dividendele persoanelor fizice, de la 5 la 10%, la o dublare a impozitelor pentru microîntreprinderi de la 1,5% la 3%, la renunţarea la reducerea cuprinsă în bugetul pe 2005, cu 2% , a contribuţiilor sociale obligatorii şi, în sfârşit, la o majorare a accizelor şi, eventual, a taxei pe valoarea adăugată. Riscul major al unor asemenea măsuri îl constituie însă, efectul inflaţionist ce apare asupra economiei româneşti, căci plusul eventual de resurse la îndemâna consumatorului se transformă într-o presiune asupra consumului, respectiv, asupra importurilor, ceea ce conduce la deteriorarea balanţei comerciale şi, implicit, la o creştere a inflaţiei, exact într-un moment în care, după 15 ani, reuşiserăm să reducem rata inflaţiei la 9,3% la finele anului 2004.
În plus, şi asupra acestui lucru aş vrea să atrag atenţia, tendinţa de mărire a ponderii impozitelor indirecte, în totalul resurselor bugetare din România înseamnă, de fapt, transferul poverii fiscale asupra marii mase de consumatori, asupra celor cu venituri modeste, asupra exact acelora cărora li s-au dat asigurări, citez: „că nu vor pierde în urma acestei revoluţii fiscale”. Redistribuirea sarcinilor fiscale ar fi trebuit, în opinia noastră, mult mai bine gândită, mai bine evaluată şi, fireşte, mult mai bine explicată. Lipseşte transparenţa necesară în ceea ce priveşte calculele de fundamentare şi de echilibrare. Iniţial s-a spus că s-ar produce o pierdere de resurse bugetare de circa de 32.000 de miliarde de lei, fără o descifrare analitică pe categorii de impozite, pentru ca acum să aflăm că pierderea reală este de aproximativ de trei ori mai mare, respectiv, 98.000 de miliarde lei. Toate aceste lucruri confirmă faptul că ne aflăm în faţa unei improvizaţii că nu a existat şi nu există încă o fundamentare economică, financiară şi socială a consecinţelor unei asemenea măsuri ceea ce este, fără îndoială, un lucru de o gravitate extremă şi, aşa cum afirma şi colegul meu, Ştefan Viorel, la discuţia făcută aici cu privire la introducerea cotei unice, le oferim expertiza, atâta cât există, pentru a ajuta la ieşirea din impas, căci interesul este până la urmă comun. Supunem atenţiei, în acelaşi timp, suprapunerea peste această situaţie creată a efectelor valului de scumpiri anunţate, şi mă refer la preţul energiei electrice, la preţul gazelor naturale, a energiei termice, a preţului abonamentelor telefonice, a noii taxe de drum, multe dintre ele cu impact direct şi asupra preţului produselor alimentare de bază. Adăugăm la aceasta necesarele restricţii la cheltuielile bugetare, limitarea creşterii salariilor, reducerea într-o pondere mult mai mare a numărului salariaţilor din căile ferate, minerit, distribuţie de energie electrică şi gaze, precum şi, inevitabil, o reducere substanţială a numărului de programe sociale, a conţinutului acestora şi a duratei lor. În acest sens, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la posibilitatea susţinerii financiare a măsurii de recalculare a pensiilor pentru toţi cei 4,3 milioane de pensionari îndrituiţi la aceasta, la nivelul anului 2005, aşa cum s-a promis şi se tot susţine în continuare de către oficialii guvernamentali, când realitatea este , iată, cu totul alta. În plus, aşa cum am încercat să atragem atenţia, măsurile fiscale propuse dau o lovitură puternică sistemului de finanţare şi a bugetelor comunităţilor locale, implicit reformei şi necesarei modernizări a administraţiei publice locale. Ceea ce ne uimeşte, şi v-o spun cu toată sinceritatea, este faptul că nici un oficial nu vorbeşte despre aceste lucruri , deşi ele au fost semnalate, iar pericolul este real şi nu unul imaginar. În aceste condiţii, a vorbi despre, citez: „reconstrucţia calităţii vieţii în România”, aşa cum puterea ne propune în programul său de guvernare, este cel puţin iluzorie. Există, stimaţi colegi, o tot mai accentuată lipsă de credibilitate. Pluteşte un aer de improvizaţie peste toate aceste măsuri greu de contracarat doar cu tinereţea şi inocenţa factorilor de răspundere din domeniu. A face experienţe pe un popor întreg, pentru ca la final să spui, eventual, „îmi pare rău, am încercat, n-am reuşit”, nu este lucrul pe care o ţară întreagă îl aşteaptă, într-un moment în care se pregăteşte cu mari speranţe de mai bine de aderare la Uniunea Europeană. Responsabilitatea, stimaţi colegi de la putere, este uriaşă şi încercăm să vă conştientizăm de acest lucru până nu este prea târziu.
În finalul intervenţiei mele, permiteţi-mi să vă spun câteva cuvinte despre un viitor subiect fierbinte al realităţii româneşti, şi anume: modificările la Codul muncii.
La sfârşitul lui decembrie 2004, atrăgeam atenţia opiniei publice asupra intenţiilor declarate mai mult sau mai puţin voalat din programul de guvernare cu privire la “liberalizarea completă a pieţei muncii şi la reglementarea relaţiei de muncă astfel încât să fie respectat caracterul de piaţă al economiei româneşti”. Unul din lucrurile care vor dispărea, spuneam atunci, va fi contractul colectiv de muncă şi iată că, în interval de o lună de zile, ministerul de resort ne propune tocmai acest lucru, şi anume reducerea semnificativă a importanţei contractelor colective de muncă la nivel de ramură şi la nivel naţional, pe de o parte, iar pe de altă parte se propune dispariţia obligativităţii de a încheia contracte colective de muncă la nivelul unităţii economice.
Ce presupun aceste lucruri cred că este lesne de înţeles: pierderea unor drepturi ale salariaţilor câştigate de-a lungul acestor ani şi, în plus, reducerea dramatică a sferei de activitate şi a influenţei centralelor sindicale şi a liderilor sindicali în societatea românească, în general, şi, în particular, în domeniul relaţiilor de muncă. De altfel, propunerea ca liderii sindicali să poată fi concediaţi pentru necorespundere profesională, chiar şi pe timpul exercitării mandatului de lider sindical, este de natură să provoace mari dispute şi abuzuri în practica şi realitatea românească. Subiectul merită însă o declaraţie politică aparte şi o dezbatere aparte. L-am amintit aici, în treacăt, fiindcă este relevant în contextul a ceea ce se întâmplă în societatea românească, al mutaţiilor profunde la care asistăm pe fondul lipsei de reacţie cvasiunanime.
Se neagă în continuare de către putere importanţa politicilor sociale în România. Se răspunde inadecvat realităţilor şi cerinţelor societăţii româneşti, dar şi prevederilor constituţionale, stimaţi colegi, care afirmă încă din art.1 faptul că România este stat social de drept şi, în egală măsură, continuă să se nege însăşi modelul social european, ceea ce reprezintă un criteriu de convergenţă în vederea aderării la Uniunea Europeană. Sunt numai câteva aspecte asupra cărora grupul nostru parlamentar a ţinut să atragă atenţia, repet, în încercarea de a conştientiza asupra a ceea ce cu toţii avem de făcut în România.
Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Numai o secundă. Dacă sunt înscrieri la declaraţii politice din partea Alianţei sau din partea PUR, vă rog să mi se comunice.
Da, aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Cristache Rădulescu:
Vă mulţumesc pentru îngăduinţă.
Deci, aspectele care trebuie reţinute sunt următoarele: aceste unităţi trebuie să respecte igiena alimentară după normele sanitar-veterinare în vigoare; aceste unităţi trebuie să-şi plătească datoriile faţă de stat şi pentru cei care nu-şi plătesc avem organe abilitate, care să urmărească acest lucru.
Revenind la declaraţia politică făcută de domnul senator, vreau să vă mai aduc la cunoştinţă că, acum două săptămâni, fostul preşedinte al Autorităţii Sanitar Veterinare pentru Siguranţa Alimentelor a dat o decizie prin care se închid 302 unităţi alimentare, în 32 de ore. Acest lucru, vă imaginaţi, ar fi afectat grav piaţa alimentară românească şi ar fi încălcat o înţelegere făcută cu Uniunea Europeană, luându-le dreptul acestor unităţi să funcţioneze în condiţiile şi normele de igienă legale şi fiscale, până în 31 decembrie 2006.
Mai fac precizarea că unităţile procesatoare de carne şi lapte, în această perioadă, adică ianuarie-februarie, au o cădere de vânzări masivă, şi marii rechini din România, care se pot număra pe degete, procesatori, în special de carne...
Domnul Dan Mircea Popescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Nu, n-am sunat eu...
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):
(din sală)Sunt mai mulţi...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Vă mulţumesc. Invit la microfon pe doamna Moisuc Viorica Georgeta, din partea Grupului P.R.M.
Intervenţia 2
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:
- Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare;
- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Rromi;
- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului;
- Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Spania privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto ale cetăţenilor români şi spanioli, în scopul preschimbării, semnat la Bucureşti, la 1 septembrie 2004.
Domnul Valentin Dinescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor colegi,
Declaraţia mea politică se numeşte „Lapidarea cu pietrele moralei noastre”.
Poate că nicăieri în lume, la nici un alt popor nu se adevereşte atât de consecvent zicala că nimeni nu-i profet în ţara lui, ca la minunatul meu popor, mioritic, blând şi răbdător.
De-a lungul şirului de statui ale valorilor româneşti ridicate în alte ţări şi respectate în alte limbi, probabil, se vor mai adăuga două: Octavian Belu şi Mariana Bitang.
Haideţi să vedem care sunt cele câteva motive pentru care trebuie să-i lapidăm.
În cei peste 20 de ani au cucerit atâtea medalii încât, cel puţin o dată la doi ani, ne-au făcut pe noi, românii, să resimţim miracolul planetar şi să privim în jos către ruşi, americani, chinezi, precum Gulliver către poporul liliputan. Gimnastica Europei, oricum nu mai conta de mult. Vreau să spun că nu mai eram în Europa, eram chiar inima ei.
Cei doi antrenori s-au încăpăţânat să rămână români, câştigând într-un an, cu tot, cu „ciubuc”, cât le-ar fi dat în altă parte, într-o lună sau cine ştie poate chiar într-o zi.
Şi-au dus existenţa, munca, bucuriile şi necazuriile cu o discreţie şi un bun simţ de care numai oamenii aleşi sunt capabili.
În bogata galerie de vedete ale presei noastre cu buricul dezgolit, nu i-am regăsit nici măcar atunci, când performanţele lor, oriunde în altă parte, ar fi dublat producţia de hârtie pentru ziare.
Şi iată că a mai apărut un motiv pentru care trebuie înfieraţi cu mânie proletară, orwelliană, chiar. Se şi iubesc. Poate că înainte să ridicăm piatra, citeşte condeiul, ar trebui să ne amintim de pilda lui Isus „Să scrie numai cei fără de păcat”.
( aplauze )
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Dau cuvântul domnul senator Dinescu Valentin din partea Grupului România Mare.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Aveţi patru minute, domnule senator...
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală): cere să ia cuvântul pentru un minut...
(din sală)cere să ia cuvântul pentru un minut...
Intervenţia 3
Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut de ajustare programatică – PAL 1) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 27 septembrie 2004.
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Stimaţi colegi,
Am încheiat declaraţiile politice.
Trecem la următorul punct.
Vă anunţ că, în conformitate cu prevederile Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională, următoarele legi:
Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare ;
Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Romi;
Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului ;
Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Spania privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto ale cetăţenilor români şi spanioli, în scopul preschimbării, semnat la Bucureşti, la 1 septembrie 2004 .
*
Domnul Nicolae Văcăroiu :
S-a înţeles, domnule senator.
Mai au timp până la sfârşitul anului 2006.
(Din sală): Nu mai au!
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Vă rog, dacă mai sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?
Domnul Neculai Apostol, vă rog.
PSD-ul mai are 7 minute.
Domnul Neculai Apostol :
Domnule preşedinte,
Domnilor colegi,
Vreau să fac precizarea că în condiţiile în care noi nu privim foarte serios această problemă, o să ne trezim la finele anului 2006 când experţii Uniunii Europene or să vină, or să verifice şi or să ia măsurile care se cuvin, să rămânem cu un segment de piaţă neacoperit şi atunci ne vor invada produsele străine.
Deci, noi asta trebuie să facem, să ne pregătim încă din acest moment şi aceste unităţi au fost avertizate din 2003, 2004 şi cred că este timpul ca unităţile care sunt în stare să funcţioneze, să funcţioneze, cele care nu au capacitatea să dea voie altora care au capacitatea să se dezvolte, să respecte normele sanitar-veterinare, normele de mediu şi absolut tot ce cere legislaţia românească şi a Uniunii Europene .
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Rugămintea mea este, pentru un minut, două pentru că, repet, este o problemă profesională care trebuie discutată în comisie, aprofundată, dacă este cazul, şi să veniţi cu o formulă.
Domnul Neculai Apostol :
Nu, nu, fără nume, vreau să mă explic!
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală) :
(din sală)Nu am dat nici un nume!
Pe dumneavoastră vă ignor acum pentru că nu mai am nimic de spus .
Domnul Corneliu Vadim Tudor:
Domnule preşedinte,
Onoraţi colegi,
Nu eram pregătit să vorbesc, însă un coleg de la PSD şi un alt coleg de la Alianţa PNL-PD s-au referit la problema închiderii a 302 unităţi de procesare a laptelui şi a cărnii, iar celălalt zicea de 402.
Vreau să spun, din capul locului, că PRM vrea să facă o opoziţie constructivă şi raţională actualei puteri.
În această chestiune, ministrul Gheorghe Flutur a avut dreptate, din capul locului. Şi vă spun şi de ce.
Domnul Liviu Harbuz s-a dus la Bruxelles tocmai pentru a se remarca în faţa noii puteri.
Ca scriitor cred că mă pricep îndeajuns la comportamentul unora şi altora care sunt în căutare de stăpâni. “E plină lumea de proşti!”, spunea Cicero şi în zona asta a prostiei şi a lichelismului aş pune tendinţele unora de a da cu pietre în casa unde s-au simţit bine, în casa unde au petrecut şi unde au beneficiat de onoruri.
Motivaţia acestui Liviu Harbuz că Adrian Năstase l-a împiedicat pe el să închidă cele 402 unităţi în speranţa că noul premier Călin Popescu Tăriceanu o să-l ia în braţe şi-l va păstra în funcţie este jenantă şi ne determină să ne aplecăm mai mult asupra moralităţii în politică.
Oare cum este posibil, cineva să facă un asemenea abuz, i-aş spune, un joc de cuvinte. Avem o comisie a abuzurilor, i-aş zice comisia harbuzurilor.
Cum poate domnul Harbuz să se ducă la Bruxelles şi să stupefieze o ţară întreagă? Eu când am văzut în presă că el vine de acolo cu acest strigăt: Evrika! A descoperit el de ce sunt unii copii distrofici, de ce nu merg treburile bine în alimentaţia românească! Patru ani a dormit în cizme. Deodată se duce acolo şi descoperă că nu se respectă toate normele sanitar-veterinare.
Eu vă spun, ca om care a umblat prin zeci de ţări, că nicăieri nu se respectă totul la zecimală, nu se respectă! Suntem noi mai catolici decât Papa! Fireşte că este dezirabil să se respecte, sigur că da, însă a închide brusc 402 unităţi şi anunţul acesta făcut tocmai din inima Europei Comunitare, aşa ceva a produs o vie emoţie, în primul rând în rândul oamenilor. Cum adică? Şi aşa suntem prost hrăniţi, şi aşa sunt puţine unităţi de genul acesta, le închidem şi pe-acelea pe care le mai avem şi anunţăm că mai închidem după aceea încă o mie.
Mie mi-e teamă că domnul Harbuz a vrut să fie mai catolic decât Papa, şi-a trădat micimea sufletească, nu era potrivit pentru asemenea funcţie şi până la urmă a alergat după doi iepuri şi nu a prins nici unul.
Dacă e reconfortant pentru ministrul Gheorghe Flutur şi colegul nostru, de altfel, acest punct de vedere al nostru, vă rog să-i transmiteţi că aici, de data asta, a avut dreptate şi noi îl vom sprijini.
Vă mulţumesc . ( Aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Trecem la... (În sală se aude un telefon sunând.)
Este un telefon cu un sunet foarte plăcut, dar vă rog să-l închideţi. Vă rog foarte mult.
Şedinţa se încheie la ora 18.30.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/data-sedinei-2005-02-07-titlul-sedinei.html#Domnul_Neculai_Apostol
|
Data şedinţei: 2005-02-07 Titlul şedinţei
|
Data şedinţei: 2005-02-07
Titlul şedinţei:
Intervenţia 1
Declaraţii politice prezentate de către domnii senatori :
- Doru Mircea Popescu (PSD) - consecinţele sociale previzibile introducerii cotei unice de impozitare; - modificările Codului muncii.
- Viorica Georgeta Moisuc (PRM) - 24 ianuarie/6 februarie 1918: prima Declaraţie de unire politică a Românilor şi Declaraţia prin care Republica Autonomă Basarabia se proclama independentă.
- Neculai Apostol (PSD) - normele sanitar-veterinare în perspectiva integrării în U.E.
- Gheorghe Funar (PRM) -“relaxarea fiscală” a Guvernului Tăriceanu.
- Cristache Rădulescu (PNL-PD) - replică la declaraţia domnului senator Neculai Apostol.
- Szabo Karoly-Ferenc (UDMR) – revizuirea Legii privind siguranţa naţională a României, nr. 51/1991.
- Valentin Dinescu (PRM) - “lapidarea” antrenorilor lotului olimpic de gimnastică, Octavian Belu şi Mariana Bitang.
- Corneliu Vadim Tudor (PRM) - abuzurile domnului Liviu Harbuz.
Domnul Gheorghe Funar:
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Voi face o declaraţie politică despre aşa-zisa relaxare fiscală a Guvernului Tăriceanu.
Conform Programului de guvernare 2005 – 2006, viziunea Cabinetului Tăriceanu în domeniul politicii fiscale este centrată pe asigurarea unui rol stimulativ al impozitelor şi taxelor, în scopul creşterii şi dezvoltării economice, al consolidării fiscale şi al întăririi clasei de mijloc.
“Politica fiscală a Guvernului va funcţiona mai degrabă în serviciul producătorilor de impozite decât în serviciul culegătorilor de impozite şi se va baza pe un parteneriat real între stat şi contribuabili.
Cheia de boltă a politicii fiscale a Guvernului Tăriceanu este relaxarea fiscală, ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a iniţiativei private şi de încurajare a oficializării economiei ascunse.
Guvernul va opera relaxarea fiscală, fiind conştient că o asemenea fiscalitate ridicată comportă o serie de ameninţări la adresa economiei reale.”
Am prezentat doar câteva obiective din Programul de guvernare, Capitolul 12 – Politica fiscal-bugetară a Cabinetului Tăriceanu.
Este necesar ca, de la teorie, să trecem la practică. După ce alegătorilor români li s-a urat, în campania electorală, “Să trăiţi bine!”, ei au ajuns să constate că Guvernul Tăriceanu îi înştiinţează, periodic, despre creşterea accizelor, a preţurilor şi a tarifelor la energia electrică, la gaz metan, la energie termică şi telefoane, precum şi despre noul bir numit rovinietă.
La acestea urmează să se adauge majorarea substanţială a impozitului pe veniturile din capital, respectiv, veniturile obţinute din tranzacţii imobiliare, terenuri, case şi alte active şi din tranzacţii cu bunuri mobiliare – obligaţiuni, părţi sociale şi alte hârtii de valoare. Se preconizează majorarea impozitului de la 1% la 10%, iar de la 1 ianuarie 2006, la 16%.
Se intenţionează creşterea impozitelor pe dobânzi şi pe câştigurile de capital la 16%, ceea ce ar duce la un plus la bugetul de stat, în acest an, de circa 6.150 miliarde lei.
Exemplele prezentate contrazic obiectivele înscrise în Programul de guvernare al Cabinetului Tăriceanu şi duc la creşterea fiscalităţii, şi nicidecum la o relaxare fiscală.
Mulţumesc.
(aplauze)
Domnul Cristache Rădulescu:
Stimate domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Vreau să fac câteva precizări în legătură cu prezentarea pe care a făcut-o domnul senator al Grupului Partidului Social Democrat, al cărui nume, sincer, nu l-am reţinut, în ceea ce priveşte situaţia unităţilor alimentare care trebuie închise în această perioadă.
Vreau să vă aduc la cunoştinţă, pentru că domnul senator nu a avut plăcerea s-o facă, doar a făcut precizări negative la adresa unităţilor care trebuie închise, uitând să facă precizarea că ceea ce s-a negociat cu Uniunea Europeană a fost faptul că aceste unităţi vor fi închise la 31 decembrie 2006. A mai uitat să facă precizarea că acum două săptămâni, când domnul preşedinte al Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare pentru siguranţa alimentelor… Mă scuzaţi pentru emoţie, este prima dată când vorbesc în plenul Senatului şi nu am avut nici posibilitatea să aflu că domnul senator va face precizări incorecte sau necorespunzătoare cu realitatea, ca să pot să-i dau replica.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Invit la cuvânt pe domnul senator Funar Gheorghe, din partea Grupului România Mare.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Vă mulţumesc. Invit la microfon, din partea Grupului P.S.D. pe domnul senator Apostol Neculai. Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Cristache Rădulescu:
Am înţeles. Fac doar câteva precizări…
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Mulţumesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Szabo Karoly, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.
Domnul Szabo Karoly Ferenc:
Înseamnă că din tribună este arbitrul deranjat, cum se obişnuieşte la fotbal, uneori, şi opreşte jocul, mă rog, sper că nu veţi face acest lucru...
Deci, vreau să vă spun că acest mic document se află înregistrat, după toate regulile jocului, şi că nu l-am retras, ceea ce se presupune, dar nu a apucat să intre pe ordinea de zi niciodată pentru că, deşi onoraţii colegi din comisia din care am făcut parte, în repetate legislaturi, s-au declarat în principiu de acord cu prevederile din acea iniţiativă legislativă, ea nu a ajuns pe motivul că mereu, mereu a venit un mesaj, nu era codificat, dar nu era nici oficial, cum că, citez : „Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pregăteşte revizuirea şi modernizarea Legii nr.51 - la care m-am referit - şi că acolo va fi inclus în mod necesar”... Eu m-am declarat de acord cu acest lucru, numai că acea modificare nu vine. Nu vine pentru că acolo, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, din păcate, domină un spirit care este caracteristic perioadei de acum un deceniu şi jumătate.
La ce se referă proiectul meu legislativ în partea lui mai sensibilă şi, cum spun, agreată de către colegi? El are o prevedere extrem de simplă şi nici măcar nu este originală. Ea spune că „interceptările comunicaţiilor asupra unor persoane efectuate, bineînţeles, legal, în baza mandatului, şi aşa mai departe, se păstrează de către cel care le-a efectuat, iar după expirarea perioadei la care se referă mandatul şi după constatarea irelevanţei faptelor documentate în interceptările respective, pentru securitatea naţională, se înmânează persoanei respective, care a constituit obiectul acestei activităţi de culegere de informaţii”.
Vă rog să vă gândiţi ce consecinţe absolut pozitive ar avea pentru toată lumea, pentru fiecare cetăţean, dar mai ales pentru societate.
Eu voi reveni cu această mică iniţiativă legislativă şi nu voi aştepta ca, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării să facă vreo modificare la lege, dar vă invit să iniţiem dezbatere publică, nu în presă, nu în talk-show-uri, ci la tribuna Parlamentului despre chestiunile fundamentale de securitate naţionale faţă de care avem responsabilităţi de care nu ne-am achitat.
Vă mulţumesc.
Domnul Szabo Karoly Ferenc:
Domnule preşedinte,
Onorat Senat,
Această tribună este un loc unde se fac, printre altele, declaraţii politice. Îndrăznesc, fără nici o legătură cu ceea ce a pronunţat aici vreun coleg al meu, un coleg al nostru, în legătură cu pronunţia, cu discursul altui coleg, să vă sugerez onoraţi colegi, mai ales celor care sunteţi pentru prima oară membri ai Senatului, că puteţi să faceţi declaraţii politice referitoare la fiecare literă a precedentei declaraţii, numai să nu vă referiţi la ea.
Domnule preşedinte, am venit să vă spun că, în ultima vreme, mai ales în mass-media, dar nu şi la microfoanele Parlamentului, au avut loc foarte multe discuţii, dispute, controverese, mă feresc să folosesc termene care sunt, mai ales, de uzul presei şi al consumatorilor de presă, în legătură cu chestiuni extrem de importante care ţin de activitatea unor instituţii fundamentale, acelea care, îndeobşte, sunt adunate în noţiunea aceasta generică de „cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”.
Pe marginea unui aşa zis scandal de presă, care a apărut la un anumit moment, nimic nu este întâmplător, şi care a fost urmat în mod necesar de mişcări în corpul unor înalţi funcţionari publici, noi uităm esenţialul, şi anume că Parlamentul este autoritatea legiuitoare, unica de fapt, aş vrea să revin la Constituţie, dar, în orice caz, am mai spus-o şi cu alte ocazii, nu-şi îndeplineşte un atribut fundamental în această speţă. Iată numai Legea privind siguranţa naţională a României, nr.51/1991 nu a fost armonizată nici măcar cu Constituţia din 1991, deşi art.150, la conflictul de legi, pe fosta numerotare din Constituţie, ar fi impus acest lucru. Acolo sunt enumerate, în acea lege, care trebuie în mod necesar revizuită, dar foarte repede pentru că nici în Uniunea Europeană, dar nici în NATO nu avem loc cu ea, chit că am fost cooptaţi, am fost acceptaţi acolo, sunt nişte prevederi care se referă în mod expres la ameninţări. Ameninţări pentru contracararea cărora este nevoie de culegere de informaţii, şi care culegere de informaţii se desfăşoară în baza altor legi, pe care tot Parlamentul României le-a adoptat, şi este o remarcabilă continuitate în legislaţia din acest domeniu. Nicăieri, nici într-un alt domeniu nu este atât de betonată starea literelor şi a articolelor din lege şi activitatea serviciilor cu atribuţii, aşa cum am spus în acest domeniu, aşa cum au fost ele adoptate pe parcursul anilor, oglindind în mod special şi în mod vădit interesele organizaţionale ale acestor instituţii. Nu mă feresc să spun acest lucru. Nu este prima oară.
În ce mă priveşte, am onoarea să vă anunţ că, în iunie 2000, am depus o iniţiativă legislativă, în nume personal, care se referea la modificarea unui articol din Legea nr.14 din 1992, care se referă la organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii şi care, printre altele... ( sună un telefon mobil în sală )... imediat termin, domnule preşedinte...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Dacă vă pomenea numele, veneaţi cu un drept la replică. Pentru că este pentru prima oară, aveţi cuvântul.
Doamna Viorica Georgeta Moisuc:
Domnule preşedinte,
Domnilor academicieni,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Printr-o coincidenţă fericită astăzi, aş vrea să vă invit să vă întoarceţi puţin în timp, anume în anul 1918, când, la această dată, la 6 februarie 1918, s-au produs două evenimente de importanţă naţională şi internaţională, asupra cărora astăzi ar trebui să reflectăm mai mult. Fără îndoială, adresându-mă unor intelectuali, nu fac decât să vă reamintesc aceste lucruri pentru că, aşa cum spunea Nicolae Iorga, “orice om politic trebuie să ştie istoria patriei sale şi istoria universală”, mai ales aceea care se ocupă de politică externă.
La 24 ianuarie/6 februarie 1918 din iniţiativa Comitetului Naţional al Românilor asupriţi din Austro-Ungaria, constituit la Odessa, al cărui lideri au fost: Octavian Goga, Ion Nistor, Alexandru Lapedatu, Onisifor Ghibu, Victor Deleu, Sever Bocu şi mulţi alţii, s-a elaborat, la această dată, prima Declaraţie de unire politică a românilor care a fost publicată în ziarul “România Nouă” care apărea la Chişinău. Aş vrea să vă reamintesc că acest ziar “România Nouă” urma ziarului “Ardealul”, editat la Chişinău cu ajutorul Guvernului de la Iaşi, condus de Ion I.C. Brătianu cu bani româneşti şi cu tipografie românească, prima tipografie cu litere latine care a fost dusă la Chişinău şi pusă în slujba idealului naţional.
În ziarul “România Nouă” a apărut, aşadar, declaraţia de unire politică a tuturor românilor. Iată câteva idei pe care le citesc din acest document:
“Ţara de mâine a românilor trebuie să cuprindă întreg pământul locuit de ei, pentru că nimeni nu ne poate tăgădui dreptul asupra pământurilor în care noi suntem cei mai vechi şi cei mai mulţi locuitori.”
Documentul respingea orice formulă de menţinere a românilor în cadrul vechii monarhii, ideea de bază era că românii ardeleni, basarabeni, bucovineni se considerau cetăţeni ai unei singure patrii: “România tuturor românilor”. Citez:
“Începând cu ziua de azi în care toţi românii trebuie să serbeze amintirea celei dintâi uniri săvârşite la 1859, noi, cei mai jos iscăliţi, nu ne mai socotim ca până acum ardeleni, basarabeni, bucovineni, ci ne socotim cetăţeni ai României Nouă, a tuturor românilor cu acelaşi îndatoriri faţă de fiecare aparte a ei şi cu aceleaşi drepturi. De astăzi înainte noi vom fi totodată ostaşi ai acestei Românii, pentru făurirea căreia voim să luptăm cu orice armă va trebui.”
În încheiere declaraţia spunea: “Mântuirea noastră este numai într-o Românie Nouă, a tuturor românilor. Pentru înfăptuirea ei vom lucra, pentru înfăptuirea ei vom trăi, pentru înfăptuirea ei vom muri, dacă va fi nevoie.” Iscălesc: Onisifor Ghibu, dr. Ioan Matei, Axente Bocu, Iosif Şchiopul, Nicolae Codre, Andrei Oţetea, George Tofan, dr. Ovidiu Ţopa, Vasile Harea, George Murgoci, George Munteanu-Râmnic şi Anastasie Popovici.
Un al doilea eveniment de importanţă naţională şi internaţională, care se produce în această zi, la 24 ianuarie/6 februarie 1918 este declaraţia prin care Republica Autonomă Basarabia se proclamă independentă. Independenţa acestui stat, care a fost recunoscută nu numai de România, ci şi de multe alte state, inclusiv de statele Antantei, a reprezentat începutul procesului de unificare naţională a românilor.
Fără îndoială, spuneam, nu am venit în faţa dumneavoastră să vă ţin o lecţie de istorie fiindcă sunt convinsă că o ştiţi. Ceea ce doresc însă să remarc este faptul că atunci, România, în ianuarie 1918, era redusă la mai puţin de o treime din vechiul regat. Cu alte cuvinte, fără Transilvania, fără Bucovina, fără Dobrogea, care erau sub ocupaţia Puterilor Centrale. Această Românie mică, supusă unor presiuni fantastice din partea Puterilor Centrale a găsit, în înţelepciunea acelui guvern extraordinar condus de Ion I.C. Brătianu, mijloace morale şi materiale pentru a susţine lupta confraţilor din toate provinciile istorice româneşti, în ideea unificării naţionale.
În al doilea rând, aş vrea să remarc un alt aspect, şi anume faptul că, în aceste zile, aceste documente au o valoare cu totul deosebită pentru noi, pentru că ele stau la baza unui proces pe care îl presupunem început şi pe care îl considerăm continuat, mai ales că, în zilele care au trecut, preşedintele Traian Băsescu a arătat o deschidere pe care eu, personal, o salut, către o relaţie specială cu Republica Moldova. Vreau să amintesc în acest context că, în 1848 această vocaţie a României către Europa s-a manifestat printr-un proiect al lui Nicolae Bălcescu de constituire a Statelor Unite ale Europei, în care vedea el posibilitatea de unificare a românilor din toate provinciile aflate atunci sub ocupaţie străină.
Consider că, acum, intrarea României în Uniunea Europeană prezintă o altă posibilitate la alte condiţii istorice pentru ca acest deziderat al românilor să se împlinească.
Fără îndoială, nu pot să nu închei prin a spune că P.R.M. sprijină orice fel de iniţiativă şi orice fel de iniţiativă şi orice fel de acţiune îndreptate în această direcţie. Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Trecem la primul punct al ordinii de zi: declaraţii politice.
Invit la microfon, din partea Grupului Social Democrat, pe domnul senator Dan Mircea Popescu.
Domnul Cristache Rădulescu:
Sunt mai mulţi, vorba domnului preşedinte, şi-i mulţumesc pentru intervenţie, marii rechini au cochetat cu Autoritatea Naţional Sanitar Veterinară, fostă, şi au găsit soluţia să iasă din impas cu vânzările şi au zis: „Închidem patru sute şi ceva de unităţi, câte spunea domnul senator, şi ne facem loc să intrăm cu vânzările pe piaţă”.
Mai departe, domnul Liviu Harbuz, preşedintele Autorităţii Naţional Sanitar Veterinare, ministru secretar de stat, declara acum două săptămâni, după o întrevedere cu domnul ministru Flutur, care, bineînţeles, a fost dezinformat de către Liviu Harbuz, că a luat această măsură, să închidă 302 unităţi în 32 ore, pentru că fostul premier nu i-a dat voie până în momentul respectiv.
Vă mulţumesc.
Domnul Neculai Apostol:
Domnule preşedinte,
Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor senatori,
Vă voi supune atenţiei dumneavoastră o declaraţie politică referitoare la unele consecinţe previzibile ale ignorării normelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor asupra evoluţiei industriei alimentare şi agriculturii României, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.
Convingerea fermă că un viitor demn pentru ţara noastră nu poate fi asigurat decât prin ocuparea unui loc onorabil în cadrul structurilor economice şi instituţionale ale Uniunii Europene, ca şi preocuparea pentru destinul industriei alimentare şi agriculturii româneşti care trebuie să garanteze securitatea alimentară ca una din componentele esenţiale ale siguranţei naţionale, mă determină să supun atenţiei o problemă aparent simplă, dar a căror consecinţe economice, sociale şi chiar politice în contextul eforturilor generale care se fac pentru integrarea în Uniunea Europeană se pare că au fost evaluate necorespunzător.
Este vorba despre bunăvoinţa exagerată pe care actuala guvernare o manifestă în mod nejustificat faţă de cele 402 unităţi din industria alimentară a căror activitate a fost suspendată de către Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, ca urmare a unor deficienţe constatate în mod repetat în activitatea acestora, deficienţe între care se regăsesc:
- Neîndeplinirea standardelor specifice referitoare la condiţiile minime de igienă prin neasigurarea facilităţilor, dotărilor şi utilităţilor în conformitate cu prevederile legale, deşi aceste firme ar fost informate de obligaţiile care le revin şi avertizate asupra consecinţelor încă din anii 2003 şi 2004.
- Perpetuarea ignorării şi încălcării normelor sanitar-veterinare cu privire la organizarea fluxurilor tehnologice, fapt care concură la realizarea de produse necorespunzătoare calitativ, cu riscuri potenţiale asupra sănătăţii consumatorilor.
- Lipsa programelor de restructurare şi modernizare care să garanteze alinierera operatorilor de profil la standardele prevăzute de legislaţia sanitar-veterinară în vigoare, armonizate cu acquis-ul comunitar şi neasumarea responsabilităţilor privind respectarea acestor norme. Aşadar, este cazul unor deficienţe grave în raport cu măsurile de suspendare a a activităţii îndreptăţite, iar dispunerea acestora nu reprezintă un abuz, ci dimpotrivă manifestarea concretă a responsabilităţilor pe care Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi le-a asumat în exercitarea atribuţiunilor care-i sunt conferite prin lege pentru a asigura protejarea intereselor şi sănătăţii cetăţenilor.
- Măsura de suspendare a activităţii unităţilor de procesare care nu corespund legislaţiei româneşti în vigoare s-a făcut cu acordul asociaţilor patronale şi interprofesionale.
Nu mi-am propus să prezint în detaliu toate motivele care au determinat măsurile dispuse pentru suspendarea activităţii acestor societăţi. Sunt convins că ele sunt cunoscute de cei în drept. Doresc doar să-mi exprim surprinderea faţă de uşurinţa cu care sunt tratate aceste probleme de însuşi domnul ministru Gheorghe Flutur - coordonatorul politicilor agricole pe care, de altfel, îl respect pentru voinţa şi stăruinţa de care dă dovadă în eforturile pe care le face pentru ca agricultura românească să fie compatibilă cu normele, normativele şi Directivele Uniunii Europene - care a afirmat recent: “A venit momentul adevărului, astăzi numai 56 de fabrici îndeplinesc standardele comunitare”, precizând că firmele din domeniu vor trebui să realizeze investiţii importante până la aderarea României la Uniunea Europeană, astfel încât tot mai multe unităţi să fie capabile să respecte standardele europene în 2007.
Aceasta este voinţa domnului ministru. În fapt, constatăm că şi domnia-sa este boicotat prin diferite acţiuni populiste, prin presiunile ce se fac asupra Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare, atât la nivel politic central, cât şi la nivelul autorităţilor locale, pentru a se reveni asupra măsurilor luate împotriva celor care, pentru a-şi satisface interesele de moment, sfidează sistematic legislaţia sanitar veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare, sporindu-şi profitabilitatea afacerii direct proporţional cu creşterea riscului de a afecta sănătatea consumatorilor, fără a mai aduce în discuţie moralitatea comportamentului în afaceri, raportat la cerinţele specifice economiei de piaţă.
Prin atitudinea pe care o manifestă şi acţiunile iniţiate, conducerea A.N.S.V. şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în calitate de coordonator al politicilor agricole, omit faptul că angajamentele asumate de România prin Documentul de poziţie presupun şi luarea unor măsuri ferme, care să garanteze implementarea efectivă a legislaţiei naţionale în domeniu, armonizate cu acquis-ul comunitar, măsuri care, deşi sunt percepute, în parte, ca având caracter antipopular, au fost adoptate fără rezerve de Guvernul P.S.D., în plină campanie electorală, interesul privind viitorul ţării fiind poziţionat mai presus decât interesele imediate de partid.
Putem exemplifica prin suspendarea a 184 de unităţi din categoria celor care nu corespundeau legislaţiei româneşti în domeniu, din august 2004 până în noiembrie 2004.
Mai mult decât atât, a fost instituit un sistem de monitorizare riguroasă a modului în care se derulează fiecare acţiune menită să conducă la îndeplinirea criteriilor de aderare într-un orizont de timp bine definit, precum şi setul de măsuri corective care să asigure realizarea acestui demers.
De ce se revine acum asupra deciziilor luate şi de ce se încearcă redeschiderea nejustificată a unităţilor a căror activitate a fost suspendată conform legislaţiei naţionale?
Dacă în loc să se facă eforturi pentru ca cele 402 unităţi, pentru care s-a dispus sistarea activităţii, să-şi compatibilizeze activitatea de producţie cu normele sanitar-veterinare în vigoare şi să-şi ridice nivelul calitativ al produselor, se va alege soluţia facilă de a trece cu vederea, de a le tolera gravele deficienţe constatate de Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară, atunci, cu siguranţă, se admite conştient riscul de a compromite perspectiva agriculturii şi industriei alimentare româneşti de a se integra firesc şi profitabil în structurile pieţei unice europene.
Mai trebuie menţionat că în situaţia celor 402 unităţi se găsesc încă 800 de unităţi de procesare a laptelui şi cărnii, care nu au nici un fel de program de restructurare şi modernizare.
Faţă de situaţia dată, se pare că Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale adoptă tacit politica neimplicării, lăsând să se rezolve de la sine o problemă vitală pentru agricultura şi industria alimentară, şi anume, problema alinierii acestor unităţi, sub toate aspectele, la normele sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cât şi la standardele europene de calitate.
În baza mandatului onorant cu care am fost investit şi a unei activităţi de peste 30 de ani, consacrate managementului proceselor de producţie în agricultură şi industria alimentară, cu performanţe, zic eu, pentru cei care mă cunosc, foarte bune, am obligaţia şi, în acelaşi timp, suportul moral şi profesional necesare pentru a atrage atenţia asupra consecinţelor determinate de un asemenea mod de gândire şi acţiune, astfel:
1. Prin neaplicarea fermă a măsurilor dispuse de Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi menţinerea artificială şi, în fond, nelegală a acestora pe piaţă, oferta nu va fi salubrizată de produsele necorespunzătoare, iar cetăţenii vor fi expuşi în continuare la riscul de a plăti şi consuma produse care le periclitează starea de sănătate.
2. Tolerarea activităţii unor astfel de agenţi economici, care nu au investit mai nimic pentru asigurarea unor condiţii sanitar-veterinare corespunzătoare şi, prin urmare, realizează produse de calitate îndoielnică, dar la costuri inferioare celor normale, afectează raporturile de piaţă fireşti, împiedică manifestarea efectivă a virtuţilor economiei de piaţă funcţională.
3. Prin preţurile pe care le practică, negrevate de costurile aferente acţiunilor de compatibilizare cu cerinţele normelor sanitar-veterinare, aceşti agenţi economici promovează în proporţie de masă concurenţa neloială în raport cu agenţii economici oneşti şi responsabili în raporturile cu consumatorii.
4. Organele de control fiscal au constatat în mod frecvent că tocmai această categorie de agenţi economici, care nu respectă legislaţia sanitar-veterinară, oferă şi cele mai multe situaţii de neonorare a obligaţiilor legale faţă de bugetul consolidat al statului şi chiar de evaziune fiscală.
În fine, deosebit de grav este faptul că la autenticul moment al adevărului, în a doua jumătate a anului 2006, când experţii Uniunii Europene vor evalua gradul în care au fost îndeplinite criteriile de aderare asumate în cadrul negocierilor aferente acestui capitol, ar putea fi puşi în situaţia de a constata incapacitatea agriculturii şi industriei alimentare româneşti, a unor ramuri sau sectoare ale acesteia, în total sau în parte, de a produce la nivelul standardelor europene, situaţie care va determina amputarea lor, prin scoaterea din circuitul economic a tuturor capacităţilor de producţie în cauză, la un nivel de aproximativ 1000 de unităţi de procesare lapte şi carne.
Aceasta va avea drept consecinţă certă şi imediată crearea unor goluri de producţie şi, implicit, a unor nişe de piaţă, care, în condiţiile liberalizării totale a circulaţiei mărfurilor, vor crea blocaje în economia românească, prin inundarea pieţelor cu produse de import, creşterea gradului de dependenţă a României faţă de economia altor state şi apoi un întreg cortegiu de consecinţe negative în plan social şi implicaţiile pe care o astfel de situaţie le generează pe plan politic.
Aprofundarea analizei făcute de specialiştii în domeniu evidenţiază însă şi alte consecinţe, mult mai preocupante, chiar dramatice, care se înlănţuie logic, asupra milioanelor de ţărani sau fermieri şi perspective de evoluţie a mediului rural, dezvoltarea durabilă a acestuia transformându-se dintr-un obiectiv dezirabil şi posibil, într-un vis neîmplinit.
Astfel, 1. concurenţa neloială pe care o practică agenţii economici din categoria celor pentru care s-a dispus şi se va dispune în continuare suspendarea activităţii afectează viabilitatea agenţilor economici performanţi şi, în extrem, poate determina eliminarea lor de pe piaţă, lăsând consumatorul la cheremul unor producători care nu respectă prevederile legale referitoare la igiena şi sănătatea publică.
2. Reducerea forţată, prin practici anticoncurenţiale şi de concurenţă neloială, a profitabilităţii agenţilor economici care investesc pentru dezvoltarea şi respectarea standardelor de producţie şi calitate, coroborată cu numeroasele cazuri de neplată a obligaţiilor faţă de buget şi evaziune fiscală, promovate de cei care sunt încurajaţi să nu respecte legea, aceştia din urmă constituind, de altfel, un pilon de bază pentru economia subterană, consecinţele fiind diminuarea semnificativă a veniturilor cuvenite bugetelor locale şi al statului.
Diminuarea capacităţilor de producţie în industria alimentară, ca urmare a suspendării activităţii acelor societăţi ce nu întrunesc condiţiile de funcţionare conform legislaţiei în vigoare, în urma verificărilor experţilor Uniunii Europene, în a doua parte a anului 2006, urmat de invadarea pieţelor româneşti cu produse din import, devine un factor de blocaj în zootehnie, pentru creşterea efectivelor şi a producţiilor animaliere, şi generează mari dificultăţi pentru valorificarea profitabilă a producţiei vegetale.
Ca urmare, apar efecte restrictive şi în desfăşurarea altor activităţi situate în amonte sau în aval de producţia agricolă.
Prin starea de letargie care poate cuprinde aceste sectoare, determinată de toleranţa faţă de cei pentru care respectarea legii este considerată ca fiind facultativă, şi nu obligatorie, se subminează, practic, economia agroindustrială rurală şi, prin aceasta, este afectată însăşi temelia dezvoltării durabile a satului românesc.
Consideraţiile prezentate, care pot fi susţinute prin numeroase concretizări efective şi date statistice, dorim să reprezinte un semnal de alarmă tras înainte de a fi prea târziu.
În speranţa că acest semnal va fi receptat cum se cuvine, stimulând reacţiile de răspuns în timp util, îi asigur de întreaga mea consideraţie pe domnul Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, domnul Ionuţ Popescu, ministrul finanţelor publice, domnul Ene Dinga, ministrul integrării europene, domnul Răzvan Ţiru, preşedintele Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare.
Vă mulţumesc pentru înţelegere.
(aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Stimate coleg, aş vrea, pe viitor, să reţineţi că nu puteţi veni cu replică la o declaraţie politică.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Mulţumesc.
Invit la microfon pe domnul senator Rădulescu Cristache, din partea Grupului Alianţa D.A. – P.N.L. – P.D.
Domnul Dan Mircea Popescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Pentru că principalul act normativ, ce a marcat această perioadă de guvernare a noii puteri, îl reprezintă introducerea cotei unice de impozitare, vă rog să-mi permiteţi, stimaţi colegi, să stărui asupra unora dintre consecinţele sociale previzibile ale acestuia, în încercarea de a atenţiona şi de a contribui la posibile soluţii. Suntem, fără îndoială, în faţa unui fenomen nou pe care încercăm să-l descifrăm şi să-l evaluăm pentru a-l putea explica, în complexitatea lui, celor pe care-i reprezentăm în Parlamentul ţării şi a căror viaţă de zi cu zi este şi va fi serios afectată de această măsură. Începe să ne fie tot mai clar de acum că sistemul cotei unice va contribui din plin la polarizarea societăţii româneşti, respectiv, la accentuarea sărăciei, pe de o parte, iar pe de altă parte, la creşterea avuţiei celor bogaţi. Aş vrea să vă prezint situaţia din acest punct de vedere pe cinci grupuri sociale. M-aş referi, în primul rând, la situaţia celor care realizează venituri brute lunare între 100 şi 500 de milioane lei. Aceştia sunt recompensaţi, în urma introducerii cotei unice de impozitare, cu sporuri lunare de venituri între 17 şi 96 de milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri cuprinse între 17,2 şi 19,4 din venitul brut. Pentru cei care realizează venituri lunare brute între 25 şi 60 milioane de lei, aceştia sunt recompensaţi cu sporuri lunare cuprinse între 2,4 milioane lei şi 9,3 milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri între 9,7% şi 15,4% din venitul brut. Persoanele care realizează venituri lunare între 15 şi 20 milioane lei sunt recompensate cu sporuri de venituri lunare între 795.000 lei şi 1,5 milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri cuprinse între 5,3 şi 7,6% din venitul brut. Salariaţilor care realizează venituri lunare între 8 şi 10 milioane lei, le revin sporuri de venituri cuprinse între 215.000 şi 340.000 lei, respectiv, 2,7% până la 3,4 % din venitul brut. În sfârşit, cea de a cincea categorie de salariaţi o reprezintă, în exemplul meu, persoanele care realizează venituri lunare între 4 şi 7 milioane de lei şi al căror spor lunar va fi de numai 52.000 lei, respectiv, 157.000 lei, ceea în procente reprezintă între 1,3 şi 2,2 % din venitul brut. După datele de la sfârşitul anului 2004, când salariul mediu brut pe economie era de aproximativ 8,2 milioane lei, constatăm că cei care realizează venituri brute lunare de până la 10 milioane lei, reprezintă aproximativ 3,3 milioane de persoane din totalul de 4,6 milioane de salariaţi din România. Cu alte cuvinte, deci, pentru marea majoritate a salariaţilor câştigurile în urma aşa-zisei revoluţii fiscale sunt cuprinse între 52.000 lei şi maximum 340.000 lei, respectiv, în procente între 1,3 şi 3,4% din venitul brut, în timp ce, la polul opus, pentru o minoritate de oameni câştigurile sunt cuprinse între 2,4 milioane de lei şi 96 de milioane, respectiv, între 9,7 şi 19,4% din venitul brut. Iată, devoalat, stimaţi colegi, conţinutul acestei aşa-zise revoluţii fiscale prin intermediul căreia noua putere încearcă să lupte, aşa cum afirma în programul de guvernare, dar şi în campania electorală , împotriva sărăciei din ţară. Cred că alte comentarii sunt de prisos. Aş adăuga, însă, că după nivelul salariilor brute la polul sărăciei se situează majoritatea salariaţilor din următoarele ramuri şi sectoare de activitate: sănătate, învăţământ, construcţii, comerţ, hoteluri-restaurante, agricultură, industrie uşoară, prelucrarea lemnului, industria cauciucului, echipamente electrice, metalurgie, maşini şi echipamente, transporturi. La polul opus beneficiază de avantajele introducerii cotei unice de impozitare grupurile sociale cu venituri din activităţi independente, dar şi cei care ocupă funcţii de conducere şi de administrare în toate ramurile şi sectoarele de activitate, respectiv: Banca Naţională, bănci comerciale, societăţi de asigurări, alte instituţii de stat, marile companii şi unităţi economice din industria petrolului, gazelor, chimie, energie şi comerţ, Preşedinţie, Guvern, Parlament, ministere, agenţii guvernamentale, consilii judeţene şi primăriile mari din România. În aceste condiţii, decizia de a majora cu până la 25% salariile înalţilor demnitari ai ţării, nu ne mai apare drept curioasă şi sfidătoare, ea înscriindu-se, iată, în filozofia noii guvernări, fiind o măsuri emblematică pentru maniera în care puterea actuală încearcă să diminueze rata sărăciei din România. Primul efect vizibil al introducerii cotei unice de impozitare este, după cum bine se cunoaşte, micşorarea rapidă a încasărilor bugetare. Aşadar, bugetul general consolidat va avea, începând din acest moment, resurse financiare cu mult mai mici, ce pot crea fie o accentuată creştere a deficitului public bugetar, fie o scădere dramatică a cheltuielilor sociale, respectiv, a salariilor, a investiţiilor, în general a programelor sociale din România, afectând astfel nivelul de trai şi aşa redus al românilor. Soluţia pentru care s-a optat pentru a contracara acest efect a fost creşterea impozitelor indirecte şi s-a făcut referire la o mărire a impozitului pe dividendele persoanelor fizice, de la 5 la 10%, la o dublare a impozitelor pentru microîntreprinderi de la 1,5% la 3%, la renunţarea la reducerea cuprinsă în bugetul pe 2005, cu 2% , a contribuţiilor sociale obligatorii şi, în sfârşit, la o majorare a accizelor şi, eventual, a taxei pe valoarea adăugată. Riscul major al unor asemenea măsuri îl constituie însă, efectul inflaţionist ce apare asupra economiei româneşti, căci plusul eventual de resurse la îndemâna consumatorului se transformă într-o presiune asupra consumului, respectiv, asupra importurilor, ceea ce conduce la deteriorarea balanţei comerciale şi, implicit, la o creştere a inflaţiei, exact într-un moment în care, după 15 ani, reuşiserăm să reducem rata inflaţiei la 9,3% la finele anului 2004.
În plus, şi asupra acestui lucru aş vrea să atrag atenţia, tendinţa de mărire a ponderii impozitelor indirecte, în totalul resurselor bugetare din România înseamnă, de fapt, transferul poverii fiscale asupra marii mase de consumatori, asupra celor cu venituri modeste, asupra exact acelora cărora li s-au dat asigurări, citez: „că nu vor pierde în urma acestei revoluţii fiscale”. Redistribuirea sarcinilor fiscale ar fi trebuit, în opinia noastră, mult mai bine gândită, mai bine evaluată şi, fireşte, mult mai bine explicată. Lipseşte transparenţa necesară în ceea ce priveşte calculele de fundamentare şi de echilibrare. Iniţial s-a spus că s-ar produce o pierdere de resurse bugetare de circa de 32.000 de miliarde de lei, fără o descifrare analitică pe categorii de impozite, pentru ca acum să aflăm că pierderea reală este de aproximativ de trei ori mai mare, respectiv, 98.000 de miliarde lei. Toate aceste lucruri confirmă faptul că ne aflăm în faţa unei improvizaţii că nu a existat şi nu există încă o fundamentare economică, financiară şi socială a consecinţelor unei asemenea măsuri ceea ce este, fără îndoială, un lucru de o gravitate extremă şi, aşa cum afirma şi colegul meu, Ştefan Viorel, la discuţia făcută aici cu privire la introducerea cotei unice, le oferim expertiza, atâta cât există, pentru a ajuta la ieşirea din impas, căci interesul este până la urmă comun. Supunem atenţiei, în acelaşi timp, suprapunerea peste această situaţie creată a efectelor valului de scumpiri anunţate, şi mă refer la preţul energiei electrice, la preţul gazelor naturale, a energiei termice, a preţului abonamentelor telefonice, a noii taxe de drum, multe dintre ele cu impact direct şi asupra preţului produselor alimentare de bază. Adăugăm la aceasta necesarele restricţii la cheltuielile bugetare, limitarea creşterii salariilor, reducerea într-o pondere mult mai mare a numărului salariaţilor din căile ferate, minerit, distribuţie de energie electrică şi gaze, precum şi, inevitabil, o reducere substanţială a numărului de programe sociale, a conţinutului acestora şi a duratei lor. În acest sens, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la posibilitatea susţinerii financiare a măsurii de recalculare a pensiilor pentru toţi cei 4,3 milioane de pensionari îndrituiţi la aceasta, la nivelul anului 2005, aşa cum s-a promis şi se tot susţine în continuare de către oficialii guvernamentali, când realitatea este , iată, cu totul alta. În plus, aşa cum am încercat să atragem atenţia, măsurile fiscale propuse dau o lovitură puternică sistemului de finanţare şi a bugetelor comunităţilor locale, implicit reformei şi necesarei modernizări a administraţiei publice locale. Ceea ce ne uimeşte, şi v-o spun cu toată sinceritatea, este faptul că nici un oficial nu vorbeşte despre aceste lucruri , deşi ele au fost semnalate, iar pericolul este real şi nu unul imaginar. În aceste condiţii, a vorbi despre, citez: „reconstrucţia calităţii vieţii în România”, aşa cum puterea ne propune în programul său de guvernare, este cel puţin iluzorie. Există, stimaţi colegi, o tot mai accentuată lipsă de credibilitate. Pluteşte un aer de improvizaţie peste toate aceste măsuri greu de contracarat doar cu tinereţea şi inocenţa factorilor de răspundere din domeniu. A face experienţe pe un popor întreg, pentru ca la final să spui, eventual, „îmi pare rău, am încercat, n-am reuşit”, nu este lucrul pe care o ţară întreagă îl aşteaptă, într-un moment în care se pregăteşte cu mari speranţe de mai bine de aderare la Uniunea Europeană. Responsabilitatea, stimaţi colegi de la putere, este uriaşă şi încercăm să vă conştientizăm de acest lucru până nu este prea târziu.
În finalul intervenţiei mele, permiteţi-mi să vă spun câteva cuvinte despre un viitor subiect fierbinte al realităţii româneşti, şi anume: modificările la Codul muncii.
La sfârşitul lui decembrie 2004, atrăgeam atenţia opiniei publice asupra intenţiilor declarate mai mult sau mai puţin voalat din programul de guvernare cu privire la “liberalizarea completă a pieţei muncii şi la reglementarea relaţiei de muncă astfel încât să fie respectat caracterul de piaţă al economiei româneşti”. Unul din lucrurile care vor dispărea, spuneam atunci, va fi contractul colectiv de muncă şi iată că, în interval de o lună de zile, ministerul de resort ne propune tocmai acest lucru, şi anume reducerea semnificativă a importanţei contractelor colective de muncă la nivel de ramură şi la nivel naţional, pe de o parte, iar pe de altă parte se propune dispariţia obligativităţii de a încheia contracte colective de muncă la nivelul unităţii economice.
Ce presupun aceste lucruri cred că este lesne de înţeles: pierderea unor drepturi ale salariaţilor câştigate de-a lungul acestor ani şi, în plus, reducerea dramatică a sferei de activitate şi a influenţei centralelor sindicale şi a liderilor sindicali în societatea românească, în general, şi, în particular, în domeniul relaţiilor de muncă. De altfel, propunerea ca liderii sindicali să poată fi concediaţi pentru necorespundere profesională, chiar şi pe timpul exercitării mandatului de lider sindical, este de natură să provoace mari dispute şi abuzuri în practica şi realitatea românească. Subiectul merită însă o declaraţie politică aparte şi o dezbatere aparte. L-am amintit aici, în treacăt, fiindcă este relevant în contextul a ceea ce se întâmplă în societatea românească, al mutaţiilor profunde la care asistăm pe fondul lipsei de reacţie cvasiunanime.
Se neagă în continuare de către putere importanţa politicilor sociale în România. Se răspunde inadecvat realităţilor şi cerinţelor societăţii româneşti, dar şi prevederilor constituţionale, stimaţi colegi, care afirmă încă din art.1 faptul că România este stat social de drept şi, în egală măsură, continuă să se nege însăşi modelul social european, ceea ce reprezintă un criteriu de convergenţă în vederea aderării la Uniunea Europeană. Sunt numai câteva aspecte asupra cărora grupul nostru parlamentar a ţinut să atragă atenţia, repet, în încercarea de a conştientiza asupra a ceea ce cu toţii avem de făcut în România.
Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Numai o secundă. Dacă sunt înscrieri la declaraţii politice din partea Alianţei sau din partea PUR, vă rog să mi se comunice.
Da, aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Cristache Rădulescu:
Vă mulţumesc pentru îngăduinţă.
Deci, aspectele care trebuie reţinute sunt următoarele: aceste unităţi trebuie să respecte igiena alimentară după normele sanitar-veterinare în vigoare; aceste unităţi trebuie să-şi plătească datoriile faţă de stat şi pentru cei care nu-şi plătesc avem organe abilitate, care să urmărească acest lucru.
Revenind la declaraţia politică făcută de domnul senator, vreau să vă mai aduc la cunoştinţă că, acum două săptămâni, fostul preşedinte al Autorităţii Sanitar Veterinare pentru Siguranţa Alimentelor a dat o decizie prin care se închid 302 unităţi alimentare, în 32 de ore. Acest lucru, vă imaginaţi, ar fi afectat grav piaţa alimentară românească şi ar fi încălcat o înţelegere făcută cu Uniunea Europeană, luându-le dreptul acestor unităţi să funcţioneze în condiţiile şi normele de igienă legale şi fiscale, până în 31 decembrie 2006.
Mai fac precizarea că unităţile procesatoare de carne şi lapte, în această perioadă, adică ianuarie-februarie, au o cădere de vânzări masivă, şi marii rechini din România, care se pot număra pe degete, procesatori, în special de carne...
Domnul Dan Mircea Popescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Nu, n-am sunat eu...
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):
(din sală)Sunt mai mulţi...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Vă mulţumesc. Invit la microfon pe doamna Moisuc Viorica Georgeta, din partea Grupului P.R.M.
Intervenţia 2
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:
- Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare;
- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Rromi;
- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului;
- Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Spania privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto ale cetăţenilor români şi spanioli, în scopul preschimbării, semnat la Bucureşti, la 1 septembrie 2004.
Domnul Valentin Dinescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor colegi,
Declaraţia mea politică se numeşte „Lapidarea cu pietrele moralei noastre”.
Poate că nicăieri în lume, la nici un alt popor nu se adevereşte atât de consecvent zicala că nimeni nu-i profet în ţara lui, ca la minunatul meu popor, mioritic, blând şi răbdător.
De-a lungul şirului de statui ale valorilor româneşti ridicate în alte ţări şi respectate în alte limbi, probabil, se vor mai adăuga două: Octavian Belu şi Mariana Bitang.
Haideţi să vedem care sunt cele câteva motive pentru care trebuie să-i lapidăm.
În cei peste 20 de ani au cucerit atâtea medalii încât, cel puţin o dată la doi ani, ne-au făcut pe noi, românii, să resimţim miracolul planetar şi să privim în jos către ruşi, americani, chinezi, precum Gulliver către poporul liliputan. Gimnastica Europei, oricum nu mai conta de mult. Vreau să spun că nu mai eram în Europa, eram chiar inima ei.
Cei doi antrenori s-au încăpăţânat să rămână români, câştigând într-un an, cu tot, cu „ciubuc”, cât le-ar fi dat în altă parte, într-o lună sau cine ştie poate chiar într-o zi.
Şi-au dus existenţa, munca, bucuriile şi necazuriile cu o discreţie şi un bun simţ de care numai oamenii aleşi sunt capabili.
În bogata galerie de vedete ale presei noastre cu buricul dezgolit, nu i-am regăsit nici măcar atunci, când performanţele lor, oriunde în altă parte, ar fi dublat producţia de hârtie pentru ziare.
Şi iată că a mai apărut un motiv pentru care trebuie înfieraţi cu mânie proletară, orwelliană, chiar. Se şi iubesc. Poate că înainte să ridicăm piatra, citeşte condeiul, ar trebui să ne amintim de pilda lui Isus „Să scrie numai cei fără de păcat”.
( aplauze )
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Dau cuvântul domnul senator Dinescu Valentin din partea Grupului România Mare.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Aveţi patru minute, domnule senator...
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală): cere să ia cuvântul pentru un minut...
(din sală)cere să ia cuvântul pentru un minut...
Intervenţia 3
Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut de ajustare programatică – PAL 1) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 27 septembrie 2004.
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Stimaţi colegi,
Am încheiat declaraţiile politice.
Trecem la următorul punct.
Vă anunţ că, în conformitate cu prevederile Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională, următoarele legi:
Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare ;
Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Romi;
Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului ;
Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Spania privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto ale cetăţenilor români şi spanioli, în scopul preschimbării, semnat la Bucureşti, la 1 septembrie 2004 .
*
Domnul Nicolae Văcăroiu :
S-a înţeles, domnule senator.
Mai au timp până la sfârşitul anului 2006.
(Din sală): Nu mai au!
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Vă rog, dacă mai sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?
Domnul Neculai Apostol, vă rog.
PSD-ul mai are 7 minute.
Domnul Neculai Apostol :
Domnule preşedinte,
Domnilor colegi,
Vreau să fac precizarea că în condiţiile în care noi nu privim foarte serios această problemă, o să ne trezim la finele anului 2006 când experţii Uniunii Europene or să vină, or să verifice şi or să ia măsurile care se cuvin, să rămânem cu un segment de piaţă neacoperit şi atunci ne vor invada produsele străine.
Deci, noi asta trebuie să facem, să ne pregătim încă din acest moment şi aceste unităţi au fost avertizate din 2003, 2004 şi cred că este timpul ca unităţile care sunt în stare să funcţioneze, să funcţioneze, cele care nu au capacitatea să dea voie altora care au capacitatea să se dezvolte, să respecte normele sanitar-veterinare, normele de mediu şi absolut tot ce cere legislaţia românească şi a Uniunii Europene .
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Rugămintea mea este, pentru un minut, două pentru că, repet, este o problemă profesională care trebuie discutată în comisie, aprofundată, dacă este cazul, şi să veniţi cu o formulă.
Domnul Neculai Apostol :
Nu, nu, fără nume, vreau să mă explic!
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală) :
(din sală)Nu am dat nici un nume!
Pe dumneavoastră vă ignor acum pentru că nu mai am nimic de spus .
Domnul Corneliu Vadim Tudor:
Domnule preşedinte,
Onoraţi colegi,
Nu eram pregătit să vorbesc, însă un coleg de la PSD şi un alt coleg de la Alianţa PNL-PD s-au referit la problema închiderii a 302 unităţi de procesare a laptelui şi a cărnii, iar celălalt zicea de 402.
Vreau să spun, din capul locului, că PRM vrea să facă o opoziţie constructivă şi raţională actualei puteri.
În această chestiune, ministrul Gheorghe Flutur a avut dreptate, din capul locului. Şi vă spun şi de ce.
Domnul Liviu Harbuz s-a dus la Bruxelles tocmai pentru a se remarca în faţa noii puteri.
Ca scriitor cred că mă pricep îndeajuns la comportamentul unora şi altora care sunt în căutare de stăpâni. “E plină lumea de proşti!”, spunea Cicero şi în zona asta a prostiei şi a lichelismului aş pune tendinţele unora de a da cu pietre în casa unde s-au simţit bine, în casa unde au petrecut şi unde au beneficiat de onoruri.
Motivaţia acestui Liviu Harbuz că Adrian Năstase l-a împiedicat pe el să închidă cele 402 unităţi în speranţa că noul premier Călin Popescu Tăriceanu o să-l ia în braţe şi-l va păstra în funcţie este jenantă şi ne determină să ne aplecăm mai mult asupra moralităţii în politică.
Oare cum este posibil, cineva să facă un asemenea abuz, i-aş spune, un joc de cuvinte. Avem o comisie a abuzurilor, i-aş zice comisia harbuzurilor.
Cum poate domnul Harbuz să se ducă la Bruxelles şi să stupefieze o ţară întreagă? Eu când am văzut în presă că el vine de acolo cu acest strigăt: Evrika! A descoperit el de ce sunt unii copii distrofici, de ce nu merg treburile bine în alimentaţia românească! Patru ani a dormit în cizme. Deodată se duce acolo şi descoperă că nu se respectă toate normele sanitar-veterinare.
Eu vă spun, ca om care a umblat prin zeci de ţări, că nicăieri nu se respectă totul la zecimală, nu se respectă! Suntem noi mai catolici decât Papa! Fireşte că este dezirabil să se respecte, sigur că da, însă a închide brusc 402 unităţi şi anunţul acesta făcut tocmai din inima Europei Comunitare, aşa ceva a produs o vie emoţie, în primul rând în rândul oamenilor. Cum adică? Şi aşa suntem prost hrăniţi, şi aşa sunt puţine unităţi de genul acesta, le închidem şi pe-acelea pe care le mai avem şi anunţăm că mai închidem după aceea încă o mie.
Mie mi-e teamă că domnul Harbuz a vrut să fie mai catolic decât Papa, şi-a trădat micimea sufletească, nu era potrivit pentru asemenea funcţie şi până la urmă a alergat după doi iepuri şi nu a prins nici unul.
Dacă e reconfortant pentru ministrul Gheorghe Flutur şi colegul nostru, de altfel, acest punct de vedere al nostru, vă rog să-i transmiteţi că aici, de data asta, a avut dreptate şi noi îl vom sprijini.
Vă mulţumesc . ( Aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Trecem la... (În sală se aude un telefon sunând.)
Este un telefon cu un sunet foarte plăcut, dar vă rog să-l închideţi. Vă rog foarte mult.
Şedinţa se încheie la ora 18.30.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/data-sedinei-2005-02-07-titlul-sedinei.html#Domnul_Dan_Mircea_Popescu
|
Data şedinţei: 2005-02-07 Titlul şedinţei
|
Data şedinţei: 2005-02-07
Titlul şedinţei:
Intervenţia 1
Declaraţii politice prezentate de către domnii senatori :
- Doru Mircea Popescu (PSD) - consecinţele sociale previzibile introducerii cotei unice de impozitare; - modificările Codului muncii.
- Viorica Georgeta Moisuc (PRM) - 24 ianuarie/6 februarie 1918: prima Declaraţie de unire politică a Românilor şi Declaraţia prin care Republica Autonomă Basarabia se proclama independentă.
- Neculai Apostol (PSD) - normele sanitar-veterinare în perspectiva integrării în U.E.
- Gheorghe Funar (PRM) -“relaxarea fiscală” a Guvernului Tăriceanu.
- Cristache Rădulescu (PNL-PD) - replică la declaraţia domnului senator Neculai Apostol.
- Szabo Karoly-Ferenc (UDMR) – revizuirea Legii privind siguranţa naţională a României, nr. 51/1991.
- Valentin Dinescu (PRM) - “lapidarea” antrenorilor lotului olimpic de gimnastică, Octavian Belu şi Mariana Bitang.
- Corneliu Vadim Tudor (PRM) - abuzurile domnului Liviu Harbuz.
Domnul Gheorghe Funar:
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Voi face o declaraţie politică despre aşa-zisa relaxare fiscală a Guvernului Tăriceanu.
Conform Programului de guvernare 2005 – 2006, viziunea Cabinetului Tăriceanu în domeniul politicii fiscale este centrată pe asigurarea unui rol stimulativ al impozitelor şi taxelor, în scopul creşterii şi dezvoltării economice, al consolidării fiscale şi al întăririi clasei de mijloc.
“Politica fiscală a Guvernului va funcţiona mai degrabă în serviciul producătorilor de impozite decât în serviciul culegătorilor de impozite şi se va baza pe un parteneriat real între stat şi contribuabili.
Cheia de boltă a politicii fiscale a Guvernului Tăriceanu este relaxarea fiscală, ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a iniţiativei private şi de încurajare a oficializării economiei ascunse.
Guvernul va opera relaxarea fiscală, fiind conştient că o asemenea fiscalitate ridicată comportă o serie de ameninţări la adresa economiei reale.”
Am prezentat doar câteva obiective din Programul de guvernare, Capitolul 12 – Politica fiscal-bugetară a Cabinetului Tăriceanu.
Este necesar ca, de la teorie, să trecem la practică. După ce alegătorilor români li s-a urat, în campania electorală, “Să trăiţi bine!”, ei au ajuns să constate că Guvernul Tăriceanu îi înştiinţează, periodic, despre creşterea accizelor, a preţurilor şi a tarifelor la energia electrică, la gaz metan, la energie termică şi telefoane, precum şi despre noul bir numit rovinietă.
La acestea urmează să se adauge majorarea substanţială a impozitului pe veniturile din capital, respectiv, veniturile obţinute din tranzacţii imobiliare, terenuri, case şi alte active şi din tranzacţii cu bunuri mobiliare – obligaţiuni, părţi sociale şi alte hârtii de valoare. Se preconizează majorarea impozitului de la 1% la 10%, iar de la 1 ianuarie 2006, la 16%.
Se intenţionează creşterea impozitelor pe dobânzi şi pe câştigurile de capital la 16%, ceea ce ar duce la un plus la bugetul de stat, în acest an, de circa 6.150 miliarde lei.
Exemplele prezentate contrazic obiectivele înscrise în Programul de guvernare al Cabinetului Tăriceanu şi duc la creşterea fiscalităţii, şi nicidecum la o relaxare fiscală.
Mulţumesc.
(aplauze)
Domnul Cristache Rădulescu:
Stimate domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Vreau să fac câteva precizări în legătură cu prezentarea pe care a făcut-o domnul senator al Grupului Partidului Social Democrat, al cărui nume, sincer, nu l-am reţinut, în ceea ce priveşte situaţia unităţilor alimentare care trebuie închise în această perioadă.
Vreau să vă aduc la cunoştinţă, pentru că domnul senator nu a avut plăcerea s-o facă, doar a făcut precizări negative la adresa unităţilor care trebuie închise, uitând să facă precizarea că ceea ce s-a negociat cu Uniunea Europeană a fost faptul că aceste unităţi vor fi închise la 31 decembrie 2006. A mai uitat să facă precizarea că acum două săptămâni, când domnul preşedinte al Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare pentru siguranţa alimentelor… Mă scuzaţi pentru emoţie, este prima dată când vorbesc în plenul Senatului şi nu am avut nici posibilitatea să aflu că domnul senator va face precizări incorecte sau necorespunzătoare cu realitatea, ca să pot să-i dau replica.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Invit la cuvânt pe domnul senator Funar Gheorghe, din partea Grupului România Mare.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Vă mulţumesc. Invit la microfon, din partea Grupului P.S.D. pe domnul senator Apostol Neculai. Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Cristache Rădulescu:
Am înţeles. Fac doar câteva precizări…
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Mulţumesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Szabo Karoly, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.
Domnul Szabo Karoly Ferenc:
Înseamnă că din tribună este arbitrul deranjat, cum se obişnuieşte la fotbal, uneori, şi opreşte jocul, mă rog, sper că nu veţi face acest lucru...
Deci, vreau să vă spun că acest mic document se află înregistrat, după toate regulile jocului, şi că nu l-am retras, ceea ce se presupune, dar nu a apucat să intre pe ordinea de zi niciodată pentru că, deşi onoraţii colegi din comisia din care am făcut parte, în repetate legislaturi, s-au declarat în principiu de acord cu prevederile din acea iniţiativă legislativă, ea nu a ajuns pe motivul că mereu, mereu a venit un mesaj, nu era codificat, dar nu era nici oficial, cum că, citez : „Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pregăteşte revizuirea şi modernizarea Legii nr.51 - la care m-am referit - şi că acolo va fi inclus în mod necesar”... Eu m-am declarat de acord cu acest lucru, numai că acea modificare nu vine. Nu vine pentru că acolo, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, din păcate, domină un spirit care este caracteristic perioadei de acum un deceniu şi jumătate.
La ce se referă proiectul meu legislativ în partea lui mai sensibilă şi, cum spun, agreată de către colegi? El are o prevedere extrem de simplă şi nici măcar nu este originală. Ea spune că „interceptările comunicaţiilor asupra unor persoane efectuate, bineînţeles, legal, în baza mandatului, şi aşa mai departe, se păstrează de către cel care le-a efectuat, iar după expirarea perioadei la care se referă mandatul şi după constatarea irelevanţei faptelor documentate în interceptările respective, pentru securitatea naţională, se înmânează persoanei respective, care a constituit obiectul acestei activităţi de culegere de informaţii”.
Vă rog să vă gândiţi ce consecinţe absolut pozitive ar avea pentru toată lumea, pentru fiecare cetăţean, dar mai ales pentru societate.
Eu voi reveni cu această mică iniţiativă legislativă şi nu voi aştepta ca, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării să facă vreo modificare la lege, dar vă invit să iniţiem dezbatere publică, nu în presă, nu în talk-show-uri, ci la tribuna Parlamentului despre chestiunile fundamentale de securitate naţionale faţă de care avem responsabilităţi de care nu ne-am achitat.
Vă mulţumesc.
Domnul Szabo Karoly Ferenc:
Domnule preşedinte,
Onorat Senat,
Această tribună este un loc unde se fac, printre altele, declaraţii politice. Îndrăznesc, fără nici o legătură cu ceea ce a pronunţat aici vreun coleg al meu, un coleg al nostru, în legătură cu pronunţia, cu discursul altui coleg, să vă sugerez onoraţi colegi, mai ales celor care sunteţi pentru prima oară membri ai Senatului, că puteţi să faceţi declaraţii politice referitoare la fiecare literă a precedentei declaraţii, numai să nu vă referiţi la ea.
Domnule preşedinte, am venit să vă spun că, în ultima vreme, mai ales în mass-media, dar nu şi la microfoanele Parlamentului, au avut loc foarte multe discuţii, dispute, controverese, mă feresc să folosesc termene care sunt, mai ales, de uzul presei şi al consumatorilor de presă, în legătură cu chestiuni extrem de importante care ţin de activitatea unor instituţii fundamentale, acelea care, îndeobşte, sunt adunate în noţiunea aceasta generică de „cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”.
Pe marginea unui aşa zis scandal de presă, care a apărut la un anumit moment, nimic nu este întâmplător, şi care a fost urmat în mod necesar de mişcări în corpul unor înalţi funcţionari publici, noi uităm esenţialul, şi anume că Parlamentul este autoritatea legiuitoare, unica de fapt, aş vrea să revin la Constituţie, dar, în orice caz, am mai spus-o şi cu alte ocazii, nu-şi îndeplineşte un atribut fundamental în această speţă. Iată numai Legea privind siguranţa naţională a României, nr.51/1991 nu a fost armonizată nici măcar cu Constituţia din 1991, deşi art.150, la conflictul de legi, pe fosta numerotare din Constituţie, ar fi impus acest lucru. Acolo sunt enumerate, în acea lege, care trebuie în mod necesar revizuită, dar foarte repede pentru că nici în Uniunea Europeană, dar nici în NATO nu avem loc cu ea, chit că am fost cooptaţi, am fost acceptaţi acolo, sunt nişte prevederi care se referă în mod expres la ameninţări. Ameninţări pentru contracararea cărora este nevoie de culegere de informaţii, şi care culegere de informaţii se desfăşoară în baza altor legi, pe care tot Parlamentul României le-a adoptat, şi este o remarcabilă continuitate în legislaţia din acest domeniu. Nicăieri, nici într-un alt domeniu nu este atât de betonată starea literelor şi a articolelor din lege şi activitatea serviciilor cu atribuţii, aşa cum am spus în acest domeniu, aşa cum au fost ele adoptate pe parcursul anilor, oglindind în mod special şi în mod vădit interesele organizaţionale ale acestor instituţii. Nu mă feresc să spun acest lucru. Nu este prima oară.
În ce mă priveşte, am onoarea să vă anunţ că, în iunie 2000, am depus o iniţiativă legislativă, în nume personal, care se referea la modificarea unui articol din Legea nr.14 din 1992, care se referă la organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii şi care, printre altele... ( sună un telefon mobil în sală )... imediat termin, domnule preşedinte...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Dacă vă pomenea numele, veneaţi cu un drept la replică. Pentru că este pentru prima oară, aveţi cuvântul.
Doamna Viorica Georgeta Moisuc:
Domnule preşedinte,
Domnilor academicieni,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Printr-o coincidenţă fericită astăzi, aş vrea să vă invit să vă întoarceţi puţin în timp, anume în anul 1918, când, la această dată, la 6 februarie 1918, s-au produs două evenimente de importanţă naţională şi internaţională, asupra cărora astăzi ar trebui să reflectăm mai mult. Fără îndoială, adresându-mă unor intelectuali, nu fac decât să vă reamintesc aceste lucruri pentru că, aşa cum spunea Nicolae Iorga, “orice om politic trebuie să ştie istoria patriei sale şi istoria universală”, mai ales aceea care se ocupă de politică externă.
La 24 ianuarie/6 februarie 1918 din iniţiativa Comitetului Naţional al Românilor asupriţi din Austro-Ungaria, constituit la Odessa, al cărui lideri au fost: Octavian Goga, Ion Nistor, Alexandru Lapedatu, Onisifor Ghibu, Victor Deleu, Sever Bocu şi mulţi alţii, s-a elaborat, la această dată, prima Declaraţie de unire politică a românilor care a fost publicată în ziarul “România Nouă” care apărea la Chişinău. Aş vrea să vă reamintesc că acest ziar “România Nouă” urma ziarului “Ardealul”, editat la Chişinău cu ajutorul Guvernului de la Iaşi, condus de Ion I.C. Brătianu cu bani româneşti şi cu tipografie românească, prima tipografie cu litere latine care a fost dusă la Chişinău şi pusă în slujba idealului naţional.
În ziarul “România Nouă” a apărut, aşadar, declaraţia de unire politică a tuturor românilor. Iată câteva idei pe care le citesc din acest document:
“Ţara de mâine a românilor trebuie să cuprindă întreg pământul locuit de ei, pentru că nimeni nu ne poate tăgădui dreptul asupra pământurilor în care noi suntem cei mai vechi şi cei mai mulţi locuitori.”
Documentul respingea orice formulă de menţinere a românilor în cadrul vechii monarhii, ideea de bază era că românii ardeleni, basarabeni, bucovineni se considerau cetăţeni ai unei singure patrii: “România tuturor românilor”. Citez:
“Începând cu ziua de azi în care toţi românii trebuie să serbeze amintirea celei dintâi uniri săvârşite la 1859, noi, cei mai jos iscăliţi, nu ne mai socotim ca până acum ardeleni, basarabeni, bucovineni, ci ne socotim cetăţeni ai României Nouă, a tuturor românilor cu acelaşi îndatoriri faţă de fiecare aparte a ei şi cu aceleaşi drepturi. De astăzi înainte noi vom fi totodată ostaşi ai acestei Românii, pentru făurirea căreia voim să luptăm cu orice armă va trebui.”
În încheiere declaraţia spunea: “Mântuirea noastră este numai într-o Românie Nouă, a tuturor românilor. Pentru înfăptuirea ei vom lucra, pentru înfăptuirea ei vom trăi, pentru înfăptuirea ei vom muri, dacă va fi nevoie.” Iscălesc: Onisifor Ghibu, dr. Ioan Matei, Axente Bocu, Iosif Şchiopul, Nicolae Codre, Andrei Oţetea, George Tofan, dr. Ovidiu Ţopa, Vasile Harea, George Murgoci, George Munteanu-Râmnic şi Anastasie Popovici.
Un al doilea eveniment de importanţă naţională şi internaţională, care se produce în această zi, la 24 ianuarie/6 februarie 1918 este declaraţia prin care Republica Autonomă Basarabia se proclamă independentă. Independenţa acestui stat, care a fost recunoscută nu numai de România, ci şi de multe alte state, inclusiv de statele Antantei, a reprezentat începutul procesului de unificare naţională a românilor.
Fără îndoială, spuneam, nu am venit în faţa dumneavoastră să vă ţin o lecţie de istorie fiindcă sunt convinsă că o ştiţi. Ceea ce doresc însă să remarc este faptul că atunci, România, în ianuarie 1918, era redusă la mai puţin de o treime din vechiul regat. Cu alte cuvinte, fără Transilvania, fără Bucovina, fără Dobrogea, care erau sub ocupaţia Puterilor Centrale. Această Românie mică, supusă unor presiuni fantastice din partea Puterilor Centrale a găsit, în înţelepciunea acelui guvern extraordinar condus de Ion I.C. Brătianu, mijloace morale şi materiale pentru a susţine lupta confraţilor din toate provinciile istorice româneşti, în ideea unificării naţionale.
În al doilea rând, aş vrea să remarc un alt aspect, şi anume faptul că, în aceste zile, aceste documente au o valoare cu totul deosebită pentru noi, pentru că ele stau la baza unui proces pe care îl presupunem început şi pe care îl considerăm continuat, mai ales că, în zilele care au trecut, preşedintele Traian Băsescu a arătat o deschidere pe care eu, personal, o salut, către o relaţie specială cu Republica Moldova. Vreau să amintesc în acest context că, în 1848 această vocaţie a României către Europa s-a manifestat printr-un proiect al lui Nicolae Bălcescu de constituire a Statelor Unite ale Europei, în care vedea el posibilitatea de unificare a românilor din toate provinciile aflate atunci sub ocupaţie străină.
Consider că, acum, intrarea României în Uniunea Europeană prezintă o altă posibilitate la alte condiţii istorice pentru ca acest deziderat al românilor să se împlinească.
Fără îndoială, nu pot să nu închei prin a spune că P.R.M. sprijină orice fel de iniţiativă şi orice fel de iniţiativă şi orice fel de acţiune îndreptate în această direcţie. Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Trecem la primul punct al ordinii de zi: declaraţii politice.
Invit la microfon, din partea Grupului Social Democrat, pe domnul senator Dan Mircea Popescu.
Domnul Cristache Rădulescu:
Sunt mai mulţi, vorba domnului preşedinte, şi-i mulţumesc pentru intervenţie, marii rechini au cochetat cu Autoritatea Naţional Sanitar Veterinară, fostă, şi au găsit soluţia să iasă din impas cu vânzările şi au zis: „Închidem patru sute şi ceva de unităţi, câte spunea domnul senator, şi ne facem loc să intrăm cu vânzările pe piaţă”.
Mai departe, domnul Liviu Harbuz, preşedintele Autorităţii Naţional Sanitar Veterinare, ministru secretar de stat, declara acum două săptămâni, după o întrevedere cu domnul ministru Flutur, care, bineînţeles, a fost dezinformat de către Liviu Harbuz, că a luat această măsură, să închidă 302 unităţi în 32 ore, pentru că fostul premier nu i-a dat voie până în momentul respectiv.
Vă mulţumesc.
Domnul Neculai Apostol:
Domnule preşedinte,
Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor senatori,
Vă voi supune atenţiei dumneavoastră o declaraţie politică referitoare la unele consecinţe previzibile ale ignorării normelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor asupra evoluţiei industriei alimentare şi agriculturii României, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.
Convingerea fermă că un viitor demn pentru ţara noastră nu poate fi asigurat decât prin ocuparea unui loc onorabil în cadrul structurilor economice şi instituţionale ale Uniunii Europene, ca şi preocuparea pentru destinul industriei alimentare şi agriculturii româneşti care trebuie să garanteze securitatea alimentară ca una din componentele esenţiale ale siguranţei naţionale, mă determină să supun atenţiei o problemă aparent simplă, dar a căror consecinţe economice, sociale şi chiar politice în contextul eforturilor generale care se fac pentru integrarea în Uniunea Europeană se pare că au fost evaluate necorespunzător.
Este vorba despre bunăvoinţa exagerată pe care actuala guvernare o manifestă în mod nejustificat faţă de cele 402 unităţi din industria alimentară a căror activitate a fost suspendată de către Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, ca urmare a unor deficienţe constatate în mod repetat în activitatea acestora, deficienţe între care se regăsesc:
- Neîndeplinirea standardelor specifice referitoare la condiţiile minime de igienă prin neasigurarea facilităţilor, dotărilor şi utilităţilor în conformitate cu prevederile legale, deşi aceste firme ar fost informate de obligaţiile care le revin şi avertizate asupra consecinţelor încă din anii 2003 şi 2004.
- Perpetuarea ignorării şi încălcării normelor sanitar-veterinare cu privire la organizarea fluxurilor tehnologice, fapt care concură la realizarea de produse necorespunzătoare calitativ, cu riscuri potenţiale asupra sănătăţii consumatorilor.
- Lipsa programelor de restructurare şi modernizare care să garanteze alinierera operatorilor de profil la standardele prevăzute de legislaţia sanitar-veterinară în vigoare, armonizate cu acquis-ul comunitar şi neasumarea responsabilităţilor privind respectarea acestor norme. Aşadar, este cazul unor deficienţe grave în raport cu măsurile de suspendare a a activităţii îndreptăţite, iar dispunerea acestora nu reprezintă un abuz, ci dimpotrivă manifestarea concretă a responsabilităţilor pe care Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi le-a asumat în exercitarea atribuţiunilor care-i sunt conferite prin lege pentru a asigura protejarea intereselor şi sănătăţii cetăţenilor.
- Măsura de suspendare a activităţii unităţilor de procesare care nu corespund legislaţiei româneşti în vigoare s-a făcut cu acordul asociaţilor patronale şi interprofesionale.
Nu mi-am propus să prezint în detaliu toate motivele care au determinat măsurile dispuse pentru suspendarea activităţii acestor societăţi. Sunt convins că ele sunt cunoscute de cei în drept. Doresc doar să-mi exprim surprinderea faţă de uşurinţa cu care sunt tratate aceste probleme de însuşi domnul ministru Gheorghe Flutur - coordonatorul politicilor agricole pe care, de altfel, îl respect pentru voinţa şi stăruinţa de care dă dovadă în eforturile pe care le face pentru ca agricultura românească să fie compatibilă cu normele, normativele şi Directivele Uniunii Europene - care a afirmat recent: “A venit momentul adevărului, astăzi numai 56 de fabrici îndeplinesc standardele comunitare”, precizând că firmele din domeniu vor trebui să realizeze investiţii importante până la aderarea României la Uniunea Europeană, astfel încât tot mai multe unităţi să fie capabile să respecte standardele europene în 2007.
Aceasta este voinţa domnului ministru. În fapt, constatăm că şi domnia-sa este boicotat prin diferite acţiuni populiste, prin presiunile ce se fac asupra Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare, atât la nivel politic central, cât şi la nivelul autorităţilor locale, pentru a se reveni asupra măsurilor luate împotriva celor care, pentru a-şi satisface interesele de moment, sfidează sistematic legislaţia sanitar veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare, sporindu-şi profitabilitatea afacerii direct proporţional cu creşterea riscului de a afecta sănătatea consumatorilor, fără a mai aduce în discuţie moralitatea comportamentului în afaceri, raportat la cerinţele specifice economiei de piaţă.
Prin atitudinea pe care o manifestă şi acţiunile iniţiate, conducerea A.N.S.V. şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în calitate de coordonator al politicilor agricole, omit faptul că angajamentele asumate de România prin Documentul de poziţie presupun şi luarea unor măsuri ferme, care să garanteze implementarea efectivă a legislaţiei naţionale în domeniu, armonizate cu acquis-ul comunitar, măsuri care, deşi sunt percepute, în parte, ca având caracter antipopular, au fost adoptate fără rezerve de Guvernul P.S.D., în plină campanie electorală, interesul privind viitorul ţării fiind poziţionat mai presus decât interesele imediate de partid.
Putem exemplifica prin suspendarea a 184 de unităţi din categoria celor care nu corespundeau legislaţiei româneşti în domeniu, din august 2004 până în noiembrie 2004.
Mai mult decât atât, a fost instituit un sistem de monitorizare riguroasă a modului în care se derulează fiecare acţiune menită să conducă la îndeplinirea criteriilor de aderare într-un orizont de timp bine definit, precum şi setul de măsuri corective care să asigure realizarea acestui demers.
De ce se revine acum asupra deciziilor luate şi de ce se încearcă redeschiderea nejustificată a unităţilor a căror activitate a fost suspendată conform legislaţiei naţionale?
Dacă în loc să se facă eforturi pentru ca cele 402 unităţi, pentru care s-a dispus sistarea activităţii, să-şi compatibilizeze activitatea de producţie cu normele sanitar-veterinare în vigoare şi să-şi ridice nivelul calitativ al produselor, se va alege soluţia facilă de a trece cu vederea, de a le tolera gravele deficienţe constatate de Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară, atunci, cu siguranţă, se admite conştient riscul de a compromite perspectiva agriculturii şi industriei alimentare româneşti de a se integra firesc şi profitabil în structurile pieţei unice europene.
Mai trebuie menţionat că în situaţia celor 402 unităţi se găsesc încă 800 de unităţi de procesare a laptelui şi cărnii, care nu au nici un fel de program de restructurare şi modernizare.
Faţă de situaţia dată, se pare că Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale adoptă tacit politica neimplicării, lăsând să se rezolve de la sine o problemă vitală pentru agricultura şi industria alimentară, şi anume, problema alinierii acestor unităţi, sub toate aspectele, la normele sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cât şi la standardele europene de calitate.
În baza mandatului onorant cu care am fost investit şi a unei activităţi de peste 30 de ani, consacrate managementului proceselor de producţie în agricultură şi industria alimentară, cu performanţe, zic eu, pentru cei care mă cunosc, foarte bune, am obligaţia şi, în acelaşi timp, suportul moral şi profesional necesare pentru a atrage atenţia asupra consecinţelor determinate de un asemenea mod de gândire şi acţiune, astfel:
1. Prin neaplicarea fermă a măsurilor dispuse de Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi menţinerea artificială şi, în fond, nelegală a acestora pe piaţă, oferta nu va fi salubrizată de produsele necorespunzătoare, iar cetăţenii vor fi expuşi în continuare la riscul de a plăti şi consuma produse care le periclitează starea de sănătate.
2. Tolerarea activităţii unor astfel de agenţi economici, care nu au investit mai nimic pentru asigurarea unor condiţii sanitar-veterinare corespunzătoare şi, prin urmare, realizează produse de calitate îndoielnică, dar la costuri inferioare celor normale, afectează raporturile de piaţă fireşti, împiedică manifestarea efectivă a virtuţilor economiei de piaţă funcţională.
3. Prin preţurile pe care le practică, negrevate de costurile aferente acţiunilor de compatibilizare cu cerinţele normelor sanitar-veterinare, aceşti agenţi economici promovează în proporţie de masă concurenţa neloială în raport cu agenţii economici oneşti şi responsabili în raporturile cu consumatorii.
4. Organele de control fiscal au constatat în mod frecvent că tocmai această categorie de agenţi economici, care nu respectă legislaţia sanitar-veterinară, oferă şi cele mai multe situaţii de neonorare a obligaţiilor legale faţă de bugetul consolidat al statului şi chiar de evaziune fiscală.
În fine, deosebit de grav este faptul că la autenticul moment al adevărului, în a doua jumătate a anului 2006, când experţii Uniunii Europene vor evalua gradul în care au fost îndeplinite criteriile de aderare asumate în cadrul negocierilor aferente acestui capitol, ar putea fi puşi în situaţia de a constata incapacitatea agriculturii şi industriei alimentare româneşti, a unor ramuri sau sectoare ale acesteia, în total sau în parte, de a produce la nivelul standardelor europene, situaţie care va determina amputarea lor, prin scoaterea din circuitul economic a tuturor capacităţilor de producţie în cauză, la un nivel de aproximativ 1000 de unităţi de procesare lapte şi carne.
Aceasta va avea drept consecinţă certă şi imediată crearea unor goluri de producţie şi, implicit, a unor nişe de piaţă, care, în condiţiile liberalizării totale a circulaţiei mărfurilor, vor crea blocaje în economia românească, prin inundarea pieţelor cu produse de import, creşterea gradului de dependenţă a României faţă de economia altor state şi apoi un întreg cortegiu de consecinţe negative în plan social şi implicaţiile pe care o astfel de situaţie le generează pe plan politic.
Aprofundarea analizei făcute de specialiştii în domeniu evidenţiază însă şi alte consecinţe, mult mai preocupante, chiar dramatice, care se înlănţuie logic, asupra milioanelor de ţărani sau fermieri şi perspective de evoluţie a mediului rural, dezvoltarea durabilă a acestuia transformându-se dintr-un obiectiv dezirabil şi posibil, într-un vis neîmplinit.
Astfel, 1. concurenţa neloială pe care o practică agenţii economici din categoria celor pentru care s-a dispus şi se va dispune în continuare suspendarea activităţii afectează viabilitatea agenţilor economici performanţi şi, în extrem, poate determina eliminarea lor de pe piaţă, lăsând consumatorul la cheremul unor producători care nu respectă prevederile legale referitoare la igiena şi sănătatea publică.
2. Reducerea forţată, prin practici anticoncurenţiale şi de concurenţă neloială, a profitabilităţii agenţilor economici care investesc pentru dezvoltarea şi respectarea standardelor de producţie şi calitate, coroborată cu numeroasele cazuri de neplată a obligaţiilor faţă de buget şi evaziune fiscală, promovate de cei care sunt încurajaţi să nu respecte legea, aceştia din urmă constituind, de altfel, un pilon de bază pentru economia subterană, consecinţele fiind diminuarea semnificativă a veniturilor cuvenite bugetelor locale şi al statului.
Diminuarea capacităţilor de producţie în industria alimentară, ca urmare a suspendării activităţii acelor societăţi ce nu întrunesc condiţiile de funcţionare conform legislaţiei în vigoare, în urma verificărilor experţilor Uniunii Europene, în a doua parte a anului 2006, urmat de invadarea pieţelor româneşti cu produse din import, devine un factor de blocaj în zootehnie, pentru creşterea efectivelor şi a producţiilor animaliere, şi generează mari dificultăţi pentru valorificarea profitabilă a producţiei vegetale.
Ca urmare, apar efecte restrictive şi în desfăşurarea altor activităţi situate în amonte sau în aval de producţia agricolă.
Prin starea de letargie care poate cuprinde aceste sectoare, determinată de toleranţa faţă de cei pentru care respectarea legii este considerată ca fiind facultativă, şi nu obligatorie, se subminează, practic, economia agroindustrială rurală şi, prin aceasta, este afectată însăşi temelia dezvoltării durabile a satului românesc.
Consideraţiile prezentate, care pot fi susţinute prin numeroase concretizări efective şi date statistice, dorim să reprezinte un semnal de alarmă tras înainte de a fi prea târziu.
În speranţa că acest semnal va fi receptat cum se cuvine, stimulând reacţiile de răspuns în timp util, îi asigur de întreaga mea consideraţie pe domnul Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, domnul Ionuţ Popescu, ministrul finanţelor publice, domnul Ene Dinga, ministrul integrării europene, domnul Răzvan Ţiru, preşedintele Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare.
Vă mulţumesc pentru înţelegere.
(aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Stimate coleg, aş vrea, pe viitor, să reţineţi că nu puteţi veni cu replică la o declaraţie politică.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Mulţumesc.
Invit la microfon pe domnul senator Rădulescu Cristache, din partea Grupului Alianţa D.A. – P.N.L. – P.D.
Domnul Dan Mircea Popescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Pentru că principalul act normativ, ce a marcat această perioadă de guvernare a noii puteri, îl reprezintă introducerea cotei unice de impozitare, vă rog să-mi permiteţi, stimaţi colegi, să stărui asupra unora dintre consecinţele sociale previzibile ale acestuia, în încercarea de a atenţiona şi de a contribui la posibile soluţii. Suntem, fără îndoială, în faţa unui fenomen nou pe care încercăm să-l descifrăm şi să-l evaluăm pentru a-l putea explica, în complexitatea lui, celor pe care-i reprezentăm în Parlamentul ţării şi a căror viaţă de zi cu zi este şi va fi serios afectată de această măsură. Începe să ne fie tot mai clar de acum că sistemul cotei unice va contribui din plin la polarizarea societăţii româneşti, respectiv, la accentuarea sărăciei, pe de o parte, iar pe de altă parte, la creşterea avuţiei celor bogaţi. Aş vrea să vă prezint situaţia din acest punct de vedere pe cinci grupuri sociale. M-aş referi, în primul rând, la situaţia celor care realizează venituri brute lunare între 100 şi 500 de milioane lei. Aceştia sunt recompensaţi, în urma introducerii cotei unice de impozitare, cu sporuri lunare de venituri între 17 şi 96 de milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri cuprinse între 17,2 şi 19,4 din venitul brut. Pentru cei care realizează venituri lunare brute între 25 şi 60 milioane de lei, aceştia sunt recompensaţi cu sporuri lunare cuprinse între 2,4 milioane lei şi 9,3 milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri între 9,7% şi 15,4% din venitul brut. Persoanele care realizează venituri lunare între 15 şi 20 milioane lei sunt recompensate cu sporuri de venituri lunare între 795.000 lei şi 1,5 milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri cuprinse între 5,3 şi 7,6% din venitul brut. Salariaţilor care realizează venituri lunare între 8 şi 10 milioane lei, le revin sporuri de venituri cuprinse între 215.000 şi 340.000 lei, respectiv, 2,7% până la 3,4 % din venitul brut. În sfârşit, cea de a cincea categorie de salariaţi o reprezintă, în exemplul meu, persoanele care realizează venituri lunare între 4 şi 7 milioane de lei şi al căror spor lunar va fi de numai 52.000 lei, respectiv, 157.000 lei, ceea în procente reprezintă între 1,3 şi 2,2 % din venitul brut. După datele de la sfârşitul anului 2004, când salariul mediu brut pe economie era de aproximativ 8,2 milioane lei, constatăm că cei care realizează venituri brute lunare de până la 10 milioane lei, reprezintă aproximativ 3,3 milioane de persoane din totalul de 4,6 milioane de salariaţi din România. Cu alte cuvinte, deci, pentru marea majoritate a salariaţilor câştigurile în urma aşa-zisei revoluţii fiscale sunt cuprinse între 52.000 lei şi maximum 340.000 lei, respectiv, în procente între 1,3 şi 3,4% din venitul brut, în timp ce, la polul opus, pentru o minoritate de oameni câştigurile sunt cuprinse între 2,4 milioane de lei şi 96 de milioane, respectiv, între 9,7 şi 19,4% din venitul brut. Iată, devoalat, stimaţi colegi, conţinutul acestei aşa-zise revoluţii fiscale prin intermediul căreia noua putere încearcă să lupte, aşa cum afirma în programul de guvernare, dar şi în campania electorală , împotriva sărăciei din ţară. Cred că alte comentarii sunt de prisos. Aş adăuga, însă, că după nivelul salariilor brute la polul sărăciei se situează majoritatea salariaţilor din următoarele ramuri şi sectoare de activitate: sănătate, învăţământ, construcţii, comerţ, hoteluri-restaurante, agricultură, industrie uşoară, prelucrarea lemnului, industria cauciucului, echipamente electrice, metalurgie, maşini şi echipamente, transporturi. La polul opus beneficiază de avantajele introducerii cotei unice de impozitare grupurile sociale cu venituri din activităţi independente, dar şi cei care ocupă funcţii de conducere şi de administrare în toate ramurile şi sectoarele de activitate, respectiv: Banca Naţională, bănci comerciale, societăţi de asigurări, alte instituţii de stat, marile companii şi unităţi economice din industria petrolului, gazelor, chimie, energie şi comerţ, Preşedinţie, Guvern, Parlament, ministere, agenţii guvernamentale, consilii judeţene şi primăriile mari din România. În aceste condiţii, decizia de a majora cu până la 25% salariile înalţilor demnitari ai ţării, nu ne mai apare drept curioasă şi sfidătoare, ea înscriindu-se, iată, în filozofia noii guvernări, fiind o măsuri emblematică pentru maniera în care puterea actuală încearcă să diminueze rata sărăciei din România. Primul efect vizibil al introducerii cotei unice de impozitare este, după cum bine se cunoaşte, micşorarea rapidă a încasărilor bugetare. Aşadar, bugetul general consolidat va avea, începând din acest moment, resurse financiare cu mult mai mici, ce pot crea fie o accentuată creştere a deficitului public bugetar, fie o scădere dramatică a cheltuielilor sociale, respectiv, a salariilor, a investiţiilor, în general a programelor sociale din România, afectând astfel nivelul de trai şi aşa redus al românilor. Soluţia pentru care s-a optat pentru a contracara acest efect a fost creşterea impozitelor indirecte şi s-a făcut referire la o mărire a impozitului pe dividendele persoanelor fizice, de la 5 la 10%, la o dublare a impozitelor pentru microîntreprinderi de la 1,5% la 3%, la renunţarea la reducerea cuprinsă în bugetul pe 2005, cu 2% , a contribuţiilor sociale obligatorii şi, în sfârşit, la o majorare a accizelor şi, eventual, a taxei pe valoarea adăugată. Riscul major al unor asemenea măsuri îl constituie însă, efectul inflaţionist ce apare asupra economiei româneşti, căci plusul eventual de resurse la îndemâna consumatorului se transformă într-o presiune asupra consumului, respectiv, asupra importurilor, ceea ce conduce la deteriorarea balanţei comerciale şi, implicit, la o creştere a inflaţiei, exact într-un moment în care, după 15 ani, reuşiserăm să reducem rata inflaţiei la 9,3% la finele anului 2004.
În plus, şi asupra acestui lucru aş vrea să atrag atenţia, tendinţa de mărire a ponderii impozitelor indirecte, în totalul resurselor bugetare din România înseamnă, de fapt, transferul poverii fiscale asupra marii mase de consumatori, asupra celor cu venituri modeste, asupra exact acelora cărora li s-au dat asigurări, citez: „că nu vor pierde în urma acestei revoluţii fiscale”. Redistribuirea sarcinilor fiscale ar fi trebuit, în opinia noastră, mult mai bine gândită, mai bine evaluată şi, fireşte, mult mai bine explicată. Lipseşte transparenţa necesară în ceea ce priveşte calculele de fundamentare şi de echilibrare. Iniţial s-a spus că s-ar produce o pierdere de resurse bugetare de circa de 32.000 de miliarde de lei, fără o descifrare analitică pe categorii de impozite, pentru ca acum să aflăm că pierderea reală este de aproximativ de trei ori mai mare, respectiv, 98.000 de miliarde lei. Toate aceste lucruri confirmă faptul că ne aflăm în faţa unei improvizaţii că nu a existat şi nu există încă o fundamentare economică, financiară şi socială a consecinţelor unei asemenea măsuri ceea ce este, fără îndoială, un lucru de o gravitate extremă şi, aşa cum afirma şi colegul meu, Ştefan Viorel, la discuţia făcută aici cu privire la introducerea cotei unice, le oferim expertiza, atâta cât există, pentru a ajuta la ieşirea din impas, căci interesul este până la urmă comun. Supunem atenţiei, în acelaşi timp, suprapunerea peste această situaţie creată a efectelor valului de scumpiri anunţate, şi mă refer la preţul energiei electrice, la preţul gazelor naturale, a energiei termice, a preţului abonamentelor telefonice, a noii taxe de drum, multe dintre ele cu impact direct şi asupra preţului produselor alimentare de bază. Adăugăm la aceasta necesarele restricţii la cheltuielile bugetare, limitarea creşterii salariilor, reducerea într-o pondere mult mai mare a numărului salariaţilor din căile ferate, minerit, distribuţie de energie electrică şi gaze, precum şi, inevitabil, o reducere substanţială a numărului de programe sociale, a conţinutului acestora şi a duratei lor. În acest sens, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la posibilitatea susţinerii financiare a măsurii de recalculare a pensiilor pentru toţi cei 4,3 milioane de pensionari îndrituiţi la aceasta, la nivelul anului 2005, aşa cum s-a promis şi se tot susţine în continuare de către oficialii guvernamentali, când realitatea este , iată, cu totul alta. În plus, aşa cum am încercat să atragem atenţia, măsurile fiscale propuse dau o lovitură puternică sistemului de finanţare şi a bugetelor comunităţilor locale, implicit reformei şi necesarei modernizări a administraţiei publice locale. Ceea ce ne uimeşte, şi v-o spun cu toată sinceritatea, este faptul că nici un oficial nu vorbeşte despre aceste lucruri , deşi ele au fost semnalate, iar pericolul este real şi nu unul imaginar. În aceste condiţii, a vorbi despre, citez: „reconstrucţia calităţii vieţii în România”, aşa cum puterea ne propune în programul său de guvernare, este cel puţin iluzorie. Există, stimaţi colegi, o tot mai accentuată lipsă de credibilitate. Pluteşte un aer de improvizaţie peste toate aceste măsuri greu de contracarat doar cu tinereţea şi inocenţa factorilor de răspundere din domeniu. A face experienţe pe un popor întreg, pentru ca la final să spui, eventual, „îmi pare rău, am încercat, n-am reuşit”, nu este lucrul pe care o ţară întreagă îl aşteaptă, într-un moment în care se pregăteşte cu mari speranţe de mai bine de aderare la Uniunea Europeană. Responsabilitatea, stimaţi colegi de la putere, este uriaşă şi încercăm să vă conştientizăm de acest lucru până nu este prea târziu.
În finalul intervenţiei mele, permiteţi-mi să vă spun câteva cuvinte despre un viitor subiect fierbinte al realităţii româneşti, şi anume: modificările la Codul muncii.
La sfârşitul lui decembrie 2004, atrăgeam atenţia opiniei publice asupra intenţiilor declarate mai mult sau mai puţin voalat din programul de guvernare cu privire la “liberalizarea completă a pieţei muncii şi la reglementarea relaţiei de muncă astfel încât să fie respectat caracterul de piaţă al economiei româneşti”. Unul din lucrurile care vor dispărea, spuneam atunci, va fi contractul colectiv de muncă şi iată că, în interval de o lună de zile, ministerul de resort ne propune tocmai acest lucru, şi anume reducerea semnificativă a importanţei contractelor colective de muncă la nivel de ramură şi la nivel naţional, pe de o parte, iar pe de altă parte se propune dispariţia obligativităţii de a încheia contracte colective de muncă la nivelul unităţii economice.
Ce presupun aceste lucruri cred că este lesne de înţeles: pierderea unor drepturi ale salariaţilor câştigate de-a lungul acestor ani şi, în plus, reducerea dramatică a sferei de activitate şi a influenţei centralelor sindicale şi a liderilor sindicali în societatea românească, în general, şi, în particular, în domeniul relaţiilor de muncă. De altfel, propunerea ca liderii sindicali să poată fi concediaţi pentru necorespundere profesională, chiar şi pe timpul exercitării mandatului de lider sindical, este de natură să provoace mari dispute şi abuzuri în practica şi realitatea românească. Subiectul merită însă o declaraţie politică aparte şi o dezbatere aparte. L-am amintit aici, în treacăt, fiindcă este relevant în contextul a ceea ce se întâmplă în societatea românească, al mutaţiilor profunde la care asistăm pe fondul lipsei de reacţie cvasiunanime.
Se neagă în continuare de către putere importanţa politicilor sociale în România. Se răspunde inadecvat realităţilor şi cerinţelor societăţii româneşti, dar şi prevederilor constituţionale, stimaţi colegi, care afirmă încă din art.1 faptul că România este stat social de drept şi, în egală măsură, continuă să se nege însăşi modelul social european, ceea ce reprezintă un criteriu de convergenţă în vederea aderării la Uniunea Europeană. Sunt numai câteva aspecte asupra cărora grupul nostru parlamentar a ţinut să atragă atenţia, repet, în încercarea de a conştientiza asupra a ceea ce cu toţii avem de făcut în România.
Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Numai o secundă. Dacă sunt înscrieri la declaraţii politice din partea Alianţei sau din partea PUR, vă rog să mi se comunice.
Da, aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Cristache Rădulescu:
Vă mulţumesc pentru îngăduinţă.
Deci, aspectele care trebuie reţinute sunt următoarele: aceste unităţi trebuie să respecte igiena alimentară după normele sanitar-veterinare în vigoare; aceste unităţi trebuie să-şi plătească datoriile faţă de stat şi pentru cei care nu-şi plătesc avem organe abilitate, care să urmărească acest lucru.
Revenind la declaraţia politică făcută de domnul senator, vreau să vă mai aduc la cunoştinţă că, acum două săptămâni, fostul preşedinte al Autorităţii Sanitar Veterinare pentru Siguranţa Alimentelor a dat o decizie prin care se închid 302 unităţi alimentare, în 32 de ore. Acest lucru, vă imaginaţi, ar fi afectat grav piaţa alimentară românească şi ar fi încălcat o înţelegere făcută cu Uniunea Europeană, luându-le dreptul acestor unităţi să funcţioneze în condiţiile şi normele de igienă legale şi fiscale, până în 31 decembrie 2006.
Mai fac precizarea că unităţile procesatoare de carne şi lapte, în această perioadă, adică ianuarie-februarie, au o cădere de vânzări masivă, şi marii rechini din România, care se pot număra pe degete, procesatori, în special de carne...
Domnul Dan Mircea Popescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Nu, n-am sunat eu...
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):
(din sală)Sunt mai mulţi...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Vă mulţumesc. Invit la microfon pe doamna Moisuc Viorica Georgeta, din partea Grupului P.R.M.
Intervenţia 2
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:
- Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare;
- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Rromi;
- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului;
- Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Spania privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto ale cetăţenilor români şi spanioli, în scopul preschimbării, semnat la Bucureşti, la 1 septembrie 2004.
Domnul Valentin Dinescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor colegi,
Declaraţia mea politică se numeşte „Lapidarea cu pietrele moralei noastre”.
Poate că nicăieri în lume, la nici un alt popor nu se adevereşte atât de consecvent zicala că nimeni nu-i profet în ţara lui, ca la minunatul meu popor, mioritic, blând şi răbdător.
De-a lungul şirului de statui ale valorilor româneşti ridicate în alte ţări şi respectate în alte limbi, probabil, se vor mai adăuga două: Octavian Belu şi Mariana Bitang.
Haideţi să vedem care sunt cele câteva motive pentru care trebuie să-i lapidăm.
În cei peste 20 de ani au cucerit atâtea medalii încât, cel puţin o dată la doi ani, ne-au făcut pe noi, românii, să resimţim miracolul planetar şi să privim în jos către ruşi, americani, chinezi, precum Gulliver către poporul liliputan. Gimnastica Europei, oricum nu mai conta de mult. Vreau să spun că nu mai eram în Europa, eram chiar inima ei.
Cei doi antrenori s-au încăpăţânat să rămână români, câştigând într-un an, cu tot, cu „ciubuc”, cât le-ar fi dat în altă parte, într-o lună sau cine ştie poate chiar într-o zi.
Şi-au dus existenţa, munca, bucuriile şi necazuriile cu o discreţie şi un bun simţ de care numai oamenii aleşi sunt capabili.
În bogata galerie de vedete ale presei noastre cu buricul dezgolit, nu i-am regăsit nici măcar atunci, când performanţele lor, oriunde în altă parte, ar fi dublat producţia de hârtie pentru ziare.
Şi iată că a mai apărut un motiv pentru care trebuie înfieraţi cu mânie proletară, orwelliană, chiar. Se şi iubesc. Poate că înainte să ridicăm piatra, citeşte condeiul, ar trebui să ne amintim de pilda lui Isus „Să scrie numai cei fără de păcat”.
( aplauze )
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Dau cuvântul domnul senator Dinescu Valentin din partea Grupului România Mare.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Aveţi patru minute, domnule senator...
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală): cere să ia cuvântul pentru un minut...
(din sală)cere să ia cuvântul pentru un minut...
Intervenţia 3
Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut de ajustare programatică – PAL 1) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 27 septembrie 2004.
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Stimaţi colegi,
Am încheiat declaraţiile politice.
Trecem la următorul punct.
Vă anunţ că, în conformitate cu prevederile Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională, următoarele legi:
Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare ;
Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Romi;
Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului ;
Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Spania privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto ale cetăţenilor români şi spanioli, în scopul preschimbării, semnat la Bucureşti, la 1 septembrie 2004 .
*
Domnul Nicolae Văcăroiu :
S-a înţeles, domnule senator.
Mai au timp până la sfârşitul anului 2006.
(Din sală): Nu mai au!
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Vă rog, dacă mai sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?
Domnul Neculai Apostol, vă rog.
PSD-ul mai are 7 minute.
Domnul Neculai Apostol :
Domnule preşedinte,
Domnilor colegi,
Vreau să fac precizarea că în condiţiile în care noi nu privim foarte serios această problemă, o să ne trezim la finele anului 2006 când experţii Uniunii Europene or să vină, or să verifice şi or să ia măsurile care se cuvin, să rămânem cu un segment de piaţă neacoperit şi atunci ne vor invada produsele străine.
Deci, noi asta trebuie să facem, să ne pregătim încă din acest moment şi aceste unităţi au fost avertizate din 2003, 2004 şi cred că este timpul ca unităţile care sunt în stare să funcţioneze, să funcţioneze, cele care nu au capacitatea să dea voie altora care au capacitatea să se dezvolte, să respecte normele sanitar-veterinare, normele de mediu şi absolut tot ce cere legislaţia românească şi a Uniunii Europene .
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Rugămintea mea este, pentru un minut, două pentru că, repet, este o problemă profesională care trebuie discutată în comisie, aprofundată, dacă este cazul, şi să veniţi cu o formulă.
Domnul Neculai Apostol :
Nu, nu, fără nume, vreau să mă explic!
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală) :
(din sală)Nu am dat nici un nume!
Pe dumneavoastră vă ignor acum pentru că nu mai am nimic de spus .
Domnul Corneliu Vadim Tudor:
Domnule preşedinte,
Onoraţi colegi,
Nu eram pregătit să vorbesc, însă un coleg de la PSD şi un alt coleg de la Alianţa PNL-PD s-au referit la problema închiderii a 302 unităţi de procesare a laptelui şi a cărnii, iar celălalt zicea de 402.
Vreau să spun, din capul locului, că PRM vrea să facă o opoziţie constructivă şi raţională actualei puteri.
În această chestiune, ministrul Gheorghe Flutur a avut dreptate, din capul locului. Şi vă spun şi de ce.
Domnul Liviu Harbuz s-a dus la Bruxelles tocmai pentru a se remarca în faţa noii puteri.
Ca scriitor cred că mă pricep îndeajuns la comportamentul unora şi altora care sunt în căutare de stăpâni. “E plină lumea de proşti!”, spunea Cicero şi în zona asta a prostiei şi a lichelismului aş pune tendinţele unora de a da cu pietre în casa unde s-au simţit bine, în casa unde au petrecut şi unde au beneficiat de onoruri.
Motivaţia acestui Liviu Harbuz că Adrian Năstase l-a împiedicat pe el să închidă cele 402 unităţi în speranţa că noul premier Călin Popescu Tăriceanu o să-l ia în braţe şi-l va păstra în funcţie este jenantă şi ne determină să ne aplecăm mai mult asupra moralităţii în politică.
Oare cum este posibil, cineva să facă un asemenea abuz, i-aş spune, un joc de cuvinte. Avem o comisie a abuzurilor, i-aş zice comisia harbuzurilor.
Cum poate domnul Harbuz să se ducă la Bruxelles şi să stupefieze o ţară întreagă? Eu când am văzut în presă că el vine de acolo cu acest strigăt: Evrika! A descoperit el de ce sunt unii copii distrofici, de ce nu merg treburile bine în alimentaţia românească! Patru ani a dormit în cizme. Deodată se duce acolo şi descoperă că nu se respectă toate normele sanitar-veterinare.
Eu vă spun, ca om care a umblat prin zeci de ţări, că nicăieri nu se respectă totul la zecimală, nu se respectă! Suntem noi mai catolici decât Papa! Fireşte că este dezirabil să se respecte, sigur că da, însă a închide brusc 402 unităţi şi anunţul acesta făcut tocmai din inima Europei Comunitare, aşa ceva a produs o vie emoţie, în primul rând în rândul oamenilor. Cum adică? Şi aşa suntem prost hrăniţi, şi aşa sunt puţine unităţi de genul acesta, le închidem şi pe-acelea pe care le mai avem şi anunţăm că mai închidem după aceea încă o mie.
Mie mi-e teamă că domnul Harbuz a vrut să fie mai catolic decât Papa, şi-a trădat micimea sufletească, nu era potrivit pentru asemenea funcţie şi până la urmă a alergat după doi iepuri şi nu a prins nici unul.
Dacă e reconfortant pentru ministrul Gheorghe Flutur şi colegul nostru, de altfel, acest punct de vedere al nostru, vă rog să-i transmiteţi că aici, de data asta, a avut dreptate şi noi îl vom sprijini.
Vă mulţumesc . ( Aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Trecem la... (În sală se aude un telefon sunând.)
Este un telefon cu un sunet foarte plăcut, dar vă rog să-l închideţi. Vă rog foarte mult.
Şedinţa se încheie la ora 18.30.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/data-sedinei-2005-02-07-titlul-sedinei.html#Domnul_Szabo_Karoly_Ferenc
|
Data şedinţei: 2005-02-07 Titlul şedinţei
|
Data şedinţei: 2005-02-07
Titlul şedinţei:
Intervenţia 1
Declaraţii politice prezentate de către domnii senatori :
- Doru Mircea Popescu (PSD) - consecinţele sociale previzibile introducerii cotei unice de impozitare; - modificările Codului muncii.
- Viorica Georgeta Moisuc (PRM) - 24 ianuarie/6 februarie 1918: prima Declaraţie de unire politică a Românilor şi Declaraţia prin care Republica Autonomă Basarabia se proclama independentă.
- Neculai Apostol (PSD) - normele sanitar-veterinare în perspectiva integrării în U.E.
- Gheorghe Funar (PRM) -“relaxarea fiscală” a Guvernului Tăriceanu.
- Cristache Rădulescu (PNL-PD) - replică la declaraţia domnului senator Neculai Apostol.
- Szabo Karoly-Ferenc (UDMR) – revizuirea Legii privind siguranţa naţională a României, nr. 51/1991.
- Valentin Dinescu (PRM) - “lapidarea” antrenorilor lotului olimpic de gimnastică, Octavian Belu şi Mariana Bitang.
- Corneliu Vadim Tudor (PRM) - abuzurile domnului Liviu Harbuz.
Domnul Gheorghe Funar:
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Voi face o declaraţie politică despre aşa-zisa relaxare fiscală a Guvernului Tăriceanu.
Conform Programului de guvernare 2005 – 2006, viziunea Cabinetului Tăriceanu în domeniul politicii fiscale este centrată pe asigurarea unui rol stimulativ al impozitelor şi taxelor, în scopul creşterii şi dezvoltării economice, al consolidării fiscale şi al întăririi clasei de mijloc.
“Politica fiscală a Guvernului va funcţiona mai degrabă în serviciul producătorilor de impozite decât în serviciul culegătorilor de impozite şi se va baza pe un parteneriat real între stat şi contribuabili.
Cheia de boltă a politicii fiscale a Guvernului Tăriceanu este relaxarea fiscală, ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a iniţiativei private şi de încurajare a oficializării economiei ascunse.
Guvernul va opera relaxarea fiscală, fiind conştient că o asemenea fiscalitate ridicată comportă o serie de ameninţări la adresa economiei reale.”
Am prezentat doar câteva obiective din Programul de guvernare, Capitolul 12 – Politica fiscal-bugetară a Cabinetului Tăriceanu.
Este necesar ca, de la teorie, să trecem la practică. După ce alegătorilor români li s-a urat, în campania electorală, “Să trăiţi bine!”, ei au ajuns să constate că Guvernul Tăriceanu îi înştiinţează, periodic, despre creşterea accizelor, a preţurilor şi a tarifelor la energia electrică, la gaz metan, la energie termică şi telefoane, precum şi despre noul bir numit rovinietă.
La acestea urmează să se adauge majorarea substanţială a impozitului pe veniturile din capital, respectiv, veniturile obţinute din tranzacţii imobiliare, terenuri, case şi alte active şi din tranzacţii cu bunuri mobiliare – obligaţiuni, părţi sociale şi alte hârtii de valoare. Se preconizează majorarea impozitului de la 1% la 10%, iar de la 1 ianuarie 2006, la 16%.
Se intenţionează creşterea impozitelor pe dobânzi şi pe câştigurile de capital la 16%, ceea ce ar duce la un plus la bugetul de stat, în acest an, de circa 6.150 miliarde lei.
Exemplele prezentate contrazic obiectivele înscrise în Programul de guvernare al Cabinetului Tăriceanu şi duc la creşterea fiscalităţii, şi nicidecum la o relaxare fiscală.
Mulţumesc.
(aplauze)
Domnul Cristache Rădulescu:
Stimate domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Vreau să fac câteva precizări în legătură cu prezentarea pe care a făcut-o domnul senator al Grupului Partidului Social Democrat, al cărui nume, sincer, nu l-am reţinut, în ceea ce priveşte situaţia unităţilor alimentare care trebuie închise în această perioadă.
Vreau să vă aduc la cunoştinţă, pentru că domnul senator nu a avut plăcerea s-o facă, doar a făcut precizări negative la adresa unităţilor care trebuie închise, uitând să facă precizarea că ceea ce s-a negociat cu Uniunea Europeană a fost faptul că aceste unităţi vor fi închise la 31 decembrie 2006. A mai uitat să facă precizarea că acum două săptămâni, când domnul preşedinte al Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare pentru siguranţa alimentelor… Mă scuzaţi pentru emoţie, este prima dată când vorbesc în plenul Senatului şi nu am avut nici posibilitatea să aflu că domnul senator va face precizări incorecte sau necorespunzătoare cu realitatea, ca să pot să-i dau replica.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Invit la cuvânt pe domnul senator Funar Gheorghe, din partea Grupului România Mare.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Vă mulţumesc. Invit la microfon, din partea Grupului P.S.D. pe domnul senator Apostol Neculai. Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Cristache Rădulescu:
Am înţeles. Fac doar câteva precizări…
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Mulţumesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Szabo Karoly, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.
Domnul Szabo Karoly Ferenc:
Înseamnă că din tribună este arbitrul deranjat, cum se obişnuieşte la fotbal, uneori, şi opreşte jocul, mă rog, sper că nu veţi face acest lucru...
Deci, vreau să vă spun că acest mic document se află înregistrat, după toate regulile jocului, şi că nu l-am retras, ceea ce se presupune, dar nu a apucat să intre pe ordinea de zi niciodată pentru că, deşi onoraţii colegi din comisia din care am făcut parte, în repetate legislaturi, s-au declarat în principiu de acord cu prevederile din acea iniţiativă legislativă, ea nu a ajuns pe motivul că mereu, mereu a venit un mesaj, nu era codificat, dar nu era nici oficial, cum că, citez : „Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pregăteşte revizuirea şi modernizarea Legii nr.51 - la care m-am referit - şi că acolo va fi inclus în mod necesar”... Eu m-am declarat de acord cu acest lucru, numai că acea modificare nu vine. Nu vine pentru că acolo, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, din păcate, domină un spirit care este caracteristic perioadei de acum un deceniu şi jumătate.
La ce se referă proiectul meu legislativ în partea lui mai sensibilă şi, cum spun, agreată de către colegi? El are o prevedere extrem de simplă şi nici măcar nu este originală. Ea spune că „interceptările comunicaţiilor asupra unor persoane efectuate, bineînţeles, legal, în baza mandatului, şi aşa mai departe, se păstrează de către cel care le-a efectuat, iar după expirarea perioadei la care se referă mandatul şi după constatarea irelevanţei faptelor documentate în interceptările respective, pentru securitatea naţională, se înmânează persoanei respective, care a constituit obiectul acestei activităţi de culegere de informaţii”.
Vă rog să vă gândiţi ce consecinţe absolut pozitive ar avea pentru toată lumea, pentru fiecare cetăţean, dar mai ales pentru societate.
Eu voi reveni cu această mică iniţiativă legislativă şi nu voi aştepta ca, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării să facă vreo modificare la lege, dar vă invit să iniţiem dezbatere publică, nu în presă, nu în talk-show-uri, ci la tribuna Parlamentului despre chestiunile fundamentale de securitate naţionale faţă de care avem responsabilităţi de care nu ne-am achitat.
Vă mulţumesc.
Domnul Szabo Karoly Ferenc:
Domnule preşedinte,
Onorat Senat,
Această tribună este un loc unde se fac, printre altele, declaraţii politice. Îndrăznesc, fără nici o legătură cu ceea ce a pronunţat aici vreun coleg al meu, un coleg al nostru, în legătură cu pronunţia, cu discursul altui coleg, să vă sugerez onoraţi colegi, mai ales celor care sunteţi pentru prima oară membri ai Senatului, că puteţi să faceţi declaraţii politice referitoare la fiecare literă a precedentei declaraţii, numai să nu vă referiţi la ea.
Domnule preşedinte, am venit să vă spun că, în ultima vreme, mai ales în mass-media, dar nu şi la microfoanele Parlamentului, au avut loc foarte multe discuţii, dispute, controverese, mă feresc să folosesc termene care sunt, mai ales, de uzul presei şi al consumatorilor de presă, în legătură cu chestiuni extrem de importante care ţin de activitatea unor instituţii fundamentale, acelea care, îndeobşte, sunt adunate în noţiunea aceasta generică de „cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”.
Pe marginea unui aşa zis scandal de presă, care a apărut la un anumit moment, nimic nu este întâmplător, şi care a fost urmat în mod necesar de mişcări în corpul unor înalţi funcţionari publici, noi uităm esenţialul, şi anume că Parlamentul este autoritatea legiuitoare, unica de fapt, aş vrea să revin la Constituţie, dar, în orice caz, am mai spus-o şi cu alte ocazii, nu-şi îndeplineşte un atribut fundamental în această speţă. Iată numai Legea privind siguranţa naţională a României, nr.51/1991 nu a fost armonizată nici măcar cu Constituţia din 1991, deşi art.150, la conflictul de legi, pe fosta numerotare din Constituţie, ar fi impus acest lucru. Acolo sunt enumerate, în acea lege, care trebuie în mod necesar revizuită, dar foarte repede pentru că nici în Uniunea Europeană, dar nici în NATO nu avem loc cu ea, chit că am fost cooptaţi, am fost acceptaţi acolo, sunt nişte prevederi care se referă în mod expres la ameninţări. Ameninţări pentru contracararea cărora este nevoie de culegere de informaţii, şi care culegere de informaţii se desfăşoară în baza altor legi, pe care tot Parlamentul României le-a adoptat, şi este o remarcabilă continuitate în legislaţia din acest domeniu. Nicăieri, nici într-un alt domeniu nu este atât de betonată starea literelor şi a articolelor din lege şi activitatea serviciilor cu atribuţii, aşa cum am spus în acest domeniu, aşa cum au fost ele adoptate pe parcursul anilor, oglindind în mod special şi în mod vădit interesele organizaţionale ale acestor instituţii. Nu mă feresc să spun acest lucru. Nu este prima oară.
În ce mă priveşte, am onoarea să vă anunţ că, în iunie 2000, am depus o iniţiativă legislativă, în nume personal, care se referea la modificarea unui articol din Legea nr.14 din 1992, care se referă la organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii şi care, printre altele... ( sună un telefon mobil în sală )... imediat termin, domnule preşedinte...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Dacă vă pomenea numele, veneaţi cu un drept la replică. Pentru că este pentru prima oară, aveţi cuvântul.
Doamna Viorica Georgeta Moisuc:
Domnule preşedinte,
Domnilor academicieni,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Printr-o coincidenţă fericită astăzi, aş vrea să vă invit să vă întoarceţi puţin în timp, anume în anul 1918, când, la această dată, la 6 februarie 1918, s-au produs două evenimente de importanţă naţională şi internaţională, asupra cărora astăzi ar trebui să reflectăm mai mult. Fără îndoială, adresându-mă unor intelectuali, nu fac decât să vă reamintesc aceste lucruri pentru că, aşa cum spunea Nicolae Iorga, “orice om politic trebuie să ştie istoria patriei sale şi istoria universală”, mai ales aceea care se ocupă de politică externă.
La 24 ianuarie/6 februarie 1918 din iniţiativa Comitetului Naţional al Românilor asupriţi din Austro-Ungaria, constituit la Odessa, al cărui lideri au fost: Octavian Goga, Ion Nistor, Alexandru Lapedatu, Onisifor Ghibu, Victor Deleu, Sever Bocu şi mulţi alţii, s-a elaborat, la această dată, prima Declaraţie de unire politică a românilor care a fost publicată în ziarul “România Nouă” care apărea la Chişinău. Aş vrea să vă reamintesc că acest ziar “România Nouă” urma ziarului “Ardealul”, editat la Chişinău cu ajutorul Guvernului de la Iaşi, condus de Ion I.C. Brătianu cu bani româneşti şi cu tipografie românească, prima tipografie cu litere latine care a fost dusă la Chişinău şi pusă în slujba idealului naţional.
În ziarul “România Nouă” a apărut, aşadar, declaraţia de unire politică a tuturor românilor. Iată câteva idei pe care le citesc din acest document:
“Ţara de mâine a românilor trebuie să cuprindă întreg pământul locuit de ei, pentru că nimeni nu ne poate tăgădui dreptul asupra pământurilor în care noi suntem cei mai vechi şi cei mai mulţi locuitori.”
Documentul respingea orice formulă de menţinere a românilor în cadrul vechii monarhii, ideea de bază era că românii ardeleni, basarabeni, bucovineni se considerau cetăţeni ai unei singure patrii: “România tuturor românilor”. Citez:
“Începând cu ziua de azi în care toţi românii trebuie să serbeze amintirea celei dintâi uniri săvârşite la 1859, noi, cei mai jos iscăliţi, nu ne mai socotim ca până acum ardeleni, basarabeni, bucovineni, ci ne socotim cetăţeni ai României Nouă, a tuturor românilor cu acelaşi îndatoriri faţă de fiecare aparte a ei şi cu aceleaşi drepturi. De astăzi înainte noi vom fi totodată ostaşi ai acestei Românii, pentru făurirea căreia voim să luptăm cu orice armă va trebui.”
În încheiere declaraţia spunea: “Mântuirea noastră este numai într-o Românie Nouă, a tuturor românilor. Pentru înfăptuirea ei vom lucra, pentru înfăptuirea ei vom trăi, pentru înfăptuirea ei vom muri, dacă va fi nevoie.” Iscălesc: Onisifor Ghibu, dr. Ioan Matei, Axente Bocu, Iosif Şchiopul, Nicolae Codre, Andrei Oţetea, George Tofan, dr. Ovidiu Ţopa, Vasile Harea, George Murgoci, George Munteanu-Râmnic şi Anastasie Popovici.
Un al doilea eveniment de importanţă naţională şi internaţională, care se produce în această zi, la 24 ianuarie/6 februarie 1918 este declaraţia prin care Republica Autonomă Basarabia se proclamă independentă. Independenţa acestui stat, care a fost recunoscută nu numai de România, ci şi de multe alte state, inclusiv de statele Antantei, a reprezentat începutul procesului de unificare naţională a românilor.
Fără îndoială, spuneam, nu am venit în faţa dumneavoastră să vă ţin o lecţie de istorie fiindcă sunt convinsă că o ştiţi. Ceea ce doresc însă să remarc este faptul că atunci, România, în ianuarie 1918, era redusă la mai puţin de o treime din vechiul regat. Cu alte cuvinte, fără Transilvania, fără Bucovina, fără Dobrogea, care erau sub ocupaţia Puterilor Centrale. Această Românie mică, supusă unor presiuni fantastice din partea Puterilor Centrale a găsit, în înţelepciunea acelui guvern extraordinar condus de Ion I.C. Brătianu, mijloace morale şi materiale pentru a susţine lupta confraţilor din toate provinciile istorice româneşti, în ideea unificării naţionale.
În al doilea rând, aş vrea să remarc un alt aspect, şi anume faptul că, în aceste zile, aceste documente au o valoare cu totul deosebită pentru noi, pentru că ele stau la baza unui proces pe care îl presupunem început şi pe care îl considerăm continuat, mai ales că, în zilele care au trecut, preşedintele Traian Băsescu a arătat o deschidere pe care eu, personal, o salut, către o relaţie specială cu Republica Moldova. Vreau să amintesc în acest context că, în 1848 această vocaţie a României către Europa s-a manifestat printr-un proiect al lui Nicolae Bălcescu de constituire a Statelor Unite ale Europei, în care vedea el posibilitatea de unificare a românilor din toate provinciile aflate atunci sub ocupaţie străină.
Consider că, acum, intrarea României în Uniunea Europeană prezintă o altă posibilitate la alte condiţii istorice pentru ca acest deziderat al românilor să se împlinească.
Fără îndoială, nu pot să nu închei prin a spune că P.R.M. sprijină orice fel de iniţiativă şi orice fel de iniţiativă şi orice fel de acţiune îndreptate în această direcţie. Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Trecem la primul punct al ordinii de zi: declaraţii politice.
Invit la microfon, din partea Grupului Social Democrat, pe domnul senator Dan Mircea Popescu.
Domnul Cristache Rădulescu:
Sunt mai mulţi, vorba domnului preşedinte, şi-i mulţumesc pentru intervenţie, marii rechini au cochetat cu Autoritatea Naţional Sanitar Veterinară, fostă, şi au găsit soluţia să iasă din impas cu vânzările şi au zis: „Închidem patru sute şi ceva de unităţi, câte spunea domnul senator, şi ne facem loc să intrăm cu vânzările pe piaţă”.
Mai departe, domnul Liviu Harbuz, preşedintele Autorităţii Naţional Sanitar Veterinare, ministru secretar de stat, declara acum două săptămâni, după o întrevedere cu domnul ministru Flutur, care, bineînţeles, a fost dezinformat de către Liviu Harbuz, că a luat această măsură, să închidă 302 unităţi în 32 ore, pentru că fostul premier nu i-a dat voie până în momentul respectiv.
Vă mulţumesc.
Domnul Neculai Apostol:
Domnule preşedinte,
Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor senatori,
Vă voi supune atenţiei dumneavoastră o declaraţie politică referitoare la unele consecinţe previzibile ale ignorării normelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor asupra evoluţiei industriei alimentare şi agriculturii României, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.
Convingerea fermă că un viitor demn pentru ţara noastră nu poate fi asigurat decât prin ocuparea unui loc onorabil în cadrul structurilor economice şi instituţionale ale Uniunii Europene, ca şi preocuparea pentru destinul industriei alimentare şi agriculturii româneşti care trebuie să garanteze securitatea alimentară ca una din componentele esenţiale ale siguranţei naţionale, mă determină să supun atenţiei o problemă aparent simplă, dar a căror consecinţe economice, sociale şi chiar politice în contextul eforturilor generale care se fac pentru integrarea în Uniunea Europeană se pare că au fost evaluate necorespunzător.
Este vorba despre bunăvoinţa exagerată pe care actuala guvernare o manifestă în mod nejustificat faţă de cele 402 unităţi din industria alimentară a căror activitate a fost suspendată de către Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, ca urmare a unor deficienţe constatate în mod repetat în activitatea acestora, deficienţe între care se regăsesc:
- Neîndeplinirea standardelor specifice referitoare la condiţiile minime de igienă prin neasigurarea facilităţilor, dotărilor şi utilităţilor în conformitate cu prevederile legale, deşi aceste firme ar fost informate de obligaţiile care le revin şi avertizate asupra consecinţelor încă din anii 2003 şi 2004.
- Perpetuarea ignorării şi încălcării normelor sanitar-veterinare cu privire la organizarea fluxurilor tehnologice, fapt care concură la realizarea de produse necorespunzătoare calitativ, cu riscuri potenţiale asupra sănătăţii consumatorilor.
- Lipsa programelor de restructurare şi modernizare care să garanteze alinierera operatorilor de profil la standardele prevăzute de legislaţia sanitar-veterinară în vigoare, armonizate cu acquis-ul comunitar şi neasumarea responsabilităţilor privind respectarea acestor norme. Aşadar, este cazul unor deficienţe grave în raport cu măsurile de suspendare a a activităţii îndreptăţite, iar dispunerea acestora nu reprezintă un abuz, ci dimpotrivă manifestarea concretă a responsabilităţilor pe care Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi le-a asumat în exercitarea atribuţiunilor care-i sunt conferite prin lege pentru a asigura protejarea intereselor şi sănătăţii cetăţenilor.
- Măsura de suspendare a activităţii unităţilor de procesare care nu corespund legislaţiei româneşti în vigoare s-a făcut cu acordul asociaţilor patronale şi interprofesionale.
Nu mi-am propus să prezint în detaliu toate motivele care au determinat măsurile dispuse pentru suspendarea activităţii acestor societăţi. Sunt convins că ele sunt cunoscute de cei în drept. Doresc doar să-mi exprim surprinderea faţă de uşurinţa cu care sunt tratate aceste probleme de însuşi domnul ministru Gheorghe Flutur - coordonatorul politicilor agricole pe care, de altfel, îl respect pentru voinţa şi stăruinţa de care dă dovadă în eforturile pe care le face pentru ca agricultura românească să fie compatibilă cu normele, normativele şi Directivele Uniunii Europene - care a afirmat recent: “A venit momentul adevărului, astăzi numai 56 de fabrici îndeplinesc standardele comunitare”, precizând că firmele din domeniu vor trebui să realizeze investiţii importante până la aderarea României la Uniunea Europeană, astfel încât tot mai multe unităţi să fie capabile să respecte standardele europene în 2007.
Aceasta este voinţa domnului ministru. În fapt, constatăm că şi domnia-sa este boicotat prin diferite acţiuni populiste, prin presiunile ce se fac asupra Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare, atât la nivel politic central, cât şi la nivelul autorităţilor locale, pentru a se reveni asupra măsurilor luate împotriva celor care, pentru a-şi satisface interesele de moment, sfidează sistematic legislaţia sanitar veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare, sporindu-şi profitabilitatea afacerii direct proporţional cu creşterea riscului de a afecta sănătatea consumatorilor, fără a mai aduce în discuţie moralitatea comportamentului în afaceri, raportat la cerinţele specifice economiei de piaţă.
Prin atitudinea pe care o manifestă şi acţiunile iniţiate, conducerea A.N.S.V. şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în calitate de coordonator al politicilor agricole, omit faptul că angajamentele asumate de România prin Documentul de poziţie presupun şi luarea unor măsuri ferme, care să garanteze implementarea efectivă a legislaţiei naţionale în domeniu, armonizate cu acquis-ul comunitar, măsuri care, deşi sunt percepute, în parte, ca având caracter antipopular, au fost adoptate fără rezerve de Guvernul P.S.D., în plină campanie electorală, interesul privind viitorul ţării fiind poziţionat mai presus decât interesele imediate de partid.
Putem exemplifica prin suspendarea a 184 de unităţi din categoria celor care nu corespundeau legislaţiei româneşti în domeniu, din august 2004 până în noiembrie 2004.
Mai mult decât atât, a fost instituit un sistem de monitorizare riguroasă a modului în care se derulează fiecare acţiune menită să conducă la îndeplinirea criteriilor de aderare într-un orizont de timp bine definit, precum şi setul de măsuri corective care să asigure realizarea acestui demers.
De ce se revine acum asupra deciziilor luate şi de ce se încearcă redeschiderea nejustificată a unităţilor a căror activitate a fost suspendată conform legislaţiei naţionale?
Dacă în loc să se facă eforturi pentru ca cele 402 unităţi, pentru care s-a dispus sistarea activităţii, să-şi compatibilizeze activitatea de producţie cu normele sanitar-veterinare în vigoare şi să-şi ridice nivelul calitativ al produselor, se va alege soluţia facilă de a trece cu vederea, de a le tolera gravele deficienţe constatate de Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară, atunci, cu siguranţă, se admite conştient riscul de a compromite perspectiva agriculturii şi industriei alimentare româneşti de a se integra firesc şi profitabil în structurile pieţei unice europene.
Mai trebuie menţionat că în situaţia celor 402 unităţi se găsesc încă 800 de unităţi de procesare a laptelui şi cărnii, care nu au nici un fel de program de restructurare şi modernizare.
Faţă de situaţia dată, se pare că Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale adoptă tacit politica neimplicării, lăsând să se rezolve de la sine o problemă vitală pentru agricultura şi industria alimentară, şi anume, problema alinierii acestor unităţi, sub toate aspectele, la normele sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cât şi la standardele europene de calitate.
În baza mandatului onorant cu care am fost investit şi a unei activităţi de peste 30 de ani, consacrate managementului proceselor de producţie în agricultură şi industria alimentară, cu performanţe, zic eu, pentru cei care mă cunosc, foarte bune, am obligaţia şi, în acelaşi timp, suportul moral şi profesional necesare pentru a atrage atenţia asupra consecinţelor determinate de un asemenea mod de gândire şi acţiune, astfel:
1. Prin neaplicarea fermă a măsurilor dispuse de Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi menţinerea artificială şi, în fond, nelegală a acestora pe piaţă, oferta nu va fi salubrizată de produsele necorespunzătoare, iar cetăţenii vor fi expuşi în continuare la riscul de a plăti şi consuma produse care le periclitează starea de sănătate.
2. Tolerarea activităţii unor astfel de agenţi economici, care nu au investit mai nimic pentru asigurarea unor condiţii sanitar-veterinare corespunzătoare şi, prin urmare, realizează produse de calitate îndoielnică, dar la costuri inferioare celor normale, afectează raporturile de piaţă fireşti, împiedică manifestarea efectivă a virtuţilor economiei de piaţă funcţională.
3. Prin preţurile pe care le practică, negrevate de costurile aferente acţiunilor de compatibilizare cu cerinţele normelor sanitar-veterinare, aceşti agenţi economici promovează în proporţie de masă concurenţa neloială în raport cu agenţii economici oneşti şi responsabili în raporturile cu consumatorii.
4. Organele de control fiscal au constatat în mod frecvent că tocmai această categorie de agenţi economici, care nu respectă legislaţia sanitar-veterinară, oferă şi cele mai multe situaţii de neonorare a obligaţiilor legale faţă de bugetul consolidat al statului şi chiar de evaziune fiscală.
În fine, deosebit de grav este faptul că la autenticul moment al adevărului, în a doua jumătate a anului 2006, când experţii Uniunii Europene vor evalua gradul în care au fost îndeplinite criteriile de aderare asumate în cadrul negocierilor aferente acestui capitol, ar putea fi puşi în situaţia de a constata incapacitatea agriculturii şi industriei alimentare româneşti, a unor ramuri sau sectoare ale acesteia, în total sau în parte, de a produce la nivelul standardelor europene, situaţie care va determina amputarea lor, prin scoaterea din circuitul economic a tuturor capacităţilor de producţie în cauză, la un nivel de aproximativ 1000 de unităţi de procesare lapte şi carne.
Aceasta va avea drept consecinţă certă şi imediată crearea unor goluri de producţie şi, implicit, a unor nişe de piaţă, care, în condiţiile liberalizării totale a circulaţiei mărfurilor, vor crea blocaje în economia românească, prin inundarea pieţelor cu produse de import, creşterea gradului de dependenţă a României faţă de economia altor state şi apoi un întreg cortegiu de consecinţe negative în plan social şi implicaţiile pe care o astfel de situaţie le generează pe plan politic.
Aprofundarea analizei făcute de specialiştii în domeniu evidenţiază însă şi alte consecinţe, mult mai preocupante, chiar dramatice, care se înlănţuie logic, asupra milioanelor de ţărani sau fermieri şi perspective de evoluţie a mediului rural, dezvoltarea durabilă a acestuia transformându-se dintr-un obiectiv dezirabil şi posibil, într-un vis neîmplinit.
Astfel, 1. concurenţa neloială pe care o practică agenţii economici din categoria celor pentru care s-a dispus şi se va dispune în continuare suspendarea activităţii afectează viabilitatea agenţilor economici performanţi şi, în extrem, poate determina eliminarea lor de pe piaţă, lăsând consumatorul la cheremul unor producători care nu respectă prevederile legale referitoare la igiena şi sănătatea publică.
2. Reducerea forţată, prin practici anticoncurenţiale şi de concurenţă neloială, a profitabilităţii agenţilor economici care investesc pentru dezvoltarea şi respectarea standardelor de producţie şi calitate, coroborată cu numeroasele cazuri de neplată a obligaţiilor faţă de buget şi evaziune fiscală, promovate de cei care sunt încurajaţi să nu respecte legea, aceştia din urmă constituind, de altfel, un pilon de bază pentru economia subterană, consecinţele fiind diminuarea semnificativă a veniturilor cuvenite bugetelor locale şi al statului.
Diminuarea capacităţilor de producţie în industria alimentară, ca urmare a suspendării activităţii acelor societăţi ce nu întrunesc condiţiile de funcţionare conform legislaţiei în vigoare, în urma verificărilor experţilor Uniunii Europene, în a doua parte a anului 2006, urmat de invadarea pieţelor româneşti cu produse din import, devine un factor de blocaj în zootehnie, pentru creşterea efectivelor şi a producţiilor animaliere, şi generează mari dificultăţi pentru valorificarea profitabilă a producţiei vegetale.
Ca urmare, apar efecte restrictive şi în desfăşurarea altor activităţi situate în amonte sau în aval de producţia agricolă.
Prin starea de letargie care poate cuprinde aceste sectoare, determinată de toleranţa faţă de cei pentru care respectarea legii este considerată ca fiind facultativă, şi nu obligatorie, se subminează, practic, economia agroindustrială rurală şi, prin aceasta, este afectată însăşi temelia dezvoltării durabile a satului românesc.
Consideraţiile prezentate, care pot fi susţinute prin numeroase concretizări efective şi date statistice, dorim să reprezinte un semnal de alarmă tras înainte de a fi prea târziu.
În speranţa că acest semnal va fi receptat cum se cuvine, stimulând reacţiile de răspuns în timp util, îi asigur de întreaga mea consideraţie pe domnul Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, domnul Ionuţ Popescu, ministrul finanţelor publice, domnul Ene Dinga, ministrul integrării europene, domnul Răzvan Ţiru, preşedintele Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare.
Vă mulţumesc pentru înţelegere.
(aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Stimate coleg, aş vrea, pe viitor, să reţineţi că nu puteţi veni cu replică la o declaraţie politică.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Mulţumesc.
Invit la microfon pe domnul senator Rădulescu Cristache, din partea Grupului Alianţa D.A. – P.N.L. – P.D.
Domnul Dan Mircea Popescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Pentru că principalul act normativ, ce a marcat această perioadă de guvernare a noii puteri, îl reprezintă introducerea cotei unice de impozitare, vă rog să-mi permiteţi, stimaţi colegi, să stărui asupra unora dintre consecinţele sociale previzibile ale acestuia, în încercarea de a atenţiona şi de a contribui la posibile soluţii. Suntem, fără îndoială, în faţa unui fenomen nou pe care încercăm să-l descifrăm şi să-l evaluăm pentru a-l putea explica, în complexitatea lui, celor pe care-i reprezentăm în Parlamentul ţării şi a căror viaţă de zi cu zi este şi va fi serios afectată de această măsură. Începe să ne fie tot mai clar de acum că sistemul cotei unice va contribui din plin la polarizarea societăţii româneşti, respectiv, la accentuarea sărăciei, pe de o parte, iar pe de altă parte, la creşterea avuţiei celor bogaţi. Aş vrea să vă prezint situaţia din acest punct de vedere pe cinci grupuri sociale. M-aş referi, în primul rând, la situaţia celor care realizează venituri brute lunare între 100 şi 500 de milioane lei. Aceştia sunt recompensaţi, în urma introducerii cotei unice de impozitare, cu sporuri lunare de venituri între 17 şi 96 de milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri cuprinse între 17,2 şi 19,4 din venitul brut. Pentru cei care realizează venituri lunare brute între 25 şi 60 milioane de lei, aceştia sunt recompensaţi cu sporuri lunare cuprinse între 2,4 milioane lei şi 9,3 milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri între 9,7% şi 15,4% din venitul brut. Persoanele care realizează venituri lunare între 15 şi 20 milioane lei sunt recompensate cu sporuri de venituri lunare între 795.000 lei şi 1,5 milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri cuprinse între 5,3 şi 7,6% din venitul brut. Salariaţilor care realizează venituri lunare între 8 şi 10 milioane lei, le revin sporuri de venituri cuprinse între 215.000 şi 340.000 lei, respectiv, 2,7% până la 3,4 % din venitul brut. În sfârşit, cea de a cincea categorie de salariaţi o reprezintă, în exemplul meu, persoanele care realizează venituri lunare între 4 şi 7 milioane de lei şi al căror spor lunar va fi de numai 52.000 lei, respectiv, 157.000 lei, ceea în procente reprezintă între 1,3 şi 2,2 % din venitul brut. După datele de la sfârşitul anului 2004, când salariul mediu brut pe economie era de aproximativ 8,2 milioane lei, constatăm că cei care realizează venituri brute lunare de până la 10 milioane lei, reprezintă aproximativ 3,3 milioane de persoane din totalul de 4,6 milioane de salariaţi din România. Cu alte cuvinte, deci, pentru marea majoritate a salariaţilor câştigurile în urma aşa-zisei revoluţii fiscale sunt cuprinse între 52.000 lei şi maximum 340.000 lei, respectiv, în procente între 1,3 şi 3,4% din venitul brut, în timp ce, la polul opus, pentru o minoritate de oameni câştigurile sunt cuprinse între 2,4 milioane de lei şi 96 de milioane, respectiv, între 9,7 şi 19,4% din venitul brut. Iată, devoalat, stimaţi colegi, conţinutul acestei aşa-zise revoluţii fiscale prin intermediul căreia noua putere încearcă să lupte, aşa cum afirma în programul de guvernare, dar şi în campania electorală , împotriva sărăciei din ţară. Cred că alte comentarii sunt de prisos. Aş adăuga, însă, că după nivelul salariilor brute la polul sărăciei se situează majoritatea salariaţilor din următoarele ramuri şi sectoare de activitate: sănătate, învăţământ, construcţii, comerţ, hoteluri-restaurante, agricultură, industrie uşoară, prelucrarea lemnului, industria cauciucului, echipamente electrice, metalurgie, maşini şi echipamente, transporturi. La polul opus beneficiază de avantajele introducerii cotei unice de impozitare grupurile sociale cu venituri din activităţi independente, dar şi cei care ocupă funcţii de conducere şi de administrare în toate ramurile şi sectoarele de activitate, respectiv: Banca Naţională, bănci comerciale, societăţi de asigurări, alte instituţii de stat, marile companii şi unităţi economice din industria petrolului, gazelor, chimie, energie şi comerţ, Preşedinţie, Guvern, Parlament, ministere, agenţii guvernamentale, consilii judeţene şi primăriile mari din România. În aceste condiţii, decizia de a majora cu până la 25% salariile înalţilor demnitari ai ţării, nu ne mai apare drept curioasă şi sfidătoare, ea înscriindu-se, iată, în filozofia noii guvernări, fiind o măsuri emblematică pentru maniera în care puterea actuală încearcă să diminueze rata sărăciei din România. Primul efect vizibil al introducerii cotei unice de impozitare este, după cum bine se cunoaşte, micşorarea rapidă a încasărilor bugetare. Aşadar, bugetul general consolidat va avea, începând din acest moment, resurse financiare cu mult mai mici, ce pot crea fie o accentuată creştere a deficitului public bugetar, fie o scădere dramatică a cheltuielilor sociale, respectiv, a salariilor, a investiţiilor, în general a programelor sociale din România, afectând astfel nivelul de trai şi aşa redus al românilor. Soluţia pentru care s-a optat pentru a contracara acest efect a fost creşterea impozitelor indirecte şi s-a făcut referire la o mărire a impozitului pe dividendele persoanelor fizice, de la 5 la 10%, la o dublare a impozitelor pentru microîntreprinderi de la 1,5% la 3%, la renunţarea la reducerea cuprinsă în bugetul pe 2005, cu 2% , a contribuţiilor sociale obligatorii şi, în sfârşit, la o majorare a accizelor şi, eventual, a taxei pe valoarea adăugată. Riscul major al unor asemenea măsuri îl constituie însă, efectul inflaţionist ce apare asupra economiei româneşti, căci plusul eventual de resurse la îndemâna consumatorului se transformă într-o presiune asupra consumului, respectiv, asupra importurilor, ceea ce conduce la deteriorarea balanţei comerciale şi, implicit, la o creştere a inflaţiei, exact într-un moment în care, după 15 ani, reuşiserăm să reducem rata inflaţiei la 9,3% la finele anului 2004.
În plus, şi asupra acestui lucru aş vrea să atrag atenţia, tendinţa de mărire a ponderii impozitelor indirecte, în totalul resurselor bugetare din România înseamnă, de fapt, transferul poverii fiscale asupra marii mase de consumatori, asupra celor cu venituri modeste, asupra exact acelora cărora li s-au dat asigurări, citez: „că nu vor pierde în urma acestei revoluţii fiscale”. Redistribuirea sarcinilor fiscale ar fi trebuit, în opinia noastră, mult mai bine gândită, mai bine evaluată şi, fireşte, mult mai bine explicată. Lipseşte transparenţa necesară în ceea ce priveşte calculele de fundamentare şi de echilibrare. Iniţial s-a spus că s-ar produce o pierdere de resurse bugetare de circa de 32.000 de miliarde de lei, fără o descifrare analitică pe categorii de impozite, pentru ca acum să aflăm că pierderea reală este de aproximativ de trei ori mai mare, respectiv, 98.000 de miliarde lei. Toate aceste lucruri confirmă faptul că ne aflăm în faţa unei improvizaţii că nu a existat şi nu există încă o fundamentare economică, financiară şi socială a consecinţelor unei asemenea măsuri ceea ce este, fără îndoială, un lucru de o gravitate extremă şi, aşa cum afirma şi colegul meu, Ştefan Viorel, la discuţia făcută aici cu privire la introducerea cotei unice, le oferim expertiza, atâta cât există, pentru a ajuta la ieşirea din impas, căci interesul este până la urmă comun. Supunem atenţiei, în acelaşi timp, suprapunerea peste această situaţie creată a efectelor valului de scumpiri anunţate, şi mă refer la preţul energiei electrice, la preţul gazelor naturale, a energiei termice, a preţului abonamentelor telefonice, a noii taxe de drum, multe dintre ele cu impact direct şi asupra preţului produselor alimentare de bază. Adăugăm la aceasta necesarele restricţii la cheltuielile bugetare, limitarea creşterii salariilor, reducerea într-o pondere mult mai mare a numărului salariaţilor din căile ferate, minerit, distribuţie de energie electrică şi gaze, precum şi, inevitabil, o reducere substanţială a numărului de programe sociale, a conţinutului acestora şi a duratei lor. În acest sens, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la posibilitatea susţinerii financiare a măsurii de recalculare a pensiilor pentru toţi cei 4,3 milioane de pensionari îndrituiţi la aceasta, la nivelul anului 2005, aşa cum s-a promis şi se tot susţine în continuare de către oficialii guvernamentali, când realitatea este , iată, cu totul alta. În plus, aşa cum am încercat să atragem atenţia, măsurile fiscale propuse dau o lovitură puternică sistemului de finanţare şi a bugetelor comunităţilor locale, implicit reformei şi necesarei modernizări a administraţiei publice locale. Ceea ce ne uimeşte, şi v-o spun cu toată sinceritatea, este faptul că nici un oficial nu vorbeşte despre aceste lucruri , deşi ele au fost semnalate, iar pericolul este real şi nu unul imaginar. În aceste condiţii, a vorbi despre, citez: „reconstrucţia calităţii vieţii în România”, aşa cum puterea ne propune în programul său de guvernare, este cel puţin iluzorie. Există, stimaţi colegi, o tot mai accentuată lipsă de credibilitate. Pluteşte un aer de improvizaţie peste toate aceste măsuri greu de contracarat doar cu tinereţea şi inocenţa factorilor de răspundere din domeniu. A face experienţe pe un popor întreg, pentru ca la final să spui, eventual, „îmi pare rău, am încercat, n-am reuşit”, nu este lucrul pe care o ţară întreagă îl aşteaptă, într-un moment în care se pregăteşte cu mari speranţe de mai bine de aderare la Uniunea Europeană. Responsabilitatea, stimaţi colegi de la putere, este uriaşă şi încercăm să vă conştientizăm de acest lucru până nu este prea târziu.
În finalul intervenţiei mele, permiteţi-mi să vă spun câteva cuvinte despre un viitor subiect fierbinte al realităţii româneşti, şi anume: modificările la Codul muncii.
La sfârşitul lui decembrie 2004, atrăgeam atenţia opiniei publice asupra intenţiilor declarate mai mult sau mai puţin voalat din programul de guvernare cu privire la “liberalizarea completă a pieţei muncii şi la reglementarea relaţiei de muncă astfel încât să fie respectat caracterul de piaţă al economiei româneşti”. Unul din lucrurile care vor dispărea, spuneam atunci, va fi contractul colectiv de muncă şi iată că, în interval de o lună de zile, ministerul de resort ne propune tocmai acest lucru, şi anume reducerea semnificativă a importanţei contractelor colective de muncă la nivel de ramură şi la nivel naţional, pe de o parte, iar pe de altă parte se propune dispariţia obligativităţii de a încheia contracte colective de muncă la nivelul unităţii economice.
Ce presupun aceste lucruri cred că este lesne de înţeles: pierderea unor drepturi ale salariaţilor câştigate de-a lungul acestor ani şi, în plus, reducerea dramatică a sferei de activitate şi a influenţei centralelor sindicale şi a liderilor sindicali în societatea românească, în general, şi, în particular, în domeniul relaţiilor de muncă. De altfel, propunerea ca liderii sindicali să poată fi concediaţi pentru necorespundere profesională, chiar şi pe timpul exercitării mandatului de lider sindical, este de natură să provoace mari dispute şi abuzuri în practica şi realitatea românească. Subiectul merită însă o declaraţie politică aparte şi o dezbatere aparte. L-am amintit aici, în treacăt, fiindcă este relevant în contextul a ceea ce se întâmplă în societatea românească, al mutaţiilor profunde la care asistăm pe fondul lipsei de reacţie cvasiunanime.
Se neagă în continuare de către putere importanţa politicilor sociale în România. Se răspunde inadecvat realităţilor şi cerinţelor societăţii româneşti, dar şi prevederilor constituţionale, stimaţi colegi, care afirmă încă din art.1 faptul că România este stat social de drept şi, în egală măsură, continuă să se nege însăşi modelul social european, ceea ce reprezintă un criteriu de convergenţă în vederea aderării la Uniunea Europeană. Sunt numai câteva aspecte asupra cărora grupul nostru parlamentar a ţinut să atragă atenţia, repet, în încercarea de a conştientiza asupra a ceea ce cu toţii avem de făcut în România.
Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Numai o secundă. Dacă sunt înscrieri la declaraţii politice din partea Alianţei sau din partea PUR, vă rog să mi se comunice.
Da, aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Cristache Rădulescu:
Vă mulţumesc pentru îngăduinţă.
Deci, aspectele care trebuie reţinute sunt următoarele: aceste unităţi trebuie să respecte igiena alimentară după normele sanitar-veterinare în vigoare; aceste unităţi trebuie să-şi plătească datoriile faţă de stat şi pentru cei care nu-şi plătesc avem organe abilitate, care să urmărească acest lucru.
Revenind la declaraţia politică făcută de domnul senator, vreau să vă mai aduc la cunoştinţă că, acum două săptămâni, fostul preşedinte al Autorităţii Sanitar Veterinare pentru Siguranţa Alimentelor a dat o decizie prin care se închid 302 unităţi alimentare, în 32 de ore. Acest lucru, vă imaginaţi, ar fi afectat grav piaţa alimentară românească şi ar fi încălcat o înţelegere făcută cu Uniunea Europeană, luându-le dreptul acestor unităţi să funcţioneze în condiţiile şi normele de igienă legale şi fiscale, până în 31 decembrie 2006.
Mai fac precizarea că unităţile procesatoare de carne şi lapte, în această perioadă, adică ianuarie-februarie, au o cădere de vânzări masivă, şi marii rechini din România, care se pot număra pe degete, procesatori, în special de carne...
Domnul Dan Mircea Popescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Nu, n-am sunat eu...
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):
(din sală)Sunt mai mulţi...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Vă mulţumesc. Invit la microfon pe doamna Moisuc Viorica Georgeta, din partea Grupului P.R.M.
Intervenţia 2
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:
- Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare;
- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Rromi;
- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului;
- Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Spania privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto ale cetăţenilor români şi spanioli, în scopul preschimbării, semnat la Bucureşti, la 1 septembrie 2004.
Domnul Valentin Dinescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor colegi,
Declaraţia mea politică se numeşte „Lapidarea cu pietrele moralei noastre”.
Poate că nicăieri în lume, la nici un alt popor nu se adevereşte atât de consecvent zicala că nimeni nu-i profet în ţara lui, ca la minunatul meu popor, mioritic, blând şi răbdător.
De-a lungul şirului de statui ale valorilor româneşti ridicate în alte ţări şi respectate în alte limbi, probabil, se vor mai adăuga două: Octavian Belu şi Mariana Bitang.
Haideţi să vedem care sunt cele câteva motive pentru care trebuie să-i lapidăm.
În cei peste 20 de ani au cucerit atâtea medalii încât, cel puţin o dată la doi ani, ne-au făcut pe noi, românii, să resimţim miracolul planetar şi să privim în jos către ruşi, americani, chinezi, precum Gulliver către poporul liliputan. Gimnastica Europei, oricum nu mai conta de mult. Vreau să spun că nu mai eram în Europa, eram chiar inima ei.
Cei doi antrenori s-au încăpăţânat să rămână români, câştigând într-un an, cu tot, cu „ciubuc”, cât le-ar fi dat în altă parte, într-o lună sau cine ştie poate chiar într-o zi.
Şi-au dus existenţa, munca, bucuriile şi necazuriile cu o discreţie şi un bun simţ de care numai oamenii aleşi sunt capabili.
În bogata galerie de vedete ale presei noastre cu buricul dezgolit, nu i-am regăsit nici măcar atunci, când performanţele lor, oriunde în altă parte, ar fi dublat producţia de hârtie pentru ziare.
Şi iată că a mai apărut un motiv pentru care trebuie înfieraţi cu mânie proletară, orwelliană, chiar. Se şi iubesc. Poate că înainte să ridicăm piatra, citeşte condeiul, ar trebui să ne amintim de pilda lui Isus „Să scrie numai cei fără de păcat”.
( aplauze )
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Dau cuvântul domnul senator Dinescu Valentin din partea Grupului România Mare.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Aveţi patru minute, domnule senator...
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală): cere să ia cuvântul pentru un minut...
(din sală)cere să ia cuvântul pentru un minut...
Intervenţia 3
Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut de ajustare programatică – PAL 1) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 27 septembrie 2004.
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Stimaţi colegi,
Am încheiat declaraţiile politice.
Trecem la următorul punct.
Vă anunţ că, în conformitate cu prevederile Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională, următoarele legi:
Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare ;
Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Romi;
Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului ;
Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Spania privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto ale cetăţenilor români şi spanioli, în scopul preschimbării, semnat la Bucureşti, la 1 septembrie 2004 .
*
Domnul Nicolae Văcăroiu :
S-a înţeles, domnule senator.
Mai au timp până la sfârşitul anului 2006.
(Din sală): Nu mai au!
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Vă rog, dacă mai sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?
Domnul Neculai Apostol, vă rog.
PSD-ul mai are 7 minute.
Domnul Neculai Apostol :
Domnule preşedinte,
Domnilor colegi,
Vreau să fac precizarea că în condiţiile în care noi nu privim foarte serios această problemă, o să ne trezim la finele anului 2006 când experţii Uniunii Europene or să vină, or să verifice şi or să ia măsurile care se cuvin, să rămânem cu un segment de piaţă neacoperit şi atunci ne vor invada produsele străine.
Deci, noi asta trebuie să facem, să ne pregătim încă din acest moment şi aceste unităţi au fost avertizate din 2003, 2004 şi cred că este timpul ca unităţile care sunt în stare să funcţioneze, să funcţioneze, cele care nu au capacitatea să dea voie altora care au capacitatea să se dezvolte, să respecte normele sanitar-veterinare, normele de mediu şi absolut tot ce cere legislaţia românească şi a Uniunii Europene .
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Rugămintea mea este, pentru un minut, două pentru că, repet, este o problemă profesională care trebuie discutată în comisie, aprofundată, dacă este cazul, şi să veniţi cu o formulă.
Domnul Neculai Apostol :
Nu, nu, fără nume, vreau să mă explic!
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală) :
(din sală)Nu am dat nici un nume!
Pe dumneavoastră vă ignor acum pentru că nu mai am nimic de spus .
Domnul Corneliu Vadim Tudor:
Domnule preşedinte,
Onoraţi colegi,
Nu eram pregătit să vorbesc, însă un coleg de la PSD şi un alt coleg de la Alianţa PNL-PD s-au referit la problema închiderii a 302 unităţi de procesare a laptelui şi a cărnii, iar celălalt zicea de 402.
Vreau să spun, din capul locului, că PRM vrea să facă o opoziţie constructivă şi raţională actualei puteri.
În această chestiune, ministrul Gheorghe Flutur a avut dreptate, din capul locului. Şi vă spun şi de ce.
Domnul Liviu Harbuz s-a dus la Bruxelles tocmai pentru a se remarca în faţa noii puteri.
Ca scriitor cred că mă pricep îndeajuns la comportamentul unora şi altora care sunt în căutare de stăpâni. “E plină lumea de proşti!”, spunea Cicero şi în zona asta a prostiei şi a lichelismului aş pune tendinţele unora de a da cu pietre în casa unde s-au simţit bine, în casa unde au petrecut şi unde au beneficiat de onoruri.
Motivaţia acestui Liviu Harbuz că Adrian Năstase l-a împiedicat pe el să închidă cele 402 unităţi în speranţa că noul premier Călin Popescu Tăriceanu o să-l ia în braţe şi-l va păstra în funcţie este jenantă şi ne determină să ne aplecăm mai mult asupra moralităţii în politică.
Oare cum este posibil, cineva să facă un asemenea abuz, i-aş spune, un joc de cuvinte. Avem o comisie a abuzurilor, i-aş zice comisia harbuzurilor.
Cum poate domnul Harbuz să se ducă la Bruxelles şi să stupefieze o ţară întreagă? Eu când am văzut în presă că el vine de acolo cu acest strigăt: Evrika! A descoperit el de ce sunt unii copii distrofici, de ce nu merg treburile bine în alimentaţia românească! Patru ani a dormit în cizme. Deodată se duce acolo şi descoperă că nu se respectă toate normele sanitar-veterinare.
Eu vă spun, ca om care a umblat prin zeci de ţări, că nicăieri nu se respectă totul la zecimală, nu se respectă! Suntem noi mai catolici decât Papa! Fireşte că este dezirabil să se respecte, sigur că da, însă a închide brusc 402 unităţi şi anunţul acesta făcut tocmai din inima Europei Comunitare, aşa ceva a produs o vie emoţie, în primul rând în rândul oamenilor. Cum adică? Şi aşa suntem prost hrăniţi, şi aşa sunt puţine unităţi de genul acesta, le închidem şi pe-acelea pe care le mai avem şi anunţăm că mai închidem după aceea încă o mie.
Mie mi-e teamă că domnul Harbuz a vrut să fie mai catolic decât Papa, şi-a trădat micimea sufletească, nu era potrivit pentru asemenea funcţie şi până la urmă a alergat după doi iepuri şi nu a prins nici unul.
Dacă e reconfortant pentru ministrul Gheorghe Flutur şi colegul nostru, de altfel, acest punct de vedere al nostru, vă rog să-i transmiteţi că aici, de data asta, a avut dreptate şi noi îl vom sprijini.
Vă mulţumesc . ( Aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Trecem la... (În sală se aude un telefon sunând.)
Este un telefon cu un sunet foarte plăcut, dar vă rog să-l închideţi. Vă rog foarte mult.
Şedinţa se încheie la ora 18.30.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/data-sedinei-2005-02-07-titlul-sedinei.html#Domnul_Corneliu_Vadim_Tudor
|
Data şedinţei: 2005-02-07 Titlul şedinţei
|
Data şedinţei: 2005-02-07
Titlul şedinţei:
Intervenţia 1
Declaraţii politice prezentate de către domnii senatori :
- Doru Mircea Popescu (PSD) - consecinţele sociale previzibile introducerii cotei unice de impozitare; - modificările Codului muncii.
- Viorica Georgeta Moisuc (PRM) - 24 ianuarie/6 februarie 1918: prima Declaraţie de unire politică a Românilor şi Declaraţia prin care Republica Autonomă Basarabia se proclama independentă.
- Neculai Apostol (PSD) - normele sanitar-veterinare în perspectiva integrării în U.E.
- Gheorghe Funar (PRM) -“relaxarea fiscală” a Guvernului Tăriceanu.
- Cristache Rădulescu (PNL-PD) - replică la declaraţia domnului senator Neculai Apostol.
- Szabo Karoly-Ferenc (UDMR) – revizuirea Legii privind siguranţa naţională a României, nr. 51/1991.
- Valentin Dinescu (PRM) - “lapidarea” antrenorilor lotului olimpic de gimnastică, Octavian Belu şi Mariana Bitang.
- Corneliu Vadim Tudor (PRM) - abuzurile domnului Liviu Harbuz.
Domnul Gheorghe Funar:
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Voi face o declaraţie politică despre aşa-zisa relaxare fiscală a Guvernului Tăriceanu.
Conform Programului de guvernare 2005 – 2006, viziunea Cabinetului Tăriceanu în domeniul politicii fiscale este centrată pe asigurarea unui rol stimulativ al impozitelor şi taxelor, în scopul creşterii şi dezvoltării economice, al consolidării fiscale şi al întăririi clasei de mijloc.
“Politica fiscală a Guvernului va funcţiona mai degrabă în serviciul producătorilor de impozite decât în serviciul culegătorilor de impozite şi se va baza pe un parteneriat real între stat şi contribuabili.
Cheia de boltă a politicii fiscale a Guvernului Tăriceanu este relaxarea fiscală, ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a iniţiativei private şi de încurajare a oficializării economiei ascunse.
Guvernul va opera relaxarea fiscală, fiind conştient că o asemenea fiscalitate ridicată comportă o serie de ameninţări la adresa economiei reale.”
Am prezentat doar câteva obiective din Programul de guvernare, Capitolul 12 – Politica fiscal-bugetară a Cabinetului Tăriceanu.
Este necesar ca, de la teorie, să trecem la practică. După ce alegătorilor români li s-a urat, în campania electorală, “Să trăiţi bine!”, ei au ajuns să constate că Guvernul Tăriceanu îi înştiinţează, periodic, despre creşterea accizelor, a preţurilor şi a tarifelor la energia electrică, la gaz metan, la energie termică şi telefoane, precum şi despre noul bir numit rovinietă.
La acestea urmează să se adauge majorarea substanţială a impozitului pe veniturile din capital, respectiv, veniturile obţinute din tranzacţii imobiliare, terenuri, case şi alte active şi din tranzacţii cu bunuri mobiliare – obligaţiuni, părţi sociale şi alte hârtii de valoare. Se preconizează majorarea impozitului de la 1% la 10%, iar de la 1 ianuarie 2006, la 16%.
Se intenţionează creşterea impozitelor pe dobânzi şi pe câştigurile de capital la 16%, ceea ce ar duce la un plus la bugetul de stat, în acest an, de circa 6.150 miliarde lei.
Exemplele prezentate contrazic obiectivele înscrise în Programul de guvernare al Cabinetului Tăriceanu şi duc la creşterea fiscalităţii, şi nicidecum la o relaxare fiscală.
Mulţumesc.
(aplauze)
Domnul Cristache Rădulescu:
Stimate domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Vreau să fac câteva precizări în legătură cu prezentarea pe care a făcut-o domnul senator al Grupului Partidului Social Democrat, al cărui nume, sincer, nu l-am reţinut, în ceea ce priveşte situaţia unităţilor alimentare care trebuie închise în această perioadă.
Vreau să vă aduc la cunoştinţă, pentru că domnul senator nu a avut plăcerea s-o facă, doar a făcut precizări negative la adresa unităţilor care trebuie închise, uitând să facă precizarea că ceea ce s-a negociat cu Uniunea Europeană a fost faptul că aceste unităţi vor fi închise la 31 decembrie 2006. A mai uitat să facă precizarea că acum două săptămâni, când domnul preşedinte al Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare pentru siguranţa alimentelor… Mă scuzaţi pentru emoţie, este prima dată când vorbesc în plenul Senatului şi nu am avut nici posibilitatea să aflu că domnul senator va face precizări incorecte sau necorespunzătoare cu realitatea, ca să pot să-i dau replica.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Invit la cuvânt pe domnul senator Funar Gheorghe, din partea Grupului România Mare.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Vă mulţumesc. Invit la microfon, din partea Grupului P.S.D. pe domnul senator Apostol Neculai. Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Cristache Rădulescu:
Am înţeles. Fac doar câteva precizări…
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Mulţumesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Szabo Karoly, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.
Domnul Szabo Karoly Ferenc:
Înseamnă că din tribună este arbitrul deranjat, cum se obişnuieşte la fotbal, uneori, şi opreşte jocul, mă rog, sper că nu veţi face acest lucru...
Deci, vreau să vă spun că acest mic document se află înregistrat, după toate regulile jocului, şi că nu l-am retras, ceea ce se presupune, dar nu a apucat să intre pe ordinea de zi niciodată pentru că, deşi onoraţii colegi din comisia din care am făcut parte, în repetate legislaturi, s-au declarat în principiu de acord cu prevederile din acea iniţiativă legislativă, ea nu a ajuns pe motivul că mereu, mereu a venit un mesaj, nu era codificat, dar nu era nici oficial, cum că, citez : „Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pregăteşte revizuirea şi modernizarea Legii nr.51 - la care m-am referit - şi că acolo va fi inclus în mod necesar”... Eu m-am declarat de acord cu acest lucru, numai că acea modificare nu vine. Nu vine pentru că acolo, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, din păcate, domină un spirit care este caracteristic perioadei de acum un deceniu şi jumătate.
La ce se referă proiectul meu legislativ în partea lui mai sensibilă şi, cum spun, agreată de către colegi? El are o prevedere extrem de simplă şi nici măcar nu este originală. Ea spune că „interceptările comunicaţiilor asupra unor persoane efectuate, bineînţeles, legal, în baza mandatului, şi aşa mai departe, se păstrează de către cel care le-a efectuat, iar după expirarea perioadei la care se referă mandatul şi după constatarea irelevanţei faptelor documentate în interceptările respective, pentru securitatea naţională, se înmânează persoanei respective, care a constituit obiectul acestei activităţi de culegere de informaţii”.
Vă rog să vă gândiţi ce consecinţe absolut pozitive ar avea pentru toată lumea, pentru fiecare cetăţean, dar mai ales pentru societate.
Eu voi reveni cu această mică iniţiativă legislativă şi nu voi aştepta ca, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării să facă vreo modificare la lege, dar vă invit să iniţiem dezbatere publică, nu în presă, nu în talk-show-uri, ci la tribuna Parlamentului despre chestiunile fundamentale de securitate naţionale faţă de care avem responsabilităţi de care nu ne-am achitat.
Vă mulţumesc.
Domnul Szabo Karoly Ferenc:
Domnule preşedinte,
Onorat Senat,
Această tribună este un loc unde se fac, printre altele, declaraţii politice. Îndrăznesc, fără nici o legătură cu ceea ce a pronunţat aici vreun coleg al meu, un coleg al nostru, în legătură cu pronunţia, cu discursul altui coleg, să vă sugerez onoraţi colegi, mai ales celor care sunteţi pentru prima oară membri ai Senatului, că puteţi să faceţi declaraţii politice referitoare la fiecare literă a precedentei declaraţii, numai să nu vă referiţi la ea.
Domnule preşedinte, am venit să vă spun că, în ultima vreme, mai ales în mass-media, dar nu şi la microfoanele Parlamentului, au avut loc foarte multe discuţii, dispute, controverese, mă feresc să folosesc termene care sunt, mai ales, de uzul presei şi al consumatorilor de presă, în legătură cu chestiuni extrem de importante care ţin de activitatea unor instituţii fundamentale, acelea care, îndeobşte, sunt adunate în noţiunea aceasta generică de „cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”.
Pe marginea unui aşa zis scandal de presă, care a apărut la un anumit moment, nimic nu este întâmplător, şi care a fost urmat în mod necesar de mişcări în corpul unor înalţi funcţionari publici, noi uităm esenţialul, şi anume că Parlamentul este autoritatea legiuitoare, unica de fapt, aş vrea să revin la Constituţie, dar, în orice caz, am mai spus-o şi cu alte ocazii, nu-şi îndeplineşte un atribut fundamental în această speţă. Iată numai Legea privind siguranţa naţională a României, nr.51/1991 nu a fost armonizată nici măcar cu Constituţia din 1991, deşi art.150, la conflictul de legi, pe fosta numerotare din Constituţie, ar fi impus acest lucru. Acolo sunt enumerate, în acea lege, care trebuie în mod necesar revizuită, dar foarte repede pentru că nici în Uniunea Europeană, dar nici în NATO nu avem loc cu ea, chit că am fost cooptaţi, am fost acceptaţi acolo, sunt nişte prevederi care se referă în mod expres la ameninţări. Ameninţări pentru contracararea cărora este nevoie de culegere de informaţii, şi care culegere de informaţii se desfăşoară în baza altor legi, pe care tot Parlamentul României le-a adoptat, şi este o remarcabilă continuitate în legislaţia din acest domeniu. Nicăieri, nici într-un alt domeniu nu este atât de betonată starea literelor şi a articolelor din lege şi activitatea serviciilor cu atribuţii, aşa cum am spus în acest domeniu, aşa cum au fost ele adoptate pe parcursul anilor, oglindind în mod special şi în mod vădit interesele organizaţionale ale acestor instituţii. Nu mă feresc să spun acest lucru. Nu este prima oară.
În ce mă priveşte, am onoarea să vă anunţ că, în iunie 2000, am depus o iniţiativă legislativă, în nume personal, care se referea la modificarea unui articol din Legea nr.14 din 1992, care se referă la organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii şi care, printre altele... ( sună un telefon mobil în sală )... imediat termin, domnule preşedinte...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Dacă vă pomenea numele, veneaţi cu un drept la replică. Pentru că este pentru prima oară, aveţi cuvântul.
Doamna Viorica Georgeta Moisuc:
Domnule preşedinte,
Domnilor academicieni,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Printr-o coincidenţă fericită astăzi, aş vrea să vă invit să vă întoarceţi puţin în timp, anume în anul 1918, când, la această dată, la 6 februarie 1918, s-au produs două evenimente de importanţă naţională şi internaţională, asupra cărora astăzi ar trebui să reflectăm mai mult. Fără îndoială, adresându-mă unor intelectuali, nu fac decât să vă reamintesc aceste lucruri pentru că, aşa cum spunea Nicolae Iorga, “orice om politic trebuie să ştie istoria patriei sale şi istoria universală”, mai ales aceea care se ocupă de politică externă.
La 24 ianuarie/6 februarie 1918 din iniţiativa Comitetului Naţional al Românilor asupriţi din Austro-Ungaria, constituit la Odessa, al cărui lideri au fost: Octavian Goga, Ion Nistor, Alexandru Lapedatu, Onisifor Ghibu, Victor Deleu, Sever Bocu şi mulţi alţii, s-a elaborat, la această dată, prima Declaraţie de unire politică a românilor care a fost publicată în ziarul “România Nouă” care apărea la Chişinău. Aş vrea să vă reamintesc că acest ziar “România Nouă” urma ziarului “Ardealul”, editat la Chişinău cu ajutorul Guvernului de la Iaşi, condus de Ion I.C. Brătianu cu bani româneşti şi cu tipografie românească, prima tipografie cu litere latine care a fost dusă la Chişinău şi pusă în slujba idealului naţional.
În ziarul “România Nouă” a apărut, aşadar, declaraţia de unire politică a tuturor românilor. Iată câteva idei pe care le citesc din acest document:
“Ţara de mâine a românilor trebuie să cuprindă întreg pământul locuit de ei, pentru că nimeni nu ne poate tăgădui dreptul asupra pământurilor în care noi suntem cei mai vechi şi cei mai mulţi locuitori.”
Documentul respingea orice formulă de menţinere a românilor în cadrul vechii monarhii, ideea de bază era că românii ardeleni, basarabeni, bucovineni se considerau cetăţeni ai unei singure patrii: “România tuturor românilor”. Citez:
“Începând cu ziua de azi în care toţi românii trebuie să serbeze amintirea celei dintâi uniri săvârşite la 1859, noi, cei mai jos iscăliţi, nu ne mai socotim ca până acum ardeleni, basarabeni, bucovineni, ci ne socotim cetăţeni ai României Nouă, a tuturor românilor cu acelaşi îndatoriri faţă de fiecare aparte a ei şi cu aceleaşi drepturi. De astăzi înainte noi vom fi totodată ostaşi ai acestei Românii, pentru făurirea căreia voim să luptăm cu orice armă va trebui.”
În încheiere declaraţia spunea: “Mântuirea noastră este numai într-o Românie Nouă, a tuturor românilor. Pentru înfăptuirea ei vom lucra, pentru înfăptuirea ei vom trăi, pentru înfăptuirea ei vom muri, dacă va fi nevoie.” Iscălesc: Onisifor Ghibu, dr. Ioan Matei, Axente Bocu, Iosif Şchiopul, Nicolae Codre, Andrei Oţetea, George Tofan, dr. Ovidiu Ţopa, Vasile Harea, George Murgoci, George Munteanu-Râmnic şi Anastasie Popovici.
Un al doilea eveniment de importanţă naţională şi internaţională, care se produce în această zi, la 24 ianuarie/6 februarie 1918 este declaraţia prin care Republica Autonomă Basarabia se proclamă independentă. Independenţa acestui stat, care a fost recunoscută nu numai de România, ci şi de multe alte state, inclusiv de statele Antantei, a reprezentat începutul procesului de unificare naţională a românilor.
Fără îndoială, spuneam, nu am venit în faţa dumneavoastră să vă ţin o lecţie de istorie fiindcă sunt convinsă că o ştiţi. Ceea ce doresc însă să remarc este faptul că atunci, România, în ianuarie 1918, era redusă la mai puţin de o treime din vechiul regat. Cu alte cuvinte, fără Transilvania, fără Bucovina, fără Dobrogea, care erau sub ocupaţia Puterilor Centrale. Această Românie mică, supusă unor presiuni fantastice din partea Puterilor Centrale a găsit, în înţelepciunea acelui guvern extraordinar condus de Ion I.C. Brătianu, mijloace morale şi materiale pentru a susţine lupta confraţilor din toate provinciile istorice româneşti, în ideea unificării naţionale.
În al doilea rând, aş vrea să remarc un alt aspect, şi anume faptul că, în aceste zile, aceste documente au o valoare cu totul deosebită pentru noi, pentru că ele stau la baza unui proces pe care îl presupunem început şi pe care îl considerăm continuat, mai ales că, în zilele care au trecut, preşedintele Traian Băsescu a arătat o deschidere pe care eu, personal, o salut, către o relaţie specială cu Republica Moldova. Vreau să amintesc în acest context că, în 1848 această vocaţie a României către Europa s-a manifestat printr-un proiect al lui Nicolae Bălcescu de constituire a Statelor Unite ale Europei, în care vedea el posibilitatea de unificare a românilor din toate provinciile aflate atunci sub ocupaţie străină.
Consider că, acum, intrarea României în Uniunea Europeană prezintă o altă posibilitate la alte condiţii istorice pentru ca acest deziderat al românilor să se împlinească.
Fără îndoială, nu pot să nu închei prin a spune că P.R.M. sprijină orice fel de iniţiativă şi orice fel de iniţiativă şi orice fel de acţiune îndreptate în această direcţie. Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Trecem la primul punct al ordinii de zi: declaraţii politice.
Invit la microfon, din partea Grupului Social Democrat, pe domnul senator Dan Mircea Popescu.
Domnul Cristache Rădulescu:
Sunt mai mulţi, vorba domnului preşedinte, şi-i mulţumesc pentru intervenţie, marii rechini au cochetat cu Autoritatea Naţional Sanitar Veterinară, fostă, şi au găsit soluţia să iasă din impas cu vânzările şi au zis: „Închidem patru sute şi ceva de unităţi, câte spunea domnul senator, şi ne facem loc să intrăm cu vânzările pe piaţă”.
Mai departe, domnul Liviu Harbuz, preşedintele Autorităţii Naţional Sanitar Veterinare, ministru secretar de stat, declara acum două săptămâni, după o întrevedere cu domnul ministru Flutur, care, bineînţeles, a fost dezinformat de către Liviu Harbuz, că a luat această măsură, să închidă 302 unităţi în 32 ore, pentru că fostul premier nu i-a dat voie până în momentul respectiv.
Vă mulţumesc.
Domnul Neculai Apostol:
Domnule preşedinte,
Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor senatori,
Vă voi supune atenţiei dumneavoastră o declaraţie politică referitoare la unele consecinţe previzibile ale ignorării normelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor asupra evoluţiei industriei alimentare şi agriculturii României, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.
Convingerea fermă că un viitor demn pentru ţara noastră nu poate fi asigurat decât prin ocuparea unui loc onorabil în cadrul structurilor economice şi instituţionale ale Uniunii Europene, ca şi preocuparea pentru destinul industriei alimentare şi agriculturii româneşti care trebuie să garanteze securitatea alimentară ca una din componentele esenţiale ale siguranţei naţionale, mă determină să supun atenţiei o problemă aparent simplă, dar a căror consecinţe economice, sociale şi chiar politice în contextul eforturilor generale care se fac pentru integrarea în Uniunea Europeană se pare că au fost evaluate necorespunzător.
Este vorba despre bunăvoinţa exagerată pe care actuala guvernare o manifestă în mod nejustificat faţă de cele 402 unităţi din industria alimentară a căror activitate a fost suspendată de către Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, ca urmare a unor deficienţe constatate în mod repetat în activitatea acestora, deficienţe între care se regăsesc:
- Neîndeplinirea standardelor specifice referitoare la condiţiile minime de igienă prin neasigurarea facilităţilor, dotărilor şi utilităţilor în conformitate cu prevederile legale, deşi aceste firme ar fost informate de obligaţiile care le revin şi avertizate asupra consecinţelor încă din anii 2003 şi 2004.
- Perpetuarea ignorării şi încălcării normelor sanitar-veterinare cu privire la organizarea fluxurilor tehnologice, fapt care concură la realizarea de produse necorespunzătoare calitativ, cu riscuri potenţiale asupra sănătăţii consumatorilor.
- Lipsa programelor de restructurare şi modernizare care să garanteze alinierera operatorilor de profil la standardele prevăzute de legislaţia sanitar-veterinară în vigoare, armonizate cu acquis-ul comunitar şi neasumarea responsabilităţilor privind respectarea acestor norme. Aşadar, este cazul unor deficienţe grave în raport cu măsurile de suspendare a a activităţii îndreptăţite, iar dispunerea acestora nu reprezintă un abuz, ci dimpotrivă manifestarea concretă a responsabilităţilor pe care Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi le-a asumat în exercitarea atribuţiunilor care-i sunt conferite prin lege pentru a asigura protejarea intereselor şi sănătăţii cetăţenilor.
- Măsura de suspendare a activităţii unităţilor de procesare care nu corespund legislaţiei româneşti în vigoare s-a făcut cu acordul asociaţilor patronale şi interprofesionale.
Nu mi-am propus să prezint în detaliu toate motivele care au determinat măsurile dispuse pentru suspendarea activităţii acestor societăţi. Sunt convins că ele sunt cunoscute de cei în drept. Doresc doar să-mi exprim surprinderea faţă de uşurinţa cu care sunt tratate aceste probleme de însuşi domnul ministru Gheorghe Flutur - coordonatorul politicilor agricole pe care, de altfel, îl respect pentru voinţa şi stăruinţa de care dă dovadă în eforturile pe care le face pentru ca agricultura românească să fie compatibilă cu normele, normativele şi Directivele Uniunii Europene - care a afirmat recent: “A venit momentul adevărului, astăzi numai 56 de fabrici îndeplinesc standardele comunitare”, precizând că firmele din domeniu vor trebui să realizeze investiţii importante până la aderarea României la Uniunea Europeană, astfel încât tot mai multe unităţi să fie capabile să respecte standardele europene în 2007.
Aceasta este voinţa domnului ministru. În fapt, constatăm că şi domnia-sa este boicotat prin diferite acţiuni populiste, prin presiunile ce se fac asupra Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare, atât la nivel politic central, cât şi la nivelul autorităţilor locale, pentru a se reveni asupra măsurilor luate împotriva celor care, pentru a-şi satisface interesele de moment, sfidează sistematic legislaţia sanitar veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare, sporindu-şi profitabilitatea afacerii direct proporţional cu creşterea riscului de a afecta sănătatea consumatorilor, fără a mai aduce în discuţie moralitatea comportamentului în afaceri, raportat la cerinţele specifice economiei de piaţă.
Prin atitudinea pe care o manifestă şi acţiunile iniţiate, conducerea A.N.S.V. şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în calitate de coordonator al politicilor agricole, omit faptul că angajamentele asumate de România prin Documentul de poziţie presupun şi luarea unor măsuri ferme, care să garanteze implementarea efectivă a legislaţiei naţionale în domeniu, armonizate cu acquis-ul comunitar, măsuri care, deşi sunt percepute, în parte, ca având caracter antipopular, au fost adoptate fără rezerve de Guvernul P.S.D., în plină campanie electorală, interesul privind viitorul ţării fiind poziţionat mai presus decât interesele imediate de partid.
Putem exemplifica prin suspendarea a 184 de unităţi din categoria celor care nu corespundeau legislaţiei româneşti în domeniu, din august 2004 până în noiembrie 2004.
Mai mult decât atât, a fost instituit un sistem de monitorizare riguroasă a modului în care se derulează fiecare acţiune menită să conducă la îndeplinirea criteriilor de aderare într-un orizont de timp bine definit, precum şi setul de măsuri corective care să asigure realizarea acestui demers.
De ce se revine acum asupra deciziilor luate şi de ce se încearcă redeschiderea nejustificată a unităţilor a căror activitate a fost suspendată conform legislaţiei naţionale?
Dacă în loc să se facă eforturi pentru ca cele 402 unităţi, pentru care s-a dispus sistarea activităţii, să-şi compatibilizeze activitatea de producţie cu normele sanitar-veterinare în vigoare şi să-şi ridice nivelul calitativ al produselor, se va alege soluţia facilă de a trece cu vederea, de a le tolera gravele deficienţe constatate de Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară, atunci, cu siguranţă, se admite conştient riscul de a compromite perspectiva agriculturii şi industriei alimentare româneşti de a se integra firesc şi profitabil în structurile pieţei unice europene.
Mai trebuie menţionat că în situaţia celor 402 unităţi se găsesc încă 800 de unităţi de procesare a laptelui şi cărnii, care nu au nici un fel de program de restructurare şi modernizare.
Faţă de situaţia dată, se pare că Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale adoptă tacit politica neimplicării, lăsând să se rezolve de la sine o problemă vitală pentru agricultura şi industria alimentară, şi anume, problema alinierii acestor unităţi, sub toate aspectele, la normele sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cât şi la standardele europene de calitate.
În baza mandatului onorant cu care am fost investit şi a unei activităţi de peste 30 de ani, consacrate managementului proceselor de producţie în agricultură şi industria alimentară, cu performanţe, zic eu, pentru cei care mă cunosc, foarte bune, am obligaţia şi, în acelaşi timp, suportul moral şi profesional necesare pentru a atrage atenţia asupra consecinţelor determinate de un asemenea mod de gândire şi acţiune, astfel:
1. Prin neaplicarea fermă a măsurilor dispuse de Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi menţinerea artificială şi, în fond, nelegală a acestora pe piaţă, oferta nu va fi salubrizată de produsele necorespunzătoare, iar cetăţenii vor fi expuşi în continuare la riscul de a plăti şi consuma produse care le periclitează starea de sănătate.
2. Tolerarea activităţii unor astfel de agenţi economici, care nu au investit mai nimic pentru asigurarea unor condiţii sanitar-veterinare corespunzătoare şi, prin urmare, realizează produse de calitate îndoielnică, dar la costuri inferioare celor normale, afectează raporturile de piaţă fireşti, împiedică manifestarea efectivă a virtuţilor economiei de piaţă funcţională.
3. Prin preţurile pe care le practică, negrevate de costurile aferente acţiunilor de compatibilizare cu cerinţele normelor sanitar-veterinare, aceşti agenţi economici promovează în proporţie de masă concurenţa neloială în raport cu agenţii economici oneşti şi responsabili în raporturile cu consumatorii.
4. Organele de control fiscal au constatat în mod frecvent că tocmai această categorie de agenţi economici, care nu respectă legislaţia sanitar-veterinară, oferă şi cele mai multe situaţii de neonorare a obligaţiilor legale faţă de bugetul consolidat al statului şi chiar de evaziune fiscală.
În fine, deosebit de grav este faptul că la autenticul moment al adevărului, în a doua jumătate a anului 2006, când experţii Uniunii Europene vor evalua gradul în care au fost îndeplinite criteriile de aderare asumate în cadrul negocierilor aferente acestui capitol, ar putea fi puşi în situaţia de a constata incapacitatea agriculturii şi industriei alimentare româneşti, a unor ramuri sau sectoare ale acesteia, în total sau în parte, de a produce la nivelul standardelor europene, situaţie care va determina amputarea lor, prin scoaterea din circuitul economic a tuturor capacităţilor de producţie în cauză, la un nivel de aproximativ 1000 de unităţi de procesare lapte şi carne.
Aceasta va avea drept consecinţă certă şi imediată crearea unor goluri de producţie şi, implicit, a unor nişe de piaţă, care, în condiţiile liberalizării totale a circulaţiei mărfurilor, vor crea blocaje în economia românească, prin inundarea pieţelor cu produse de import, creşterea gradului de dependenţă a României faţă de economia altor state şi apoi un întreg cortegiu de consecinţe negative în plan social şi implicaţiile pe care o astfel de situaţie le generează pe plan politic.
Aprofundarea analizei făcute de specialiştii în domeniu evidenţiază însă şi alte consecinţe, mult mai preocupante, chiar dramatice, care se înlănţuie logic, asupra milioanelor de ţărani sau fermieri şi perspective de evoluţie a mediului rural, dezvoltarea durabilă a acestuia transformându-se dintr-un obiectiv dezirabil şi posibil, într-un vis neîmplinit.
Astfel, 1. concurenţa neloială pe care o practică agenţii economici din categoria celor pentru care s-a dispus şi se va dispune în continuare suspendarea activităţii afectează viabilitatea agenţilor economici performanţi şi, în extrem, poate determina eliminarea lor de pe piaţă, lăsând consumatorul la cheremul unor producători care nu respectă prevederile legale referitoare la igiena şi sănătatea publică.
2. Reducerea forţată, prin practici anticoncurenţiale şi de concurenţă neloială, a profitabilităţii agenţilor economici care investesc pentru dezvoltarea şi respectarea standardelor de producţie şi calitate, coroborată cu numeroasele cazuri de neplată a obligaţiilor faţă de buget şi evaziune fiscală, promovate de cei care sunt încurajaţi să nu respecte legea, aceştia din urmă constituind, de altfel, un pilon de bază pentru economia subterană, consecinţele fiind diminuarea semnificativă a veniturilor cuvenite bugetelor locale şi al statului.
Diminuarea capacităţilor de producţie în industria alimentară, ca urmare a suspendării activităţii acelor societăţi ce nu întrunesc condiţiile de funcţionare conform legislaţiei în vigoare, în urma verificărilor experţilor Uniunii Europene, în a doua parte a anului 2006, urmat de invadarea pieţelor româneşti cu produse din import, devine un factor de blocaj în zootehnie, pentru creşterea efectivelor şi a producţiilor animaliere, şi generează mari dificultăţi pentru valorificarea profitabilă a producţiei vegetale.
Ca urmare, apar efecte restrictive şi în desfăşurarea altor activităţi situate în amonte sau în aval de producţia agricolă.
Prin starea de letargie care poate cuprinde aceste sectoare, determinată de toleranţa faţă de cei pentru care respectarea legii este considerată ca fiind facultativă, şi nu obligatorie, se subminează, practic, economia agroindustrială rurală şi, prin aceasta, este afectată însăşi temelia dezvoltării durabile a satului românesc.
Consideraţiile prezentate, care pot fi susţinute prin numeroase concretizări efective şi date statistice, dorim să reprezinte un semnal de alarmă tras înainte de a fi prea târziu.
În speranţa că acest semnal va fi receptat cum se cuvine, stimulând reacţiile de răspuns în timp util, îi asigur de întreaga mea consideraţie pe domnul Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, domnul Ionuţ Popescu, ministrul finanţelor publice, domnul Ene Dinga, ministrul integrării europene, domnul Răzvan Ţiru, preşedintele Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare.
Vă mulţumesc pentru înţelegere.
(aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Stimate coleg, aş vrea, pe viitor, să reţineţi că nu puteţi veni cu replică la o declaraţie politică.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Mulţumesc.
Invit la microfon pe domnul senator Rădulescu Cristache, din partea Grupului Alianţa D.A. – P.N.L. – P.D.
Domnul Dan Mircea Popescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Pentru că principalul act normativ, ce a marcat această perioadă de guvernare a noii puteri, îl reprezintă introducerea cotei unice de impozitare, vă rog să-mi permiteţi, stimaţi colegi, să stărui asupra unora dintre consecinţele sociale previzibile ale acestuia, în încercarea de a atenţiona şi de a contribui la posibile soluţii. Suntem, fără îndoială, în faţa unui fenomen nou pe care încercăm să-l descifrăm şi să-l evaluăm pentru a-l putea explica, în complexitatea lui, celor pe care-i reprezentăm în Parlamentul ţării şi a căror viaţă de zi cu zi este şi va fi serios afectată de această măsură. Începe să ne fie tot mai clar de acum că sistemul cotei unice va contribui din plin la polarizarea societăţii româneşti, respectiv, la accentuarea sărăciei, pe de o parte, iar pe de altă parte, la creşterea avuţiei celor bogaţi. Aş vrea să vă prezint situaţia din acest punct de vedere pe cinci grupuri sociale. M-aş referi, în primul rând, la situaţia celor care realizează venituri brute lunare între 100 şi 500 de milioane lei. Aceştia sunt recompensaţi, în urma introducerii cotei unice de impozitare, cu sporuri lunare de venituri între 17 şi 96 de milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri cuprinse între 17,2 şi 19,4 din venitul brut. Pentru cei care realizează venituri lunare brute între 25 şi 60 milioane de lei, aceştia sunt recompensaţi cu sporuri lunare cuprinse între 2,4 milioane lei şi 9,3 milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri între 9,7% şi 15,4% din venitul brut. Persoanele care realizează venituri lunare între 15 şi 20 milioane lei sunt recompensate cu sporuri de venituri lunare între 795.000 lei şi 1,5 milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri cuprinse între 5,3 şi 7,6% din venitul brut. Salariaţilor care realizează venituri lunare între 8 şi 10 milioane lei, le revin sporuri de venituri cuprinse între 215.000 şi 340.000 lei, respectiv, 2,7% până la 3,4 % din venitul brut. În sfârşit, cea de a cincea categorie de salariaţi o reprezintă, în exemplul meu, persoanele care realizează venituri lunare între 4 şi 7 milioane de lei şi al căror spor lunar va fi de numai 52.000 lei, respectiv, 157.000 lei, ceea în procente reprezintă între 1,3 şi 2,2 % din venitul brut. După datele de la sfârşitul anului 2004, când salariul mediu brut pe economie era de aproximativ 8,2 milioane lei, constatăm că cei care realizează venituri brute lunare de până la 10 milioane lei, reprezintă aproximativ 3,3 milioane de persoane din totalul de 4,6 milioane de salariaţi din România. Cu alte cuvinte, deci, pentru marea majoritate a salariaţilor câştigurile în urma aşa-zisei revoluţii fiscale sunt cuprinse între 52.000 lei şi maximum 340.000 lei, respectiv, în procente între 1,3 şi 3,4% din venitul brut, în timp ce, la polul opus, pentru o minoritate de oameni câştigurile sunt cuprinse între 2,4 milioane de lei şi 96 de milioane, respectiv, între 9,7 şi 19,4% din venitul brut. Iată, devoalat, stimaţi colegi, conţinutul acestei aşa-zise revoluţii fiscale prin intermediul căreia noua putere încearcă să lupte, aşa cum afirma în programul de guvernare, dar şi în campania electorală , împotriva sărăciei din ţară. Cred că alte comentarii sunt de prisos. Aş adăuga, însă, că după nivelul salariilor brute la polul sărăciei se situează majoritatea salariaţilor din următoarele ramuri şi sectoare de activitate: sănătate, învăţământ, construcţii, comerţ, hoteluri-restaurante, agricultură, industrie uşoară, prelucrarea lemnului, industria cauciucului, echipamente electrice, metalurgie, maşini şi echipamente, transporturi. La polul opus beneficiază de avantajele introducerii cotei unice de impozitare grupurile sociale cu venituri din activităţi independente, dar şi cei care ocupă funcţii de conducere şi de administrare în toate ramurile şi sectoarele de activitate, respectiv: Banca Naţională, bănci comerciale, societăţi de asigurări, alte instituţii de stat, marile companii şi unităţi economice din industria petrolului, gazelor, chimie, energie şi comerţ, Preşedinţie, Guvern, Parlament, ministere, agenţii guvernamentale, consilii judeţene şi primăriile mari din România. În aceste condiţii, decizia de a majora cu până la 25% salariile înalţilor demnitari ai ţării, nu ne mai apare drept curioasă şi sfidătoare, ea înscriindu-se, iată, în filozofia noii guvernări, fiind o măsuri emblematică pentru maniera în care puterea actuală încearcă să diminueze rata sărăciei din România. Primul efect vizibil al introducerii cotei unice de impozitare este, după cum bine se cunoaşte, micşorarea rapidă a încasărilor bugetare. Aşadar, bugetul general consolidat va avea, începând din acest moment, resurse financiare cu mult mai mici, ce pot crea fie o accentuată creştere a deficitului public bugetar, fie o scădere dramatică a cheltuielilor sociale, respectiv, a salariilor, a investiţiilor, în general a programelor sociale din România, afectând astfel nivelul de trai şi aşa redus al românilor. Soluţia pentru care s-a optat pentru a contracara acest efect a fost creşterea impozitelor indirecte şi s-a făcut referire la o mărire a impozitului pe dividendele persoanelor fizice, de la 5 la 10%, la o dublare a impozitelor pentru microîntreprinderi de la 1,5% la 3%, la renunţarea la reducerea cuprinsă în bugetul pe 2005, cu 2% , a contribuţiilor sociale obligatorii şi, în sfârşit, la o majorare a accizelor şi, eventual, a taxei pe valoarea adăugată. Riscul major al unor asemenea măsuri îl constituie însă, efectul inflaţionist ce apare asupra economiei româneşti, căci plusul eventual de resurse la îndemâna consumatorului se transformă într-o presiune asupra consumului, respectiv, asupra importurilor, ceea ce conduce la deteriorarea balanţei comerciale şi, implicit, la o creştere a inflaţiei, exact într-un moment în care, după 15 ani, reuşiserăm să reducem rata inflaţiei la 9,3% la finele anului 2004.
În plus, şi asupra acestui lucru aş vrea să atrag atenţia, tendinţa de mărire a ponderii impozitelor indirecte, în totalul resurselor bugetare din România înseamnă, de fapt, transferul poverii fiscale asupra marii mase de consumatori, asupra celor cu venituri modeste, asupra exact acelora cărora li s-au dat asigurări, citez: „că nu vor pierde în urma acestei revoluţii fiscale”. Redistribuirea sarcinilor fiscale ar fi trebuit, în opinia noastră, mult mai bine gândită, mai bine evaluată şi, fireşte, mult mai bine explicată. Lipseşte transparenţa necesară în ceea ce priveşte calculele de fundamentare şi de echilibrare. Iniţial s-a spus că s-ar produce o pierdere de resurse bugetare de circa de 32.000 de miliarde de lei, fără o descifrare analitică pe categorii de impozite, pentru ca acum să aflăm că pierderea reală este de aproximativ de trei ori mai mare, respectiv, 98.000 de miliarde lei. Toate aceste lucruri confirmă faptul că ne aflăm în faţa unei improvizaţii că nu a existat şi nu există încă o fundamentare economică, financiară şi socială a consecinţelor unei asemenea măsuri ceea ce este, fără îndoială, un lucru de o gravitate extremă şi, aşa cum afirma şi colegul meu, Ştefan Viorel, la discuţia făcută aici cu privire la introducerea cotei unice, le oferim expertiza, atâta cât există, pentru a ajuta la ieşirea din impas, căci interesul este până la urmă comun. Supunem atenţiei, în acelaşi timp, suprapunerea peste această situaţie creată a efectelor valului de scumpiri anunţate, şi mă refer la preţul energiei electrice, la preţul gazelor naturale, a energiei termice, a preţului abonamentelor telefonice, a noii taxe de drum, multe dintre ele cu impact direct şi asupra preţului produselor alimentare de bază. Adăugăm la aceasta necesarele restricţii la cheltuielile bugetare, limitarea creşterii salariilor, reducerea într-o pondere mult mai mare a numărului salariaţilor din căile ferate, minerit, distribuţie de energie electrică şi gaze, precum şi, inevitabil, o reducere substanţială a numărului de programe sociale, a conţinutului acestora şi a duratei lor. În acest sens, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la posibilitatea susţinerii financiare a măsurii de recalculare a pensiilor pentru toţi cei 4,3 milioane de pensionari îndrituiţi la aceasta, la nivelul anului 2005, aşa cum s-a promis şi se tot susţine în continuare de către oficialii guvernamentali, când realitatea este , iată, cu totul alta. În plus, aşa cum am încercat să atragem atenţia, măsurile fiscale propuse dau o lovitură puternică sistemului de finanţare şi a bugetelor comunităţilor locale, implicit reformei şi necesarei modernizări a administraţiei publice locale. Ceea ce ne uimeşte, şi v-o spun cu toată sinceritatea, este faptul că nici un oficial nu vorbeşte despre aceste lucruri , deşi ele au fost semnalate, iar pericolul este real şi nu unul imaginar. În aceste condiţii, a vorbi despre, citez: „reconstrucţia calităţii vieţii în România”, aşa cum puterea ne propune în programul său de guvernare, este cel puţin iluzorie. Există, stimaţi colegi, o tot mai accentuată lipsă de credibilitate. Pluteşte un aer de improvizaţie peste toate aceste măsuri greu de contracarat doar cu tinereţea şi inocenţa factorilor de răspundere din domeniu. A face experienţe pe un popor întreg, pentru ca la final să spui, eventual, „îmi pare rău, am încercat, n-am reuşit”, nu este lucrul pe care o ţară întreagă îl aşteaptă, într-un moment în care se pregăteşte cu mari speranţe de mai bine de aderare la Uniunea Europeană. Responsabilitatea, stimaţi colegi de la putere, este uriaşă şi încercăm să vă conştientizăm de acest lucru până nu este prea târziu.
În finalul intervenţiei mele, permiteţi-mi să vă spun câteva cuvinte despre un viitor subiect fierbinte al realităţii româneşti, şi anume: modificările la Codul muncii.
La sfârşitul lui decembrie 2004, atrăgeam atenţia opiniei publice asupra intenţiilor declarate mai mult sau mai puţin voalat din programul de guvernare cu privire la “liberalizarea completă a pieţei muncii şi la reglementarea relaţiei de muncă astfel încât să fie respectat caracterul de piaţă al economiei româneşti”. Unul din lucrurile care vor dispărea, spuneam atunci, va fi contractul colectiv de muncă şi iată că, în interval de o lună de zile, ministerul de resort ne propune tocmai acest lucru, şi anume reducerea semnificativă a importanţei contractelor colective de muncă la nivel de ramură şi la nivel naţional, pe de o parte, iar pe de altă parte se propune dispariţia obligativităţii de a încheia contracte colective de muncă la nivelul unităţii economice.
Ce presupun aceste lucruri cred că este lesne de înţeles: pierderea unor drepturi ale salariaţilor câştigate de-a lungul acestor ani şi, în plus, reducerea dramatică a sferei de activitate şi a influenţei centralelor sindicale şi a liderilor sindicali în societatea românească, în general, şi, în particular, în domeniul relaţiilor de muncă. De altfel, propunerea ca liderii sindicali să poată fi concediaţi pentru necorespundere profesională, chiar şi pe timpul exercitării mandatului de lider sindical, este de natură să provoace mari dispute şi abuzuri în practica şi realitatea românească. Subiectul merită însă o declaraţie politică aparte şi o dezbatere aparte. L-am amintit aici, în treacăt, fiindcă este relevant în contextul a ceea ce se întâmplă în societatea românească, al mutaţiilor profunde la care asistăm pe fondul lipsei de reacţie cvasiunanime.
Se neagă în continuare de către putere importanţa politicilor sociale în România. Se răspunde inadecvat realităţilor şi cerinţelor societăţii româneşti, dar şi prevederilor constituţionale, stimaţi colegi, care afirmă încă din art.1 faptul că România este stat social de drept şi, în egală măsură, continuă să se nege însăşi modelul social european, ceea ce reprezintă un criteriu de convergenţă în vederea aderării la Uniunea Europeană. Sunt numai câteva aspecte asupra cărora grupul nostru parlamentar a ţinut să atragă atenţia, repet, în încercarea de a conştientiza asupra a ceea ce cu toţii avem de făcut în România.
Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Numai o secundă. Dacă sunt înscrieri la declaraţii politice din partea Alianţei sau din partea PUR, vă rog să mi se comunice.
Da, aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Cristache Rădulescu:
Vă mulţumesc pentru îngăduinţă.
Deci, aspectele care trebuie reţinute sunt următoarele: aceste unităţi trebuie să respecte igiena alimentară după normele sanitar-veterinare în vigoare; aceste unităţi trebuie să-şi plătească datoriile faţă de stat şi pentru cei care nu-şi plătesc avem organe abilitate, care să urmărească acest lucru.
Revenind la declaraţia politică făcută de domnul senator, vreau să vă mai aduc la cunoştinţă că, acum două săptămâni, fostul preşedinte al Autorităţii Sanitar Veterinare pentru Siguranţa Alimentelor a dat o decizie prin care se închid 302 unităţi alimentare, în 32 de ore. Acest lucru, vă imaginaţi, ar fi afectat grav piaţa alimentară românească şi ar fi încălcat o înţelegere făcută cu Uniunea Europeană, luându-le dreptul acestor unităţi să funcţioneze în condiţiile şi normele de igienă legale şi fiscale, până în 31 decembrie 2006.
Mai fac precizarea că unităţile procesatoare de carne şi lapte, în această perioadă, adică ianuarie-februarie, au o cădere de vânzări masivă, şi marii rechini din România, care se pot număra pe degete, procesatori, în special de carne...
Domnul Dan Mircea Popescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Nu, n-am sunat eu...
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):
(din sală)Sunt mai mulţi...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Vă mulţumesc. Invit la microfon pe doamna Moisuc Viorica Georgeta, din partea Grupului P.R.M.
Intervenţia 2
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:
- Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare;
- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Rromi;
- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului;
- Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Spania privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto ale cetăţenilor români şi spanioli, în scopul preschimbării, semnat la Bucureşti, la 1 septembrie 2004.
Domnul Valentin Dinescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor colegi,
Declaraţia mea politică se numeşte „Lapidarea cu pietrele moralei noastre”.
Poate că nicăieri în lume, la nici un alt popor nu se adevereşte atât de consecvent zicala că nimeni nu-i profet în ţara lui, ca la minunatul meu popor, mioritic, blând şi răbdător.
De-a lungul şirului de statui ale valorilor româneşti ridicate în alte ţări şi respectate în alte limbi, probabil, se vor mai adăuga două: Octavian Belu şi Mariana Bitang.
Haideţi să vedem care sunt cele câteva motive pentru care trebuie să-i lapidăm.
În cei peste 20 de ani au cucerit atâtea medalii încât, cel puţin o dată la doi ani, ne-au făcut pe noi, românii, să resimţim miracolul planetar şi să privim în jos către ruşi, americani, chinezi, precum Gulliver către poporul liliputan. Gimnastica Europei, oricum nu mai conta de mult. Vreau să spun că nu mai eram în Europa, eram chiar inima ei.
Cei doi antrenori s-au încăpăţânat să rămână români, câştigând într-un an, cu tot, cu „ciubuc”, cât le-ar fi dat în altă parte, într-o lună sau cine ştie poate chiar într-o zi.
Şi-au dus existenţa, munca, bucuriile şi necazuriile cu o discreţie şi un bun simţ de care numai oamenii aleşi sunt capabili.
În bogata galerie de vedete ale presei noastre cu buricul dezgolit, nu i-am regăsit nici măcar atunci, când performanţele lor, oriunde în altă parte, ar fi dublat producţia de hârtie pentru ziare.
Şi iată că a mai apărut un motiv pentru care trebuie înfieraţi cu mânie proletară, orwelliană, chiar. Se şi iubesc. Poate că înainte să ridicăm piatra, citeşte condeiul, ar trebui să ne amintim de pilda lui Isus „Să scrie numai cei fără de păcat”.
( aplauze )
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Dau cuvântul domnul senator Dinescu Valentin din partea Grupului România Mare.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Aveţi patru minute, domnule senator...
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală): cere să ia cuvântul pentru un minut...
(din sală)cere să ia cuvântul pentru un minut...
Intervenţia 3
Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut de ajustare programatică – PAL 1) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 27 septembrie 2004.
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Stimaţi colegi,
Am încheiat declaraţiile politice.
Trecem la următorul punct.
Vă anunţ că, în conformitate cu prevederile Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională, următoarele legi:
Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare ;
Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Romi;
Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului ;
Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Spania privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto ale cetăţenilor români şi spanioli, în scopul preschimbării, semnat la Bucureşti, la 1 septembrie 2004 .
*
Domnul Nicolae Văcăroiu :
S-a înţeles, domnule senator.
Mai au timp până la sfârşitul anului 2006.
(Din sală): Nu mai au!
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Vă rog, dacă mai sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?
Domnul Neculai Apostol, vă rog.
PSD-ul mai are 7 minute.
Domnul Neculai Apostol :
Domnule preşedinte,
Domnilor colegi,
Vreau să fac precizarea că în condiţiile în care noi nu privim foarte serios această problemă, o să ne trezim la finele anului 2006 când experţii Uniunii Europene or să vină, or să verifice şi or să ia măsurile care se cuvin, să rămânem cu un segment de piaţă neacoperit şi atunci ne vor invada produsele străine.
Deci, noi asta trebuie să facem, să ne pregătim încă din acest moment şi aceste unităţi au fost avertizate din 2003, 2004 şi cred că este timpul ca unităţile care sunt în stare să funcţioneze, să funcţioneze, cele care nu au capacitatea să dea voie altora care au capacitatea să se dezvolte, să respecte normele sanitar-veterinare, normele de mediu şi absolut tot ce cere legislaţia românească şi a Uniunii Europene .
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Rugămintea mea este, pentru un minut, două pentru că, repet, este o problemă profesională care trebuie discutată în comisie, aprofundată, dacă este cazul, şi să veniţi cu o formulă.
Domnul Neculai Apostol :
Nu, nu, fără nume, vreau să mă explic!
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală) :
(din sală)Nu am dat nici un nume!
Pe dumneavoastră vă ignor acum pentru că nu mai am nimic de spus .
Domnul Corneliu Vadim Tudor:
Domnule preşedinte,
Onoraţi colegi,
Nu eram pregătit să vorbesc, însă un coleg de la PSD şi un alt coleg de la Alianţa PNL-PD s-au referit la problema închiderii a 302 unităţi de procesare a laptelui şi a cărnii, iar celălalt zicea de 402.
Vreau să spun, din capul locului, că PRM vrea să facă o opoziţie constructivă şi raţională actualei puteri.
În această chestiune, ministrul Gheorghe Flutur a avut dreptate, din capul locului. Şi vă spun şi de ce.
Domnul Liviu Harbuz s-a dus la Bruxelles tocmai pentru a se remarca în faţa noii puteri.
Ca scriitor cred că mă pricep îndeajuns la comportamentul unora şi altora care sunt în căutare de stăpâni. “E plină lumea de proşti!”, spunea Cicero şi în zona asta a prostiei şi a lichelismului aş pune tendinţele unora de a da cu pietre în casa unde s-au simţit bine, în casa unde au petrecut şi unde au beneficiat de onoruri.
Motivaţia acestui Liviu Harbuz că Adrian Năstase l-a împiedicat pe el să închidă cele 402 unităţi în speranţa că noul premier Călin Popescu Tăriceanu o să-l ia în braţe şi-l va păstra în funcţie este jenantă şi ne determină să ne aplecăm mai mult asupra moralităţii în politică.
Oare cum este posibil, cineva să facă un asemenea abuz, i-aş spune, un joc de cuvinte. Avem o comisie a abuzurilor, i-aş zice comisia harbuzurilor.
Cum poate domnul Harbuz să se ducă la Bruxelles şi să stupefieze o ţară întreagă? Eu când am văzut în presă că el vine de acolo cu acest strigăt: Evrika! A descoperit el de ce sunt unii copii distrofici, de ce nu merg treburile bine în alimentaţia românească! Patru ani a dormit în cizme. Deodată se duce acolo şi descoperă că nu se respectă toate normele sanitar-veterinare.
Eu vă spun, ca om care a umblat prin zeci de ţări, că nicăieri nu se respectă totul la zecimală, nu se respectă! Suntem noi mai catolici decât Papa! Fireşte că este dezirabil să se respecte, sigur că da, însă a închide brusc 402 unităţi şi anunţul acesta făcut tocmai din inima Europei Comunitare, aşa ceva a produs o vie emoţie, în primul rând în rândul oamenilor. Cum adică? Şi aşa suntem prost hrăniţi, şi aşa sunt puţine unităţi de genul acesta, le închidem şi pe-acelea pe care le mai avem şi anunţăm că mai închidem după aceea încă o mie.
Mie mi-e teamă că domnul Harbuz a vrut să fie mai catolic decât Papa, şi-a trădat micimea sufletească, nu era potrivit pentru asemenea funcţie şi până la urmă a alergat după doi iepuri şi nu a prins nici unul.
Dacă e reconfortant pentru ministrul Gheorghe Flutur şi colegul nostru, de altfel, acest punct de vedere al nostru, vă rog să-i transmiteţi că aici, de data asta, a avut dreptate şi noi îl vom sprijini.
Vă mulţumesc . ( Aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Trecem la... (În sală se aude un telefon sunând.)
Este un telefon cu un sunet foarte plăcut, dar vă rog să-l închideţi. Vă rog foarte mult.
Şedinţa se încheie la ora 18.30.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/data-sedinei-2005-02-07-titlul-sedinei.html#Domnul_Valentin_Dinescu
|
Data şedinţei: 2005-02-07 Titlul şedinţei
|
Data şedinţei: 2005-02-07
Titlul şedinţei:
Intervenţia 1
Declaraţii politice prezentate de către domnii senatori :
- Doru Mircea Popescu (PSD) - consecinţele sociale previzibile introducerii cotei unice de impozitare; - modificările Codului muncii.
- Viorica Georgeta Moisuc (PRM) - 24 ianuarie/6 februarie 1918: prima Declaraţie de unire politică a Românilor şi Declaraţia prin care Republica Autonomă Basarabia se proclama independentă.
- Neculai Apostol (PSD) - normele sanitar-veterinare în perspectiva integrării în U.E.
- Gheorghe Funar (PRM) -“relaxarea fiscală” a Guvernului Tăriceanu.
- Cristache Rădulescu (PNL-PD) - replică la declaraţia domnului senator Neculai Apostol.
- Szabo Karoly-Ferenc (UDMR) – revizuirea Legii privind siguranţa naţională a României, nr. 51/1991.
- Valentin Dinescu (PRM) - “lapidarea” antrenorilor lotului olimpic de gimnastică, Octavian Belu şi Mariana Bitang.
- Corneliu Vadim Tudor (PRM) - abuzurile domnului Liviu Harbuz.
Domnul Gheorghe Funar:
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Voi face o declaraţie politică despre aşa-zisa relaxare fiscală a Guvernului Tăriceanu.
Conform Programului de guvernare 2005 – 2006, viziunea Cabinetului Tăriceanu în domeniul politicii fiscale este centrată pe asigurarea unui rol stimulativ al impozitelor şi taxelor, în scopul creşterii şi dezvoltării economice, al consolidării fiscale şi al întăririi clasei de mijloc.
“Politica fiscală a Guvernului va funcţiona mai degrabă în serviciul producătorilor de impozite decât în serviciul culegătorilor de impozite şi se va baza pe un parteneriat real între stat şi contribuabili.
Cheia de boltă a politicii fiscale a Guvernului Tăriceanu este relaxarea fiscală, ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a iniţiativei private şi de încurajare a oficializării economiei ascunse.
Guvernul va opera relaxarea fiscală, fiind conştient că o asemenea fiscalitate ridicată comportă o serie de ameninţări la adresa economiei reale.”
Am prezentat doar câteva obiective din Programul de guvernare, Capitolul 12 – Politica fiscal-bugetară a Cabinetului Tăriceanu.
Este necesar ca, de la teorie, să trecem la practică. După ce alegătorilor români li s-a urat, în campania electorală, “Să trăiţi bine!”, ei au ajuns să constate că Guvernul Tăriceanu îi înştiinţează, periodic, despre creşterea accizelor, a preţurilor şi a tarifelor la energia electrică, la gaz metan, la energie termică şi telefoane, precum şi despre noul bir numit rovinietă.
La acestea urmează să se adauge majorarea substanţială a impozitului pe veniturile din capital, respectiv, veniturile obţinute din tranzacţii imobiliare, terenuri, case şi alte active şi din tranzacţii cu bunuri mobiliare – obligaţiuni, părţi sociale şi alte hârtii de valoare. Se preconizează majorarea impozitului de la 1% la 10%, iar de la 1 ianuarie 2006, la 16%.
Se intenţionează creşterea impozitelor pe dobânzi şi pe câştigurile de capital la 16%, ceea ce ar duce la un plus la bugetul de stat, în acest an, de circa 6.150 miliarde lei.
Exemplele prezentate contrazic obiectivele înscrise în Programul de guvernare al Cabinetului Tăriceanu şi duc la creşterea fiscalităţii, şi nicidecum la o relaxare fiscală.
Mulţumesc.
(aplauze)
Domnul Cristache Rădulescu:
Stimate domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Vreau să fac câteva precizări în legătură cu prezentarea pe care a făcut-o domnul senator al Grupului Partidului Social Democrat, al cărui nume, sincer, nu l-am reţinut, în ceea ce priveşte situaţia unităţilor alimentare care trebuie închise în această perioadă.
Vreau să vă aduc la cunoştinţă, pentru că domnul senator nu a avut plăcerea s-o facă, doar a făcut precizări negative la adresa unităţilor care trebuie închise, uitând să facă precizarea că ceea ce s-a negociat cu Uniunea Europeană a fost faptul că aceste unităţi vor fi închise la 31 decembrie 2006. A mai uitat să facă precizarea că acum două săptămâni, când domnul preşedinte al Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare pentru siguranţa alimentelor… Mă scuzaţi pentru emoţie, este prima dată când vorbesc în plenul Senatului şi nu am avut nici posibilitatea să aflu că domnul senator va face precizări incorecte sau necorespunzătoare cu realitatea, ca să pot să-i dau replica.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Invit la cuvânt pe domnul senator Funar Gheorghe, din partea Grupului România Mare.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Vă mulţumesc. Invit la microfon, din partea Grupului P.S.D. pe domnul senator Apostol Neculai. Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Cristache Rădulescu:
Am înţeles. Fac doar câteva precizări…
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Mulţumesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Szabo Karoly, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.
Domnul Szabo Karoly Ferenc:
Înseamnă că din tribună este arbitrul deranjat, cum se obişnuieşte la fotbal, uneori, şi opreşte jocul, mă rog, sper că nu veţi face acest lucru...
Deci, vreau să vă spun că acest mic document se află înregistrat, după toate regulile jocului, şi că nu l-am retras, ceea ce se presupune, dar nu a apucat să intre pe ordinea de zi niciodată pentru că, deşi onoraţii colegi din comisia din care am făcut parte, în repetate legislaturi, s-au declarat în principiu de acord cu prevederile din acea iniţiativă legislativă, ea nu a ajuns pe motivul că mereu, mereu a venit un mesaj, nu era codificat, dar nu era nici oficial, cum că, citez : „Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pregăteşte revizuirea şi modernizarea Legii nr.51 - la care m-am referit - şi că acolo va fi inclus în mod necesar”... Eu m-am declarat de acord cu acest lucru, numai că acea modificare nu vine. Nu vine pentru că acolo, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, din păcate, domină un spirit care este caracteristic perioadei de acum un deceniu şi jumătate.
La ce se referă proiectul meu legislativ în partea lui mai sensibilă şi, cum spun, agreată de către colegi? El are o prevedere extrem de simplă şi nici măcar nu este originală. Ea spune că „interceptările comunicaţiilor asupra unor persoane efectuate, bineînţeles, legal, în baza mandatului, şi aşa mai departe, se păstrează de către cel care le-a efectuat, iar după expirarea perioadei la care se referă mandatul şi după constatarea irelevanţei faptelor documentate în interceptările respective, pentru securitatea naţională, se înmânează persoanei respective, care a constituit obiectul acestei activităţi de culegere de informaţii”.
Vă rog să vă gândiţi ce consecinţe absolut pozitive ar avea pentru toată lumea, pentru fiecare cetăţean, dar mai ales pentru societate.
Eu voi reveni cu această mică iniţiativă legislativă şi nu voi aştepta ca, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării să facă vreo modificare la lege, dar vă invit să iniţiem dezbatere publică, nu în presă, nu în talk-show-uri, ci la tribuna Parlamentului despre chestiunile fundamentale de securitate naţionale faţă de care avem responsabilităţi de care nu ne-am achitat.
Vă mulţumesc.
Domnul Szabo Karoly Ferenc:
Domnule preşedinte,
Onorat Senat,
Această tribună este un loc unde se fac, printre altele, declaraţii politice. Îndrăznesc, fără nici o legătură cu ceea ce a pronunţat aici vreun coleg al meu, un coleg al nostru, în legătură cu pronunţia, cu discursul altui coleg, să vă sugerez onoraţi colegi, mai ales celor care sunteţi pentru prima oară membri ai Senatului, că puteţi să faceţi declaraţii politice referitoare la fiecare literă a precedentei declaraţii, numai să nu vă referiţi la ea.
Domnule preşedinte, am venit să vă spun că, în ultima vreme, mai ales în mass-media, dar nu şi la microfoanele Parlamentului, au avut loc foarte multe discuţii, dispute, controverese, mă feresc să folosesc termene care sunt, mai ales, de uzul presei şi al consumatorilor de presă, în legătură cu chestiuni extrem de importante care ţin de activitatea unor instituţii fundamentale, acelea care, îndeobşte, sunt adunate în noţiunea aceasta generică de „cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”.
Pe marginea unui aşa zis scandal de presă, care a apărut la un anumit moment, nimic nu este întâmplător, şi care a fost urmat în mod necesar de mişcări în corpul unor înalţi funcţionari publici, noi uităm esenţialul, şi anume că Parlamentul este autoritatea legiuitoare, unica de fapt, aş vrea să revin la Constituţie, dar, în orice caz, am mai spus-o şi cu alte ocazii, nu-şi îndeplineşte un atribut fundamental în această speţă. Iată numai Legea privind siguranţa naţională a României, nr.51/1991 nu a fost armonizată nici măcar cu Constituţia din 1991, deşi art.150, la conflictul de legi, pe fosta numerotare din Constituţie, ar fi impus acest lucru. Acolo sunt enumerate, în acea lege, care trebuie în mod necesar revizuită, dar foarte repede pentru că nici în Uniunea Europeană, dar nici în NATO nu avem loc cu ea, chit că am fost cooptaţi, am fost acceptaţi acolo, sunt nişte prevederi care se referă în mod expres la ameninţări. Ameninţări pentru contracararea cărora este nevoie de culegere de informaţii, şi care culegere de informaţii se desfăşoară în baza altor legi, pe care tot Parlamentul României le-a adoptat, şi este o remarcabilă continuitate în legislaţia din acest domeniu. Nicăieri, nici într-un alt domeniu nu este atât de betonată starea literelor şi a articolelor din lege şi activitatea serviciilor cu atribuţii, aşa cum am spus în acest domeniu, aşa cum au fost ele adoptate pe parcursul anilor, oglindind în mod special şi în mod vădit interesele organizaţionale ale acestor instituţii. Nu mă feresc să spun acest lucru. Nu este prima oară.
În ce mă priveşte, am onoarea să vă anunţ că, în iunie 2000, am depus o iniţiativă legislativă, în nume personal, care se referea la modificarea unui articol din Legea nr.14 din 1992, care se referă la organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii şi care, printre altele... ( sună un telefon mobil în sală )... imediat termin, domnule preşedinte...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Dacă vă pomenea numele, veneaţi cu un drept la replică. Pentru că este pentru prima oară, aveţi cuvântul.
Doamna Viorica Georgeta Moisuc:
Domnule preşedinte,
Domnilor academicieni,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Printr-o coincidenţă fericită astăzi, aş vrea să vă invit să vă întoarceţi puţin în timp, anume în anul 1918, când, la această dată, la 6 februarie 1918, s-au produs două evenimente de importanţă naţională şi internaţională, asupra cărora astăzi ar trebui să reflectăm mai mult. Fără îndoială, adresându-mă unor intelectuali, nu fac decât să vă reamintesc aceste lucruri pentru că, aşa cum spunea Nicolae Iorga, “orice om politic trebuie să ştie istoria patriei sale şi istoria universală”, mai ales aceea care se ocupă de politică externă.
La 24 ianuarie/6 februarie 1918 din iniţiativa Comitetului Naţional al Românilor asupriţi din Austro-Ungaria, constituit la Odessa, al cărui lideri au fost: Octavian Goga, Ion Nistor, Alexandru Lapedatu, Onisifor Ghibu, Victor Deleu, Sever Bocu şi mulţi alţii, s-a elaborat, la această dată, prima Declaraţie de unire politică a românilor care a fost publicată în ziarul “România Nouă” care apărea la Chişinău. Aş vrea să vă reamintesc că acest ziar “România Nouă” urma ziarului “Ardealul”, editat la Chişinău cu ajutorul Guvernului de la Iaşi, condus de Ion I.C. Brătianu cu bani româneşti şi cu tipografie românească, prima tipografie cu litere latine care a fost dusă la Chişinău şi pusă în slujba idealului naţional.
În ziarul “România Nouă” a apărut, aşadar, declaraţia de unire politică a tuturor românilor. Iată câteva idei pe care le citesc din acest document:
“Ţara de mâine a românilor trebuie să cuprindă întreg pământul locuit de ei, pentru că nimeni nu ne poate tăgădui dreptul asupra pământurilor în care noi suntem cei mai vechi şi cei mai mulţi locuitori.”
Documentul respingea orice formulă de menţinere a românilor în cadrul vechii monarhii, ideea de bază era că românii ardeleni, basarabeni, bucovineni se considerau cetăţeni ai unei singure patrii: “România tuturor românilor”. Citez:
“Începând cu ziua de azi în care toţi românii trebuie să serbeze amintirea celei dintâi uniri săvârşite la 1859, noi, cei mai jos iscăliţi, nu ne mai socotim ca până acum ardeleni, basarabeni, bucovineni, ci ne socotim cetăţeni ai României Nouă, a tuturor românilor cu acelaşi îndatoriri faţă de fiecare aparte a ei şi cu aceleaşi drepturi. De astăzi înainte noi vom fi totodată ostaşi ai acestei Românii, pentru făurirea căreia voim să luptăm cu orice armă va trebui.”
În încheiere declaraţia spunea: “Mântuirea noastră este numai într-o Românie Nouă, a tuturor românilor. Pentru înfăptuirea ei vom lucra, pentru înfăptuirea ei vom trăi, pentru înfăptuirea ei vom muri, dacă va fi nevoie.” Iscălesc: Onisifor Ghibu, dr. Ioan Matei, Axente Bocu, Iosif Şchiopul, Nicolae Codre, Andrei Oţetea, George Tofan, dr. Ovidiu Ţopa, Vasile Harea, George Murgoci, George Munteanu-Râmnic şi Anastasie Popovici.
Un al doilea eveniment de importanţă naţională şi internaţională, care se produce în această zi, la 24 ianuarie/6 februarie 1918 este declaraţia prin care Republica Autonomă Basarabia se proclamă independentă. Independenţa acestui stat, care a fost recunoscută nu numai de România, ci şi de multe alte state, inclusiv de statele Antantei, a reprezentat începutul procesului de unificare naţională a românilor.
Fără îndoială, spuneam, nu am venit în faţa dumneavoastră să vă ţin o lecţie de istorie fiindcă sunt convinsă că o ştiţi. Ceea ce doresc însă să remarc este faptul că atunci, România, în ianuarie 1918, era redusă la mai puţin de o treime din vechiul regat. Cu alte cuvinte, fără Transilvania, fără Bucovina, fără Dobrogea, care erau sub ocupaţia Puterilor Centrale. Această Românie mică, supusă unor presiuni fantastice din partea Puterilor Centrale a găsit, în înţelepciunea acelui guvern extraordinar condus de Ion I.C. Brătianu, mijloace morale şi materiale pentru a susţine lupta confraţilor din toate provinciile istorice româneşti, în ideea unificării naţionale.
În al doilea rând, aş vrea să remarc un alt aspect, şi anume faptul că, în aceste zile, aceste documente au o valoare cu totul deosebită pentru noi, pentru că ele stau la baza unui proces pe care îl presupunem început şi pe care îl considerăm continuat, mai ales că, în zilele care au trecut, preşedintele Traian Băsescu a arătat o deschidere pe care eu, personal, o salut, către o relaţie specială cu Republica Moldova. Vreau să amintesc în acest context că, în 1848 această vocaţie a României către Europa s-a manifestat printr-un proiect al lui Nicolae Bălcescu de constituire a Statelor Unite ale Europei, în care vedea el posibilitatea de unificare a românilor din toate provinciile aflate atunci sub ocupaţie străină.
Consider că, acum, intrarea României în Uniunea Europeană prezintă o altă posibilitate la alte condiţii istorice pentru ca acest deziderat al românilor să se împlinească.
Fără îndoială, nu pot să nu închei prin a spune că P.R.M. sprijină orice fel de iniţiativă şi orice fel de iniţiativă şi orice fel de acţiune îndreptate în această direcţie. Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Trecem la primul punct al ordinii de zi: declaraţii politice.
Invit la microfon, din partea Grupului Social Democrat, pe domnul senator Dan Mircea Popescu.
Domnul Cristache Rădulescu:
Sunt mai mulţi, vorba domnului preşedinte, şi-i mulţumesc pentru intervenţie, marii rechini au cochetat cu Autoritatea Naţional Sanitar Veterinară, fostă, şi au găsit soluţia să iasă din impas cu vânzările şi au zis: „Închidem patru sute şi ceva de unităţi, câte spunea domnul senator, şi ne facem loc să intrăm cu vânzările pe piaţă”.
Mai departe, domnul Liviu Harbuz, preşedintele Autorităţii Naţional Sanitar Veterinare, ministru secretar de stat, declara acum două săptămâni, după o întrevedere cu domnul ministru Flutur, care, bineînţeles, a fost dezinformat de către Liviu Harbuz, că a luat această măsură, să închidă 302 unităţi în 32 ore, pentru că fostul premier nu i-a dat voie până în momentul respectiv.
Vă mulţumesc.
Domnul Neculai Apostol:
Domnule preşedinte,
Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor senatori,
Vă voi supune atenţiei dumneavoastră o declaraţie politică referitoare la unele consecinţe previzibile ale ignorării normelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor asupra evoluţiei industriei alimentare şi agriculturii României, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.
Convingerea fermă că un viitor demn pentru ţara noastră nu poate fi asigurat decât prin ocuparea unui loc onorabil în cadrul structurilor economice şi instituţionale ale Uniunii Europene, ca şi preocuparea pentru destinul industriei alimentare şi agriculturii româneşti care trebuie să garanteze securitatea alimentară ca una din componentele esenţiale ale siguranţei naţionale, mă determină să supun atenţiei o problemă aparent simplă, dar a căror consecinţe economice, sociale şi chiar politice în contextul eforturilor generale care se fac pentru integrarea în Uniunea Europeană se pare că au fost evaluate necorespunzător.
Este vorba despre bunăvoinţa exagerată pe care actuala guvernare o manifestă în mod nejustificat faţă de cele 402 unităţi din industria alimentară a căror activitate a fost suspendată de către Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, ca urmare a unor deficienţe constatate în mod repetat în activitatea acestora, deficienţe între care se regăsesc:
- Neîndeplinirea standardelor specifice referitoare la condiţiile minime de igienă prin neasigurarea facilităţilor, dotărilor şi utilităţilor în conformitate cu prevederile legale, deşi aceste firme ar fost informate de obligaţiile care le revin şi avertizate asupra consecinţelor încă din anii 2003 şi 2004.
- Perpetuarea ignorării şi încălcării normelor sanitar-veterinare cu privire la organizarea fluxurilor tehnologice, fapt care concură la realizarea de produse necorespunzătoare calitativ, cu riscuri potenţiale asupra sănătăţii consumatorilor.
- Lipsa programelor de restructurare şi modernizare care să garanteze alinierera operatorilor de profil la standardele prevăzute de legislaţia sanitar-veterinară în vigoare, armonizate cu acquis-ul comunitar şi neasumarea responsabilităţilor privind respectarea acestor norme. Aşadar, este cazul unor deficienţe grave în raport cu măsurile de suspendare a a activităţii îndreptăţite, iar dispunerea acestora nu reprezintă un abuz, ci dimpotrivă manifestarea concretă a responsabilităţilor pe care Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi le-a asumat în exercitarea atribuţiunilor care-i sunt conferite prin lege pentru a asigura protejarea intereselor şi sănătăţii cetăţenilor.
- Măsura de suspendare a activităţii unităţilor de procesare care nu corespund legislaţiei româneşti în vigoare s-a făcut cu acordul asociaţilor patronale şi interprofesionale.
Nu mi-am propus să prezint în detaliu toate motivele care au determinat măsurile dispuse pentru suspendarea activităţii acestor societăţi. Sunt convins că ele sunt cunoscute de cei în drept. Doresc doar să-mi exprim surprinderea faţă de uşurinţa cu care sunt tratate aceste probleme de însuşi domnul ministru Gheorghe Flutur - coordonatorul politicilor agricole pe care, de altfel, îl respect pentru voinţa şi stăruinţa de care dă dovadă în eforturile pe care le face pentru ca agricultura românească să fie compatibilă cu normele, normativele şi Directivele Uniunii Europene - care a afirmat recent: “A venit momentul adevărului, astăzi numai 56 de fabrici îndeplinesc standardele comunitare”, precizând că firmele din domeniu vor trebui să realizeze investiţii importante până la aderarea României la Uniunea Europeană, astfel încât tot mai multe unităţi să fie capabile să respecte standardele europene în 2007.
Aceasta este voinţa domnului ministru. În fapt, constatăm că şi domnia-sa este boicotat prin diferite acţiuni populiste, prin presiunile ce se fac asupra Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare, atât la nivel politic central, cât şi la nivelul autorităţilor locale, pentru a se reveni asupra măsurilor luate împotriva celor care, pentru a-şi satisface interesele de moment, sfidează sistematic legislaţia sanitar veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare, sporindu-şi profitabilitatea afacerii direct proporţional cu creşterea riscului de a afecta sănătatea consumatorilor, fără a mai aduce în discuţie moralitatea comportamentului în afaceri, raportat la cerinţele specifice economiei de piaţă.
Prin atitudinea pe care o manifestă şi acţiunile iniţiate, conducerea A.N.S.V. şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în calitate de coordonator al politicilor agricole, omit faptul că angajamentele asumate de România prin Documentul de poziţie presupun şi luarea unor măsuri ferme, care să garanteze implementarea efectivă a legislaţiei naţionale în domeniu, armonizate cu acquis-ul comunitar, măsuri care, deşi sunt percepute, în parte, ca având caracter antipopular, au fost adoptate fără rezerve de Guvernul P.S.D., în plină campanie electorală, interesul privind viitorul ţării fiind poziţionat mai presus decât interesele imediate de partid.
Putem exemplifica prin suspendarea a 184 de unităţi din categoria celor care nu corespundeau legislaţiei româneşti în domeniu, din august 2004 până în noiembrie 2004.
Mai mult decât atât, a fost instituit un sistem de monitorizare riguroasă a modului în care se derulează fiecare acţiune menită să conducă la îndeplinirea criteriilor de aderare într-un orizont de timp bine definit, precum şi setul de măsuri corective care să asigure realizarea acestui demers.
De ce se revine acum asupra deciziilor luate şi de ce se încearcă redeschiderea nejustificată a unităţilor a căror activitate a fost suspendată conform legislaţiei naţionale?
Dacă în loc să se facă eforturi pentru ca cele 402 unităţi, pentru care s-a dispus sistarea activităţii, să-şi compatibilizeze activitatea de producţie cu normele sanitar-veterinare în vigoare şi să-şi ridice nivelul calitativ al produselor, se va alege soluţia facilă de a trece cu vederea, de a le tolera gravele deficienţe constatate de Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară, atunci, cu siguranţă, se admite conştient riscul de a compromite perspectiva agriculturii şi industriei alimentare româneşti de a se integra firesc şi profitabil în structurile pieţei unice europene.
Mai trebuie menţionat că în situaţia celor 402 unităţi se găsesc încă 800 de unităţi de procesare a laptelui şi cărnii, care nu au nici un fel de program de restructurare şi modernizare.
Faţă de situaţia dată, se pare că Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale adoptă tacit politica neimplicării, lăsând să se rezolve de la sine o problemă vitală pentru agricultura şi industria alimentară, şi anume, problema alinierii acestor unităţi, sub toate aspectele, la normele sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cât şi la standardele europene de calitate.
În baza mandatului onorant cu care am fost investit şi a unei activităţi de peste 30 de ani, consacrate managementului proceselor de producţie în agricultură şi industria alimentară, cu performanţe, zic eu, pentru cei care mă cunosc, foarte bune, am obligaţia şi, în acelaşi timp, suportul moral şi profesional necesare pentru a atrage atenţia asupra consecinţelor determinate de un asemenea mod de gândire şi acţiune, astfel:
1. Prin neaplicarea fermă a măsurilor dispuse de Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi menţinerea artificială şi, în fond, nelegală a acestora pe piaţă, oferta nu va fi salubrizată de produsele necorespunzătoare, iar cetăţenii vor fi expuşi în continuare la riscul de a plăti şi consuma produse care le periclitează starea de sănătate.
2. Tolerarea activităţii unor astfel de agenţi economici, care nu au investit mai nimic pentru asigurarea unor condiţii sanitar-veterinare corespunzătoare şi, prin urmare, realizează produse de calitate îndoielnică, dar la costuri inferioare celor normale, afectează raporturile de piaţă fireşti, împiedică manifestarea efectivă a virtuţilor economiei de piaţă funcţională.
3. Prin preţurile pe care le practică, negrevate de costurile aferente acţiunilor de compatibilizare cu cerinţele normelor sanitar-veterinare, aceşti agenţi economici promovează în proporţie de masă concurenţa neloială în raport cu agenţii economici oneşti şi responsabili în raporturile cu consumatorii.
4. Organele de control fiscal au constatat în mod frecvent că tocmai această categorie de agenţi economici, care nu respectă legislaţia sanitar-veterinară, oferă şi cele mai multe situaţii de neonorare a obligaţiilor legale faţă de bugetul consolidat al statului şi chiar de evaziune fiscală.
În fine, deosebit de grav este faptul că la autenticul moment al adevărului, în a doua jumătate a anului 2006, când experţii Uniunii Europene vor evalua gradul în care au fost îndeplinite criteriile de aderare asumate în cadrul negocierilor aferente acestui capitol, ar putea fi puşi în situaţia de a constata incapacitatea agriculturii şi industriei alimentare româneşti, a unor ramuri sau sectoare ale acesteia, în total sau în parte, de a produce la nivelul standardelor europene, situaţie care va determina amputarea lor, prin scoaterea din circuitul economic a tuturor capacităţilor de producţie în cauză, la un nivel de aproximativ 1000 de unităţi de procesare lapte şi carne.
Aceasta va avea drept consecinţă certă şi imediată crearea unor goluri de producţie şi, implicit, a unor nişe de piaţă, care, în condiţiile liberalizării totale a circulaţiei mărfurilor, vor crea blocaje în economia românească, prin inundarea pieţelor cu produse de import, creşterea gradului de dependenţă a României faţă de economia altor state şi apoi un întreg cortegiu de consecinţe negative în plan social şi implicaţiile pe care o astfel de situaţie le generează pe plan politic.
Aprofundarea analizei făcute de specialiştii în domeniu evidenţiază însă şi alte consecinţe, mult mai preocupante, chiar dramatice, care se înlănţuie logic, asupra milioanelor de ţărani sau fermieri şi perspective de evoluţie a mediului rural, dezvoltarea durabilă a acestuia transformându-se dintr-un obiectiv dezirabil şi posibil, într-un vis neîmplinit.
Astfel, 1. concurenţa neloială pe care o practică agenţii economici din categoria celor pentru care s-a dispus şi se va dispune în continuare suspendarea activităţii afectează viabilitatea agenţilor economici performanţi şi, în extrem, poate determina eliminarea lor de pe piaţă, lăsând consumatorul la cheremul unor producători care nu respectă prevederile legale referitoare la igiena şi sănătatea publică.
2. Reducerea forţată, prin practici anticoncurenţiale şi de concurenţă neloială, a profitabilităţii agenţilor economici care investesc pentru dezvoltarea şi respectarea standardelor de producţie şi calitate, coroborată cu numeroasele cazuri de neplată a obligaţiilor faţă de buget şi evaziune fiscală, promovate de cei care sunt încurajaţi să nu respecte legea, aceştia din urmă constituind, de altfel, un pilon de bază pentru economia subterană, consecinţele fiind diminuarea semnificativă a veniturilor cuvenite bugetelor locale şi al statului.
Diminuarea capacităţilor de producţie în industria alimentară, ca urmare a suspendării activităţii acelor societăţi ce nu întrunesc condiţiile de funcţionare conform legislaţiei în vigoare, în urma verificărilor experţilor Uniunii Europene, în a doua parte a anului 2006, urmat de invadarea pieţelor româneşti cu produse din import, devine un factor de blocaj în zootehnie, pentru creşterea efectivelor şi a producţiilor animaliere, şi generează mari dificultăţi pentru valorificarea profitabilă a producţiei vegetale.
Ca urmare, apar efecte restrictive şi în desfăşurarea altor activităţi situate în amonte sau în aval de producţia agricolă.
Prin starea de letargie care poate cuprinde aceste sectoare, determinată de toleranţa faţă de cei pentru care respectarea legii este considerată ca fiind facultativă, şi nu obligatorie, se subminează, practic, economia agroindustrială rurală şi, prin aceasta, este afectată însăşi temelia dezvoltării durabile a satului românesc.
Consideraţiile prezentate, care pot fi susţinute prin numeroase concretizări efective şi date statistice, dorim să reprezinte un semnal de alarmă tras înainte de a fi prea târziu.
În speranţa că acest semnal va fi receptat cum se cuvine, stimulând reacţiile de răspuns în timp util, îi asigur de întreaga mea consideraţie pe domnul Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, domnul Ionuţ Popescu, ministrul finanţelor publice, domnul Ene Dinga, ministrul integrării europene, domnul Răzvan Ţiru, preşedintele Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare.
Vă mulţumesc pentru înţelegere.
(aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Stimate coleg, aş vrea, pe viitor, să reţineţi că nu puteţi veni cu replică la o declaraţie politică.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Mulţumesc.
Invit la microfon pe domnul senator Rădulescu Cristache, din partea Grupului Alianţa D.A. – P.N.L. – P.D.
Domnul Dan Mircea Popescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Pentru că principalul act normativ, ce a marcat această perioadă de guvernare a noii puteri, îl reprezintă introducerea cotei unice de impozitare, vă rog să-mi permiteţi, stimaţi colegi, să stărui asupra unora dintre consecinţele sociale previzibile ale acestuia, în încercarea de a atenţiona şi de a contribui la posibile soluţii. Suntem, fără îndoială, în faţa unui fenomen nou pe care încercăm să-l descifrăm şi să-l evaluăm pentru a-l putea explica, în complexitatea lui, celor pe care-i reprezentăm în Parlamentul ţării şi a căror viaţă de zi cu zi este şi va fi serios afectată de această măsură. Începe să ne fie tot mai clar de acum că sistemul cotei unice va contribui din plin la polarizarea societăţii româneşti, respectiv, la accentuarea sărăciei, pe de o parte, iar pe de altă parte, la creşterea avuţiei celor bogaţi. Aş vrea să vă prezint situaţia din acest punct de vedere pe cinci grupuri sociale. M-aş referi, în primul rând, la situaţia celor care realizează venituri brute lunare între 100 şi 500 de milioane lei. Aceştia sunt recompensaţi, în urma introducerii cotei unice de impozitare, cu sporuri lunare de venituri între 17 şi 96 de milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri cuprinse între 17,2 şi 19,4 din venitul brut. Pentru cei care realizează venituri lunare brute între 25 şi 60 milioane de lei, aceştia sunt recompensaţi cu sporuri lunare cuprinse între 2,4 milioane lei şi 9,3 milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri între 9,7% şi 15,4% din venitul brut. Persoanele care realizează venituri lunare între 15 şi 20 milioane lei sunt recompensate cu sporuri de venituri lunare între 795.000 lei şi 1,5 milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri cuprinse între 5,3 şi 7,6% din venitul brut. Salariaţilor care realizează venituri lunare între 8 şi 10 milioane lei, le revin sporuri de venituri cuprinse între 215.000 şi 340.000 lei, respectiv, 2,7% până la 3,4 % din venitul brut. În sfârşit, cea de a cincea categorie de salariaţi o reprezintă, în exemplul meu, persoanele care realizează venituri lunare între 4 şi 7 milioane de lei şi al căror spor lunar va fi de numai 52.000 lei, respectiv, 157.000 lei, ceea în procente reprezintă între 1,3 şi 2,2 % din venitul brut. După datele de la sfârşitul anului 2004, când salariul mediu brut pe economie era de aproximativ 8,2 milioane lei, constatăm că cei care realizează venituri brute lunare de până la 10 milioane lei, reprezintă aproximativ 3,3 milioane de persoane din totalul de 4,6 milioane de salariaţi din România. Cu alte cuvinte, deci, pentru marea majoritate a salariaţilor câştigurile în urma aşa-zisei revoluţii fiscale sunt cuprinse între 52.000 lei şi maximum 340.000 lei, respectiv, în procente între 1,3 şi 3,4% din venitul brut, în timp ce, la polul opus, pentru o minoritate de oameni câştigurile sunt cuprinse între 2,4 milioane de lei şi 96 de milioane, respectiv, între 9,7 şi 19,4% din venitul brut. Iată, devoalat, stimaţi colegi, conţinutul acestei aşa-zise revoluţii fiscale prin intermediul căreia noua putere încearcă să lupte, aşa cum afirma în programul de guvernare, dar şi în campania electorală , împotriva sărăciei din ţară. Cred că alte comentarii sunt de prisos. Aş adăuga, însă, că după nivelul salariilor brute la polul sărăciei se situează majoritatea salariaţilor din următoarele ramuri şi sectoare de activitate: sănătate, învăţământ, construcţii, comerţ, hoteluri-restaurante, agricultură, industrie uşoară, prelucrarea lemnului, industria cauciucului, echipamente electrice, metalurgie, maşini şi echipamente, transporturi. La polul opus beneficiază de avantajele introducerii cotei unice de impozitare grupurile sociale cu venituri din activităţi independente, dar şi cei care ocupă funcţii de conducere şi de administrare în toate ramurile şi sectoarele de activitate, respectiv: Banca Naţională, bănci comerciale, societăţi de asigurări, alte instituţii de stat, marile companii şi unităţi economice din industria petrolului, gazelor, chimie, energie şi comerţ, Preşedinţie, Guvern, Parlament, ministere, agenţii guvernamentale, consilii judeţene şi primăriile mari din România. În aceste condiţii, decizia de a majora cu până la 25% salariile înalţilor demnitari ai ţării, nu ne mai apare drept curioasă şi sfidătoare, ea înscriindu-se, iată, în filozofia noii guvernări, fiind o măsuri emblematică pentru maniera în care puterea actuală încearcă să diminueze rata sărăciei din România. Primul efect vizibil al introducerii cotei unice de impozitare este, după cum bine se cunoaşte, micşorarea rapidă a încasărilor bugetare. Aşadar, bugetul general consolidat va avea, începând din acest moment, resurse financiare cu mult mai mici, ce pot crea fie o accentuată creştere a deficitului public bugetar, fie o scădere dramatică a cheltuielilor sociale, respectiv, a salariilor, a investiţiilor, în general a programelor sociale din România, afectând astfel nivelul de trai şi aşa redus al românilor. Soluţia pentru care s-a optat pentru a contracara acest efect a fost creşterea impozitelor indirecte şi s-a făcut referire la o mărire a impozitului pe dividendele persoanelor fizice, de la 5 la 10%, la o dublare a impozitelor pentru microîntreprinderi de la 1,5% la 3%, la renunţarea la reducerea cuprinsă în bugetul pe 2005, cu 2% , a contribuţiilor sociale obligatorii şi, în sfârşit, la o majorare a accizelor şi, eventual, a taxei pe valoarea adăugată. Riscul major al unor asemenea măsuri îl constituie însă, efectul inflaţionist ce apare asupra economiei româneşti, căci plusul eventual de resurse la îndemâna consumatorului se transformă într-o presiune asupra consumului, respectiv, asupra importurilor, ceea ce conduce la deteriorarea balanţei comerciale şi, implicit, la o creştere a inflaţiei, exact într-un moment în care, după 15 ani, reuşiserăm să reducem rata inflaţiei la 9,3% la finele anului 2004.
În plus, şi asupra acestui lucru aş vrea să atrag atenţia, tendinţa de mărire a ponderii impozitelor indirecte, în totalul resurselor bugetare din România înseamnă, de fapt, transferul poverii fiscale asupra marii mase de consumatori, asupra celor cu venituri modeste, asupra exact acelora cărora li s-au dat asigurări, citez: „că nu vor pierde în urma acestei revoluţii fiscale”. Redistribuirea sarcinilor fiscale ar fi trebuit, în opinia noastră, mult mai bine gândită, mai bine evaluată şi, fireşte, mult mai bine explicată. Lipseşte transparenţa necesară în ceea ce priveşte calculele de fundamentare şi de echilibrare. Iniţial s-a spus că s-ar produce o pierdere de resurse bugetare de circa de 32.000 de miliarde de lei, fără o descifrare analitică pe categorii de impozite, pentru ca acum să aflăm că pierderea reală este de aproximativ de trei ori mai mare, respectiv, 98.000 de miliarde lei. Toate aceste lucruri confirmă faptul că ne aflăm în faţa unei improvizaţii că nu a existat şi nu există încă o fundamentare economică, financiară şi socială a consecinţelor unei asemenea măsuri ceea ce este, fără îndoială, un lucru de o gravitate extremă şi, aşa cum afirma şi colegul meu, Ştefan Viorel, la discuţia făcută aici cu privire la introducerea cotei unice, le oferim expertiza, atâta cât există, pentru a ajuta la ieşirea din impas, căci interesul este până la urmă comun. Supunem atenţiei, în acelaşi timp, suprapunerea peste această situaţie creată a efectelor valului de scumpiri anunţate, şi mă refer la preţul energiei electrice, la preţul gazelor naturale, a energiei termice, a preţului abonamentelor telefonice, a noii taxe de drum, multe dintre ele cu impact direct şi asupra preţului produselor alimentare de bază. Adăugăm la aceasta necesarele restricţii la cheltuielile bugetare, limitarea creşterii salariilor, reducerea într-o pondere mult mai mare a numărului salariaţilor din căile ferate, minerit, distribuţie de energie electrică şi gaze, precum şi, inevitabil, o reducere substanţială a numărului de programe sociale, a conţinutului acestora şi a duratei lor. În acest sens, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la posibilitatea susţinerii financiare a măsurii de recalculare a pensiilor pentru toţi cei 4,3 milioane de pensionari îndrituiţi la aceasta, la nivelul anului 2005, aşa cum s-a promis şi se tot susţine în continuare de către oficialii guvernamentali, când realitatea este , iată, cu totul alta. În plus, aşa cum am încercat să atragem atenţia, măsurile fiscale propuse dau o lovitură puternică sistemului de finanţare şi a bugetelor comunităţilor locale, implicit reformei şi necesarei modernizări a administraţiei publice locale. Ceea ce ne uimeşte, şi v-o spun cu toată sinceritatea, este faptul că nici un oficial nu vorbeşte despre aceste lucruri , deşi ele au fost semnalate, iar pericolul este real şi nu unul imaginar. În aceste condiţii, a vorbi despre, citez: „reconstrucţia calităţii vieţii în România”, aşa cum puterea ne propune în programul său de guvernare, este cel puţin iluzorie. Există, stimaţi colegi, o tot mai accentuată lipsă de credibilitate. Pluteşte un aer de improvizaţie peste toate aceste măsuri greu de contracarat doar cu tinereţea şi inocenţa factorilor de răspundere din domeniu. A face experienţe pe un popor întreg, pentru ca la final să spui, eventual, „îmi pare rău, am încercat, n-am reuşit”, nu este lucrul pe care o ţară întreagă îl aşteaptă, într-un moment în care se pregăteşte cu mari speranţe de mai bine de aderare la Uniunea Europeană. Responsabilitatea, stimaţi colegi de la putere, este uriaşă şi încercăm să vă conştientizăm de acest lucru până nu este prea târziu.
În finalul intervenţiei mele, permiteţi-mi să vă spun câteva cuvinte despre un viitor subiect fierbinte al realităţii româneşti, şi anume: modificările la Codul muncii.
La sfârşitul lui decembrie 2004, atrăgeam atenţia opiniei publice asupra intenţiilor declarate mai mult sau mai puţin voalat din programul de guvernare cu privire la “liberalizarea completă a pieţei muncii şi la reglementarea relaţiei de muncă astfel încât să fie respectat caracterul de piaţă al economiei româneşti”. Unul din lucrurile care vor dispărea, spuneam atunci, va fi contractul colectiv de muncă şi iată că, în interval de o lună de zile, ministerul de resort ne propune tocmai acest lucru, şi anume reducerea semnificativă a importanţei contractelor colective de muncă la nivel de ramură şi la nivel naţional, pe de o parte, iar pe de altă parte se propune dispariţia obligativităţii de a încheia contracte colective de muncă la nivelul unităţii economice.
Ce presupun aceste lucruri cred că este lesne de înţeles: pierderea unor drepturi ale salariaţilor câştigate de-a lungul acestor ani şi, în plus, reducerea dramatică a sferei de activitate şi a influenţei centralelor sindicale şi a liderilor sindicali în societatea românească, în general, şi, în particular, în domeniul relaţiilor de muncă. De altfel, propunerea ca liderii sindicali să poată fi concediaţi pentru necorespundere profesională, chiar şi pe timpul exercitării mandatului de lider sindical, este de natură să provoace mari dispute şi abuzuri în practica şi realitatea românească. Subiectul merită însă o declaraţie politică aparte şi o dezbatere aparte. L-am amintit aici, în treacăt, fiindcă este relevant în contextul a ceea ce se întâmplă în societatea românească, al mutaţiilor profunde la care asistăm pe fondul lipsei de reacţie cvasiunanime.
Se neagă în continuare de către putere importanţa politicilor sociale în România. Se răspunde inadecvat realităţilor şi cerinţelor societăţii româneşti, dar şi prevederilor constituţionale, stimaţi colegi, care afirmă încă din art.1 faptul că România este stat social de drept şi, în egală măsură, continuă să se nege însăşi modelul social european, ceea ce reprezintă un criteriu de convergenţă în vederea aderării la Uniunea Europeană. Sunt numai câteva aspecte asupra cărora grupul nostru parlamentar a ţinut să atragă atenţia, repet, în încercarea de a conştientiza asupra a ceea ce cu toţii avem de făcut în România.
Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Numai o secundă. Dacă sunt înscrieri la declaraţii politice din partea Alianţei sau din partea PUR, vă rog să mi se comunice.
Da, aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Cristache Rădulescu:
Vă mulţumesc pentru îngăduinţă.
Deci, aspectele care trebuie reţinute sunt următoarele: aceste unităţi trebuie să respecte igiena alimentară după normele sanitar-veterinare în vigoare; aceste unităţi trebuie să-şi plătească datoriile faţă de stat şi pentru cei care nu-şi plătesc avem organe abilitate, care să urmărească acest lucru.
Revenind la declaraţia politică făcută de domnul senator, vreau să vă mai aduc la cunoştinţă că, acum două săptămâni, fostul preşedinte al Autorităţii Sanitar Veterinare pentru Siguranţa Alimentelor a dat o decizie prin care se închid 302 unităţi alimentare, în 32 de ore. Acest lucru, vă imaginaţi, ar fi afectat grav piaţa alimentară românească şi ar fi încălcat o înţelegere făcută cu Uniunea Europeană, luându-le dreptul acestor unităţi să funcţioneze în condiţiile şi normele de igienă legale şi fiscale, până în 31 decembrie 2006.
Mai fac precizarea că unităţile procesatoare de carne şi lapte, în această perioadă, adică ianuarie-februarie, au o cădere de vânzări masivă, şi marii rechini din România, care se pot număra pe degete, procesatori, în special de carne...
Domnul Dan Mircea Popescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Nu, n-am sunat eu...
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):
(din sală)Sunt mai mulţi...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Vă mulţumesc. Invit la microfon pe doamna Moisuc Viorica Georgeta, din partea Grupului P.R.M.
Intervenţia 2
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:
- Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare;
- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Rromi;
- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului;
- Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Spania privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto ale cetăţenilor români şi spanioli, în scopul preschimbării, semnat la Bucureşti, la 1 septembrie 2004.
Domnul Valentin Dinescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor colegi,
Declaraţia mea politică se numeşte „Lapidarea cu pietrele moralei noastre”.
Poate că nicăieri în lume, la nici un alt popor nu se adevereşte atât de consecvent zicala că nimeni nu-i profet în ţara lui, ca la minunatul meu popor, mioritic, blând şi răbdător.
De-a lungul şirului de statui ale valorilor româneşti ridicate în alte ţări şi respectate în alte limbi, probabil, se vor mai adăuga două: Octavian Belu şi Mariana Bitang.
Haideţi să vedem care sunt cele câteva motive pentru care trebuie să-i lapidăm.
În cei peste 20 de ani au cucerit atâtea medalii încât, cel puţin o dată la doi ani, ne-au făcut pe noi, românii, să resimţim miracolul planetar şi să privim în jos către ruşi, americani, chinezi, precum Gulliver către poporul liliputan. Gimnastica Europei, oricum nu mai conta de mult. Vreau să spun că nu mai eram în Europa, eram chiar inima ei.
Cei doi antrenori s-au încăpăţânat să rămână români, câştigând într-un an, cu tot, cu „ciubuc”, cât le-ar fi dat în altă parte, într-o lună sau cine ştie poate chiar într-o zi.
Şi-au dus existenţa, munca, bucuriile şi necazuriile cu o discreţie şi un bun simţ de care numai oamenii aleşi sunt capabili.
În bogata galerie de vedete ale presei noastre cu buricul dezgolit, nu i-am regăsit nici măcar atunci, când performanţele lor, oriunde în altă parte, ar fi dublat producţia de hârtie pentru ziare.
Şi iată că a mai apărut un motiv pentru care trebuie înfieraţi cu mânie proletară, orwelliană, chiar. Se şi iubesc. Poate că înainte să ridicăm piatra, citeşte condeiul, ar trebui să ne amintim de pilda lui Isus „Să scrie numai cei fără de păcat”.
( aplauze )
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Dau cuvântul domnul senator Dinescu Valentin din partea Grupului România Mare.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Aveţi patru minute, domnule senator...
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală): cere să ia cuvântul pentru un minut...
(din sală)cere să ia cuvântul pentru un minut...
Intervenţia 3
Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut de ajustare programatică – PAL 1) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 27 septembrie 2004.
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Stimaţi colegi,
Am încheiat declaraţiile politice.
Trecem la următorul punct.
Vă anunţ că, în conformitate cu prevederile Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională, următoarele legi:
Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare ;
Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Romi;
Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului ;
Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Spania privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto ale cetăţenilor români şi spanioli, în scopul preschimbării, semnat la Bucureşti, la 1 septembrie 2004 .
*
Domnul Nicolae Văcăroiu :
S-a înţeles, domnule senator.
Mai au timp până la sfârşitul anului 2006.
(Din sală): Nu mai au!
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Vă rog, dacă mai sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?
Domnul Neculai Apostol, vă rog.
PSD-ul mai are 7 minute.
Domnul Neculai Apostol :
Domnule preşedinte,
Domnilor colegi,
Vreau să fac precizarea că în condiţiile în care noi nu privim foarte serios această problemă, o să ne trezim la finele anului 2006 când experţii Uniunii Europene or să vină, or să verifice şi or să ia măsurile care se cuvin, să rămânem cu un segment de piaţă neacoperit şi atunci ne vor invada produsele străine.
Deci, noi asta trebuie să facem, să ne pregătim încă din acest moment şi aceste unităţi au fost avertizate din 2003, 2004 şi cred că este timpul ca unităţile care sunt în stare să funcţioneze, să funcţioneze, cele care nu au capacitatea să dea voie altora care au capacitatea să se dezvolte, să respecte normele sanitar-veterinare, normele de mediu şi absolut tot ce cere legislaţia românească şi a Uniunii Europene .
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Rugămintea mea este, pentru un minut, două pentru că, repet, este o problemă profesională care trebuie discutată în comisie, aprofundată, dacă este cazul, şi să veniţi cu o formulă.
Domnul Neculai Apostol :
Nu, nu, fără nume, vreau să mă explic!
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală) :
(din sală)Nu am dat nici un nume!
Pe dumneavoastră vă ignor acum pentru că nu mai am nimic de spus .
Domnul Corneliu Vadim Tudor:
Domnule preşedinte,
Onoraţi colegi,
Nu eram pregătit să vorbesc, însă un coleg de la PSD şi un alt coleg de la Alianţa PNL-PD s-au referit la problema închiderii a 302 unităţi de procesare a laptelui şi a cărnii, iar celălalt zicea de 402.
Vreau să spun, din capul locului, că PRM vrea să facă o opoziţie constructivă şi raţională actualei puteri.
În această chestiune, ministrul Gheorghe Flutur a avut dreptate, din capul locului. Şi vă spun şi de ce.
Domnul Liviu Harbuz s-a dus la Bruxelles tocmai pentru a se remarca în faţa noii puteri.
Ca scriitor cred că mă pricep îndeajuns la comportamentul unora şi altora care sunt în căutare de stăpâni. “E plină lumea de proşti!”, spunea Cicero şi în zona asta a prostiei şi a lichelismului aş pune tendinţele unora de a da cu pietre în casa unde s-au simţit bine, în casa unde au petrecut şi unde au beneficiat de onoruri.
Motivaţia acestui Liviu Harbuz că Adrian Năstase l-a împiedicat pe el să închidă cele 402 unităţi în speranţa că noul premier Călin Popescu Tăriceanu o să-l ia în braţe şi-l va păstra în funcţie este jenantă şi ne determină să ne aplecăm mai mult asupra moralităţii în politică.
Oare cum este posibil, cineva să facă un asemenea abuz, i-aş spune, un joc de cuvinte. Avem o comisie a abuzurilor, i-aş zice comisia harbuzurilor.
Cum poate domnul Harbuz să se ducă la Bruxelles şi să stupefieze o ţară întreagă? Eu când am văzut în presă că el vine de acolo cu acest strigăt: Evrika! A descoperit el de ce sunt unii copii distrofici, de ce nu merg treburile bine în alimentaţia românească! Patru ani a dormit în cizme. Deodată se duce acolo şi descoperă că nu se respectă toate normele sanitar-veterinare.
Eu vă spun, ca om care a umblat prin zeci de ţări, că nicăieri nu se respectă totul la zecimală, nu se respectă! Suntem noi mai catolici decât Papa! Fireşte că este dezirabil să se respecte, sigur că da, însă a închide brusc 402 unităţi şi anunţul acesta făcut tocmai din inima Europei Comunitare, aşa ceva a produs o vie emoţie, în primul rând în rândul oamenilor. Cum adică? Şi aşa suntem prost hrăniţi, şi aşa sunt puţine unităţi de genul acesta, le închidem şi pe-acelea pe care le mai avem şi anunţăm că mai închidem după aceea încă o mie.
Mie mi-e teamă că domnul Harbuz a vrut să fie mai catolic decât Papa, şi-a trădat micimea sufletească, nu era potrivit pentru asemenea funcţie şi până la urmă a alergat după doi iepuri şi nu a prins nici unul.
Dacă e reconfortant pentru ministrul Gheorghe Flutur şi colegul nostru, de altfel, acest punct de vedere al nostru, vă rog să-i transmiteţi că aici, de data asta, a avut dreptate şi noi îl vom sprijini.
Vă mulţumesc . ( Aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Trecem la... (În sală se aude un telefon sunând.)
Este un telefon cu un sunet foarte plăcut, dar vă rog să-l închideţi. Vă rog foarte mult.
Şedinţa se încheie la ora 18.30.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/copert-fa.html?page=3
|
Caracteristici Magnifier - Copertă FaŢă
|
ZoomText Magnifier este un program avansat de mărire a ecranului care lărgeŞte Şi îmbunătăŢeŞte tot ce este afiŞat pe ecranul computerului.
Caracteristicile ZoomText 11 Magnifier includ:
Mărire Flexibilă. ZoomText oferă diverse forme de zoom, până la un nivel de mărire de 60x. Nivelele incluse sunt: 1x la 8x din unu în unu, 10x la 16x din doi în doi, 20x la 36x din patru în patru, 42x la 60x din Şase în Şase, Şi nivele fracŢionale de 1,2x, 1,4x, 1,6x, 1,8x, 2,5x, 3,5 x Şi 4,5x.
Ferestre de Zoom Puternice. ZoomText oferă diverse tipuri de ferestre de mărire atât pentru configuraŢii cu un singur monitor cât Şi pentru monitoare multiple, ceea ce vă permite să configraŢi vizualizarea mărită după cum aveŢi nevoie.
ÎmbunătăŢiri de Font. Tehnologia xFont afiŞează text la calitate de tipar, uŞor de citit la toate nivelele de mărire. Setările neted, îngroŞat Şi comprimat permit reglarea fină a grosimii Şi spaŢiului din text pentru lizibilitate sporită. Noua Netezire Geometrică netezeŞte marginile textului (Şi elementelor grafice) în situaŢiile în care xFont nu poate face acest lucru.
AsistenŢă pentru Monitoare Multiple. AsistenŢa ZoomText pentru Monitoare Multiple vă permite să vedeŢi mai multe informaŢii în diverse feluri. Moduri de Vizualizare Multiplă unice ZoomText - Vizualizare Multiplă Locală Şi Vizualizare Multiplă Globală (patentul în curs de obŢinere) permit vizualizarea simultană a mai multor programe sau a unor zone diferite din acelaŞi program.
AsistenŢă pentru Dispozitive cu Ecran Tactil. ZoomText poate fi folosit în Windows 10 Şi dispozitive cu ecrane tactile 8.1 inclusiv tablete, laptopuri Şi desktopuri. ZoomText este compatibil cu atingerea, tragerea Şi glisarea în orice aplicaŢie. PuteŢi de asemenea accesa instant opŢiunile cheie ZoomText folosind Pictograma Touch Şi gesturile ZoomText. Notă: necesită un dispozitiv cu 5 sau ami multe puncte tactile. Pentru mai multe detalii, vedeŢi AsistenŢă Ecran Tactil.
Culori ÎmbunătăŢite pe Ecran. Controlerele invocatoare de culoare îmbunătăŢesc claritatea ecranului Şi reduc oboseala ochilor. Efectele speciale includ vopsele, moduri bi-colore Şi înlocuirea culorilor problematice.
Cursoare Şi Pointere Vizibile. ÎmbunătăŢirile de dimensiune Şi culoare fac mai uŞoară localizarea pointerului mouseului. Locatori speciali în jurul pointerului Şi cursorului le fac mai uŞor de găsit Şi urmărit.
ÎmbunătăŢiri de Focus. ÎmbunătăŢirile de focus uŞurează găsirea Şi urmărirea controlelului focus atunci când navigaŢi meniurile, dialogurile Şi controlerele altor programe.
Navigare UŞoară. Navigarea programelor Şi a vizualizării este lină Şi comfortabilă.
Căutare. OpŢiunea Căutare vă ajută să căutaŢi, să răsfoiŢi, navigaŢi Şi să citiŢi documente, pagini web Şi emailuri. PuteŢi căuta cuvinte sau propoziŢii în întreg documetul sau numai în elemente specifice cum ar fi antete, formulare Şi link-uri.
Camera Foto ZoomText. Camera ZoomText vă permite să măriŢi documentele, cărŢi Şi alte obiecte tipărite folosind o cameră web HD standard.
Setări Program. SalvaŢi setări unice pentru fiecare program pe care îl folosiŢi. La activarea unui noi program, ZoomText încarcă automat setările dorite.
AsistenŢă Logon Windows. ZoomText oferă asistenŢă pentru mărirea Şi citirea ecranului în ecranul de log on al Windows Şi pentru alte avertizări din modul securizat.
Caracteristici Magnifier/Reader
ZoomText Magnifier/Reader este un program complet integrat de mărire Şi citire a ecranului care măreŞte, îmbunătăŢeŞte Şi citeŞte cu voce tare tot ce se află pe ecranul computerului.
ZoomText 11 Magnifier/Reader include toate caracteristicile ZoomText Magnifier plus:
Citire Completă a Ecranului ZoomText citeŞte cu voce tare autmat toate butonaele de control Şi evenimentele din toate programele me măsură ce le folosiŢi: inclusiv meniuri, dialoguri, liste Şi mesaje. Cele trei nivele de verbozitate oferă control complet asupra cantităŢii de informaŢii anunŢate.
AppReader. Cu noul AppReader puteŢi citi chiar în programul Ţintă sau puteŢi trece rapid la vizualizarea cu contrast mare care este mai bună pentru citirea vizuală. PuteŢi deasemenea observa calupurile de text citit făcând click sau trăgând mouse-ul. FolosiŢi comanda AppReader „CiteŞte de la Pointer” pentru ca AppReader să pornească citire imediat de la cuvântul de sub pointerul mouseului.
Zone de Citire. Zonele de citire vă permit să vedeŢi Şi auziŢi imediat toate zonele selectate din programe. PuteŢi defini până la 10 zone în fiecare program pe care le puteŢi activa printr-un pemniu pop-up sau folosind comenzile tastaturii.
Acces Complet la Internet. ZoomText citeŞte orice pagină de web, în ordinea corectă. PuteŢi citi automat sau naviga manual după cuvânt, rând, propoziŢie Şi paragraf.
Navigare Text. Tastele de navigare fac mai uŞoară citirea atunci când creaŢi sau ediaŢi documente. Cu câteva comenzi simple puteŢi citi pe litere, cuvinte, rânduri, propoziŢii sau paragrafe, chiat Şi în timp ce selectaŢi textul.
Ecou Tastare. Fiecare tastă sau cuvânt pe care îl tastaŢi este anunŢat automat. PuteŢi alege să fie anunŢate toate tastele sau numai grupuri selectate de taste.
Ecou Mouse. Ecoul mouseului citeŞte automat textul indicat de pointer. Cuvintele sau rândurile întregi sunt citite imediat sau după ce menŢineŢi pointerul pe ele un anumit timp.
Instrumentul SpeakIt. Instrumentul SpeakIt citeŞte zonele de ecran selectate făcând click si trăgând cu mouse-ul.
Cititor Fundal. Cititorul de Fundal permite ascultarea documentelor, paginilor web, emailului sau a altui tip de text în timp ce faceŢi simultan alte lucruri.
Reportofon ZoomText. Reportofonul ZoomText permite transformarea textului din documente, pagini web, email sau alte surse în înregistrări audio care vă permit să le asculaŢi pe computer sau să le transferaŢi pe telefonul mobil pentru a le asculta din mers.
Vocil Premium Incorporate. Toate versiunile ZoomText Magnifier/Reader au incorporate vocile NeoSpeech în limba englezp care includ o voce masculină Şi una feminină, Paul Şi Kate. Versiunile InternaŢionale ale Magnifier/Reader au incorporate un DVD cu „Voci ZoomText”, care conŢin o bază de date de voci premium în cele mai vorbite limbi Şi dialecte din lume.
|
http://muhaz.org/copert-fa.html#Drepturi_de_Autor__ZoomText_Magnifier_Copyright_©_2017,_Freedom_Scientific,_Inc._Toate_drepturile_rezervate.__ZoomText_Magnifier/Reader
|
Copertă FaŢă
|
ZoomText 11
Ghidul Utilizatorului
Drepturi de Autor
ZoomText Magnifier
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
ZoomText Magnifier/Reader
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
Ghidul Utilizatorului ZoomText 11
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
Copierea, multiplicarea, vânzarea sau distribuirea neautorizată a avestui program sau documente contravine Legii Federale a Drepturilor de Autor. Nici o parte a cestei publicaŢii nu poate fi reprodusă, transmisă, depozitată pentru utilizare ulterioară sau tradusă în orice limbă sub orice formă fără acordul scris al Freedom Scientific, Inc. (d.b.a. VFO™).
Mărci Înregistrate
ZoomText Şi xFont sunt mărci înregistrate ale Freedom Scientific, Inc.
ZoomText Magnifier, ZoomText Magnifier/Reader Şi ZoomText Voices sunt mărci înregistrate ale Freedom Scientific, Inc.
NeoSpeech este marcă înregistrată a NeoSpeech, Inc.
Microsoft Şi Windows sunt mărci înregistrate ale CorporaŢiei Microsoft.
Mai 2017
Freedom Scientific, Inc, d.b.a. VFO™
11800 31st Court North, St. Petersburg, FL 33716 USA
Acord de LicenŢă pentru Utilizator Final, Freedom Scientific – ZoomText®
IMPORTANT! CITIŢI CU ATENŢIE ŞI ASIGURAŢI-VĂ CĂ AŢI ÎNŢELES DREPTURILE, OBLIGAŢIILE ŞI RESTRICŢIILE DESCRISE ÎN ACORDUL DE LICEŢĂ PENTRU UTILIZATORUL FINAL („ACORD” SAU „ALUF”).
LICENŢIATORUL (DEFINIT MAI JOS) ESTE DE ACORD CU LICENŢIEREA PROGRAMULUI ZoomText ATAŞAT („PROGRAMUL”) CĂTRE DVS. NUMAI DACĂ ACCEPTAŢI TOŢI TERMENII ALUF. NU AVEŢI DREPTUL DE A FOLOSI PROGRAMUL, ACTUALIZĂRILE SAU ALTE METERIALE CONEXE SAU ASCOAITE CU PROGRAMUL DECÂT ŞI NUAMI DUPĂ ACCEPTUL TERMENILOR ALUF. DACĂ NU SUNTEŢI DE ACORD CU ACEŞTI TERMENI, LICENŢIATORUL NU VĂ VA LICENŢIA PROGRAMUL, CAZ ÎN CARE TREBUIE SĂ RETURNAŢI PROGRAMUL IMEDIAT, INCLUSIV PACHETUL, CD-ROMUL ŞI ORICE MATERIALE SCRISE, PENTRU RETURNAREA BANILOR.
ACORDUL DVS. CU TERMENII ACESTUI ALUF, FOLOSIREA, INSTALAREA ŞI DESCĂRCAREA PROGRAMULUI, SEMNIFICĂ ACCEPTAREA ŞI INTENŢIA DE A RESPECTA TERMENII ŞI CONDIŢIILE ACESTUI ALUF.
Acest ALUF este între Freedom Scientific, Inc. sub numele VFO™, corporaŢie din Delaware, cu adresa 11800 31st Court North, St. Petersburg, FL 33716 ("LicenŢiator") Şi dvs., Şi intră în vigoare din data în care acceptaŢi termenii ALUF prin orice metodă descrisp mai sus („Dată în Vigoare").
Proprietatea Programului Şo Rezervarea Drepturilor
-
LicenŢiatorul deŢine toate drepturile, titlurile Şi drepturile de autor Şi toate celelalte drepturi de proprietate intelectuală în Şi pentru Program. Programul este protejat de legile Şi tratatele pentru drepturi de autor, internaŢionale Şi din SUA. În afara cazurilor menŢionate aici, ALUFul nu conferă către dvs. nici un drept asupra Programului sau documentaŢiei conexe sau de a utiliza documentaŢia în afara Programului. Oricând acest Program sau materialele instructive sunt reproduse, notificare de drepturi de autor trebuie Şi ea reprodusă Şi afiŞată în formatul original.
-
Toate drepturile Programului care nu sunt conferate dvs. în acest ALUF sunt rezervate LicenŢiatorului. Toate mărcile înregistrate din Program sau folosite de Program, inclusic pe termen nelimitat, ZoomText®, sunt proprietatea Freedom Scientific, Inc. Orice utilizare a acestor mărci se va face în beneficiul LicenŢiatorului.
Acordarea LicenŢei
-
Drepturile din licenŢă acordate în această secŢiune 3 fac subiectul termenilor Şi condiŢiilor descrise în ALUF:
-
LicenŢiatorul pune la dispoziŢie Programul descărcat, în pachet cu ALUF sau primit prin alte metode autorizate pentru utilizare proprie în acord cu termenii Şi condiŢiile licenŢei primite de dvs prin acest ALUF. Conform termenilor Şi condiŢiilor din acest ALUF, LicenŢiatorul vă oferă o licenŢă limitată, neexclusivă, netransferabilă, nesublicenŢiabilă pentru a utiliza Programul ca utilizator dinal pentru Durata aplicabilă.
-
ToŢi termenii de pe pagina web a LicenŢiatorului care explică în detaliu funcŢionabilitatea Şi orice alte limitaŢi sau utilizări aprobate ale ediŢiei sau versiunii specifice ale Programului sunt incorporate prin referinŢă în acest ALUF.
-
Subiect al SecŢiunii 3(d), puteŢi instala Şi folosi Programul pe un singur computer; SAU instala Şi depozita Programul pe un dispozitiv de stocare, precum un server de reŢea, folosit pentru a instala Programul pe oricare din calculatoarele dintr-o reŢea internă, numai dacă aveŢi o licenŢă pentru fiecare calculator separat pe care Programul este instalat Şi folosit. Exceptând termenii din SecŢiunea 3(d), licenŢa Programului nu poate fi partajată, instalată sau utilizată concomitent pe mai multe calculatoare.
-
Pentru licenŢa de produs „Utilizator Unic”, Programul poate fi instalat pe maxim trei calculatoare. Chiar dacă Programul poate fi instalat pe maxim trei calculatoare, folosirea instalărilor colective este restricŢionată la un singur utilizator. Utilizarea simultană de mai mult de un utilizator contravine acestui ALUF.
-
SunteŢi de acord ca LicenŢiatorul, sau un reprezentant legal al LicenŢiatorului, să inspecteze utilizarea Programului pentru a se asigura de respectarea termenilor de utilizare în orice moment, cu o notificare în prealabil. În cazul în care o astfel de inspecŢie dovedeŞte că utilizarea Programului de către dvs. nu este în acord total cu termenii din ALUF, veŢi plăti LicenŢiatorului toate cheltuielile legate de inspecŢie în plus faŢă de orice alte datoii ce rezultă din nerespectarea acordului.
-
Activarea Obligatorie a Programului. Drepturile de licenŢă garantate de acest ALUF necesită activarea programului înainte de utilizare. Pentru a completa activarea trebuie să furnizaŢi informaŢii necesare pentru activarea copiei licenŢiate în modul descris în secvenŢa de activare a Programului. Este posibil să fie nevoie să activaŢi Programul prin Internet sau telefon; caz în care pot interveni taxe adiacente. Există măsuri tehnice în acest Program, proiectate pentru a preveni utilizarea ilegală sau fără licenŢă a Programului. SunteŢi de acord ca LicenŢiatorul să folosească aceste măsuri Şi să respectaŢi orice cerinŢă legată de aceste măsuri tehnologice. Este posibil să fie nevoie să reactivaŢi Programul dacă modificaŢi componentele computerului sau Programul. Activarea Programului se bazează pe schimbul de informaŢii între computer Şi LicenŢiator.
-
Programul este pus la dispoziŢie în baza unei licenŢă neexclusive Şi nu ca vânzare a acestui Program. Ca utilizator final licenŢiat, trebuie să înŢelegeŢi că nu sunteŢi proprietarul Programului Şi a materialelor instructive alăturate. SunteŢi licenŢiat numai pentru folosirea Programului Şi a materialelor instructive pentru termanul valabilităŢii licenŢei. Nu sunteŢi proprietarul unei copii a Programului din mediul sau formatul în care l-aŢi primit sau depozitat. În plus, prin această licenŢă nu deŢineŢi dreptul sau obŢineŢi proprietate asupra programului sau orice alte drepturi de autor sau de proprietate intelectuală afiliate Programului.
-
Utilizarea se bazează pe plata taxei de licenŢă Şi, incapacitatea de plată a taxei de licenŢă reprezintă un motiv de anulare a licenŢei de către LicenŢiator fără notificare în prealabil. SunteŢi de acord ca, în lipsa plăŢii la termen, acordul de licenŢă va fi anulat.
-
Când deveniŢi un utilizator final licenŢiat, sunteŢi singura persoană responsabilă de determinarea modului adecvat de utilizare a Programului pentru atingerea scopurilor intenŢionate. DeveniŢi de asemenea responabil Şi vă asumaŢi riscurile pentru instalarea, folosirea Şi datele Şi rezultatele obŢinute cu acest Program. Vă asumaŢi Şi responsabilitatea pentru selectarea, instalarea, utilizarea Şi amplasarea componentelor hardware cu care folosiŢi acest Program. LicenŢiatorul nu garantează că Programul este potrivit unui anumit scop sau utillizare.
-
Programul oferit ca versiune de „Evaluare” va fi folosit pentru evaluare doar înainte de cumpărare. Orice utilizare comercială a licenŢei de Evaluare a Programului este interzisă.
Neacceptarea Termenilor ALUF
-
Dacă decideŢi să nu acceptaŢi termenii ALUF, trebuie să returnaŢi imediat Programul dacă l-aŢi primit în pachet, sau Şterge programul Şi toate materialele adiacente de pe computer, dispozitiv sau reŢea dacă aŢi primit programul prin descărcare electronică. Pentru copii ale Programului obŢinute în cutie, dacă nu acceptaŢi Programul, următoarele obiecte trebuie returnate licenŢiatorului: Programul, toate materialele incluse în pachet alături de Program Şi factura primită când aŢi cumpărat Programul. LicenŢiatorul va returna suma de bani plătitî pentru Program, minus costurile de transport, dacă împliniŢi condiŢiile de mai sus.
RestricŢionarea Utilizării Şi Transferului
-
Nu puteŢi folosi Programul în orice alte scopuri decât cele menŢionate în ALUF. Nu aveŢi dreptul de a copia, trasnfera, decompila, dezasambla sau reprograma Programul sau de a altera, duplica, modifica, închiria, subînchiria, reproduce, crea derivative, distribui sau oferi altora acest Program, în parte sau întregime. De asemenea nu aveŢi dreptul de a permite copierea sau transferarea Programului, în întregime sau în parte, Şi exceptând cazurile permise de ALUF, să fie comunicat sau transmis prin reŢea. Nu aveŢi dreptul de a opera sau oferi Programul ca serviciu.
-
În afara excepŢiilor descrise de ALUF, puteŢi face o copie a Programului numai în scop de arhivare sau back-up al Programului Şi puteŢi transferaProgramul pe un singur hard disc dacă menŢineŢi copia originală numai în scop de arhivare sau back-up. Este interzisă copierea materialelor scrise.
-
Cu excepŢia versiunilor de „Evaluare” ale Programului, puteŢi transfera permanent Programul Şi materialele scrise inslude (inclusiv cea mai recentă actualizare Şi toate versiunile anterioare) dacă nu reŢineŢi nici o copie Şi persoana către care aŢi transferat este de acord cu termenii acestui ALUF Un astfel de transfer va anula licenŢa dvs. a Programului. Nu puteŢi închiria Programul sau transfera Şi atribui dreptul de urilizare a Programului, în afara cazurilor descrise în acestă SecŢiune 7. Nu puteŢi vinde sau trasnfera nici o copie de Evaluare a acestui Program.
-
În cazul în care copiaŢi, transferaŢi, decompilaŢi, dezasamblaŢi sau recreaŢi Programul sau creaŢi o operă derivată de la acest Program pentru o altă persoană sau firmă, în afara cazurilor autorizate, licenŢa de utilizare a Programului este anulată imediat.
Termanii ALUF
-
Acest ALUF intră în vigoare de la Data în Vigoare Şi va fi prelungit până când va fi anulat conform prevederilor ALUF („Termen”).
GaranŢie Limitată
-
LICENŢIATORUL, PRIN PREZENTA, OFERĂ URMĂTOAREA GARANŢIE LIMITATĂ CĂ MEDIUL PE CARE PROGRAMUL ESTE OFERIT SAU COPIA ELECTRONICĂ A ACESTUIA NU VA CONŢINE DEFECTE DE MATERIAL SAU PRODUCŢIE, ATUNCI CÂND ESTE FOLOSITĂ NORMAL, PENTRU O PERIOADĂ DE NOUĂZECO (90) DE ZILE DE LA DATA LICRĂRII SAU DESCĂRCĂRII, COPIA SAU FACTURA REPREZENTÂND DOVADA. îN CAZUL ÎN CARE O COPIE A PROGRAMULUI ESTE STRICATĂ DUPĂ DESCĂRCARE, PUTEŢI DESCĂRCA O NOUĂ COPIE A PROGRAMULUI. GARANŢIA LIMITATĂ VA FI ONORATĂ DE LICENŢIATOR ÎN CAZUL ÎN CARE MEDIUL ESTE DEPOZITAT CORECT ÎNTR-O ZONĂ LIPSITĂ DE MAGNEŢI ŞI/SAU CÎMPURI MAGNETICE ŞI DACĂ DEFECTEŞE MATERIALELOR ŞI DE PRODUCŢIE A MEDIULUI SAU A COPIEI ELECTRONICE NU SUNT REZULTATUL FORŢEI MAJORE SAU UNEI CAUZA ÎN AFARA CONTROLULUI LICENŢIATORULUI SAU A PRODUCĂTORULUI MEDIULUI. LICENŢIATORUL NU REPREZINTĂ ŞI GARANTEAZĂ ÎN PLUS, EXPLICIT SAU IMPLICIT, PROGRAMUL SAU REZULTATELE UTILIZĂRII SALE. GARANŢIA LIMITATĂ ESTE NULĂ DACĂ EŞECUL PROGRAMULUI SE DATOREAZĂ MODIFICĂRII, ACCIDENTELOR, ABUZULUI SAU FOLOSIREA SA GRESITĂ.
-
AŞA CUM ESTE ŞI DECLARAŢIA GARANŢIILOR ÎN AFARA GARANŢIEI LIMITATE DIN SECŢIUNEA 10 DE MAI SUS ŞI ÎN CONFORMITATE CU LEGEA, LICENŢIATORUL OFERĂ PROGRAMUL CĂTRE DVS. CA LICENŢIAT „AŞA CUM ESTE” ŞI CU TOATE PROBLEMELE SALE ŞI NU GARANTEAZĂ NIMIC ALTCEVA ÎN LEGĂTURĂ CU PROGRAMUL ŞI OFERĂ PROGRAMUL FĂRĂ ALTE GARANŞII DE ORICE FEL, EXPLICITE SAU IMPLICITE, INCLUSIV, DAR NU NUMAI, LEGATE DE MERCANTIBILITATE, ADECVARE PENTRU UN ANUMIT SCOP SAU CONTRAFACERE. LICENŢIATORUL NU GARANTEAZĂ ŞI SE DEZMINTE DE ORICE GARANŢIE CĂ UTILIZAREA SAU ACCESUL LA PROGRAM VA FI FĂRĂ ERORI. LICENŢIATORUL NU GARANTEAZĂ CĂ FUNCŢIILE DIN PROGRAM VOR SATISFACE NECESITĂŢILE DVS.
-
LICENŢIATORUL NU REPREZINTĂ SAU GARANTEAZĂ (ŞI SE DEZICE DE ORICE GARANŢIE) NICIUN COMPONENT HARDWARE, SOFTWARE, DATE SAU INFORMAŢII NEFURNIZATE DE LICENŢIATOR, ORICE INFORMAŢII, DATE, FORMULE SAU ALGORITMI UTILIZAŢI, ACCESAŢI SAU INCORPORAŢI ÎN PROGRAM SAU ORICE DEFECTE LEGATE DE DESCĂRCARE SAU CONECTIVITATE LA INTERNET ÎN TIMPUL DESCĂRCĂRII PROGRAMULUI.
-
DVS., CA UTILIZATOR FINAL, PRIN PREZENTA, LUAŢI AMINTE ŞI ACCEPTAŢI CĂ UTILIZAREA PROGRAMULUI SE FACE PE PROPRIA ŞI EXCLUSIVA RĂSPUNDERE ÎN CONFORMITATE CU TOATE REGULILE, REGULAMENTELE ŞI LEGILE APLICABILE. ACCEPTAŢI CĂ PROGRAMUL POATE CONŢINE ERORI, INEXACTITĂŢI ŞI OMITERI. VĂ ASUMAŢI ORICE ŞI TOATE RISCURILE LEGATE DE UTILIZAREA PROGRAMULUI, INSLUCIV ORICE RISC, PREJUDICII, PIERDERE SAU DAUNE SUFERITE DE DVS. LEGATE DE UTILIZAREA SAU DESCĂRCAREA ACESTUI PROGRAM.
-
DATORITĂ FAPTULUI CĂ EXCLUDEREA GARANŢIILOR IMPLICITE NU ESTE PERMISĂ DE ANUMITE STATE SAU JURISTICŢII, ESPE POSIBIL CA EXCLUDERILE DE MAI SUS SĂ NU SE APLICE ÎN CAZUL DVS. îN ACEST CAZ, ORICE GARANŢI IMPLICITE SUNT LIMITATE LA DURATA DE NOUĂZECI (90) DE ZILE DE LA PRIMA DATĂ A DESCĂRCĂRII SAU ACTIVĂRII LICENŢEI.
-
RESPONSABILITATEA LEGALĂ A LICENŢIATORULUI ŞI REMEDIILE OFERITE DE GARANŢIA LIMITATĂ ÎN PERIOADA DE GARANŢIE VOR FI CA LICENŢIATORUL, LA ALEGEREA SA, VA (A) REPARA SAU ÎNLOCUI ORICE MEDIU SAU COPIE ELECTRONICĂ CARE NU SE CONFORMEAZĂ CU GARANŢIA LIMITATĂ A LICENŢIATORULUI SAU VA PERMITE DESCĂRCĂRI MULTIPLE SAU ACTUALIZĂRI ALE PROGRAMULUI; SAU (B) VA RETURNA PREŢUL PLĂTIT PENTRU PROGRAM ÎN MOMENTUL PREZENTĂRII DE CĂTRE DVS. A UNEI COPII A BONULUI FISCAL DE CUMPĂRARE A PROGRAMULUI. ORICE PROGRAM ÎNLOCUIT VA AVEA GARANŢIE PENTRU RESTUL PERIOADEI GARANŢIEI ORIGINALE SAU PENTRU TREIZECI (30) DE ZILE, CARE ESTE MAI LUNGĂ.
Limitarea Răspunderii
-
ÎN CONFORMITATE COMPLETĂ ŞI MAXIMĂ CU LEGILE APLICABILE, INDIFERENT DACĂ UN REMEDIU PREZENTAT AICI EŞUEAZĂ SAU NU ÎN ATINGEREA SCOPULUI ESENŢIAL, ÎN NICI UN CAZ LICENŢIATORUL NU VA FI RESPONSABIL PENTRU NICI UN FEL DE DAUNE CONSECVENTE, INCIDENTE, DIRECTE, INDIRECTE, SPECIALE, PUNITICE SAU DE ALT FEL (INCLUSIV, FĂRĂ LIMITARE, DAUNELE DATORATE PIERDERII PROFITULUI ÎN AFACERI, ÎNTRERUPERII LUCRULUI, PIERDERII DE INFORMAŢII SAU ORICE ALTE PIERDERI MONETARE) CAUZARE DE SAU ÎN ORICE FEL LEGATE DE UTILIZAREA SAU INCAPABILITATEA DE A UTILIZA PROGRAMUL, DE ORICE DATE, INFORMAŢII ŞI REZULTATE OFERITE DE SAU DATORITĂ PROGRAMULUI SAU OFERTA SAU LIPSA OFERTEI DE SERVICII DE ASISTENŢĂ ŞI DACĂ SUNT BAZATE PE CONTRACT, PREJUDICIU, NEGLIJENŢĂ, RESPONSABILITATE STRICTĂ SAU DE ALT TIP, CHIAT DACĂ LICENŢIATORUL A FOST ANUNŢAT DE POSIBILITATEA UNOR ASTFEL DE DAUNE. ÎNTREGA RESPONSABILITATE A LICENŢIATORULUI PENTRU ORICE DAUNE DIN ORICE SECŢIUNE DIN ALUF SE VA LIMITA LA SUMA PLĂTITĂ CĂTRE LICENŢIATOR DE DVS. SAU ÎN NUMELE DVS. PENTRU ACESTĂ LICENŢĂ UNICĂ.
Despăgubiri
-
SunteŢi de acord să garantaŢi exonerarea LicenŢiatorului, ofiŢerilor, directorilor, angajaŢilor, afiliaŢilor, filialelor, succesorilor, cesionarilor, directorilor, ofiŢerilor, agenŢilor, furnizorilor de servicii, furnizorilor, angajaŢilor Şi reprezentanŢilor săi de orice reclamaŢii, pierderi, cereri, amenzi, penalităŢi, costuri Şi cheltuieli inclusiv costuri de judecată Şi avocat, făcute de terŢe părŢi către sau datorită încălcării de către dvs. a oricăror drepturi ale altora făcute de sau în numele dvs sau a unei terŢe părŢi în conexiune cu sau datorită descărcării, accesului Şi/sau utilizării Programului, inclusiv a conŢinutului Şi serviciilor oferite în acesta, orice informaŢie transmisă în timpul utilizării Programului, nerespectarea oricărui termen sau condiŢii din ALUF, încălcarea oricăror reprezentaŢii sau garanŞii din acesta Şi nerespectarea legilor aplicabile sau a drepturilor altor persoane sau entitŢi.
Alte DispoziŢii
-
RestricŢii privind Alocarea Şi Transferul În afara cazurilor din ALUF, nu puteŢi sublicenŢia, aloca sau transfera ALUFul unei alte părŢi. Orice încercare de a sublicenŢia, atribui sau trasnfera drepturile, obligaŢiile sau responsabilităŢile din acest ALUF vor fi considerate nule Şi fără efect legal.
-
ConsimŢământ pentru Utilizarea InformaŢiilor. Prin folosirea Programului, consimŢiŢi explicit ca datele personale colectate de LicenŢiator sau trimise de dvs. să fie folosite de acesta, în concordanŢă cu Politica de ConfidenŢialitate a LicenŢiatorului disponibilă la http://www.freedomscientific.com/About/Index/PrivacyPolicy
-
Legea Aplicabilă, JurisdicŢia Şi Locul Acest ALUF este guvernat, interpretat, aplicat în concordanŢă cu legile Statului Florida, SUA. PărŢile sunt de acord că locul Şi juristicŢia unică Şi exclusivă pentru orice litigii sau acŢiuni Şi proceduri legate de ALUF vor avea loc în curŢile federale sau de stat din Pinellas County, Florida. Fiecare parte, prin acceptarea acestui ALUF, consimte Şi intră sub incidenŢa personală a acestor curŢi. PărŢile sunt de acord ca nici o UCITA sau alte legi similare din statele Washington, Maryland sau alte vor fi aplicate acestui ALUF.
-
RestricŢii de Export. Nu aveŢi dreptul de a exporta, transporta sau re-exporta Programul încălcând orice lege sau regulament aplicabil, inclusiv dar nu numai, Regulamentele AdministraŢiei Exporturilor pubilcate de Departamentul de ComerŢ al SUA. Dacă nu sunteŢi în conformitate cu legile aplicabile Şi nu aveŢi permisiunea scrisă a LicenŢiatorului, nu aveŢi dreptul de a exporta Programul în nici un fel de situaŢie. În orice caz, garantaŢi exonerarea LicenŢiatorului de la orice reclamaŢii, pierderi, cereri, amenzi, penalităŢi, costuri Şi cheltuieli (inclusiv costuri de judecată Şi avocat) apărute datorită sau în legătură cu orice încălcare a obligaŢiilor din această SecŞiune 21.
-
Derogare. Nici o neîndeplinire sau întârziere în exercitarea drepturilor, puterilor Şi privilegiilor descrise aici nu va reprezenta derogarea de acestea Şi nici o exercitare individuală sau parŢială nu va exclude una sau mai multe exercitări a unui drept, putere sau privilegiu.
-
Separabilitate În cazul în care una sau mai multe clauze ale acestui ALUF sunt considerate invalide sau neaplicabile, aplicabilitatea restului de clauze rămâne neschimbată Şi vor fi executate conform legii.
-
Penalizări SunteŢi de acord ca ăn cazul încălcării de către dvs. a unei prevederi din ALUF, LicenŢiatorul are dreptul de a cere Şi primi penalizări sau alte comepnsaŢii sau ambele, în fiecare caz fără a necesita să plătească cauŢiune sau alte forme de securitate, Şi fără ca acest act să contituie alegerea remediilor sau luaŢnd dreptul licenŢiatorului de a primi fiecare reparaŢie aplicabilă prin lege datorată încălcării acestui ALUF de către dvs.
-
Acordul Întreg. Acest ALUF reprezintă întregul acord între dvs. Şi LicenŢiator referitor la Program Şi înlocuieŞte toate acordurile, propunerile, negocierile, reprezentprile Şi communicaŢiile precedente sau curente între dvs. Şi LicenŢiator, legate de Program. DeclaraŢi că nu aŢi fost induŢi să faceŢi parte din acest ALUF de nici o reprezentaŢie sau primisiune despecificată aici.
-
Drepturi Limitate ale Guvernului S.U.A. Acest Program Şi documentaŢia aferentă sunt oferite cu Drepturi Limitate. Folosirea, multiplicarea sau dezvăluirea de către Guvern este reglementată la lrestricŢiile descrise în subparagraful (b)(3) a clauzei The Rights in Technical Data and Computer Software la DFARS 252.227-7013 Şi/sau în subparagrafele Commercial Computer Software - Restricted Rights din 48 CFR 52.227-19, după caz. Distribuitorul este Freedom Scientific, Inc., 11800 31st Court North, St. Petersburg, Florida 33716, USA.
-
Dacă aveŢi orice întrebări legate de acest ALUF sau dacă doriŢi să contactaŢi LicenŢiatorul din orice motiv, conactaŢi în scris: Freedom Scientific, Inc., 11800 31st Court North, St. Petersburg, Florida 33716, USA sau prin telefon la (727) 803-8000.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/data-sedinei-2005-02-07-titlul-sedinei.html#Domnul_Cristache_Rădulescu
|
Data şedinţei: 2005-02-07 Titlul şedinţei
|
Data şedinţei: 2005-02-07
Titlul şedinţei:
Intervenţia 1
Declaraţii politice prezentate de către domnii senatori :
- Doru Mircea Popescu (PSD) - consecinţele sociale previzibile introducerii cotei unice de impozitare; - modificările Codului muncii.
- Viorica Georgeta Moisuc (PRM) - 24 ianuarie/6 februarie 1918: prima Declaraţie de unire politică a Românilor şi Declaraţia prin care Republica Autonomă Basarabia se proclama independentă.
- Neculai Apostol (PSD) - normele sanitar-veterinare în perspectiva integrării în U.E.
- Gheorghe Funar (PRM) -“relaxarea fiscală” a Guvernului Tăriceanu.
- Cristache Rădulescu (PNL-PD) - replică la declaraţia domnului senator Neculai Apostol.
- Szabo Karoly-Ferenc (UDMR) – revizuirea Legii privind siguranţa naţională a României, nr. 51/1991.
- Valentin Dinescu (PRM) - “lapidarea” antrenorilor lotului olimpic de gimnastică, Octavian Belu şi Mariana Bitang.
- Corneliu Vadim Tudor (PRM) - abuzurile domnului Liviu Harbuz.
Domnul Gheorghe Funar:
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Voi face o declaraţie politică despre aşa-zisa relaxare fiscală a Guvernului Tăriceanu.
Conform Programului de guvernare 2005 – 2006, viziunea Cabinetului Tăriceanu în domeniul politicii fiscale este centrată pe asigurarea unui rol stimulativ al impozitelor şi taxelor, în scopul creşterii şi dezvoltării economice, al consolidării fiscale şi al întăririi clasei de mijloc.
“Politica fiscală a Guvernului va funcţiona mai degrabă în serviciul producătorilor de impozite decât în serviciul culegătorilor de impozite şi se va baza pe un parteneriat real între stat şi contribuabili.
Cheia de boltă a politicii fiscale a Guvernului Tăriceanu este relaxarea fiscală, ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a iniţiativei private şi de încurajare a oficializării economiei ascunse.
Guvernul va opera relaxarea fiscală, fiind conştient că o asemenea fiscalitate ridicată comportă o serie de ameninţări la adresa economiei reale.”
Am prezentat doar câteva obiective din Programul de guvernare, Capitolul 12 – Politica fiscal-bugetară a Cabinetului Tăriceanu.
Este necesar ca, de la teorie, să trecem la practică. După ce alegătorilor români li s-a urat, în campania electorală, “Să trăiţi bine!”, ei au ajuns să constate că Guvernul Tăriceanu îi înştiinţează, periodic, despre creşterea accizelor, a preţurilor şi a tarifelor la energia electrică, la gaz metan, la energie termică şi telefoane, precum şi despre noul bir numit rovinietă.
La acestea urmează să se adauge majorarea substanţială a impozitului pe veniturile din capital, respectiv, veniturile obţinute din tranzacţii imobiliare, terenuri, case şi alte active şi din tranzacţii cu bunuri mobiliare – obligaţiuni, părţi sociale şi alte hârtii de valoare. Se preconizează majorarea impozitului de la 1% la 10%, iar de la 1 ianuarie 2006, la 16%.
Se intenţionează creşterea impozitelor pe dobânzi şi pe câştigurile de capital la 16%, ceea ce ar duce la un plus la bugetul de stat, în acest an, de circa 6.150 miliarde lei.
Exemplele prezentate contrazic obiectivele înscrise în Programul de guvernare al Cabinetului Tăriceanu şi duc la creşterea fiscalităţii, şi nicidecum la o relaxare fiscală.
Mulţumesc.
(aplauze)
Domnul Cristache Rădulescu:
Stimate domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Vreau să fac câteva precizări în legătură cu prezentarea pe care a făcut-o domnul senator al Grupului Partidului Social Democrat, al cărui nume, sincer, nu l-am reţinut, în ceea ce priveşte situaţia unităţilor alimentare care trebuie închise în această perioadă.
Vreau să vă aduc la cunoştinţă, pentru că domnul senator nu a avut plăcerea s-o facă, doar a făcut precizări negative la adresa unităţilor care trebuie închise, uitând să facă precizarea că ceea ce s-a negociat cu Uniunea Europeană a fost faptul că aceste unităţi vor fi închise la 31 decembrie 2006. A mai uitat să facă precizarea că acum două săptămâni, când domnul preşedinte al Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare pentru siguranţa alimentelor… Mă scuzaţi pentru emoţie, este prima dată când vorbesc în plenul Senatului şi nu am avut nici posibilitatea să aflu că domnul senator va face precizări incorecte sau necorespunzătoare cu realitatea, ca să pot să-i dau replica.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Invit la cuvânt pe domnul senator Funar Gheorghe, din partea Grupului România Mare.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Vă mulţumesc. Invit la microfon, din partea Grupului P.S.D. pe domnul senator Apostol Neculai. Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Cristache Rădulescu:
Am înţeles. Fac doar câteva precizări…
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Mulţumesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Szabo Karoly, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.
Domnul Szabo Karoly Ferenc:
Înseamnă că din tribună este arbitrul deranjat, cum se obişnuieşte la fotbal, uneori, şi opreşte jocul, mă rog, sper că nu veţi face acest lucru...
Deci, vreau să vă spun că acest mic document se află înregistrat, după toate regulile jocului, şi că nu l-am retras, ceea ce se presupune, dar nu a apucat să intre pe ordinea de zi niciodată pentru că, deşi onoraţii colegi din comisia din care am făcut parte, în repetate legislaturi, s-au declarat în principiu de acord cu prevederile din acea iniţiativă legislativă, ea nu a ajuns pe motivul că mereu, mereu a venit un mesaj, nu era codificat, dar nu era nici oficial, cum că, citez : „Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pregăteşte revizuirea şi modernizarea Legii nr.51 - la care m-am referit - şi că acolo va fi inclus în mod necesar”... Eu m-am declarat de acord cu acest lucru, numai că acea modificare nu vine. Nu vine pentru că acolo, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, din păcate, domină un spirit care este caracteristic perioadei de acum un deceniu şi jumătate.
La ce se referă proiectul meu legislativ în partea lui mai sensibilă şi, cum spun, agreată de către colegi? El are o prevedere extrem de simplă şi nici măcar nu este originală. Ea spune că „interceptările comunicaţiilor asupra unor persoane efectuate, bineînţeles, legal, în baza mandatului, şi aşa mai departe, se păstrează de către cel care le-a efectuat, iar după expirarea perioadei la care se referă mandatul şi după constatarea irelevanţei faptelor documentate în interceptările respective, pentru securitatea naţională, se înmânează persoanei respective, care a constituit obiectul acestei activităţi de culegere de informaţii”.
Vă rog să vă gândiţi ce consecinţe absolut pozitive ar avea pentru toată lumea, pentru fiecare cetăţean, dar mai ales pentru societate.
Eu voi reveni cu această mică iniţiativă legislativă şi nu voi aştepta ca, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării să facă vreo modificare la lege, dar vă invit să iniţiem dezbatere publică, nu în presă, nu în talk-show-uri, ci la tribuna Parlamentului despre chestiunile fundamentale de securitate naţionale faţă de care avem responsabilităţi de care nu ne-am achitat.
Vă mulţumesc.
Domnul Szabo Karoly Ferenc:
Domnule preşedinte,
Onorat Senat,
Această tribună este un loc unde se fac, printre altele, declaraţii politice. Îndrăznesc, fără nici o legătură cu ceea ce a pronunţat aici vreun coleg al meu, un coleg al nostru, în legătură cu pronunţia, cu discursul altui coleg, să vă sugerez onoraţi colegi, mai ales celor care sunteţi pentru prima oară membri ai Senatului, că puteţi să faceţi declaraţii politice referitoare la fiecare literă a precedentei declaraţii, numai să nu vă referiţi la ea.
Domnule preşedinte, am venit să vă spun că, în ultima vreme, mai ales în mass-media, dar nu şi la microfoanele Parlamentului, au avut loc foarte multe discuţii, dispute, controverese, mă feresc să folosesc termene care sunt, mai ales, de uzul presei şi al consumatorilor de presă, în legătură cu chestiuni extrem de importante care ţin de activitatea unor instituţii fundamentale, acelea care, îndeobşte, sunt adunate în noţiunea aceasta generică de „cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”.
Pe marginea unui aşa zis scandal de presă, care a apărut la un anumit moment, nimic nu este întâmplător, şi care a fost urmat în mod necesar de mişcări în corpul unor înalţi funcţionari publici, noi uităm esenţialul, şi anume că Parlamentul este autoritatea legiuitoare, unica de fapt, aş vrea să revin la Constituţie, dar, în orice caz, am mai spus-o şi cu alte ocazii, nu-şi îndeplineşte un atribut fundamental în această speţă. Iată numai Legea privind siguranţa naţională a României, nr.51/1991 nu a fost armonizată nici măcar cu Constituţia din 1991, deşi art.150, la conflictul de legi, pe fosta numerotare din Constituţie, ar fi impus acest lucru. Acolo sunt enumerate, în acea lege, care trebuie în mod necesar revizuită, dar foarte repede pentru că nici în Uniunea Europeană, dar nici în NATO nu avem loc cu ea, chit că am fost cooptaţi, am fost acceptaţi acolo, sunt nişte prevederi care se referă în mod expres la ameninţări. Ameninţări pentru contracararea cărora este nevoie de culegere de informaţii, şi care culegere de informaţii se desfăşoară în baza altor legi, pe care tot Parlamentul României le-a adoptat, şi este o remarcabilă continuitate în legislaţia din acest domeniu. Nicăieri, nici într-un alt domeniu nu este atât de betonată starea literelor şi a articolelor din lege şi activitatea serviciilor cu atribuţii, aşa cum am spus în acest domeniu, aşa cum au fost ele adoptate pe parcursul anilor, oglindind în mod special şi în mod vădit interesele organizaţionale ale acestor instituţii. Nu mă feresc să spun acest lucru. Nu este prima oară.
În ce mă priveşte, am onoarea să vă anunţ că, în iunie 2000, am depus o iniţiativă legislativă, în nume personal, care se referea la modificarea unui articol din Legea nr.14 din 1992, care se referă la organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii şi care, printre altele... ( sună un telefon mobil în sală )... imediat termin, domnule preşedinte...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Dacă vă pomenea numele, veneaţi cu un drept la replică. Pentru că este pentru prima oară, aveţi cuvântul.
Doamna Viorica Georgeta Moisuc:
Domnule preşedinte,
Domnilor academicieni,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Printr-o coincidenţă fericită astăzi, aş vrea să vă invit să vă întoarceţi puţin în timp, anume în anul 1918, când, la această dată, la 6 februarie 1918, s-au produs două evenimente de importanţă naţională şi internaţională, asupra cărora astăzi ar trebui să reflectăm mai mult. Fără îndoială, adresându-mă unor intelectuali, nu fac decât să vă reamintesc aceste lucruri pentru că, aşa cum spunea Nicolae Iorga, “orice om politic trebuie să ştie istoria patriei sale şi istoria universală”, mai ales aceea care se ocupă de politică externă.
La 24 ianuarie/6 februarie 1918 din iniţiativa Comitetului Naţional al Românilor asupriţi din Austro-Ungaria, constituit la Odessa, al cărui lideri au fost: Octavian Goga, Ion Nistor, Alexandru Lapedatu, Onisifor Ghibu, Victor Deleu, Sever Bocu şi mulţi alţii, s-a elaborat, la această dată, prima Declaraţie de unire politică a românilor care a fost publicată în ziarul “România Nouă” care apărea la Chişinău. Aş vrea să vă reamintesc că acest ziar “România Nouă” urma ziarului “Ardealul”, editat la Chişinău cu ajutorul Guvernului de la Iaşi, condus de Ion I.C. Brătianu cu bani româneşti şi cu tipografie românească, prima tipografie cu litere latine care a fost dusă la Chişinău şi pusă în slujba idealului naţional.
În ziarul “România Nouă” a apărut, aşadar, declaraţia de unire politică a tuturor românilor. Iată câteva idei pe care le citesc din acest document:
“Ţara de mâine a românilor trebuie să cuprindă întreg pământul locuit de ei, pentru că nimeni nu ne poate tăgădui dreptul asupra pământurilor în care noi suntem cei mai vechi şi cei mai mulţi locuitori.”
Documentul respingea orice formulă de menţinere a românilor în cadrul vechii monarhii, ideea de bază era că românii ardeleni, basarabeni, bucovineni se considerau cetăţeni ai unei singure patrii: “România tuturor românilor”. Citez:
“Începând cu ziua de azi în care toţi românii trebuie să serbeze amintirea celei dintâi uniri săvârşite la 1859, noi, cei mai jos iscăliţi, nu ne mai socotim ca până acum ardeleni, basarabeni, bucovineni, ci ne socotim cetăţeni ai României Nouă, a tuturor românilor cu acelaşi îndatoriri faţă de fiecare aparte a ei şi cu aceleaşi drepturi. De astăzi înainte noi vom fi totodată ostaşi ai acestei Românii, pentru făurirea căreia voim să luptăm cu orice armă va trebui.”
În încheiere declaraţia spunea: “Mântuirea noastră este numai într-o Românie Nouă, a tuturor românilor. Pentru înfăptuirea ei vom lucra, pentru înfăptuirea ei vom trăi, pentru înfăptuirea ei vom muri, dacă va fi nevoie.” Iscălesc: Onisifor Ghibu, dr. Ioan Matei, Axente Bocu, Iosif Şchiopul, Nicolae Codre, Andrei Oţetea, George Tofan, dr. Ovidiu Ţopa, Vasile Harea, George Murgoci, George Munteanu-Râmnic şi Anastasie Popovici.
Un al doilea eveniment de importanţă naţională şi internaţională, care se produce în această zi, la 24 ianuarie/6 februarie 1918 este declaraţia prin care Republica Autonomă Basarabia se proclamă independentă. Independenţa acestui stat, care a fost recunoscută nu numai de România, ci şi de multe alte state, inclusiv de statele Antantei, a reprezentat începutul procesului de unificare naţională a românilor.
Fără îndoială, spuneam, nu am venit în faţa dumneavoastră să vă ţin o lecţie de istorie fiindcă sunt convinsă că o ştiţi. Ceea ce doresc însă să remarc este faptul că atunci, România, în ianuarie 1918, era redusă la mai puţin de o treime din vechiul regat. Cu alte cuvinte, fără Transilvania, fără Bucovina, fără Dobrogea, care erau sub ocupaţia Puterilor Centrale. Această Românie mică, supusă unor presiuni fantastice din partea Puterilor Centrale a găsit, în înţelepciunea acelui guvern extraordinar condus de Ion I.C. Brătianu, mijloace morale şi materiale pentru a susţine lupta confraţilor din toate provinciile istorice româneşti, în ideea unificării naţionale.
În al doilea rând, aş vrea să remarc un alt aspect, şi anume faptul că, în aceste zile, aceste documente au o valoare cu totul deosebită pentru noi, pentru că ele stau la baza unui proces pe care îl presupunem început şi pe care îl considerăm continuat, mai ales că, în zilele care au trecut, preşedintele Traian Băsescu a arătat o deschidere pe care eu, personal, o salut, către o relaţie specială cu Republica Moldova. Vreau să amintesc în acest context că, în 1848 această vocaţie a României către Europa s-a manifestat printr-un proiect al lui Nicolae Bălcescu de constituire a Statelor Unite ale Europei, în care vedea el posibilitatea de unificare a românilor din toate provinciile aflate atunci sub ocupaţie străină.
Consider că, acum, intrarea României în Uniunea Europeană prezintă o altă posibilitate la alte condiţii istorice pentru ca acest deziderat al românilor să se împlinească.
Fără îndoială, nu pot să nu închei prin a spune că P.R.M. sprijină orice fel de iniţiativă şi orice fel de iniţiativă şi orice fel de acţiune îndreptate în această direcţie. Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Trecem la primul punct al ordinii de zi: declaraţii politice.
Invit la microfon, din partea Grupului Social Democrat, pe domnul senator Dan Mircea Popescu.
Domnul Cristache Rădulescu:
Sunt mai mulţi, vorba domnului preşedinte, şi-i mulţumesc pentru intervenţie, marii rechini au cochetat cu Autoritatea Naţional Sanitar Veterinară, fostă, şi au găsit soluţia să iasă din impas cu vânzările şi au zis: „Închidem patru sute şi ceva de unităţi, câte spunea domnul senator, şi ne facem loc să intrăm cu vânzările pe piaţă”.
Mai departe, domnul Liviu Harbuz, preşedintele Autorităţii Naţional Sanitar Veterinare, ministru secretar de stat, declara acum două săptămâni, după o întrevedere cu domnul ministru Flutur, care, bineînţeles, a fost dezinformat de către Liviu Harbuz, că a luat această măsură, să închidă 302 unităţi în 32 ore, pentru că fostul premier nu i-a dat voie până în momentul respectiv.
Vă mulţumesc.
Domnul Neculai Apostol:
Domnule preşedinte,
Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor senatori,
Vă voi supune atenţiei dumneavoastră o declaraţie politică referitoare la unele consecinţe previzibile ale ignorării normelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor asupra evoluţiei industriei alimentare şi agriculturii României, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.
Convingerea fermă că un viitor demn pentru ţara noastră nu poate fi asigurat decât prin ocuparea unui loc onorabil în cadrul structurilor economice şi instituţionale ale Uniunii Europene, ca şi preocuparea pentru destinul industriei alimentare şi agriculturii româneşti care trebuie să garanteze securitatea alimentară ca una din componentele esenţiale ale siguranţei naţionale, mă determină să supun atenţiei o problemă aparent simplă, dar a căror consecinţe economice, sociale şi chiar politice în contextul eforturilor generale care se fac pentru integrarea în Uniunea Europeană se pare că au fost evaluate necorespunzător.
Este vorba despre bunăvoinţa exagerată pe care actuala guvernare o manifestă în mod nejustificat faţă de cele 402 unităţi din industria alimentară a căror activitate a fost suspendată de către Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, ca urmare a unor deficienţe constatate în mod repetat în activitatea acestora, deficienţe între care se regăsesc:
- Neîndeplinirea standardelor specifice referitoare la condiţiile minime de igienă prin neasigurarea facilităţilor, dotărilor şi utilităţilor în conformitate cu prevederile legale, deşi aceste firme ar fost informate de obligaţiile care le revin şi avertizate asupra consecinţelor încă din anii 2003 şi 2004.
- Perpetuarea ignorării şi încălcării normelor sanitar-veterinare cu privire la organizarea fluxurilor tehnologice, fapt care concură la realizarea de produse necorespunzătoare calitativ, cu riscuri potenţiale asupra sănătăţii consumatorilor.
- Lipsa programelor de restructurare şi modernizare care să garanteze alinierera operatorilor de profil la standardele prevăzute de legislaţia sanitar-veterinară în vigoare, armonizate cu acquis-ul comunitar şi neasumarea responsabilităţilor privind respectarea acestor norme. Aşadar, este cazul unor deficienţe grave în raport cu măsurile de suspendare a a activităţii îndreptăţite, iar dispunerea acestora nu reprezintă un abuz, ci dimpotrivă manifestarea concretă a responsabilităţilor pe care Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi le-a asumat în exercitarea atribuţiunilor care-i sunt conferite prin lege pentru a asigura protejarea intereselor şi sănătăţii cetăţenilor.
- Măsura de suspendare a activităţii unităţilor de procesare care nu corespund legislaţiei româneşti în vigoare s-a făcut cu acordul asociaţilor patronale şi interprofesionale.
Nu mi-am propus să prezint în detaliu toate motivele care au determinat măsurile dispuse pentru suspendarea activităţii acestor societăţi. Sunt convins că ele sunt cunoscute de cei în drept. Doresc doar să-mi exprim surprinderea faţă de uşurinţa cu care sunt tratate aceste probleme de însuşi domnul ministru Gheorghe Flutur - coordonatorul politicilor agricole pe care, de altfel, îl respect pentru voinţa şi stăruinţa de care dă dovadă în eforturile pe care le face pentru ca agricultura românească să fie compatibilă cu normele, normativele şi Directivele Uniunii Europene - care a afirmat recent: “A venit momentul adevărului, astăzi numai 56 de fabrici îndeplinesc standardele comunitare”, precizând că firmele din domeniu vor trebui să realizeze investiţii importante până la aderarea României la Uniunea Europeană, astfel încât tot mai multe unităţi să fie capabile să respecte standardele europene în 2007.
Aceasta este voinţa domnului ministru. În fapt, constatăm că şi domnia-sa este boicotat prin diferite acţiuni populiste, prin presiunile ce se fac asupra Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare, atât la nivel politic central, cât şi la nivelul autorităţilor locale, pentru a se reveni asupra măsurilor luate împotriva celor care, pentru a-şi satisface interesele de moment, sfidează sistematic legislaţia sanitar veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare, sporindu-şi profitabilitatea afacerii direct proporţional cu creşterea riscului de a afecta sănătatea consumatorilor, fără a mai aduce în discuţie moralitatea comportamentului în afaceri, raportat la cerinţele specifice economiei de piaţă.
Prin atitudinea pe care o manifestă şi acţiunile iniţiate, conducerea A.N.S.V. şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în calitate de coordonator al politicilor agricole, omit faptul că angajamentele asumate de România prin Documentul de poziţie presupun şi luarea unor măsuri ferme, care să garanteze implementarea efectivă a legislaţiei naţionale în domeniu, armonizate cu acquis-ul comunitar, măsuri care, deşi sunt percepute, în parte, ca având caracter antipopular, au fost adoptate fără rezerve de Guvernul P.S.D., în plină campanie electorală, interesul privind viitorul ţării fiind poziţionat mai presus decât interesele imediate de partid.
Putem exemplifica prin suspendarea a 184 de unităţi din categoria celor care nu corespundeau legislaţiei româneşti în domeniu, din august 2004 până în noiembrie 2004.
Mai mult decât atât, a fost instituit un sistem de monitorizare riguroasă a modului în care se derulează fiecare acţiune menită să conducă la îndeplinirea criteriilor de aderare într-un orizont de timp bine definit, precum şi setul de măsuri corective care să asigure realizarea acestui demers.
De ce se revine acum asupra deciziilor luate şi de ce se încearcă redeschiderea nejustificată a unităţilor a căror activitate a fost suspendată conform legislaţiei naţionale?
Dacă în loc să se facă eforturi pentru ca cele 402 unităţi, pentru care s-a dispus sistarea activităţii, să-şi compatibilizeze activitatea de producţie cu normele sanitar-veterinare în vigoare şi să-şi ridice nivelul calitativ al produselor, se va alege soluţia facilă de a trece cu vederea, de a le tolera gravele deficienţe constatate de Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară, atunci, cu siguranţă, se admite conştient riscul de a compromite perspectiva agriculturii şi industriei alimentare româneşti de a se integra firesc şi profitabil în structurile pieţei unice europene.
Mai trebuie menţionat că în situaţia celor 402 unităţi se găsesc încă 800 de unităţi de procesare a laptelui şi cărnii, care nu au nici un fel de program de restructurare şi modernizare.
Faţă de situaţia dată, se pare că Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale adoptă tacit politica neimplicării, lăsând să se rezolve de la sine o problemă vitală pentru agricultura şi industria alimentară, şi anume, problema alinierii acestor unităţi, sub toate aspectele, la normele sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cât şi la standardele europene de calitate.
În baza mandatului onorant cu care am fost investit şi a unei activităţi de peste 30 de ani, consacrate managementului proceselor de producţie în agricultură şi industria alimentară, cu performanţe, zic eu, pentru cei care mă cunosc, foarte bune, am obligaţia şi, în acelaşi timp, suportul moral şi profesional necesare pentru a atrage atenţia asupra consecinţelor determinate de un asemenea mod de gândire şi acţiune, astfel:
1. Prin neaplicarea fermă a măsurilor dispuse de Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi menţinerea artificială şi, în fond, nelegală a acestora pe piaţă, oferta nu va fi salubrizată de produsele necorespunzătoare, iar cetăţenii vor fi expuşi în continuare la riscul de a plăti şi consuma produse care le periclitează starea de sănătate.
2. Tolerarea activităţii unor astfel de agenţi economici, care nu au investit mai nimic pentru asigurarea unor condiţii sanitar-veterinare corespunzătoare şi, prin urmare, realizează produse de calitate îndoielnică, dar la costuri inferioare celor normale, afectează raporturile de piaţă fireşti, împiedică manifestarea efectivă a virtuţilor economiei de piaţă funcţională.
3. Prin preţurile pe care le practică, negrevate de costurile aferente acţiunilor de compatibilizare cu cerinţele normelor sanitar-veterinare, aceşti agenţi economici promovează în proporţie de masă concurenţa neloială în raport cu agenţii economici oneşti şi responsabili în raporturile cu consumatorii.
4. Organele de control fiscal au constatat în mod frecvent că tocmai această categorie de agenţi economici, care nu respectă legislaţia sanitar-veterinară, oferă şi cele mai multe situaţii de neonorare a obligaţiilor legale faţă de bugetul consolidat al statului şi chiar de evaziune fiscală.
În fine, deosebit de grav este faptul că la autenticul moment al adevărului, în a doua jumătate a anului 2006, când experţii Uniunii Europene vor evalua gradul în care au fost îndeplinite criteriile de aderare asumate în cadrul negocierilor aferente acestui capitol, ar putea fi puşi în situaţia de a constata incapacitatea agriculturii şi industriei alimentare româneşti, a unor ramuri sau sectoare ale acesteia, în total sau în parte, de a produce la nivelul standardelor europene, situaţie care va determina amputarea lor, prin scoaterea din circuitul economic a tuturor capacităţilor de producţie în cauză, la un nivel de aproximativ 1000 de unităţi de procesare lapte şi carne.
Aceasta va avea drept consecinţă certă şi imediată crearea unor goluri de producţie şi, implicit, a unor nişe de piaţă, care, în condiţiile liberalizării totale a circulaţiei mărfurilor, vor crea blocaje în economia românească, prin inundarea pieţelor cu produse de import, creşterea gradului de dependenţă a României faţă de economia altor state şi apoi un întreg cortegiu de consecinţe negative în plan social şi implicaţiile pe care o astfel de situaţie le generează pe plan politic.
Aprofundarea analizei făcute de specialiştii în domeniu evidenţiază însă şi alte consecinţe, mult mai preocupante, chiar dramatice, care se înlănţuie logic, asupra milioanelor de ţărani sau fermieri şi perspective de evoluţie a mediului rural, dezvoltarea durabilă a acestuia transformându-se dintr-un obiectiv dezirabil şi posibil, într-un vis neîmplinit.
Astfel, 1. concurenţa neloială pe care o practică agenţii economici din categoria celor pentru care s-a dispus şi se va dispune în continuare suspendarea activităţii afectează viabilitatea agenţilor economici performanţi şi, în extrem, poate determina eliminarea lor de pe piaţă, lăsând consumatorul la cheremul unor producători care nu respectă prevederile legale referitoare la igiena şi sănătatea publică.
2. Reducerea forţată, prin practici anticoncurenţiale şi de concurenţă neloială, a profitabilităţii agenţilor economici care investesc pentru dezvoltarea şi respectarea standardelor de producţie şi calitate, coroborată cu numeroasele cazuri de neplată a obligaţiilor faţă de buget şi evaziune fiscală, promovate de cei care sunt încurajaţi să nu respecte legea, aceştia din urmă constituind, de altfel, un pilon de bază pentru economia subterană, consecinţele fiind diminuarea semnificativă a veniturilor cuvenite bugetelor locale şi al statului.
Diminuarea capacităţilor de producţie în industria alimentară, ca urmare a suspendării activităţii acelor societăţi ce nu întrunesc condiţiile de funcţionare conform legislaţiei în vigoare, în urma verificărilor experţilor Uniunii Europene, în a doua parte a anului 2006, urmat de invadarea pieţelor româneşti cu produse din import, devine un factor de blocaj în zootehnie, pentru creşterea efectivelor şi a producţiilor animaliere, şi generează mari dificultăţi pentru valorificarea profitabilă a producţiei vegetale.
Ca urmare, apar efecte restrictive şi în desfăşurarea altor activităţi situate în amonte sau în aval de producţia agricolă.
Prin starea de letargie care poate cuprinde aceste sectoare, determinată de toleranţa faţă de cei pentru care respectarea legii este considerată ca fiind facultativă, şi nu obligatorie, se subminează, practic, economia agroindustrială rurală şi, prin aceasta, este afectată însăşi temelia dezvoltării durabile a satului românesc.
Consideraţiile prezentate, care pot fi susţinute prin numeroase concretizări efective şi date statistice, dorim să reprezinte un semnal de alarmă tras înainte de a fi prea târziu.
În speranţa că acest semnal va fi receptat cum se cuvine, stimulând reacţiile de răspuns în timp util, îi asigur de întreaga mea consideraţie pe domnul Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, domnul Ionuţ Popescu, ministrul finanţelor publice, domnul Ene Dinga, ministrul integrării europene, domnul Răzvan Ţiru, preşedintele Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare.
Vă mulţumesc pentru înţelegere.
(aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Stimate coleg, aş vrea, pe viitor, să reţineţi că nu puteţi veni cu replică la o declaraţie politică.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Mulţumesc.
Invit la microfon pe domnul senator Rădulescu Cristache, din partea Grupului Alianţa D.A. – P.N.L. – P.D.
Domnul Dan Mircea Popescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Pentru că principalul act normativ, ce a marcat această perioadă de guvernare a noii puteri, îl reprezintă introducerea cotei unice de impozitare, vă rog să-mi permiteţi, stimaţi colegi, să stărui asupra unora dintre consecinţele sociale previzibile ale acestuia, în încercarea de a atenţiona şi de a contribui la posibile soluţii. Suntem, fără îndoială, în faţa unui fenomen nou pe care încercăm să-l descifrăm şi să-l evaluăm pentru a-l putea explica, în complexitatea lui, celor pe care-i reprezentăm în Parlamentul ţării şi a căror viaţă de zi cu zi este şi va fi serios afectată de această măsură. Începe să ne fie tot mai clar de acum că sistemul cotei unice va contribui din plin la polarizarea societăţii româneşti, respectiv, la accentuarea sărăciei, pe de o parte, iar pe de altă parte, la creşterea avuţiei celor bogaţi. Aş vrea să vă prezint situaţia din acest punct de vedere pe cinci grupuri sociale. M-aş referi, în primul rând, la situaţia celor care realizează venituri brute lunare între 100 şi 500 de milioane lei. Aceştia sunt recompensaţi, în urma introducerii cotei unice de impozitare, cu sporuri lunare de venituri între 17 şi 96 de milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri cuprinse între 17,2 şi 19,4 din venitul brut. Pentru cei care realizează venituri lunare brute între 25 şi 60 milioane de lei, aceştia sunt recompensaţi cu sporuri lunare cuprinse între 2,4 milioane lei şi 9,3 milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri între 9,7% şi 15,4% din venitul brut. Persoanele care realizează venituri lunare între 15 şi 20 milioane lei sunt recompensate cu sporuri de venituri lunare între 795.000 lei şi 1,5 milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri cuprinse între 5,3 şi 7,6% din venitul brut. Salariaţilor care realizează venituri lunare între 8 şi 10 milioane lei, le revin sporuri de venituri cuprinse între 215.000 şi 340.000 lei, respectiv, 2,7% până la 3,4 % din venitul brut. În sfârşit, cea de a cincea categorie de salariaţi o reprezintă, în exemplul meu, persoanele care realizează venituri lunare între 4 şi 7 milioane de lei şi al căror spor lunar va fi de numai 52.000 lei, respectiv, 157.000 lei, ceea în procente reprezintă între 1,3 şi 2,2 % din venitul brut. După datele de la sfârşitul anului 2004, când salariul mediu brut pe economie era de aproximativ 8,2 milioane lei, constatăm că cei care realizează venituri brute lunare de până la 10 milioane lei, reprezintă aproximativ 3,3 milioane de persoane din totalul de 4,6 milioane de salariaţi din România. Cu alte cuvinte, deci, pentru marea majoritate a salariaţilor câştigurile în urma aşa-zisei revoluţii fiscale sunt cuprinse între 52.000 lei şi maximum 340.000 lei, respectiv, în procente între 1,3 şi 3,4% din venitul brut, în timp ce, la polul opus, pentru o minoritate de oameni câştigurile sunt cuprinse între 2,4 milioane de lei şi 96 de milioane, respectiv, între 9,7 şi 19,4% din venitul brut. Iată, devoalat, stimaţi colegi, conţinutul acestei aşa-zise revoluţii fiscale prin intermediul căreia noua putere încearcă să lupte, aşa cum afirma în programul de guvernare, dar şi în campania electorală , împotriva sărăciei din ţară. Cred că alte comentarii sunt de prisos. Aş adăuga, însă, că după nivelul salariilor brute la polul sărăciei se situează majoritatea salariaţilor din următoarele ramuri şi sectoare de activitate: sănătate, învăţământ, construcţii, comerţ, hoteluri-restaurante, agricultură, industrie uşoară, prelucrarea lemnului, industria cauciucului, echipamente electrice, metalurgie, maşini şi echipamente, transporturi. La polul opus beneficiază de avantajele introducerii cotei unice de impozitare grupurile sociale cu venituri din activităţi independente, dar şi cei care ocupă funcţii de conducere şi de administrare în toate ramurile şi sectoarele de activitate, respectiv: Banca Naţională, bănci comerciale, societăţi de asigurări, alte instituţii de stat, marile companii şi unităţi economice din industria petrolului, gazelor, chimie, energie şi comerţ, Preşedinţie, Guvern, Parlament, ministere, agenţii guvernamentale, consilii judeţene şi primăriile mari din România. În aceste condiţii, decizia de a majora cu până la 25% salariile înalţilor demnitari ai ţării, nu ne mai apare drept curioasă şi sfidătoare, ea înscriindu-se, iată, în filozofia noii guvernări, fiind o măsuri emblematică pentru maniera în care puterea actuală încearcă să diminueze rata sărăciei din România. Primul efect vizibil al introducerii cotei unice de impozitare este, după cum bine se cunoaşte, micşorarea rapidă a încasărilor bugetare. Aşadar, bugetul general consolidat va avea, începând din acest moment, resurse financiare cu mult mai mici, ce pot crea fie o accentuată creştere a deficitului public bugetar, fie o scădere dramatică a cheltuielilor sociale, respectiv, a salariilor, a investiţiilor, în general a programelor sociale din România, afectând astfel nivelul de trai şi aşa redus al românilor. Soluţia pentru care s-a optat pentru a contracara acest efect a fost creşterea impozitelor indirecte şi s-a făcut referire la o mărire a impozitului pe dividendele persoanelor fizice, de la 5 la 10%, la o dublare a impozitelor pentru microîntreprinderi de la 1,5% la 3%, la renunţarea la reducerea cuprinsă în bugetul pe 2005, cu 2% , a contribuţiilor sociale obligatorii şi, în sfârşit, la o majorare a accizelor şi, eventual, a taxei pe valoarea adăugată. Riscul major al unor asemenea măsuri îl constituie însă, efectul inflaţionist ce apare asupra economiei româneşti, căci plusul eventual de resurse la îndemâna consumatorului se transformă într-o presiune asupra consumului, respectiv, asupra importurilor, ceea ce conduce la deteriorarea balanţei comerciale şi, implicit, la o creştere a inflaţiei, exact într-un moment în care, după 15 ani, reuşiserăm să reducem rata inflaţiei la 9,3% la finele anului 2004.
În plus, şi asupra acestui lucru aş vrea să atrag atenţia, tendinţa de mărire a ponderii impozitelor indirecte, în totalul resurselor bugetare din România înseamnă, de fapt, transferul poverii fiscale asupra marii mase de consumatori, asupra celor cu venituri modeste, asupra exact acelora cărora li s-au dat asigurări, citez: „că nu vor pierde în urma acestei revoluţii fiscale”. Redistribuirea sarcinilor fiscale ar fi trebuit, în opinia noastră, mult mai bine gândită, mai bine evaluată şi, fireşte, mult mai bine explicată. Lipseşte transparenţa necesară în ceea ce priveşte calculele de fundamentare şi de echilibrare. Iniţial s-a spus că s-ar produce o pierdere de resurse bugetare de circa de 32.000 de miliarde de lei, fără o descifrare analitică pe categorii de impozite, pentru ca acum să aflăm că pierderea reală este de aproximativ de trei ori mai mare, respectiv, 98.000 de miliarde lei. Toate aceste lucruri confirmă faptul că ne aflăm în faţa unei improvizaţii că nu a existat şi nu există încă o fundamentare economică, financiară şi socială a consecinţelor unei asemenea măsuri ceea ce este, fără îndoială, un lucru de o gravitate extremă şi, aşa cum afirma şi colegul meu, Ştefan Viorel, la discuţia făcută aici cu privire la introducerea cotei unice, le oferim expertiza, atâta cât există, pentru a ajuta la ieşirea din impas, căci interesul este până la urmă comun. Supunem atenţiei, în acelaşi timp, suprapunerea peste această situaţie creată a efectelor valului de scumpiri anunţate, şi mă refer la preţul energiei electrice, la preţul gazelor naturale, a energiei termice, a preţului abonamentelor telefonice, a noii taxe de drum, multe dintre ele cu impact direct şi asupra preţului produselor alimentare de bază. Adăugăm la aceasta necesarele restricţii la cheltuielile bugetare, limitarea creşterii salariilor, reducerea într-o pondere mult mai mare a numărului salariaţilor din căile ferate, minerit, distribuţie de energie electrică şi gaze, precum şi, inevitabil, o reducere substanţială a numărului de programe sociale, a conţinutului acestora şi a duratei lor. În acest sens, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la posibilitatea susţinerii financiare a măsurii de recalculare a pensiilor pentru toţi cei 4,3 milioane de pensionari îndrituiţi la aceasta, la nivelul anului 2005, aşa cum s-a promis şi se tot susţine în continuare de către oficialii guvernamentali, când realitatea este , iată, cu totul alta. În plus, aşa cum am încercat să atragem atenţia, măsurile fiscale propuse dau o lovitură puternică sistemului de finanţare şi a bugetelor comunităţilor locale, implicit reformei şi necesarei modernizări a administraţiei publice locale. Ceea ce ne uimeşte, şi v-o spun cu toată sinceritatea, este faptul că nici un oficial nu vorbeşte despre aceste lucruri , deşi ele au fost semnalate, iar pericolul este real şi nu unul imaginar. În aceste condiţii, a vorbi despre, citez: „reconstrucţia calităţii vieţii în România”, aşa cum puterea ne propune în programul său de guvernare, este cel puţin iluzorie. Există, stimaţi colegi, o tot mai accentuată lipsă de credibilitate. Pluteşte un aer de improvizaţie peste toate aceste măsuri greu de contracarat doar cu tinereţea şi inocenţa factorilor de răspundere din domeniu. A face experienţe pe un popor întreg, pentru ca la final să spui, eventual, „îmi pare rău, am încercat, n-am reuşit”, nu este lucrul pe care o ţară întreagă îl aşteaptă, într-un moment în care se pregăteşte cu mari speranţe de mai bine de aderare la Uniunea Europeană. Responsabilitatea, stimaţi colegi de la putere, este uriaşă şi încercăm să vă conştientizăm de acest lucru până nu este prea târziu.
În finalul intervenţiei mele, permiteţi-mi să vă spun câteva cuvinte despre un viitor subiect fierbinte al realităţii româneşti, şi anume: modificările la Codul muncii.
La sfârşitul lui decembrie 2004, atrăgeam atenţia opiniei publice asupra intenţiilor declarate mai mult sau mai puţin voalat din programul de guvernare cu privire la “liberalizarea completă a pieţei muncii şi la reglementarea relaţiei de muncă astfel încât să fie respectat caracterul de piaţă al economiei româneşti”. Unul din lucrurile care vor dispărea, spuneam atunci, va fi contractul colectiv de muncă şi iată că, în interval de o lună de zile, ministerul de resort ne propune tocmai acest lucru, şi anume reducerea semnificativă a importanţei contractelor colective de muncă la nivel de ramură şi la nivel naţional, pe de o parte, iar pe de altă parte se propune dispariţia obligativităţii de a încheia contracte colective de muncă la nivelul unităţii economice.
Ce presupun aceste lucruri cred că este lesne de înţeles: pierderea unor drepturi ale salariaţilor câştigate de-a lungul acestor ani şi, în plus, reducerea dramatică a sferei de activitate şi a influenţei centralelor sindicale şi a liderilor sindicali în societatea românească, în general, şi, în particular, în domeniul relaţiilor de muncă. De altfel, propunerea ca liderii sindicali să poată fi concediaţi pentru necorespundere profesională, chiar şi pe timpul exercitării mandatului de lider sindical, este de natură să provoace mari dispute şi abuzuri în practica şi realitatea românească. Subiectul merită însă o declaraţie politică aparte şi o dezbatere aparte. L-am amintit aici, în treacăt, fiindcă este relevant în contextul a ceea ce se întâmplă în societatea românească, al mutaţiilor profunde la care asistăm pe fondul lipsei de reacţie cvasiunanime.
Se neagă în continuare de către putere importanţa politicilor sociale în România. Se răspunde inadecvat realităţilor şi cerinţelor societăţii româneşti, dar şi prevederilor constituţionale, stimaţi colegi, care afirmă încă din art.1 faptul că România este stat social de drept şi, în egală măsură, continuă să se nege însăşi modelul social european, ceea ce reprezintă un criteriu de convergenţă în vederea aderării la Uniunea Europeană. Sunt numai câteva aspecte asupra cărora grupul nostru parlamentar a ţinut să atragă atenţia, repet, în încercarea de a conştientiza asupra a ceea ce cu toţii avem de făcut în România.
Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Numai o secundă. Dacă sunt înscrieri la declaraţii politice din partea Alianţei sau din partea PUR, vă rog să mi se comunice.
Da, aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Cristache Rădulescu:
Vă mulţumesc pentru îngăduinţă.
Deci, aspectele care trebuie reţinute sunt următoarele: aceste unităţi trebuie să respecte igiena alimentară după normele sanitar-veterinare în vigoare; aceste unităţi trebuie să-şi plătească datoriile faţă de stat şi pentru cei care nu-şi plătesc avem organe abilitate, care să urmărească acest lucru.
Revenind la declaraţia politică făcută de domnul senator, vreau să vă mai aduc la cunoştinţă că, acum două săptămâni, fostul preşedinte al Autorităţii Sanitar Veterinare pentru Siguranţa Alimentelor a dat o decizie prin care se închid 302 unităţi alimentare, în 32 de ore. Acest lucru, vă imaginaţi, ar fi afectat grav piaţa alimentară românească şi ar fi încălcat o înţelegere făcută cu Uniunea Europeană, luându-le dreptul acestor unităţi să funcţioneze în condiţiile şi normele de igienă legale şi fiscale, până în 31 decembrie 2006.
Mai fac precizarea că unităţile procesatoare de carne şi lapte, în această perioadă, adică ianuarie-februarie, au o cădere de vânzări masivă, şi marii rechini din România, care se pot număra pe degete, procesatori, în special de carne...
Domnul Dan Mircea Popescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Nu, n-am sunat eu...
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):
(din sală)Sunt mai mulţi...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Vă mulţumesc. Invit la microfon pe doamna Moisuc Viorica Georgeta, din partea Grupului P.R.M.
Intervenţia 2
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:
- Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare;
- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Rromi;
- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului;
- Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Spania privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto ale cetăţenilor români şi spanioli, în scopul preschimbării, semnat la Bucureşti, la 1 septembrie 2004.
Domnul Valentin Dinescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor colegi,
Declaraţia mea politică se numeşte „Lapidarea cu pietrele moralei noastre”.
Poate că nicăieri în lume, la nici un alt popor nu se adevereşte atât de consecvent zicala că nimeni nu-i profet în ţara lui, ca la minunatul meu popor, mioritic, blând şi răbdător.
De-a lungul şirului de statui ale valorilor româneşti ridicate în alte ţări şi respectate în alte limbi, probabil, se vor mai adăuga două: Octavian Belu şi Mariana Bitang.
Haideţi să vedem care sunt cele câteva motive pentru care trebuie să-i lapidăm.
În cei peste 20 de ani au cucerit atâtea medalii încât, cel puţin o dată la doi ani, ne-au făcut pe noi, românii, să resimţim miracolul planetar şi să privim în jos către ruşi, americani, chinezi, precum Gulliver către poporul liliputan. Gimnastica Europei, oricum nu mai conta de mult. Vreau să spun că nu mai eram în Europa, eram chiar inima ei.
Cei doi antrenori s-au încăpăţânat să rămână români, câştigând într-un an, cu tot, cu „ciubuc”, cât le-ar fi dat în altă parte, într-o lună sau cine ştie poate chiar într-o zi.
Şi-au dus existenţa, munca, bucuriile şi necazuriile cu o discreţie şi un bun simţ de care numai oamenii aleşi sunt capabili.
În bogata galerie de vedete ale presei noastre cu buricul dezgolit, nu i-am regăsit nici măcar atunci, când performanţele lor, oriunde în altă parte, ar fi dublat producţia de hârtie pentru ziare.
Şi iată că a mai apărut un motiv pentru care trebuie înfieraţi cu mânie proletară, orwelliană, chiar. Se şi iubesc. Poate că înainte să ridicăm piatra, citeşte condeiul, ar trebui să ne amintim de pilda lui Isus „Să scrie numai cei fără de păcat”.
( aplauze )
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Dau cuvântul domnul senator Dinescu Valentin din partea Grupului România Mare.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Aveţi patru minute, domnule senator...
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală): cere să ia cuvântul pentru un minut...
(din sală)cere să ia cuvântul pentru un minut...
Intervenţia 3
Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut de ajustare programatică – PAL 1) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 27 septembrie 2004.
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Stimaţi colegi,
Am încheiat declaraţiile politice.
Trecem la următorul punct.
Vă anunţ că, în conformitate cu prevederile Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională, următoarele legi:
Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare ;
Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Romi;
Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului ;
Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Spania privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto ale cetăţenilor români şi spanioli, în scopul preschimbării, semnat la Bucureşti, la 1 septembrie 2004 .
*
Domnul Nicolae Văcăroiu :
S-a înţeles, domnule senator.
Mai au timp până la sfârşitul anului 2006.
(Din sală): Nu mai au!
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Vă rog, dacă mai sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?
Domnul Neculai Apostol, vă rog.
PSD-ul mai are 7 minute.
Domnul Neculai Apostol :
Domnule preşedinte,
Domnilor colegi,
Vreau să fac precizarea că în condiţiile în care noi nu privim foarte serios această problemă, o să ne trezim la finele anului 2006 când experţii Uniunii Europene or să vină, or să verifice şi or să ia măsurile care se cuvin, să rămânem cu un segment de piaţă neacoperit şi atunci ne vor invada produsele străine.
Deci, noi asta trebuie să facem, să ne pregătim încă din acest moment şi aceste unităţi au fost avertizate din 2003, 2004 şi cred că este timpul ca unităţile care sunt în stare să funcţioneze, să funcţioneze, cele care nu au capacitatea să dea voie altora care au capacitatea să se dezvolte, să respecte normele sanitar-veterinare, normele de mediu şi absolut tot ce cere legislaţia românească şi a Uniunii Europene .
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Rugămintea mea este, pentru un minut, două pentru că, repet, este o problemă profesională care trebuie discutată în comisie, aprofundată, dacă este cazul, şi să veniţi cu o formulă.
Domnul Neculai Apostol :
Nu, nu, fără nume, vreau să mă explic!
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală) :
(din sală)Nu am dat nici un nume!
Pe dumneavoastră vă ignor acum pentru că nu mai am nimic de spus .
Domnul Corneliu Vadim Tudor:
Domnule preşedinte,
Onoraţi colegi,
Nu eram pregătit să vorbesc, însă un coleg de la PSD şi un alt coleg de la Alianţa PNL-PD s-au referit la problema închiderii a 302 unităţi de procesare a laptelui şi a cărnii, iar celălalt zicea de 402.
Vreau să spun, din capul locului, că PRM vrea să facă o opoziţie constructivă şi raţională actualei puteri.
În această chestiune, ministrul Gheorghe Flutur a avut dreptate, din capul locului. Şi vă spun şi de ce.
Domnul Liviu Harbuz s-a dus la Bruxelles tocmai pentru a se remarca în faţa noii puteri.
Ca scriitor cred că mă pricep îndeajuns la comportamentul unora şi altora care sunt în căutare de stăpâni. “E plină lumea de proşti!”, spunea Cicero şi în zona asta a prostiei şi a lichelismului aş pune tendinţele unora de a da cu pietre în casa unde s-au simţit bine, în casa unde au petrecut şi unde au beneficiat de onoruri.
Motivaţia acestui Liviu Harbuz că Adrian Năstase l-a împiedicat pe el să închidă cele 402 unităţi în speranţa că noul premier Călin Popescu Tăriceanu o să-l ia în braţe şi-l va păstra în funcţie este jenantă şi ne determină să ne aplecăm mai mult asupra moralităţii în politică.
Oare cum este posibil, cineva să facă un asemenea abuz, i-aş spune, un joc de cuvinte. Avem o comisie a abuzurilor, i-aş zice comisia harbuzurilor.
Cum poate domnul Harbuz să se ducă la Bruxelles şi să stupefieze o ţară întreagă? Eu când am văzut în presă că el vine de acolo cu acest strigăt: Evrika! A descoperit el de ce sunt unii copii distrofici, de ce nu merg treburile bine în alimentaţia românească! Patru ani a dormit în cizme. Deodată se duce acolo şi descoperă că nu se respectă toate normele sanitar-veterinare.
Eu vă spun, ca om care a umblat prin zeci de ţări, că nicăieri nu se respectă totul la zecimală, nu se respectă! Suntem noi mai catolici decât Papa! Fireşte că este dezirabil să se respecte, sigur că da, însă a închide brusc 402 unităţi şi anunţul acesta făcut tocmai din inima Europei Comunitare, aşa ceva a produs o vie emoţie, în primul rând în rândul oamenilor. Cum adică? Şi aşa suntem prost hrăniţi, şi aşa sunt puţine unităţi de genul acesta, le închidem şi pe-acelea pe care le mai avem şi anunţăm că mai închidem după aceea încă o mie.
Mie mi-e teamă că domnul Harbuz a vrut să fie mai catolic decât Papa, şi-a trădat micimea sufletească, nu era potrivit pentru asemenea funcţie şi până la urmă a alergat după doi iepuri şi nu a prins nici unul.
Dacă e reconfortant pentru ministrul Gheorghe Flutur şi colegul nostru, de altfel, acest punct de vedere al nostru, vă rog să-i transmiteţi că aici, de data asta, a avut dreptate şi noi îl vom sprijini.
Vă mulţumesc . ( Aplauze)
Domnul Nicolae Văcăroiu :
Trecem la... (În sală se aude un telefon sunând.)
Este un telefon cu un sunet foarte plăcut, dar vă rog să-l închideţi. Vă rog foarte mult.
Şedinţa se încheie la ora 18.30.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/copert-fa.html#RestricŢionarea_Utilizării_Şi_Transferului
|
Copertă FaŢă
|
ZoomText 11
Ghidul Utilizatorului
Drepturi de Autor
ZoomText Magnifier
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
ZoomText Magnifier/Reader
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
Ghidul Utilizatorului ZoomText 11
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
Copierea, multiplicarea, vânzarea sau distribuirea neautorizată a avestui program sau documente contravine Legii Federale a Drepturilor de Autor. Nici o parte a cestei publicaŢii nu poate fi reprodusă, transmisă, depozitată pentru utilizare ulterioară sau tradusă în orice limbă sub orice formă fără acordul scris al Freedom Scientific, Inc. (d.b.a. VFO™).
Mărci Înregistrate
ZoomText Şi xFont sunt mărci înregistrate ale Freedom Scientific, Inc.
ZoomText Magnifier, ZoomText Magnifier/Reader Şi ZoomText Voices sunt mărci înregistrate ale Freedom Scientific, Inc.
NeoSpeech este marcă înregistrată a NeoSpeech, Inc.
Microsoft Şi Windows sunt mărci înregistrate ale CorporaŢiei Microsoft.
Mai 2017
Freedom Scientific, Inc, d.b.a. VFO™
11800 31st Court North, St. Petersburg, FL 33716 USA
Acord de LicenŢă pentru Utilizator Final, Freedom Scientific – ZoomText®
IMPORTANT! CITIŢI CU ATENŢIE ŞI ASIGURAŢI-VĂ CĂ AŢI ÎNŢELES DREPTURILE, OBLIGAŢIILE ŞI RESTRICŢIILE DESCRISE ÎN ACORDUL DE LICEŢĂ PENTRU UTILIZATORUL FINAL („ACORD” SAU „ALUF”).
LICENŢIATORUL (DEFINIT MAI JOS) ESTE DE ACORD CU LICENŢIEREA PROGRAMULUI ZoomText ATAŞAT („PROGRAMUL”) CĂTRE DVS. NUMAI DACĂ ACCEPTAŢI TOŢI TERMENII ALUF. NU AVEŢI DREPTUL DE A FOLOSI PROGRAMUL, ACTUALIZĂRILE SAU ALTE METERIALE CONEXE SAU ASCOAITE CU PROGRAMUL DECÂT ŞI NUAMI DUPĂ ACCEPTUL TERMENILOR ALUF. DACĂ NU SUNTEŢI DE ACORD CU ACEŞTI TERMENI, LICENŢIATORUL NU VĂ VA LICENŢIA PROGRAMUL, CAZ ÎN CARE TREBUIE SĂ RETURNAŢI PROGRAMUL IMEDIAT, INCLUSIV PACHETUL, CD-ROMUL ŞI ORICE MATERIALE SCRISE, PENTRU RETURNAREA BANILOR.
ACORDUL DVS. CU TERMENII ACESTUI ALUF, FOLOSIREA, INSTALAREA ŞI DESCĂRCAREA PROGRAMULUI, SEMNIFICĂ ACCEPTAREA ŞI INTENŢIA DE A RESPECTA TERMENII ŞI CONDIŢIILE ACESTUI ALUF.
Acest ALUF este între Freedom Scientific, Inc. sub numele VFO™, corporaŢie din Delaware, cu adresa 11800 31st Court North, St. Petersburg, FL 33716 ("LicenŢiator") Şi dvs., Şi intră în vigoare din data în care acceptaŢi termenii ALUF prin orice metodă descrisp mai sus („Dată în Vigoare").
Proprietatea Programului Şo Rezervarea Drepturilor
-
LicenŢiatorul deŢine toate drepturile, titlurile Şi drepturile de autor Şi toate celelalte drepturi de proprietate intelectuală în Şi pentru Program. Programul este protejat de legile Şi tratatele pentru drepturi de autor, internaŢionale Şi din SUA. În afara cazurilor menŢionate aici, ALUFul nu conferă către dvs. nici un drept asupra Programului sau documentaŢiei conexe sau de a utiliza documentaŢia în afara Programului. Oricând acest Program sau materialele instructive sunt reproduse, notificare de drepturi de autor trebuie Şi ea reprodusă Şi afiŞată în formatul original.
-
Toate drepturile Programului care nu sunt conferate dvs. în acest ALUF sunt rezervate LicenŢiatorului. Toate mărcile înregistrate din Program sau folosite de Program, inclusic pe termen nelimitat, ZoomText®, sunt proprietatea Freedom Scientific, Inc. Orice utilizare a acestor mărci se va face în beneficiul LicenŢiatorului.
Acordarea LicenŢei
-
Drepturile din licenŢă acordate în această secŢiune 3 fac subiectul termenilor Şi condiŢiilor descrise în ALUF:
-
LicenŢiatorul pune la dispoziŢie Programul descărcat, în pachet cu ALUF sau primit prin alte metode autorizate pentru utilizare proprie în acord cu termenii Şi condiŢiile licenŢei primite de dvs prin acest ALUF. Conform termenilor Şi condiŢiilor din acest ALUF, LicenŢiatorul vă oferă o licenŢă limitată, neexclusivă, netransferabilă, nesublicenŢiabilă pentru a utiliza Programul ca utilizator dinal pentru Durata aplicabilă.
-
ToŢi termenii de pe pagina web a LicenŢiatorului care explică în detaliu funcŢionabilitatea Şi orice alte limitaŢi sau utilizări aprobate ale ediŢiei sau versiunii specifice ale Programului sunt incorporate prin referinŢă în acest ALUF.
-
Subiect al SecŢiunii 3(d), puteŢi instala Şi folosi Programul pe un singur computer; SAU instala Şi depozita Programul pe un dispozitiv de stocare, precum un server de reŢea, folosit pentru a instala Programul pe oricare din calculatoarele dintr-o reŢea internă, numai dacă aveŢi o licenŢă pentru fiecare calculator separat pe care Programul este instalat Şi folosit. Exceptând termenii din SecŢiunea 3(d), licenŢa Programului nu poate fi partajată, instalată sau utilizată concomitent pe mai multe calculatoare.
-
Pentru licenŢa de produs „Utilizator Unic”, Programul poate fi instalat pe maxim trei calculatoare. Chiar dacă Programul poate fi instalat pe maxim trei calculatoare, folosirea instalărilor colective este restricŢionată la un singur utilizator. Utilizarea simultană de mai mult de un utilizator contravine acestui ALUF.
-
SunteŢi de acord ca LicenŢiatorul, sau un reprezentant legal al LicenŢiatorului, să inspecteze utilizarea Programului pentru a se asigura de respectarea termenilor de utilizare în orice moment, cu o notificare în prealabil. În cazul în care o astfel de inspecŢie dovedeŞte că utilizarea Programului de către dvs. nu este în acord total cu termenii din ALUF, veŢi plăti LicenŢiatorului toate cheltuielile legate de inspecŢie în plus faŢă de orice alte datoii ce rezultă din nerespectarea acordului.
-
Activarea Obligatorie a Programului. Drepturile de licenŢă garantate de acest ALUF necesită activarea programului înainte de utilizare. Pentru a completa activarea trebuie să furnizaŢi informaŢii necesare pentru activarea copiei licenŢiate în modul descris în secvenŢa de activare a Programului. Este posibil să fie nevoie să activaŢi Programul prin Internet sau telefon; caz în care pot interveni taxe adiacente. Există măsuri tehnice în acest Program, proiectate pentru a preveni utilizarea ilegală sau fără licenŢă a Programului. SunteŢi de acord ca LicenŢiatorul să folosească aceste măsuri Şi să respectaŢi orice cerinŢă legată de aceste măsuri tehnologice. Este posibil să fie nevoie să reactivaŢi Programul dacă modificaŢi componentele computerului sau Programul. Activarea Programului se bazează pe schimbul de informaŢii între computer Şi LicenŢiator.
-
Programul este pus la dispoziŢie în baza unei licenŢă neexclusive Şi nu ca vânzare a acestui Program. Ca utilizator final licenŢiat, trebuie să înŢelegeŢi că nu sunteŢi proprietarul Programului Şi a materialelor instructive alăturate. SunteŢi licenŢiat numai pentru folosirea Programului Şi a materialelor instructive pentru termanul valabilităŢii licenŢei. Nu sunteŢi proprietarul unei copii a Programului din mediul sau formatul în care l-aŢi primit sau depozitat. În plus, prin această licenŢă nu deŢineŢi dreptul sau obŢineŢi proprietate asupra programului sau orice alte drepturi de autor sau de proprietate intelectuală afiliate Programului.
-
Utilizarea se bazează pe plata taxei de licenŢă Şi, incapacitatea de plată a taxei de licenŢă reprezintă un motiv de anulare a licenŢei de către LicenŢiator fără notificare în prealabil. SunteŢi de acord ca, în lipsa plăŢii la termen, acordul de licenŢă va fi anulat.
-
Când deveniŢi un utilizator final licenŢiat, sunteŢi singura persoană responsabilă de determinarea modului adecvat de utilizare a Programului pentru atingerea scopurilor intenŢionate. DeveniŢi de asemenea responabil Şi vă asumaŢi riscurile pentru instalarea, folosirea Şi datele Şi rezultatele obŢinute cu acest Program. Vă asumaŢi Şi responsabilitatea pentru selectarea, instalarea, utilizarea Şi amplasarea componentelor hardware cu care folosiŢi acest Program. LicenŢiatorul nu garantează că Programul este potrivit unui anumit scop sau utillizare.
-
Programul oferit ca versiune de „Evaluare” va fi folosit pentru evaluare doar înainte de cumpărare. Orice utilizare comercială a licenŢei de Evaluare a Programului este interzisă.
Neacceptarea Termenilor ALUF
-
Dacă decideŢi să nu acceptaŢi termenii ALUF, trebuie să returnaŢi imediat Programul dacă l-aŢi primit în pachet, sau Şterge programul Şi toate materialele adiacente de pe computer, dispozitiv sau reŢea dacă aŢi primit programul prin descărcare electronică. Pentru copii ale Programului obŢinute în cutie, dacă nu acceptaŢi Programul, următoarele obiecte trebuie returnate licenŢiatorului: Programul, toate materialele incluse în pachet alături de Program Şi factura primită când aŢi cumpărat Programul. LicenŢiatorul va returna suma de bani plătitî pentru Program, minus costurile de transport, dacă împliniŢi condiŢiile de mai sus.
RestricŢionarea Utilizării Şi Transferului
-
Nu puteŢi folosi Programul în orice alte scopuri decât cele menŢionate în ALUF. Nu aveŢi dreptul de a copia, trasnfera, decompila, dezasambla sau reprograma Programul sau de a altera, duplica, modifica, închiria, subînchiria, reproduce, crea derivative, distribui sau oferi altora acest Program, în parte sau întregime. De asemenea nu aveŢi dreptul de a permite copierea sau transferarea Programului, în întregime sau în parte, Şi exceptând cazurile permise de ALUF, să fie comunicat sau transmis prin reŢea. Nu aveŢi dreptul de a opera sau oferi Programul ca serviciu.
-
În afara excepŢiilor descrise de ALUF, puteŢi face o copie a Programului numai în scop de arhivare sau back-up al Programului Şi puteŢi transferaProgramul pe un singur hard disc dacă menŢineŢi copia originală numai în scop de arhivare sau back-up. Este interzisă copierea materialelor scrise.
-
Cu excepŢia versiunilor de „Evaluare” ale Programului, puteŢi transfera permanent Programul Şi materialele scrise inslude (inclusiv cea mai recentă actualizare Şi toate versiunile anterioare) dacă nu reŢineŢi nici o copie Şi persoana către care aŢi transferat este de acord cu termenii acestui ALUF Un astfel de transfer va anula licenŢa dvs. a Programului. Nu puteŢi închiria Programul sau transfera Şi atribui dreptul de urilizare a Programului, în afara cazurilor descrise în acestă SecŢiune 7. Nu puteŢi vinde sau trasnfera nici o copie de Evaluare a acestui Program.
-
În cazul în care copiaŢi, transferaŢi, decompilaŢi, dezasamblaŢi sau recreaŢi Programul sau creaŢi o operă derivată de la acest Program pentru o altă persoană sau firmă, în afara cazurilor autorizate, licenŢa de utilizare a Programului este anulată imediat.
Termanii ALUF
-
Acest ALUF intră în vigoare de la Data în Vigoare Şi va fi prelungit până când va fi anulat conform prevederilor ALUF („Termen”).
GaranŢie Limitată
-
LICENŢIATORUL, PRIN PREZENTA, OFERĂ URMĂTOAREA GARANŢIE LIMITATĂ CĂ MEDIUL PE CARE PROGRAMUL ESTE OFERIT SAU COPIA ELECTRONICĂ A ACESTUIA NU VA CONŢINE DEFECTE DE MATERIAL SAU PRODUCŢIE, ATUNCI CÂND ESTE FOLOSITĂ NORMAL, PENTRU O PERIOADĂ DE NOUĂZECO (90) DE ZILE DE LA DATA LICRĂRII SAU DESCĂRCĂRII, COPIA SAU FACTURA REPREZENTÂND DOVADA. îN CAZUL ÎN CARE O COPIE A PROGRAMULUI ESTE STRICATĂ DUPĂ DESCĂRCARE, PUTEŢI DESCĂRCA O NOUĂ COPIE A PROGRAMULUI. GARANŢIA LIMITATĂ VA FI ONORATĂ DE LICENŢIATOR ÎN CAZUL ÎN CARE MEDIUL ESTE DEPOZITAT CORECT ÎNTR-O ZONĂ LIPSITĂ DE MAGNEŢI ŞI/SAU CÎMPURI MAGNETICE ŞI DACĂ DEFECTEŞE MATERIALELOR ŞI DE PRODUCŢIE A MEDIULUI SAU A COPIEI ELECTRONICE NU SUNT REZULTATUL FORŢEI MAJORE SAU UNEI CAUZA ÎN AFARA CONTROLULUI LICENŢIATORULUI SAU A PRODUCĂTORULUI MEDIULUI. LICENŢIATORUL NU REPREZINTĂ ŞI GARANTEAZĂ ÎN PLUS, EXPLICIT SAU IMPLICIT, PROGRAMUL SAU REZULTATELE UTILIZĂRII SALE. GARANŢIA LIMITATĂ ESTE NULĂ DACĂ EŞECUL PROGRAMULUI SE DATOREAZĂ MODIFICĂRII, ACCIDENTELOR, ABUZULUI SAU FOLOSIREA SA GRESITĂ.
-
AŞA CUM ESTE ŞI DECLARAŢIA GARANŢIILOR ÎN AFARA GARANŢIEI LIMITATE DIN SECŢIUNEA 10 DE MAI SUS ŞI ÎN CONFORMITATE CU LEGEA, LICENŢIATORUL OFERĂ PROGRAMUL CĂTRE DVS. CA LICENŢIAT „AŞA CUM ESTE” ŞI CU TOATE PROBLEMELE SALE ŞI NU GARANTEAZĂ NIMIC ALTCEVA ÎN LEGĂTURĂ CU PROGRAMUL ŞI OFERĂ PROGRAMUL FĂRĂ ALTE GARANŞII DE ORICE FEL, EXPLICITE SAU IMPLICITE, INCLUSIV, DAR NU NUMAI, LEGATE DE MERCANTIBILITATE, ADECVARE PENTRU UN ANUMIT SCOP SAU CONTRAFACERE. LICENŢIATORUL NU GARANTEAZĂ ŞI SE DEZMINTE DE ORICE GARANŢIE CĂ UTILIZAREA SAU ACCESUL LA PROGRAM VA FI FĂRĂ ERORI. LICENŢIATORUL NU GARANTEAZĂ CĂ FUNCŢIILE DIN PROGRAM VOR SATISFACE NECESITĂŢILE DVS.
-
LICENŢIATORUL NU REPREZINTĂ SAU GARANTEAZĂ (ŞI SE DEZICE DE ORICE GARANŢIE) NICIUN COMPONENT HARDWARE, SOFTWARE, DATE SAU INFORMAŢII NEFURNIZATE DE LICENŢIATOR, ORICE INFORMAŢII, DATE, FORMULE SAU ALGORITMI UTILIZAŢI, ACCESAŢI SAU INCORPORAŢI ÎN PROGRAM SAU ORICE DEFECTE LEGATE DE DESCĂRCARE SAU CONECTIVITATE LA INTERNET ÎN TIMPUL DESCĂRCĂRII PROGRAMULUI.
-
DVS., CA UTILIZATOR FINAL, PRIN PREZENTA, LUAŢI AMINTE ŞI ACCEPTAŢI CĂ UTILIZAREA PROGRAMULUI SE FACE PE PROPRIA ŞI EXCLUSIVA RĂSPUNDERE ÎN CONFORMITATE CU TOATE REGULILE, REGULAMENTELE ŞI LEGILE APLICABILE. ACCEPTAŢI CĂ PROGRAMUL POATE CONŢINE ERORI, INEXACTITĂŢI ŞI OMITERI. VĂ ASUMAŢI ORICE ŞI TOATE RISCURILE LEGATE DE UTILIZAREA PROGRAMULUI, INSLUCIV ORICE RISC, PREJUDICII, PIERDERE SAU DAUNE SUFERITE DE DVS. LEGATE DE UTILIZAREA SAU DESCĂRCAREA ACESTUI PROGRAM.
-
DATORITĂ FAPTULUI CĂ EXCLUDEREA GARANŢIILOR IMPLICITE NU ESTE PERMISĂ DE ANUMITE STATE SAU JURISTICŢII, ESPE POSIBIL CA EXCLUDERILE DE MAI SUS SĂ NU SE APLICE ÎN CAZUL DVS. îN ACEST CAZ, ORICE GARANŢI IMPLICITE SUNT LIMITATE LA DURATA DE NOUĂZECI (90) DE ZILE DE LA PRIMA DATĂ A DESCĂRCĂRII SAU ACTIVĂRII LICENŢEI.
-
RESPONSABILITATEA LEGALĂ A LICENŢIATORULUI ŞI REMEDIILE OFERITE DE GARANŢIA LIMITATĂ ÎN PERIOADA DE GARANŢIE VOR FI CA LICENŢIATORUL, LA ALEGEREA SA, VA (A) REPARA SAU ÎNLOCUI ORICE MEDIU SAU COPIE ELECTRONICĂ CARE NU SE CONFORMEAZĂ CU GARANŢIA LIMITATĂ A LICENŢIATORULUI SAU VA PERMITE DESCĂRCĂRI MULTIPLE SAU ACTUALIZĂRI ALE PROGRAMULUI; SAU (B) VA RETURNA PREŢUL PLĂTIT PENTRU PROGRAM ÎN MOMENTUL PREZENTĂRII DE CĂTRE DVS. A UNEI COPII A BONULUI FISCAL DE CUMPĂRARE A PROGRAMULUI. ORICE PROGRAM ÎNLOCUIT VA AVEA GARANŢIE PENTRU RESTUL PERIOADEI GARANŢIEI ORIGINALE SAU PENTRU TREIZECI (30) DE ZILE, CARE ESTE MAI LUNGĂ.
Limitarea Răspunderii
-
ÎN CONFORMITATE COMPLETĂ ŞI MAXIMĂ CU LEGILE APLICABILE, INDIFERENT DACĂ UN REMEDIU PREZENTAT AICI EŞUEAZĂ SAU NU ÎN ATINGEREA SCOPULUI ESENŢIAL, ÎN NICI UN CAZ LICENŢIATORUL NU VA FI RESPONSABIL PENTRU NICI UN FEL DE DAUNE CONSECVENTE, INCIDENTE, DIRECTE, INDIRECTE, SPECIALE, PUNITICE SAU DE ALT FEL (INCLUSIV, FĂRĂ LIMITARE, DAUNELE DATORATE PIERDERII PROFITULUI ÎN AFACERI, ÎNTRERUPERII LUCRULUI, PIERDERII DE INFORMAŢII SAU ORICE ALTE PIERDERI MONETARE) CAUZARE DE SAU ÎN ORICE FEL LEGATE DE UTILIZAREA SAU INCAPABILITATEA DE A UTILIZA PROGRAMUL, DE ORICE DATE, INFORMAŢII ŞI REZULTATE OFERITE DE SAU DATORITĂ PROGRAMULUI SAU OFERTA SAU LIPSA OFERTEI DE SERVICII DE ASISTENŢĂ ŞI DACĂ SUNT BAZATE PE CONTRACT, PREJUDICIU, NEGLIJENŢĂ, RESPONSABILITATE STRICTĂ SAU DE ALT TIP, CHIAT DACĂ LICENŢIATORUL A FOST ANUNŢAT DE POSIBILITATEA UNOR ASTFEL DE DAUNE. ÎNTREGA RESPONSABILITATE A LICENŢIATORULUI PENTRU ORICE DAUNE DIN ORICE SECŢIUNE DIN ALUF SE VA LIMITA LA SUMA PLĂTITĂ CĂTRE LICENŢIATOR DE DVS. SAU ÎN NUMELE DVS. PENTRU ACESTĂ LICENŢĂ UNICĂ.
Despăgubiri
-
SunteŢi de acord să garantaŢi exonerarea LicenŢiatorului, ofiŢerilor, directorilor, angajaŢilor, afiliaŢilor, filialelor, succesorilor, cesionarilor, directorilor, ofiŢerilor, agenŢilor, furnizorilor de servicii, furnizorilor, angajaŢilor Şi reprezentanŢilor săi de orice reclamaŢii, pierderi, cereri, amenzi, penalităŢi, costuri Şi cheltuieli inclusiv costuri de judecată Şi avocat, făcute de terŢe părŢi către sau datorită încălcării de către dvs. a oricăror drepturi ale altora făcute de sau în numele dvs sau a unei terŢe părŢi în conexiune cu sau datorită descărcării, accesului Şi/sau utilizării Programului, inclusiv a conŢinutului Şi serviciilor oferite în acesta, orice informaŢie transmisă în timpul utilizării Programului, nerespectarea oricărui termen sau condiŢii din ALUF, încălcarea oricăror reprezentaŢii sau garanŞii din acesta Şi nerespectarea legilor aplicabile sau a drepturilor altor persoane sau entitŢi.
Alte DispoziŢii
-
RestricŢii privind Alocarea Şi Transferul În afara cazurilor din ALUF, nu puteŢi sublicenŢia, aloca sau transfera ALUFul unei alte părŢi. Orice încercare de a sublicenŢia, atribui sau trasnfera drepturile, obligaŢiile sau responsabilităŢile din acest ALUF vor fi considerate nule Şi fără efect legal.
-
ConsimŢământ pentru Utilizarea InformaŢiilor. Prin folosirea Programului, consimŢiŢi explicit ca datele personale colectate de LicenŢiator sau trimise de dvs. să fie folosite de acesta, în concordanŢă cu Politica de ConfidenŢialitate a LicenŢiatorului disponibilă la http://www.freedomscientific.com/About/Index/PrivacyPolicy
-
Legea Aplicabilă, JurisdicŢia Şi Locul Acest ALUF este guvernat, interpretat, aplicat în concordanŢă cu legile Statului Florida, SUA. PărŢile sunt de acord că locul Şi juristicŢia unică Şi exclusivă pentru orice litigii sau acŢiuni Şi proceduri legate de ALUF vor avea loc în curŢile federale sau de stat din Pinellas County, Florida. Fiecare parte, prin acceptarea acestui ALUF, consimte Şi intră sub incidenŢa personală a acestor curŢi. PărŢile sunt de acord ca nici o UCITA sau alte legi similare din statele Washington, Maryland sau alte vor fi aplicate acestui ALUF.
-
RestricŢii de Export. Nu aveŢi dreptul de a exporta, transporta sau re-exporta Programul încălcând orice lege sau regulament aplicabil, inclusiv dar nu numai, Regulamentele AdministraŢiei Exporturilor pubilcate de Departamentul de ComerŢ al SUA. Dacă nu sunteŢi în conformitate cu legile aplicabile Şi nu aveŢi permisiunea scrisă a LicenŢiatorului, nu aveŢi dreptul de a exporta Programul în nici un fel de situaŢie. În orice caz, garantaŢi exonerarea LicenŢiatorului de la orice reclamaŢii, pierderi, cereri, amenzi, penalităŢi, costuri Şi cheltuieli (inclusiv costuri de judecată Şi avocat) apărute datorită sau în legătură cu orice încălcare a obligaŢiilor din această SecŞiune 21.
-
Derogare. Nici o neîndeplinire sau întârziere în exercitarea drepturilor, puterilor Şi privilegiilor descrise aici nu va reprezenta derogarea de acestea Şi nici o exercitare individuală sau parŢială nu va exclude una sau mai multe exercitări a unui drept, putere sau privilegiu.
-
Separabilitate În cazul în care una sau mai multe clauze ale acestui ALUF sunt considerate invalide sau neaplicabile, aplicabilitatea restului de clauze rămâne neschimbată Şi vor fi executate conform legii.
-
Penalizări SunteŢi de acord ca ăn cazul încălcării de către dvs. a unei prevederi din ALUF, LicenŢiatorul are dreptul de a cere Şi primi penalizări sau alte comepnsaŢii sau ambele, în fiecare caz fără a necesita să plătească cauŢiune sau alte forme de securitate, Şi fără ca acest act să contituie alegerea remediilor sau luaŢnd dreptul licenŢiatorului de a primi fiecare reparaŢie aplicabilă prin lege datorată încălcării acestui ALUF de către dvs.
-
Acordul Întreg. Acest ALUF reprezintă întregul acord între dvs. Şi LicenŢiator referitor la Program Şi înlocuieŞte toate acordurile, propunerile, negocierile, reprezentprile Şi communicaŢiile precedente sau curente între dvs. Şi LicenŢiator, legate de Program. DeclaraŢi că nu aŢi fost induŢi să faceŢi parte din acest ALUF de nici o reprezentaŢie sau primisiune despecificată aici.
-
Drepturi Limitate ale Guvernului S.U.A. Acest Program Şi documentaŢia aferentă sunt oferite cu Drepturi Limitate. Folosirea, multiplicarea sau dezvăluirea de către Guvern este reglementată la lrestricŢiile descrise în subparagraful (b)(3) a clauzei The Rights in Technical Data and Computer Software la DFARS 252.227-7013 Şi/sau în subparagrafele Commercial Computer Software - Restricted Rights din 48 CFR 52.227-19, după caz. Distribuitorul este Freedom Scientific, Inc., 11800 31st Court North, St. Petersburg, Florida 33716, USA.
-
Dacă aveŢi orice întrebări legate de acest ALUF sau dacă doriŢi să contactaŢi LicenŢiatorul din orice motiv, conactaŢi în scris: Freedom Scientific, Inc., 11800 31st Court North, St. Petersburg, Florida 33716, USA sau prin telefon la (727) 803-8000.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/copert-fa.html?page=49
|
Scrierea Scripturilor ZoomText
|
Un autor de scripturi experimentat poate să existe deja în compania sau organziaŢia dvs. - întrebaŢi managerul departamentului sau departamentul IT. PuteŢi de asemenea găsi un autor de scripturi cu experienŢă pe Internet. Dacă nu puteŢi găsi un autor de scripturi de unul singur, Ai Squared poate să vp ajute în găsirea unui programator - contactaŢi departamentul AsistenŢă Produs Ai Squared la (802) 362-3612 sau trimiteŢi un email la [email protected].
Odată cu creŞterea popularităŢii scripturilor ZoomText, tot mai multe scripturi pentru programele obiŞnuite vor fi disponibile pentru descărcare Şi cumpărare. Aceste scripturi vor fi disponibile în biblioteca de Scriptare ZoomText pe pagina de internet Ai Squared. Pentru mai multe detalii, vizitaŢi www.aisquared.com/scripting.
Acestea sunt lucrurile pe care le puteŢi face cu Managerul de Scripturi ZoomText:
activare
activare pe mai multe computere 20
întrebări frecvente 21
transferarea 20
activarea Şi dezactivarea ZoomText 29
actualizarea ZoomText 24
activarea Şi dezactivarea actualizării automate 24
folosirea actualizării automate 24
folosirea actualizării manuale 24
ajustarea ferestrelor zoom 84
ajutor 32
folosire ajutor 34
AppReader 160
mediul Vizualizare Text 163
moduri de citire 161
pornirea Şi folosirea 166
Setări Partajate 176
Setări Vizualizare App 170
setări Vizualizare Text 173
asistenŢă
asistenŢă online 268
comanda Repară 266
informaŢii sistem 264
raportaŢi o problemă 265
asistenŢă ecran tactil
Accesarea Caracteristicilor ZoomText 61
despre 56
Folosirea Pictogramei Touch a ZoomText 58
Utilizarea ZoomText pe Ecran Tactil 57
AsistenŢă ZoomText 263
bara de unelte
bara de unelte ZoomText 42
fila Reader 136
fila Unelte 194
minimalizare Şi restaurare 43
utilizarea cu tastatură 42
Bun venit în ZoomText 11 1
Cameră foto ZoomText 205
achiziŢionarea unei camere foto 206
dialoguri setări cameră foto 211
la început 205
randament video Şi sistem 211
setarea camerei foto 206
utilizare 207
caracteristici
ce e nou în ZoomText 11 6
Magnifier 2
Magnifier/Reader 4
caracteristici Magnifier (despre) 65
caracteristici Reader (despre) 135
Căutare
căutare listă 197
căutare pagină 196
comenzi 200
pornirea 195
setări evidenŢiere Şi voce 202
Cititor Fundal 216
comenzi (după group)
AppReader 240
Cameră foto ZoomText 243
Căutare 245
CiteŞte 255
Cititor 251
Cititor Fundal 242
Cursor Text 189, 260
Fereastră 261
Magnifier 248
Mod Stratificat 247
Navighează 256
Program 250
Reportofon ZoomText 254
Suport 258
Zone de Citire 252
comenzi Citire 192
configuraŢii
configuraŢia implicită 226
despre 225
salvarea Şi încărcarea 227
despre ZoomText 269
dezinstalarea ZoomText 25
excluderea xFont din programe 123
ferestre zoom
despre 75
folosirea cu unul sau mai multe monitoare 76
Folosirea Modului Vizualizare Generală Şi Vizualizare Locator 89
selectarea 77
Vizualizare ÎngheŢată 85
fila barei de unelte Magnifier 66
ghid utilizator
ghid utilizator ZoomText 32
îmbunătăŢiri ecran
despre 104
ÎmbunătăŢiri Cursor 113
ÎmbunătăŢiri Focus 117
ÎmbunătăŢiri Font 121
ÎmbunătăŢiri Pointer 109
înbunătăŢiri Culoare 105
înregistrarea ZoomText 23
interfaŢă utilizator 41
invert inteligent 125
la început
utilizatori noi 8
legalităŢi
Acord de LicenŢă pentru Utilizator 3
Drepturi de Autor 2
Mărci Înregistrate 2
Mod Securizat ZoomText 36
activare Şi dezactivare 38
bara de unelte 37
monitoare multiple
Ajustare Automată la Modificări de Monitor 100
Comportamentul Caracteristicilor cu Monitoare Multiple 101
Configurarea Monitoarelor 98
ConfiguraŢii Monitor Recomandate 97
Depanare 102
despre 92
Monitoare Multiple Compatibile 96
OpŢiuni 93
navigarea în vizualizare mărită 73
nivel zoom
Mărirea Personalizată cu RotiŢa Mouseului 69
Mărirea Şi MicŞorarea 68
opŢiuni Unelte (despre) 193
părăsirea ZoomText 31
ponturi 32
ponturi bară de unelte
activare Şi dezactivare 35
pornirea ZoomText 28
Pornirea automată 18, 28
preferinŢe
despre 231
program 232
Rulează ZoomText Ca 238
preferinŢe interfaŢă utilizator 235
profil sistem 267
Reportofon ZoomText 220
resurse de ajutor online 32
rularea ZoomText 27
scriptare
ce sunt scripturile? 273
despre 271
documentaŢie 283
înregistrarea scripturilor 275
managementul scipturilor 279
scrierea scripturilor 274
taste rapide script 282
setarea ZoomText 13
NecesităŢi de sistem 14
Pasul 1—InstalaŢi Vocile ZoomText 15
Pasul 2—InstalaŢi ZoomText 11 17
Pasul 3—PorniŢi ZoomText 18
Pasul 4—ActivaŢi ZoomText 19
setări ecou
despre 148
Ecou Mouse 152
Ecou Program 155
Ecou Tastatură 149
Verbozitate 157
setări navigare
Aliniere 129
despre 126
Mouse 131
Panoramare 133
Urmărire 127
setări program
despre 229
setări voce
Procesarea Textului 143
Sugestii 146
Voce 140
suport tehnic 33
tasta Caps Lock (utilizarea) 30
taste comandă
despre 44
dialog 49
taste comandă esenŢiale 47
tipuri de 45
toate comenzile 239
taste rapide
rezolvarea conflictelor 55
taste rapide de configurare 228
unelte
Căutare 195
Universitatea ZoomText 32
voce
activare Şi dezactivare 138
ajustarea viteză vice 139
Vocea ZoomText 137
Zone de Citire
bara de unelte 184
crearea, editarea Şi Ştergerea 179
despre 178
setări 185
utilizare 182
Zoom la 1x 72
|
http://muhaz.org/copert-fa.html?page=9
|
Taste Comandă - Copertă FaŢă
|
Tastele Comandă ale ZoomText permit ajustarea Şi utilizarea ZoomText fără a necesita activarea barei de unelte sau întreruperea activităŢii curente. Folosind tastele comandă puteŢi munci mai rapid Şi mai productiv în toate programele.
ZoomText oferă două tipuri de taste comandă, Taste Rapide Şi Taste Stratificate.
Tastele Rapide sunt metoda recomandată Şi cea mai rapidă de a folosi ZoomText deoarece permit activarea comenzilor cu o singură acŢiune a tastaturii. Tastele Rapide sunt folosite Ţinând apăsată una sau mai multe taste modificatoare Şi apoi apăsând tasta primară. De exemplu, pentru a porni sau opri ZoomText, ŢineŢi apăsat Caps Lock Şi Ctrl Şi apăsaŢi tasta Enter. Tasta rapidă apare ca Caps Lock + Ctrl + Enter în interfaŢa de utilizator Şi documentaŢia ZoomText. Tastele Rapide pentru alte comenzi ZoomText apar în acelaŞi format.
Notă: Unele programe pot avea taste rapide care folosesc aceeaŞi combinaŢie cu tastele rapide ZoomText. Când acest lucru se întâmplă, ZoomText va procesa tasta rapidă fără a o trece spre procesare programului. Pentru a rezolva această problemă, vedeŢi Rezolvarea Conflictelor Tastelor Rapide.
Tastele Stratificate nu sunt la fel de rapide ca Şi tastele rapide, dar au avantajul de a nu fi niciodată în conflict cu alte programe Şi sunt mai uŞor de activat dacă aveŢi dexteritate manuală limitată. Tastele stratificate sunt folosite apăsând o secvenŢă de taste care (1) activează Modul Taste Stratificate, (1) selectează un grup de comenzi Şi (3) declanŞează comanda dorită. De exemplu, pentru a porni sau opri ZoomText cu tastele stratificate, veŢi (1) apăsa Caps Lock + SpaŢiu pentru a intra în modul taste stratificate, (2) apăsa P pentru a intra grupul Program Şi (3) apăsa Enter pentru a porni sau opri ZoomText. Această secvenŢă de taste stratificate apare ca Caps Lock + SpaŢiu, P, Enter în interfaŢa de utilizator Şi documentaŢie. Tastele stratificate pentru alte comenzi ZoomText apar în acelaŢi format.
Notă: Deoarece tastele rapide sunt recomandate faŢă de tastele stratificate, în documentaŢia ZoomText tastele stratificate apar numai acolo unde caracteristica nu are taste rapide echivalente. Pentru o listă completă a tastelor stratificate disponibile, deschideŢi dialogul Taste Comandă ZoomText sau vedeŢi lista de tabele cu taste comandă în secŢiunea Comenzi ZoomText.
Idee! Pentru fiecare comandă ZoomText, tasta rapidă Şi tasta stratificată foloseŞte aceeasi tastă pentru a finaliza comanda, lucru care face învăŢarea comenzilor mai intuitivă.
Idee! Dacă folosiŢi ZoomText Magnifier/Reader, când sunteŢi în oricare dintre nivelele Modului Taste Stratificate, puteŢi tasta un semn de întrebare pentru a auzi lista de comenzi disponibile pentru nivelul curent. PuteŢi de asemenea apăsa F1 pentru a ieŢi din modul stratificat Şi pentru a deschide sistemul de Ajutor la lista de comenzi pentru nivelul curent.
Tastele Rapide EsenŢiale ZoomText
Pentru a folosi ZoomText în toate programele, este bine să învăŢaŢi Şi folosiŢi tastele rapide esenŢiale. Aceste taste rapide permit modificarea Şi utilizarea celor mai comune opŢiuni Şi setări fără a fi necesar să închideŢi programul pe care îl folosiŢi.
Notă: Comenzile specifice fiecărei opŢiuni Şi setări se află în secŢiunile specifice din documentaŢia ZoomText. VeŢi găsi de asemenea o listă completă a comenzilor tastelor rapide în secŢiunea Comenzi ZoomText Şi în dialogul Tastă Comandă.
|
http://muhaz.org/copert-fa.html#Acord_de_LicenŢă_pentru_Utilizator_Final,_Freedom_Scientific_–_ZoomText®
|
Copertă FaŢă
|
ZoomText 11
Ghidul Utilizatorului
Drepturi de Autor
ZoomText Magnifier
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
ZoomText Magnifier/Reader
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
Ghidul Utilizatorului ZoomText 11
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
Copierea, multiplicarea, vânzarea sau distribuirea neautorizată a avestui program sau documente contravine Legii Federale a Drepturilor de Autor. Nici o parte a cestei publicaŢii nu poate fi reprodusă, transmisă, depozitată pentru utilizare ulterioară sau tradusă în orice limbă sub orice formă fără acordul scris al Freedom Scientific, Inc. (d.b.a. VFO™).
Mărci Înregistrate
ZoomText Şi xFont sunt mărci înregistrate ale Freedom Scientific, Inc.
ZoomText Magnifier, ZoomText Magnifier/Reader Şi ZoomText Voices sunt mărci înregistrate ale Freedom Scientific, Inc.
NeoSpeech este marcă înregistrată a NeoSpeech, Inc.
Microsoft Şi Windows sunt mărci înregistrate ale CorporaŢiei Microsoft.
Mai 2017
Freedom Scientific, Inc, d.b.a. VFO™
11800 31st Court North, St. Petersburg, FL 33716 USA
Acord de LicenŢă pentru Utilizator Final, Freedom Scientific – ZoomText®
IMPORTANT! CITIŢI CU ATENŢIE ŞI ASIGURAŢI-VĂ CĂ AŢI ÎNŢELES DREPTURILE, OBLIGAŢIILE ŞI RESTRICŢIILE DESCRISE ÎN ACORDUL DE LICEŢĂ PENTRU UTILIZATORUL FINAL („ACORD” SAU „ALUF”).
LICENŢIATORUL (DEFINIT MAI JOS) ESTE DE ACORD CU LICENŢIEREA PROGRAMULUI ZoomText ATAŞAT („PROGRAMUL”) CĂTRE DVS. NUMAI DACĂ ACCEPTAŢI TOŢI TERMENII ALUF. NU AVEŢI DREPTUL DE A FOLOSI PROGRAMUL, ACTUALIZĂRILE SAU ALTE METERIALE CONEXE SAU ASCOAITE CU PROGRAMUL DECÂT ŞI NUAMI DUPĂ ACCEPTUL TERMENILOR ALUF. DACĂ NU SUNTEŢI DE ACORD CU ACEŞTI TERMENI, LICENŢIATORUL NU VĂ VA LICENŢIA PROGRAMUL, CAZ ÎN CARE TREBUIE SĂ RETURNAŢI PROGRAMUL IMEDIAT, INCLUSIV PACHETUL, CD-ROMUL ŞI ORICE MATERIALE SCRISE, PENTRU RETURNAREA BANILOR.
ACORDUL DVS. CU TERMENII ACESTUI ALUF, FOLOSIREA, INSTALAREA ŞI DESCĂRCAREA PROGRAMULUI, SEMNIFICĂ ACCEPTAREA ŞI INTENŢIA DE A RESPECTA TERMENII ŞI CONDIŢIILE ACESTUI ALUF.
Acest ALUF este între Freedom Scientific, Inc. sub numele VFO™, corporaŢie din Delaware, cu adresa 11800 31st Court North, St. Petersburg, FL 33716 ("LicenŢiator") Şi dvs., Şi intră în vigoare din data în care acceptaŢi termenii ALUF prin orice metodă descrisp mai sus („Dată în Vigoare").
Proprietatea Programului Şo Rezervarea Drepturilor
-
LicenŢiatorul deŢine toate drepturile, titlurile Şi drepturile de autor Şi toate celelalte drepturi de proprietate intelectuală în Şi pentru Program. Programul este protejat de legile Şi tratatele pentru drepturi de autor, internaŢionale Şi din SUA. În afara cazurilor menŢionate aici, ALUFul nu conferă către dvs. nici un drept asupra Programului sau documentaŢiei conexe sau de a utiliza documentaŢia în afara Programului. Oricând acest Program sau materialele instructive sunt reproduse, notificare de drepturi de autor trebuie Şi ea reprodusă Şi afiŞată în formatul original.
-
Toate drepturile Programului care nu sunt conferate dvs. în acest ALUF sunt rezervate LicenŢiatorului. Toate mărcile înregistrate din Program sau folosite de Program, inclusic pe termen nelimitat, ZoomText®, sunt proprietatea Freedom Scientific, Inc. Orice utilizare a acestor mărci se va face în beneficiul LicenŢiatorului.
Acordarea LicenŢei
-
Drepturile din licenŢă acordate în această secŢiune 3 fac subiectul termenilor Şi condiŢiilor descrise în ALUF:
-
LicenŢiatorul pune la dispoziŢie Programul descărcat, în pachet cu ALUF sau primit prin alte metode autorizate pentru utilizare proprie în acord cu termenii Şi condiŢiile licenŢei primite de dvs prin acest ALUF. Conform termenilor Şi condiŢiilor din acest ALUF, LicenŢiatorul vă oferă o licenŢă limitată, neexclusivă, netransferabilă, nesublicenŢiabilă pentru a utiliza Programul ca utilizator dinal pentru Durata aplicabilă.
-
ToŢi termenii de pe pagina web a LicenŢiatorului care explică în detaliu funcŢionabilitatea Şi orice alte limitaŢi sau utilizări aprobate ale ediŢiei sau versiunii specifice ale Programului sunt incorporate prin referinŢă în acest ALUF.
-
Subiect al SecŢiunii 3(d), puteŢi instala Şi folosi Programul pe un singur computer; SAU instala Şi depozita Programul pe un dispozitiv de stocare, precum un server de reŢea, folosit pentru a instala Programul pe oricare din calculatoarele dintr-o reŢea internă, numai dacă aveŢi o licenŢă pentru fiecare calculator separat pe care Programul este instalat Şi folosit. Exceptând termenii din SecŢiunea 3(d), licenŢa Programului nu poate fi partajată, instalată sau utilizată concomitent pe mai multe calculatoare.
-
Pentru licenŢa de produs „Utilizator Unic”, Programul poate fi instalat pe maxim trei calculatoare. Chiar dacă Programul poate fi instalat pe maxim trei calculatoare, folosirea instalărilor colective este restricŢionată la un singur utilizator. Utilizarea simultană de mai mult de un utilizator contravine acestui ALUF.
-
SunteŢi de acord ca LicenŢiatorul, sau un reprezentant legal al LicenŢiatorului, să inspecteze utilizarea Programului pentru a se asigura de respectarea termenilor de utilizare în orice moment, cu o notificare în prealabil. În cazul în care o astfel de inspecŢie dovedeŞte că utilizarea Programului de către dvs. nu este în acord total cu termenii din ALUF, veŢi plăti LicenŢiatorului toate cheltuielile legate de inspecŢie în plus faŢă de orice alte datoii ce rezultă din nerespectarea acordului.
-
Activarea Obligatorie a Programului. Drepturile de licenŢă garantate de acest ALUF necesită activarea programului înainte de utilizare. Pentru a completa activarea trebuie să furnizaŢi informaŢii necesare pentru activarea copiei licenŢiate în modul descris în secvenŢa de activare a Programului. Este posibil să fie nevoie să activaŢi Programul prin Internet sau telefon; caz în care pot interveni taxe adiacente. Există măsuri tehnice în acest Program, proiectate pentru a preveni utilizarea ilegală sau fără licenŢă a Programului. SunteŢi de acord ca LicenŢiatorul să folosească aceste măsuri Şi să respectaŢi orice cerinŢă legată de aceste măsuri tehnologice. Este posibil să fie nevoie să reactivaŢi Programul dacă modificaŢi componentele computerului sau Programul. Activarea Programului se bazează pe schimbul de informaŢii între computer Şi LicenŢiator.
-
Programul este pus la dispoziŢie în baza unei licenŢă neexclusive Şi nu ca vânzare a acestui Program. Ca utilizator final licenŢiat, trebuie să înŢelegeŢi că nu sunteŢi proprietarul Programului Şi a materialelor instructive alăturate. SunteŢi licenŢiat numai pentru folosirea Programului Şi a materialelor instructive pentru termanul valabilităŢii licenŢei. Nu sunteŢi proprietarul unei copii a Programului din mediul sau formatul în care l-aŢi primit sau depozitat. În plus, prin această licenŢă nu deŢineŢi dreptul sau obŢineŢi proprietate asupra programului sau orice alte drepturi de autor sau de proprietate intelectuală afiliate Programului.
-
Utilizarea se bazează pe plata taxei de licenŢă Şi, incapacitatea de plată a taxei de licenŢă reprezintă un motiv de anulare a licenŢei de către LicenŢiator fără notificare în prealabil. SunteŢi de acord ca, în lipsa plăŢii la termen, acordul de licenŢă va fi anulat.
-
Când deveniŢi un utilizator final licenŢiat, sunteŢi singura persoană responsabilă de determinarea modului adecvat de utilizare a Programului pentru atingerea scopurilor intenŢionate. DeveniŢi de asemenea responabil Şi vă asumaŢi riscurile pentru instalarea, folosirea Şi datele Şi rezultatele obŢinute cu acest Program. Vă asumaŢi Şi responsabilitatea pentru selectarea, instalarea, utilizarea Şi amplasarea componentelor hardware cu care folosiŢi acest Program. LicenŢiatorul nu garantează că Programul este potrivit unui anumit scop sau utillizare.
-
Programul oferit ca versiune de „Evaluare” va fi folosit pentru evaluare doar înainte de cumpărare. Orice utilizare comercială a licenŢei de Evaluare a Programului este interzisă.
Neacceptarea Termenilor ALUF
-
Dacă decideŢi să nu acceptaŢi termenii ALUF, trebuie să returnaŢi imediat Programul dacă l-aŢi primit în pachet, sau Şterge programul Şi toate materialele adiacente de pe computer, dispozitiv sau reŢea dacă aŢi primit programul prin descărcare electronică. Pentru copii ale Programului obŢinute în cutie, dacă nu acceptaŢi Programul, următoarele obiecte trebuie returnate licenŢiatorului: Programul, toate materialele incluse în pachet alături de Program Şi factura primită când aŢi cumpărat Programul. LicenŢiatorul va returna suma de bani plătitî pentru Program, minus costurile de transport, dacă împliniŢi condiŢiile de mai sus.
RestricŢionarea Utilizării Şi Transferului
-
Nu puteŢi folosi Programul în orice alte scopuri decât cele menŢionate în ALUF. Nu aveŢi dreptul de a copia, trasnfera, decompila, dezasambla sau reprograma Programul sau de a altera, duplica, modifica, închiria, subînchiria, reproduce, crea derivative, distribui sau oferi altora acest Program, în parte sau întregime. De asemenea nu aveŢi dreptul de a permite copierea sau transferarea Programului, în întregime sau în parte, Şi exceptând cazurile permise de ALUF, să fie comunicat sau transmis prin reŢea. Nu aveŢi dreptul de a opera sau oferi Programul ca serviciu.
-
În afara excepŢiilor descrise de ALUF, puteŢi face o copie a Programului numai în scop de arhivare sau back-up al Programului Şi puteŢi transferaProgramul pe un singur hard disc dacă menŢineŢi copia originală numai în scop de arhivare sau back-up. Este interzisă copierea materialelor scrise.
-
Cu excepŢia versiunilor de „Evaluare” ale Programului, puteŢi transfera permanent Programul Şi materialele scrise inslude (inclusiv cea mai recentă actualizare Şi toate versiunile anterioare) dacă nu reŢineŢi nici o copie Şi persoana către care aŢi transferat este de acord cu termenii acestui ALUF Un astfel de transfer va anula licenŢa dvs. a Programului. Nu puteŢi închiria Programul sau transfera Şi atribui dreptul de urilizare a Programului, în afara cazurilor descrise în acestă SecŢiune 7. Nu puteŢi vinde sau trasnfera nici o copie de Evaluare a acestui Program.
-
În cazul în care copiaŢi, transferaŢi, decompilaŢi, dezasamblaŢi sau recreaŢi Programul sau creaŢi o operă derivată de la acest Program pentru o altă persoană sau firmă, în afara cazurilor autorizate, licenŢa de utilizare a Programului este anulată imediat.
Termanii ALUF
-
Acest ALUF intră în vigoare de la Data în Vigoare Şi va fi prelungit până când va fi anulat conform prevederilor ALUF („Termen”).
GaranŢie Limitată
-
LICENŢIATORUL, PRIN PREZENTA, OFERĂ URMĂTOAREA GARANŢIE LIMITATĂ CĂ MEDIUL PE CARE PROGRAMUL ESTE OFERIT SAU COPIA ELECTRONICĂ A ACESTUIA NU VA CONŢINE DEFECTE DE MATERIAL SAU PRODUCŢIE, ATUNCI CÂND ESTE FOLOSITĂ NORMAL, PENTRU O PERIOADĂ DE NOUĂZECO (90) DE ZILE DE LA DATA LICRĂRII SAU DESCĂRCĂRII, COPIA SAU FACTURA REPREZENTÂND DOVADA. îN CAZUL ÎN CARE O COPIE A PROGRAMULUI ESTE STRICATĂ DUPĂ DESCĂRCARE, PUTEŢI DESCĂRCA O NOUĂ COPIE A PROGRAMULUI. GARANŢIA LIMITATĂ VA FI ONORATĂ DE LICENŢIATOR ÎN CAZUL ÎN CARE MEDIUL ESTE DEPOZITAT CORECT ÎNTR-O ZONĂ LIPSITĂ DE MAGNEŢI ŞI/SAU CÎMPURI MAGNETICE ŞI DACĂ DEFECTEŞE MATERIALELOR ŞI DE PRODUCŢIE A MEDIULUI SAU A COPIEI ELECTRONICE NU SUNT REZULTATUL FORŢEI MAJORE SAU UNEI CAUZA ÎN AFARA CONTROLULUI LICENŢIATORULUI SAU A PRODUCĂTORULUI MEDIULUI. LICENŢIATORUL NU REPREZINTĂ ŞI GARANTEAZĂ ÎN PLUS, EXPLICIT SAU IMPLICIT, PROGRAMUL SAU REZULTATELE UTILIZĂRII SALE. GARANŢIA LIMITATĂ ESTE NULĂ DACĂ EŞECUL PROGRAMULUI SE DATOREAZĂ MODIFICĂRII, ACCIDENTELOR, ABUZULUI SAU FOLOSIREA SA GRESITĂ.
-
AŞA CUM ESTE ŞI DECLARAŢIA GARANŢIILOR ÎN AFARA GARANŢIEI LIMITATE DIN SECŢIUNEA 10 DE MAI SUS ŞI ÎN CONFORMITATE CU LEGEA, LICENŢIATORUL OFERĂ PROGRAMUL CĂTRE DVS. CA LICENŢIAT „AŞA CUM ESTE” ŞI CU TOATE PROBLEMELE SALE ŞI NU GARANTEAZĂ NIMIC ALTCEVA ÎN LEGĂTURĂ CU PROGRAMUL ŞI OFERĂ PROGRAMUL FĂRĂ ALTE GARANŞII DE ORICE FEL, EXPLICITE SAU IMPLICITE, INCLUSIV, DAR NU NUMAI, LEGATE DE MERCANTIBILITATE, ADECVARE PENTRU UN ANUMIT SCOP SAU CONTRAFACERE. LICENŢIATORUL NU GARANTEAZĂ ŞI SE DEZMINTE DE ORICE GARANŢIE CĂ UTILIZAREA SAU ACCESUL LA PROGRAM VA FI FĂRĂ ERORI. LICENŢIATORUL NU GARANTEAZĂ CĂ FUNCŢIILE DIN PROGRAM VOR SATISFACE NECESITĂŢILE DVS.
-
LICENŢIATORUL NU REPREZINTĂ SAU GARANTEAZĂ (ŞI SE DEZICE DE ORICE GARANŢIE) NICIUN COMPONENT HARDWARE, SOFTWARE, DATE SAU INFORMAŢII NEFURNIZATE DE LICENŢIATOR, ORICE INFORMAŢII, DATE, FORMULE SAU ALGORITMI UTILIZAŢI, ACCESAŢI SAU INCORPORAŢI ÎN PROGRAM SAU ORICE DEFECTE LEGATE DE DESCĂRCARE SAU CONECTIVITATE LA INTERNET ÎN TIMPUL DESCĂRCĂRII PROGRAMULUI.
-
DVS., CA UTILIZATOR FINAL, PRIN PREZENTA, LUAŢI AMINTE ŞI ACCEPTAŢI CĂ UTILIZAREA PROGRAMULUI SE FACE PE PROPRIA ŞI EXCLUSIVA RĂSPUNDERE ÎN CONFORMITATE CU TOATE REGULILE, REGULAMENTELE ŞI LEGILE APLICABILE. ACCEPTAŢI CĂ PROGRAMUL POATE CONŢINE ERORI, INEXACTITĂŢI ŞI OMITERI. VĂ ASUMAŢI ORICE ŞI TOATE RISCURILE LEGATE DE UTILIZAREA PROGRAMULUI, INSLUCIV ORICE RISC, PREJUDICII, PIERDERE SAU DAUNE SUFERITE DE DVS. LEGATE DE UTILIZAREA SAU DESCĂRCAREA ACESTUI PROGRAM.
-
DATORITĂ FAPTULUI CĂ EXCLUDEREA GARANŢIILOR IMPLICITE NU ESTE PERMISĂ DE ANUMITE STATE SAU JURISTICŢII, ESPE POSIBIL CA EXCLUDERILE DE MAI SUS SĂ NU SE APLICE ÎN CAZUL DVS. îN ACEST CAZ, ORICE GARANŢI IMPLICITE SUNT LIMITATE LA DURATA DE NOUĂZECI (90) DE ZILE DE LA PRIMA DATĂ A DESCĂRCĂRII SAU ACTIVĂRII LICENŢEI.
-
RESPONSABILITATEA LEGALĂ A LICENŢIATORULUI ŞI REMEDIILE OFERITE DE GARANŢIA LIMITATĂ ÎN PERIOADA DE GARANŢIE VOR FI CA LICENŢIATORUL, LA ALEGEREA SA, VA (A) REPARA SAU ÎNLOCUI ORICE MEDIU SAU COPIE ELECTRONICĂ CARE NU SE CONFORMEAZĂ CU GARANŢIA LIMITATĂ A LICENŢIATORULUI SAU VA PERMITE DESCĂRCĂRI MULTIPLE SAU ACTUALIZĂRI ALE PROGRAMULUI; SAU (B) VA RETURNA PREŢUL PLĂTIT PENTRU PROGRAM ÎN MOMENTUL PREZENTĂRII DE CĂTRE DVS. A UNEI COPII A BONULUI FISCAL DE CUMPĂRARE A PROGRAMULUI. ORICE PROGRAM ÎNLOCUIT VA AVEA GARANŢIE PENTRU RESTUL PERIOADEI GARANŢIEI ORIGINALE SAU PENTRU TREIZECI (30) DE ZILE, CARE ESTE MAI LUNGĂ.
Limitarea Răspunderii
-
ÎN CONFORMITATE COMPLETĂ ŞI MAXIMĂ CU LEGILE APLICABILE, INDIFERENT DACĂ UN REMEDIU PREZENTAT AICI EŞUEAZĂ SAU NU ÎN ATINGEREA SCOPULUI ESENŢIAL, ÎN NICI UN CAZ LICENŢIATORUL NU VA FI RESPONSABIL PENTRU NICI UN FEL DE DAUNE CONSECVENTE, INCIDENTE, DIRECTE, INDIRECTE, SPECIALE, PUNITICE SAU DE ALT FEL (INCLUSIV, FĂRĂ LIMITARE, DAUNELE DATORATE PIERDERII PROFITULUI ÎN AFACERI, ÎNTRERUPERII LUCRULUI, PIERDERII DE INFORMAŢII SAU ORICE ALTE PIERDERI MONETARE) CAUZARE DE SAU ÎN ORICE FEL LEGATE DE UTILIZAREA SAU INCAPABILITATEA DE A UTILIZA PROGRAMUL, DE ORICE DATE, INFORMAŢII ŞI REZULTATE OFERITE DE SAU DATORITĂ PROGRAMULUI SAU OFERTA SAU LIPSA OFERTEI DE SERVICII DE ASISTENŢĂ ŞI DACĂ SUNT BAZATE PE CONTRACT, PREJUDICIU, NEGLIJENŢĂ, RESPONSABILITATE STRICTĂ SAU DE ALT TIP, CHIAT DACĂ LICENŢIATORUL A FOST ANUNŢAT DE POSIBILITATEA UNOR ASTFEL DE DAUNE. ÎNTREGA RESPONSABILITATE A LICENŢIATORULUI PENTRU ORICE DAUNE DIN ORICE SECŢIUNE DIN ALUF SE VA LIMITA LA SUMA PLĂTITĂ CĂTRE LICENŢIATOR DE DVS. SAU ÎN NUMELE DVS. PENTRU ACESTĂ LICENŢĂ UNICĂ.
Despăgubiri
-
SunteŢi de acord să garantaŢi exonerarea LicenŢiatorului, ofiŢerilor, directorilor, angajaŢilor, afiliaŢilor, filialelor, succesorilor, cesionarilor, directorilor, ofiŢerilor, agenŢilor, furnizorilor de servicii, furnizorilor, angajaŢilor Şi reprezentanŢilor săi de orice reclamaŢii, pierderi, cereri, amenzi, penalităŢi, costuri Şi cheltuieli inclusiv costuri de judecată Şi avocat, făcute de terŢe părŢi către sau datorită încălcării de către dvs. a oricăror drepturi ale altora făcute de sau în numele dvs sau a unei terŢe părŢi în conexiune cu sau datorită descărcării, accesului Şi/sau utilizării Programului, inclusiv a conŢinutului Şi serviciilor oferite în acesta, orice informaŢie transmisă în timpul utilizării Programului, nerespectarea oricărui termen sau condiŢii din ALUF, încălcarea oricăror reprezentaŢii sau garanŞii din acesta Şi nerespectarea legilor aplicabile sau a drepturilor altor persoane sau entitŢi.
Alte DispoziŢii
-
RestricŢii privind Alocarea Şi Transferul În afara cazurilor din ALUF, nu puteŢi sublicenŢia, aloca sau transfera ALUFul unei alte părŢi. Orice încercare de a sublicenŢia, atribui sau trasnfera drepturile, obligaŢiile sau responsabilităŢile din acest ALUF vor fi considerate nule Şi fără efect legal.
-
ConsimŢământ pentru Utilizarea InformaŢiilor. Prin folosirea Programului, consimŢiŢi explicit ca datele personale colectate de LicenŢiator sau trimise de dvs. să fie folosite de acesta, în concordanŢă cu Politica de ConfidenŢialitate a LicenŢiatorului disponibilă la http://www.freedomscientific.com/About/Index/PrivacyPolicy
-
Legea Aplicabilă, JurisdicŢia Şi Locul Acest ALUF este guvernat, interpretat, aplicat în concordanŢă cu legile Statului Florida, SUA. PărŢile sunt de acord că locul Şi juristicŢia unică Şi exclusivă pentru orice litigii sau acŢiuni Şi proceduri legate de ALUF vor avea loc în curŢile federale sau de stat din Pinellas County, Florida. Fiecare parte, prin acceptarea acestui ALUF, consimte Şi intră sub incidenŢa personală a acestor curŢi. PărŢile sunt de acord ca nici o UCITA sau alte legi similare din statele Washington, Maryland sau alte vor fi aplicate acestui ALUF.
-
RestricŢii de Export. Nu aveŢi dreptul de a exporta, transporta sau re-exporta Programul încălcând orice lege sau regulament aplicabil, inclusiv dar nu numai, Regulamentele AdministraŢiei Exporturilor pubilcate de Departamentul de ComerŢ al SUA. Dacă nu sunteŢi în conformitate cu legile aplicabile Şi nu aveŢi permisiunea scrisă a LicenŢiatorului, nu aveŢi dreptul de a exporta Programul în nici un fel de situaŢie. În orice caz, garantaŢi exonerarea LicenŢiatorului de la orice reclamaŢii, pierderi, cereri, amenzi, penalităŢi, costuri Şi cheltuieli (inclusiv costuri de judecată Şi avocat) apărute datorită sau în legătură cu orice încălcare a obligaŢiilor din această SecŞiune 21.
-
Derogare. Nici o neîndeplinire sau întârziere în exercitarea drepturilor, puterilor Şi privilegiilor descrise aici nu va reprezenta derogarea de acestea Şi nici o exercitare individuală sau parŢială nu va exclude una sau mai multe exercitări a unui drept, putere sau privilegiu.
-
Separabilitate În cazul în care una sau mai multe clauze ale acestui ALUF sunt considerate invalide sau neaplicabile, aplicabilitatea restului de clauze rămâne neschimbată Şi vor fi executate conform legii.
-
Penalizări SunteŢi de acord ca ăn cazul încălcării de către dvs. a unei prevederi din ALUF, LicenŢiatorul are dreptul de a cere Şi primi penalizări sau alte comepnsaŢii sau ambele, în fiecare caz fără a necesita să plătească cauŢiune sau alte forme de securitate, Şi fără ca acest act să contituie alegerea remediilor sau luaŢnd dreptul licenŢiatorului de a primi fiecare reparaŢie aplicabilă prin lege datorată încălcării acestui ALUF de către dvs.
-
Acordul Întreg. Acest ALUF reprezintă întregul acord între dvs. Şi LicenŢiator referitor la Program Şi înlocuieŞte toate acordurile, propunerile, negocierile, reprezentprile Şi communicaŢiile precedente sau curente între dvs. Şi LicenŢiator, legate de Program. DeclaraŢi că nu aŢi fost induŢi să faceŢi parte din acest ALUF de nici o reprezentaŢie sau primisiune despecificată aici.
-
Drepturi Limitate ale Guvernului S.U.A. Acest Program Şi documentaŢia aferentă sunt oferite cu Drepturi Limitate. Folosirea, multiplicarea sau dezvăluirea de către Guvern este reglementată la lrestricŢiile descrise în subparagraful (b)(3) a clauzei The Rights in Technical Data and Computer Software la DFARS 252.227-7013 Şi/sau în subparagrafele Commercial Computer Software - Restricted Rights din 48 CFR 52.227-19, după caz. Distribuitorul este Freedom Scientific, Inc., 11800 31st Court North, St. Petersburg, Florida 33716, USA.
-
Dacă aveŢi orice întrebări legate de acest ALUF sau dacă doriŢi să contactaŢi LicenŢiatorul din orice motiv, conactaŢi în scris: Freedom Scientific, Inc., 11800 31st Court North, St. Petersburg, Florida 33716, USA sau prin telefon la (727) 803-8000.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/copert-fa.html#Neacceptarea_Termenilor_ALUF
|
Copertă FaŢă
|
ZoomText 11
Ghidul Utilizatorului
Drepturi de Autor
ZoomText Magnifier
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
ZoomText Magnifier/Reader
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
Ghidul Utilizatorului ZoomText 11
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
Copierea, multiplicarea, vânzarea sau distribuirea neautorizată a avestui program sau documente contravine Legii Federale a Drepturilor de Autor. Nici o parte a cestei publicaŢii nu poate fi reprodusă, transmisă, depozitată pentru utilizare ulterioară sau tradusă în orice limbă sub orice formă fără acordul scris al Freedom Scientific, Inc. (d.b.a. VFO™).
Mărci Înregistrate
ZoomText Şi xFont sunt mărci înregistrate ale Freedom Scientific, Inc.
ZoomText Magnifier, ZoomText Magnifier/Reader Şi ZoomText Voices sunt mărci înregistrate ale Freedom Scientific, Inc.
NeoSpeech este marcă înregistrată a NeoSpeech, Inc.
Microsoft Şi Windows sunt mărci înregistrate ale CorporaŢiei Microsoft.
Mai 2017
Freedom Scientific, Inc, d.b.a. VFO™
11800 31st Court North, St. Petersburg, FL 33716 USA
Acord de LicenŢă pentru Utilizator Final, Freedom Scientific – ZoomText®
IMPORTANT! CITIŢI CU ATENŢIE ŞI ASIGURAŢI-VĂ CĂ AŢI ÎNŢELES DREPTURILE, OBLIGAŢIILE ŞI RESTRICŢIILE DESCRISE ÎN ACORDUL DE LICEŢĂ PENTRU UTILIZATORUL FINAL („ACORD” SAU „ALUF”).
LICENŢIATORUL (DEFINIT MAI JOS) ESTE DE ACORD CU LICENŢIEREA PROGRAMULUI ZoomText ATAŞAT („PROGRAMUL”) CĂTRE DVS. NUMAI DACĂ ACCEPTAŢI TOŢI TERMENII ALUF. NU AVEŢI DREPTUL DE A FOLOSI PROGRAMUL, ACTUALIZĂRILE SAU ALTE METERIALE CONEXE SAU ASCOAITE CU PROGRAMUL DECÂT ŞI NUAMI DUPĂ ACCEPTUL TERMENILOR ALUF. DACĂ NU SUNTEŢI DE ACORD CU ACEŞTI TERMENI, LICENŢIATORUL NU VĂ VA LICENŢIA PROGRAMUL, CAZ ÎN CARE TREBUIE SĂ RETURNAŢI PROGRAMUL IMEDIAT, INCLUSIV PACHETUL, CD-ROMUL ŞI ORICE MATERIALE SCRISE, PENTRU RETURNAREA BANILOR.
ACORDUL DVS. CU TERMENII ACESTUI ALUF, FOLOSIREA, INSTALAREA ŞI DESCĂRCAREA PROGRAMULUI, SEMNIFICĂ ACCEPTAREA ŞI INTENŢIA DE A RESPECTA TERMENII ŞI CONDIŢIILE ACESTUI ALUF.
Acest ALUF este între Freedom Scientific, Inc. sub numele VFO™, corporaŢie din Delaware, cu adresa 11800 31st Court North, St. Petersburg, FL 33716 ("LicenŢiator") Şi dvs., Şi intră în vigoare din data în care acceptaŢi termenii ALUF prin orice metodă descrisp mai sus („Dată în Vigoare").
Proprietatea Programului Şo Rezervarea Drepturilor
-
LicenŢiatorul deŢine toate drepturile, titlurile Şi drepturile de autor Şi toate celelalte drepturi de proprietate intelectuală în Şi pentru Program. Programul este protejat de legile Şi tratatele pentru drepturi de autor, internaŢionale Şi din SUA. În afara cazurilor menŢionate aici, ALUFul nu conferă către dvs. nici un drept asupra Programului sau documentaŢiei conexe sau de a utiliza documentaŢia în afara Programului. Oricând acest Program sau materialele instructive sunt reproduse, notificare de drepturi de autor trebuie Şi ea reprodusă Şi afiŞată în formatul original.
-
Toate drepturile Programului care nu sunt conferate dvs. în acest ALUF sunt rezervate LicenŢiatorului. Toate mărcile înregistrate din Program sau folosite de Program, inclusic pe termen nelimitat, ZoomText®, sunt proprietatea Freedom Scientific, Inc. Orice utilizare a acestor mărci se va face în beneficiul LicenŢiatorului.
Acordarea LicenŢei
-
Drepturile din licenŢă acordate în această secŢiune 3 fac subiectul termenilor Şi condiŢiilor descrise în ALUF:
-
LicenŢiatorul pune la dispoziŢie Programul descărcat, în pachet cu ALUF sau primit prin alte metode autorizate pentru utilizare proprie în acord cu termenii Şi condiŢiile licenŢei primite de dvs prin acest ALUF. Conform termenilor Şi condiŢiilor din acest ALUF, LicenŢiatorul vă oferă o licenŢă limitată, neexclusivă, netransferabilă, nesublicenŢiabilă pentru a utiliza Programul ca utilizator dinal pentru Durata aplicabilă.
-
ToŢi termenii de pe pagina web a LicenŢiatorului care explică în detaliu funcŢionabilitatea Şi orice alte limitaŢi sau utilizări aprobate ale ediŢiei sau versiunii specifice ale Programului sunt incorporate prin referinŢă în acest ALUF.
-
Subiect al SecŢiunii 3(d), puteŢi instala Şi folosi Programul pe un singur computer; SAU instala Şi depozita Programul pe un dispozitiv de stocare, precum un server de reŢea, folosit pentru a instala Programul pe oricare din calculatoarele dintr-o reŢea internă, numai dacă aveŢi o licenŢă pentru fiecare calculator separat pe care Programul este instalat Şi folosit. Exceptând termenii din SecŢiunea 3(d), licenŢa Programului nu poate fi partajată, instalată sau utilizată concomitent pe mai multe calculatoare.
-
Pentru licenŢa de produs „Utilizator Unic”, Programul poate fi instalat pe maxim trei calculatoare. Chiar dacă Programul poate fi instalat pe maxim trei calculatoare, folosirea instalărilor colective este restricŢionată la un singur utilizator. Utilizarea simultană de mai mult de un utilizator contravine acestui ALUF.
-
SunteŢi de acord ca LicenŢiatorul, sau un reprezentant legal al LicenŢiatorului, să inspecteze utilizarea Programului pentru a se asigura de respectarea termenilor de utilizare în orice moment, cu o notificare în prealabil. În cazul în care o astfel de inspecŢie dovedeŞte că utilizarea Programului de către dvs. nu este în acord total cu termenii din ALUF, veŢi plăti LicenŢiatorului toate cheltuielile legate de inspecŢie în plus faŢă de orice alte datoii ce rezultă din nerespectarea acordului.
-
Activarea Obligatorie a Programului. Drepturile de licenŢă garantate de acest ALUF necesită activarea programului înainte de utilizare. Pentru a completa activarea trebuie să furnizaŢi informaŢii necesare pentru activarea copiei licenŢiate în modul descris în secvenŢa de activare a Programului. Este posibil să fie nevoie să activaŢi Programul prin Internet sau telefon; caz în care pot interveni taxe adiacente. Există măsuri tehnice în acest Program, proiectate pentru a preveni utilizarea ilegală sau fără licenŢă a Programului. SunteŢi de acord ca LicenŢiatorul să folosească aceste măsuri Şi să respectaŢi orice cerinŢă legată de aceste măsuri tehnologice. Este posibil să fie nevoie să reactivaŢi Programul dacă modificaŢi componentele computerului sau Programul. Activarea Programului se bazează pe schimbul de informaŢii între computer Şi LicenŢiator.
-
Programul este pus la dispoziŢie în baza unei licenŢă neexclusive Şi nu ca vânzare a acestui Program. Ca utilizator final licenŢiat, trebuie să înŢelegeŢi că nu sunteŢi proprietarul Programului Şi a materialelor instructive alăturate. SunteŢi licenŢiat numai pentru folosirea Programului Şi a materialelor instructive pentru termanul valabilităŢii licenŢei. Nu sunteŢi proprietarul unei copii a Programului din mediul sau formatul în care l-aŢi primit sau depozitat. În plus, prin această licenŢă nu deŢineŢi dreptul sau obŢineŢi proprietate asupra programului sau orice alte drepturi de autor sau de proprietate intelectuală afiliate Programului.
-
Utilizarea se bazează pe plata taxei de licenŢă Şi, incapacitatea de plată a taxei de licenŢă reprezintă un motiv de anulare a licenŢei de către LicenŢiator fără notificare în prealabil. SunteŢi de acord ca, în lipsa plăŢii la termen, acordul de licenŢă va fi anulat.
-
Când deveniŢi un utilizator final licenŢiat, sunteŢi singura persoană responsabilă de determinarea modului adecvat de utilizare a Programului pentru atingerea scopurilor intenŢionate. DeveniŢi de asemenea responabil Şi vă asumaŢi riscurile pentru instalarea, folosirea Şi datele Şi rezultatele obŢinute cu acest Program. Vă asumaŢi Şi responsabilitatea pentru selectarea, instalarea, utilizarea Şi amplasarea componentelor hardware cu care folosiŢi acest Program. LicenŢiatorul nu garantează că Programul este potrivit unui anumit scop sau utillizare.
-
Programul oferit ca versiune de „Evaluare” va fi folosit pentru evaluare doar înainte de cumpărare. Orice utilizare comercială a licenŢei de Evaluare a Programului este interzisă.
Neacceptarea Termenilor ALUF
-
Dacă decideŢi să nu acceptaŢi termenii ALUF, trebuie să returnaŢi imediat Programul dacă l-aŢi primit în pachet, sau Şterge programul Şi toate materialele adiacente de pe computer, dispozitiv sau reŢea dacă aŢi primit programul prin descărcare electronică. Pentru copii ale Programului obŢinute în cutie, dacă nu acceptaŢi Programul, următoarele obiecte trebuie returnate licenŢiatorului: Programul, toate materialele incluse în pachet alături de Program Şi factura primită când aŢi cumpărat Programul. LicenŢiatorul va returna suma de bani plătitî pentru Program, minus costurile de transport, dacă împliniŢi condiŢiile de mai sus.
RestricŢionarea Utilizării Şi Transferului
-
Nu puteŢi folosi Programul în orice alte scopuri decât cele menŢionate în ALUF. Nu aveŢi dreptul de a copia, trasnfera, decompila, dezasambla sau reprograma Programul sau de a altera, duplica, modifica, închiria, subînchiria, reproduce, crea derivative, distribui sau oferi altora acest Program, în parte sau întregime. De asemenea nu aveŢi dreptul de a permite copierea sau transferarea Programului, în întregime sau în parte, Şi exceptând cazurile permise de ALUF, să fie comunicat sau transmis prin reŢea. Nu aveŢi dreptul de a opera sau oferi Programul ca serviciu.
-
În afara excepŢiilor descrise de ALUF, puteŢi face o copie a Programului numai în scop de arhivare sau back-up al Programului Şi puteŢi transferaProgramul pe un singur hard disc dacă menŢineŢi copia originală numai în scop de arhivare sau back-up. Este interzisă copierea materialelor scrise.
-
Cu excepŢia versiunilor de „Evaluare” ale Programului, puteŢi transfera permanent Programul Şi materialele scrise inslude (inclusiv cea mai recentă actualizare Şi toate versiunile anterioare) dacă nu reŢineŢi nici o copie Şi persoana către care aŢi transferat este de acord cu termenii acestui ALUF Un astfel de transfer va anula licenŢa dvs. a Programului. Nu puteŢi închiria Programul sau transfera Şi atribui dreptul de urilizare a Programului, în afara cazurilor descrise în acestă SecŢiune 7. Nu puteŢi vinde sau trasnfera nici o copie de Evaluare a acestui Program.
-
În cazul în care copiaŢi, transferaŢi, decompilaŢi, dezasamblaŢi sau recreaŢi Programul sau creaŢi o operă derivată de la acest Program pentru o altă persoană sau firmă, în afara cazurilor autorizate, licenŢa de utilizare a Programului este anulată imediat.
Termanii ALUF
-
Acest ALUF intră în vigoare de la Data în Vigoare Şi va fi prelungit până când va fi anulat conform prevederilor ALUF („Termen”).
GaranŢie Limitată
-
LICENŢIATORUL, PRIN PREZENTA, OFERĂ URMĂTOAREA GARANŢIE LIMITATĂ CĂ MEDIUL PE CARE PROGRAMUL ESTE OFERIT SAU COPIA ELECTRONICĂ A ACESTUIA NU VA CONŢINE DEFECTE DE MATERIAL SAU PRODUCŢIE, ATUNCI CÂND ESTE FOLOSITĂ NORMAL, PENTRU O PERIOADĂ DE NOUĂZECO (90) DE ZILE DE LA DATA LICRĂRII SAU DESCĂRCĂRII, COPIA SAU FACTURA REPREZENTÂND DOVADA. îN CAZUL ÎN CARE O COPIE A PROGRAMULUI ESTE STRICATĂ DUPĂ DESCĂRCARE, PUTEŢI DESCĂRCA O NOUĂ COPIE A PROGRAMULUI. GARANŢIA LIMITATĂ VA FI ONORATĂ DE LICENŢIATOR ÎN CAZUL ÎN CARE MEDIUL ESTE DEPOZITAT CORECT ÎNTR-O ZONĂ LIPSITĂ DE MAGNEŢI ŞI/SAU CÎMPURI MAGNETICE ŞI DACĂ DEFECTEŞE MATERIALELOR ŞI DE PRODUCŢIE A MEDIULUI SAU A COPIEI ELECTRONICE NU SUNT REZULTATUL FORŢEI MAJORE SAU UNEI CAUZA ÎN AFARA CONTROLULUI LICENŢIATORULUI SAU A PRODUCĂTORULUI MEDIULUI. LICENŢIATORUL NU REPREZINTĂ ŞI GARANTEAZĂ ÎN PLUS, EXPLICIT SAU IMPLICIT, PROGRAMUL SAU REZULTATELE UTILIZĂRII SALE. GARANŢIA LIMITATĂ ESTE NULĂ DACĂ EŞECUL PROGRAMULUI SE DATOREAZĂ MODIFICĂRII, ACCIDENTELOR, ABUZULUI SAU FOLOSIREA SA GRESITĂ.
-
AŞA CUM ESTE ŞI DECLARAŢIA GARANŢIILOR ÎN AFARA GARANŢIEI LIMITATE DIN SECŢIUNEA 10 DE MAI SUS ŞI ÎN CONFORMITATE CU LEGEA, LICENŢIATORUL OFERĂ PROGRAMUL CĂTRE DVS. CA LICENŢIAT „AŞA CUM ESTE” ŞI CU TOATE PROBLEMELE SALE ŞI NU GARANTEAZĂ NIMIC ALTCEVA ÎN LEGĂTURĂ CU PROGRAMUL ŞI OFERĂ PROGRAMUL FĂRĂ ALTE GARANŞII DE ORICE FEL, EXPLICITE SAU IMPLICITE, INCLUSIV, DAR NU NUMAI, LEGATE DE MERCANTIBILITATE, ADECVARE PENTRU UN ANUMIT SCOP SAU CONTRAFACERE. LICENŢIATORUL NU GARANTEAZĂ ŞI SE DEZMINTE DE ORICE GARANŢIE CĂ UTILIZAREA SAU ACCESUL LA PROGRAM VA FI FĂRĂ ERORI. LICENŢIATORUL NU GARANTEAZĂ CĂ FUNCŢIILE DIN PROGRAM VOR SATISFACE NECESITĂŢILE DVS.
-
LICENŢIATORUL NU REPREZINTĂ SAU GARANTEAZĂ (ŞI SE DEZICE DE ORICE GARANŢIE) NICIUN COMPONENT HARDWARE, SOFTWARE, DATE SAU INFORMAŢII NEFURNIZATE DE LICENŢIATOR, ORICE INFORMAŢII, DATE, FORMULE SAU ALGORITMI UTILIZAŢI, ACCESAŢI SAU INCORPORAŢI ÎN PROGRAM SAU ORICE DEFECTE LEGATE DE DESCĂRCARE SAU CONECTIVITATE LA INTERNET ÎN TIMPUL DESCĂRCĂRII PROGRAMULUI.
-
DVS., CA UTILIZATOR FINAL, PRIN PREZENTA, LUAŢI AMINTE ŞI ACCEPTAŢI CĂ UTILIZAREA PROGRAMULUI SE FACE PE PROPRIA ŞI EXCLUSIVA RĂSPUNDERE ÎN CONFORMITATE CU TOATE REGULILE, REGULAMENTELE ŞI LEGILE APLICABILE. ACCEPTAŢI CĂ PROGRAMUL POATE CONŢINE ERORI, INEXACTITĂŢI ŞI OMITERI. VĂ ASUMAŢI ORICE ŞI TOATE RISCURILE LEGATE DE UTILIZAREA PROGRAMULUI, INSLUCIV ORICE RISC, PREJUDICII, PIERDERE SAU DAUNE SUFERITE DE DVS. LEGATE DE UTILIZAREA SAU DESCĂRCAREA ACESTUI PROGRAM.
-
DATORITĂ FAPTULUI CĂ EXCLUDEREA GARANŢIILOR IMPLICITE NU ESTE PERMISĂ DE ANUMITE STATE SAU JURISTICŢII, ESPE POSIBIL CA EXCLUDERILE DE MAI SUS SĂ NU SE APLICE ÎN CAZUL DVS. îN ACEST CAZ, ORICE GARANŢI IMPLICITE SUNT LIMITATE LA DURATA DE NOUĂZECI (90) DE ZILE DE LA PRIMA DATĂ A DESCĂRCĂRII SAU ACTIVĂRII LICENŢEI.
-
RESPONSABILITATEA LEGALĂ A LICENŢIATORULUI ŞI REMEDIILE OFERITE DE GARANŢIA LIMITATĂ ÎN PERIOADA DE GARANŢIE VOR FI CA LICENŢIATORUL, LA ALEGEREA SA, VA (A) REPARA SAU ÎNLOCUI ORICE MEDIU SAU COPIE ELECTRONICĂ CARE NU SE CONFORMEAZĂ CU GARANŢIA LIMITATĂ A LICENŢIATORULUI SAU VA PERMITE DESCĂRCĂRI MULTIPLE SAU ACTUALIZĂRI ALE PROGRAMULUI; SAU (B) VA RETURNA PREŢUL PLĂTIT PENTRU PROGRAM ÎN MOMENTUL PREZENTĂRII DE CĂTRE DVS. A UNEI COPII A BONULUI FISCAL DE CUMPĂRARE A PROGRAMULUI. ORICE PROGRAM ÎNLOCUIT VA AVEA GARANŢIE PENTRU RESTUL PERIOADEI GARANŢIEI ORIGINALE SAU PENTRU TREIZECI (30) DE ZILE, CARE ESTE MAI LUNGĂ.
Limitarea Răspunderii
-
ÎN CONFORMITATE COMPLETĂ ŞI MAXIMĂ CU LEGILE APLICABILE, INDIFERENT DACĂ UN REMEDIU PREZENTAT AICI EŞUEAZĂ SAU NU ÎN ATINGEREA SCOPULUI ESENŢIAL, ÎN NICI UN CAZ LICENŢIATORUL NU VA FI RESPONSABIL PENTRU NICI UN FEL DE DAUNE CONSECVENTE, INCIDENTE, DIRECTE, INDIRECTE, SPECIALE, PUNITICE SAU DE ALT FEL (INCLUSIV, FĂRĂ LIMITARE, DAUNELE DATORATE PIERDERII PROFITULUI ÎN AFACERI, ÎNTRERUPERII LUCRULUI, PIERDERII DE INFORMAŢII SAU ORICE ALTE PIERDERI MONETARE) CAUZARE DE SAU ÎN ORICE FEL LEGATE DE UTILIZAREA SAU INCAPABILITATEA DE A UTILIZA PROGRAMUL, DE ORICE DATE, INFORMAŢII ŞI REZULTATE OFERITE DE SAU DATORITĂ PROGRAMULUI SAU OFERTA SAU LIPSA OFERTEI DE SERVICII DE ASISTENŢĂ ŞI DACĂ SUNT BAZATE PE CONTRACT, PREJUDICIU, NEGLIJENŢĂ, RESPONSABILITATE STRICTĂ SAU DE ALT TIP, CHIAT DACĂ LICENŢIATORUL A FOST ANUNŢAT DE POSIBILITATEA UNOR ASTFEL DE DAUNE. ÎNTREGA RESPONSABILITATE A LICENŢIATORULUI PENTRU ORICE DAUNE DIN ORICE SECŢIUNE DIN ALUF SE VA LIMITA LA SUMA PLĂTITĂ CĂTRE LICENŢIATOR DE DVS. SAU ÎN NUMELE DVS. PENTRU ACESTĂ LICENŢĂ UNICĂ.
Despăgubiri
-
SunteŢi de acord să garantaŢi exonerarea LicenŢiatorului, ofiŢerilor, directorilor, angajaŢilor, afiliaŢilor, filialelor, succesorilor, cesionarilor, directorilor, ofiŢerilor, agenŢilor, furnizorilor de servicii, furnizorilor, angajaŢilor Şi reprezentanŢilor săi de orice reclamaŢii, pierderi, cereri, amenzi, penalităŢi, costuri Şi cheltuieli inclusiv costuri de judecată Şi avocat, făcute de terŢe părŢi către sau datorită încălcării de către dvs. a oricăror drepturi ale altora făcute de sau în numele dvs sau a unei terŢe părŢi în conexiune cu sau datorită descărcării, accesului Şi/sau utilizării Programului, inclusiv a conŢinutului Şi serviciilor oferite în acesta, orice informaŢie transmisă în timpul utilizării Programului, nerespectarea oricărui termen sau condiŢii din ALUF, încălcarea oricăror reprezentaŢii sau garanŞii din acesta Şi nerespectarea legilor aplicabile sau a drepturilor altor persoane sau entitŢi.
Alte DispoziŢii
-
RestricŢii privind Alocarea Şi Transferul În afara cazurilor din ALUF, nu puteŢi sublicenŢia, aloca sau transfera ALUFul unei alte părŢi. Orice încercare de a sublicenŢia, atribui sau trasnfera drepturile, obligaŢiile sau responsabilităŢile din acest ALUF vor fi considerate nule Şi fără efect legal.
-
ConsimŢământ pentru Utilizarea InformaŢiilor. Prin folosirea Programului, consimŢiŢi explicit ca datele personale colectate de LicenŢiator sau trimise de dvs. să fie folosite de acesta, în concordanŢă cu Politica de ConfidenŢialitate a LicenŢiatorului disponibilă la http://www.freedomscientific.com/About/Index/PrivacyPolicy
-
Legea Aplicabilă, JurisdicŢia Şi Locul Acest ALUF este guvernat, interpretat, aplicat în concordanŢă cu legile Statului Florida, SUA. PărŢile sunt de acord că locul Şi juristicŢia unică Şi exclusivă pentru orice litigii sau acŢiuni Şi proceduri legate de ALUF vor avea loc în curŢile federale sau de stat din Pinellas County, Florida. Fiecare parte, prin acceptarea acestui ALUF, consimte Şi intră sub incidenŢa personală a acestor curŢi. PărŢile sunt de acord ca nici o UCITA sau alte legi similare din statele Washington, Maryland sau alte vor fi aplicate acestui ALUF.
-
RestricŢii de Export. Nu aveŢi dreptul de a exporta, transporta sau re-exporta Programul încălcând orice lege sau regulament aplicabil, inclusiv dar nu numai, Regulamentele AdministraŢiei Exporturilor pubilcate de Departamentul de ComerŢ al SUA. Dacă nu sunteŢi în conformitate cu legile aplicabile Şi nu aveŢi permisiunea scrisă a LicenŢiatorului, nu aveŢi dreptul de a exporta Programul în nici un fel de situaŢie. În orice caz, garantaŢi exonerarea LicenŢiatorului de la orice reclamaŢii, pierderi, cereri, amenzi, penalităŢi, costuri Şi cheltuieli (inclusiv costuri de judecată Şi avocat) apărute datorită sau în legătură cu orice încălcare a obligaŢiilor din această SecŞiune 21.
-
Derogare. Nici o neîndeplinire sau întârziere în exercitarea drepturilor, puterilor Şi privilegiilor descrise aici nu va reprezenta derogarea de acestea Şi nici o exercitare individuală sau parŢială nu va exclude una sau mai multe exercitări a unui drept, putere sau privilegiu.
-
Separabilitate În cazul în care una sau mai multe clauze ale acestui ALUF sunt considerate invalide sau neaplicabile, aplicabilitatea restului de clauze rămâne neschimbată Şi vor fi executate conform legii.
-
Penalizări SunteŢi de acord ca ăn cazul încălcării de către dvs. a unei prevederi din ALUF, LicenŢiatorul are dreptul de a cere Şi primi penalizări sau alte comepnsaŢii sau ambele, în fiecare caz fără a necesita să plătească cauŢiune sau alte forme de securitate, Şi fără ca acest act să contituie alegerea remediilor sau luaŢnd dreptul licenŢiatorului de a primi fiecare reparaŢie aplicabilă prin lege datorată încălcării acestui ALUF de către dvs.
-
Acordul Întreg. Acest ALUF reprezintă întregul acord între dvs. Şi LicenŢiator referitor la Program Şi înlocuieŞte toate acordurile, propunerile, negocierile, reprezentprile Şi communicaŢiile precedente sau curente între dvs. Şi LicenŢiator, legate de Program. DeclaraŢi că nu aŢi fost induŢi să faceŢi parte din acest ALUF de nici o reprezentaŢie sau primisiune despecificată aici.
-
Drepturi Limitate ale Guvernului S.U.A. Acest Program Şi documentaŢia aferentă sunt oferite cu Drepturi Limitate. Folosirea, multiplicarea sau dezvăluirea de către Guvern este reglementată la lrestricŢiile descrise în subparagraful (b)(3) a clauzei The Rights in Technical Data and Computer Software la DFARS 252.227-7013 Şi/sau în subparagrafele Commercial Computer Software - Restricted Rights din 48 CFR 52.227-19, după caz. Distribuitorul este Freedom Scientific, Inc., 11800 31st Court North, St. Petersburg, Florida 33716, USA.
-
Dacă aveŢi orice întrebări legate de acest ALUF sau dacă doriŢi să contactaŢi LicenŢiatorul din orice motiv, conactaŢi în scris: Freedom Scientific, Inc., 11800 31st Court North, St. Petersburg, Florida 33716, USA sau prin telefon la (727) 803-8000.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/copert-fa.html#Proprietatea_Programului_Şo_Rezervarea_Drepturilor
|
Copertă FaŢă
|
ZoomText 11
Ghidul Utilizatorului
Drepturi de Autor
ZoomText Magnifier
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
ZoomText Magnifier/Reader
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
Ghidul Utilizatorului ZoomText 11
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
Copierea, multiplicarea, vânzarea sau distribuirea neautorizată a avestui program sau documente contravine Legii Federale a Drepturilor de Autor. Nici o parte a cestei publicaŢii nu poate fi reprodusă, transmisă, depozitată pentru utilizare ulterioară sau tradusă în orice limbă sub orice formă fără acordul scris al Freedom Scientific, Inc. (d.b.a. VFO™).
Mărci Înregistrate
ZoomText Şi xFont sunt mărci înregistrate ale Freedom Scientific, Inc.
ZoomText Magnifier, ZoomText Magnifier/Reader Şi ZoomText Voices sunt mărci înregistrate ale Freedom Scientific, Inc.
NeoSpeech este marcă înregistrată a NeoSpeech, Inc.
Microsoft Şi Windows sunt mărci înregistrate ale CorporaŢiei Microsoft.
Mai 2017
Freedom Scientific, Inc, d.b.a. VFO™
11800 31st Court North, St. Petersburg, FL 33716 USA
Acord de LicenŢă pentru Utilizator Final, Freedom Scientific – ZoomText®
IMPORTANT! CITIŢI CU ATENŢIE ŞI ASIGURAŢI-VĂ CĂ AŢI ÎNŢELES DREPTURILE, OBLIGAŢIILE ŞI RESTRICŢIILE DESCRISE ÎN ACORDUL DE LICEŢĂ PENTRU UTILIZATORUL FINAL („ACORD” SAU „ALUF”).
LICENŢIATORUL (DEFINIT MAI JOS) ESTE DE ACORD CU LICENŢIEREA PROGRAMULUI ZoomText ATAŞAT („PROGRAMUL”) CĂTRE DVS. NUMAI DACĂ ACCEPTAŢI TOŢI TERMENII ALUF. NU AVEŢI DREPTUL DE A FOLOSI PROGRAMUL, ACTUALIZĂRILE SAU ALTE METERIALE CONEXE SAU ASCOAITE CU PROGRAMUL DECÂT ŞI NUAMI DUPĂ ACCEPTUL TERMENILOR ALUF. DACĂ NU SUNTEŢI DE ACORD CU ACEŞTI TERMENI, LICENŢIATORUL NU VĂ VA LICENŢIA PROGRAMUL, CAZ ÎN CARE TREBUIE SĂ RETURNAŢI PROGRAMUL IMEDIAT, INCLUSIV PACHETUL, CD-ROMUL ŞI ORICE MATERIALE SCRISE, PENTRU RETURNAREA BANILOR.
ACORDUL DVS. CU TERMENII ACESTUI ALUF, FOLOSIREA, INSTALAREA ŞI DESCĂRCAREA PROGRAMULUI, SEMNIFICĂ ACCEPTAREA ŞI INTENŢIA DE A RESPECTA TERMENII ŞI CONDIŢIILE ACESTUI ALUF.
Acest ALUF este între Freedom Scientific, Inc. sub numele VFO™, corporaŢie din Delaware, cu adresa 11800 31st Court North, St. Petersburg, FL 33716 ("LicenŢiator") Şi dvs., Şi intră în vigoare din data în care acceptaŢi termenii ALUF prin orice metodă descrisp mai sus („Dată în Vigoare").
Proprietatea Programului Şo Rezervarea Drepturilor
-
LicenŢiatorul deŢine toate drepturile, titlurile Şi drepturile de autor Şi toate celelalte drepturi de proprietate intelectuală în Şi pentru Program. Programul este protejat de legile Şi tratatele pentru drepturi de autor, internaŢionale Şi din SUA. În afara cazurilor menŢionate aici, ALUFul nu conferă către dvs. nici un drept asupra Programului sau documentaŢiei conexe sau de a utiliza documentaŢia în afara Programului. Oricând acest Program sau materialele instructive sunt reproduse, notificare de drepturi de autor trebuie Şi ea reprodusă Şi afiŞată în formatul original.
-
Toate drepturile Programului care nu sunt conferate dvs. în acest ALUF sunt rezervate LicenŢiatorului. Toate mărcile înregistrate din Program sau folosite de Program, inclusic pe termen nelimitat, ZoomText®, sunt proprietatea Freedom Scientific, Inc. Orice utilizare a acestor mărci se va face în beneficiul LicenŢiatorului.
Acordarea LicenŢei
-
Drepturile din licenŢă acordate în această secŢiune 3 fac subiectul termenilor Şi condiŢiilor descrise în ALUF:
-
LicenŢiatorul pune la dispoziŢie Programul descărcat, în pachet cu ALUF sau primit prin alte metode autorizate pentru utilizare proprie în acord cu termenii Şi condiŢiile licenŢei primite de dvs prin acest ALUF. Conform termenilor Şi condiŢiilor din acest ALUF, LicenŢiatorul vă oferă o licenŢă limitată, neexclusivă, netransferabilă, nesublicenŢiabilă pentru a utiliza Programul ca utilizator dinal pentru Durata aplicabilă.
-
ToŢi termenii de pe pagina web a LicenŢiatorului care explică în detaliu funcŢionabilitatea Şi orice alte limitaŢi sau utilizări aprobate ale ediŢiei sau versiunii specifice ale Programului sunt incorporate prin referinŢă în acest ALUF.
-
Subiect al SecŢiunii 3(d), puteŢi instala Şi folosi Programul pe un singur computer; SAU instala Şi depozita Programul pe un dispozitiv de stocare, precum un server de reŢea, folosit pentru a instala Programul pe oricare din calculatoarele dintr-o reŢea internă, numai dacă aveŢi o licenŢă pentru fiecare calculator separat pe care Programul este instalat Şi folosit. Exceptând termenii din SecŢiunea 3(d), licenŢa Programului nu poate fi partajată, instalată sau utilizată concomitent pe mai multe calculatoare.
-
Pentru licenŢa de produs „Utilizator Unic”, Programul poate fi instalat pe maxim trei calculatoare. Chiar dacă Programul poate fi instalat pe maxim trei calculatoare, folosirea instalărilor colective este restricŢionată la un singur utilizator. Utilizarea simultană de mai mult de un utilizator contravine acestui ALUF.
-
SunteŢi de acord ca LicenŢiatorul, sau un reprezentant legal al LicenŢiatorului, să inspecteze utilizarea Programului pentru a se asigura de respectarea termenilor de utilizare în orice moment, cu o notificare în prealabil. În cazul în care o astfel de inspecŢie dovedeŞte că utilizarea Programului de către dvs. nu este în acord total cu termenii din ALUF, veŢi plăti LicenŢiatorului toate cheltuielile legate de inspecŢie în plus faŢă de orice alte datoii ce rezultă din nerespectarea acordului.
-
Activarea Obligatorie a Programului. Drepturile de licenŢă garantate de acest ALUF necesită activarea programului înainte de utilizare. Pentru a completa activarea trebuie să furnizaŢi informaŢii necesare pentru activarea copiei licenŢiate în modul descris în secvenŢa de activare a Programului. Este posibil să fie nevoie să activaŢi Programul prin Internet sau telefon; caz în care pot interveni taxe adiacente. Există măsuri tehnice în acest Program, proiectate pentru a preveni utilizarea ilegală sau fără licenŢă a Programului. SunteŢi de acord ca LicenŢiatorul să folosească aceste măsuri Şi să respectaŢi orice cerinŢă legată de aceste măsuri tehnologice. Este posibil să fie nevoie să reactivaŢi Programul dacă modificaŢi componentele computerului sau Programul. Activarea Programului se bazează pe schimbul de informaŢii între computer Şi LicenŢiator.
-
Programul este pus la dispoziŢie în baza unei licenŢă neexclusive Şi nu ca vânzare a acestui Program. Ca utilizator final licenŢiat, trebuie să înŢelegeŢi că nu sunteŢi proprietarul Programului Şi a materialelor instructive alăturate. SunteŢi licenŢiat numai pentru folosirea Programului Şi a materialelor instructive pentru termanul valabilităŢii licenŢei. Nu sunteŢi proprietarul unei copii a Programului din mediul sau formatul în care l-aŢi primit sau depozitat. În plus, prin această licenŢă nu deŢineŢi dreptul sau obŢineŢi proprietate asupra programului sau orice alte drepturi de autor sau de proprietate intelectuală afiliate Programului.
-
Utilizarea se bazează pe plata taxei de licenŢă Şi, incapacitatea de plată a taxei de licenŢă reprezintă un motiv de anulare a licenŢei de către LicenŢiator fără notificare în prealabil. SunteŢi de acord ca, în lipsa plăŢii la termen, acordul de licenŢă va fi anulat.
-
Când deveniŢi un utilizator final licenŢiat, sunteŢi singura persoană responsabilă de determinarea modului adecvat de utilizare a Programului pentru atingerea scopurilor intenŢionate. DeveniŢi de asemenea responabil Şi vă asumaŢi riscurile pentru instalarea, folosirea Şi datele Şi rezultatele obŢinute cu acest Program. Vă asumaŢi Şi responsabilitatea pentru selectarea, instalarea, utilizarea Şi amplasarea componentelor hardware cu care folosiŢi acest Program. LicenŢiatorul nu garantează că Programul este potrivit unui anumit scop sau utillizare.
-
Programul oferit ca versiune de „Evaluare” va fi folosit pentru evaluare doar înainte de cumpărare. Orice utilizare comercială a licenŢei de Evaluare a Programului este interzisă.
Neacceptarea Termenilor ALUF
-
Dacă decideŢi să nu acceptaŢi termenii ALUF, trebuie să returnaŢi imediat Programul dacă l-aŢi primit în pachet, sau Şterge programul Şi toate materialele adiacente de pe computer, dispozitiv sau reŢea dacă aŢi primit programul prin descărcare electronică. Pentru copii ale Programului obŢinute în cutie, dacă nu acceptaŢi Programul, următoarele obiecte trebuie returnate licenŢiatorului: Programul, toate materialele incluse în pachet alături de Program Şi factura primită când aŢi cumpărat Programul. LicenŢiatorul va returna suma de bani plătitî pentru Program, minus costurile de transport, dacă împliniŢi condiŢiile de mai sus.
RestricŢionarea Utilizării Şi Transferului
-
Nu puteŢi folosi Programul în orice alte scopuri decât cele menŢionate în ALUF. Nu aveŢi dreptul de a copia, trasnfera, decompila, dezasambla sau reprograma Programul sau de a altera, duplica, modifica, închiria, subînchiria, reproduce, crea derivative, distribui sau oferi altora acest Program, în parte sau întregime. De asemenea nu aveŢi dreptul de a permite copierea sau transferarea Programului, în întregime sau în parte, Şi exceptând cazurile permise de ALUF, să fie comunicat sau transmis prin reŢea. Nu aveŢi dreptul de a opera sau oferi Programul ca serviciu.
-
În afara excepŢiilor descrise de ALUF, puteŢi face o copie a Programului numai în scop de arhivare sau back-up al Programului Şi puteŢi transferaProgramul pe un singur hard disc dacă menŢineŢi copia originală numai în scop de arhivare sau back-up. Este interzisă copierea materialelor scrise.
-
Cu excepŢia versiunilor de „Evaluare” ale Programului, puteŢi transfera permanent Programul Şi materialele scrise inslude (inclusiv cea mai recentă actualizare Şi toate versiunile anterioare) dacă nu reŢineŢi nici o copie Şi persoana către care aŢi transferat este de acord cu termenii acestui ALUF Un astfel de transfer va anula licenŢa dvs. a Programului. Nu puteŢi închiria Programul sau transfera Şi atribui dreptul de urilizare a Programului, în afara cazurilor descrise în acestă SecŢiune 7. Nu puteŢi vinde sau trasnfera nici o copie de Evaluare a acestui Program.
-
În cazul în care copiaŢi, transferaŢi, decompilaŢi, dezasamblaŢi sau recreaŢi Programul sau creaŢi o operă derivată de la acest Program pentru o altă persoană sau firmă, în afara cazurilor autorizate, licenŢa de utilizare a Programului este anulată imediat.
Termanii ALUF
-
Acest ALUF intră în vigoare de la Data în Vigoare Şi va fi prelungit până când va fi anulat conform prevederilor ALUF („Termen”).
GaranŢie Limitată
-
LICENŢIATORUL, PRIN PREZENTA, OFERĂ URMĂTOAREA GARANŢIE LIMITATĂ CĂ MEDIUL PE CARE PROGRAMUL ESTE OFERIT SAU COPIA ELECTRONICĂ A ACESTUIA NU VA CONŢINE DEFECTE DE MATERIAL SAU PRODUCŢIE, ATUNCI CÂND ESTE FOLOSITĂ NORMAL, PENTRU O PERIOADĂ DE NOUĂZECO (90) DE ZILE DE LA DATA LICRĂRII SAU DESCĂRCĂRII, COPIA SAU FACTURA REPREZENTÂND DOVADA. îN CAZUL ÎN CARE O COPIE A PROGRAMULUI ESTE STRICATĂ DUPĂ DESCĂRCARE, PUTEŢI DESCĂRCA O NOUĂ COPIE A PROGRAMULUI. GARANŢIA LIMITATĂ VA FI ONORATĂ DE LICENŢIATOR ÎN CAZUL ÎN CARE MEDIUL ESTE DEPOZITAT CORECT ÎNTR-O ZONĂ LIPSITĂ DE MAGNEŢI ŞI/SAU CÎMPURI MAGNETICE ŞI DACĂ DEFECTEŞE MATERIALELOR ŞI DE PRODUCŢIE A MEDIULUI SAU A COPIEI ELECTRONICE NU SUNT REZULTATUL FORŢEI MAJORE SAU UNEI CAUZA ÎN AFARA CONTROLULUI LICENŢIATORULUI SAU A PRODUCĂTORULUI MEDIULUI. LICENŢIATORUL NU REPREZINTĂ ŞI GARANTEAZĂ ÎN PLUS, EXPLICIT SAU IMPLICIT, PROGRAMUL SAU REZULTATELE UTILIZĂRII SALE. GARANŢIA LIMITATĂ ESTE NULĂ DACĂ EŞECUL PROGRAMULUI SE DATOREAZĂ MODIFICĂRII, ACCIDENTELOR, ABUZULUI SAU FOLOSIREA SA GRESITĂ.
-
AŞA CUM ESTE ŞI DECLARAŢIA GARANŢIILOR ÎN AFARA GARANŢIEI LIMITATE DIN SECŢIUNEA 10 DE MAI SUS ŞI ÎN CONFORMITATE CU LEGEA, LICENŢIATORUL OFERĂ PROGRAMUL CĂTRE DVS. CA LICENŢIAT „AŞA CUM ESTE” ŞI CU TOATE PROBLEMELE SALE ŞI NU GARANTEAZĂ NIMIC ALTCEVA ÎN LEGĂTURĂ CU PROGRAMUL ŞI OFERĂ PROGRAMUL FĂRĂ ALTE GARANŞII DE ORICE FEL, EXPLICITE SAU IMPLICITE, INCLUSIV, DAR NU NUMAI, LEGATE DE MERCANTIBILITATE, ADECVARE PENTRU UN ANUMIT SCOP SAU CONTRAFACERE. LICENŢIATORUL NU GARANTEAZĂ ŞI SE DEZMINTE DE ORICE GARANŢIE CĂ UTILIZAREA SAU ACCESUL LA PROGRAM VA FI FĂRĂ ERORI. LICENŢIATORUL NU GARANTEAZĂ CĂ FUNCŢIILE DIN PROGRAM VOR SATISFACE NECESITĂŢILE DVS.
-
LICENŢIATORUL NU REPREZINTĂ SAU GARANTEAZĂ (ŞI SE DEZICE DE ORICE GARANŢIE) NICIUN COMPONENT HARDWARE, SOFTWARE, DATE SAU INFORMAŢII NEFURNIZATE DE LICENŢIATOR, ORICE INFORMAŢII, DATE, FORMULE SAU ALGORITMI UTILIZAŢI, ACCESAŢI SAU INCORPORAŢI ÎN PROGRAM SAU ORICE DEFECTE LEGATE DE DESCĂRCARE SAU CONECTIVITATE LA INTERNET ÎN TIMPUL DESCĂRCĂRII PROGRAMULUI.
-
DVS., CA UTILIZATOR FINAL, PRIN PREZENTA, LUAŢI AMINTE ŞI ACCEPTAŢI CĂ UTILIZAREA PROGRAMULUI SE FACE PE PROPRIA ŞI EXCLUSIVA RĂSPUNDERE ÎN CONFORMITATE CU TOATE REGULILE, REGULAMENTELE ŞI LEGILE APLICABILE. ACCEPTAŢI CĂ PROGRAMUL POATE CONŢINE ERORI, INEXACTITĂŢI ŞI OMITERI. VĂ ASUMAŢI ORICE ŞI TOATE RISCURILE LEGATE DE UTILIZAREA PROGRAMULUI, INSLUCIV ORICE RISC, PREJUDICII, PIERDERE SAU DAUNE SUFERITE DE DVS. LEGATE DE UTILIZAREA SAU DESCĂRCAREA ACESTUI PROGRAM.
-
DATORITĂ FAPTULUI CĂ EXCLUDEREA GARANŢIILOR IMPLICITE NU ESTE PERMISĂ DE ANUMITE STATE SAU JURISTICŢII, ESPE POSIBIL CA EXCLUDERILE DE MAI SUS SĂ NU SE APLICE ÎN CAZUL DVS. îN ACEST CAZ, ORICE GARANŢI IMPLICITE SUNT LIMITATE LA DURATA DE NOUĂZECI (90) DE ZILE DE LA PRIMA DATĂ A DESCĂRCĂRII SAU ACTIVĂRII LICENŢEI.
-
RESPONSABILITATEA LEGALĂ A LICENŢIATORULUI ŞI REMEDIILE OFERITE DE GARANŢIA LIMITATĂ ÎN PERIOADA DE GARANŢIE VOR FI CA LICENŢIATORUL, LA ALEGEREA SA, VA (A) REPARA SAU ÎNLOCUI ORICE MEDIU SAU COPIE ELECTRONICĂ CARE NU SE CONFORMEAZĂ CU GARANŢIA LIMITATĂ A LICENŢIATORULUI SAU VA PERMITE DESCĂRCĂRI MULTIPLE SAU ACTUALIZĂRI ALE PROGRAMULUI; SAU (B) VA RETURNA PREŢUL PLĂTIT PENTRU PROGRAM ÎN MOMENTUL PREZENTĂRII DE CĂTRE DVS. A UNEI COPII A BONULUI FISCAL DE CUMPĂRARE A PROGRAMULUI. ORICE PROGRAM ÎNLOCUIT VA AVEA GARANŢIE PENTRU RESTUL PERIOADEI GARANŢIEI ORIGINALE SAU PENTRU TREIZECI (30) DE ZILE, CARE ESTE MAI LUNGĂ.
Limitarea Răspunderii
-
ÎN CONFORMITATE COMPLETĂ ŞI MAXIMĂ CU LEGILE APLICABILE, INDIFERENT DACĂ UN REMEDIU PREZENTAT AICI EŞUEAZĂ SAU NU ÎN ATINGEREA SCOPULUI ESENŢIAL, ÎN NICI UN CAZ LICENŢIATORUL NU VA FI RESPONSABIL PENTRU NICI UN FEL DE DAUNE CONSECVENTE, INCIDENTE, DIRECTE, INDIRECTE, SPECIALE, PUNITICE SAU DE ALT FEL (INCLUSIV, FĂRĂ LIMITARE, DAUNELE DATORATE PIERDERII PROFITULUI ÎN AFACERI, ÎNTRERUPERII LUCRULUI, PIERDERII DE INFORMAŢII SAU ORICE ALTE PIERDERI MONETARE) CAUZARE DE SAU ÎN ORICE FEL LEGATE DE UTILIZAREA SAU INCAPABILITATEA DE A UTILIZA PROGRAMUL, DE ORICE DATE, INFORMAŢII ŞI REZULTATE OFERITE DE SAU DATORITĂ PROGRAMULUI SAU OFERTA SAU LIPSA OFERTEI DE SERVICII DE ASISTENŢĂ ŞI DACĂ SUNT BAZATE PE CONTRACT, PREJUDICIU, NEGLIJENŢĂ, RESPONSABILITATE STRICTĂ SAU DE ALT TIP, CHIAT DACĂ LICENŢIATORUL A FOST ANUNŢAT DE POSIBILITATEA UNOR ASTFEL DE DAUNE. ÎNTREGA RESPONSABILITATE A LICENŢIATORULUI PENTRU ORICE DAUNE DIN ORICE SECŢIUNE DIN ALUF SE VA LIMITA LA SUMA PLĂTITĂ CĂTRE LICENŢIATOR DE DVS. SAU ÎN NUMELE DVS. PENTRU ACESTĂ LICENŢĂ UNICĂ.
Despăgubiri
-
SunteŢi de acord să garantaŢi exonerarea LicenŢiatorului, ofiŢerilor, directorilor, angajaŢilor, afiliaŢilor, filialelor, succesorilor, cesionarilor, directorilor, ofiŢerilor, agenŢilor, furnizorilor de servicii, furnizorilor, angajaŢilor Şi reprezentanŢilor săi de orice reclamaŢii, pierderi, cereri, amenzi, penalităŢi, costuri Şi cheltuieli inclusiv costuri de judecată Şi avocat, făcute de terŢe părŢi către sau datorită încălcării de către dvs. a oricăror drepturi ale altora făcute de sau în numele dvs sau a unei terŢe părŢi în conexiune cu sau datorită descărcării, accesului Şi/sau utilizării Programului, inclusiv a conŢinutului Şi serviciilor oferite în acesta, orice informaŢie transmisă în timpul utilizării Programului, nerespectarea oricărui termen sau condiŢii din ALUF, încălcarea oricăror reprezentaŢii sau garanŞii din acesta Şi nerespectarea legilor aplicabile sau a drepturilor altor persoane sau entitŢi.
Alte DispoziŢii
-
RestricŢii privind Alocarea Şi Transferul În afara cazurilor din ALUF, nu puteŢi sublicenŢia, aloca sau transfera ALUFul unei alte părŢi. Orice încercare de a sublicenŢia, atribui sau trasnfera drepturile, obligaŢiile sau responsabilităŢile din acest ALUF vor fi considerate nule Şi fără efect legal.
-
ConsimŢământ pentru Utilizarea InformaŢiilor. Prin folosirea Programului, consimŢiŢi explicit ca datele personale colectate de LicenŢiator sau trimise de dvs. să fie folosite de acesta, în concordanŢă cu Politica de ConfidenŢialitate a LicenŢiatorului disponibilă la http://www.freedomscientific.com/About/Index/PrivacyPolicy
-
Legea Aplicabilă, JurisdicŢia Şi Locul Acest ALUF este guvernat, interpretat, aplicat în concordanŢă cu legile Statului Florida, SUA. PărŢile sunt de acord că locul Şi juristicŢia unică Şi exclusivă pentru orice litigii sau acŢiuni Şi proceduri legate de ALUF vor avea loc în curŢile federale sau de stat din Pinellas County, Florida. Fiecare parte, prin acceptarea acestui ALUF, consimte Şi intră sub incidenŢa personală a acestor curŢi. PărŢile sunt de acord ca nici o UCITA sau alte legi similare din statele Washington, Maryland sau alte vor fi aplicate acestui ALUF.
-
RestricŢii de Export. Nu aveŢi dreptul de a exporta, transporta sau re-exporta Programul încălcând orice lege sau regulament aplicabil, inclusiv dar nu numai, Regulamentele AdministraŢiei Exporturilor pubilcate de Departamentul de ComerŢ al SUA. Dacă nu sunteŢi în conformitate cu legile aplicabile Şi nu aveŢi permisiunea scrisă a LicenŢiatorului, nu aveŢi dreptul de a exporta Programul în nici un fel de situaŢie. În orice caz, garantaŢi exonerarea LicenŢiatorului de la orice reclamaŢii, pierderi, cereri, amenzi, penalităŢi, costuri Şi cheltuieli (inclusiv costuri de judecată Şi avocat) apărute datorită sau în legătură cu orice încălcare a obligaŢiilor din această SecŞiune 21.
-
Derogare. Nici o neîndeplinire sau întârziere în exercitarea drepturilor, puterilor Şi privilegiilor descrise aici nu va reprezenta derogarea de acestea Şi nici o exercitare individuală sau parŢială nu va exclude una sau mai multe exercitări a unui drept, putere sau privilegiu.
-
Separabilitate În cazul în care una sau mai multe clauze ale acestui ALUF sunt considerate invalide sau neaplicabile, aplicabilitatea restului de clauze rămâne neschimbată Şi vor fi executate conform legii.
-
Penalizări SunteŢi de acord ca ăn cazul încălcării de către dvs. a unei prevederi din ALUF, LicenŢiatorul are dreptul de a cere Şi primi penalizări sau alte comepnsaŢii sau ambele, în fiecare caz fără a necesita să plătească cauŢiune sau alte forme de securitate, Şi fără ca acest act să contituie alegerea remediilor sau luaŢnd dreptul licenŢiatorului de a primi fiecare reparaŢie aplicabilă prin lege datorată încălcării acestui ALUF de către dvs.
-
Acordul Întreg. Acest ALUF reprezintă întregul acord între dvs. Şi LicenŢiator referitor la Program Şi înlocuieŞte toate acordurile, propunerile, negocierile, reprezentprile Şi communicaŢiile precedente sau curente între dvs. Şi LicenŢiator, legate de Program. DeclaraŢi că nu aŢi fost induŢi să faceŢi parte din acest ALUF de nici o reprezentaŢie sau primisiune despecificată aici.
-
Drepturi Limitate ale Guvernului S.U.A. Acest Program Şi documentaŢia aferentă sunt oferite cu Drepturi Limitate. Folosirea, multiplicarea sau dezvăluirea de către Guvern este reglementată la lrestricŢiile descrise în subparagraful (b)(3) a clauzei The Rights in Technical Data and Computer Software la DFARS 252.227-7013 Şi/sau în subparagrafele Commercial Computer Software - Restricted Rights din 48 CFR 52.227-19, după caz. Distribuitorul este Freedom Scientific, Inc., 11800 31st Court North, St. Petersburg, Florida 33716, USA.
-
Dacă aveŢi orice întrebări legate de acest ALUF sau dacă doriŢi să contactaŢi LicenŢiatorul din orice motiv, conactaŢi în scris: Freedom Scientific, Inc., 11800 31st Court North, St. Petersburg, Florida 33716, USA sau prin telefon la (727) 803-8000.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/copert-fa.html?page=8
|
AsisnteŢă pentru WIndows Logon Şi Modul Securizat
|
Modul Securizat ZoomText oferă opŢiuni esenŢiale de mărire Şi citire de ecran în ecranul de logon Windows Şi în alte alerte de mod securizat Windows. Bara de unelte Mod Securizat ZoomText vă permite să faceŢi zoom in Şi ou, inversaŢi culorile ecranului Şi să activaŢi vocea pentru anunŢarea fiecărui controler sau acŢiune pe care o efectuaŢi în modul securizat.
Modul Securizat ZoomText este activat prin alegerea Activează ZoomText în pagina logon Windows în dialogul PreferinŢe Program ZoomText. VedeŢi Activarea Şi Dezactivarea ZoomText în Pagina de Logon Windows mai jos.
Bata de Unelte Mod Securizat ZoomText
Când asisnteŢa pentur logon ZoomText este activă, bara de unelte Mod Securizat ZoomText apare ori de câte ori pagina de logon Windows sau un anunŢt de mod securizat devine activ. Bara de unelte conŢine controlerele pentru ajustarea setărilor disponibile în Modul Securizat ZoomText.
Bara de unelte Mod Securizat ZoomText
-
Butonul ZoomText. Activează sau dezactivează ZoomText. Când ZoomText este dezactivat, toate opŢiunile de mărire Şi citire de ecran sunt închise fără a ieŞi din program.
Tastă rapidă: Caps Lock + Ctrl + Enter
-
Nivel Zoom. Setează nivelul de mărire folosit de la 1x la 60x.
Tastă rapidă: Caps Lock + Sus / Caps Lock + Jos
-
Invert. Activează Şi dezactivează inversarea culorii.
Tastă rapidă: Caps Lock + C
-
Voce. Activează Şi dezactivează vocea ZoomText.
Tastă rapidă: Caps Lock + Alt + Enter
Notă: Setările Modului Securizat ZoomText se salvează Şi reaplică automat de fiecare dată când părăsiŢi sau reintraŢi într-o alertă de mod securizat Windows.
Activarea Şi Dez activarea Modului Securizat ZoomText
Modul Securizat ZoomText este activat Şi dezactivat din dialogul PreferinŢe Program ZoomText.
-
În meniul ZoomText, alegeŢi PreferinŢe > Program.
Dialogul PreferinŢe apare, deschis la fila Program.
-
BifaŢi sau debifaŢi Activează ZoomText în pagina de logon Windows.
Notă: Trebuie să fiŢi logat cu privilegii de administrator pentru a ajusta această opŢiune. Dacă nu sunteŢi logat cu privilegii de administrator, această opŢiune va fi în gri.
-
SelectaŢi OK.
Fila Program
Setări
|
Descriere
|
AsistenŢă Logon
|
Activează ZoomText în pagina de logon Windows
|
Activează utilitarul Mod Securizat ZoomText în pagina de logon a Windows Şi în alte anunŢuri securizate Windows.
|
Capitolul 4
InterfaŢa de Utilizator ZoomText
InterfaŢa de utilizator ZoomText oferă diverse moduri de a opera ZoomText, inclusiv Bara de Unlete ZoomText, Taste Comandă Şi gesturi pentru ecran tactil.
Modul principal de a opera ZoomText este cu ajutorul Barei de Unelte ZoomText, care oferă acces complet la toate opŢiunile Şi setările ZoomText prin intermediul controlerelor barei de unelte, meniurilor Şi dialogurilor care sunt uŞor de folosit. InterfaŢa de utilizator ZoomText poate fi accesată complet folosind tastatura, mouseul sau gesturile pentru ecran tactil.
Vă recomandăm să învăŢaŢi să folosiŢi cel puŢin câteva dintre Tastele Comandă ZoomText care vă permit să modificaŢi Şi folosiŢi ZoomText fără să activaŢi bara de unelte sau să treceŢi în alt program decât cel în care lucraŢi. Nu trebuie să învăŢaŢi să folosiŢi toate tastele comandă, dar folosirea lor pentru opŢiunile cele mai des utilizate vă permit să lucraŢi ami rapid în toate programele.
Dacă folosiŢi un desktop, laptop sau tabletă care au ecran tactil, puteŢi folosi AsistenŢa Pentru Ecran Tactil ZoomText pentru a accesa Bara de Unelte ZoomText, uneltele modale Şi pentru a ajusta opŢiuni cheie folosind gesturile standard pentru ecran tactil.
-
Bara de Unelte ZoomText
-
Taste Comandă
-
AsistenŢă Ecran Tactil
Bara de Unelte ZoomText
Când porniŢi ZoomText, bara de unelte ZoomText va apărea pe ecran. Bara de Unelte ZoomText conŢine toate controlerele pentru utilizarea ZoomText, organizate în meniul „ZoomText” Şi căteva file separate pe bara de unelte. Fiecare filă conŢine butoane cu acŢiune rapidă pentru activarea Şi ajustarea opŢiunilor de bază ale ZoomText. Multe dintre aceste butoane sunt controlere duble care permit comutarea on / off a unei caracteristici Şi deschiderea unui meniu cu setări adiacente. Butoanele sunt grupate pe categorii Şi conŢin pictograme intuitive Şi etichete pentru identificare uŞoară.
Bara de Unelte ZoomText
-
Meniul ZoomText. AfiŞează meniul ZoomText, unde puteŢi comuta ZoomText on Şi off, deschide Ajutorul ZoomText, salva Şi încărca configuraŢii, configura tastele comandă Şi folosi uneltele de asistenŢă Şi multe altele.
-
Fila Magnifier.. AfiŞează bara de unelte pentru opŢiunile de mărire ale ZoomText.
-
Fila Reader. AfiŞează bara de unelte pentru opŢiunile de citire ale ZoomText.
-
Fila Unelte. AfiŞează controlerele barei de unelte pentru opŢiunile de Căutare ZoomText, Cameră Şi Ascultare.
Notă: Bara de unelte Reader apare numai când folosiŢi ZoomText Magnifier/Reader.
Utilizarea Barei de Unelte ZoomText cu Tastatura
Bara de unelte ZoomText este complet accesibilă cu tastatura folosind comenzile de navigare standard ale Windows. Pentru u utilizare mai uŞoară, bara de unelte poate fi navigată Şi utilizată folosind numai săgeŢile si Enter. Cu ajutorul săgeŢilor puteŢi naviga în, în afara Şi între meniul ZoomText, filele barei de unelte, controlerele barei de unelte Şi meniruilor butoanelor. Când focusul este pe un buton dublu, apăsarea tastei Enter comută opŢiunea, în timpce săgeata în jos deschide meniul ataŞat. Când focusul este în câmpul de editare al Nivelului de Zoom (în bara de unelte a Magnifier) sau în câmpul de editare al Vitezei (în bara de unelte a Reader), apăsarea săgeŢilor Sus Şi Jos va ajusta valoarea din câmpul de editare iar apăsarea săgeŢilor Stânga Şi Dreapta vor muta focusul către următorul controler. În câmpul de editare Nivel Zoom, apăsarea tastei Enter va comuta Zoomul la opŢiunea 1x.
Minimalizarea Şi Restabilirea Barei de Unelte
Bara de unelte a ZoomText poate fi minimalizată (ascunsă) Şi restabilită (vizibilă) fără a afecta folosirea ZoomText.
-
Pentru a minimaliza ZoomText
UrmaŢi unul din paŞii de mai jos:
-
În bara de titlu ZoomText, faceŢi click pe butonul de minimalizare.
-
În timp ce ZoomText este activ, apăsaŢi Esc.
-
Pentru a restabili ZoomText
UrmaŢi unul din paŞii de mai jos:
-
FaceŢi clcik pe butonul ZoomText 11 în bara de acŢiuni.
-
ApăsaŢi tasta rapidă Arată InterfaŢa de Utilizator: Caps Lock + Ctrl + U.
Notă: Dacă bara de unelte ZoomText este deja deschisă dar acoperită de alte programe, restabiliarea o va aduce în prim plan..
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/copert-fa.html?page=7
|
Activarea Şi Dezactivarea ZoomText
|
Activarea Şi Dezactivarea ZoomText
PuteŢi activa Şi dezactiva ZoomText oricând, fără a ieŞi din program. Când este dezactivat, ZoomText restabileŞte ecranul la starea sa normală (nemărită) Şi citirea este suspendată.
-
Pentru a activa Şi dezactiva ZoomText.
UrmaŢi unul din paŞii de mai jos:
-
ApăsaŢi tasta rapidă ZoomText On/Off: Caps Lock + Ctrl + Enter
-
În meniul ZoomText, alegeŢi Activează ZoomText sau Dezactivează ZoomText.
Idee! Dacă dezactivaŢi Şi re-activaŢi ZoomText des pentru a vedea un ecran nemărit, încercaŢi opŢiunea de Zoom 1x. Pentru mai multe detalii, vedeŢi Folosirea Zoom 1x în Capitolul 4—Caracteristici Magnifier.
ZoomText utilizează tasta Caps Lock pentru a acŢiona comenzile tastelor rapide. De aceea, atunci când ZoomText rulează, apăsarea tastei Caps Lock nu va comuta starea Caps Lock de a trecele de la literă mic la mare. Dat comutarea stării Caps Lock rămâne o chestiune uŞoară. Trebuie să apăsaŢi de două ori pe Caps Lock pentru a activa starea sa clasică. Cu alte cuvinte, când Caps Lock nu este activ, apăsarea de două ori a tastei Caps Lock ca activa Caps Lock, Şi vice versa.
AnunŢul Stării Caps Lock
Pentru utilizatorii ZoomText Magnifier/Reader, implicit, modificarea stării Caps Lock nu este anunŢată. PuteŢi configura ZoomText să anunŢe starea Caps Lock în felul următor:
-
În fila Reader, faceŢi click pe săgeata de lângă Tastatură sau navigaŢi către Tastatură Şi apăsaŢi tasta săgeată jos.
-
În meniul Tastatură, alegeŢi Setări.
Dialogul Setări Ecou apare, deschis la fila tastatură.
-
În secŢiunea AnunŢă aceste taste când sunt apăsate, bifaŢi căsuŢa Blocarea Tastelor.
-
ApăsaŢi pe OK.
Părăsirea ZoomText
PuteŢi părăsi ZoomText în orice moment. Când părăsiŢi ZoomText, ecranul se restabileŞte la starea sa normală (nemărită) Şi citirea este suspendată.
UrmaŢi unul din paŞii de mai jos:
-
În meniul ZoomText, alegeŢi Exit ZoomText.
-
În bara de titlu a ZoomText, apăsaŢi caseta de închidere.
Ajutor cu ZoomText
Sunt disponibile mai multe opŢiuni Şi servicii ZoomText care vă ajută să folosiŢi programul la maxim. Mai jos sunt descrise câteva dintre aceste caracteristici Şi servicii Şi cum le puteŢi accesa.
-
Ghidul Utilizatorului ZoomText. Pachetul complet al versiunii ZoomText 11 include versiunea în engleză tipărită a Ghidului Utilizatorului ZoomText, care oferă instrucŢiuni complete pentru folosirea atât a ZoomText Magnifier cât Şi ZoomText Magnifier/Reader. Caracteristicile Ţi intrucŢiunile care sunt unice pentru ZoomText Magnifier/Reader sunt grupate Şi marcate pentru identificare uŞoară. Versiuni printabile ale Ghidului Utilizatorului ZoomText (în toate limbile localizate) sunt disponibile spre descărcare la www.ZoomText.com/documentation.
-
Ajutor ZoomText. Ajutorul ZoomText este Ghidul Utilizatorului ZoomText, complet, inclus direct în programul ZoomText. Ajutorul ZoomText vă permite să navigaŢi rapid Şi să căutaŢi secŢiunile de ajutor pentru caracteristicile pe care vreŢi să le utilizaŢi. Pentru convenienŢa dvs, puteŢi adăuga secŢiunile pe care le citiŢi des în lista de Favorite. Pentru a învăŢa cum să folosiŢi Ajutoul ZoomText, vedeŢi Ajutorul ZoomText mai jos.
-
Ponturi pentru Bara de Unelte. Când mutaŢi pointerul mouseului dasupa unui controler în bara de unelte ZoomText, va apărea un pont care afiŞeazp numele, descrierea Şi tastele rapide asociate cu acel controler. Aceasta este o metodă rapidă de a învăŢa ce acŢiune efectuează fiecare controler de pe bara de unelte Şi cum să efectuaŢi acŢiunea în orice program folosind tasta rapidă. Pentru a învăŢa cum să activaŢi Şi dezactivaŢi ponturile pentru bara de unelte, vedeŢi Folosirea Ponturilor pentru Bara de Unelte mai jos.
-
Universitatea ZoomText. Ai Squared oferă diverse oportunităŢi de training pentru ZoomText, de la meditaŢii personale plătite, la seminarii web online gratuite Şi un program de licenŢiere plătit. PuteŢi afla mia multe despre aceste oportunităŢi de training la www.ZoomText.com/learning.
-
Resurse Online. Rsursele de auto ajutoare online sunt disponibile la orice oră din zi, inclusiv Centrul de Ajutor, actualizări de produs, activare manuală Şi multe altele. PuteŢi găsi aceste resurse la www.ZoomText.com/help.
-
Suport Tehnic. Echipa de asistenŢă Ai Squared este disponibilă Luni - Vineri de la ora 9 dimineaŢa la 5 dupămasa, timp estic. SunaŢi-ne la (802) 362-3612, opŢiunea #3.
Folosirea Ajutorului ZoomText
PuteŢi deschide Ajutorul ZoomText oricând doriŢi în timp ce rulaŢi ZoomText.
Din bara de unelte ZoomText, facŢi următoarele:
-
ApăsaŢi tasta F1.
-
În meniul ZoomText, alegeŢi Ajutor Şi ÎnvăŢare > Ajutor ZoomText.
-
În cadrul dialogurilor ZoomText, apăsaŢi butonul Ajutor care apare în colŢul dreapta jos al dialogului. Această acŢiune deschide secŢiuonea de ajutor referitoare la acel dialog Şi caracteristică.
Apare sistemul de Ajutor ZoomText 11.
-
Pentru a folosi Sistemul de Ajutor ZoomText
În fereastra Ajutor, faceŢi click pe următoarele file:
-
ConŢinut. Permite alegerea unei secŢiuni dintr-o secŢiune a Ajutorului Online.
-
Index. Permite folosirea indexului pentru a găsi o secŢiune.
-
Căutare. Permite găsirea uei secŢiuni căutând un anumit cuvânt sau frază în Ajutorul online.
Notă: Fiecare dialog ZoomText conŢine de asemenea un buton de Ajutor care, atunci când este selectat, afiŞează contextul Ajutor pentru acel dialog.
Folosirea Ponturilor pentru Bara de Unelte.
PuteŢi activa Şi dezactiva ponturile pentru bara de unelte după cum doriŢi.
-
Pentru a activa sau dezactiva Ponturile pentru Bara de Unelte.
-
Din bara de unelte ZoomText, alegeŢi ZoomText > PreferinŢe > InterfaŢă Utilizator.
Apare dialogul PreferinŢe, deschis la fila InterfaŢă Utilizator.
-
BifaŢi sau debifaŢi AfiŞează ponturile în banda pentru controlere.
-
ApăsaŢi pe OK.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/copert-fa.html?page=4
|
Ce este nou în ZoomText 11
|
Ce este nou în ZoomText 11
Pentru lansarea ZoomText 11, scopul nostru a fost să-l facem mai rapid Şi mai ulor de folosit. Am simplificat barele de unelte, tastele comandă Şi am unificat caracteristicile de bază pentru a fi mai uŞpr de învăŢat Şi utilizat. Am avut grijă Şi ca interfaŢa ZoomText să fie complet accesibilă cu mouseul sau tastatura.
Aceasta este lista modificărilor cheie din ZoomText 11.
-
O Bară de Unelte Nouă Şi Modernă ZoomText are o nouă bară de unelte, modernă Şi clară. Am simplificat Şi modernizat aranjamentul pentru a fi mai uŞor de învăŢat Şi mai rapid Şi fluid de utilizat. Şi acum puteŢi accesa sau opera întreaga bară de unelte cu mouse-ul sau tastatura. Hai, încercaŢi acum. Pentru mai multe detalii, vedeŢi Bara de Unelte ZoomText în Capitolul 4—InterfaŢa de Utilizator ZoomText.
-
Noi Taste de Comandă. Schimbăm placa. ZoomText 11 are un nou sistem de „Taste Comandă” care sunt mai uŞor de învăŢat Şi folosit. Noile taste comandă elimină deasemenea conflictele Şi problemele de compatibiliate care existau în versiunile anterioare ale ZoomText. Nu vă speriaŢi, tranziŢia la nou versiunea ZoomText este rapidă Şi uŞoară. Pentru mai multe detalii, vedeŢi Tastele Comandă în Capitolul 4—InterfaŢa de Utilizator ZoomText.
-
Noul Zoom 1x. Noua opŢiune de Zoom 1x permite trecerea imediată de la vizualizările mărite la 1x fără a mai fi necesar să faceŢi zoom in Şi out nivel cu nivel. Şi atunci când aŢi ajuns la dimensiunea 1x, toate celelalate opŢiuni ZoomText rămân disponibile. Pentru mai multe detalii, vedeŢi Folosirea Zoom 1x în Capitolul 4—Caracteristici Magnifier.
-
Noua Netezire Geometrică. Acum ZoomText netezeŞte marginile textului în locurile unde mărirea xFont este imposibilă. Spre exemplu, documentele PDF mărite nu au arătat mai bine niciodată. Pentru mai multe detalii, vedeŢi ÎmbunătăŢiri Font în Capitolul 5—Caracteristici Magnifier.
-
Noul AppReader Consolidat. Am făcut citirea automată mai eficientă Şi mai flexibilă combinând uneltele de citire clasice al ZoomText în noul AppReader. Cu noul AppReader puteŢi citi chiar în aplicaŢia Ţintă sau puteŢi trece rapid la vizualizarea cu contrast mare care este mai bună pentru citirea vizuală. PuteŢi deasemenea observa calupurile de text citit făcând click sau trăgând mouse-ul. AŞa că aŞezati-vă, închideŢi ochii Şi ascultaŢi. Pentru mai multe detalii, vedeŢi AppReader în Capitolul 6—Caracteristici Reader
-
Noua unealtă de Căutare unificată Niciodată nu a fost mai simplu să găsiŢi ceea ce căutaŢi cu noua unealtă de Căutare. Instrumentul Căutare vă permite să căutaŢi în documente, pagini web Şi email pentru a găsi orice cuvânt sau frază. PuteŢi căuta în tot conŢinutul textului sau numai în elemente specifice, precum titluri, formulare, link-uri sau imagini. E simplu, voi scrieŢi Şi Căutarea găseŞte. Pentru mai multe detalii, vedeŢi Căutare în Capitolul 7—Caracteristici Unelte
-
Noul Invert Inteligent. VedeŢi fotografiile aŞa cum au fost menite să fie văzute în Internet Explorer 11. Cu noua funcŢie Invert Inteligent, fotografiile sunt afiŞate în culori naturale atunci când Invert Culoare Şi Invert Luminozitate sunt active în ZoomText. Nu este o iluzie, este Invert Inteligent. Pentru mai multe detalii, VedeŢi Folosirea Invertului Inteligent în Capitolul 5—Caracteristici Magnifier
-
Noua Interoperabilitate ZoomText/JAWS Începând cu lansarea ZoomText 11 Şi JAWS 18, ZoomText Şi JAWS sunt oficial compatibile, oferind cea mai bună combinaŢie de redare vocală Şi mărire disponibilă la ora actuală. VeŢi fi încântaŢi de modul în care funcŢionează împreună cele două programe pentru a menŢine punctul de interes rostit în raza vizuală, chiar Şi stunci când folosiŢi comanda Say All Şi cursorul virtual JAWS. Acum cele două programe „cele mai bune din categorie” sunt „cele mai bune în combinaŢie.”
La Început cu ZoomText 11
ZoomText 11 are o mulŢime de caracteristici create pentru a rezolva diversele nevoi ale utilizatorilor. Această secŢiune este un sumar al modului în care ZoomText funcŢionează, împreună cu instrucŢiuni simple de început, esenŢiale pentru toŢi utilizatorii.
Cum FuncŢionează ZoomText
În general ZoomText funcŢionează în fundal, oferind o vizualizare mărită Şi îmbunătăŢită a activităŢii. Pe măsură ce mutaŢi pointerul mouseului, tastaŢi text Şi navigaŢi programele, punctul de interes este mereu în faŢa dvs. Dacă rulaŢi ZoomText Magnifier/Reader, ZoomText anunŢă Şi citeŞte ceea ce faceŢi, confirmând audio unde sunteŢi, ce scrieŢi Ş multe altele. Acestea au loc automat, deci puteŢi considera ZoomText drept ghidul personal al computerului dvs.
Setarea Vizualizării Mărite
Din moment ce scopul principal al ZoomText este să mărească totul pentru a fi mai uŞor de văzut, primul lucru pe care îl faceŢi este să ajustaŢi nivelul de zoom Şi culorile de pe ecran pentru un afiŞaj comfortabil. Mai jos sunt câteva metode rapide de a efectua aceste modificări.
-
Pentru a creŞte sau descreŞte nivelul de Zoom
ŢineŢi apăsat Caps Lock Şi apăsaŢi săgeŢile Sus Şi Jos.
-
Pentru a comuta între Nivelul de Zoom curent Şi 1x
ŢineŢi apăsat Caps Lock Şi apăsaŢi tasta Enter.
-
Pentru a inversa luminozitatea ecranului
ŢineŢi apăsat Caps Lock Şi apăsaŢi tasta C.
PuteŢi învăŢa mai multe despre caracteristicile vizuale Şi setările ZoomText în Capitolul 5—Caracteristici Magnifier.
Setarea OpŢiunilor ZoomText Voce Şi Ecou
Dacă rulaŢi ZoomText Magnifier/Reader, ZoomText va anunŢa auditiv Şi va povesti tot ce faceŢi. Deci al doilea lucru important este să ajustaŢi viteza de citire Şi setările de ecou ale ZoomText pentru ca activitatea programului să fie anunŢată asa cum doriŢi. Acest pas include modul în care tastatura este anunŢată în timp ce scrieŢi, Şi cum ecoul programului ZoomText anunŢă meniurile, dialogurile Şi alte controlere în timp ce navigaŢi în diverse programe. Mai jos sunt câteva metode rapide de a efectua aceste modificări.
ŢineŢi apăsat Caps Lock + Alt Şi apăsaŢi săgeŢile Sus Şi Jos.
-
Pentru a ajusta modul în care tastatura anunŢă tastarea
ŢineŢi apăsat Caps Lock + Alt Şi apăsaŢi tasta K. Fiecare apăsare comută ecoul tastaturii pentru a anunŢa numai caracterele, numai cuvintele, caracterele si cuvintele sau nimic.
-
Pentru a modifica nivelul de verbozitate pentru ecoul pentru program
ŢineŢi apăsat Caps Lock + Alt Şi apăsaŢi tasta B. Fiecare apăsare comută nivelul de verbozitate la nivel Scăzut, Mediu Şi Mare. Verbozitatea scăzută anunŢă minimum de detalii pentru fiecare element, în timp ce verbozitatea mare anunŢă maximum de detalii.
PuteŢi învăŢa mai multe despre caracteristicile de voce Şi ecou ZoomText în Capitolul 6—Caracteristici Reader.
Folosirea Tastei Caps Lock
ZoomText utilizează tasta Caps Lock pentru a acŢiona comenzile tastelor rapide. Deci atunci când ZoomText este deschis, apăsarea o dată a tastei Caps Lock nu comutp trecerea de la scris cu litere mici la litere mari. PuteŢi totuŞi funcŢia clasică a Caps Lock apăsând tasta de două ori. Cu alte cuvinte, atunci când Caps Lock este inactiv, apăsarea de două ori a tastei Caps Lock va activa scrierea cu litere mari Şi vice versa.
Citirea Documentelor, Paginilor Web Şi a Emailului.
Dacă folosiŢi ZoomText Magnifier/Reader mai există o funcŢie importantă pe care ar trebuie să o învăŢaŢi, Şi anume AppReaderul ZoomText. AppReader înlesneŞte citirea cu voce tare a documentelor, paginilor web Şi a emailului cu doar câteva comenzi simple. PuteŢi alege de unde începe să citească AppReader Şi să-l lăsaŢi să citească continuu până la sfârŞitul documentului. PuteŢi opri Şi reporni citirea, precum Şi sări înainte sau înapoi în cadrul textului. PuteŢi de asemenea citi în Vizualizare App sau Vizualizare Text. Vizualizarea App citeŞte direct în programul sursă, în timp ce Vizualizarea Text citeŞte într-un mediu special unde textul este afiŞat cu un contrast ridicat în stilurile de afiŞaj teleprompter sau ticker.
Cea mai uŞoară metodă de a porni AppReader este folosirea comenzii CiteŞte de la Pointer. FuncŢionează în felul următor...
-
Pentru a porni AppReader folosind comanda CiteŞte de la Cursor
PoziŢionaŢi pointerul mouseului desupra cuvântului de unde doriŢi să înceapă citirea, apoi apăsaŢi tasta rapidă CiteŞte de la Pointer: Caps Lock + Alt + Click Stânga
AppReader lansează modul selectat Şi începe citirea de la cuvântul pe care s-a făcut click.
-
Pentru a opri citirea automată
ApăsaŢi Enter sau faceŢi click.
ApăsaŢi Enter sau faceŞi dublu click în locul de unde doriŢi să repornească citirea.
-
Pentru a sări peste propoziŢii sau paragrafe
ApăsaŢi săgeata stângă sau dreaptă pentru a citi de la propoziŢia anterioară sau următoare. ApăsaŢi săgeata sus Şi jos pentru a citi de la paragraful anterior sau următor.
-
Pentru a trece de la Vizualizare App la Vizualizare Text
ApăsaŢi Tab.
-
Pentru a părăsi AppReader
Click dreapta sau apăsaŢi Esc.
La ieŞirea din AppReader cursorul este poziŢionat automat deasupra ultimului cuvânt evidenŢiat de AppReader, dacă există cursor în aplicaŢie.
PuteŢi învăŢa mai multe despre AppReader în secŢiunea AppReader din Capitolul 6—Caracteristici Reader.
Pornirea Şi Oprirea ZoomText Şi Închiderea ZoomText
DeŞi majoritatea utilizatorilor ZoomText menŢin programul activ non-stop, pot apărea momente când doriŢi să opriŢi sau să închideŢi complet ZoomText. PuteŢi face aceste lucruri în felul următor.
-
Pentru a opri ZoomText (Şi a-l reporni)
FaceŢi click pe meniul ZoomText Şi selectaŢi Dezactivează ZoomText sau Activează ZoomText. PuteŢi de asemenea opri Şi reporni ZoomText Ţinând apăsate butoanele Caps Lock + Ctrl Şi apăsa tasta Enter.
-
Pentru a ieŞi din ZoomText
FaceŢi click pe meniul ZoomText Şi selectaŢi IeŞiŢi din ZoomText.
Noua Bară de Unelte ZoomText
ZoomText are o nouă bară de unelte, modernă Şi clară. Am simplificat Şi modernizat aranjamentul pentru a fi mai uŞor de învăŢat Şi mai rapid Şi fluid de utilizat. Şi acum puteŢi accesa sau opera întreaga bară de unelte cu mouse-ul sau tastatura.
Bara de Unelte ZoomText
Pentru a face accesul cu tastatura Şi mai uŞor, puteŢi cuma naviga Şi folosi bara de unelte cu tastele săgeŢi Şi Enter. Flosind săgeŢile, puteŢi naviga meniul ZoomText, filele barei de unelte, controlerele barei de unelte Şi meniurile buton. Când focusul este pe un buton dublu, apăsarea tastei Enter comută opŢiunea, în timpce săgeata în jos deschide meniul ataŞat. Când focusul este în câmpul de editare al Nivelului de Zoom (în bara de unelte a Magnifier) sau în câmpul de editare al Vitezei (în bara de unelte a Reader), apăsarea săgeŢilor Sus Şi Jos va ajusta valoarea din câmpul de editare iar apăsarea săgeŢilor Stânga Şi Dreapta vor muta focusul către următorul controler. În câmpul de editare Nivel Zoom, apăsarea tastei Enter va comuta Zoomul la opŢiunea 1x.
PaŞii Următori
InstrucŢiunile oferite mai sus vă permit să începeŢi să lucraŢi productiv în toate programele. Dar există multe alte opŢiuni Şi setări pe care le puteŢi învăŢa Şi care vă vor ajuta să optimizaŢi Şi mai mult folosirea ZoomText. Vă recomandăm să petrecŢi un pic de timp explorând întregul din ghidul utilizatorului pentru a învăŢa mai multe despre folosirea ZoomText.
Capitolul 2
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/copert-fa.html?page=14
|
Folosirea Zoom 1x - Copertă FaŢă
|
Folosirea Zoom 1x
OpŢiunea Zoom 1x permite trecerea imediată de la vizualizările mărite la 1x fără a mai fi necesar să faceŢi zoom in Şi out nivel cu nivel. Când faceŢi Zoom 1x, toate celelalte caracteristici ZoomText magnifier Şi reader rămân active, deci le puteŢi folosi chiar Şi când ecranul nu este mărit.
UrmaŢi unul din paŞii de mai jos:
-
ApăsaŢi tasta rapidă Zoom 1x: Caps Lock + Enter
-
În bara de unelte Magnifier, apăsaŢi butonul Zoom 1x în caseta Nivel Zoom sau navigaŢi caseta Nivel Zoom Şi apăsaŢi Enter.
Fiecare apăsare a tastei rapide comută între nivelul curent de zoom Şi 1x.
Butonul Zoom 1x
Notă: Cînd faceŢi Zoom 1x puteŢi de asemenea folosi comenzile Şi controlerele pentru a mări din nou imaginea.
Navigarea Vizualizării Mărite
Vizulizările mărite ZoomText navighează automat pentru a urmări miŞcarea mouseului, cursorului text sau focusul programului. PuteŢi folosi Şi Comenzile de Navigare pentru a naviga în orice direcŢie sau zonă a ecranului. Navigarea clară a Comenzilor de Navigare este perfectă atunci când doriŢi să navigaŢi Şi să citiŢi în acelaŞi timp. Comenzile de Navigare vă permit să săriŢi instant la orice margine sau centru al ecranului Şi să salvaŢi Şi restabiliŢi vizualizarea oricărei zone de pe ecran.
-
Pentru a naviga fereastra zoom
În timp ce ŢineŢi apăsate tastele Caps Lock + Shift:
-
ApăsaŢi săgeata care corespunde cu direcŢia de navigare: Stânga, Dreapta. Sus sau Jos.
-
Pentru a creŞte viteza de navigare, apăsaŢi aceeaŞi săgeată. Fiecare apăsare va creŞte viteza.
-
Pentru a descreŞte viteza, apăsaŢi săgeata opusă. Fiecare apsăare va descreŞte viteza până când navigarea se opreŞte.
-
Pentru a naviga într-o altă direcŢie, apăsaŢi săgeata care corespunde noii direcŢii.
-
Pentru a opti navigarea, apăsaţi Enter sau eliberaţi tasta Caps Lock + Shift.
În timp ce ŢineŢi apăsate tastele Caps Lock + Ctrl:
-
ApăsaŢi săgeata care corespunde cu marginea dorită: Stânga, Dreapta. Sus sau Jos.
-
ApăsaŢi Home pentru a sări în centrul ecranului.
-
Pentru a salva Şi restabili o anumită vizualizare a ecranului
Vizualizarea curentă poate fi salvată pentru a o utiliza mai târziu folosind următoarele taste rapide:
-
Pentru a salva vizualizarea, apăsaŢi Caps Lock + Ctrl + Page Down
-
Pentru a restabili vizualizarea, apăsaŢi Caps Lock + Ctrl + Page Up
Ferestre Zoom
O fereastră zoom afiŞează o vizualizare mărită a ecranului computerului. PuteŢi asemăna o fereastră zoom cu o lupă Ţinută în faŢa ecranului. O fereastră Zoom poate afiŞa numai o porŢiune a ecranului în orice moment dat, dar prin navaigarea conŢinutului mărit, orice parte a ecranului poate fi vizualizată. Vizualizarea mărită urmăreŞte Şi navighează automat activitatea de pe ecran, inclusiv miŞcările pointerului mouseului, cursorului text Şi a focusului tastaturii.
Folosirea cu Un Singur Monitor sau Monitoare Multiple
Când sistemul foloseŞte un monitor sau monitoare multiple setate ca „Dublează aceste ecrane”, puteŢi seta vizualizarea mărită în următoarele tipuri de ferestre zoom: Complet, Suprapus, Lentilă, Linie Şi patru poziŢii Andocate: Sus, Jos, Stânga Şi Dreapta.
Când sistemul foloseŞte monitoare multiple setate ca „Extinde aceste ecrane”, puteŢi seta vizualizarea mărită în următoarele tipuri de ferestre zoom: Panoramată, Clonată, Zoom 1x, Vizualizare Multiplă Locală Şi Vizualizare Multiplă Globală.
Selectarea Ferestrelor Zoom
PuteŢi selecta o fereastră zoom diferită oricând ZoomText este activ. Tipurile de ferestre zoom disponibile depind de configuraŢia sistemului pentru un monitor sau monitoare multiple configurate ca ecrane extinse.
Notă: Această secŢiune oferă descrieri Şi instrucŢiuni pentru utilizarea Ţi opŢiunile tipurilor de ferestre zoom pentru monitoare multiple. Pentru informaŢii adiŢionale despre folosirea AsistenŢei ZoomText pentru monitoare multiple, inclusiv componentele compatibile, configuraŢiile recomandate Şi depanarea, vedeŢi Administrarea Monitoarelor Multiple.
-
Pentru a selecta o fereastră zoom
-
în fila Magnifier, selectaŢi butonul Fereastră.
-
SelectaŢi Monitor Unic sau Monitoare Multiple în funcŢie de configuraŢia curentă a monitorului.
-
SelectaŢi tipul de fereastră zoom dorită.
Vizualizarea mărită de pe monitoare se va schimba conform tipului de fereastră zoom selectată.
Idee! PuteŢi comuta între tipurile de ferestre zoom disponibile apăsând tastele rapide Tip Fereastra Zoom: Caps Lock + Z.
Tipul de fereastră zoom poate fi selectat în dialogul Ferestre Zoom, după cum urmează:
-
în fila Magnifier, selectaŢi Fereastră > Setări.
Dialogul Fereste Zoom apare deschis la fila Fereastră.
-
SelectaŢi tipul de fereastră zoom dorită.
-
ApăsaŢi pe OK.
Fila Fereastră (când folosiŢi un monitor)
Fila Fereastră (când folosiŢi monitoare multiple)
Setări
|
Descriere
|
Setări pentru un singur monitor (sau un singur ecran activ).
|
Tip fereastră
|
Selectează tipul de fereastră zoom când folosiŢi un singur monitor sau un afiŞaj extins pe mai multe monitoare.
Complet. AfiŞează o fereastă zoom care ocupă întreg ecranul.
Suprapus. AfiŞează o fereastră zoom care se află deasupra ecranului normal Şi poate fi redimensionată sau mitată pentru a ocupa altă zonă.
Lentilă. AfiŞează o fereastro zoom care se miŞcă peste ecranul normal ca o lupă, afiŞând ce este sub ea. Lentila urmăreŞte automat pointerul mouseului, textul tastat Şi navigarea programelor.
Rând. AfiŞează o fereastră zoom care se miŞcă în sus Şi în jos pe ecran ca un liniar, afiŞând ce este direct sub ea. Linia urmăreŞte automat pointerul mouseului, textul tastat Şi navigarea programelor.
Andocat. Împarte ecranul în jumătate, afisând o vizualizare mărită „andocată” pe o parte Şi una normală (nemărită) în cealaltă. Vizualizarea mărită poate fi andocată pe orice muchie a ecranului: sus, jos, stânga sau dreapta.
Pentru mai multe detalii despre ajustarea ferestrelor zoom, vedeŢi Ajustarea unei Ferestre Zoom.
|
Setează înalŢimea ferestrei la înălŢimea cursorului
|
Pe măsură ce cursorul se miŞcă prin text mai mare sau mai mic, înălŢimea ferestrei Rând creŞte sau scade, pentru ca numai rândul de text curent să fie afiŞat.
|
Setări pentru monitoare multiple (cu ecrane extinse)
|
Tipuri de ferestre:
|
Selectează tipul de fereastră când folosiŢi monitoare multiple configurate ca ecrane extinse.
Panoramare. AfiŞează o vizualizare mărită continuă care acoperă toate monitoarele. Vizualizarea mărită urmăreŞte Şi navighează activitatea de pe întreg afiŞajul extins.
Vizualizarea Panoramică este concepută pentru utilizatori care folosesc două monitoare pentru a crea o vizualizare mărită mai mare.
Dublată. AfiŞează aceeaŞi vizualizare mărită pe două sau maimulte monitoare. Vizualizarea mărită urmăreŞte Şi navighează activitatea de pe întreg afiŞajul extins. Notă: Vizualizarea Dublată este disponibilă numai când ecranele sunt setate la aceeaŞi rezoluŢŞi orientare; Orizontală sau Verticală.
Vizualizarea dublată este concepută pentru situaŢii când doi sau mai mulŢi utilizatori au nevoie să vadă aceeaŞi vizualizare mărită pe monitoare separate.
Zoom 1x. AfiŞează o Vizualizare mărită pe ecranul principal Şi una nemărită (1x) pe monitorul secundar. Ambele vizualizări (mărită Şi 1x) urmăresc Şi navighează activitatea de pe întreg ecranul extins.
Notă: Când folosiŢi monitoare multiple configurate ca ecrane extinse, Windows desemnează unul dintre dispozitivele de afiŞare ca „ecran principal”, care conŢine pictogramele de pe dekstop, vara de activităŢi cu Meniul Windows Şi Comutatorul de ActivităŢi. PuteŢi selecta care ecran să fie cel principal în dialogul RezoluŢie Ecran, care poate fi accesat făcând click dreapta pe orice zonă goală a desktopului Şi apoi făcând click pe RezoluŢie ecran.
Vizualizare Zoom 1x este concepută pentru utilizatorii care doresc să vadă atât o vizualizare mărită cât Şi una normală (de ansamblu) a spaŢiului de lucru. Zoom 1x este ideal pentru situaŢiile când un utilizator cu vedere slabă Şi unul cu vedere normală lucrează împreună pe acelaŞi sistem. Utilizatorul cu vederea slabă vede vizualizarea mărită iar utilizatorul cu vederea normală vede vizualizarea nemărită.
Vizualizare Multiplă Locală. AfiŞează vizualizări mărite separate pe fiecare monitor, cu fiecare monitor limitat la propriul ecran. Cu alte cuvinte, monitorul 1 va arăta desktop-ul 1 Şi monitorul 2 va arăta desktop-ul 2, Şamd.
Când folosiŢi Vizualizarea Multiplă Locală:
-
Numai o vizualizare multiplă este activă Şi în miŞcare în orice moment dat.
-
Când pointerul mouseului sau focusul programului se mută de pe un desktop pe altul, vizualizarea activă trece automat la noul monitor. PuteŢi comuta vizualizarea activă oricând dorită, apăsând tasta rapidă Vizualizare Activă: Caps Lock + V. Când țineți apăsată tasta rapidă Vizualizare Activă, vizualizarea mărită nu va putea fi mișcată. În acest mod blocat, puteți mișca săgeata mouseului și orice obiecte trase de mouse din vizualizarea mărită dintr-un monitor pot fi mutate în vizualizarea mărită de pe al doilea monitor.
-
Implicit, fiecare vizualizare are propriul nivel de mărire, care este ajustabil numai când vizualizarea este activă. Tastele rapide Zoom In Şi Zoom Out, zoom-ul cu rotiŢa mouseului Şi controlerele Putere reflecă Şi ajustează nivelul de mărire numai în vizualizarea activă. PuteŢi forŢa vizualizările active Şi inactive să facă zoom in sau out activând „MenŢineŢi vizualizările la acelaŞi nivel de mărire” în dialogul OpŢiuni Monitoare Multiple.
Vizualizarea Multiplă Locală este concepută pentru utiliazatori care doresc vizualizări mărite separate pe fiecare desktop, cu fiecare vizualizare limitată pentru a nu naviga în afara propriului desktop.
Vizualizare Multiplă Globală. AfiŞează vizualizări mărite separate pe fiecare monitor, cu vizualizarea feicărui monitor capabilă să navigheze Şi urmărească activitatea de pe toate desktopurile. Cu alte cuvinte, vizualizarea multiplă a fiecărui monitor arata propriul desktop precum Şi desktopul celuilalt monitor.
Când folosiŢi Vizualizarea Multiplă Globală:
-
O singură vizualizare mărită este activă Şi în miŞcare în orice moment dat Şi acea vizualizare activă navighează de la un dekstop la altul urmărind pointerul mouseului Şi focusul programului. Pentru a comuta vizualizarea activă, apăsaŢi tasta rapidă Vizualizare Activă: Caps Lock + V. Când țineți apăsată tasta rapidă Vizualizare Activă, vizualizarea mărită nu va putea fi mișcată. În acest mod blocat, puteți mișca săgeata mouseului și orice obiecte trase de mouse din vizualizarea mărită dintr-un monitor pot fi mutate în vizualizarea mărită de pe al doilea monitor.
-
Implicit, fiecare vizualizare are propriul nivel de mărire, care este ajustabil numai când vizualizarea este activă. Tastele rapide Zoom In Şi Zoom Out, zoom-ul cu rotiŢa mouseului Şi controlerele Putere reflecă Şi ajustează nivelul de mărire numai în vizualizarea activă. PuteŢi forŢa vizualizările active Şi inactive să facă zoom in sau out activând „MenŢineŢi vizualizările la acelaŞi nivel de mărire” în dialogul OpŢiuni Monitoare Multiple.
Vizualizarea Multiplă Globală esteconcepută pentru utilizatorii care doresc să vadă două locaŢii din aceaŞi fereastră de program sau desktop.
|
OpŢiuni Monitoare Multiple
|
Deschide dialogul OpŢiuni Monitoare Multiple, unde puteŢi selecta Şi configura opŢiuni pentru vizualizările pentru monitoare multiple ZoomText.
|
Setări AfiŞaj Windows
|
Deschide Panoul de Control Windows la Setările AfiŞaj, unde puteŢi ajusta configurarea monitoarelor.
|
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/copert-fa.html?page=2
|
Cuprins - Copertă FaŢă
|
Cuprins 8
Bun venit în ZoomText 11 1
Caracteristici Magnifier 2
Caracteristici Magnifier/Reader 4
Ce este nou în ZoomText 11 6
La Început cu ZoomText 11 8
Instalarea ZoomText 13
NecesităŢi de sistem 14
Pasul 1—InstalaŢi Vocile ZoomText 15
Pasul 2—InstalaŢi ZoomText 11 17
Pasul 3—PorniŢi ZoomText 18
Pasul 4—ActivaŢi ZoomText 19
Pasul 5—ÎnregistraŢi ZoomText 23
Pasul 6—ActualizaŢi ZoomText 24
Dezinstalarea ZoomText 25
Rularea ZoomText 27
Pornirea ZoomText 28
Activarea Şi Dezactivarea ZoomText 29
Folosirea Tastei Caps Lock 30
Părăsirea ZoomText 31
Ajutor cu ZoomText 32
AsisnteŢă pentru WIndows Logon Şi Modul Securizat 36
InterfaŢa de Utilizator ZoomText 41
Bara de Unelte ZoomText 42
Taste Comandă 44
Tipuri de Taste Comandă 45
Tastele Rapide EsenŢiale ZoomText 47
Dialogul Taste Comandă 49
Banner Taste Stratificate 53
Rezolvarea Conflictelor de Taste Rapide 55
AsistenŢă Ecran Tactil 56
Utilizarea ZoomText pe Ecran Tactil 57
Folosirea Pictogramei Touch a ZoomText 58
Accesarea Caracteristicilor ZoomText cu Gesturi Tactile. 61
Caracteristici Magnifier 65
Fila Magnifier 66
Mărirea Şi MicŞorarea 68
Folosirea Zoom 1x 72
Navigarea Vizualizării Mărite 73
Ferestre Zoom 75
Folosirea cu Un Singur Monitor sau Monitoare Multiple 76
Selectarea Ferestrelor Zoom 77
Ajustarea Ferestrelor Zom 84
Vizualizare ÎngheŢată 85
Folosirea Modului Vizualizare Completă Şi a Locatorului Vizualizare 89
Managementul Monitoarelor Multiple 92
OpŢiuni Monitoare Multiple 93
Hardware Monitoare Multiple Compatibile 96
ConfiguraŢii Monitor Recomandate 97
Configurarea Monitoarelor pentru AsistenŢă Monitoare Multiple 98
Ajustare Automată la Modificări de Monitor 100
Comportamentul Caracteristiclor în Monitoare Multiple 101
Depanare Monitoare Multiple 102
ÎmbunătăŢiri Ecran 104
înbunătăŢiri Culoare 105
ÎmbunătăŢiri Pointer 109
ÎmbunătăŢiri Cursor 113
ÎmbunătăŢiri Focus 117
ÎmbunătăŢiri Font 121
Folosirea Invertului Inteligent 125
Setări Navigare 126
Urmărire 127
Aliniere 129
Mouse 131
Panoramare 133
Caracteristici Reader 135
Fila Reader 136
Vocea ZoomText 137
Activarea Şi Dezactivarea Vocii 138
Ajustarea Vitezei Vocii 139
Setări Voce 140
Procesarea Textului 143
Sugestii 146
Ecou 148
Ecou Tastatură 149
Ecou Mouse 152
Ecou Program 155
Verbozitate 157
AppReader 160
Tipuri de Citire AppReader 161
Mediul Vizualizare Text 163
Pornirea Şi Folosirea AppReader 166
Setări Vizualizare App 170
Setări Vizualizare Text 173
Setări Partajate 176
Zone de Citire 178
Crearea, Editarea Şi Ştergerea Zonelor de Citire 179
Folosirea Zonelor de Citire 182
Bara de Unelte Zone de Citire 184
Setări Zone de Citire 185
Citirea cu Cursorul de Text 189
Comenzil Citire 192
Caracteristici Unelte 193
Fila Unelte 194
Căutare 195
Cameră ZoomText 205
Cititor Fundal 216
Reportofon ZoomText 220
ConfiguraŢii 225
ConfiguraŢia Implicită 226
Salvarea Şi Încărcarea ConfiguraŢiilor 227
Taste Rapide Configurări 228
Setări Program 229
Setări PreferinŢe 231
PreferinŢe Program 232
PreferinŢe InterfaŢă Utilizator 235
Rulează ZoomText Ca 238
Comenzi ZoomText 239
Comenzi AppReader 240
Comenzi Cititor Fundal 242
Comenzi Cameră 243
Comenzi Căutare 245
Modul Comandă Taste Stratificate 247
Comenzi Magnifier 248
Comenzi Program 250
Comezi Reader 251
Comenzi Zone de Citire 252
Comenzi Reportofon 254
Comenzil Citire 255
Comenzi Navigare 256
Comenzi AsistenŢă 258
Comenzi Cursor Text 260
Comenzi Fereastră 261
AsistenŢă ZoomText 263
InformaŢii Sistem 264
Raportează o Problemă 265
Comanda Fix-It 266
Profiler Sistem 267
AsistenŢa Online ZoomText 268
Despre ZoomText 269
Scriptare 271
Ce sunt Scripturile Şi Limbajele de Scriptare? 273
Scrierea Scripturilor ZoomText 274
Înregistrarea Scripturilor 275
Managementul Scripturilor 279
Taste Rapide Script 282
DocumentaŢie Scriptare pentru Scriitori de Scripturi 283
Index 285
Note 290
293
|
http://muhaz.org/copert-fa.html?page=6
|
Pasul 5—ÎnregistraŢi ZoomText
|
Pentru a profita la maxim de ZoomText Şi a proteja licenŢa produsului, Ai Sqaured recomandă înregistrarea produsului ZoomText imediat după finalizarea instalării. Odată cu înregistrarea ZoomText, puteŢi beneficia de asistenŢă tehnică Şi actualizări la preŢ redus. VeŢi primi prin email newsletterul nostru cu informaŞii despre noi produse, oferte speciale Şi trucuri Şi idei ZoomText. Nu vă faceŢi probleme, când vă înregistraŢi cu Ai Squared, datele persoanle sunt Ţinute strict secrete. Ai Sqaured nu furnizează informaŢiile despre clineŢi cu nici o altă organizaŢie, deci nu veŢi primi cereri nesolicitate de la terŢe părŢi.
Pentru a înregistra produsul ZoomText
Există două metode a înregistrarea a produsului ZoomText:
În Expertul de Activare ZoomText, selectaŢi lin-ul Înregistrează online acum (în dialogul final al expertului).
În meniul ZoomText, selectaŢi Administrare LicenŢă > Înregistrează ZoomText.
În browserul de internet, mergeŢi la www.aisquared.com/register
Înregistrarea prin telefon
PuteŢi de asemenea telefona Ai Squared pentru înregistrarea produsului - Luni - Vineri, între 9-17 timp estic.
În America de Nord, sunaŢi la 1 (800) 859-0270
În afara Americii de Nord, sunaŢi la +1 (802) 362-3612
Pasul 6—ActualizaŢi ZoomText
ZoomText include actualizari automate care asigură că instalarea ZoomText este mereu la zi cu cele mai noi îmbunătăŢiri Şi depanări, pentru a beneficia de cea mai bună experienŢă posibilă. Din acest motiv, recomandăm să menŢineŢi activată opŢiunea actualizare automată. Dacă decideŢi să dezactivaŢi actualizarea automată, puteŢi verifica manual dacă există actualizări disponibile.
Notă: Este necesară o conexŢiune la intenet.
Pentru a activa sau dezactiva actualizarea automată
În meniul ZoomText, alegeŢi PreferinŢe > Program.
BifaŢi sau debifaŢi căsuŢa de lângă Verifică actualizări online la fiecare lansare ZoomText.
ApăsaŢi pe OK.
Pentru a folosi actualizarea automată
Când actualizarea automată este activată, de fiecare dată când porniŢi ZoomText, Expertul de actualizare va verifica dacă rulaŢi cea mai recentă versiune. Dacă o actualizare este disponibilă, Expertul de Actualizare vă va întreba dacă doriŢi să o descărcaŢi Şi instalaŢi. ApăsaŢi butonul DA, pentru a descărca Şi instala actualizarea.
Pentru a verifica manual actulizările
În orice versiune Windows; în meniul ZoomText, alegeŢi Management LicenŢă > Verifică Actualizări
Expertul de Actulizare apare Şi vă îndrumă în procedura de actulizare.
Dezinstalarea ZoomText
Dacă nu mai doriŢi să folosiŢi ZoomText pe sistem, îl puteŢi oricând dezinstala.
Înainte de a dezinstala ZoomText
Dacă instalarea ZoomText este încă activată Şi nu mai doriŢi să reinstalaŢi ZoomText pe sistem, transferaŢi licenŢa program înapoi către serverul de activare AiSqaured înainte de a dezinstala; altfel licenŢa va fi pierdută Şi inaccesibilă pe un alt sistem. Pentru mai multe detalii, vedeŢi Transferul LicenŢei ZoomText (deactivarea ZoomText) în Capitolul 2.
Pentru a dezinstala ZoomText 11
DeschideŢi meniul Windows Start sau ecranul Start în Windows 8.1.
În căsuŢa de Căutare, tastaŢi: Programe Şi Caracteristici
ApăsaŢi Enter.
AplicaŢia Programe Şi Caracteristici Windows va apărea afiŞând lista de programe instalate pe sistem.
În lista de programe, alegeŢi ZoomText 11 Şi apăsaŢi Enter.
Programul de dezinstalare ZoomText se va deschide Şi vă va ghida în procedura de dezinstalare ZoomText.
UrmaŢi instrucŢiunile de pe ecran pentru a completa instalarea.
Capitolul 3
Rularea ZoomText
ZoomText este un program standard pe care îl puteŢi porni Şi părăsi oricând în timpul unei sesiuni Windows. PuteŢi chiar configura ZoomText să pornească automat deodată cu Windows, atât în ecranul de logon Windows cât Şi pe desktopul WIndows.
Pentru a învăŢa Şi stăpâni ZoomText mai rapid, vă rugăm să citiŢi informaŢiile Şi resursele descrise în Ajutor ZoomText (mai departe în acest capitol). Aceste resurse sunt disponibile întotdeauna Şi vă încurajăm să le folosiŢi.
Este imporant să ŞtiŢi cum funcŢionează programul Şi licenŢa ZoomText. Acestea includ menŢinerea programului actualizat cu cele mai noi îmbunătăŢiri, cunoaŞterea metodei Şi momentului de transfer al activării Şi utilizarea resurselor AsistenŢei ZoomText.
ApăsaŢi tasta rapidă PorneŞte ZoomText: Ctrl + Alt + Shift + Z
Când ZoomText porneŞte, programul schimbă afiŞajul pentru a arăta o vizualizare mărită a ecranului normal. Pe măsură ce miŞcaŢi mouseul, scrieŢi text sau navigaŢi diverse programe, vizualizarea mărită navighează automat, menŢinând zona de activitate în câmpul vizual. Dacă aveŢi instalat ZoomText Magnifier/Reader, ZoomText va anunŢa cu voce tare; ecou sau citirea fiecărui eveniment sau acŢiune pe care o luaŢi în programele dvs. Toate programele Windows vor opera normal atunci când rulează ZoomText.
Notă: Odată ce ZoomText rulează, puteŢi activa Şi dezactiva opŢiunea PorneŞte ZoomText automat deodată cu Windows în dialogul PreferinŢe Program. Pentru mai multe detalii, vedeŢi PreferinŢe Programs în Capitolul 9—Setări PreferinŢă.
|
http://muhaz.org/copert-fa.html#Mărci_Înregistrate__ZoomText_Şi_xFont
|
Copertă FaŢă
|
ZoomText 11
Ghidul Utilizatorului
Drepturi de Autor
ZoomText Magnifier
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
ZoomText Magnifier/Reader
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
Ghidul Utilizatorului ZoomText 11
Copyright © 2017, Freedom Scientific, Inc. Toate drepturile rezervate.
Copierea, multiplicarea, vânzarea sau distribuirea neautorizată a avestui program sau documente contravine Legii Federale a Drepturilor de Autor. Nici o parte a cestei publicaŢii nu poate fi reprodusă, transmisă, depozitată pentru utilizare ulterioară sau tradusă în orice limbă sub orice formă fără acordul scris al Freedom Scientific, Inc. (d.b.a. VFO™).
Mărci Înregistrate
ZoomText Şi xFont sunt mărci înregistrate ale Freedom Scientific, Inc.
ZoomText Magnifier, ZoomText Magnifier/Reader Şi ZoomText Voices sunt mărci înregistrate ale Freedom Scientific, Inc.
NeoSpeech este marcă înregistrată a NeoSpeech, Inc.
Microsoft Şi Windows sunt mărci înregistrate ale CorporaŢiei Microsoft.
Mai 2017
Freedom Scientific, Inc, d.b.a. VFO™
11800 31st Court North, St. Petersburg, FL 33716 USA
Acord de LicenŢă pentru Utilizator Final, Freedom Scientific – ZoomText®
IMPORTANT! CITIŢI CU ATENŢIE ŞI ASIGURAŢI-VĂ CĂ AŢI ÎNŢELES DREPTURILE, OBLIGAŢIILE ŞI RESTRICŢIILE DESCRISE ÎN ACORDUL DE LICEŢĂ PENTRU UTILIZATORUL FINAL („ACORD” SAU „ALUF”).
LICENŢIATORUL (DEFINIT MAI JOS) ESTE DE ACORD CU LICENŢIEREA PROGRAMULUI ZoomText ATAŞAT („PROGRAMUL”) CĂTRE DVS. NUMAI DACĂ ACCEPTAŢI TOŢI TERMENII ALUF. NU AVEŢI DREPTUL DE A FOLOSI PROGRAMUL, ACTUALIZĂRILE SAU ALTE METERIALE CONEXE SAU ASCOAITE CU PROGRAMUL DECÂT ŞI NUAMI DUPĂ ACCEPTUL TERMENILOR ALUF. DACĂ NU SUNTEŢI DE ACORD CU ACEŞTI TERMENI, LICENŢIATORUL NU VĂ VA LICENŢIA PROGRAMUL, CAZ ÎN CARE TREBUIE SĂ RETURNAŢI PROGRAMUL IMEDIAT, INCLUSIV PACHETUL, CD-ROMUL ŞI ORICE MATERIALE SCRISE, PENTRU RETURNAREA BANILOR.
ACORDUL DVS. CU TERMENII ACESTUI ALUF, FOLOSIREA, INSTALAREA ŞI DESCĂRCAREA PROGRAMULUI, SEMNIFICĂ ACCEPTAREA ŞI INTENŢIA DE A RESPECTA TERMENII ŞI CONDIŢIILE ACESTUI ALUF.
Acest ALUF este între Freedom Scientific, Inc. sub numele VFO™, corporaŢie din Delaware, cu adresa 11800 31st Court North, St. Petersburg, FL 33716 ("LicenŢiator") Şi dvs., Şi intră în vigoare din data în care acceptaŢi termenii ALUF prin orice metodă descrisp mai sus („Dată în Vigoare").
Proprietatea Programului Şo Rezervarea Drepturilor
-
LicenŢiatorul deŢine toate drepturile, titlurile Şi drepturile de autor Şi toate celelalte drepturi de proprietate intelectuală în Şi pentru Program. Programul este protejat de legile Şi tratatele pentru drepturi de autor, internaŢionale Şi din SUA. În afara cazurilor menŢionate aici, ALUFul nu conferă către dvs. nici un drept asupra Programului sau documentaŢiei conexe sau de a utiliza documentaŢia în afara Programului. Oricând acest Program sau materialele instructive sunt reproduse, notificare de drepturi de autor trebuie Şi ea reprodusă Şi afiŞată în formatul original.
-
Toate drepturile Programului care nu sunt conferate dvs. în acest ALUF sunt rezervate LicenŢiatorului. Toate mărcile înregistrate din Program sau folosite de Program, inclusic pe termen nelimitat, ZoomText®, sunt proprietatea Freedom Scientific, Inc. Orice utilizare a acestor mărci se va face în beneficiul LicenŢiatorului.
Acordarea LicenŢei
-
Drepturile din licenŢă acordate în această secŢiune 3 fac subiectul termenilor Şi condiŢiilor descrise în ALUF:
-
LicenŢiatorul pune la dispoziŢie Programul descărcat, în pachet cu ALUF sau primit prin alte metode autorizate pentru utilizare proprie în acord cu termenii Şi condiŢiile licenŢei primite de dvs prin acest ALUF. Conform termenilor Şi condiŢiilor din acest ALUF, LicenŢiatorul vă oferă o licenŢă limitată, neexclusivă, netransferabilă, nesublicenŢiabilă pentru a utiliza Programul ca utilizator dinal pentru Durata aplicabilă.
-
ToŢi termenii de pe pagina web a LicenŢiatorului care explică în detaliu funcŢionabilitatea Şi orice alte limitaŢi sau utilizări aprobate ale ediŢiei sau versiunii specifice ale Programului sunt incorporate prin referinŢă în acest ALUF.
-
Subiect al SecŢiunii 3(d), puteŢi instala Şi folosi Programul pe un singur computer; SAU instala Şi depozita Programul pe un dispozitiv de stocare, precum un server de reŢea, folosit pentru a instala Programul pe oricare din calculatoarele dintr-o reŢea internă, numai dacă aveŢi o licenŢă pentru fiecare calculator separat pe care Programul este instalat Şi folosit. Exceptând termenii din SecŢiunea 3(d), licenŢa Programului nu poate fi partajată, instalată sau utilizată concomitent pe mai multe calculatoare.
-
Pentru licenŢa de produs „Utilizator Unic”, Programul poate fi instalat pe maxim trei calculatoare. Chiar dacă Programul poate fi instalat pe maxim trei calculatoare, folosirea instalărilor colective este restricŢionată la un singur utilizator. Utilizarea simultană de mai mult de un utilizator contravine acestui ALUF.
-
SunteŢi de acord ca LicenŢiatorul, sau un reprezentant legal al LicenŢiatorului, să inspecteze utilizarea Programului pentru a se asigura de respectarea termenilor de utilizare în orice moment, cu o notificare în prealabil. În cazul în care o astfel de inspecŢie dovedeŞte că utilizarea Programului de către dvs. nu este în acord total cu termenii din ALUF, veŢi plăti LicenŢiatorului toate cheltuielile legate de inspecŢie în plus faŢă de orice alte datoii ce rezultă din nerespectarea acordului.
-
Activarea Obligatorie a Programului. Drepturile de licenŢă garantate de acest ALUF necesită activarea programului înainte de utilizare. Pentru a completa activarea trebuie să furnizaŢi informaŢii necesare pentru activarea copiei licenŢiate în modul descris în secvenŢa de activare a Programului. Este posibil să fie nevoie să activaŢi Programul prin Internet sau telefon; caz în care pot interveni taxe adiacente. Există măsuri tehnice în acest Program, proiectate pentru a preveni utilizarea ilegală sau fără licenŢă a Programului. SunteŢi de acord ca LicenŢiatorul să folosească aceste măsuri Şi să respectaŢi orice cerinŢă legată de aceste măsuri tehnologice. Este posibil să fie nevoie să reactivaŢi Programul dacă modificaŢi componentele computerului sau Programul. Activarea Programului se bazează pe schimbul de informaŢii între computer Şi LicenŢiator.
-
Programul este pus la dispoziŢie în baza unei licenŢă neexclusive Şi nu ca vânzare a acestui Program. Ca utilizator final licenŢiat, trebuie să înŢelegeŢi că nu sunteŢi proprietarul Programului Şi a materialelor instructive alăturate. SunteŢi licenŢiat numai pentru folosirea Programului Şi a materialelor instructive pentru termanul valabilităŢii licenŢei. Nu sunteŢi proprietarul unei copii a Programului din mediul sau formatul în care l-aŢi primit sau depozitat. În plus, prin această licenŢă nu deŢineŢi dreptul sau obŢineŢi proprietate asupra programului sau orice alte drepturi de autor sau de proprietate intelectuală afiliate Programului.
-
Utilizarea se bazează pe plata taxei de licenŢă Şi, incapacitatea de plată a taxei de licenŢă reprezintă un motiv de anulare a licenŢei de către LicenŢiator fără notificare în prealabil. SunteŢi de acord ca, în lipsa plăŢii la termen, acordul de licenŢă va fi anulat.
-
Când deveniŢi un utilizator final licenŢiat, sunteŢi singura persoană responsabilă de determinarea modului adecvat de utilizare a Programului pentru atingerea scopurilor intenŢionate. DeveniŢi de asemenea responabil Şi vă asumaŢi riscurile pentru instalarea, folosirea Şi datele Şi rezultatele obŢinute cu acest Program. Vă asumaŢi Şi responsabilitatea pentru selectarea, instalarea, utilizarea Şi amplasarea componentelor hardware cu care folosiŢi acest Program. LicenŢiatorul nu garantează că Programul este potrivit unui anumit scop sau utillizare.
-
Programul oferit ca versiune de „Evaluare” va fi folosit pentru evaluare doar înainte de cumpărare. Orice utilizare comercială a licenŢei de Evaluare a Programului este interzisă.
Neacceptarea Termenilor ALUF
-
Dacă decideŢi să nu acceptaŢi termenii ALUF, trebuie să returnaŢi imediat Programul dacă l-aŢi primit în pachet, sau Şterge programul Şi toate materialele adiacente de pe computer, dispozitiv sau reŢea dacă aŢi primit programul prin descărcare electronică. Pentru copii ale Programului obŢinute în cutie, dacă nu acceptaŢi Programul, următoarele obiecte trebuie returnate licenŢiatorului: Programul, toate materialele incluse în pachet alături de Program Şi factura primită când aŢi cumpărat Programul. LicenŢiatorul va returna suma de bani plătitî pentru Program, minus costurile de transport, dacă împliniŢi condiŢiile de mai sus.
RestricŢionarea Utilizării Şi Transferului
-
Nu puteŢi folosi Programul în orice alte scopuri decât cele menŢionate în ALUF. Nu aveŢi dreptul de a copia, trasnfera, decompila, dezasambla sau reprograma Programul sau de a altera, duplica, modifica, închiria, subînchiria, reproduce, crea derivative, distribui sau oferi altora acest Program, în parte sau întregime. De asemenea nu aveŢi dreptul de a permite copierea sau transferarea Programului, în întregime sau în parte, Şi exceptând cazurile permise de ALUF, să fie comunicat sau transmis prin reŢea. Nu aveŢi dreptul de a opera sau oferi Programul ca serviciu.
-
În afara excepŢiilor descrise de ALUF, puteŢi face o copie a Programului numai în scop de arhivare sau back-up al Programului Şi puteŢi transferaProgramul pe un singur hard disc dacă menŢineŢi copia originală numai în scop de arhivare sau back-up. Este interzisă copierea materialelor scrise.
-
Cu excepŢia versiunilor de „Evaluare” ale Programului, puteŢi transfera permanent Programul Şi materialele scrise inslude (inclusiv cea mai recentă actualizare Şi toate versiunile anterioare) dacă nu reŢineŢi nici o copie Şi persoana către care aŢi transferat este de acord cu termenii acestui ALUF Un astfel de transfer va anula licenŢa dvs. a Programului. Nu puteŢi închiria Programul sau transfera Şi atribui dreptul de urilizare a Programului, în afara cazurilor descrise în acestă SecŢiune 7. Nu puteŢi vinde sau trasnfera nici o copie de Evaluare a acestui Program.
-
În cazul în care copiaŢi, transferaŢi, decompilaŢi, dezasamblaŢi sau recreaŢi Programul sau creaŢi o operă derivată de la acest Program pentru o altă persoană sau firmă, în afara cazurilor autorizate, licenŢa de utilizare a Programului este anulată imediat.
Termanii ALUF
-
Acest ALUF intră în vigoare de la Data în Vigoare Şi va fi prelungit până când va fi anulat conform prevederilor ALUF („Termen”).
GaranŢie Limitată
-
LICENŢIATORUL, PRIN PREZENTA, OFERĂ URMĂTOAREA GARANŢIE LIMITATĂ CĂ MEDIUL PE CARE PROGRAMUL ESTE OFERIT SAU COPIA ELECTRONICĂ A ACESTUIA NU VA CONŢINE DEFECTE DE MATERIAL SAU PRODUCŢIE, ATUNCI CÂND ESTE FOLOSITĂ NORMAL, PENTRU O PERIOADĂ DE NOUĂZECO (90) DE ZILE DE LA DATA LICRĂRII SAU DESCĂRCĂRII, COPIA SAU FACTURA REPREZENTÂND DOVADA. îN CAZUL ÎN CARE O COPIE A PROGRAMULUI ESTE STRICATĂ DUPĂ DESCĂRCARE, PUTEŢI DESCĂRCA O NOUĂ COPIE A PROGRAMULUI. GARANŢIA LIMITATĂ VA FI ONORATĂ DE LICENŢIATOR ÎN CAZUL ÎN CARE MEDIUL ESTE DEPOZITAT CORECT ÎNTR-O ZONĂ LIPSITĂ DE MAGNEŢI ŞI/SAU CÎMPURI MAGNETICE ŞI DACĂ DEFECTEŞE MATERIALELOR ŞI DE PRODUCŢIE A MEDIULUI SAU A COPIEI ELECTRONICE NU SUNT REZULTATUL FORŢEI MAJORE SAU UNEI CAUZA ÎN AFARA CONTROLULUI LICENŢIATORULUI SAU A PRODUCĂTORULUI MEDIULUI. LICENŢIATORUL NU REPREZINTĂ ŞI GARANTEAZĂ ÎN PLUS, EXPLICIT SAU IMPLICIT, PROGRAMUL SAU REZULTATELE UTILIZĂRII SALE. GARANŢIA LIMITATĂ ESTE NULĂ DACĂ EŞECUL PROGRAMULUI SE DATOREAZĂ MODIFICĂRII, ACCIDENTELOR, ABUZULUI SAU FOLOSIREA SA GRESITĂ.
-
AŞA CUM ESTE ŞI DECLARAŢIA GARANŢIILOR ÎN AFARA GARANŢIEI LIMITATE DIN SECŢIUNEA 10 DE MAI SUS ŞI ÎN CONFORMITATE CU LEGEA, LICENŢIATORUL OFERĂ PROGRAMUL CĂTRE DVS. CA LICENŢIAT „AŞA CUM ESTE” ŞI CU TOATE PROBLEMELE SALE ŞI NU GARANTEAZĂ NIMIC ALTCEVA ÎN LEGĂTURĂ CU PROGRAMUL ŞI OFERĂ PROGRAMUL FĂRĂ ALTE GARANŞII DE ORICE FEL, EXPLICITE SAU IMPLICITE, INCLUSIV, DAR NU NUMAI, LEGATE DE MERCANTIBILITATE, ADECVARE PENTRU UN ANUMIT SCOP SAU CONTRAFACERE. LICENŢIATORUL NU GARANTEAZĂ ŞI SE DEZMINTE DE ORICE GARANŢIE CĂ UTILIZAREA SAU ACCESUL LA PROGRAM VA FI FĂRĂ ERORI. LICENŢIATORUL NU GARANTEAZĂ CĂ FUNCŢIILE DIN PROGRAM VOR SATISFACE NECESITĂŢILE DVS.
-
LICENŢIATORUL NU REPREZINTĂ SAU GARANTEAZĂ (ŞI SE DEZICE DE ORICE GARANŢIE) NICIUN COMPONENT HARDWARE, SOFTWARE, DATE SAU INFORMAŢII NEFURNIZATE DE LICENŢIATOR, ORICE INFORMAŢII, DATE, FORMULE SAU ALGORITMI UTILIZAŢI, ACCESAŢI SAU INCORPORAŢI ÎN PROGRAM SAU ORICE DEFECTE LEGATE DE DESCĂRCARE SAU CONECTIVITATE LA INTERNET ÎN TIMPUL DESCĂRCĂRII PROGRAMULUI.
-
DVS., CA UTILIZATOR FINAL, PRIN PREZENTA, LUAŢI AMINTE ŞI ACCEPTAŢI CĂ UTILIZAREA PROGRAMULUI SE FACE PE PROPRIA ŞI EXCLUSIVA RĂSPUNDERE ÎN CONFORMITATE CU TOATE REGULILE, REGULAMENTELE ŞI LEGILE APLICABILE. ACCEPTAŢI CĂ PROGRAMUL POATE CONŢINE ERORI, INEXACTITĂŢI ŞI OMITERI. VĂ ASUMAŢI ORICE ŞI TOATE RISCURILE LEGATE DE UTILIZAREA PROGRAMULUI, INSLUCIV ORICE RISC, PREJUDICII, PIERDERE SAU DAUNE SUFERITE DE DVS. LEGATE DE UTILIZAREA SAU DESCĂRCAREA ACESTUI PROGRAM.
-
DATORITĂ FAPTULUI CĂ EXCLUDEREA GARANŢIILOR IMPLICITE NU ESTE PERMISĂ DE ANUMITE STATE SAU JURISTICŢII, ESPE POSIBIL CA EXCLUDERILE DE MAI SUS SĂ NU SE APLICE ÎN CAZUL DVS. îN ACEST CAZ, ORICE GARANŢI IMPLICITE SUNT LIMITATE LA DURATA DE NOUĂZECI (90) DE ZILE DE LA PRIMA DATĂ A DESCĂRCĂRII SAU ACTIVĂRII LICENŢEI.
-
RESPONSABILITATEA LEGALĂ A LICENŢIATORULUI ŞI REMEDIILE OFERITE DE GARANŢIA LIMITATĂ ÎN PERIOADA DE GARANŢIE VOR FI CA LICENŢIATORUL, LA ALEGEREA SA, VA (A) REPARA SAU ÎNLOCUI ORICE MEDIU SAU COPIE ELECTRONICĂ CARE NU SE CONFORMEAZĂ CU GARANŢIA LIMITATĂ A LICENŢIATORULUI SAU VA PERMITE DESCĂRCĂRI MULTIPLE SAU ACTUALIZĂRI ALE PROGRAMULUI; SAU (B) VA RETURNA PREŢUL PLĂTIT PENTRU PROGRAM ÎN MOMENTUL PREZENTĂRII DE CĂTRE DVS. A UNEI COPII A BONULUI FISCAL DE CUMPĂRARE A PROGRAMULUI. ORICE PROGRAM ÎNLOCUIT VA AVEA GARANŢIE PENTRU RESTUL PERIOADEI GARANŢIEI ORIGINALE SAU PENTRU TREIZECI (30) DE ZILE, CARE ESTE MAI LUNGĂ.
Limitarea Răspunderii
-
ÎN CONFORMITATE COMPLETĂ ŞI MAXIMĂ CU LEGILE APLICABILE, INDIFERENT DACĂ UN REMEDIU PREZENTAT AICI EŞUEAZĂ SAU NU ÎN ATINGEREA SCOPULUI ESENŢIAL, ÎN NICI UN CAZ LICENŢIATORUL NU VA FI RESPONSABIL PENTRU NICI UN FEL DE DAUNE CONSECVENTE, INCIDENTE, DIRECTE, INDIRECTE, SPECIALE, PUNITICE SAU DE ALT FEL (INCLUSIV, FĂRĂ LIMITARE, DAUNELE DATORATE PIERDERII PROFITULUI ÎN AFACERI, ÎNTRERUPERII LUCRULUI, PIERDERII DE INFORMAŢII SAU ORICE ALTE PIERDERI MONETARE) CAUZARE DE SAU ÎN ORICE FEL LEGATE DE UTILIZAREA SAU INCAPABILITATEA DE A UTILIZA PROGRAMUL, DE ORICE DATE, INFORMAŢII ŞI REZULTATE OFERITE DE SAU DATORITĂ PROGRAMULUI SAU OFERTA SAU LIPSA OFERTEI DE SERVICII DE ASISTENŢĂ ŞI DACĂ SUNT BAZATE PE CONTRACT, PREJUDICIU, NEGLIJENŢĂ, RESPONSABILITATE STRICTĂ SAU DE ALT TIP, CHIAT DACĂ LICENŢIATORUL A FOST ANUNŢAT DE POSIBILITATEA UNOR ASTFEL DE DAUNE. ÎNTREGA RESPONSABILITATE A LICENŢIATORULUI PENTRU ORICE DAUNE DIN ORICE SECŢIUNE DIN ALUF SE VA LIMITA LA SUMA PLĂTITĂ CĂTRE LICENŢIATOR DE DVS. SAU ÎN NUMELE DVS. PENTRU ACESTĂ LICENŢĂ UNICĂ.
Despăgubiri
-
SunteŢi de acord să garantaŢi exonerarea LicenŢiatorului, ofiŢerilor, directorilor, angajaŢilor, afiliaŢilor, filialelor, succesorilor, cesionarilor, directorilor, ofiŢerilor, agenŢilor, furnizorilor de servicii, furnizorilor, angajaŢilor Şi reprezentanŢilor săi de orice reclamaŢii, pierderi, cereri, amenzi, penalităŢi, costuri Şi cheltuieli inclusiv costuri de judecată Şi avocat, făcute de terŢe părŢi către sau datorită încălcării de către dvs. a oricăror drepturi ale altora făcute de sau în numele dvs sau a unei terŢe părŢi în conexiune cu sau datorită descărcării, accesului Şi/sau utilizării Programului, inclusiv a conŢinutului Şi serviciilor oferite în acesta, orice informaŢie transmisă în timpul utilizării Programului, nerespectarea oricărui termen sau condiŢii din ALUF, încălcarea oricăror reprezentaŢii sau garanŞii din acesta Şi nerespectarea legilor aplicabile sau a drepturilor altor persoane sau entitŢi.
Alte DispoziŢii
-
RestricŢii privind Alocarea Şi Transferul În afara cazurilor din ALUF, nu puteŢi sublicenŢia, aloca sau transfera ALUFul unei alte părŢi. Orice încercare de a sublicenŢia, atribui sau trasnfera drepturile, obligaŢiile sau responsabilităŢile din acest ALUF vor fi considerate nule Şi fără efect legal.
-
ConsimŢământ pentru Utilizarea InformaŢiilor. Prin folosirea Programului, consimŢiŢi explicit ca datele personale colectate de LicenŢiator sau trimise de dvs. să fie folosite de acesta, în concordanŢă cu Politica de ConfidenŢialitate a LicenŢiatorului disponibilă la http://www.freedomscientific.com/About/Index/PrivacyPolicy
-
Legea Aplicabilă, JurisdicŢia Şi Locul Acest ALUF este guvernat, interpretat, aplicat în concordanŢă cu legile Statului Florida, SUA. PărŢile sunt de acord că locul Şi juristicŢia unică Şi exclusivă pentru orice litigii sau acŢiuni Şi proceduri legate de ALUF vor avea loc în curŢile federale sau de stat din Pinellas County, Florida. Fiecare parte, prin acceptarea acestui ALUF, consimte Şi intră sub incidenŢa personală a acestor curŢi. PărŢile sunt de acord ca nici o UCITA sau alte legi similare din statele Washington, Maryland sau alte vor fi aplicate acestui ALUF.
-
RestricŢii de Export. Nu aveŢi dreptul de a exporta, transporta sau re-exporta Programul încălcând orice lege sau regulament aplicabil, inclusiv dar nu numai, Regulamentele AdministraŢiei Exporturilor pubilcate de Departamentul de ComerŢ al SUA. Dacă nu sunteŢi în conformitate cu legile aplicabile Şi nu aveŢi permisiunea scrisă a LicenŢiatorului, nu aveŢi dreptul de a exporta Programul în nici un fel de situaŢie. În orice caz, garantaŢi exonerarea LicenŢiatorului de la orice reclamaŢii, pierderi, cereri, amenzi, penalităŢi, costuri Şi cheltuieli (inclusiv costuri de judecată Şi avocat) apărute datorită sau în legătură cu orice încălcare a obligaŢiilor din această SecŞiune 21.
-
Derogare. Nici o neîndeplinire sau întârziere în exercitarea drepturilor, puterilor Şi privilegiilor descrise aici nu va reprezenta derogarea de acestea Şi nici o exercitare individuală sau parŢială nu va exclude una sau mai multe exercitări a unui drept, putere sau privilegiu.
-
Separabilitate În cazul în care una sau mai multe clauze ale acestui ALUF sunt considerate invalide sau neaplicabile, aplicabilitatea restului de clauze rămâne neschimbată Şi vor fi executate conform legii.
-
Penalizări SunteŢi de acord ca ăn cazul încălcării de către dvs. a unei prevederi din ALUF, LicenŢiatorul are dreptul de a cere Şi primi penalizări sau alte comepnsaŢii sau ambele, în fiecare caz fără a necesita să plătească cauŢiune sau alte forme de securitate, Şi fără ca acest act să contituie alegerea remediilor sau luaŢnd dreptul licenŢiatorului de a primi fiecare reparaŢie aplicabilă prin lege datorată încălcării acestui ALUF de către dvs.
-
Acordul Întreg. Acest ALUF reprezintă întregul acord între dvs. Şi LicenŢiator referitor la Program Şi înlocuieŞte toate acordurile, propunerile, negocierile, reprezentprile Şi communicaŢiile precedente sau curente între dvs. Şi LicenŢiator, legate de Program. DeclaraŢi că nu aŢi fost induŢi să faceŢi parte din acest ALUF de nici o reprezentaŢie sau primisiune despecificată aici.
-
Drepturi Limitate ale Guvernului S.U.A. Acest Program Şi documentaŢia aferentă sunt oferite cu Drepturi Limitate. Folosirea, multiplicarea sau dezvăluirea de către Guvern este reglementată la lrestricŢiile descrise în subparagraful (b)(3) a clauzei The Rights in Technical Data and Computer Software la DFARS 252.227-7013 Şi/sau în subparagrafele Commercial Computer Software - Restricted Rights din 48 CFR 52.227-19, după caz. Distribuitorul este Freedom Scientific, Inc., 11800 31st Court North, St. Petersburg, Florida 33716, USA.
-
Dacă aveŢi orice întrebări legate de acest ALUF sau dacă doriŢi să contactaŢi LicenŢiatorul din orice motiv, conactaŢi în scris: Freedom Scientific, Inc., 11800 31st Court North, St. Petersburg, Florida 33716, USA sau prin telefon la (727) 803-8000.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-programului-de-granturi-mici-al-facilitii-globale-de.html?page=4
|
STRATEGIILE EO6 Strategii cu caracter transversal de oferire a granturilor la EO6
|
3.STRATEGIILE EO6 Strategii cu caracter transversal de oferire a granturilor la EO6
Domeniul de aplicare al acestui capitol constă în identificarea problemelor transversale, ce acoperă întregul spectru de activități necesare pentru a realiza un proiect de succes. Obiectivul proiectelor bazate pe aspectele transversale este acela de a răspunde cerinţelor de capacități necesare, care vor spori potenţialul Republicii Moldova de a-și îndeplini obligațiile sale, care reies din Convențiile la care este parte, prin crearea de sinergii, în același timp, catalizarea integrării acordurilor multilaterale de mediu (AMM) în politica națională, în management sau cadrul financiar și legislativ. Chestiunile transversale propuse sunt următoarele:
Buna guvernare este fundamentală pentru procesul de dezvoltare a Republicii Moldova, și, prin urmare în mod inerent este legată de obiectivele SGP EP6. Buna guvernare are 6 principii: participarea și incluziunea, responsabilitatea, transparenţa, receptivitatea, eficacitatea și eficienţa, și statul de drept. Aceste principii de bună guvernare pot fi aplicate în egală măsură în cadrul programului, la toate nivelele proiectului.
Multe elemente ale dezvoltării durabile sunt organizate pe trei dimensiuni/piloni: mediu, economic și social. Toate proiectele trebuie să reflecte aspectele de mediu, şi nu doar acele programe care sunt destinate în mod expres îmbunătățirii calităţii mediului.
Implicarea publicului. Necesitatea implicării părților interesate, inclusiv diseminarea informațiilor, consultarea și participarea părților interesate, este o caracteristică de bază pentru realizarea activităților în cadrul SGP a GEF-6. Propunerile de proiecte oferite prin prisma EO6 trebuie să se concentreze pe următoarele: activităţile de implicare a publicului ar trebui să fie concepute și puse în aplicare într-un mod flexibil, adaptându-se şi răspunzând la condițiile naționale și/sau locale și la cerințele proiectelor. Realizarea eficienței activităților de implicare a publicului trebuie să fie bazate pe principiile durabilităţii.
Dezvoltarea capacităților. Inițiativele de proiecte orientate spre facilitarea dobândirii, schimbului și utilizării cunoștințelor, deprinderilor, bunelor practici, care sunt necesare pentru a modela și influența procesul de planificare națională, procesul bugetar și implementarea lor sunt susținute de către SGP EO6.
GEF-6 sprijină proiectele care sunt orientate spre atingerea unui impact obţinut într-un termen mai lung și proiecte pilot sistemice cu abordări inovatoare de realizare și menţinere a rezultatelor privind protecţia mediului. Vor fi sprijinite proiecte care vor contribui la integrarea durabilității mediului în toate sectoarele cheie de dezvoltare, precum și prin diferiţi actori, inclusiv guvernul, societatea civilă și sectorul privat. Principalele sectoare sunt: fortificarea structurilor și mecanismelor consultative și de gestionare; integrarea prevederilor convenţiilor multilaterale de mediu în politica națională, cadrul legislativ şi normativ; pilotarea instrumentelor economice și financiare inovatoare; actualizarea capacităţilor naționale de autoevaluare. Conducându-ne de ariile prioritare a SGP a GEF EO6 sunt destul de specifice şi ample, şi ţinând cont de faptul că doar câteva ONGuri în ţară sunt de profilul dat este necesar să fie elaborat un concept privind ridicarea nivelului de cunoştinţe pe ariile prioritare şi pe posibilele măsuri de intervenţie. La fel, se simte necesitate în ridicare nivelului de cunoştinţe şi abilităţi în rândul sectorului asociativ de mediu în vederea elaborării propunerilor de proiect, implementării proiectelor şi rapotării rezultatelor proiectelor la nivel local, naţional şi global în conformitate cu cerinţele GEF.
Managementul cunoştinţelor - valoarea adăugată a SGP a GEF include sprijinirea dezvoltării de programe și inițiative care au la bază generarea și schimbul de cunoștințe, și facilitarea sintezelor, schimbul și asimilarea cunoștințelor din interiorul și din afara parteneriatului GEF. SGP a GEF EO6 este interesat în dezvoltarea și distribuirea cunoștințelor cu privire la modul de a cataliza transformările sistemice; în care echipa de management învață din experiențele relevante recente și trecute din cadrul parteneriatului GEF; de a se angaja la nivel local în toate aspectele legate de management al cunoștinţelor.
Integrarea dimensiunii de gen și emanciparea femeilor. SGP va fi interesat în proiectele care sunt bazate pe: referințe încrucișate în generarea eficientă a cunoștințelor de gen și de mediu; facilitarea schimbului de bune practici, abordări și instrumente; elaborarea produselor analitice privind aspecte tematice (de exemplu, femei și bărbați și managementul ariilor protejate şi aspectele de gen, și de energie din surse regenerabile, etc.), acordate cu studierea subiectelor de gen, ce să fie identificate în cadrul fiecărui domeniu de interes și a cadrului lor de realizare; sporirea capacității angajaţilor și acumularea de expertize relevante pe subiectele cercetate; stabilirea şi clarificarea mecanismului de responsabilitate și de sistem de egalitate de gen în rândul administrării și personalului, echipei de experţi și beneficiari.
Implicarea tinerilor în activităţile de mediu. Domeniul mediului este un subiect important și pentru tinerii, fiindcă aceștia vor fi factorii de decizie de mâine, şi respectiv trebuie să înțeleagă modul în care schimbările în mediul ambiant îi va afecta și modalitatea în care aceștia pot fi implicați în luarea deciziilor pe marginea problemelor care pot să-i afecteze. Tinerii pot fi implicaţi în formularea opiniei personale şi expunerea acesteia pe marginea problemelor de mediu, implicarea în activităţile de îmbunătăţire şi menţinere a mediului în comunităţi, dezvoltarea şi implicarea tinerilor în activităţile sectorului asociativ, dezvoltând platforme de comunicare şi schimb de opinii. Fiind foarte ingenioşi tinerii pot fi implicaţi în explorarea în profunzime a subiectelor extrem de specifice din domeniul mediului şi generarea de soluții la nivelul comunităţii.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-programului-de-granturi-mici-al-facilitii-globale-de.html#LISTA_ABREVIERILOR
|
Strategia programului de granturi mici al facilităȚii globale de mediu etapa Operațională 6
|
STRATEGIA PROGRAMULUI DE GRANTURI MICI AL FACILITĂȚII GLOBALE DE MEDIU Etapa Operațională 6
CUPRINS
CUPRINS 3
LISTA ABREVIERILOR 4
1. PROGRAMUL DE ȚARĂ AL SGP – REZUMATUL CONTEXTULUI 5
2. NIȘA PROGRAMULUI DE ȚARĂ AL SGP AL GEF EO6 7
2.1. Alinierea la prioritățile naționale. 7
2.2. Oportunitățile de promovare a implicării semnificative a comunităților şi a organizațiilor societății civile pentru implementare priorităţilor naţionale de mediu. 8
2.3. Potențialul de complementare și sinergie a inițiativelor strategice selectate pentru EO6 cu proiectele şi programele de anvergură 13
3. STRATEGIILE EO6 22
3.1. Strategii cu caracter transversal de oferire a granturilor la EO6 22
3.2. Strategiile de acordare a granturilor în baza peisajului terestru în cadrul EO6 23
3.3. Strategii Grant-maker+ 24
3.3.1. Platforma de dialog OSC-Guvern 24
3.3.2. Influenţa politicilor 25
3.3.3. Promovarea incluziunii sociale 26
3.3.4. Planul de management al cunoştinelor 27
3.3.5. Strategia de comunicare 27
4. CADRUL REZULTATELOR SCONTATE 28
5. PLANUL DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE 34
6. PLANUL DE MOBILIZARE A RESURSELOR 36
7. PLANUL DE MANAGEMENT A RISCURILOR 37
8. APROBAREA COMITETULUI NAȚIONAL DE COORDONARE 41
ANEXA 1: EVALUAREA SITUAŢIEI AFERENTE PEISAJULUI TERESTRU PENTRU ETAPA OPERAŢIONALĂ 6 42
AA Acordul de Asociere
ADA Agenţia de Dezvoltare a Austriei
APL Autorităţi Publice Locale
CET Centrală termo-electrică
CFE Forumul cu privire la schimbările climatice în regiunea Parteneriatului Estic
CN Coordonator Naţional
CNC Consiliul Naţional de Coordonare
DCTFA Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător
EE Eficienţa energetică
ENPI Instrumentul de Politică de Bună Vecinătate a Uniunii Europene
EO Etapa Operaţională
EUR Euro
IFAD Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă
GEF Global Environmental Facility (Facilitatea Globală de Mediu)
GHG Gaze cu efect de seră
FAO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură
FEE Fondul pentru Eficienţă Energetică
FEN Fondul Ecologic Naţional
FISM Fondul de Investiţii Sociale Moldova
OHCHR Oficiul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului
ONG Organizație Non-Guvernamentală
OSC Organizațiile Societății Civile
PNUD Programul de Dezvoltare a Naţiunilor Unite
POPs Poluanţii Organici Persistenţi
SER Surse de evergie regenerabilă
SGP Programul de Granturi Mici
SUA Statele Unite ale Americii
UE Uniunea Europeană
UNEP Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu
UNFPA Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie
USD Dolari SUA
RESURSELE EO6
-
Finanțarea de bază:
-
Soldul rămas al EO5:
-
Mijloacele financiare STAR:
-
Alte mijloace financiare a fi mobilizate:
CONTEXT
În calitate de program corporativ al GEF, SGP își coordonează strategiile sale pentru etapa operațională cu cele ale GEF și oferă un număr de proiecte demonstrative pentru amplificare, replicare și integrare ulterioară. Acțiunile realizate la nivel local de societatea civilă și comunități locale sunt considerate o componentă vitală a Strategiei 20/20 a GEF (de ex.: parteneriatele formate din diverse părți interesate pentru realizarea beneficiilor globale aduse mediului și contribuirea la Planul Strategic al PNUD, cu un accent pe dezvoltarea durabilă).1 La nivel global, scopul SGP la EO6 este de a „susține eficient crearea beneficiilor globale de mediu și de a proteja mediul ambiental la nivel global, prin soluții locale și comunitare, ce complementează și aduc valoare adăugată acțiunilor realizate la nivel național și mondial”.
Pentru elaborarea proiectului Strategiei a fost organizată consultarea cu participare a peste 38 de ONG-uri de mediu, precum și cu participarea Ministerului Mediului. ONG-urile care au participat la consultare, sînt activi în domeniile ce țin de protecția biodiversității, protecția apelor, protecția solurilor, schimbări climatice, managementul substanțelor chimice, promovarea surselor de energie alternativă, agricultura ecologică. De asemenea, pentru a cuprinde un număr larg de organizații neguvernamentale de mediu, reprezentanți ai Ministerului Mediului, partenerii de dezvoltare și sectorul științific, a fost elaborat un chestionar pentru a identifica opinia diverselor grupuri țintă asupra problemelor cheie ce țin de elaborarea proiectului Strategiei pe Țară a Programului de Granturi Mici al Fondului Global de Mediu, etapa operațională 6. Astfel, chestionarul a fost completat de 48 de persoane, răspunsurile au fost evaluate și luate în considerație de experții care elaborează proiectul Strategiei pe Țară.
1.PROGRAMUL DE ȚARĂ AL SGP – REZUMATUL CONTEXTULUI
În perioada 2012-2015, Programul de Granturi Mici al Fondului Global de Mediu a implementat cea de a 5-a etapă operațională în Moldova, care a generat 12 proiecte, implementate de ONG-uri. Acestea au fost implementate în următoarele domenii stipulate de Strategia de Țară: Biodiversitate, Schimbări Climatice, Ape Internaționale și Substanțe Chimice. Anumite proiecte au ținut de domeniul Consolidării Capacităților diferitor părți interesate în procesul de soluționare a problemelor de mediu globale care se află în vizorul Fondului Global de Mediu, fiind susținute de Uniunea Europeană. Majoritatea proiectelor acopereau centrul și nordul republicii, deși două ONG-uri au implementat proiecte pe întreg teritoriu a țării, iar alte proiecte au fost implementate în sud-estul țării. Proiectele au contribuit la atingerea indicatorilor stipulați în Strategia de Țară a Programului de Granturi Mici (etapa operațională 5). În continuare sunt prezentate cîteva exemple, care vorbesc despre rezultatele obținute.
Societatea Ecologică BIOTICA a implementat proiectul “Rețeaua Ecologică Națională – contribuția la nivel local și național”, în cadrul căruia au fost elaborate criterii pentru identificarea zonelor nucleu ale Rețelei Ecologice Naționale. BIOTICA a identificat 10 sectoare, care corespund clasificării propuse de NATURA 2000, și le-a descris, conform modelului propus de NATURA 2000. Suprafața totală a zonelor identificate și descrise a constituit 6234,7 ha. În colaborare cu autoritățile locale, ONG-ul a creat 3 pepeniere pentru creșterea puieților (6,06 ha) și a început crearea coridoarelor Rețelei Ecologice Naționale prin plantare (10 ha în 2013 și 8 ha în 2014). În baza acestei activități, suprafața totală a Zonei Ramsar “Nistrul de Jos” (60.000 ha) a obținut statut de zonă ”îmbunătățită” (potrivit indicatorului Strategiei de Țară a SGP al GEF care se bazează pe numărul de hectare ale ecosistemelor importante cu același nivel de conservare a terenurilor sau un nivel sporit de conservare).
Un alt proiect “Rîurile noastre – provocarea apelor internaționale”, implementat de Asociația Obștească Centrul Național de Mediu, a contribuit la promovarea managementului integrat al resurselor de apă în bazinul unuia dintre cei mai importanți afluenți a fluvului Nistru (curs de apă transfrontier) care traversează 4 unități teritorial-administrative și capitala țării. Acest afluent este rîul Bîc, care suferă de poluare excesivă și insuficienţă de apă, și respectiv aduce un impact major în poluarea gravă a fluviului Nistru și pierderea ecosistemului acvatic. Pentru a reduce acest dezastru, proiectul a contribuit la creșterea capacităților comunităților amplasate în bazinul rîului Bîc (lungime – 155 km, suprafața bazinului – 2040 km2) pentru a face față poluării apelor și reducerii volumului apelor din rîu. Pentru aceasta 12 km de fîșii de protecție au fost create de-a lungul rîului, cu participarea a 700 de tineri și plantare a 5000 de copaci, 3 izvoare au fost amenajate pentru a mări volumul apelor în rîu cu 28 m3/zi de apă curată, 4 Centre de Monitoring Voluntar al Apelor au fost create, toate școlile din bazinul rîului au fost implicate în monitorizarea calității apei din rîu (63 de școli din 63 de comunități din bazinul rîului, implicarea mai mult de 1000 de tineri în aceste activități), hazna de colectare a apelor uzate a fost construită la o școală pentru a colecta apele uzate, adăpător pentru animale domestice şi sălbatice contruit etc.
Un alt proiect, “Primul Centru Ecologic Regional pentru Inovații Sociale”, implementat de Asociația Obștească ORMAX, în domeniul focal al Programului ”Mitigarea efectelor de schimbări climatice”, s-a referit la Crearea Centrului de eco-tehnologii, construcția a 108 instalații (70 de panouri solare pentru încălzirea apei, 12 colectoare pentru încălzirea aerului, 12 panouri fotovoltaice solare pentru generare de curent electric, o stație pe bio-combustibil creată, și altele). Acest proiect a promovat sursele alternative de energie cu emisii reduse de carbon în diferite localități.
Toate aceste proiecte susținute în EO5 au contribuit la soluționarea problemelor ecologice globale care sunt în vizorul Facilității Globale de Mediu, prin îmbunătățirea calității apelor transfrontiere, reducerea emisiilor de carbon și rezolvarea problemelor, ce provoacă pierderea biodiversității și promovarea conservării acesteia. Este important de menţionat, că ONG-ul „Centrul Primului Ajutor” a primit un premiu pentru proiectul din cadrul Programului de Granturi Mici al Fondului Global de Mediu în 2013, totodată este important de menţionat ca de proiect au beneficiat peste 100.000 persoane. Dacă ne referim la rezultatele agregate pe proiectele implementate, putem menţiona rezultatele obţinute de ONG Dialog care a atins un indicator de 87 de tone de CO2 diminuate sau evitate prin aplicarea tehnologiilor de eficienţă energetică şi energie regenerabilă. Cu referire la proiectele de protecţie a biodiversităţii putem spune, că proiectul ONG-ului BIOTICA a atins indicatorul de peste 6000 hectare de arii protejate de importanţă globală, managementul cărora a fost îmbunătăţit în proiect. Prin proiectul implementat de Centrul Naţional de Mediu a fost îmbunătăţit managementul apelor pe o suprafaţă de 2040 km2 în bazinul rîului Bîc, afluent al fluviului Nistru şi au fost colectaţi 1600 de saci de gunoi cu un volum de 160 l fiecare din bazinul rîului Bîc, pentru implementarea proiectului au fost atraşi peste 3000 de oameni. 2 proiecte au ţinut de replicarea rezultatelor la scară mai largă cum ar proiectul Centrului Naţional de Mediu de îmbunătăţire a managementului apelor din bazinul râului Bîc, afluent al fluviului Nistru şi replicarea rezultatelor pe râul Ichel, afluent al fluviului Nistru.
Ţinând cont de provocarea la care sunt supuse OSC, care vor să acceseze proiectele SGP al GEF, pentru atragerea co-finanţării în proporţie de 50% din suma totală a proiectului, în perioada 25.01 – 12.02.2016 au avut loc consultări cu reprezentaţii fondurilor naționale și cu partenerii de dezvoltare internaționali pentru a identifica oportunităţile de co-finanțare a proiectelor, care vor fi implementate în cadrul EO6 a SGP. 50% de co-finanțare, care trebuie să fie prezentată de OSC în cadrul SGP al GEF la momentul depunerii propunerii de proiect – este o cerință cu adevărat provocatoare și dificilă pentru OSC din Moldova. Respectiv, posibilitățile de co-finanțare sunt luate în considerație în cadrul actualei Strategii de Țară a SGP al GEF la EO6. Instituțiile care ar putea fi considerate în acest sens sunt: Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare, Delegația UE în Moldova, Ambasada Slovaciei în Moldova, Ambasada Poloniei în Moldova, Ambasada SUA la Chișinău, Ambasada României în Moldova, Ambasada Suediei în Moldova, Fundația Est-Europeană, Fondul Ecologic Național, Fondul pentru Eficiență Energetică, Fondul de Investiții Sociale din Moldova.
În cadrul acestor consultări anumite oportunități de co-finanțare au fost identificate pentru proiectele care vor fi susținute de SGP al GEF în EO6. Acestea pot fi găsite în Anexa 2 la Strategie.
De asemenea, este important de menționat, că în ultimii ani au fost implementate mai multe proiecte care au creat anumite premise de implementare a proiectelor care vor fi susținute de SGP al GEF pe viitor. Printre acestea putem enumera cîteva, și anume: Îmbunătățirea acoperirii și managementului ariilor protejate din Moldova2, Clima East3, Reforma fiscală de mediu în Moldova, Programul rural de reziliență economico-climatică incluzivă (IFAD VI)4, Energie și biomasă5, care au fost implementate de PNUD Moldova.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-programului-de-granturi-mici-al-facilitii-globale-de.html#1.PROGRAMUL_DE_ȚARĂ_AL_SGP_–_REZUMATUL_CONTEXTULUI
|
Strategia programului de granturi mici al facilităȚii globale de mediu etapa Operațională 6
|
STRATEGIA PROGRAMULUI DE GRANTURI MICI AL FACILITĂȚII GLOBALE DE MEDIU Etapa Operațională 6
CUPRINS
CUPRINS 3
LISTA ABREVIERILOR 4
1. PROGRAMUL DE ȚARĂ AL SGP – REZUMATUL CONTEXTULUI 5
2. NIȘA PROGRAMULUI DE ȚARĂ AL SGP AL GEF EO6 7
2.1. Alinierea la prioritățile naționale. 7
2.2. Oportunitățile de promovare a implicării semnificative a comunităților şi a organizațiilor societății civile pentru implementare priorităţilor naţionale de mediu. 8
2.3. Potențialul de complementare și sinergie a inițiativelor strategice selectate pentru EO6 cu proiectele şi programele de anvergură 13
3. STRATEGIILE EO6 22
3.1. Strategii cu caracter transversal de oferire a granturilor la EO6 22
3.2. Strategiile de acordare a granturilor în baza peisajului terestru în cadrul EO6 23
3.3. Strategii Grant-maker+ 24
3.3.1. Platforma de dialog OSC-Guvern 24
3.3.2. Influenţa politicilor 25
3.3.3. Promovarea incluziunii sociale 26
3.3.4. Planul de management al cunoştinelor 27
3.3.5. Strategia de comunicare 27
4. CADRUL REZULTATELOR SCONTATE 28
5. PLANUL DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE 34
6. PLANUL DE MOBILIZARE A RESURSELOR 36
7. PLANUL DE MANAGEMENT A RISCURILOR 37
8. APROBAREA COMITETULUI NAȚIONAL DE COORDONARE 41
ANEXA 1: EVALUAREA SITUAŢIEI AFERENTE PEISAJULUI TERESTRU PENTRU ETAPA OPERAŢIONALĂ 6 42
AA Acordul de Asociere
ADA Agenţia de Dezvoltare a Austriei
APL Autorităţi Publice Locale
CET Centrală termo-electrică
CFE Forumul cu privire la schimbările climatice în regiunea Parteneriatului Estic
CN Coordonator Naţional
CNC Consiliul Naţional de Coordonare
DCTFA Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător
EE Eficienţa energetică
ENPI Instrumentul de Politică de Bună Vecinătate a Uniunii Europene
EO Etapa Operaţională
EUR Euro
IFAD Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă
GEF Global Environmental Facility (Facilitatea Globală de Mediu)
GHG Gaze cu efect de seră
FAO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură
FEE Fondul pentru Eficienţă Energetică
FEN Fondul Ecologic Naţional
FISM Fondul de Investiţii Sociale Moldova
OHCHR Oficiul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului
ONG Organizație Non-Guvernamentală
OSC Organizațiile Societății Civile
PNUD Programul de Dezvoltare a Naţiunilor Unite
POPs Poluanţii Organici Persistenţi
SER Surse de evergie regenerabilă
SGP Programul de Granturi Mici
SUA Statele Unite ale Americii
UE Uniunea Europeană
UNEP Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu
UNFPA Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie
USD Dolari SUA
RESURSELE EO6
-
Finanțarea de bază:
-
Soldul rămas al EO5:
-
Mijloacele financiare STAR:
-
Alte mijloace financiare a fi mobilizate:
CONTEXT
În calitate de program corporativ al GEF, SGP își coordonează strategiile sale pentru etapa operațională cu cele ale GEF și oferă un număr de proiecte demonstrative pentru amplificare, replicare și integrare ulterioară. Acțiunile realizate la nivel local de societatea civilă și comunități locale sunt considerate o componentă vitală a Strategiei 20/20 a GEF (de ex.: parteneriatele formate din diverse părți interesate pentru realizarea beneficiilor globale aduse mediului și contribuirea la Planul Strategic al PNUD, cu un accent pe dezvoltarea durabilă).1 La nivel global, scopul SGP la EO6 este de a „susține eficient crearea beneficiilor globale de mediu și de a proteja mediul ambiental la nivel global, prin soluții locale și comunitare, ce complementează și aduc valoare adăugată acțiunilor realizate la nivel național și mondial”.
Pentru elaborarea proiectului Strategiei a fost organizată consultarea cu participare a peste 38 de ONG-uri de mediu, precum și cu participarea Ministerului Mediului. ONG-urile care au participat la consultare, sînt activi în domeniile ce țin de protecția biodiversității, protecția apelor, protecția solurilor, schimbări climatice, managementul substanțelor chimice, promovarea surselor de energie alternativă, agricultura ecologică. De asemenea, pentru a cuprinde un număr larg de organizații neguvernamentale de mediu, reprezentanți ai Ministerului Mediului, partenerii de dezvoltare și sectorul științific, a fost elaborat un chestionar pentru a identifica opinia diverselor grupuri țintă asupra problemelor cheie ce țin de elaborarea proiectului Strategiei pe Țară a Programului de Granturi Mici al Fondului Global de Mediu, etapa operațională 6. Astfel, chestionarul a fost completat de 48 de persoane, răspunsurile au fost evaluate și luate în considerație de experții care elaborează proiectul Strategiei pe Țară.
1.PROGRAMUL DE ȚARĂ AL SGP – REZUMATUL CONTEXTULUI
În perioada 2012-2015, Programul de Granturi Mici al Fondului Global de Mediu a implementat cea de a 5-a etapă operațională în Moldova, care a generat 12 proiecte, implementate de ONG-uri. Acestea au fost implementate în următoarele domenii stipulate de Strategia de Țară: Biodiversitate, Schimbări Climatice, Ape Internaționale și Substanțe Chimice. Anumite proiecte au ținut de domeniul Consolidării Capacităților diferitor părți interesate în procesul de soluționare a problemelor de mediu globale care se află în vizorul Fondului Global de Mediu, fiind susținute de Uniunea Europeană. Majoritatea proiectelor acopereau centrul și nordul republicii, deși două ONG-uri au implementat proiecte pe întreg teritoriu a țării, iar alte proiecte au fost implementate în sud-estul țării. Proiectele au contribuit la atingerea indicatorilor stipulați în Strategia de Țară a Programului de Granturi Mici (etapa operațională 5). În continuare sunt prezentate cîteva exemple, care vorbesc despre rezultatele obținute.
Societatea Ecologică BIOTICA a implementat proiectul “Rețeaua Ecologică Națională – contribuția la nivel local și național”, în cadrul căruia au fost elaborate criterii pentru identificarea zonelor nucleu ale Rețelei Ecologice Naționale. BIOTICA a identificat 10 sectoare, care corespund clasificării propuse de NATURA 2000, și le-a descris, conform modelului propus de NATURA 2000. Suprafața totală a zonelor identificate și descrise a constituit 6234,7 ha. În colaborare cu autoritățile locale, ONG-ul a creat 3 pepeniere pentru creșterea puieților (6,06 ha) și a început crearea coridoarelor Rețelei Ecologice Naționale prin plantare (10 ha în 2013 și 8 ha în 2014). În baza acestei activități, suprafața totală a Zonei Ramsar “Nistrul de Jos” (60.000 ha) a obținut statut de zonă ”îmbunătățită” (potrivit indicatorului Strategiei de Țară a SGP al GEF care se bazează pe numărul de hectare ale ecosistemelor importante cu același nivel de conservare a terenurilor sau un nivel sporit de conservare).
Un alt proiect “Rîurile noastre – provocarea apelor internaționale”, implementat de Asociația Obștească Centrul Național de Mediu, a contribuit la promovarea managementului integrat al resurselor de apă în bazinul unuia dintre cei mai importanți afluenți a fluvului Nistru (curs de apă transfrontier) care traversează 4 unități teritorial-administrative și capitala țării. Acest afluent este rîul Bîc, care suferă de poluare excesivă și insuficienţă de apă, și respectiv aduce un impact major în poluarea gravă a fluviului Nistru și pierderea ecosistemului acvatic. Pentru a reduce acest dezastru, proiectul a contribuit la creșterea capacităților comunităților amplasate în bazinul rîului Bîc (lungime – 155 km, suprafața bazinului – 2040 km2) pentru a face față poluării apelor și reducerii volumului apelor din rîu. Pentru aceasta 12 km de fîșii de protecție au fost create de-a lungul rîului, cu participarea a 700 de tineri și plantare a 5000 de copaci, 3 izvoare au fost amenajate pentru a mări volumul apelor în rîu cu 28 m3/zi de apă curată, 4 Centre de Monitoring Voluntar al Apelor au fost create, toate școlile din bazinul rîului au fost implicate în monitorizarea calității apei din rîu (63 de școli din 63 de comunități din bazinul rîului, implicarea mai mult de 1000 de tineri în aceste activități), hazna de colectare a apelor uzate a fost construită la o școală pentru a colecta apele uzate, adăpător pentru animale domestice şi sălbatice contruit etc.
Un alt proiect, “Primul Centru Ecologic Regional pentru Inovații Sociale”, implementat de Asociația Obștească ORMAX, în domeniul focal al Programului ”Mitigarea efectelor de schimbări climatice”, s-a referit la Crearea Centrului de eco-tehnologii, construcția a 108 instalații (70 de panouri solare pentru încălzirea apei, 12 colectoare pentru încălzirea aerului, 12 panouri fotovoltaice solare pentru generare de curent electric, o stație pe bio-combustibil creată, și altele). Acest proiect a promovat sursele alternative de energie cu emisii reduse de carbon în diferite localități.
Toate aceste proiecte susținute în EO5 au contribuit la soluționarea problemelor ecologice globale care sunt în vizorul Facilității Globale de Mediu, prin îmbunătățirea calității apelor transfrontiere, reducerea emisiilor de carbon și rezolvarea problemelor, ce provoacă pierderea biodiversității și promovarea conservării acesteia. Este important de menţionat, că ONG-ul „Centrul Primului Ajutor” a primit un premiu pentru proiectul din cadrul Programului de Granturi Mici al Fondului Global de Mediu în 2013, totodată este important de menţionat ca de proiect au beneficiat peste 100.000 persoane. Dacă ne referim la rezultatele agregate pe proiectele implementate, putem menţiona rezultatele obţinute de ONG Dialog care a atins un indicator de 87 de tone de CO2 diminuate sau evitate prin aplicarea tehnologiilor de eficienţă energetică şi energie regenerabilă. Cu referire la proiectele de protecţie a biodiversităţii putem spune, că proiectul ONG-ului BIOTICA a atins indicatorul de peste 6000 hectare de arii protejate de importanţă globală, managementul cărora a fost îmbunătăţit în proiect. Prin proiectul implementat de Centrul Naţional de Mediu a fost îmbunătăţit managementul apelor pe o suprafaţă de 2040 km2 în bazinul rîului Bîc, afluent al fluviului Nistru şi au fost colectaţi 1600 de saci de gunoi cu un volum de 160 l fiecare din bazinul rîului Bîc, pentru implementarea proiectului au fost atraşi peste 3000 de oameni. 2 proiecte au ţinut de replicarea rezultatelor la scară mai largă cum ar proiectul Centrului Naţional de Mediu de îmbunătăţire a managementului apelor din bazinul râului Bîc, afluent al fluviului Nistru şi replicarea rezultatelor pe râul Ichel, afluent al fluviului Nistru.
Ţinând cont de provocarea la care sunt supuse OSC, care vor să acceseze proiectele SGP al GEF, pentru atragerea co-finanţării în proporţie de 50% din suma totală a proiectului, în perioada 25.01 – 12.02.2016 au avut loc consultări cu reprezentaţii fondurilor naționale și cu partenerii de dezvoltare internaționali pentru a identifica oportunităţile de co-finanțare a proiectelor, care vor fi implementate în cadrul EO6 a SGP. 50% de co-finanțare, care trebuie să fie prezentată de OSC în cadrul SGP al GEF la momentul depunerii propunerii de proiect – este o cerință cu adevărat provocatoare și dificilă pentru OSC din Moldova. Respectiv, posibilitățile de co-finanțare sunt luate în considerație în cadrul actualei Strategii de Țară a SGP al GEF la EO6. Instituțiile care ar putea fi considerate în acest sens sunt: Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare, Delegația UE în Moldova, Ambasada Slovaciei în Moldova, Ambasada Poloniei în Moldova, Ambasada SUA la Chișinău, Ambasada României în Moldova, Ambasada Suediei în Moldova, Fundația Est-Europeană, Fondul Ecologic Național, Fondul pentru Eficiență Energetică, Fondul de Investiții Sociale din Moldova.
În cadrul acestor consultări anumite oportunități de co-finanțare au fost identificate pentru proiectele care vor fi susținute de SGP al GEF în EO6. Acestea pot fi găsite în Anexa 2 la Strategie.
De asemenea, este important de menționat, că în ultimii ani au fost implementate mai multe proiecte care au creat anumite premise de implementare a proiectelor care vor fi susținute de SGP al GEF pe viitor. Printre acestea putem enumera cîteva, și anume: Îmbunătățirea acoperirii și managementului ariilor protejate din Moldova2, Clima East3, Reforma fiscală de mediu în Moldova, Programul rural de reziliență economico-climatică incluzivă (IFAD VI)4, Energie și biomasă5, care au fost implementate de PNUD Moldova.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-programului-de-granturi-mici-al-facilitii-globale-de.html?page=9
|
PLANUL DE MOBILIZARE A RESURSELOR
|
Programul de Granturi Mici a GEF solicită co-finanţarea proiectelor respectând formula de 1:1, adică pentru fiecare dolar cheltuit din fordurile GEF, trebuie să fie atras un dolar din alte surse. În acelaşi timp, se admite ca până la 50% din co-finanţare să fie în natură, iar cel puţin 50% trebuie să aibă acoperire monetară.
Conform sondajelor efectuate, co-finanţarea monetară, pe care trebuie să o demonstreze organizaţiile societăţii civile, rămâne a fi cea mai mare provocare din cadrul SGP a GEF.
Astfel că, în perioada 25.01 – 12.02.2016 au avut loc consultări cu reprezentaţii fondurilor naționale și cu partenerii de dezvoltare internaționali pentru a identifica oportunităţile de co-finanțare a proiectelor, care vor fi implementate în cadrul EO6 a SGP. În cadrul acestor consultări au fost identificate mai multe oportunităţi de co-finanţare pentru proiectele implementate în cadrului programului. Instituțiile care ar putea fi considerate în acest sens sunt: Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare, Delegația UE în Moldova, Ambasada Slovaciei în Moldova, Ambasada Poloniei în Moldova, Ambasada SUA la Chișinău, Ambasada României în Moldova, Ambasada Suediei în Moldova, Fundația Est-Europeană, Fondul Ecologic Național (FEN), Fondul pentru Eficiență Energetică (FEE), Fondul de Investiții Sociale din Moldova (FISM). În cadrul acestor consultări anumite oportunități de co-finanțare au fost identificate pentru proiectele care vor fi susținute de SGP al GEF în EO6. Acestea pot fi găsite în Anexa 2 la Strategie.
Cea mai mare sursă de co-finanţare a proiectelor GEF SGP pentru EO6 este Fondul Ecologic Naţional, administrat de Ministerul Mediului. Coordonatorul Naţional al SGP Moldova va întreprinde toate măsurile necesare pentru încheierea acordului bilateral între SGP Moldova şi Ministerul Mediului, pentru a facilita accesul co-finanţării proiectelor susţinute în cadrul SGP GEF. Modalitatea de accesare a co-finanţării din FEN, în urma semnării acordului bilateral de ambele părţi, este descris în Anexa 2 la Strategie (pct.1). Iniţiativele strategice GEF-6 se încadrează în priorităţile de finanţare a Fondul Ecologic Naţional, astfel că majoritatea proiectelor acceptate spre finanţare în cadrul SGP vor putea fi eligibile pentru co-finanţare din cadrul FEN, în cazul în care OSC vor solicita acest lucru şi vor întreprinde paşii necesari pentru acesarea co-finanţării din FEN.
O altă sursă de co-finanţare pentru proiectele din cadrul iniţiativei strategice „Co-beneficiile de acces la sistemul energetic cu emisii reduse de carbon” este Fondul pentru Eficienţă Energetică, care ar putea fi accesat, după încheierea acordului bilateral între SGP Moldova şi FEE. Coordonatorul Naţional al SGP Moldova va întreprinde toate măsurile necesare pentru încheierea acestui acord. Modalitatea de accesare a co-finanţării din FEE, în urma semnării acordului bilateral de ambele părţi este descris în Anexa 2 la Strategie (pct. 2).
Programul de granturi mici al Ambasadei Republicii Slovace în Moldova ar putea fi o sursă de co-finanţare pentru unele proiecte acceptate spre finanţare în cadrul SGP, după o perioadă de testare a modalităţii de colaborare între Ambasadă şi SGP Moldova. Astfel că, în urma selectării proiectelor spre finanţare de către CNC, în cadrul primului apel de proiecte al SGP, CN va propune Ambasadei Republicii Slovace în Moldova spre co-finanţare un proiect care se încadrează în proirităţile de finanţare al Ambasadei. Ulterior, dacă proiectul propus se încadrează în priorităţile şi condiţiile de finanţare a Ambasadei Republicii Slovace în Moldova, acesta va fi co-finanţat. Respectiv, dacă această experienţă va fi pozitivă, se va stabili o modalitate permanentă de cooperare între SGP Moldova şi Ambasadei Republicii Slovace în Moldova pentru finanţarea în comun a unor proiecte propuse de OSC.
Celelate fonduri pot fi accesate conform apelurilor de proiecte anunaţe periodic de către partenerii de dezvoltare. În acest caz, OSC trebuie să urmărească ca proiectele finanţate de SGP şi alţi donatori să fie implementate în aceeaşi perioadă pentru a fi considerate drept co-finanţare de către SGP.
O altă modalitate de co-finanţare a proiectelor în cadrul SGP, ar putea fi realizată în baza rolului „Grantmaker+” pe care-l poate avea OSC, beneficiar al proiectului SGP, în cadrul unui parteneriat cu beneficiarii proiectelor implementate cu susţinerea financiară a altor donatori. În cadrul unui astfel de parteneriat, este important ca ambele proiecte să fie realizate în aceeaşi perioadă de timp pentru ca co-finanţarea să fie luată în consideraţie. Cu proiectele finanţate în cadrul SGP, OSC pot aduce plus valoare proiectelor de anvergură, implementate de PNUD Moldova sau alţi donatori activi în Moldova, prin activităţi complementare care implică mobilizarea comunităţilor, implicarea tinerilor, etc. Totodată, proiectele implementate de OSC, cu susţinerea SGP, pot contribui la atingerea unui rezultat mai mare, formând parteneriate cu organizaţiile societăţii civile sau autorităţile publice locale, care implementează în aceeaşi perioadă de timp proiecte finanţate de alţi donatori şi sunt relevante iniţiativelor strategice ale SGP pentru EO6. Astfel de proiecte pot fi realizate cu susţinerea financiară a Fondului de Investiţii Sociale din Moldova, Fondului pentru Eficienţă Energetică, IFAD. În acest sens, CN, înainte de lansarea apelurilor de proiecte SGP, va solicita de la aceste instituţii, lista proiectelor în curs de implementare şi datele de contact ale organizaţiilor implementatoare, şi va informa OSC despre oportunitatea formării parteneriatelor cu organizaţiile/autorităţile respective şi modalitatea de justificare a co-finanţării în cadrul unui astfel de parteneriat. În cazul unor astfel de parteneriate este important de reţinut că, pentru justificarea co-finanţării monetare trebuie demonstrat, la raportarea în cadrul SGP, fluxul de mijloace băneşti care au fost cheltuite pentru proiect, în perioada de implementare a proiectului SGP, inclusiv pe conturile partenerului. Dacă acest lucru nu este posibil de demonstrat, însă partenerul acordă o declaraţie de co-finanţare cu specificarea aportului său, atunci această modalitate de co-finanţare este considerată a fi în natură.
Alte modalităţi de co-finanţare a proiectelor în cadrul SGP pot fi accesate din donaţii de la persoane fizice, agenţi economici şi contribuţii ale autorităţilor publice locale. Studiile efectuate anterior de către diferite organizaţii au arătat însă că această formă de co-finanţare în Republica Moldova nu este foarte frecventă şi este în proporţii nesemnificative. Totuşi, SGP încurajează atragerea co-finanţării din aceste surse, în mod special din partea agenţilor economici, inclusiv cofinanţarea în natură prin oferirea spaţiilor pentru oficii sau săli de şedinţă, utilizarea echipamentelor, materiale, muncă de voluntariat, etc.
Ţinând cont specificul abordării proiectelor în cadrul EO6 prin prisma iniţiativelor strategice, SGP va finanţa câteva proiecte de dezvoltare a capacităţilor, în cadrul cărora se vor organiza sesiuni de instruire a OSC referitor la modul de aplicare şi implementare a proiectelor din cadrul SGP în EO6, elaborarea proiectelor conform iniţiativelor strategice GEF, modalităţile de accesare a co-finanţării pentru proiectele implementate în cadrul SGP în EO6. Fondul total pentru aceste proiecte este de 130.000 USD.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-programului-de-granturi-mici-al-facilitii-globale-de.html?page=5
|
Strategiile de acordare a granturilor în baza peisajului terestru în cadrul EO6
|
Strategiile de acordare a granturilor în baza peisajului terestru în cadrul EO6
Pentru identificarea regiunii de implementare a proiectelor susţinute de SGP la EO6, dar şi pentru identificarea iniţiativelor prioritare a GEF care vor fi abordate de SGP Moldova la EO6, a fost organizat un eveniment public de consultare privind iniţierea procedurii de elaborare a stregiei, care a avut loc la Chişinău, pe data de 29 ianuarie 2016. Anunţul invitaţiei pentru participare la eveniment a fost plasat pe mai multe portaluri web, dar şi distribuit prin reţele de socializare şi expediat pe adresele de e-mail la cca 150 de reprezentanţi a organizaţiilor neguvernamentale, instituţii ştiinţifice, Ministerul Mediului, alte părţi interesate.
Astfel, la eveniment au participat 54 de persoane, reprezentând în mare parte organizaţii ale societăţii civile, asociaţii de fermeiri, experţi în domeniu, oameni de ştiinţă, reprezentanţi a Ministerului Mediului.
În cadrul evenimentului au fost prezentate scopul SGP a GEF EO6, punctele de reper a programului, structura strategiei şi au fost solicitate opinii referitor la selectarea regiunii de implementare şi a iniţiativelor prioritare conform cărora vor fi finanţate proiectele SGP în perioada 2016-2018.
În acelaşi timp, a fost elaborat un chestionar, care să răspundă la întrebările referitor la alegerea regiunii de implementare şi iniţiativelor prioritare pentru Moldova, inclusiv alte aspecte ce ţin de implementarea SGP, care trebuie să fie reflectate în Strategie. Chestionarul, de asemenea a fost plasat pe câteva portaluri web, inclusiv pagina programului SGP Moldova, şi distribuit prin e-mail la cca 150 de reprezentanţi a organizaţiilor neguvernamentale, instituţii ştiinţifice, Ministerul Mediului, alte părţi interesate. Astfel, în perioada 29.01 – 09.02.2016 au fost recepţionate 48 de chestionare de la reprezentaţi a societăţii civile, oameni de ştiinţă şi Ministerul Mediului.
Paralel cu exerciţiul de chestionare şi consultare a iniţierii procesului de elaborare a strategiei, au fost consultaţi prin interviuri individuale un şir de parteneri de dezvoltare şi fonduri naţionale, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova şi au ca obiective de finanţare proiecte relevante protecţiei mediului şi iniţiativelor prioritare a SGP GEF EO6.
În afara consultărilor publice şi individuale, pentru identificarea regiunii, au fost consultate rapoarte, strategii naţionale şi internaţionale cu referire la starea mediului din Republica Moldova. Utilizând aceste rapoarte, a fost făcută o analiză amplă a calităţii mediului din Republica Moldova, conform priorităţilor GEF (ape internaţionale, chimicale, biodiversitate, schimbări climatice, sol) şi conform iniţiativelor strategice selectate în cadrul consultărilor pentru GEF-6.
În urma procesului de consultare, chestionare şi analiză a documentelor strategice şi rapoartelor naţionale privind starea mediului în Republica moldova, au fost identificate 4 opţiuni de regiuni pentru implementarea proiectelor în cadrul SGP GEF-6, care au fost prezentate în cadrul şedinţei CNC din data de 25.02.2016.
În urma discuţiilor din cadrul şedinţei CNC a fost luată decizia ca arealul de implementare a proiectelor SGP pentru EO6 să fie întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv regiunea din stânga Nistrului, opţiune exprimată de majoritatea grupurilor consultate.
Conform deciziiei CNC, dar şi sugestiei oficiului central al GEF SGP, în cadrul EO6 a SGP în Moldova vor fi susţinute proiectele care se vor încadra în toate cele 4 iniţiative strategice:
-
Conservarea peisajului terestru și marin la nivel de comunitate;
-
Agroecologie inovativă inteligentă din punct de vedere al climei;
-
Co-beneficiile de acces la sistemul energetic cu emisii reduse de carbon;
-
Coalițiile de management a substanțelor chimice locale și globale.
La elaborarea proiectelor în cadrul SGP, trebuie ţinut cont că domeniile prioritare GEF rămân aceleaşi (biodiversitate, schimbări climatice, managementul terenurilor degradate, ape internaţionale, managementul subtanţelor chimice), însă în etapa operaţională 6 abordarea va fi multifocală, în baza iniţiativelor strategice. Astfel că, proiectele implementate vor atinge rezultate în mai multe domenii prioritare GEF, sub paravanul uneia din iniţiativele strategice definite.
La elaborarea proiectelor, OSC trebuie să ţină cont de stipulările prezentei Strategiei, priorităţile naţionale reflectate în documentele strategice naţionale, precum şi angajamentele internaţionale pe care Republica Moldova şi le-a asumat prin aderarea la Convenţiile, toate fiind menţionate în tabelul 1 a prezentei Strategii.
Ţinând cont de faptul, că arealul de implementare a SGP pentru EO6 va fi la scară naţională, a fost efectuată evaluarea situaţiei în Republica Moldova pe domeniile prioritare a GEF. Această informaţie se regăseşte în Anexa 1 a Strategiei şi poate servi ca bază pentru generarea ideilor de proiecte, precum şi pentru argumentarea necesităţii implementării acestor idei, care vor contribui la îmbunătăţirea situaţiei ecologice din ţară în urma implementării proiectelor susţinute în cadrul SGP la EO6. Pentru evaluarea situaţiei au fost consultate strategiile naţionale relevante domeniilor prioritare GEF, precum şi diverse rapoarte naţionale şi internaţionale. De asemenea, au fost consultaţi experţi din instituţii relevante, precum Agenţia „Apele Moldovei”, Inspectoratul Ecologic de Stat, Agenţia „Moldsilva”, Ministerul Mediului, etc.
Proiectele implementate de OSC în cadrul SGP necesită a fi co-finanţate în proporţie de 50% din suma totală a proiectului. Astfel, un plan de mobilizare a resurselor este descris în cadrul capitolului 6 a prezentei Strategii, precum şi în Anexa 2. Oportunităţile sugerate de co-finanţare rămân a fi la discreţia OSC, care sunt încurajate să caute şi alte modalităţi de atragere a resurselor pentru a întruni această condiţie.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-programului-de-granturi-mici-al-facilitii-globale-de.html#CUPRINS
|
Strategia programului de granturi mici al facilităȚii globale de mediu etapa Operațională 6
|
STRATEGIA PROGRAMULUI DE GRANTURI MICI AL FACILITĂȚII GLOBALE DE MEDIU Etapa Operațională 6
CUPRINS
CUPRINS 3
LISTA ABREVIERILOR 4
1. PROGRAMUL DE ȚARĂ AL SGP – REZUMATUL CONTEXTULUI 5
2. NIȘA PROGRAMULUI DE ȚARĂ AL SGP AL GEF EO6 7
2.1. Alinierea la prioritățile naționale. 7
2.2. Oportunitățile de promovare a implicării semnificative a comunităților şi a organizațiilor societății civile pentru implementare priorităţilor naţionale de mediu. 8
2.3. Potențialul de complementare și sinergie a inițiativelor strategice selectate pentru EO6 cu proiectele şi programele de anvergură 13
3. STRATEGIILE EO6 22
3.1. Strategii cu caracter transversal de oferire a granturilor la EO6 22
3.2. Strategiile de acordare a granturilor în baza peisajului terestru în cadrul EO6 23
3.3. Strategii Grant-maker+ 24
3.3.1. Platforma de dialog OSC-Guvern 24
3.3.2. Influenţa politicilor 25
3.3.3. Promovarea incluziunii sociale 26
3.3.4. Planul de management al cunoştinelor 27
3.3.5. Strategia de comunicare 27
4. CADRUL REZULTATELOR SCONTATE 28
5. PLANUL DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE 34
6. PLANUL DE MOBILIZARE A RESURSELOR 36
7. PLANUL DE MANAGEMENT A RISCURILOR 37
8. APROBAREA COMITETULUI NAȚIONAL DE COORDONARE 41
ANEXA 1: EVALUAREA SITUAŢIEI AFERENTE PEISAJULUI TERESTRU PENTRU ETAPA OPERAŢIONALĂ 6 42
AA Acordul de Asociere
ADA Agenţia de Dezvoltare a Austriei
APL Autorităţi Publice Locale
CET Centrală termo-electrică
CFE Forumul cu privire la schimbările climatice în regiunea Parteneriatului Estic
CN Coordonator Naţional
CNC Consiliul Naţional de Coordonare
DCTFA Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător
EE Eficienţa energetică
ENPI Instrumentul de Politică de Bună Vecinătate a Uniunii Europene
EO Etapa Operaţională
EUR Euro
IFAD Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă
GEF Global Environmental Facility (Facilitatea Globală de Mediu)
GHG Gaze cu efect de seră
FAO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură
FEE Fondul pentru Eficienţă Energetică
FEN Fondul Ecologic Naţional
FISM Fondul de Investiţii Sociale Moldova
OHCHR Oficiul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului
ONG Organizație Non-Guvernamentală
OSC Organizațiile Societății Civile
PNUD Programul de Dezvoltare a Naţiunilor Unite
POPs Poluanţii Organici Persistenţi
SER Surse de evergie regenerabilă
SGP Programul de Granturi Mici
SUA Statele Unite ale Americii
UE Uniunea Europeană
UNEP Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu
UNFPA Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie
USD Dolari SUA
RESURSELE EO6
-
Finanțarea de bază:
-
Soldul rămas al EO5:
-
Mijloacele financiare STAR:
-
Alte mijloace financiare a fi mobilizate:
CONTEXT
În calitate de program corporativ al GEF, SGP își coordonează strategiile sale pentru etapa operațională cu cele ale GEF și oferă un număr de proiecte demonstrative pentru amplificare, replicare și integrare ulterioară. Acțiunile realizate la nivel local de societatea civilă și comunități locale sunt considerate o componentă vitală a Strategiei 20/20 a GEF (de ex.: parteneriatele formate din diverse părți interesate pentru realizarea beneficiilor globale aduse mediului și contribuirea la Planul Strategic al PNUD, cu un accent pe dezvoltarea durabilă).1 La nivel global, scopul SGP la EO6 este de a „susține eficient crearea beneficiilor globale de mediu și de a proteja mediul ambiental la nivel global, prin soluții locale și comunitare, ce complementează și aduc valoare adăugată acțiunilor realizate la nivel național și mondial”.
Pentru elaborarea proiectului Strategiei a fost organizată consultarea cu participare a peste 38 de ONG-uri de mediu, precum și cu participarea Ministerului Mediului. ONG-urile care au participat la consultare, sînt activi în domeniile ce țin de protecția biodiversității, protecția apelor, protecția solurilor, schimbări climatice, managementul substanțelor chimice, promovarea surselor de energie alternativă, agricultura ecologică. De asemenea, pentru a cuprinde un număr larg de organizații neguvernamentale de mediu, reprezentanți ai Ministerului Mediului, partenerii de dezvoltare și sectorul științific, a fost elaborat un chestionar pentru a identifica opinia diverselor grupuri țintă asupra problemelor cheie ce țin de elaborarea proiectului Strategiei pe Țară a Programului de Granturi Mici al Fondului Global de Mediu, etapa operațională 6. Astfel, chestionarul a fost completat de 48 de persoane, răspunsurile au fost evaluate și luate în considerație de experții care elaborează proiectul Strategiei pe Țară.
1.PROGRAMUL DE ȚARĂ AL SGP – REZUMATUL CONTEXTULUI
În perioada 2012-2015, Programul de Granturi Mici al Fondului Global de Mediu a implementat cea de a 5-a etapă operațională în Moldova, care a generat 12 proiecte, implementate de ONG-uri. Acestea au fost implementate în următoarele domenii stipulate de Strategia de Țară: Biodiversitate, Schimbări Climatice, Ape Internaționale și Substanțe Chimice. Anumite proiecte au ținut de domeniul Consolidării Capacităților diferitor părți interesate în procesul de soluționare a problemelor de mediu globale care se află în vizorul Fondului Global de Mediu, fiind susținute de Uniunea Europeană. Majoritatea proiectelor acopereau centrul și nordul republicii, deși două ONG-uri au implementat proiecte pe întreg teritoriu a țării, iar alte proiecte au fost implementate în sud-estul țării. Proiectele au contribuit la atingerea indicatorilor stipulați în Strategia de Țară a Programului de Granturi Mici (etapa operațională 5). În continuare sunt prezentate cîteva exemple, care vorbesc despre rezultatele obținute.
Societatea Ecologică BIOTICA a implementat proiectul “Rețeaua Ecologică Națională – contribuția la nivel local și național”, în cadrul căruia au fost elaborate criterii pentru identificarea zonelor nucleu ale Rețelei Ecologice Naționale. BIOTICA a identificat 10 sectoare, care corespund clasificării propuse de NATURA 2000, și le-a descris, conform modelului propus de NATURA 2000. Suprafața totală a zonelor identificate și descrise a constituit 6234,7 ha. În colaborare cu autoritățile locale, ONG-ul a creat 3 pepeniere pentru creșterea puieților (6,06 ha) și a început crearea coridoarelor Rețelei Ecologice Naționale prin plantare (10 ha în 2013 și 8 ha în 2014). În baza acestei activități, suprafața totală a Zonei Ramsar “Nistrul de Jos” (60.000 ha) a obținut statut de zonă ”îmbunătățită” (potrivit indicatorului Strategiei de Țară a SGP al GEF care se bazează pe numărul de hectare ale ecosistemelor importante cu același nivel de conservare a terenurilor sau un nivel sporit de conservare).
Un alt proiect “Rîurile noastre – provocarea apelor internaționale”, implementat de Asociația Obștească Centrul Național de Mediu, a contribuit la promovarea managementului integrat al resurselor de apă în bazinul unuia dintre cei mai importanți afluenți a fluvului Nistru (curs de apă transfrontier) care traversează 4 unități teritorial-administrative și capitala țării. Acest afluent este rîul Bîc, care suferă de poluare excesivă și insuficienţă de apă, și respectiv aduce un impact major în poluarea gravă a fluviului Nistru și pierderea ecosistemului acvatic. Pentru a reduce acest dezastru, proiectul a contribuit la creșterea capacităților comunităților amplasate în bazinul rîului Bîc (lungime – 155 km, suprafața bazinului – 2040 km2) pentru a face față poluării apelor și reducerii volumului apelor din rîu. Pentru aceasta 12 km de fîșii de protecție au fost create de-a lungul rîului, cu participarea a 700 de tineri și plantare a 5000 de copaci, 3 izvoare au fost amenajate pentru a mări volumul apelor în rîu cu 28 m3/zi de apă curată, 4 Centre de Monitoring Voluntar al Apelor au fost create, toate școlile din bazinul rîului au fost implicate în monitorizarea calității apei din rîu (63 de școli din 63 de comunități din bazinul rîului, implicarea mai mult de 1000 de tineri în aceste activități), hazna de colectare a apelor uzate a fost construită la o școală pentru a colecta apele uzate, adăpător pentru animale domestice şi sălbatice contruit etc.
Un alt proiect, “Primul Centru Ecologic Regional pentru Inovații Sociale”, implementat de Asociația Obștească ORMAX, în domeniul focal al Programului ”Mitigarea efectelor de schimbări climatice”, s-a referit la Crearea Centrului de eco-tehnologii, construcția a 108 instalații (70 de panouri solare pentru încălzirea apei, 12 colectoare pentru încălzirea aerului, 12 panouri fotovoltaice solare pentru generare de curent electric, o stație pe bio-combustibil creată, și altele). Acest proiect a promovat sursele alternative de energie cu emisii reduse de carbon în diferite localități.
Toate aceste proiecte susținute în EO5 au contribuit la soluționarea problemelor ecologice globale care sunt în vizorul Facilității Globale de Mediu, prin îmbunătățirea calității apelor transfrontiere, reducerea emisiilor de carbon și rezolvarea problemelor, ce provoacă pierderea biodiversității și promovarea conservării acesteia. Este important de menţionat, că ONG-ul „Centrul Primului Ajutor” a primit un premiu pentru proiectul din cadrul Programului de Granturi Mici al Fondului Global de Mediu în 2013, totodată este important de menţionat ca de proiect au beneficiat peste 100.000 persoane. Dacă ne referim la rezultatele agregate pe proiectele implementate, putem menţiona rezultatele obţinute de ONG Dialog care a atins un indicator de 87 de tone de CO2 diminuate sau evitate prin aplicarea tehnologiilor de eficienţă energetică şi energie regenerabilă. Cu referire la proiectele de protecţie a biodiversităţii putem spune, că proiectul ONG-ului BIOTICA a atins indicatorul de peste 6000 hectare de arii protejate de importanţă globală, managementul cărora a fost îmbunătăţit în proiect. Prin proiectul implementat de Centrul Naţional de Mediu a fost îmbunătăţit managementul apelor pe o suprafaţă de 2040 km2 în bazinul rîului Bîc, afluent al fluviului Nistru şi au fost colectaţi 1600 de saci de gunoi cu un volum de 160 l fiecare din bazinul rîului Bîc, pentru implementarea proiectului au fost atraşi peste 3000 de oameni. 2 proiecte au ţinut de replicarea rezultatelor la scară mai largă cum ar proiectul Centrului Naţional de Mediu de îmbunătăţire a managementului apelor din bazinul râului Bîc, afluent al fluviului Nistru şi replicarea rezultatelor pe râul Ichel, afluent al fluviului Nistru.
Ţinând cont de provocarea la care sunt supuse OSC, care vor să acceseze proiectele SGP al GEF, pentru atragerea co-finanţării în proporţie de 50% din suma totală a proiectului, în perioada 25.01 – 12.02.2016 au avut loc consultări cu reprezentaţii fondurilor naționale și cu partenerii de dezvoltare internaționali pentru a identifica oportunităţile de co-finanțare a proiectelor, care vor fi implementate în cadrul EO6 a SGP. 50% de co-finanțare, care trebuie să fie prezentată de OSC în cadrul SGP al GEF la momentul depunerii propunerii de proiect – este o cerință cu adevărat provocatoare și dificilă pentru OSC din Moldova. Respectiv, posibilitățile de co-finanțare sunt luate în considerație în cadrul actualei Strategii de Țară a SGP al GEF la EO6. Instituțiile care ar putea fi considerate în acest sens sunt: Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare, Delegația UE în Moldova, Ambasada Slovaciei în Moldova, Ambasada Poloniei în Moldova, Ambasada SUA la Chișinău, Ambasada României în Moldova, Ambasada Suediei în Moldova, Fundația Est-Europeană, Fondul Ecologic Național, Fondul pentru Eficiență Energetică, Fondul de Investiții Sociale din Moldova.
În cadrul acestor consultări anumite oportunități de co-finanțare au fost identificate pentru proiectele care vor fi susținute de SGP al GEF în EO6. Acestea pot fi găsite în Anexa 2 la Strategie.
De asemenea, este important de menționat, că în ultimii ani au fost implementate mai multe proiecte care au creat anumite premise de implementare a proiectelor care vor fi susținute de SGP al GEF pe viitor. Printre acestea putem enumera cîteva, și anume: Îmbunătățirea acoperirii și managementului ariilor protejate din Moldova2, Clima East3, Reforma fiscală de mediu în Moldova, Programul rural de reziliență economico-climatică incluzivă (IFAD VI)4, Energie și biomasă5, care au fost implementate de PNUD Moldova.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/copert-fa.html?page=5
|
Instalarea ZoomText - Copertă FaŢă
|
Instalarea ZoomText
Instalarea ZoomText pe sistem este un procedeu simplu care necesiă numai câteva minute Şi câŢiva paŞi.
Această secŢiune vă va ghida în paŞii care trebuie urmaŢi pentru a instala ZoomText.
-
NecesităŢi de sistem
-
Pasul 1—InstalaŢi Vocile ZoomText
-
Pasul 2—InstalaŢi ZoomText
-
Pasul 3—PorniŢi ZoomText
-
Pasul 4—ActivaŢi ZoomText
-
Pasul 5—ÎnregistraŢi ZoomText
-
Pasul 6—ActualizaŢi ZoomText
-
Dezinstalarea ZoomText
NecesităŢi de sistem
Următoarele componente hard Şi soft sunt necesare pentru a utiliza ZoomText 11:
-
Windows 10, 8.1 sau 7 cu Service Pack 1 (sau mai recent).
-
Procesor: procesor 2 GHz i3 dual core sau asemănător. i5 sau i7 recomandat.
-
4 GB Ram. 8 GB recomandat.
-
Placă video cu asistenŢă pentru DirectX 10 sau mai nou.
-
Recomandat: 256 MB memorie video dedicată.
-
400 MB spaŢiu pe hard, Hard SSD recomandat.
-
AfiŞaj cu 5-puncte-multi-touch pentru ecran tactil.
-
ESB 2.0 pentru asistenŢă Cameră ZoomText.
Pasul 1—InstalaŢi Vocile ZoomText
Important! Pasul 1 se aplică numai pentru Versiunea InternaŢională a ZoomText Magnifier/Reader. Dacă nu aveŢi această versiune a ZoomText 11, săriŢi la Pasul 2.
Dacă aŢi cumpărat ZoomText Magnifier, sau o versiune în limba Engleză a ZoomText Magnifier/Reader, Şi doriŢi asistenŢă pentru alte limbi, cotnactaŢi dealerul ZoomText sau Ai Sqaured pentru a copia un upgrade la Versiunea InternaŢională a ZoomText Magnifier/Reader.
Toate versiunile ZoomText Magnifier/Reader au incorporate vocile NeoSpeech în limba engleză care sunt instalate automat de programul de instalare ZoomText. Versiunea InternaŢională a ZoomText Magnifier/Reader conŢine „Vocile ZoomText” premium care oferă cele mai vorbite limbi Şi dialecte din lume.
Trebuie să preinstalaŢi Vocile ZoomText pentru limba sistemului de operare Windows Şi alte limbi de care aveŢi nevoie când folosiŢi ZoomText. Acest procedeu va permite ZoomText să aleagă Şi folosească automat o voce care corespunde sistemului de operare Windows în timpul instalării ZoomText Şi când ZoomText porneŞte imediat după instalare. PuteŞu selecta o altă voce ZoomText, în orice moment atât timp cât ZoomText rulează.
Versiunile InternaŢionale ale ZoomText Magnifier/reader care sunt livrate fizic, conŢin un DVD „Voci ZoomText”. Dacă produsul a fost trimis electronic sau dacă nu găsiŢi DVDul Voci ZoomText, le puteŢi descărca de la următoarea paginp de pe site-ul AI Squared: www.aisquared.com/ZoomTextVoices.
Instalarea Vocilor ZoomText este foarte simplă, procedura având numai căŢiva paŞi.
-
Pentru a instala Vocile ZoomText
-
DezactivaŢi programul antivirus Şi închideŢi toate celelalte programe.
-
IntroduceŢi discul Voci ZoomText în cititorul DVD.
Programul de Instalare Voci ZoomText va porni automat.
-
UrmaŢi instrucŢiunile de pe ecran pentru a alege vocile dorite Şi a completa instalarea.
Notă: Programul de instalare Voci ZoomText va instala componente la nivel de sistem . Pentru a instala aceste componente, aveŢi nevoie de privilegii de administrator. Dacă nu aveŢi aceste privilegii, contactaŞi administratorul de sistem înainte de a începe instalarea.
Pasul 2—InstalaŢi ZoomText 11
Instalarea ZoomText este foarte simplă, procedura având numai căŢiva paŞi.
-
Pentru a instala ZoomText 11
-
DezactivaŢi programul antivirus Şi închideŢi toate celelalte programe.
-
IntroduceŢi discul ZoomText în cititorul DVD.
Programul de Instalare ZoomText va porni automat.
-
UrmaŢi instrucŢiunile pentru a completa instalarea.
-
ReporniŢi Windows.
Notă: Programul de instalare ZoomText va instala componente la nivel de sistem . Pentru a instala aceste componente, aveŢi nevoie de privilegii de administrator. Dacă nu aveŢi aceste privilegii, contactaŞi administratorul de sistem înainte de a începe instalarea.
Pasul 3—PorniŢi ZoomText
Implicit, programul de instalare va configura ZoomText pentru a porni automat deodată cu WIndows. Dacă aŢi deselectat această opŢiune în Programul de Instalare, va trebui să porniŢi ZoomText manual, folosind una dintre metodele de mai jos.
UrmaŢi unul din paŞii de mai jos:
-
În meniul Start al Windows, alegeŢi ZoomText 11.
-
ApăsaŢi tasta rapidă PorneŞte ZoomText: Ctrl + Alt + Shift + Z
-
Pe desktop-ul WIndows, selectaŢi pictograma programului ZoomText 11.
Când ZoomText porneŞte, programul schimbă afiŞajul pentru a arăta o vizualizare mărită a Desktopului Windows Şi a programelor. Pe măsură ce miŞcaŢi mouseul, scrieŢi text sau navigaŢi diverse programe, vizualizarea mărită navighează automat, menŢinând zona de activitate în câmpul vizual. Dacă aveŢi instalat ZoomText Magnifier/Reader, ZoomText va anunŢa cu voce tare, cu ecou sau va citi fiecare eveniment sau acŢiune pe care o luaŢi în programele dvs. Toate programele Windows vor opera normal atunci când rulează ZoomText.
Notă: Odată ce ZoomText rulează, puteŢi activa Şi dezactiva opŢiunea PorneŞte ZoomText automat deodată cu Windows în dialogul PreferinŢe Program. Pentru mai multe detalii, vedeŢi PreferinŢe Programs în Capitolul 9—Setări PreferinŢă.
Pasul 4—ActivaŢi ZoomText
ZoomText conŢine tehnologie de activare creată pentru a elimina utilziarea neautorizată a ZoomText, fără a crea probleme pentru utilizatorii legitimi. Activarea produsului este o procedură clară, simplă Şi anonimă care durează numai câteva secunde când este folosită pe Internet. Nu puteŢi folosi ZoomText până când nu aŢi completat cu succes procedura de activare.
-
Pentru a activa ZoomText, veŢi avea nevoie de numărul de serie primit odată cu achiziŢionarea produsului. Numărul de serie ZoomText poate fi găsit în următoarele locuri:
-
Pe carcasa CD-ului ZoomText.
-
Pe latura cutiei produsului ZoomText.
-
Pe coperta spate a Manualului Utilizatorului ZoomText.
Notă: Dacă aŢi cumpărat produsul din magazinul online AiSqaured, numprul de serie va fi inclus în emailul de confirmare a achiziŢionării.
-
Când porniŢi ZoomText, veŢi fi anunŢat să introduceŢi numărul de serie pentru a activa programul. Odată ce aŢi tastat numărul de serie, faceŢi click pe butonul Activează.
Odată ce aŢi introdus numprul de serie al produsului, maniera în care activaŢi produsul depinde de accesul la Internet:
-
Dacă sunteŢi conectat la internet, numprul de serie Şi codul de sistem sunt trimise automat către serverul de activare Ai Squared pentru validare. Un cod de activare este apoi trimis către computer, activând licenŢa ZoomText. Această procedură durează numai câteva secunde.
-
Dacă nu sunteŢi conectat la internet, expertul afiŞează numprul de serie Şi codul de sistem, împreună cu insutrcŢiuni pentru obŢinerea manuală a codului de activare. Codul de activare poate fi obŢinut de pe pagina de activare Ai Squared (folosind alt computer conectat la internet), sau contactând departamentul de Suport Produs al Ai Squared.
AsistenŢă pentru activarea telefonică este disponibilă Luni - Vineri, între 9-17 timp estic.
În America de Nord, sunaŢi la: 1 (866) 331-1233
În afara Americii de Nord, sunaŢi la +1 (802) 362-5393
Activarea ZoomText pe Mai Multe Computere
Versiunile ZoomText pentru un singur utilizator permit instalarea Şi activarea programului pe până la trei calculatoare (conform Acordului de LicenŢă ZoomText). Activările multiple sunt disponibile pentru a acomoda persoanele care folosesc mai multe calculatoare, precum unul acasă, unul la servici Şi un laptop. Chiar dacă ZoomText poate fi instalat pe maxim trei calculatoare, folosirea instalărilor colective este restricŢionată la un singur utilizator.
Transferarea LicenŢei (Dezactivarea ZoomText).
Dacă doriŢi să mutaŢi programul ZoomText pe un alt calculator, sau dacă doriŢi să formataŢi hard-disk-ul curent, este important să transferaŢi mai întâi licenŢa programului înapoi către serverul de activare Ai Squared. Acest lucru protejează licenŢa astfel încât să fie activată odată cu noua instalare a ZoomText.
-
Pentru a transfera licenŢa programului ZoomText
-
În meniu ZoomText, alegeŢi Administrare LicenŢă > Transfer LicenŢă... Acestă acŢiune ca lansa Expertul de Activare ZoomText Şi vă va ghida în procedura de transfer a licenŢei. Finalizarea procedurii va dezactiva instalarea ZoomText Şi va transfera licenŢa înapoi către serverul de activare Ai Squared.
Întrebări Frecvente despre Activarea Produsului ZoomText
Mai jos găsiŢi mai multe întrebări Şi răspunsuri care vă ajută să înŢelegeŢi mai bine activarea programului ZoomText.
-
Ce este activarea produslui?
Activarea produsului este o tehnologie anti-piratare creată pentru a verifica dacă ZoomText a fost legitim licenŢiat.
-
Cum funcŢionează activarea produsului?
Procedura de activare verifică dacă numărul de serie este legitim Şi nu a mai fost acitvat pe mai multe calculatoare decât cele permise de Acordul de LicenŢă a Programului ZoomText.
-
Ce se întâmplă dacă nu activez produsul?
Dacă produsul nu este activat, nu puteŢi folosi programul ZoomText.
-
Ce se întâmplă dacă activarea produsului eŞuează?
Activarea produsului va eŞua numai în cazuri excepŢionale. În majoritatea cazurilor, puteŢi reactiva ZoomText la fel de rapid Şi uŞor ca Şi activarea iniŢială. Dacă reactivarea eŞuează, contactaŞi Suportul Produsului Ai Squared pentru ajutor.
-
Ce se întâmplă dacă trebuie să formatez sau îmbunătăŢesc computerul?
Dacă reformataŢi sau actualizaŢi sistemul de operare Windows, trebuie să transferaŢi mai întâi licenŢa programului ZoomText înapoi către serverul de activare ZoomText. Vezi Transferul LicenŢei ZoomText(deactivarea programului) în secŢiunea precedentă.
Notă: Nu trebuie să transferaŢi licenŢa ZoomText când instalaŢi actulizări rapide sau service pack-uri Windows.
-
Ce se întâmplă dacă doresc sa mut programul ZoomText pe un alt computer?
Dacă doriŢi să mutaŢi programul ZoomText pe un nou computer, este important să transferaŢi mai întâi licenŢa programului către serverul de activare Ai Squared. Acest lucru protejează licenŢa astfel încât să fie activată odată cu noua instalare a ZoomText. Vezi Transferul LicenŢei ZoomText(deactivarea programului) în secŢiunea precedentă.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-programului-de-granturi-mici-al-facilitii-globale-de.html?page=14
|
Ambadasa Poloniei în Moldova - Strategia programului de granturi mici al facilităȚii globale de mediu etapa Operațională 6
|
Ambadasa Poloniei în Moldova46
The Small Grants Fund was established for the purpose of providing assistance on all the continents through the network of Polish diplomatic missions. The Small Grants include for example well drilling, minor infrastructure repairs, purchase of medical or educational equipment and various training projects.
Development projects are carried out by Polish diplomatic missions or by their local partners, such aslocal NGOs, public institutions, local authorities or Catholic missions, which, apart from their religious activity, implement projects improving the living standards of the local people.
Diplomatic missions are responsible for the organizational, financial and reporting sides of the project. Nevertheless, the project initiative always comes from local partners and beneficiaries who take charge of the proper distribution of resources and the maintenance of project’s results after the Polish aid financing has finished. Project initiators present their ideas to the relevant diplomatic mission which chooses the most valuable initiatives. Then, under the form of a project application, it is presented to the MFA headquarters in Warsaw for final approval.
Sinergia dintre domeniile prioritare a agenţiei finanţatoare şi domeniile prioritare GEF SGP OP6:
Suma alocată: până la 30.000 EUR
Calendarul licitaţiilor: Proiectele se colectează de Ambasada Poloniei din Moldova în perioada ianuarie-februarie a fiecărui an.
Proiectele trebuie să se finalizaze până la sfârşitul anului calendaristicîn care s-a acordat finanţarea
Modalitatea de co-finanţare:
OSC va depune formulare de aplicare pentru finanţarea proiectelor atât la SGP GEF, cât şi la Ambasada Poloniei în Moldova, conform procedurilor şi formularelor fiecărei agenţii donatoare.
-
Ambasada României în Moldova
Guvernul României desfăşoară mai multe programe de asistenţă tehnică pentru Republica Moldova, după cum urmează:
-
Fondul de Mobilitate pentru experţi din societatea civilă România-Republica Moldova47
Fondul de Mobilitate este implementata de FOND cu sprjinul financiar al Ministerului roman al Afacerilor Externe, prin programul Romaniei de cooperare pentru dezvoltare (RoAid), in parteneriat cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare - Centrul Regional pentru Europa si Asia Centrală.
Obiectivul principal consta in transferul bilateral de experiente, cunostinte, bune practici intre Romania si Republica Moldova, imbunatatirea dialogului dintre cele doua tari, stimularea implicarii organizatiilor societatii civile in procesul de formular al politicilor publice, dezvoltarea de proiecte comune si actiuni in parteneriat care sa raspunda obiectivelor de integrare ale R. Moldova in Uniunea Europeana, precum si obiectivelor Romaniei in contextul politicii de cooperare pentru dezvoltare.
Beneficiarii Fondului de Mobilitate sunt:
Pentru mobilitatile individuale:
-
- experti din societatea civila si mediul academic din Romania si R. Moldova. Grantul se acorda persoanelor fizice, un expert poate beneficia de o singura finantare.
Pentru grant-uri:
-
organizatii ale societatii civile din Romania si Republica Moldova inregistrate conform legii.
Activitati eligibile:
-
Pentru mobilitatile individuale - participarea la conferinte si seminarii, intalniri lucru si de coordonare, activitati de mentorat, consultanta si formare ai caror beneficiari sunt organizatii ale societatii civile sau comunitatea, sub conditia ca aplicantii sa fie implicati ca persoane resursa.
-
Pentru grant-uri: activitati ce vizeaza cresterea capacitatii organizationale, imbunatatirea rolului societatii civile in cele doua tari, cresterea vizibilitatii societatii civile din Romania si R.Moldova, activitati de formare de tipul workshop-urilor, trainingurilor, seminariilor, vizite de studiu, programe de intership in contextul prioritatilor tematice mentionte mai sus.
Mobilitatile individuale vor fi procesate in masura in care sunt trimise, nu exista un termen limita pentru primirea lor.
Pentru grant-uri, se anunţă licitaţii de proiecte pe parcursul anului.
Aplicatiile se primesc la adresa [email protected].
Informatiile detaliate privind procedura de obtinere a finantarii,formularele de aplicatie, calendarul se gasesc in documentele disponibile pe site-ul FOND - www.fondromania.org.
-
Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni48
Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni elaborează şi aplică politica statului român în domeniul relaţiilor cu comunităţile româneşti din afara graniţelor şi acţionează pentru întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor României şi pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui rezidenţi sunt.
Programele de finanţare:
-
Cultură – „Constantin Brâncuşi”
-
Mass–media – „Mihai Eminescu”
-
Educaţie – „Nicolae Iorga”
-
Spiritualitate şi tradiţie – „Andrei Şaguna”
-
Societatea civilă – „Dimitrie Gusti”
Calendarul licitaţiilor: de 2 ori pe an, de obicei februarie-martie şi octombrie-noiembrie
Suma alocată: nu este specificat
Sinergia dintre domeniile prioritare a agenţiei finanţatoare şi domeniile prioritare GEF SGP OP6:
-
Conservarea peisajului terestru și marin la nivel de comunitate
-
Agroecologie inovativă inteligentă din punct de vedere al climei
-
Co-beneficiile de acces la sistemul energetic cu emisii reduse de carbon
Modalitatea de co-finanţare:
OSC va depune formulare de aplicare pentru finanţarea proiectelor atât la SGP GEF, cât şi la Agenţiile de de finanţare corespunzătoare a Guvernului României, conform procedurilor şi formularelor fiecărei agenţii donatoare.
-
Agenţia de Dezvoltare a Austriei
Parteneriatul de Cooperare între Ministerul Mediului al Republicii Moldova și Agenția Austriacă de Dezvoltare (ADA) se realizează în baza Acordului între Guvernul Republicii Austria și Guvernul Republicii Moldova cu privire la Cooperare și Dezvoltare, semnat la 21/10/2008, la Viena, iar Obiectivele de activități sunt axate pe reducerea sărăciei, asigurarea păcii şi a securităţii umane şi protecția mediului înconjurător.
Asistenţa acordată Moldovei se realizează conform Strategiei de Cooperare a Austriei cu Republica Moldova pentru 2015-2020.
Domeniile prioritare:
-
Aprovizionarea cu apă şi sanitaţie
-
Formarea profesională şi tehnică în funcţie de cerinţele pieţei forţei de muncă
Conform noii strategii de cooperare, ADA îşi va extinde domeniile de intervenţie pentru a facilita realizarea capitolelor 16 „Mediul Înconjurător” și 17 „Acţiuni climatice” din Acordul de Asociere RM-UE
Sinergia dintre domeniile prioritare a agenţiei finanţatoare şi domeniile prioritare GEF SGP OP6:
-
Conservarea peisajului terestru și marin la nivel de comunitate
-
Agroecologie inovativă inteligentă din punct de vedere al climei
Modalitatea de co-finanţare:
Unitatea de implemnetare a proiectului ce vizează protecţia mediului, managementul apelor, cu componenta de sub-grantare va fi Oficiul POPs din cadrul Ministerului Mediului, care va asigura managementul programului şi anunţa licitaţia de proiecte.
OSC va depune formulare de aplicare pentru finanţarea proiectelor atât la SGP GEF, cât şi la Oficiul POPs, conform procedurilor şi formularelor fiecărei agenţii donatoare.
-
Oficiul de Cooperare a Elveţiei în Moldova49
Switzerland has been supporting the Republic of Moldova since 2000 as an expression of solidarity, but also with a view to enhancing security and stability in Europe. In recent years, the Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC) has concentrated on the domains of Health, and Water and Sanitation with a clear objective of developing these two sectors in line with European standards.
Asistenţa acordată Moldovei se face conform Strategiei de Cooperare a Elveţiei în Republica Moldova (2014-2017)
Domeniile prioritare pentru programul de granturi mici:
-
Apă şi sanitaţie
-
Migraţie şi dezvoltare
-
Cultura
Sinergia dintre domeniile prioritare a agenţiei finanţatoare şi domeniile prioritare GEF SGP OP6:
-
Conservarea peisajului terestru și marin la nivel de comunitate
-
Agroecologie inovativă inteligentă din punct de vedere al climei
Suma alocată: până la 30.000 CHF
Calendarul licitaţiilor: Programul de granturi este anunţat de Oficiul de Cooperare a Elveţiei la Chişinău. Pentru programul de granturi mici 2015-2017 sursele alocate au fost epuizate. Se preconizează ca următoarea licitaţie să fie în trimestrul III 2017.
Modalitatea de co-finanţare:
OSC va depune formulare de aplicare pentru finanţarea proiectelor atât la SGP GEF, cât şi la Oficiul de Cooperare a Elveţiei, conform procedurilor şi formularelor fiecărei agenţii donatoare.
-
Ambasada SUA la Chişinău50
The Democracy Commission Small Grants Program was initiated in 1994 as a flexible mechanism to enable American embassies to support initiatives that contribute to more open and competitive political and economic systems and the protection of human rights.
The Democracy Commission Grants Program has been implemented in Moldova since 1996, providing support to Moldovan NGOs and mass media to carry out projects throughout Moldova.
The existence of a strong and vibrant civil society is critical to political, social and economic progress of Moldova. With the help of civil society organizations communities can solve many of their problems, NGOs can hold the authorities accountable in front of their citizens and advocate for the rights of disadvantaged groups to ensure equal treatment and equal opportunities for every member or the society. The nonprofit sector can educate a new generation of active, skilled and informed citizens who value democratic norms.
Domeniile prioritare: promotion of civil society; free flow of information; supporting independent media, transparency in government; public education and advocacy; association building; rule of law and legal reform; conflict resolution; human rights; civic education; environment; market economy; “watchdog” activities, anti-corruption awareness campaigns and training; and ethnic, minority and women’s equality.
Suma alocată: 5.000 $ - 24.000 $
Sinergia dintre domeniile prioritare a agenţiei finanţatoare şi domeniile prioritare GEF SGP OP6:
-
Conservarea peisajului terestru și marin la nivel de comunitate
-
Agroecologie inovativă inteligentă din punct de vedere al climei
-
Co-beneficiile de acces la sistemul energetic cu emisii reduse de carbon
Modalitatea de co-finanţare:
OSC va depune formulare de aplicare pentru finanţarea proiectelor atât la SGP GEF, cât şi la Ambasada SUA la Chişinău, conform procedurilor şi formularelor fiecărei agenţii donatoare.
-
Ambasada Suediei în Moldova
Ambasada Suediei în Moldova îşi extinde domeniile de cooperare cu Republica Moldova prin includerea protecţiei mediului în domenile de interes pentru cooperare.
Astfel pe parcursul anului 2016 vor fi selectate un număr de organizaţii ale societăţii civile, care vor trece prin procedura de audit de management şi financiar, conform procedurilor şi cerinţelor Agenţiei de Cooperare a Suediei (SIDA), ulterior fiind selectate un număr limitat de organizaţii prin intermediul cărora vor fi implementate proiecte de mediu pentru societatea civila de mediu din Moldova, inclusiv vor fi demarate programe de granturi pentru ONGurile de mediu.
-
Delegaţia UE în Moldova
Comisia Uniunii Europene va avea mai multe programe de granturi pentru societatea civilă din Moldova în diverse domenii, care sunt anunţate pe pagina oficială a Comisiei UE.51
-
Forumul cu privire la schimbările climatice în regiunea Parteneriatului Estic (CFE II)
„Forumul cu privire la schimbările climatice în regiunea Parteneriatului Estic (CFE II)”este un proiect finanțat de Uniunea Europeană, Agenţia pentru Dezvoltare a Austriei (ADA) și Crucea Roșie din Austria, implementat în țările Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina) și coordonat de Crucea Roșie Austriacă.
CFE II își propune să dezvolte capacitatea reţelei naţionale a organizațiilor non-guvernametale de a contribui eficient la procesele de elaborare a politicilor naționale și locale în domeniul Adaptării la Schimbările Climatice, sensibilizare și educație privind impactul schimbărilor climatice precum și buna guvernare de mediu în Republica Moldova, prin următoarele acțiuni de bază:
-
Consolidarea capacităților OSC-urilor în domeniul de leadership, mobilizare a resurselor și comunicare pentru a sensibiliza opinia publică pe problematicile legate de schimbările climatice;
-
Oportunități de finanțare și dialog pentru dezvoltarea și implementarea proiectelor locale în domeniul Adaptării la Schimbările Climatice;
-
Dezvoltarea unei Rețele Naționale a OSC cu potenţial de a acţiona sau reacţiona continuu la politicile în domeniul schimbărilor climatice;
Domenii de finanţare:
-
Dezvoltarea planurilor de adaptare la schimbările climatice la nivel local în localităţile cu grad sporit de vulnerabilitate
-
Proiecte care prevăd implementarea acţiunilor de adaptare la schimbările climatice
-
Acţiuni cu scopul de educare şi ridicarea gradului de conştientizare a populaţiei faţă de schimbările climatice
-
Campanii naţionale de advocacy cu scopul de a influenţa politicile existente în domeniul adaptării la schimbările climatice
-
Acţiuni de consolidare organizaţională a membrilor reţelei naţionale a OSC în domeniul schimbărilor climatice.
Acordarea suportului financiar se va face în baza Acordului de parteriat privind proiectul CFE II semnat între A.O. EcoContact şi Crucea Roşie Austriacă.
Procedura de finanţare are următoarele etape:
-
Lansarea concursului de granturi
-
Depunerea formularelor de aplicare conform instructiunilor specificate
-
Evaluarea tehnică şi administrative a formularelor de aplicare de către Coordonatorul Naţional
-
Selecţia şi aprobarea finală a formularelor de aplicare de către Comitetul de Evaluare CFE II
-
Notificarea aplicantului şi încheierea contractelor de finanţare între applicant şi A.O. Ecocontact.
Sinergia dintre domeniile prioritare a agenţiei finanţatoare şi domeniile prioritare GEF SGP OP6:
-
Conservarea peisajului terestru și marin la nivel de comunitate
-
Agroecologie inovativă inteligentă din punct de vedere al climei
-
Co-beneficiile de acces la sistemul energetic cu emisii reduse de carbon
Modalitatea de co-finanţare:
OSC va depune formulare de aplicare pentru finanţarea proiectelor atât la SGP GEF, cât şi la EcoContact, conform procedurilor şi formularelor fiecărei agenţii donatoare.
Notă: Se recomandă ca, în momentul elaborării proiectului, organizaţiile societăţii civile să se informeze despre regulile de finanţare, implementare şi raportare a potenţialilor co-finanţatori a proiectelor depuse spre finanţare în cadrul SGP al GEF.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-programului-de-granturi-mici-al-facilitii-globale-de.html?page=2
|
NIȘA PROGRAMULUI DE ȚARĂ AL SGP AL GEF EO6
|
2.NIȘA PROGRAMULUI DE ȚARĂ AL SGP AL GEF EO6 Alinierea la prioritățile naționale.
Table 1. Lista convențiilor relevante și a planurilor sau programelor naționale/regionale
Denumire
|
Statut, data
|
Convenţia privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 5 iunie 1992)
|
Ratificat la 23.06.1993
|
Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea (New York, SUA 2001)
|
Ratificat la 11.10.2002
|
Protocolul de la Nagoya privind accesul și partajarea beneficiilor (APB)
|
Semnat la 06.12.2011
|
Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova
|
Adoptat la 12.07.2001
|
Convenția privind conservarea vieții sălbatice si a habitatelor naturale din Europa
|
Ratificat la 23.06.1993
|
Strategia privind diversitatea biologică a Republicii Moldova pentru anii 2015-2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia
|
Aprobat la 18.05.2015
|
Planul naţional de extindere a suprafeţelor cu vegetaţie forestieră pentru anii 2014-2018
|
Aprobat la 10.02.2014
|
Convenţia Cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (New-York, 9 mai 1992)
|
Ratificat la 16.03.1995
|
Protocolul de la Kyoto (Kyoto, 11 decembrie 1997)
|
Aderat la 13.02.2003
|
Convenţia pentru protecţia stratului de ozon (Vienna, 22 martie 1985)
|
Aderat la 24.07.1996
|
Protocolul referitor la substanţele care distrug stratul de ozon (Montreal, 16 septembrie 1987)
|
Aderat la 24.07.1996
|
Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării în ţările afectate grav de secetă şi/sau de deşertificare (Paris, 17 iunie 1994)
|
Aderat la 24.12.1998
|
Strategia Republicii Moldova de adaptare la schimbarea climei pînă în anul 2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia
|
Aprobat la 10.12.2014
|
Convenția de la Minamata cu privire la mercur
|
Semnat la 04.10.2013
|
Convenţia privind poluanţii organici persistenţi (Stocholm, Suedia 2001)
|
Ratificat la 19.02.2004
|
Programului naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova
|
Aprobat la 18.10.2010
|
Strategiei Naţionale cu privire la reducerea şi eliminarea poluanţilor organici persistenţi şi Planului Naţional de implementare a Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi
|
Aprobat la 20.10.2004
|
Programului naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova
|
Aprobat la 18.10.2010
|
Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”
|
Adoptat la 11.07.2012
|
Strategia de mediu pentru anii 2014 - 2023 şi a Planului de acţiuni
pentru implementarea acesteia
|
Aprobat la 24.04.2014
|
Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi referitor la finanţarea pe termen lung a Programului de cooperare pentru supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi al poluanţilor atmosferici în Europa
|
Aderat la 03.12.2015
|
Programul pe termen mediu de elaborare a planurilor urbanistice la nivel de localităţi pe anii 2013-2016
|
Aprobat la 04.07.2013
|
Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor acvatice
|
Ratificat la 14.07.1999
|
Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă
a fluviului Dunărea
|
Ratificat la 29.08.1999
|
Convenţiei privind accesul la informaţie, justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului
|
Adoptat la 07.04.1999
|
Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice
|
Ratificat la 01.04.2001
|
Acordul asupra conservării păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice
|
Aderat la 28.09.2000
|
Acordul privind conservarea liliecilor în Europa
|
Aderat la 28.09.2000
|
Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie
|
Ratificat la 27.06.2001
|
Strategia de dezvoltare a serviciilor de extensiune rurală pentru anii 2012-2022
|
Aprobal la 04.07.2012
|
Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020
|
Aprobat la 10.11.2011
|
Strategia naţională de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2014-2020
|
Aprobal la 04.06.2014
|
Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030
|
Aprobată la 05.02.2013
|
Planului naţional de acţiuni în domeniul energiei din surse regenerabile pentru anii 2013-2020
|
Aprobat la 27.12.2013
| Oportunitățile de promovare a implicării semnificative a comunităților şi a organizațiilor societății civile pentru implementare priorităţilor naţionale de mediu.
În baza evaluărilor realizate indicate în Tabelul 1, în vederea elaborării Strategiei Programului SGP pe ţară au fost deduse următoarele oportunități de promovare şi implicare a comunităților și organizațiilor societății civile în implementarea priorităţilor naţionale de mediu, în vederea reducerii neînțelegerilor și conflictelor potenţiale în ceea ce privește procesul de luare a deciziilor, respectării comune a cerinţelor programului şi promovări a SGP / GEF ca brand global recunoscut.
Pe parcursul ultimilor ani, Republica Moldova deseori se află în perioade de criză politică, economică şi socială, care de fiecare dată se accentuează tot mai aprofundat şi dă semne de un caracter permanent. În 2014 la data de 27 iunie 2014 au fost semnate Acordul de Asociere între Moldova și UE, respectiv Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, fiind ratificate la data de 2 iulie 2014.
Domeniile prioritare a Programului SGP fiind analizate, atât în baza Acordului de Asociere, cât şi a Strategiilor şi programelor de mediu aprobate şi în proces de elaborare, oferă următoarele oportunităţi pentru sectorul asociativ:
Conservarea peisajului terestru: Implicarea în procesul de elaborare, promovare şi consultare a proiectelor de acte legislative şi secundare prin intermediul grupurilor de lucru, expertizei, consultare, campanii de conștientizare, instruire şi interpretare a cadrului normativ; în activităţile ce contribuie la reducerea presiunii asupra diversităţii biologice pentru asigurarea dezvoltării durabile (extinderea ariilor protejate, crearea reţelei ecologice, dezvoltarea capacităţilor de management, crearea zonelor umede, crearea reţelei “Emerald”, colectarea, analiza, procesarea datelor relevante pentru crearea cadastrului de arii naturale, participarea în elaborarea planurilor de management); asigurarea măsurilor de conservare a speciilor rare, vulnerabile şi periclitate; implicarea în activităţile de implementare a măsurilor de stopare a ameninţărilor pentru biodiversitate (stoparea degradării solului şi de diminuare a efectelor schimbărilor climatice, reabilitarea fâșiilor de protecţie a câmpurilor agricole, promovarea elementelor de agricultură ecologică şi practici prietenoase mediului, etc.); asigurarea măsurilor de minimizare a degradării resurselor de apă şi a diversităţii biologice acvatice (participarea la elaborare planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice Nistru, Dunărea-Prut şi Marea Neagră, restabilirea fâșiilor riverane de protecţie a apelor, participarea la efectuarea şi elaborarea studiilor de impact, participarea la crearea Comitetelor sub-bazinelor hidrografice, elaborarea şi implementarea Planurilor de Managemnt a sub-bazinelor hidrografice); asigurarea măsurilor de diminuare a impactului negativ al speciilor invazive, a minimizării presingului antropic asupra ecosistemelor naturale vulnerabile (elaborarea ghidurilor, materialelor de instruire şi realizarea instruirilor pentru deţinătorii de terenuri, elaborarea unor proiecte pentru comunităţile locale bazate pe managementul durabil al resurselor de plante (energetice, medicinale, furajere, eterooleaginoase etc.); promovarea tehnologiilor moderne cu emisii reduse de poluanţi şi implicarea în activităţile de conștientizare pe domeniu, şi altele care pot şi deduse din cadrul Strategiei privind diversitatea biologică a Republicii Moldova pentru anii 2015-20206.
Oportunităţi adiţionale la cele menţionate pot fi regăsite şi în Planul naţional de extindere a suprafeţelor cu vegetaţie forestieră pentru anii 2014-20187, cum ar fi: participarea la asigurarea extinderii vegetaţiei forestiere pe o suprafaţă de 13,041 mii ha, sensibilizarea şi informarea publicului; implicarea în procesul de de monitorizare, evaluare şi raportare. În aceeaşi ordine de idei sunt prevăzute activităţi şi conform Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova8, ce ar putea servi drept oportunităţi pentru sectorul asociativ, pe lângă cele indicate anterior, cum ar fi: contribuirea la sporirea eficienţei activităţilor de pază şi protecţie a fondului forestier; implicarea în activităţile de sporire a aportului sectorului forestier la soluţionarea problemelor social-economice şi promovarea conservării peisajului rural național. Republica Moldova a adoptat Programul naţional privind constituirea reţelei ecologice naţionale pentru anii 2011-20189, care indică că acţiunile preconizate cuprind măsuri tehnice, de informare şi de conştientizare a publicului, precum şi măsuri economice, legislative şi organizatorice. Obiectivele ce urmează a fi atinse cuprind un ansamblu de acţiuni, preconizate pentru orientarea eforturilor financiare şi accesarea surselor de finanţare în vederea rezolvării problemelor, ce ţin de crearea reţelei ecologice şi conservarea biodiversităţii, ceea ce poate fi şi oportunități pentru sectorul asociativ. În cadrul cercetării a fost folosită şi Strategia naţională de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2014-202010, care, pe lângă prevederile sale specifice, a inclus şi posibile oportunități pentru sectorul asociativ în vederea atingerii obiectivelor diversităţii biologice. Acestea fiind: promovarea tehnologiilor de producţie prietenoase mediului, a produselor ecologice, inclusiv a biodiversităţii, sprijinirea adaptării şi atenuării efectelor schimbărilor climatice asupra producţiei agricole, stimularea implicării comunităţii locale în dezvoltarea rurală şi altele, care pot fi racordate la domeniul diversităţii biologice.
Co-beneficiile de acces la sistemul energetic cu emisii reduse de carbon. Strategia Republicii Moldova de adaptare la schimbarea climei până în anul 2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia11 stabileşte obiectivele şi activităţile pentru toate grupurile ţintă, dintre aceste activităţi, oportunităţi pentru sectorul asociativ ar fi: contribuirea la integrarea politicilor de adaptare la schimbarea climei în politicile sectoriale ale economiei naţionale; participarea la dezvoltarea şi implementarea comunicării adecvate şi cooperării instituţionale în vederea implementării politicilor de adaptare; contribuirea la monitorizarea şi cercetarea continuă a impactului schimbărilor climatice, a vulnerabilităţii sociale şi economice asociate şi actualizarea periodică a modelelor climatice, realizarea activităţilor de conştientizare a tuturor actorilor implicaţi, în special a populaţiei, în ceea ce priveşte riscurile schimbării climei şi măsurile de adaptare la această schimbare, contribuirea la reducerea riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice în sectoarele: agricol, apă, sănătatei, forestier, energetic şi transport. Un alt document național de referinţă în domeniul dat este şi Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-202012, care oferă pentru sectorul asociativ următoarele oportunităţi: promovarea aspectelor de eficiență energetică, conştientizarea grupurilor ţintă privind eficiența energetică şi implicarea în aspectele de aplicare a tehnologiilor, ce duc la eficienţa energetică şi altele.
Coalițiile de management a substanțelor chimice locale și globale. În conformitate cu Programul naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova13, oportunităţi pentru sectorul asociativ, ar fi: contribuirea la crearea sistemului informaţional în domeniu; dezvoltarea capacităţilor de cercetare şi monitoring; implicarea în procesul de armonizare a standardelor naţionale cu standardele internaţionale de mediu; contribuirea la promovarea şi dezvoltarea capacităţilor de eliminare a substanţelor chimice, inclusiv a deşeurilor, şi de decontaminare a terenurilor şi echipamentului contaminat; instruirea, informarea şi sensibilizarea publicului privind managementul durabil al substanţelor chimice, inclusiv reducerea riscului asociat utilizării acestora; participarea în evaluarea, la nivel naţional, a riscurilor ce ţin de utilizarea unor substanţe chimice; participarea la reducerea riscurilor asociate cu utilizarea unor substanţe chimice.
Agroecologie inovativă inteligentă din punct de vedere al climei. Este un domeniu transversal şi oferă mai multe oportunităţi pentru sectorul asociativ, regăsite în documentele de politici, acestea fiind: Strategia naţională de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2014-202014 . Aceasta ar oferi implicare în realizarea reformei sistemului învățământului, cercetărilor ştiinţifice şi serviciilor de extensiune rurală în sectorul agroalimentar şi crearea sistemului de informare integrat în agricultură; promovarea şi sprijinirea practicilor de gestionare a terenurilor agricole şi a apei, promovarea şi aplicarea tehnologiilor de producţie prietenoase mediului, a produselor ecologice, inclusiv a biodiversităţii, aplicarea adaptării şi atenuării efectelor schimbărilor climatice asupra producţiei agricole, contribuirea la aplicarea infrastructurii fizice şi de servicii din mediul rural în vederea adaptării la schimbări climatice; stimularea implicării comunităţii locale în dezvoltarea rurală în domeniu, Un alt document de politici la care facem referinţă este Programului de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2011-202015, ce oferă printre activităţile planificate şi anumite oportunităţi pentru sectorul asociativ, cum ar fi: contribuirea la crearea şi perfecţionarea bazei tehnico-ştiinţifice pentru asigurarea executării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare până în anul 2013 şi actualizarea permanentă a acesteia, contribuirea la stoparea formelor active de degradare a învelişului de sol pe o suprafaţă de 877 mii ha terenuri arabile până la finele anului 2020, promovarea şi aplicarea măsurilor de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pe o suprafaţă de 1,7 mil. ha până în anul 2020.
Principalul document strategic naţional, care defineşte cadrul şi viziunea cu privire la acţiunile de protecţie a mediului în perioada următoare este Strategia de mediu pentru anii 2014-202316. Elaborarea Strategiei de mediu a fost dictată de starea mediului din ţară, de schimbările produse pe parcursul ultimilor ani în societatea Republicii Moldova, în structura economiei naţionale, dar şi în cadrul legislativ existent, precum şi de vectorul politic de integrare europeană al ţării, de cerinţele actuale de aliniere a legislaţiei naţionale la prevederile directivelor UE şi de asigurare a unei dezvoltări durabile a ţării prin promovarea economiei verzi. Obiectivul general al Strategiei rezidă în crearea unui sistem eficient de management de mediu, care să contribuie la creşterea calităţii factorilor de mediu şi să asigure populaţiei dreptul la un mediu natural curat, sănătos şi durabil. Documentul face şi o descriere succintă a situaţiei componentelor de mediu din Republica Moldova şi propune un set de acţiuni pentru ameliorarea calităţii mediului. Din domeniile abordate de Strategia de mediu 2014-2023 şi de interes pentru SGP al GEF EO6, sunt reflectate următoarele: participarea la asigurarea condiţiilor de bună guvernare şi eficientizarea potenţialului instituţional şi managerial în domeniul protecţiei mediului pentru atingerea obiectivelor de mediu; participarea la integrarea principiilor de protecţie a mediului, de dezvoltare durabilă şi dezvoltare economică verde, de adaptare la schimbările climatice în toate sectoarele economiei naţionale; sporirea nivelului de cunoştinţe privind protecţia mediului în rândul elevilor, studenţilor şi angajaţilor cu cel puţin 50% până în anul 2023 şi asigurarea accesului la informaţia de mediu; contribuirea la reducerea impactului negativ al activităţii economice asupra mediului şi îmbunătăţirea măsurilor de prevenire a poluării mediului; susținerea procesului de creare a sistemului de monitoring integrat şi control al calităţii mediului; asigurarea utilizării raţionale, protecţiei şi conservării resurselor naturale a apelor de suprafaţă şi îmbunătăţirea calităţii solurilor şi reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate, afectate de alunecări şi a fâșiilor de protecţie a terenurilor agricole în proporţie de 100%; gestionarea durabilă şi protecţia resurselor minerale utile; extinderea suprafeţelor de păduri până la 15% din teritoriul ţării şi a ariilor naturale protejate de stat până la 8% din teritoriu, precum şi asigurarea managementului eficient şi durabil al ecosistemelor naturale; contribuirea la crearea sistemului de management integrat al calităţii aerului, reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă cu 30% până în anul 2023 şi a gazelor cu efect de seră cu cel puţin 20% până în anul 2020, comparativ cu scenariul liniei de bază; participarea în crearea sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor şi substanţelor chimice, care să contribuie la reducerea cu 30% a cantităţilor de deşeuri depozitate şi creşterea cu 20% a ratei de reciclare până în anul 2023.
Toate oportunităţile şi provocările sus-menţionate sunt indicate în documentele strategice elaborate de Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani şi sunt planificate spre realizare în mod general până în 2020-2023. Proiectele finanţate prin prisma SGP al GEF EO6 se vor alinia la atingerea obiectivelor naţionale prevăzute de aceste documente strategice pentru a ameliora calitatea mediului din Republica Moldova.
Activitatea SGP al GEF EO6 va aduce valoare adăugată eforturilor naționale și globale de protecţie a mediului şi va contribui la realizarea următoarelor acţiuni cheie:
-
realizarea unei guvernări şi administrări durabile a ecosistemelor de importanţă internaţională la nivel de zone/regiuni/peisaje în ţările-membre
-
extinderea suprafeţelor şi consolidarea reţelei de de arii protejate şi teritorii la nivel de comunitate, în interiorul ţării şi global
-
constituirea unei reţele de comunități şi OSC capabile, care vor juca un rol important pentru acţiuni comune la nivel naţional şi vor fi reprezentativi pentru a se angaja într-un dialog constructiv cu autorităţile centrale/guvernul pentru planificarea şi elaborarea politicilor de mediu şi de dezvoltare durabilă
-
promovarea tehnologiilor inovative şi metodelor de protecţie şi management durabil al mediului, cunoscute la nivel mondial, adaptate şi integrate în iniţiativele/proiectele comunităţilor şi a OSC
-
creşterea fluxului de resurse adiţionale pentru comunităţi şi OSC locale, prin dezvoltarea şi experimentarea metodelor de utilizare raţională a activelor locale, precum şi a instrumentelor economice de finanţare a proiectelor de mediu, inclusiv replicarea şi multiplicarea lor
În cadrul consultărilor, care au fost efectuate în perioada 25.01 – 12.02.2016, cu diverşi actori, au fost identificate următoarele iniţiative prioritare ale GEF pentru a fi abordate în Republica Moldova în cadrul SGP OP6:
-
Conservarea peisajului terestru la nivel de comunitate
-
Agroecologie inovativă inteligentă din punct de vedere al climei
-
Co-beneficiile de acces la sistemul energetic cu emisii reduse de carbon
În vederea realizării cu succes a SGP EO6 va fi creat un mecanism de susţinere bazat pe experienţa anterioară a SGP. Acest mecanism presupune că proiectele implementate nu au un scop individual, ci unul extins, de a atinge un impact mai durabil, atunci când efectele cumulative și sinergice pot să se transforme prin intermediul serviciilor non-grant oferite de SGP în consolidarea instituțională, rețele de cunoștințe, politici și advocacy. SGP va oferi servicii adiționale prin următorul mecanism de susţinere:
-
„Consultanți desculți” (Barefoot Consultants) - Asistarea comunităților şi OSC locale în elaborarea proiectelor relevante, în special cu acces direct la modalitatea nouă de finanţare;
-
„Grassroots Reach” - canal de comunicare folosit pentru promovarea produselor durabile nu doar de SGP, dar şi de autorităţi, GEF, alţi donatori, sectorul privat;
-
Crearea și/sau menținerea platformei de dialog şi politici între Guvern şi OSC, bazându-se pe încrederea construită și relația comună de lucru între societatea civilă și guvern în cadrul Comitetului Naţional de Coordonare al SGP GEF;
-
extinderea susţinerii egalităţii de gen şi abilităţii femeilor prin promovarea pro-activă a proiectelor conduse de femei, integrarea femeilor în toate proiectele relevante, precum şi comunicarea, schimbul de experienţă şi advocacy la nivel naţional şi global între femeile-beneficiare de granturi a SGP.
Pe lângă mecanismele de susţinere la nivel naţional, la nivel global, în cadrul programului „Global Reach for Citizen Practice-Based Knowledge program”, SGP al GEF va crea următoarele platformele de cunoștințe: (a) bibliotecă digitală a inovaţiilor comunitare pentru mediul global, și (b) platforma de schimb de experienţă între comunităţi Sud-Sud.
Egalitatea de gen şi abilitarea femeilor sunt relevante pentru toate inițiativele strategice, mecanismele de sprijin naţionale și platformele de cunoştinţe la nivel mondial. Strategia recunoaște egalitatea de gen și va susţine acțiunile de promovare a rolului femeilor în implementarea programului și a proiectelor din cadrul SGP.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-programului-de-granturi-mici-al-facilitii-globale-de.html?page=8
|
PLANUL DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE
|
Monitorizarea și Evaluarea (M&E) regulată reprezintă componenta de bază al programului SGP și are drept scop măsurarea progresului și realizărilor obținute la nivel de țară. În cadrul programului, M&E va fi realizată în cadrul etapelor de planificare, implementare și finalizare. M&E va identifica dificultățile de implementare, și va ajuta la depistarea și evaluarea atingerii obiectivelor propuse. Activitățile de M&E sunt reprezentate prin diferite tipuri de rapoarte care ajuta programul la menținerea responsabilității, durabilității, permite replicabilitatea și oferă oportunitatea pentru identificarea și comunicarea lecțiilor învățate.
Monitorizare se axează pe urmărirea progresului activităților proiectului și atingerea rezultatelor planificate. Acesta lucru permite ținerea sub evidența al activităților de proiect, pentru a determina dacă obiectivele proiectului sunt îndeplinite, precum și pentru a face modificările necesare pentru a îmbunătăți performanța proiectului. Evaluarea se referă la o activitate periodică menită să evalueze relevanța, performanța, efectele și impactul unui proiect vis a vis de obiectivele enunțate.
Una dintre principiile programului SGP este implicarea intensă a părților interesate în procesul de evaluare și auto-monitorizare. Implicarea beneficiarilor proiectului în procesul de M&E va promova înțelegerea reciprocă cu privire la abordarea proiectului, precum și va permite consolidarea capacităților și aplicarea lecțiilor învățate din proiect și experiența obținută în cadrul programului.
La nivel de țară, procesul de M&E implică, în principal: dezvoltarea și punerea în aplicare a planului de M&E; compilarea și comunicarea lecțiilor învățate, precum și raportarea către echipa națională de gestionare a programului.
Sistemul de monitoring trebuie să fie orientat spre: - obținerea informațiilor despre progresele în relație cu rezultatele preconizate, stipulate în propunerea de proiect; - asigurarea regulată a feed-backului pentru un proces continuu de învățare; - identificarea punctelor forte și succeselor, precum și a punctelor slabe și neajunsurile potențiale de către personalul proiectului. Fiecare beneficiar de grant va prezenta 2 rapoarte privind progresele înregistrate cu descrierea activităților realizate, inclusiv a problemelor și dificultăților întîmpinate, evaluarea rezultatelor atinse în baza indicatorilor, banilor cheltuiți etc.
CN va efectua cel puțin 1 sau 2 vizite de monitorizare pentru fiecare realizare de proiect, de preferință, la raportarea intermediară și la raportarea finală. În caz de necesitate și după posibilitate, membrii Comitetului Național de Supraveghere (CNS) vor participa, de asemenea, în vizitele de la fața locului. Vizitele de monitorizare vor da posibilitate de a observa punerea în aplicare efectivă a proiectului și de a confirma informațiile conținute în rapoartele intermediare și finale ale beneficiarilor de grant. In timpul vizitelor la fața locului, CN va colecta materiale, informații, va face fotografii, etc, pentru a documenta lecțiile învățate și pentru a demonstra impactul activităților realizate. După fiecare vizită la fața locului CN sau membrii CNS vor elabora un raport de monitorizare unde se vor indica observațiile, recomandările și măsurile care urmează a fi luate. Acest raport va fi furnizat după caz beneficiarului și CNS dacă sunt solicitate.
Monitoringul va servi drept instrument de modificare a activităților în caz că ele nu asigură atingerea rezultatelor preconizate. Comunicarea continuă (prin e-mail, telefon, skype, etc.) se consideră a fi critică în monitorizarea proiectelor/ în special a celor aflate în dificultate. Posibilitatea de organizare a vizitelor comune de monitoring va fi discutată cu alți donatori (cofinanțatori) înainte de începerea proiectelor.
Evaluarea proiectelor ce urmează a fi efectuată la sfîrșitul proiectului trebuie să se axeze pe aprecierea performanței și rezultatelor proiectului prin prisma obiectivelor descrise în proiect, lecțiile rezultate din proiect, activitatea OSC-urilor și posibilitățile de îmbunătățire a performanțelor. Cu toate acestea, al doilea raport trebuie să evidențieze rezultatele finale preconizate și ajustările necesare la proiect. Raportul trebuie să răspundă la următoarele întrebări principale: - În ce măsură activitățile corespund celor indicate în propunerea de proiect? - Se respectă planul de acțiuni prezentat în propunerea de proiect? - Personalul ce a realizat activitățile a fost corespunzător? - În ce măsură proiectul înregistrează progres în atingerea obiectivelor trasate? - Ce obstacole și dificultăți au fost identificate? Cum s-au soluționat? Care sunt punctele forte și slabe ale proiectului?
Raportul final de evaluare trebuie să includă și lecțiile învățate care pot fi aplicate pentru a spori eficiența viitoarelor aplicaţii și perfecționa activitatea organizației, a estima durabilitatea rezultatelor atinse prin program, implicarea femeilor și bărbaților în elaborarea, implementarea și evaluarea proiectului etc.
OSC-ul poartă responspundere fundamentală pentru atingerea rezultatelor proiectului. În procesul de elaborare a propunerilor de proiect OSC-ul implică şi grupurile ţintă şi partenerii, ceea ce duce şi la condiţia de a implicarea acestora în procesul de monitorizare şi evaluare. Atât în raporturile de M&E opiniile şi viziunile acestora trebuie să fie refelectate. CN şi membrii CNC implicaţi în M&E au dreptul să discute intervievieze partenrii şi beneficiarii.
Implicarea partenerilor şi grupurilor ţintă în procesul de elaborare a propunerii, implementare, M&E ţine de experienţa OSC-ului şi de categoria de proiect şi de decizie. Tehnici și metodologii, utilizate de obicei, pot fi aplicate şi în cadrul SGP: analiza participativă a părților interesate, ședințe și ateliere participative, colectarea participativă a datelor/studii participative (interviuri participative, cartografiere, diagrame, scoruri/clasificare, calendare sezoniere, analiza tendințelor și intervalelor de timp, plimbări pe trasee definite (transect walk) etc.)
Informația respectivă stă la baza elaborării rapoartelor intermediare, rapoartelor de M&E, la evaluarea anuală a implementării SGP pentru EO6, la ajustarea Strategiei pe Ţară etc.
Table 4. Planul M&E la nivel de program de țară
Activitatea de M&E
|
Scopul
|
Părțile responsabile
|
Sursa bugetară
|
Perioada de timp
|
Elaborarea Strategiei programului de țară
|
Cadrul pentru identificarea proiectelor la nivel de comunitate
|
CN, CNC, părțile interesate din țară, beneficiarii de granturi
|
Acoperit de grantul pregătitor
|
La începutul etapei operaționale
|
Revizuirea anuală a Strategiei programului de țară
|
Învățare; managementul adaptiv
|
CN, CNC, CPMT
|
Acoperit de cheltuielile operaționale ale programului de țară
|
Revizuirile vor fi desfășurate anual26 pentru a asigura că SPT este în pas cu planul în realizarea țintelor și rezultatelor sale și pentru a lua decizii referitor la orice necesități legate de revizuire sau managementul adaptiv
|
Ședințele CNC pentru revizuirea continuă și analiza rezultatelor proiectului
|
Evaluarea eficacității proiectelor, portofoliilor, abordărilor; învățare; managementul adaptiv
|
CN, CNC, PNUD
|
Acoperit din cheltuielile operaționale ale programului de țară
|
Minimum de două ori pe an, o dată dedicat pentru M&E și managementul adaptiv la sfârșitul anului de grant
|
Raportul anual de țară (RAT) 27
|
Permite raportarea eficientă pentru CNC
|
CN prezentată CNC
|
Acoperit din cheltuielile operaționale ale programului de țară
|
O dată pe an în luna iunie
|
Raportul anual de monitorizare (RAM) 28 Studiu (bazat pe RAT)
|
Permite raportarea eficientă pentru CPMT și GEF; prezentarea rezultatelor donatorului
|
CN prezintă CPMT
|
Acoperit de cheltuielile operaționale ale programului de țară
|
O dată pe an în luna iulie
|
Revizuirea portofoliului strategic de țară
|
Învățare; managementul adaptiv pentru dezvoltarea strategică a programului de țară
|
CNC
|
Acoperit din cheltuielile operaționale ale programului de țară
|
O dată pe parcursul etapei operaționale
|
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-programului-de-granturi-mici-al-facilitii-globale-de.html?page=3
|
Potențialul de complementare și sinergie a inițiativelor strategice selectate pentru EO6 cu proiectele şi programele de anvergură
|
1
Inițiativele strategice SGP EO6
|
2
Rezultatele corporative GEF-6 după domeniul focal
|
3
Descrierea succintă a nișei programului de țară a SGP17 relevant pentru prioritățile naționale/alte agenții18
|
4
Descrierea succintă a complementării dintre programul de țară SGP și programul strategic al oficiului de țară PNUD
|
Conservarea peisajului terestru la nivel de comunitate
|
Menținerea unei diversități biologice semnificative la nivel global și a produselor și serviciilor ecosistemelor pe care aceasta le oferă societății
|
în domeniul silviculturii:
-
elaborarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova;
-
elaborarea tehnologiilor de asigurare a adaptabilităţii ecosistemelor forestiere la schimbările climatice;
-
utilizarea genotipurilor locale în ameliorarea ecosistemelor forestiere;
-
crearea plantaţiilor forestiere pe terenuri degradate, cu promovarea speciilor autohtone;
-
efectuarea lucrărilor de amenajare silvică a terenurilor acoperite cu vegetaţie forestieră în scopul prevenirii tăierilor ilegale şi al sporirii beneficiilor pădurii;
în domeniul gestionării apelor:
-
restabilirea fâșiilor riverane de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor acvatice;
-
elaborarea studiului privind impactul antropic asupra biodiversităţii cauzat de modificarea regimului hidrologic al cursurilor de apă din bazinele hidrografice;
-
identificarea şi delimitarea corpurilor de apă;
în domeniul amenajării teritoriului şi turismului
-
participarea la elaborarea planurilor de management pentru ecosisteme şi specii de plante şi animale de interes comunitar;
-
elaborarea ghidului privind organizarea activităţilor culturale, sportive, turistice şi de agrement pentru prevenirea acţiunilor care pot afecta starea ecosistemelor şi biodiversitatea.
| -
oferire suportului autorităţilor centrale şi locale pentru gestionarea durabilă a mediului şi a resurselor naturale, în toate sectoarele;
-
suport pentru o mai bună educaţie de mediu şi conştientizare;
-
contribuirea la creşterea economică durabilă şi creşterea calităţii vieţii;
-
consolidarea instituţiilor, implementarea şi aplicarea capacităţilor la nivel central şi local;
-
susţinerea calităţii şi accesul la informaţii, participarea efectivă a publicului şi schimbarea comportamentului;
-
susţinerea în elaborarea politicilor, instituţii şi mecanisme adecvate de coordonare.
|
Agroecologie inovativă inteligentă din punct de vedere al climei; Conservarea peisajului terestru la nivel de comunitate
|
Managementul sustenabil al pământului în sisteme de producere (agricultură, pășuni și păduri)
|
în domeniul agriculturii:
-
elaborarea şi promovarea proiectului de lege privind fâșiile de protecţie a câmpurilor agricole;
-
promovarea elementelor de agricultură ecologică şi a practicilor prietenoase mediului (agroterase, garduri din nuiele, valuri/fîşii antierozionale etc.);
-
efectuarea studiilor de impact a speciilor străine invazive;
-
promovarea bunelor practici agricole în scopul de a stopa degradarea sectoarelor de stepă şi pajişti la practicarea activităţilor intensive de păşunat şi cosit;
-
încurajarea activităţilor de menţinere a fondului genetic autohton de animale de prăsilă;
-
elaborarea ghidurilor pentru fermieri privind bunele practici de conservare şi utilizare durabilă a biodiversităţii;
-
elaborarea programului de ameliorare genetică a albinelor;
-
promovarea genotipurilor valoroase de plante în scopul fondării plantaţiilor industriale.
sprijinirea practicilor de gestionare a terenurilor agricole şi a apei:
-
utilizarea practicilor moderne de gestionare a terenurilor agricole şi a apei;
-
consolidarea terenurilor şi utilizarea de practici moderne de cultivare a terenurilor prin rotaţia culturilor agricole şi diversificarea produselor agricole;
-
acces mai bun la infrastructura de irigare şi la echipamente moderne şi dezvoltarea serviciilor de irigare.
sprijinirea tehnologiilor de producţie prietenoase mediului, a produselor ecologice, inclusiv a biodiversităţii:
-
furnizarea de tehnologii de producţie ecologică şi produse ecologice;
-
sprijinită astfel de produse pe pieţele naţionale şi internaţionale;
-
sprijinirea dezvoltării surselor energetice agricole;
-
împădurirea, în scopul sporirii biodiversităţii, precum şi al reducerii eroziunii solului, contribuind, totodată, la conservarea resurselor de apă.
sprijinirea adaptării şi atenuării efectelor schimbărilor climatice asupra producţiei agricole:
-
sprijinirea instrumentele de gestionare a riscurilor
-
reducere expunerea la riscurile climatice şi efectele negative ale calamităţilor naturale asupra producţiei agricole şi a competitivităţii agriculturii.
monitorizarea şi cercetarea continuă a impactului schimbărilor climatice, a vulnerabilităţii sociale şi economice asociate şi actualizarea periodică a scenariilor climatice:
-
efectuarea cercetărilor ce vizează: (i) schimbarea temperaturii şi a precipitaţiilor şi impactul acestora asupra agriculturii; (ii) interacţiunea cu pericolele care derivă, direct sau indirect, din condiţiile atmosferice, cum ar fi inundaţiile, ploile, îngheţurile, seceta, grindina, valurile de căldură, schimbările sezoniere (prelungirea perioadei de vegetaţie, înmugurirea timpurie/tîrzie) şi schimbările în tipurile de dăunători şi boli;
-
efectuarea evaluărilor specifice pentru anumite culturi, pentru a determina schimbările în dezvoltarea sezonieră, caracteristicile de producţie, metodele de cultivare etc., în corespundere cu schimbarea climei;
-
modelele de simulare a dezvoltării culturilor trebuie să aibă interfeţe comune cu Sistemele de Informaţii Geografice, pentru ca aceste modele să poată fi aplicate pentru planificarea regională şi analiza politicilor;
-
aplicarea abordărilor, cum ar fi modelele de regresie economică, modelele microeconomice / macroeconomice şi modelele fermelor agricole.
reducerea riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice în sectorul agricol:
-
conservarea cât mai eficientă a apei în sol în timpul iernii, pentru a menţine aprovizionarea cu apă pe timp de vară;
-
acţiuni de combatere a deficitului de apă prognozat;
-
introducerea de noi soiuri şi hibrizi, cu rezistenţă mai mare la secetă şi căldură;
-
elaborarea politicilor şi practicilor de sporire a flexibilităţii sistemelor agricole.
naţional:
-
identificarea zonelor şi sectoarelor vulnerabile şi evaluarea necesităţilor şi oportunităţilor de alternanţă a culturilor şi de schimbare a soiurilor, ca reacţie la schimbările climatice;
-
sprijinirea cercetărilor agricole şi a producţiei experimentale în vederea selectării culturilor şi a dezvoltării celor mai bune soiuri, care să fie mai potrivite cu noile condiţii climatice;
-
îmbunătăţirea capacităţilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice prin conştientizarea factorilor interesaţi prin intermediul ofertei de consultanţă agricolă şi al informaţiilor esenţiale privind managementul exploataţiilor agricole;
-
asigurarea creşterii investiţiilor vizînd eficienţa infrastructurii de irigaţii, tehnologiile acvatice şi îmbunătăţirea gestionării resurselor de apă;
-
elaborarea planurilor de irigaţii pe baza unei evaluări atente a impactului acestora, a viitoarei disponibilităţi a apei şi a satisfacerii nevoilor de apă, ţinînd seama de echilibrul dintre cerere şi ofertă;
-
crearea unor instrumente de management al riscurilor şi crizelor, pentru a face faţă consecinţelor economice produse de evenimente climatice.
| -
îmbunătăţirea condiţiilor socio-economice la nivel local și regional;
-
dezvoltarea de programe pentru susţinerea agriculturii integrate, promovarea unei dezvoltări mai echitabile locale şi regionale, majorarea oportunităţilor de angajare în câmpul muncii decente şi generatoare de venit, în special pentru tineri, şi grupurile sociale vulnerabile cu risc de excluziune;
-
crearea noilor locuri de muncă în turismul agricol, ecologic şi cultural şi gestionarea durabilă a patrimoniului cultural naţional şi local;
-
facilitarea bunelor practici şi standardele internaţionale şi europene;
-
promovarea cerinţelor privind siguranţa alimentară de-a lungul întregului lanţ alimentar;
-
facilitarea accesul producătorilor moldoveni pe pieţele de export de mare valoare;
-
conservarea biodiversităţii şi ecosistemului;
-
pregătirea pentru a răspunde mai bine noilor provocări, cum ar fi schimbările climatice şi dezastrele naturale şi cele provocate de om;
-
consolidarea capacităţile la nivel naţional şi local pentru a evalua, reduce şi a se adapta la schimbările climatice şi riscurile de dezastre;
-
integrarea managementului climatic şi a riscurilor dezastrelor în procesele locale, sectoriale şi naţionale de planificare;
-
asigurarea unui nivel adecvat de pregătire şi de răspuns în sectoarele vulnerabile, cum ar fi produsele alimentare, agricultură şi sănătate;
-
aplicarea monitorizării riscului şi sistemelor de avertizare timpurie;
-
majorarea capacităţilor naţionale de a răspunde la cazurile de urgenţă de sănătate publică de interes local şi internaţional;
-
elaborarea sistemelor funcţionale de gestionare a informaţiilor la nivel local şi naţional, inclusiv pentru publicul larg;
-
oferirea de experienţă în consolidarea managementului riscurilor de dezastre și climatice într-o manieră integrată;
-
acordată susţinerii la creşterea rezistenţei comunităţilor vulnerabile la schimbările climatice şi la dezastrele naturale;
-
susţine integrarea informaţiei dezagregate de evaluare a riscurilor de dezastru şi climatice în planurile și programele naţionale şi locale de dezvoltare;
-
susţinerea elaborării sistemelor adecvate instituţionale şi legislative şi a mecanismelor de coordonare pentru reducerea şi gestionarea riscurilor de dezastre.
|
Conservarea peisajului terestru la nivel de comunitate
|
Promovarea managementului colectiv al sistemelor acvatice transfrontaliere și implementarea unui spectru larg de reforme de politici, legale și instituționale, precum și investiții ce contribuie la utilizarea și menținerea durabilă a serviciilor din ecosistem
|
în domeniul gestionării apelor:
-
restabilirea fâșiilor riverane de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor acvatice;
-
elaborarea studiului privind impactul antropic asupra biodiversităţii cauzat de modificarea regimului hidrologic al cursurilor de apă din bazinele hidrografice;
-
identificarea şi delimitarea corpurilor de apă;
-
sprijinirea practicilor de gestionare a terenurilor agricole şi a apei:
-
utilizarea practicilor moderne de gestionare a terenurilor agricole şi a apei;
-
acces mai bun la infrastructura de irigare şi la echipamente moderne şi dezvoltarea serviciilor de irigare.
-
asigurarea măsurilor de minimizare a degradării resurselor de apă şi a diversităţii biologice acvatice;
-
identificarea măsurilor de protecţie a acestora; elaborarea a 2 planuri de management al districtelor bazinelor acvatice aprobate;
-
crearea zonei umede de importanţă internaţională (Ramsar) „Domneasca” în bazinul Prutului de Mijloc;
-
fondarea Parcului Naţional „Nistrul Inferior”;
-
identificarea şi delimitarea corpurilor de apă;
-
elaborarea studiului privind impactul antropic asupra biodiversităţii cauzat de modificarea regimului hidrologic al cursurilor de apă din bazinele hidrografice;
-
gestionarea resurselor de apă, infrastructura de alimentare cu apă şi sanitaţie;
-
îmbunătăţirea calităţii apele de suprafaţă prin implementarea sistemului de management al bazinelor hidrografice;
-
asigurarea accesului populaţie la sisteme şi servicii sigure de alimentare cu apă la sisteme şi servicii de canalizare.
|
|
Co-beneficiile de acces la sistemul energetic cu emisii reduse de carbon
|
Susținerea trecerii transformaționale spre o cale de dezvoltare cu un nivel redus de emisii de carbon și rezilientă la schimbările climatice
| -
efectuarea cercetării privind eficienţa utilizării energiei în contextul încălzirii climatice, cu accent pe tehnologii şi practici care contribuie la economisirea energiei utilizate pentru răcire şi la reducerea sarcinii electrice maxime;
-
elaborarea unui model biogeochimic pentru a prezice schimbările în productivitatea carbonului şi în stocurile de carbon pentru fiecare tip de pădure, cu şi fără efecte ale concentraţiilor sporite de CO2.
Sectorul energiei electrice:
-
promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie;
-
promovarea aparatelor de uz casnic şi a produselor cu impact energetic care să corespundă standardelor de eficienţă energetică ale Uniunii Europene.
Sectorul gazelor naturale:
-
examinarea Programului naţional de gazificare prin prisma oportunităţilor oferite de utilizarea surselor de energie regenerabilă.
Sectorul energiei termice:
-
promovarea valorificării surselor regenerabile de energie în scop termic;
-
promovarea reducerii şi optimizării consumului de energie termică la consumatorii finali;
-
diversificarea surselor de energie pentru prepararea apei calde, încălzirea şi răcirea încăperilor;
-
promovarea noilor tehnologii şi echipamente eficiente menite să contribuie la reducerea consumului de energie.
Sectorul transporturilor:
-
promovarea biocombustibililor ca component de amestec pentru combustibilii tradiţionali.
Sectorul public:
-
informarea persoanelor fizice, precum şi mediul de afaceri referitor la bunele practici, costurile şi beneficiile echipamentelor şi utilajelor eficiente, surselor de energie regenerabilă etc.;
-
lansarea unor programe privind îmbunătăţirea iluminatului stradal, reabilitarea clădirilor proprietate publică şi de menire socială, construcţia de clădiri pasive sau cu un consum energetic redus sau aproape de zero, precum şi de utilizare a surselor regenerabile de energie pentru încălzirea obiectelor sociale etc.
| -
promovarea modele replicabile pentru eficienţa energetică şi a resurselor în producţie şi consum şi accesul la energie curată şi la preţuri accesibile ca bază pentru crearea unor pieţe durabile pentru energie regenerabilă şi eco-tehnologii;
-
promovare a principiului dezvoltării durabile prin dezvoltarea economică ecologică;
-
suport pentru reducerea consumului global de energie şi a emisiilor de gaze cu efect de seră,
sporirea eficienţei energetice şi ponderea energiilor regenerabile;
-
crearea unui cadru instituţional funcţional pentru coordonare-răspuns la dezastre, măsuri de reducere a riscurilor, precum şi de informare şi sensibilizare;
-
mobilizarea expertizei externe şi canalizare a ajutorului umanitar şi alocaţiilor prioritate;
-
acordare asistenţă imediată, pe termen mediu şi lung, pentru populaţia din Republica Moldova în caz de situaţii de urgenţă;
-
contribuirea la eficienţa majoră în domeniul energiei şi al resurselor;
-
adoptarea unor tehnologii nepoluante în producţie şi consum;
-
susţinerea pentru competitivitate şi accesarea pieţelor noi;
-
susţine promovarea dezvoltării în domeniul reducerii emisiilor și rezistenţei la schimbările climatice;
-
elaborarea cadrului favorabil de politici;
-
dezvoltarea capacităţilor pentru investiţii în reducerea emisiilor de carbon şi a tehnologiilor prietenoase mediului, în infrastructură şi alte sectoare;
-
contribuind la producerea şi consumul durabil şi crearea de locuri de muncă ecologice;
-
extinderea măsurilor de eficienţă energetică, în special în sectorul locuinţelor;
-
promovarea utilizării surselor regenerabile de energie.
|
Coalițiile de management a substanțelor chimice locale și globale
|
Majorarea retragerii, depozitarea și reducerea emisiilor de POP, ODS, mercur și alte substanțe chimice de interes global
| -
modificarea şi completarea cadrului normativ privind managementul substanţelor chimice prin armonizarea acestuia cu legislaţia şi practicile UE şi cele internaţionale, acceptarea noilor amendamente la convenţiile la care Republica Moldova este parte, elaborarea conceptului Registrului substanţelor chimice şi acreditarea potenţialului de laborator conform sistemului internaţional de bune practici de laborator etc.;
-
completarea cadrului normativ cu norme specifice din domeniul managementului substanţelor chimice;
-
asigurarea funcţionării unui sistem instituţional integrat de management al substanţelor chimice;
-
crearea sistemului informaţional în domeniu;
-
dezvoltarea capacităţilor de cercetare şi monitoring;
-
armonizarea standardelor naţionale cu standardele internaţionale de mediu;
-
crearea capacităţilor de eliminare a substanţelor chimice, inclusiv a deşeurilor, şi de decontaminare a terenurilor şi echipamentului contaminat;
-
instruirea, informarea şi sensibilizarea publicului privind managementul durabil al substanţelor chimice, inclusiv reducerea riscului asociat utilizării acestora;
-
evaluarea la nivel naţional a riscurilor ce ţin de utilizarea unor substanţe chimice.
|
|
Platforme de dialog între OSC și Guvern
|
Consolidarea capacități societății civile pentru a contribui la implementarea MEA (acorduri multilaterale în domeniul protecției mediului) și a cadrelor naționale și sub-naționale legale, de politici și de planificare
| -
consolidarea Cadrului de Participare a Societăţii Civile la elaborarea şi monitorizarea implementării Politicilor Publice;
-
consolidarea capapităţilor funcţionarilor de stat şi a OSC de a colabora în procesul de elaborare şi monitorizare a implementării politicilor publice;
-
îmbunătăţirea mecanismelor existente şi adoptarea unor noi măsuri de garantare a transparenţei activităţii atât a ramurii legislative, cât şi a celei executive la toate nivelele, de la Parlament şi Guvern până la consiliile raionale, locale şi la primării;
-
încurajarea participării cetăţenilor şi a sectorului privat în susţinerea Societăţii Civile;
-
consolidarea accesului şi participării societăţii civile la implementarea politicilor de stat, prin
intermediul contractării sociale;
-
promovarea transparenţei şi responsabilităţii societăţii civile;
-
promovarea voluntariatului prin intermediul principalelor structuri naţionale ale
infrastructurii de voluntariat;
-
promovarea educaţiei civice.
| -
îmbunătăţirea calităţii şi accesului la informaţii ce vor permite o mai bună monitorizare, participare publică şi conştientizare ca un vector de schimbare a comportamentului;
-
oferirea de suport Guvernului la consolidarea comunicării.
|
Incluziunea socială (egalitatea de gen, tineret)
|
Politica de integrare a dimensiunii de gen a GEF și Planul de activități în domeniul egalității de gen, precum și principiile GEF de implicare a popoarelor indigene/băștinașilor
| -
diversificarea serviciilor sociale destinate persoanelor cu dezabilități;
-
adaptării programelor educaţionale la necesităţile speciale ale copiilor cu dezabilități;
-
adaptării infrastructurii sociale la necesităţile persoanelor cu dezabilități;
-
informarea publicului larg despre procesul de implementare a Strategiei.
| -
plasarea populaţiei în centrul programului, inclusiv promovând egalitatea de gen, cu o atenţie sporită faţă de grupurile cele mai vulnerabile;
-
extinderea măsurilor de consolidare
a încrederii în regiunea Transnistreană;
-
acordarea asistenţei în dezvoltarea socio-economică consolidată a regiunii Transnistrene;
-
îmbunătăţirii calităţii educaţiei, de la formarea pre-școlară la cea profesională;
-
susţinere dezvoltarea, implementarea şi monitorizarea şcolilor prietenoase copilului, a educaţiei incluzive, asistenţei şi educaţiei timpurii;
-
consolidării capacităţilor naţionale de cercetare în politica educaţională şi de analiză în următoarele domenii: dezvoltarea cadrelor didactice, educaţie îmbunătăţită în baza de TIC, şi educaţia tehnică profesională şi formarea profesională;
-
suport în consolidarea capacităţilor de educaţie în ceea ce priveşte creşterea gradului de conştientizare în rândul populaţiei, de avertizare timpurie.
|
Contribuția la platformele globale de management a cunoștințelor
|
Contribuirea la eforturile GEF KM
| -
asigurarea relevanţei studiilor pentru viaţă, cetăţenie activă şi succes în carieră;
-
elaborarea programelor şi formarea profesională continuă în sectorul public şi privat în problemele de conservare a biodiversităţii;
-
actualizarea curriculei în învățământul primar şi secundar general în vederea introducerii modulelor despre biodiversitate în programele educaţionale de ştiinţe ale naturii;
-
desfăşurarea orelor ecologice şi a olimpiadelor ecologice pe tema biodiversităţii;
-
conştientizarea tuturor actorilor implicaţi, în special a populaţiei, în cea ce priveşte riscurile schimbării climei şi măsurile de adaptare
|
|
|
http://muhaz.org/strategia-programului-de-granturi-mici-al-facilitii-globale-de.html?page=7
|
CADRUL REZULTATELOR SCONTATE - Strategia programului de granturi mici al facilităȚii globale de mediu etapa Operațională 6
|
Table 3. Concordanţa cu componentele programului global SGP EO6
1
Componentele proiectului EO6
|
2
Țintele Strategiei
|
3
Activități
|
4
Indicatori
|
5
Mijloace de verificare
|
Componenta 1 PGM a EO6:
Conservarea peisajului terestru și marin la nivel de comunitate:
1.1 Programele de țară ale PGM duc la îmbunătățirea conservării și utilizării durabile, precum și la managementul ecosistemelor terestre și marine importante prin implementarea abordărilor aferente peisajului terestru/marin la nivel de comunitate în aproximativ 50 de țări
|
Descreți ariile terestre și marine de interes selectate la nivel de țară
Numărul și tipologia22 peisajelor/ariilor terestre/marine: 1 - 3 arii țintă pentru aprox. 70% din resursele de granturi acordate la EO6
Enumerați IW SAP incluse în managementul bazinelor râurilor/lacurilor și managementul costier și oceanic (de ex., în ariile managementului habitatelor, pescuitului și poluării terestre)
-
Cel puţin în 3 documente de politici sectoriale (silvicultură, agricultură, piscicultură, comerţ, amenajarea teritoriului, cultură şi educaţie) prevederile privind conservarea biodiversităţii sunt integrate;
-
Cel puţin 20 000 ha de fîşii reabilitate;
-
Cel puţi 3 studii tematice elaborate şi 3 rapoarte tematice aprobate;
-
Cel puţin 1 specie locală (de stejar, fag) promovată şi material reproductiv creat;
-
Cel puţin 5 ha de plantaţii create (zona de centru şi nord);
-
Cel puţin 1 plan de gestionare a bazinelor de apă elaborat şi implementat;
-
Cel puţin % din 3 mii ha (planificate la nivel national) de fîşii sunt restabilite;
-
cel puţin 3 ateliere de instruire organizate, 75 de persoane instruite, materiale promoţionale elaborate;
-
Minimum câte un eveniment anual organizat;
|
Aprox.3 proiecte
|
Numărul de hectare țintă
Indicatorii evaluării situației de bază a peisajului terestru/marin (se va determina =SVD)
A se vedea Anexele 1 și 2
| -
Raportarea individuală a proiectului din partea echipelor de țară a PGM
-
Variabile de comparație în evaluarea situației de bază (folosirea modelelor conceptuale și a datelor partenerilor, după caz)
-
Raportul anual de monitorizare (RAM)
-
Revizuirea Strategiei SGP (contribuțiile CNC)
|
Componenta 2 PGM a EO6:
Agroecologie inovativă inteligentă din punct de vedere al climei:
2.1 Practici agroecologice ce incorporează măsuri de reducere a emisiilor de CO2 și de îmbunătățire a capacităților de adaptare la schimbările climatice încercate și testate în ariile protejate ale zonelor tampon și în coridoarele forestiere, precum și diseminate pe larg în cel puțin 30 de țări prioritare
|
Descrierea practicilor agroecologice propuse, a capacitățile de adaptare la schimbările climatice, inclusiv integrarea în peisajele terestre și marine de producere prioritare
-
Cel puţin 2 ghiduri elaborate şi publicate
-
Cel puţi 2 ore ecologie organizate;
-
Programe de instruire continue elaborate; număr de cursuri/instruiri
-
Cel puţin în 2 planuri elaborate/ actualizate la nivel local
|
Aprox.4 proiecte
|
Numărul de hectare țintă
Indicatorii evaluării situației de bază a peisajelor terestre și marine (SVD)
A se vedea Anexele 1 și 2
| -
Raportarea individuală a proiectului din partea echipelor de țară a PGM
-
Indicatorii de adaptare socio-ecologică pentru peisajele terestre de producere (SETP)
-
Raportul anual de monitorizare (RAM)
-
Revizuirea Strategiei SGP (contribuțiile CNC)
|
Componenta 3 PGM a EO6:
Co-beneficiile de acces la sistemul energetic cu emisii reduse de carbon:
3.1 Soluțiile de acces la sistemul energetic cu emisii reduse de carbon replicate cu succes în 50 de țări cu alinierea și integrarea acestor abordări în cadrele mai vaste, ca SE4ALL inițiat în cel puțin 12 țări
| -
cel puțin o tipologie inovativă a soluțiilor adaptate la nivel local, demonstrată și documentată
-
cel puțin 20 gospodării cu acces la sistemul energetic
-
co-beneficii ca adaptarea, efectele ecosistemului, venit, sănătate și altele estimate într-un mod riguros23
-
sectorul construcţiilor este responsabil pentru realizarea unei economii de energie de aproximativ 10-12% în ţinta naţională de 20% către anul 2020, SGP va acoperi 2% din această ţintă
-
ţinta anuală de economisire a energiei este stabilită în mărime de 1,8%, raportată la anul de bază 2009, SGP va acoperi XXX % din această ţintă;
-
în corespundere cu obiectivele de eficienţă energetică ale Uniunii Europene şi reieşind din angajamentele Republicii Moldova de aliniere la acquis-ul comunitar, Programul stabileşte ţinta naţională de economisire a energiei pe termen lung, către anul 2020, în mărime de 20%, ceea ce constituie 14167,857 TJ şi va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 761498,7 tone CO2, SGP va acoperi XXX % din această ţintă;
|
Aprox.3 proiecte
|
Numărul de tipologii orientate spre comunitate, soluții de acces la sistemul energetic adaptate la nivel local cu demonstrații de succes pentru amplificare și replicare;
Numărul de gospodării care folosesc soluții de acces la sistemul energetic adaptate la nivelul local al comunității, co-beneficiile estimate și valorificate24
| -
RAM, rapoarte de țară
-
RAM, baza de date globală, rapoarte de țară
-
Studii de țară speciale25
-
Revizuirea Strategiei SGP (contribuțiile CNC)
|
Componenta 4 PGM a EO6:
Coalițiile de management a substanțelor chimice locale și globale:
4.1 Instrumente și abordări inovative în bază de comunitate, demonstrate, mobilizate și transferate, cu suportul coalițiilor nou create sau existente în cel puțin 20 de țări pentru managementul substanțelor chimice periculoase și a deșeurilor într-o manieră sigură
|
Descrieți instrumentele și abordările inovative față de:
-
Managementul pesticidelor
-
Recucerea poluării cu nitriți și nitrați
Cel puţin 60 gospodării instruite privind managementul adecvat;
-
Managementul deșeurilor solide (plastic, baterii uzate, DEEE- deșeuri medicale, etc.),
-
Reducerea emisiilor de metale grele prin managementul adecvat al produselor ce conțin aceste metale , și
-
Promovarea parteneriatelor și coaliții cu alte structuri in domeniul managementului durabil al substanțelor chimice la nivel național și global
Cel puţin o campanie informaţională realizată în domeniul management a substanțelor chimice locale și globale;
|
Aprox.3 proiecte
|
Numărul de beneficiari țintă (dimensiunea de gen, tineri, popoare indigene/băștinași și persoane cu dezabilități dezagregat)
| -
Raportarea individuală a proiectului din partea echipelor de țară a PGM
-
Parteneriatul strategic cu partenerii de țară IPEN
-
Raportul anual de monitorizare (RAM)
-
Revizuirea Strategiei SGP
|
Componenta 5 PGM a EO6:
Platforme de dialog de planificare și politici OSC-Guvern (Grantori+):
5.1 PGM susține crearea platformelor pentru dialogul politic și de planificare între OSC și Guvern, ancorând parteneriatele existente și potențiale în cel puțin 50 de țări
|
Descrieți accentul SPT pe platformele de dialog politic și de planificare între OSC și Guvern ca parte a rolului extins al Grantorilor+ al EO6
-
Cel puţin 20 de proiecte au contribuit la dezvoltarea şi menţinerea dialogului;
-
Cel puţin 4 Platforme tematice de comunicare şi dialog consolidate;
-
OSC de mediu formalizată.
|
Prioritatea EO6 la nivel global
Prioritatea cu caracter transversal pentru SPT la nivel național
Toate 4 componente ale PGM a EO6
Aprox.2 proiecte
| -
Numărul de platforme țintă de dialog politic și de planificare între OSC și Guvern inițiate
-
Platformele între OSC și Guvern pe temele PGM a EO6 iniţiate
-
Rețeaua OSC de mediu consolidată;
| -
Raportarea individuală a proiectului din partea echipelor de țară a PGM
-
Baza de date globală a PGM
-
Raportul anual de monitorizare (RAM)
-
Revizuirea Strategiei SGP
|
Componenta 6 PGM a EO6:
Promovarea incluziunii sociale (Grantori+):
6.1 Considerațiile de includere a dimensiunii de gen aplicate în toate programele de țară ale PGM; instruirea în domeniul dimensiunii de gen utilizată de angajații PGM, beneficiarii de granturi, membrii CNC, parteneri
6.2 În cadrul programului de burse IP, acordarea a cel puțin 12 burse pentru consolidarea capacității IP; implementarea proiectelor de către IP este susținută în țările relevante
6.3 Implicarea tinerilor și persoanelor cu dizabilități în susținerea ulterioară a proiectelor și directivelor PGM; bunele practici sunt implementate pe larg în țări
|
Descrieți abordarea SPT față de incluziunea socială, inclusiv presupunerile cu privire la conținutul național pentru susținerea populației vulnerabile și marginalizate
-
Cel puţin 20 de proiecte abordează incluziunea socială;
-
Cel puţin 50% din beneficiarii proiectelor sunt femei;
-
Cel puţin 5 proiecte sunt îndreptate direct către tineri şi copii;
-
Cel puţin 2 proiecte sunt îndreptate spre incluziunea grupurilor social vulnerabile;
|
Prioritatea EO6 la nivel global
Prioritatea cu caracter transversal pentru SPT la nivel național
Toate 4 componente ale PGM a EO6
Aprox.2 proiecte
|
Numărul de beneficiari țintă (dimensiunea de gen, tineri, persoane cu dezabilități , grupuri vulnerabile, dezagregat)
| -
Raportarea individuală a proiectului din partea echipelor de țară a PGM
-
Baza de date globală a PGM
-
Raportul anual de monitorizare (RAM)
-
Revizuirea Strategiei SGP
|
Componenta 7 PGM a EO6:
Acoperirea globală a programului de cunoștințe bazate pe practica cetățenilor (Grantori+):
7.1 Biblioteca digitală de inovații comunitare este creată și oferă comunităților acces la informații din cel puțin 50 de țări
7.2 Platforma de schimb de inovații între comunități Sud-Sud promovează schimburile sud-sud referitor la problemele de mediu globale în cel puțin 20 de țări
|
Conexiunile dintre SPT și prioritățile globale pentru biblioteca digitală și platforma de schimb de experiență în domeniul inovației SSC
(dați exemple de tehnologii testate, avantaje comparative și experiențe ale programului de țară al PGM)
|
Prioritatea EO6 la nivel global
Echipele de țară ale PGM (contribuțiile privind baza de date globală a CM și AP)
Toate 4 componente ale PGM a EO6
Aprox.2 proiecte
|
Numărul țintă de inovații în țară ce sunt împărtășite și diseminate la nivel global
* exemplele pot fi oferite din perioada EO6, precum și din etapele operaționale anterioare ale PGM (inclusiv actualizarea programelor de țară)
| -
Baza de date globală a PGM
-
Raportul anual de monitorizare (RAM)
-
Revizuirea Strategiei SGP
|
|
http://muhaz.org/strategia-programului-de-granturi-mici-al-facilitii-globale-de.html?page=6
|
Strategii Grant-maker+ - Strategia programului de granturi mici al facilităȚii globale de mediu etapa Operațională 6
|
Strategii Grant-maker+ -
Modificările permanente ce apar în mediu, generând în consecinţă noi nevoi sociale sau agravarea celor existente deja, impun o continuă evaluare şi reorientare a activităţilor principalilor actori ai comunităţii către priorităţile momentului.
OSC-urile sunt caracterizate printr-o mare mobilitate în ceea ce priveşte modul şi direcţiile lor de acţiune. Această mobilitate reprezintă condiţia lor de supravieţuire, atâta vreme cât funcţionarea lor este dependentă de o corectă identificare a nevoilor în comunitate şi de atragerea resurselor necesare pentru abordarea acestor nevoi. Organizaţiile neguvernamentale reprezintă un "barometru" al comunităţii.
Dinamicitatea lor este relevante în ceea ce priveşte capacitatea comunităţii de a reacţiona rapid la propriile sale nevoi, catalizând resurse de care administraţia publică nu dispune. În acelaşi timp, analiza direcţiilor de acţiune ale organizaţiilor ar putea da administraţiei publice semnale relevante privitoare la problemele pe care în viitorul apropiat va trebui să le abordeze. OSC-urile pot juca un rol fundamental în identificarea unor probleme ce ar putea fi trecute cu vederea de către autorităţile publice, iar prin utilizarea resurselor umane proprii, a datelor locale şi a capacităţii lor organizatorice, ele pot monitoriza activitatea agenţiilor publice şi le pot sprijini în realizarea obiectivelor lor.
Adeseori, OSC-urile pot acoperi anumite nevoi ale comunităţii, mai bine şi mai ieftin decât o poate face sectorul public.
Căile prin care sectorul neguvernamental poate influenţa dezvoltarea comunităţii19:
-
încurajând instituţiile publice să adopte soluţii elaborate şi folosite cu succes în cadrul sectorului.
-
educând şi sensibilizând publicul în privinţa drepturilor prevăzute de cadrul legislativ
-
participând la adaptarea programelor guvernamentale la nevoile publice, exprimând punctul de vedere al opiniei publice şi punând în valoare experienţele locale
-
colaborând cu instituţiile publice
-
influenţând politicile de dezvoltare locală a instituţiilor naţionale şi internaţionale
-
ajutând administraţia publică şi finanţatorii să elaboreze o strategie de dezvoltare mai eficientă, prin întărirea instituţiilor, creşterea calificării profesionale a personalului, instruirea acestuia şi întărirea capacităţii sale manageriale.
Instituțiile de stat recomandate pentru cooperare in cadrul programului SGP
Reieşind din specificul programului SGP se recomandă cooperare cu ministerele ramură din sectoarele cheie, incluse în domeniile prioritizate, cum ar fi: Ministerul Mediului, Agenţia Eficienţă Energetică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerul Mediului şi structurile subordonate acestora în dependenţă de profil. În aceste ministere există persoane care sunt împuternicite să menţină relaţiile cu mediul asociativ, care pot fi un prim punct de comunicare.
Cooperarea la nivelul fiecărui minister reprezintă cea mai comună formă de cooperare instituţională cu sectorul neguvernamental. O organizaţie neguvernamentală a cărei misiune corespunde cu cea a unui anumit minister în mod natural vrea să se asigure că politica şi legislaţia pe acel domeniu reflectă punctele sale de vedere şi ale constituenţilor săi. Organizaţia poate de asemenea solicita finanţare de la minister.
Agenţiile sau autorităţile care lucrează în subordinea unui minister sunt adesea jucători importanţi în cooperarea inter-sectorială. Astfel se recomandă implicarea următoarelor instituţii: Agenția Apele Moldovei, agenția Moldsilva, Serviciul Hirdometeolorologic de Stat, oficiile tematice în cadrul Ministerului Mediului (Oficiul Prevenirea poluării Mediului, Oficiul Schimbarea Climei, Oficiul Biodiversitate, Oficiul POPs, etc), Agenţiile pentru Dezvoltare Regională Centru, Nord, Sud.
Influenţa politicilor
Politică publică este o reţea de decizii legate între ele privind alegerea obiectivelor, a mijloacelor şi a resurselor alocate pentru atingerea lor în situaţii specifice şi pe domenii specifice. Toate documentle de politici sunt elaborate într-o dependenţă şi ierarhie. În domeniul mediului documentele de politici sunt sunt bazate pe Strategia Naţională de Mediu20, tote celelalte care ţin de domeniul mediului şi sunt relevante SGP pentru EO6 sunt analizate în pct 2.2. şi 2.3 al Strategiei date.
Documentele de policitice trebuie să influenţeze la procesul de elaborare a propunerilor de proiect, cu indicarea exacta a obiectivelor, măsurilor a care se tinde să se contribuie. La fel, trebuie să fie luate în consideraţiune şi documentele de politici cu domenii relevante de niel regional, raional sau local.
Documentele de politici vor influenţa şi în procesul de evaluare a propunerilor, experţii vor ţine cont dacă măsurile identificate, metodologia sau abordarea propusă de aplicant este relavantă prevederilor/obiectivelor prestabilite de documentele de politici aprobate oficial.
La rândul său SGP pentru EO6 va influenţa asupra documentelor de politici, înspecial la etapa de rapoartare a atingerii indictorilor stabiliţi în documentele de politici. Coordonatorul SGP va avea obilgaţia să informeze partenerii privind indicatorii atinşi relevanţi politicilor de mediu.
Promovarea incluziunii sociale
Crearea condiţiilor pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin dezvoltarea unei societăţi competitive din punct de vedere economic, bazată pe cunoaştere, capabilă de o creştere economică sustenabilă, cu locuri de muncă şi cu o coeziune socială ridicată reprezenta obiectivul fundamental al Strategiei Naţionale de Dezvoltare pentru anii 2008- 2011 (SND) a Republicii Moldova. Cu toate acestea, problemele sărăciei continuă să persiste până în prezent atât la nivel naţional, cât şi global, determinând specialiştii în domeniu să cerceteze cauzele şi mecanismele care favorizează această stare cu scopul de a reduce riscurile de excluziune socială21.
În prezent în Republica Moldova mai mulţi oameni se simt excluşi sociali din diferite considerente, cum ar fi: sărăcia, nivelul jos de educaţie, etnie sau opinii/viziuni personale. Multe dintre aceste probleme îşi găsesc originea în politicile (inclusiv cele sociale) ineficiente ale ţării, altele sunt create de nivelul jos de toleranţă prezent în cadrul societăţii moldave, lucru indicat şi evidenţiat de numeroasele cercetări şi rapoarte realizate în acest domeniu. În pofida numeroaselor încercări ale Republicii Moldova de a introduce o reforma în domeniul social, acest mecanism rămâne a fi inechitabil pentru anumite categorii de cetăţeni.
Pentru promova în mod efectiv în cadrul programului SGP incluziunea socială se sugerează urmărirea celor cinci paşi esenţiali:
-
Vizibilitatea – oamenii au nevoie de a li se asculta şi lua în consideraţie opiniile, iar în cadrul implementării proiectelor după caz se va lua în consideraţie implicarea diferitor grupuri sociale.
-
Consideraţie - preocupările și nevoile indivizilor și grupurilor vor fi luate în considerare de către factorii de decizie. Adesea, factorii de decizie nu iau în consideraţie săracii și alte grupuri marginalizate ca actori importanți, și, prin urmare, nu includ nevoile și preocupările acestora.
-
Accesul la interacţiune socială - oamenii trebuie să fie în măsură să se angajeze în activități ale societății (iar acest lucru nu trebuie stopat sau împiedicat prin anumite acţiuni) și a rețelelor sociale în viața de zi cu zi, inclusiv activități economice, sociale, culturale, religioase și politice.
-
Drepturi - oamenii trebuie să aibă drepturi de a acționa și pretinde, drepturi de a fi diferiţi, drepturi legale, drepturi de acces la servicii sociale. Respectiv în cadrul programului SGP se va lua n consideraţie respectarea drepturilor tuturor categoriilor de cetăţeni implicaţi.
-
Resurse pentru a participa pe deplin în societate - lipsa de resurse financiare, dar, de asemenea, din cauza condițiilor, cum ar fi timp insuficient sau, distanța, lipsa de recunoaștere, lipsa de respect, condițiile fizice sau constrângeri, ceste elemente, toate trebuie luate în considerare.
Acțiuni care trebuie luate în consideraţie pentru a reduce obstacolele pentru incluziunea socială:
-
Promovarea incluziunii sociale, a coeziunii sociale;
-
Promovarea egalității între femei și bărbați;
-
Asigurarea egalității de șanse pentru toți;
-
Promovarea accesului egal la servicii sociale de calitate de bază (educație, sănătate, transport,
-
Asigurarea accesului tuturor la drepturi și servicii, care sunt necesare pentru o participare adevărată în societate;
-
Prevenirea excluziunii sociale, eliminarea tuturor formelor de discriminare;
-
Recunoaşterea demnităţii și respectul pentru fiecare individ;
Planul de management al cunoştinelor
Finanțarea de proiecte și activități SGP furnizează părților interesate la nivel național, o enormă oportunitate de învățare și de gestionare a cunoștințelor în raport cu prioritățile tematice. La etapa de formare a proiectului de grant, este așteptat ca toate propunerile să includă planul de învățare și de gestionare a cunoștințelor care trebuie urmărite prin intermediul proiectului și metodele, instrumentele și abordările care urmează să fie adoptate pentru a promova învățarea și pentru a capta și împărtăși cunoștințe. Acest lucru va necesita stabilirea unor aranjamente realiste de M&E. Aceasta va include, de asemenea, și un plan de supraveghere a activităților proiectului.
Procesul de QE / QA pentru toate propunerile de grant se va concentra în mod explicit pe agenda de învățare și de gestionare a cunoștințelor propuse în cadrul proiectului. Acesta va revizui dacă rezultatele învățării și gestionarea cunoștințelor și activitățile conexe au fost identificate în mod clar; dacă resursele vor fi puse la dispoziție; și dacă mecanismele au fost definite în mod explicit pentru învățare și pentru schimbul de cunoștințe și diseminarea acestora în timpul punerii în aplicare și la finalizarea proiectului.
Acolo unde este posibil, finanțarea proiectelor de grant ar trebui să sprijine evenimente de învățare și schimb de cunoștințe. Acestea pot fi întâlniri față-în-față, cu toate că tehnologiile oferă oportunități pentru organizarea web-inarelor și conferințe video, astfel încât să se ajungă la toate părțile interesate. Pentru a face schimb de cunoștințe și de învățare la nivel de țară, rolul echipei de management al proiectului de țară este esențială.
Echipa de management a proiectului de țară joacă un rol crucial în schimbul de cunoștințe pentru a îmbunătăți proiectele de grant și împrumuturile de dezvoltare și, punerea în aplicare a proiectului. La etapa de supraveghere, echipa de management al proiectului de țară trebuie să tragă învățăminte desprinse din misiunile de supraveghere și de a le reflecta în rapoartele de supraveghere. Raportul de finalizare al grantului ar trebui să includă o evaluare a rezultatelor învățării și a cunoștințelor generate și partajate. Raportul va indica, de asemenea, modul în care cunoștințele au fost sau vor fi diseminate în cadrul proiectelor de țară. Captarea cunoștințelor, schimbul și diseminarea rezultatelor SGP poate fi susținută prin utilizarea diverselor instrumente. Existența unui Centru de Informare, pagini web, on-line forumuri tematice, biblioteci, etc. pot juca un rol-cheie în promovarea informațiilor, schimbului de cunoștințe, a comunicării între colegi. Legătura cu alte rețele regionale, rețele tematice și SGP Global Portal ar trebui, de asemenea, consolidate.
Pe lângă mecanismele de susţinere la nivel naţional, la nivel global, în cadrul programului „Global Reach for Citizen Practice-Based Knowledge program”, SGP al GEF va crea următoarele platformele de cunoștințe: (a) bibliotecă digitală a inovaţiilor comunitare pentru mediul global, și (b) platforma de schimb de experienţă între comunităţi Sud-Sud.
Unele din beneficiile care reies din strategia SGP sunt: învățarea lecției, managementul cunoștințelor și diseminarea informațiilor privind aspecte legate de prioritățile SGP, care sunt promovate în rândul părților interesate din cadrul și în întreaga țară, inclusiv în plan regional sau la nivel global.
Strategia de comunicare
În viderea asigurării şi îmbunătăţirii transparenţe, comunicării externe, conştientizarea OSC-urilor şi activităţile în domeniul relaţiilor internaţionale, sunt identificate următoarele aspecte în comunicarea SGP (ca o echipă integră) cu mediul extern . Echipa SGP , ca un tot întreg, îşi crează şi trebuie să menţină o bună reputaţie în societate, fiind percepută de către OSC-uir şi partenerii acestora şi reprezentanţii mass-media, autorităţi, mediu de afaceri drept o structură deschisă, profesionistă, de încredere, accesibilă, precum şi o sursă transparentă de informaţii. Noile iniţiative şi activităţi de comunicare externă, lansate şi realizate de echipa SGP , trebuie să sporească fluxul de informaţii oferite beneficiarilor şi partenerilor, să promoveze activitatea sa şi a grantiştilor şi să îmbunătăţească imaginea programului şi donatorului.
Cu toate acestea, în timpul consultărilor realizate în procesul de elaborare a Strategiei, unele comentarii şi rapoarte relevă faptul că mai există spaţiu pentru perfecţionare, iar domeniul respectiv necesită atenţie sporită şi o abordare sistematică şi pro-activă, cu repartizarea eficientă a sarcinilor şi coordonare. Eficienţa echipei SGP şi a proiectelor implemenate depinde enorm de modul în care OSC-urile, partenerii, autorizăţile, mass-media, partenerii internaţionali şi întreaga societate percep SGP pentru EO6.
Respectiv, comunicarea constituie o funcţie strategică, gestionarea şi comunicarea informaţiilor fiind asigurată printr-o strategie în domeniu.
Cele două componente principale, comunicarea internă şi cea externă, va contribuie la eficienţa şi transparenţa programului, asigurînd vizibilitate şi credibilitate. Comunicarea internă susţine activitatea de monitorizare şi evaluare, iar comunicarea externă oferă acces la informaţii părţilor externe interesate, complementar mesajelor-cheie.
Cordonatorul programului care este responsabil de îndeplinirea atribuţiilor în domeniul relaţiilor publice şi asigurarea comunicării eficiente cu publicul, ţine relaţiile cu presa şi facilitarea interacţiunii dintre reprezentanţii mass-media şi sectorul asociativ, persoane cu funcţii, aceasta este responsabilă şi de stabilirea şi menţinerea relaţiilor externe ale SGP cu alte autorităţi, donatori naţionali şi externi şi organizaţii internaţionale de profil. În acest context Stabilirea unei Strategii coerente şi eficiente de comunicare constituie un factor important în cadrul managementului realizat în cadrul SGP.
Strategia trebuie să includă modul de informare a OSC-urilor şi publicului prin interemediul mass mediua, interenet şi reţele de socializare, activităţi de conţientizare şi informare, consultări publice şi relaţii internaţionale.
Obiectivele de comunicare sunt următoarele:
OS 1. Îmbunătăţirea comunicării cu mass-media prin asigurarea diseminării informaţiilor;
OS 2. Mărirea fluxului de informaţii privind condiţiile şi procedurile de grantare prin intermediul activităţilor de informare şi conştientizare;
OS 3. Creşterea transparenţei activităţii desfăşurate şi accentuarea percepţiei asupra SGP pentru EO6;
OS 4. Promovarea imaginii Programului şi informarea grupurilor-ţintă prin intermediul noilor mijloace de comunicare socială şi tehnologiilor informaţionale;
OS 5. Îmbunătăţirea comunicării cu partenerii naţionali şi internaţionali pentru a asigura armonizarea activităţii desfăşurate de comun interes şi în beneficiul grupurilor – ţintă al SGP;
OS 6. Elaborarea şi implementarea strategiei de comunicare care să îmbunătăţească relaţia SGP cu beneficiarii şi partenerii implicaţi şi interesaţi de activitatea SGP.
OS 7. Modernizarea culturii organizaţionale, îmbunătăţirea comunicării pe intern şi extern şi consolidarea relaţiilor de cooperare actori-cheie.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/modulul-vnzarea-psihologica-psihologia-clientului.html?page=3
|
Reguli de combatere a obiecţiilor clienţilor ce au impact pozitiv asupra clientului
|
Reguli de combatere a obiecţiilor clienţilor ce au impact pozitiv asupra clientului
Reguli de loializare a clientului
Dorinţa oricărei companii este sa aibă mulţi clienţi si mai ales fideli. Ei reprezintă ţinta oricărui om de marketing sau de vânzări, indiferent de domeniul de activitate. O relaţie buna si de lunga durata cu clienţii generează profit, pe de o parte, si satisfacţie, pe de alta parte.
De la primul e-mail trimis, după ce o persoana ti-a acordat permisiunea, si pana la newsletterele obişnuite, un marketer trebuie sa conceapă totul având in minte cuvântul cheie pentru a genera profit si a păstra o relaţie buna cu clientul sau: loializarea.
Aşa cum spune si Seth Godin, “este foarte important sa-ti asculţi clientul”. Pentru ca acesta sa găsească ceea ce caută si sa fie mulţumit cu ceea ce i-ai oferit, trebuie sa-l cunoşti foarte bine, sa vezi ce anume îl interesează, in niciun caz sa-i trimiţi mesaje fara sens, gândindu-te ca oricum oferta este una imbatabila si cu siguranţa nu va rămâne imun in fata acesteia. Probabil iţi vei zice: “Cum sa ignore un discount de 80%?” etc. Cu siguranţa va ignora acel email daca el căuta un televizor, iar tu ii oferi un aragaz sau daca este interesat de cărţile de business, iar tu ii oferi discount pentru colecţia de check-it. Tocmai de aceea, baza de date trebuie segmentata foarte atent, iar mesajele sa fie trimise in funcţie de interesele fiecăruia.
Deci, pentru a construi o relaţie de încredere, mesajul tău trebuie sa fie targetat, apoi totul se va desfăşura foarte facil. Ai la dispoziţie posibilitatea de a monitoriza acţiunile fiecărui subscriber, acţiuni privind deschiderile si linkurile accesat si astfel vei şti cum sa-l abordezi. Totul pentru relevanta si mai ales câştigarea încrederii abonatului si viitorului tău client.
1. Lolialii vs. vanatorii de oferte (pasagerii)
Procesul de loializare începe cu prima achiziţie. Vei observa, in timp, ca te vei confrunta cu doua tipuri de clienţi: cei care cumpăra frecvent – indiferent ca este vorba de o oferta promotională si, mai ales, indiferent de preţul tău – si cei care cumpăra exclusiv atunci când le pui la dispoziţie oferte sau discounturi. Ii vei distinge cu usurintă pe cei loiali. Evident, ei fac parte din prima categorie. Prin urmare, sunt necesare doua abordări pentru cele doua tipuri de clienţi.
Loialii sunt cei care cauta o legătura stabila. De acest lucru trebuie sa profite companiile, de faptul ca le pot crea acestora, dependenta, arătându-le ca sunt un partener de încredere care le cunoaşte nevoile, ştiu ce au mai cumpărat in trecut si stiu ce sa le ofere in plus. Loial nu înseamnă neapărat ca trebuie sa cumpere frecvent. Loialitatea se refera si la faptul ca iti deschid newsletterul de fiecare data când il primesc, il accesează si il recomanda.
Pasagerii sunt cei care vin si pleacă. Sunt interesaţi de cel mai bun preţ si nu se uita la valoarea mesajului tău. Întotdeauna te vor compara cu alţii, iar daca găsesc un preţ mai mic decât al tău, te vor parasi imediat. Ii poţi pune pe o lista separata fata de cei loiali, prezentându-le oferte tale. Totuşi, aceştia pot face tranzacţii in volum mare, deci nu ii ignora.
Loializarea este probabil cel mai bun termen care defineşte rolul email marketingului. Mulţi marketeri se concentrează pe adăugarea de noi adrese in baza de date a clienţilor prin diverse modalitati, in loc sa acorde importanta abonaţilor si clienţilor deja existenţi care pot aduce profituri semnificative daca investeşti in programe de loializare îndreptate către ei. In plus, clienţii loiali iti pot aduce noi subscrieri prin recomandările pe care le pot face, daca, de-a lungul timpului, sunt mutumiti de comunicarea pe care ai dezvoltat-o cu ei.
Important este sa le araţi ca ii asculţi, prin solicitarea de feedback, prin introducerea unor secţiuni de întrebări pe care ti le pot adresa sau prin secţiuni speciale de sugestii de imbunatatire si chiar nemulţumiri.
2. Segmentează clienţii
Comunicarea trebuie sa fie constanta, iar dialogul trebuie sa contina o adresare directa, personalizata.
Având in minte cele doua tipuri de clienţi de care am menţionat mai sus, trebuie sa iţi indrepti comunicarea către cei care sunt cu adevărat profitabili.
Exista mai multe modalitati folosite de marketeri pentru a departaja clienţii pasageri de restul. Unii dintre aceştia analizează sursa care a generat un client. Pe lângă clienţii care cumpăra doar in perioada de reduceri sau produse cu discount, mulţi marketeri considera clienţii care au efectuat comenzi din catalog ca fiind clienţi pasageri. Alţi marketeri trimit noilor clienţi un survey pe baza preferinţelor, unde aceştia trebuie acorde niveluri de importanta unor factori care ii determina sa cumpere: preţul, serviciile adiacente produsului, marca, recomandarea unui prieten, experienţele anterioare etc. Cei care acorda o importanta maxima preţului sunt consideraţi clienţi “pasageri”.
3. Cum sa-i tratezi diferit
Da, trebuie sa tratezi fiecare dintre cele doua categorii de clienţi diferit, dar cea mai mare greşeala ar fi sa tratezi programul de loializare ca un program de discounturi. Este indicat sa foloseşti discounturi pentru a atrage clienţi noi, insa ar fi o greşeala majora sa mentii clienţii “pasageri”, oferindu-le permanent discounturi, pentru ca te vor parasi cu prima ocazie când vor găsi un preţ mai bun. In acest caz, o abordare mult mai buna este sa rasplatesti frecventa cu care un client cumpăra de la tine.
Pentru clienţii “loiali” trebuie:
- sa le povesteşti istoria produselor tale, sa le explici cum alţi clienţi le-au folosit, cum sunt fabricate etc. De exemplu, in cazul agenţiilor de turism poate fi dezvoltat un program eficient de comunicare pe baza de testimoniale. Daca un client a fost in Insula Thassos din Grecia, la întoarcere (având disponibile datele sejurului), ii poţi solicita un review al vacantei pentru a fi publicat pe site-ul companiei tale;
- sa creezi segmente complexe legate de preferinţe lor;
- sa memorezi zilele din an când aniversează ceva, fie ca e vorba de ziua de naştere, onomastica sau chiar aniversarea casatoriei
- sa creezi zile speciale ale relaţiei dintre brandul tău si client, pe care sa le aniversaţi mereu, in cazul in care vinzi bunuri de folosinţa îndelungata.
- sa-i asculţi in permanenta opiniile, nemulţumirile, sugestiile etc. De pilda, poţi trimite si un chestionar privind gradul de satisfacţie fata de vacanta petrecuta. Clientul se va simţi foarte bine, văzând ca părerea lui contează.
Nu uita ca dialogul trebuie menţinut in permanenta, iar PERSONALIZAREA este un pas important spre LOIALIZARE. Multumeste-le clienţilor fideli pentru fiecare achiziţie, oferă-le ceva in schimbul faptului ca iţi sunt loiali.
4. Comunica relevant
Daca o categorie de clienţi a făcut cumpăraturi dintr-un anumit segment, comunicările ulterioare prin intermediul Newsletterelor pot conţine si oferte adiacente. Daca a cumpărat o rochie de plaja, ii poţi trimite un email ce va conţine oferte pentru costume de baie, ochelari de soare sau genţi de plaja. “Buna Irina, speram ca iţi place rochia de plaja comandata de la noi. Ca sa fii complet echipata de plaja, si mai ales in trend, iată ce propuneri avem pentru tine ”.
Cu cat emailul oferă ceea ce are nevoie clientul, cu atât acesta iţi va acorda încrederea sa prin viitoarele comenzi de produse. Daca nu ai suficiente date despre el sau daca e posibil ca intre timp sa intervină schimbări in preferinţele sale, ii poţi trimite, la un interval de 3-6 luni, emailuri in care sa inserezi un formular in care acesta sa-si updateze informaţiile personale sau chestionare legate de satisfacţia fata de produsul oferit, spunându-i inca din subiect “Vrem sa te cunoaştem si mai bine. Ajuta-ne sa iţi oferim ceea ce ai nevoie”.
Foloseşte programele de bun venit pentru a stabili o comunicare one-to-one inca de la început. Aşa cum pui bazele unei relaţii de prietenie, după întâlniri si conversaţii frecvente in care va descoperiţi reciproc, va ascultaţi si va sfatuiti, capatand încredere unul in celalalt, tot aşa un email marketer si un abonat trebuie sa dezvolte o relaţie, nu neapărat de prietenie, ci una de încredere. Cel căruia i te adresezi trebuie sa vadă, in timp, ca îl asculţi si ca ii oferi ceea ce are nevoie, pe baza acţiunilor pe care le face in cadrul newsletterului tău. Încearcă sa afli ce anume l-ar putea interesa inca din primul moment.
Dialogul îl menţii si prin informările de genul celor făcute după ce clientul a efectuat o comanda in urma unui newsletter. Ii poţi trimite o instiintare pe email prin care ii spui ca ai înregistrat comanda, iar aceasta va ajunge la destinate in ziua X, totodată cerându-i si confirmarea datelor de contact (adresa fizica, număr de telefon). După ziua in care a primit produsul comandat, ii poţi trimite un nou email, la distanta de o saptamana, prin care îl întrebi daca este mulţumit de produs si ce părere are. Product review-urile au o eficienta extraordinara pentru obţinerea de noi clienţi.
5. Ce indicatori trebuie sa urmăreşti?
Ca sa poţi stabili gradul de loialitate al unui abonat/client fata de un brand, iei in calcul mai mulţi indicatori:
- comportamentul: Se refera la felul in care abonatul interactioneaza cu emailul tău, ce linkuri accesează, ce rubrici îl interesează si ce produse cumpăra. Ii observi astfel obiceiurile ce iţi indica si ziua sau ora sa preferata de citire a emailului si care rubrici/sectiuni il fac sa petreacă mai mult timp citind. Răspunde-ti la întrebările: Cumpăra imediat cum l-ai instiintat de noua oferta sau mai asteapta? Cumpăra mult sau puţin? Cumpăra des sau foarte rar? Cumpăra produse din noua colecţie? Cumpăra din magazin, din catalog sau cumpăra online? si vei avea la îndemâna factorii care sa te ajute in comunicarea cu ei.
- vechimea. Trebuie sa iei in calcul si perioada de când comunici cu el si de când ti-a devenit client. Daca deja au trecut 6 luni/1 an de când iţi deschide frecvent emailul si mai ales a efectuat câteva comenzi la produsele tale, este cazul sa îl încadrezi la clienţi loiali
- tranzacţiile. Observându-i achiziţiile in timp, este important sa analizezi valoarea acestora, dar si frecventa.
- timpul petrecut in cadrul newsletterului. Contează foarte mult si cat timp petrece un subscriber pe paginile accesate. Daca timpul este mare de fiecare data, acest lucru iţi indica faptul ca a găsit utila informaţia si deci, întotdeauna iţi va citi newsletterul.
- frecventa de citire. De fiecare data când ii trimiţi un newsletter unui abonat, iţi poţi da seama ce linkuri preferate are si daca a revenit la acelaşi link ca si data trecuta. De exemplu, accesarea frecventa a linkului către serviciile de intretinere a maşinii (daca eşti un importator auto), iţi da de inteles ca gaseste acea secţiune a newsletter utila si este cazul sa îl încadrezi la abonaţii fideli, facandu-I totodată si o oferta speciala pentru service-ul maşinii sale.
- recomandările. O persoana mulţumita de un brand nu îl tine numai pentru ea, îl lauda prietenilor si îl recomanda. Înseamnă ca este o persoana loiala acelui brand. De aceea este important sa urmaresti ce persoane din lista ta au recomandat mai departe newsletterul/produsul promovat si sa-i rasplatesti cu informaţiile de care are nevoie fiecare si cu oferte sau discounturi in funcţie de achiziţiile făcute.
- rata de deschidere a newsletterelor: daca mesajele tale sunt deschise in mod constant de fiecare data când le trimiţi unui abonat, reflecta faptul ca sunt de interes pentru persoana respectiva. Acest lucru, cat si numărul total de clickuri ale unui newsletter sunt un indicator al loialitatii unui abonat.
6. Mijloacele formale
Rasplăteste-ti clienţii fideli folosind si mijloacele formale. Poţi crea cluburi si/sau poţi oferi mecanisme de acumulare de puncte, discounturi instant atunci când clienţii fideli încearcă noi produse.
Investita in programele de loializare pentru clienţii fideli in comparaţie cu ceilalţi, se justifica prin faptul ca prima categorie:
- are o rata mult mai mare de retenţie
- cheltuie mult mai mulţi bani in relaţia cu brandul tău
- recomanda mult mai des brandul tău
- are un lifetime value mult mai mare
- cumpăra produse mai scumpe.
Nu uita, ca sa creezi loialitate, trebuie sa oferi relevanta, valoare! Nu sta totul intr-o super oferta sau un super discount, pentru ca tu nu ai nevoie de vanatori de oferte, ci de oameni care sa cumpere de la tine in permanenta si indiferent de preţul produsului tău. Pur si simplu pentru ca au încredere in tine. Despre acest lucru este vorba in email marketing.
Nu de puţine ori vei avea de a face cu clienţii in cariera. Si faptul ca clienţii sunt cei mai importanţi pentru C.E.O. nu-ti va face munca mai uşoara! Comunicarea eficienta cu clienţii va face parte din treaba ta de zi cu zi si va trebui sa răspunzi la următoarele întrebări:
- Exista clienţi pe viata?
- Care sunt metodele de imbunatatire a loialităţii clienţilor?
- Care sunt lucrurile care ii îndepărtează pe clienţi?
Clienţi pe viata
Pana de curând clienţii erau loiali. Astăzi, sunt înspăimântător de schimbători. Conduşi de interes personal din ce in ce mai mult, fac afaceri intr-o singura direcţie: beneficiul lor. Companii de toate dimensiunile si domeniile cresc si măresc ritmul, încercând sa devină 110 % receptive la clienţi pentru a menţine nivelul optim de performanta. Fac orice fel de concesie si oferă orice fel de serviciu cu valoare adăugata pentru a-I retine pe cei cu care lucrează. Si totuşi, clienţii tot pleacă...
Conceptul “client pe viata” este un mit – unul plăcut, dar un mit. Este ceea ce orice
C.E.O. vrea sa creeze. Dar aşa ceva ca clienţii pe viata nu exista. Mai degrabă exista pentru perioade măsurate – si chiar si atunci, loialitatea nu este 100 %. Fie ca sunt clienţi sau furnizori, cumpărătorii de astăzi sunt selectivi. Sarcina realista este sa atragi clientul pe o perioada determinata de anumite circumstanţe. Scopul trebuie sa fie construcţia unei loialităţi limitate; sa dispui de cat mai multa atenţie din partea clientului. Conceptul de loialitate limitata creează premizele pentru un scop tangibil.
Câteva metodele de îmbunătăţire a loialităţii clienţilor
Iată câteva metode de menţinere a clientului. Luate singular nu au foarte mare valoare. Au impact cu adevărat doar când sunt folosite cat mai multe împreuna.
Aplicaţi cat mai multe posibil. Oferă o garanţie. Creează acces nelimitat de timp.
Garanţiile dau valoare relaţiilor cu clienţii. Cea mai importanta este garanţia personala. Daca reputaţia ta este la mijloc si clientul are încredere in tine personal, asta te va separa de cei mai mulţi competitori. Deschiderea către client la orice ora este testul principal in menţinerea clientului. Fii deschis oricând, un client are timp sa facă afaceri. Asigura un telefon automat pentru când nu eşti la birou. Scrie-ti numărul personal sau de mobil pe cărţile de vizita. Oferă sugestii. Comunica regulat. Spune “mulţumesc” in mai multe feluri. Fii entuziast. Oferă-le adresa de e-mail. Creează o zi speciala a clientului.
Un telefon dat este un act terminat si ceva ce nu mai trebuie sa ţii minte. Comunicarea este foarte eficienta astfel. Ştiind ca poate sa ajungă la tine chiar si in weekend sau seara este foarte reconfortant pentru client. Daca apare o urgenta, clientul va şti ca este posibila comunicarea. Fa publice informaţii pe care le cer de obicei clienţii, pe un material sau pe o pagina de web publica. Va reduce numărul de telefoane, si ii va face pe clienţi sa se simtă informaţi.
Păstrând contactul constant cu clienţii ii face sa se simtă importanţi. Trimite informaţii
de care au nevoie nu doar materiale promotionale. Clienţii vor sa ştie si ce gândeşti nu doar ce vinzi. Scopul este sa-I apropii de afacerea ta in care sa creadă si sa aibă
încredere. Mulţumind le spui de fapt clienţilor ca ii vezi si ca iţi pasa. Va trage concluzia ca iţi place ce faci si pentru cine faci. Atitudinea pozitiva îl va atrage. Va voi sa petreacă mai mult timp cu tine sau in magazinul tău, de exemplu. In sine, adresa nu este cea mai importanta. Dar oferă alte canale de comunicare cu clienţii.
1. Recompensează clienţii vechi. Fa promisiuni realiste.
E uşor sa promiţi prea mult când competiţia este dura, dar asta nu face decât sa inrautateasca lucrurile. Este mai bine sa fii realist si sa subliniezi alte avantaje: calitatea, serviciul, preţul. Scopul este sa oferi un serviciu de care eşti capabil.
2. Asculta ce spune clientul.
Asta nu înseamnă sa iei asta ad litteram. Daca îl asculţi pe client vei obţine informaţii esenţiale pentru a-ti imbunatati serviciile, si nu numai. Înseamnă si sa iţi laşi clienţii sa vorbească despre ce este important pentru ei, adică sa fii un bun ascultător .
3. Răspunde prompt.
Pare atât de simplu si totuşi, majoritatea răspundem la telefoane si cereri după prioritatile personale. In consecinţa, multe lucruri cad la fundul sacului. Un răspuns prompt spune clientului ca iţi pasa; unul întârziat spune exact opusul.
4. Fa-le o surpriza.
Nu uita ca toţi adulţii sunt copii si copiilor le plac surprizele. Fie ca este vorba de o felicitare de ziua de naştere sau o nota de felicitare, asemenea surprize făcute clienţilor nu sunt uitate—si apreciate.
5. Simplifica modul de a face afaceri.
"Dar aşa este procedura." Aceste cuvinte sunt customer killers. Sunt bariere care alunga clienţii. Procedura trebuie sa fie atât de simpla încât sa vrei sa o faci din nou.
6. Ia decizii rapide.
Fraze de genul, "Va voi suna eu sa va spun," trimit un client grăbit la concurenta. Alte fraze care sunt de evitat sunt "trebuie sa verific cu şeful meu..." sau "Nu ştiu..." Aceste fraze le neaga clienţilor ce vor mai mult: sa ia o decizie. Trebuie evitate cu orice preţ. Nimic nu satisface clienţii mai mult decât posibilitatea sa ia o decizie rapida.
7. Introdu mereu ceva nou.
De la cum arat biroul, pana la un nou lay-out al newletter-ului.
8. Fa scrisorile uşor de citit.
Scrisorile de afaceri sunt cel mai importanta unealta către clienţi—si de multe ori cea mai neglijata. Scrisorile si propunerile ar trebui realizate de experţi in comunicare.
Din păcate, astfel de evenimente sunt instrument de marketing care vor sa atragă
clienţii sa cumpere. O zi autentica a clientului este doar pentru client, fara vreo
intenţie de vânzare. Nimănui nu-i place sa fie considerat un bun castigat pentru totdeauna. De aceea, a face un efort sa păstrezi comunicarea cu vechii clienţi ii va face sa se simtă importanţi. Este un mod de a spune “ne pasa”. Clienţii care primesc astfel de documente, ar trebui sa simtă ca au primit mai mult decât valoarea lor in bani. Descrierea a ceea ce vindeţi trebuie sa para mai valoroasa decât preţul.
9. Personalizează toate instrumentele de comunicare.
Tot ce primeşte un client trebuie sa fie personalizat. NU scrieţi "Drag client” pe scrisori. Daca nu stiti numele corect nu trimiteţi scrisoarea. Daca nu vorbeşte engleza, scrieţi in romana
10. Îndruma-ti clienţii cum sa facă economii.
Nu aştepta sa te întrebe clientul cum sa reducă costurile: ia iniţiativa. Vei fi considerat proactiv. Si este mai puţin probabil sa se întoarcă spre un competitor doar pentru ca are un preţ mai mic pentru ca vor şti ca ai grija de ei. Graba raneste. Un răspuns politicos este mai plăcut decât unul repezit. Tine minte ca graba ii irita pe clienţi si împiedica o comunicare eficienta. Invata sa foloseşti telefonul pentru ca este veriga de baza intre tine si client.
11. Răspunde la toate telefoanele si nu fi grăbit.
In toate afacerile, unele telefoane nu mai pot fi returnate. Poţi face o mare greşeala daca amâni chiar daca eşti sunat de simpli oameni de vânzări. Mai bine va fi daca iţi vei crea o reputaţie de persoana care vorbeşte cu oamenii, nu care ii alunga.
12. Fa ceva "extra."
Despre valoare adăugata se vorbeşte destul. Si lucrurile “extra” sunt foarte bune. Când realizezi o comanda de printare, uneori e bine sa printezi 100 de scrisori cu antetul numelui preşedintelui. Da bonusuri celor care lucrează cu tine. Foloseşte cat mai multe dintre aceste unelte in acelaşi timp, nu separat.
13. Cauzele comunicării proaste cu clienţii
Regulile simple de comunicare, de obicei trecute cu vederea sunt importante pentru
succesul tău. Când ai o întâlnire cu un client, nu fi tranşant, îl vei alunga.
14. Ai grija in următoarele situaţii:
- Nu domina conversatia
- Nu întrerupe, lasă clientul sa vorbească
- Nu completa ce spune si nu interpreta totul
- Nu exagera adevărul
- Nu ataca competiţia
- Păstrează contactul vizual
- Zâmbeşte
- Nu te agita, casca sau nu te arata plictiseala
- Nu te uita la ceas din minut in minut
- Nu arata neprofesionist si neglijent îmbrăcat
- Nu uita sa mulţumeşti clientului pentru timpul acordat la începutul întâlnirii
Capitolul VI
Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare
De ce este important sa ne dezvoltam abilităţile de relaţionare
Interacţiunea si comunicarea ne definesc activitatea, iar daca stăm sa ne gândim ca activitatea nu se rezuma doar la cea profesionala, putem spune ca aceste doua elemente au un impact foarte important asupra vieţii noastre de zi cu zi. De ele depind succesul nostru, stabilirea si menţinerea unor relaţii pozitive, chiar nivelul de stres experimentat de fiecare dintre noi.
Lucrul cu oamenii este mereu interesant, întrucât iţi solicita resursele, flexibilitatea si creativitatea. Se elimina monotonia, dar in acelaşi timp, cantitatea de energie consumata in aceste interacţiuni este majora. Tocmai de aceea este foarte important sa gestionam in mod corect acest consum de energie, astfel încât la sfarsitul zilei, sa avem inca resurse pentru a ne bucura, pentru a resimiti satisfacţia rezolvării cu brio a unor cazuri, probleme, satisfacţia de a transforma un client furios intr-un client mulţumit si chiar fidel.
Oferirea unui serviciu excelent către un client este cu siguranţa unul dintre motoarele unei afaceri de succes, precum si un important factor de diferenţiere fata de competitori. In acelaşi timp iţi poate aduce ţie personal satisfacţie profesionala. Insa, mai este si un alt aspect, care in primul rând te avantajează personal, dar se răsfrânge si asupra nivelului de performanta, si implicit asupra business-ului. Când oferi un serviciu bun către clienţi, experimentezi un nivel redus de stres, si bineinteles, mai putina bătaie de cap si frustrare. Aceasta stare se transmite foarte clar in modul in care te poziţionezi fata de clienţi. Astfel, scade tendinţa acestora din urma de a se contrazice, de a se certa, de a insulta si ameninţa, si nu mai sunt atât de pretentiosi.
Dezvoltarea abilitaţilor de relationare cu clienţii te ajuta sa economiseşti timp, sa eviţi situaţiile conflictuale, sa ai mai mulţi clienţi multumiti si iţi reduce nivelul de stres.
Atunci când interactionezi cu un client, nimic din ceea ce faci sau spui nu trebuie sa fie intamplator. Cuvintele, gesturile, compartamentul devin instrumente pentru a crea o percepţie pozitiva asupra companiei si job-ului tau. In momentul in care interactionăm direct cu un client, avem puterea de a-i influenta percepţiile. Pe baza acestor percepţii clienţii isi formează opinii. Este inevitabil. Iată de ce este de dorit sa invatam cum sa cream opinii pozitive.
Modul in care ne poziţionam intr-o relaţie, atitudinea si comportamentele pe care le adoptam, sunt in strânsa legătura cu scenariul de viata, prejudecatile sau valorile cu care intram in acea relaţie. Si atunci, daca pornim pe mitul „clientul are întotdeauna dreptate”, reducerea nivelului de stres, economisirea timpului, mulţumirea cat mai multor clienţi, devin lucruri aproape imposibile.
Sunt situaţii in care clienţii emit cerinţe nerezonabile, sau au asteptari nerezonabile. Din păcate, nu întotdeauna clienţii spun întregul adevăr, sau poate nu cunosc foarte bine ceea ce le poate oferi compania ta, sau gama de servicii pe care le-o poţi oferi tu, ca reprezentant al companiei.
Si atunci, daca nu putem opera pornind de la aceasta presupoziţie, cum putem face? Cu ce o putem înlocui? Iată doua variante mai recent vehiculate in lumea celor implicaţi in „Customer Service”:
-
Clientul merita întotdeauna sa fie tratat ca si cum el este cel mai important si opiniile, nevoile sau dorinţele sale sunt demne de a fi luate in seama si ascultate;
-
Clientul merita sa primească eforturi maxime din partea celui care se ocupa de el, chiar si atunci când asteptarile, dorinţele si nevoile sale pot părea imposibile sau impracticabile.
-
Chiar si in momentele in care nu-i poţi oferi clientului ceea ce iti cere, poţi insa contribui la dezvoltarea unei impresii pozitive asupra manierei in care a fost tratat.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/modulul-vnzarea-psihologica-psihologia-clientului.html#Capitolul_II_-_Psihologia_vânzării
|
Modulul vânzarea psihologica psihologia clientului
|
CUPRINS
Capitolul I - Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit
Cele patru tipuri funcţionale
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Cele 16 tipuri de personalitate
Capitolul II - Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
Importanta directorului de HR
Vânzarea consultativă
Capitolul III - Caracteristicile produsului, comunicarea către client
Caracteristicile produsului, punctele sale forte
Controlul comunicării
Realitatea mediată
Capitolul IV - Comunicarea cu clienţii
Tipologia clienţilor
Comunicarea constructiva cu clientul
Capitolul V - Importanta construirii relaţiei cu clienţii
Câştigarea încrederii clientului
Sprijinirea clientului in schimbarea stării psihologice
Reguli de combatere a obiecţiilor clienţilor ce au impact pozitiv asupra clientului
Reguli de loializare a clientului
Clienţi pe viata
Câteva metodele de îmbunătăţire a loialităţii clienţilor
Capitolul VI - Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare
De ce este important sa ne dezvoltam abilităţile de relaţionare
Care sunt cele mai importante nevoi si dorinţe ale clienţilor?
Cum facem fata clienţilor dificili
Capitolul I
Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Teoriile psihologului si medicului elveţian Carl Gustav Jung stau la baza majorităţii sistemelor de personalizare de mare prestigiu de astăzi. Deși Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile, care si-a concentrat atenţia asupra vieţii si modului in care oamenii relaţionează, aici vom face referire doar la teoriile sale privind înţelegerea personalităţii.
Jung este unul dintre marile personalităţi care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetările sale in aceasta privinţa sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul căruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt gânditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de știința pasionaţi, Jung si Freud erau preocupaţi de descoperirea, dezvoltarea si cunoaşterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta funcţionează.
Dovada a durabilităţii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astăzi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Jung a împărţit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt îmbinate cu celelalte, explicate mai târziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey.
extravertit
|
introvertit
|
energia psihica este direcționata extern, spre lumea din afara persoanei
|
energia psihica este direcționata intern
|
obiectiv - spre exterior
|
subiectiv - spre interior
|
"... păstrează o relaţie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atât de pregnant, încât atitudinea sa subiectiva este orientata si relaționata in mod continuu fata de obiect...." (Jung)
|
".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)
|
"o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de relaţii" (Hyde)
|
"un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne" (Hyde)
|
"comportamentul este directionat spre exterior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" (Benziger)
|
"comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a experienţelor" (Benziger)
|
Cele patru tipuri funcţionale
Pe lângă cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutându-ne sa decidem si judeca (au fost numite funcţii `rationale`), precum si:
- senzorial si
- intuitiv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informaţia si a decide), in scopul de a supravieţui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elveţian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Reflexiv
|
ceea ce este ceva
|
semnificaţia si intelegere
|
analitic, obiectiv, principii, standarde, criterii
|
ambele se opun funcţiilor de judecata si raţionament - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `rationale`
|
Afectiv
|
daca este bun sau nu
|
greutate si valoare
|
subiectiv, personal, apreciază intimitatea, uman
|
Senzorial
|
ceva exista
|
percepţie senzoriala
|
realistic, raţional, practic, sensibil
|
ambele se opun funcţiilor de percepţie - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `irationale`
|
Intuitiv
|
de unde vine si unde se îndreaptă
|
posibilitati si atmosfera
|
intuiţii, viitor, speculativ, fantezie, imaginativ
|
Reflexiv
|
Funcţia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realității, implicaţiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evaluează adevărul si este atât de obiectiv, încât evaluarea este bazata pe inteligenta si înțelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.
|
judecativ
(funcţiile `rationale` ale lui Jung)
|
Afectiv
|
Funcţia `Afectiv` emite judecaţi pe baze subiective si personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legătura cu un lucru: daca este bun sau rău, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.
|
Senzorial
|
Funcţia `Senzorial` transforma semnalele simţurilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rău, implicaţii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.
|
perceptiv
(funcţiile `irationale` ale lui Jungs)
|
Intuitiv
|
Funcţia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuiţia ignora in mare parte faptele si detaliile esenţiale, logica si adevărul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.
|
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Informaţia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adăugând cate unul din cele patru tipuri funcţionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ funcţiile auxiliare si prin urmare nu reprezintă tipuri de personalitate complete.
denumirea tipului
|
caracteristicile tipului
|
Reflexiv Extravertit
|
analitic, strategic, planifica, implementează, ii organizează pe ceilalţi
|
Reflexiv Introvertit
|
contemplativ, descoperă, teoretic, urmareste autocunoasterea
|
Afectiv Extravertit
|
sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social
|
Afectiv Introvertit
|
inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara
|
Senzorial Extravertit
|
practic, participativ, cauta plăcerea, inflexibil
|
Senzorial Introvertit
|
intens, obsesiv, detasat, cunoscător, expert
|
Intuitiv Extravertit
|
aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
|
Intuitiv Introvertit
|
idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat
|
Cele 16 tipuri de personalitate
Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, deşi psihologul elveţian nu le-a evidenţiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni adiţionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, după atitudinile introvertit sau extravertit).
-
Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
-
Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
-
Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
-
Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
-
Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
-
Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
-
Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
-
Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
-
Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
-
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
-
Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
-
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
-
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
-
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
-
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
-
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Capitolul II
Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
O noua psihologie a cumpărătorului necesita o noua strategie de marketing si, evident, o noua abordare a procesului de vânzare. In condiţiile de azi, o replica de genul: „Nu pot sa va spun preţul decât daca ne întâlnim!“ generează instantaneu enervare, neîncredere si retragere din partea cumpărătorului. Iar vânzarea este pierduta!
„Spune-mi ce nevoi, dorinţe si plăceri ai si eu o sa iţi croiesc o soluţie exact aşa cum vrei tu, si abia apoi iţi spun cat costa” era foarte buna in perioada de „huzur economic“. Atunci, cumpărătorul spunea singur „Vreau ce-i mai bun!“ si vânzătorul il încărca atât cat putea la preţ. Astăzi, cumpărătorul spune: „Am nevoie de... Zi-mi cat costa si ce reducere îmi oferi!“, iar daca nu-i convine, nu are încredere sau se simte prins in capcana, se retrage si merge către alt furnizor. Tehnicile de prospectare, de vânzare si de finalizare folosite de echipa trebuie sa se adapteze celor opt aspecte psihologice ale cumpărătorului din timpul crizei financiare.
Vânzarea psihologică este tehnica de vânzare adaptată la starea clientului din perioada de criză economică. Îşi bazează succesul, în primul rând, pe satisfacerea nevoilor psihologice ale cumpărătorului şi în al doilea rând pe satisfacerea nevoilor sale personale sau de afaceri.
De ce? Pentru că în perioadele de criză, cumpărarea este în primul rând o problemă de natură psihologică şi abia apoi o problemă financiară. Iată un exemplu:
O companie a avut anul trecut un profit de 3 milioane de euro şi prevede că anul acesta va avea, din cauza crizei, numai 2,5 milioane de euro profit. Asta declanşează în companie "psihologia de criză". Ca urmare, începe o campanie de reducere a bugetelor şi renegociază cu toţi furnizorii: de la chiria spaţiului până la furnizorul de papetărie.
Ne putem da seama că scăderea preţului la papetărie cu 10-15% nu este o soluţie pentru companie şi nici nu este o problemă de bani. Compania are bani şi va avea în continuare. Este doar o problemă pur psihologică: "Este criză! Trebuie să reducem costurile!".
Mai rău, persoana care răspunde de achiziţie (cumpărătorul) are şi ea o stare psihologică de criză:
"Să scot un preţ cât mai bun, ca să mă afirm în faţa şefilor!",
"Să nu mă păcălească vânzătorul!",
"Să nu existe vreo altă ofertă mai bună!",
"Să profit de ocazie ca să-i frec pe furnizori!" ...
Iar reprezentantul de vânzări trebuie să lupte cu mentalitatea de criză a companiei şi a cumpărătorului.
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
1. In timpul crizei, vânzătorul (la fel ca si cumpărătorii) se confrunta cu reducerea costurilor. Iar una dintre cele mai mari pierderi de bani (si de timp) din departamentul de vânzări este „prospectarea la întâmplare“. De aceea, primul lucru – Pasul 1 - pe care echipa de vânzări trebuie sa-l învețe intr-o perioada de criza este: Unde sa isi caute potenţiali clienţi in perioadele de criza? Strategia este diferita fata de cea a situaţiei economice normale pentru ca, in criza, oamenii evita mesajele comerciale, evita întâlnirile, evita ofertele nesolicitate si mai ales evita sa cheltuiască.
2. Pasul 2 - este sa învețe reprezentanţii de vânzări: cum sa intre in contact cu potenţialul cumpărător? Si cum sa construiască o relaţie cu el? Înainte de a încerca sa ii vândă ceva, reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe elementele esenţiale ale fenomenologiei relaţiei si bazele networkingului.
3. Pasul 3 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum se castiga încrederea subiectilor in perioadele de criza? Castigarea ei se bazează pe stăpânirea celor 8 factori ai încrederii. Reprezentantul de vânzări trebuie sa cunoască extrem de bine pârghiile castigarii încrederii cumpărătorului pentru ca, daca i-a castigat încrederea, acesta va „marsa“ in procesul de cumpărare. Daca nu i-a câștigat încrederea, cumpărătorul se retrage din proces si orice strategie ulterioara devine inutila.
4. Pasul 4 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum sa isi sprijine clientul in schimbarea stării psihologice? Si cum sa ii crească respectul de sine? Este mult mai uşor sa vinzi cuiva care se simte „mândru de el“ decât cuiva aflat intr-o stare anxioasa. De aceea trebuie sa ştii sa-l „ridici“ psihic pe client. Si nu ne referim aici la linguşeala sau manipulare, ci la dezvoltarea aptitudinilor reprezentantului de vânzări in ceea ce priveşte recunoaşterea profilului psihologic al individului si folosirea tehnicilor psihologice adecvate.
Un ritual consacrat este răspunsul la întrebarea “Cum va simţiţi?” la care răspunsurile „Mă simt bine", "Merge" generează automat constrângerea de a fi In ton cu răspunsul; altfel spus, suntem obligaţi sa adoptam comportamentele cerute de răspuns.
Aceasta constrângere ar reprezenta, aşadar, un factor de influenţare pe care un cercetător din domeniul psihologiei sociaIe I-a numit tehnica "piciorul in gura" (Howard, 1990). Experimentul întreprins de Howard) avea in vedere mai multe persoane luate la întâmplare din cartea de telefon a unui oraşului si se derula prin telefon. Experimentatorul se prezenta ca fiind membru al unei asociaţii de lupta împotriva foametei. II întreba apoi pe subiect daca ar fi interesat de cumpărarea unor tichete pe care un alt membru al asociaţiei le va vinde in cartier in beneficiul acesteia. Experimentatorul adăuga ca, daca persoana era interesata, livrarea se putea face la domiciliul ei. In situaţia "piciorul in gura", formularea cererii era precedată de o întrebare privind starea persoanei. Intr-adevăr, după ce ridica receptorul, experimentatorul ii spunea: "Buna seara doamnă/domnule, cum va simţiţi in seara aceasta ?", Daca persoana răspundea pozitiv, experimentatorul adăuga ca ii "pare bine": daca răspunsul era negativ, spunea ca ii "pare rău". Apoi, folosea aceeaşi formulare ca in cazul grupului de control: se prezenta si explica modul de acţiune al
asociaţiei sale. Faptul de a întreba pe cineva cum se simte înainte de a formula
o cerere pentru o cauza nobila sporeşte şansele ca persoana sa accepte cererea. Răspunzând ca se simte bine, clientul e constrâns sa se ridice la înălţimea cuvintelor sale, deci sa dea curs favorabil cererii.
5. Pasul 5 - reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe: cum se fac prezentarea si vânzarea adaptate la psihologia de criza? Argumentele care declanşează cumpărarea in perioadele de criza sunt diferite de cele folosite intr-o situaţie economica normala. In criza, argumentele se axează pe nevoile psihologice ale clientului si trebuie sa ia o forma cat mai uşor de „digerat“ pentru cumpărător (atât ca individ cat si ca organizaţie). In acelaşi timp, regulile de combatere a obiecţiilor in condiţiile psihologiei de criza sunt diferite, ca si argumente care au impact pozitiv in mintea clientului.
Pentru a rămâne cu sentimentul ca am încheiat o afacere buna, avem la îndemână puţine soluţii : ori facem o afacere buna, ori ne cream impresia ca am făcut, impresia fiind foarte subiectiva, fiind posibil sa ne iluzionam cu faptul ca oferta ar fi mai avantajoasa decât este in realitate. Or, se poate ajunge si aici daca sunt puse in contrast doua propuneri sau oferte. Burger a numit aceasta tehnica de fracţionare a ofertei, tehnica „si asta nu e tot”. In vederea experimentului, Burger a ales drept cadru o petrecere dintr-un campus universitar. La un stand, doua persoane ofereau spre vânzare produse de patiserie, fără sa afişeze preţul. Pe masa erau etalate diferite prăjituri. Când cineva se oprea la stand, se afla in una din cele doua condiţii experimentale prevăzute. In condiţia „si asta nu e tot !". Primul vânzător spunea ca fiecare prăjitura costa 75 de cenţi. Imediat, sub un pretext oarecare, al doilea vânzător Ii solicita atenţia primului, care îl ruga pe client sa aştepte puţin. Dupa o conversaţie de doua sau trei secunde, primul vinzator i se adresa din nou clientului si il informa ca in pret slnt inclusi si doi biscuiti. S-a obţinut un efect pozitiv al fracţionarii ofertei. Intr-un experiment ulterior, Burger (1986) va demonstra acelaşi efect in cazul unei reduceri de preţ. In condiţia „si asta nu e tot !" primul vânzător spunea ca prăjitura costa un dolar, apoi, după discuţia cu celalalt vânzător, adăuga ca, dat fiind ca îndată închide, va începe sa vândă cu 75 de cenţi. In condiţia in care se dădea direct preţul de 75 de cenţi, 44% dintre subiecţi au cumpărat, fata de 73% in condiţia „si asta nu e tot !". Se pare ca tocmai fracţionarea In etape a seriei de informaţii produce efectul specific tehnicii. in plus, ea se dovedeşte apta a fi transpusa intr-un context comercial mai constrângător. Intr-adevăr, Burger a arătat ca nişte comis-voiajori care propuneau spre desfacere lumânări decorative augmentau de aproape trei ori vânzările in situaţia "si asta nu e tot!" : 57% fata de 14% in condiţia control.
6. Pasul 6 - reprezentanţii de vânzări vor trebui sa învețe: care sunt noile reguli ale loializării clientului in condiţiile de criza? Loializarea clientului in condiţii de criza pune pe primul plan doua aspecte:
- Pragmatismul acestuia: „ce am de castigat din relaţia cu furnizorul?“ si
- siguranţa: „pot sa mă bazez pe acest furnizor?“
Programele de training in Vânzarea Psihologica pentru echipa comerciala pun foarte mult accent pe aspectele psihologice si relaţionale ale vânzării urmărind, in egala măsura:
- Sa îmbunătăţească starea de spirit a reprezentantului de vânzări si
- Sa îl înveţe cum sa câştige clienţii. Schimbarea psihologiei cumpărătorilor va duce, întotdeauna, la schimbarea paradigmelor comerciale, la răsturnarea ierarhiilor si la schimbarea cotelor de piaţa. Iar pentru a avea succes intr-o astfel de situaţie, avem nevoie de salariaţi cu o psihologie adecvata.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/modulul-vnzarea-psihologica-psihologia-clientului.html#Cele_opt_tipuri_psihologice_ale_lui_Jung
|
Modulul vânzarea psihologica psihologia clientului
|
CUPRINS
Capitolul I - Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit
Cele patru tipuri funcţionale
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Cele 16 tipuri de personalitate
Capitolul II - Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
Importanta directorului de HR
Vânzarea consultativă
Capitolul III - Caracteristicile produsului, comunicarea către client
Caracteristicile produsului, punctele sale forte
Controlul comunicării
Realitatea mediată
Capitolul IV - Comunicarea cu clienţii
Tipologia clienţilor
Comunicarea constructiva cu clientul
Capitolul V - Importanta construirii relaţiei cu clienţii
Câştigarea încrederii clientului
Sprijinirea clientului in schimbarea stării psihologice
Reguli de combatere a obiecţiilor clienţilor ce au impact pozitiv asupra clientului
Reguli de loializare a clientului
Clienţi pe viata
Câteva metodele de îmbunătăţire a loialităţii clienţilor
Capitolul VI - Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare
De ce este important sa ne dezvoltam abilităţile de relaţionare
Care sunt cele mai importante nevoi si dorinţe ale clienţilor?
Cum facem fata clienţilor dificili
Capitolul I
Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Teoriile psihologului si medicului elveţian Carl Gustav Jung stau la baza majorităţii sistemelor de personalizare de mare prestigiu de astăzi. Deși Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile, care si-a concentrat atenţia asupra vieţii si modului in care oamenii relaţionează, aici vom face referire doar la teoriile sale privind înţelegerea personalităţii.
Jung este unul dintre marile personalităţi care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetările sale in aceasta privinţa sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul căruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt gânditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de știința pasionaţi, Jung si Freud erau preocupaţi de descoperirea, dezvoltarea si cunoaşterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta funcţionează.
Dovada a durabilităţii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astăzi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Jung a împărţit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt îmbinate cu celelalte, explicate mai târziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey.
extravertit
|
introvertit
|
energia psihica este direcționata extern, spre lumea din afara persoanei
|
energia psihica este direcționata intern
|
obiectiv - spre exterior
|
subiectiv - spre interior
|
"... păstrează o relaţie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atât de pregnant, încât atitudinea sa subiectiva este orientata si relaționata in mod continuu fata de obiect...." (Jung)
|
".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)
|
"o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de relaţii" (Hyde)
|
"un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne" (Hyde)
|
"comportamentul este directionat spre exterior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" (Benziger)
|
"comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a experienţelor" (Benziger)
|
Cele patru tipuri funcţionale
Pe lângă cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutându-ne sa decidem si judeca (au fost numite funcţii `rationale`), precum si:
- senzorial si
- intuitiv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informaţia si a decide), in scopul de a supravieţui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elveţian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Reflexiv
|
ceea ce este ceva
|
semnificaţia si intelegere
|
analitic, obiectiv, principii, standarde, criterii
|
ambele se opun funcţiilor de judecata si raţionament - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `rationale`
|
Afectiv
|
daca este bun sau nu
|
greutate si valoare
|
subiectiv, personal, apreciază intimitatea, uman
|
Senzorial
|
ceva exista
|
percepţie senzoriala
|
realistic, raţional, practic, sensibil
|
ambele se opun funcţiilor de percepţie - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `irationale`
|
Intuitiv
|
de unde vine si unde se îndreaptă
|
posibilitati si atmosfera
|
intuiţii, viitor, speculativ, fantezie, imaginativ
|
Reflexiv
|
Funcţia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realității, implicaţiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evaluează adevărul si este atât de obiectiv, încât evaluarea este bazata pe inteligenta si înțelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.
|
judecativ
(funcţiile `rationale` ale lui Jung)
|
Afectiv
|
Funcţia `Afectiv` emite judecaţi pe baze subiective si personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legătura cu un lucru: daca este bun sau rău, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.
|
Senzorial
|
Funcţia `Senzorial` transforma semnalele simţurilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rău, implicaţii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.
|
perceptiv
(funcţiile `irationale` ale lui Jungs)
|
Intuitiv
|
Funcţia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuiţia ignora in mare parte faptele si detaliile esenţiale, logica si adevărul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.
|
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Informaţia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adăugând cate unul din cele patru tipuri funcţionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ funcţiile auxiliare si prin urmare nu reprezintă tipuri de personalitate complete.
denumirea tipului
|
caracteristicile tipului
|
Reflexiv Extravertit
|
analitic, strategic, planifica, implementează, ii organizează pe ceilalţi
|
Reflexiv Introvertit
|
contemplativ, descoperă, teoretic, urmareste autocunoasterea
|
Afectiv Extravertit
|
sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social
|
Afectiv Introvertit
|
inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara
|
Senzorial Extravertit
|
practic, participativ, cauta plăcerea, inflexibil
|
Senzorial Introvertit
|
intens, obsesiv, detasat, cunoscător, expert
|
Intuitiv Extravertit
|
aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
|
Intuitiv Introvertit
|
idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat
|
Cele 16 tipuri de personalitate
Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, deşi psihologul elveţian nu le-a evidenţiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni adiţionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, după atitudinile introvertit sau extravertit).
-
Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
-
Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
-
Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
-
Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
-
Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
-
Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
-
Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
-
Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
-
Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
-
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
-
Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
-
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
-
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
-
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
-
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
-
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Capitolul II
Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
O noua psihologie a cumpărătorului necesita o noua strategie de marketing si, evident, o noua abordare a procesului de vânzare. In condiţiile de azi, o replica de genul: „Nu pot sa va spun preţul decât daca ne întâlnim!“ generează instantaneu enervare, neîncredere si retragere din partea cumpărătorului. Iar vânzarea este pierduta!
„Spune-mi ce nevoi, dorinţe si plăceri ai si eu o sa iţi croiesc o soluţie exact aşa cum vrei tu, si abia apoi iţi spun cat costa” era foarte buna in perioada de „huzur economic“. Atunci, cumpărătorul spunea singur „Vreau ce-i mai bun!“ si vânzătorul il încărca atât cat putea la preţ. Astăzi, cumpărătorul spune: „Am nevoie de... Zi-mi cat costa si ce reducere îmi oferi!“, iar daca nu-i convine, nu are încredere sau se simte prins in capcana, se retrage si merge către alt furnizor. Tehnicile de prospectare, de vânzare si de finalizare folosite de echipa trebuie sa se adapteze celor opt aspecte psihologice ale cumpărătorului din timpul crizei financiare.
Vânzarea psihologică este tehnica de vânzare adaptată la starea clientului din perioada de criză economică. Îşi bazează succesul, în primul rând, pe satisfacerea nevoilor psihologice ale cumpărătorului şi în al doilea rând pe satisfacerea nevoilor sale personale sau de afaceri.
De ce? Pentru că în perioadele de criză, cumpărarea este în primul rând o problemă de natură psihologică şi abia apoi o problemă financiară. Iată un exemplu:
O companie a avut anul trecut un profit de 3 milioane de euro şi prevede că anul acesta va avea, din cauza crizei, numai 2,5 milioane de euro profit. Asta declanşează în companie "psihologia de criză". Ca urmare, începe o campanie de reducere a bugetelor şi renegociază cu toţi furnizorii: de la chiria spaţiului până la furnizorul de papetărie.
Ne putem da seama că scăderea preţului la papetărie cu 10-15% nu este o soluţie pentru companie şi nici nu este o problemă de bani. Compania are bani şi va avea în continuare. Este doar o problemă pur psihologică: "Este criză! Trebuie să reducem costurile!".
Mai rău, persoana care răspunde de achiziţie (cumpărătorul) are şi ea o stare psihologică de criză:
"Să scot un preţ cât mai bun, ca să mă afirm în faţa şefilor!",
"Să nu mă păcălească vânzătorul!",
"Să nu existe vreo altă ofertă mai bună!",
"Să profit de ocazie ca să-i frec pe furnizori!" ...
Iar reprezentantul de vânzări trebuie să lupte cu mentalitatea de criză a companiei şi a cumpărătorului.
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
1. In timpul crizei, vânzătorul (la fel ca si cumpărătorii) se confrunta cu reducerea costurilor. Iar una dintre cele mai mari pierderi de bani (si de timp) din departamentul de vânzări este „prospectarea la întâmplare“. De aceea, primul lucru – Pasul 1 - pe care echipa de vânzări trebuie sa-l învețe intr-o perioada de criza este: Unde sa isi caute potenţiali clienţi in perioadele de criza? Strategia este diferita fata de cea a situaţiei economice normale pentru ca, in criza, oamenii evita mesajele comerciale, evita întâlnirile, evita ofertele nesolicitate si mai ales evita sa cheltuiască.
2. Pasul 2 - este sa învețe reprezentanţii de vânzări: cum sa intre in contact cu potenţialul cumpărător? Si cum sa construiască o relaţie cu el? Înainte de a încerca sa ii vândă ceva, reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe elementele esenţiale ale fenomenologiei relaţiei si bazele networkingului.
3. Pasul 3 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum se castiga încrederea subiectilor in perioadele de criza? Castigarea ei se bazează pe stăpânirea celor 8 factori ai încrederii. Reprezentantul de vânzări trebuie sa cunoască extrem de bine pârghiile castigarii încrederii cumpărătorului pentru ca, daca i-a castigat încrederea, acesta va „marsa“ in procesul de cumpărare. Daca nu i-a câștigat încrederea, cumpărătorul se retrage din proces si orice strategie ulterioara devine inutila.
4. Pasul 4 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum sa isi sprijine clientul in schimbarea stării psihologice? Si cum sa ii crească respectul de sine? Este mult mai uşor sa vinzi cuiva care se simte „mândru de el“ decât cuiva aflat intr-o stare anxioasa. De aceea trebuie sa ştii sa-l „ridici“ psihic pe client. Si nu ne referim aici la linguşeala sau manipulare, ci la dezvoltarea aptitudinilor reprezentantului de vânzări in ceea ce priveşte recunoaşterea profilului psihologic al individului si folosirea tehnicilor psihologice adecvate.
Un ritual consacrat este răspunsul la întrebarea “Cum va simţiţi?” la care răspunsurile „Mă simt bine", "Merge" generează automat constrângerea de a fi In ton cu răspunsul; altfel spus, suntem obligaţi sa adoptam comportamentele cerute de răspuns.
Aceasta constrângere ar reprezenta, aşadar, un factor de influenţare pe care un cercetător din domeniul psihologiei sociaIe I-a numit tehnica "piciorul in gura" (Howard, 1990). Experimentul întreprins de Howard) avea in vedere mai multe persoane luate la întâmplare din cartea de telefon a unui oraşului si se derula prin telefon. Experimentatorul se prezenta ca fiind membru al unei asociaţii de lupta împotriva foametei. II întreba apoi pe subiect daca ar fi interesat de cumpărarea unor tichete pe care un alt membru al asociaţiei le va vinde in cartier in beneficiul acesteia. Experimentatorul adăuga ca, daca persoana era interesata, livrarea se putea face la domiciliul ei. In situaţia "piciorul in gura", formularea cererii era precedată de o întrebare privind starea persoanei. Intr-adevăr, după ce ridica receptorul, experimentatorul ii spunea: "Buna seara doamnă/domnule, cum va simţiţi in seara aceasta ?", Daca persoana răspundea pozitiv, experimentatorul adăuga ca ii "pare bine": daca răspunsul era negativ, spunea ca ii "pare rău". Apoi, folosea aceeaşi formulare ca in cazul grupului de control: se prezenta si explica modul de acţiune al
asociaţiei sale. Faptul de a întreba pe cineva cum se simte înainte de a formula
o cerere pentru o cauza nobila sporeşte şansele ca persoana sa accepte cererea. Răspunzând ca se simte bine, clientul e constrâns sa se ridice la înălţimea cuvintelor sale, deci sa dea curs favorabil cererii.
5. Pasul 5 - reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe: cum se fac prezentarea si vânzarea adaptate la psihologia de criza? Argumentele care declanşează cumpărarea in perioadele de criza sunt diferite de cele folosite intr-o situaţie economica normala. In criza, argumentele se axează pe nevoile psihologice ale clientului si trebuie sa ia o forma cat mai uşor de „digerat“ pentru cumpărător (atât ca individ cat si ca organizaţie). In acelaşi timp, regulile de combatere a obiecţiilor in condiţiile psihologiei de criza sunt diferite, ca si argumente care au impact pozitiv in mintea clientului.
Pentru a rămâne cu sentimentul ca am încheiat o afacere buna, avem la îndemână puţine soluţii : ori facem o afacere buna, ori ne cream impresia ca am făcut, impresia fiind foarte subiectiva, fiind posibil sa ne iluzionam cu faptul ca oferta ar fi mai avantajoasa decât este in realitate. Or, se poate ajunge si aici daca sunt puse in contrast doua propuneri sau oferte. Burger a numit aceasta tehnica de fracţionare a ofertei, tehnica „si asta nu e tot”. In vederea experimentului, Burger a ales drept cadru o petrecere dintr-un campus universitar. La un stand, doua persoane ofereau spre vânzare produse de patiserie, fără sa afişeze preţul. Pe masa erau etalate diferite prăjituri. Când cineva se oprea la stand, se afla in una din cele doua condiţii experimentale prevăzute. In condiţia „si asta nu e tot !". Primul vânzător spunea ca fiecare prăjitura costa 75 de cenţi. Imediat, sub un pretext oarecare, al doilea vânzător Ii solicita atenţia primului, care îl ruga pe client sa aştepte puţin. Dupa o conversaţie de doua sau trei secunde, primul vinzator i se adresa din nou clientului si il informa ca in pret slnt inclusi si doi biscuiti. S-a obţinut un efect pozitiv al fracţionarii ofertei. Intr-un experiment ulterior, Burger (1986) va demonstra acelaşi efect in cazul unei reduceri de preţ. In condiţia „si asta nu e tot !" primul vânzător spunea ca prăjitura costa un dolar, apoi, după discuţia cu celalalt vânzător, adăuga ca, dat fiind ca îndată închide, va începe sa vândă cu 75 de cenţi. In condiţia in care se dădea direct preţul de 75 de cenţi, 44% dintre subiecţi au cumpărat, fata de 73% in condiţia „si asta nu e tot !". Se pare ca tocmai fracţionarea In etape a seriei de informaţii produce efectul specific tehnicii. in plus, ea se dovedeşte apta a fi transpusa intr-un context comercial mai constrângător. Intr-adevăr, Burger a arătat ca nişte comis-voiajori care propuneau spre desfacere lumânări decorative augmentau de aproape trei ori vânzările in situaţia "si asta nu e tot!" : 57% fata de 14% in condiţia control.
6. Pasul 6 - reprezentanţii de vânzări vor trebui sa învețe: care sunt noile reguli ale loializării clientului in condiţiile de criza? Loializarea clientului in condiţii de criza pune pe primul plan doua aspecte:
- Pragmatismul acestuia: „ce am de castigat din relaţia cu furnizorul?“ si
- siguranţa: „pot sa mă bazez pe acest furnizor?“
Programele de training in Vânzarea Psihologica pentru echipa comerciala pun foarte mult accent pe aspectele psihologice si relaţionale ale vânzării urmărind, in egala măsura:
- Sa îmbunătăţească starea de spirit a reprezentantului de vânzări si
- Sa îl înveţe cum sa câştige clienţii. Schimbarea psihologiei cumpărătorilor va duce, întotdeauna, la schimbarea paradigmelor comerciale, la răsturnarea ierarhiilor si la schimbarea cotelor de piaţa. Iar pentru a avea succes intr-o astfel de situaţie, avem nevoie de salariaţi cu o psihologie adecvata.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/modulul-vnzarea-psihologica-psihologia-clientului.html#Tipuri_de_atitudini_generale:_introvertit_si_extravertit
|
Modulul vânzarea psihologica psihologia clientului
|
CUPRINS
Capitolul I - Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit
Cele patru tipuri funcţionale
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Cele 16 tipuri de personalitate
Capitolul II - Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
Importanta directorului de HR
Vânzarea consultativă
Capitolul III - Caracteristicile produsului, comunicarea către client
Caracteristicile produsului, punctele sale forte
Controlul comunicării
Realitatea mediată
Capitolul IV - Comunicarea cu clienţii
Tipologia clienţilor
Comunicarea constructiva cu clientul
Capitolul V - Importanta construirii relaţiei cu clienţii
Câştigarea încrederii clientului
Sprijinirea clientului in schimbarea stării psihologice
Reguli de combatere a obiecţiilor clienţilor ce au impact pozitiv asupra clientului
Reguli de loializare a clientului
Clienţi pe viata
Câteva metodele de îmbunătăţire a loialităţii clienţilor
Capitolul VI - Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare
De ce este important sa ne dezvoltam abilităţile de relaţionare
Care sunt cele mai importante nevoi si dorinţe ale clienţilor?
Cum facem fata clienţilor dificili
Capitolul I
Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Teoriile psihologului si medicului elveţian Carl Gustav Jung stau la baza majorităţii sistemelor de personalizare de mare prestigiu de astăzi. Deși Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile, care si-a concentrat atenţia asupra vieţii si modului in care oamenii relaţionează, aici vom face referire doar la teoriile sale privind înţelegerea personalităţii.
Jung este unul dintre marile personalităţi care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetările sale in aceasta privinţa sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul căruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt gânditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de știința pasionaţi, Jung si Freud erau preocupaţi de descoperirea, dezvoltarea si cunoaşterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta funcţionează.
Dovada a durabilităţii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astăzi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Jung a împărţit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt îmbinate cu celelalte, explicate mai târziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey.
extravertit
|
introvertit
|
energia psihica este direcționata extern, spre lumea din afara persoanei
|
energia psihica este direcționata intern
|
obiectiv - spre exterior
|
subiectiv - spre interior
|
"... păstrează o relaţie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atât de pregnant, încât atitudinea sa subiectiva este orientata si relaționata in mod continuu fata de obiect...." (Jung)
|
".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)
|
"o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de relaţii" (Hyde)
|
"un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne" (Hyde)
|
"comportamentul este directionat spre exterior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" (Benziger)
|
"comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a experienţelor" (Benziger)
|
Cele patru tipuri funcţionale
Pe lângă cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutându-ne sa decidem si judeca (au fost numite funcţii `rationale`), precum si:
- senzorial si
- intuitiv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informaţia si a decide), in scopul de a supravieţui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elveţian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Reflexiv
|
ceea ce este ceva
|
semnificaţia si intelegere
|
analitic, obiectiv, principii, standarde, criterii
|
ambele se opun funcţiilor de judecata si raţionament - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `rationale`
|
Afectiv
|
daca este bun sau nu
|
greutate si valoare
|
subiectiv, personal, apreciază intimitatea, uman
|
Senzorial
|
ceva exista
|
percepţie senzoriala
|
realistic, raţional, practic, sensibil
|
ambele se opun funcţiilor de percepţie - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `irationale`
|
Intuitiv
|
de unde vine si unde se îndreaptă
|
posibilitati si atmosfera
|
intuiţii, viitor, speculativ, fantezie, imaginativ
|
Reflexiv
|
Funcţia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realității, implicaţiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evaluează adevărul si este atât de obiectiv, încât evaluarea este bazata pe inteligenta si înțelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.
|
judecativ
(funcţiile `rationale` ale lui Jung)
|
Afectiv
|
Funcţia `Afectiv` emite judecaţi pe baze subiective si personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legătura cu un lucru: daca este bun sau rău, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.
|
Senzorial
|
Funcţia `Senzorial` transforma semnalele simţurilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rău, implicaţii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.
|
perceptiv
(funcţiile `irationale` ale lui Jungs)
|
Intuitiv
|
Funcţia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuiţia ignora in mare parte faptele si detaliile esenţiale, logica si adevărul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.
|
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Informaţia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adăugând cate unul din cele patru tipuri funcţionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ funcţiile auxiliare si prin urmare nu reprezintă tipuri de personalitate complete.
denumirea tipului
|
caracteristicile tipului
|
Reflexiv Extravertit
|
analitic, strategic, planifica, implementează, ii organizează pe ceilalţi
|
Reflexiv Introvertit
|
contemplativ, descoperă, teoretic, urmareste autocunoasterea
|
Afectiv Extravertit
|
sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social
|
Afectiv Introvertit
|
inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara
|
Senzorial Extravertit
|
practic, participativ, cauta plăcerea, inflexibil
|
Senzorial Introvertit
|
intens, obsesiv, detasat, cunoscător, expert
|
Intuitiv Extravertit
|
aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
|
Intuitiv Introvertit
|
idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat
|
Cele 16 tipuri de personalitate
Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, deşi psihologul elveţian nu le-a evidenţiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni adiţionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, după atitudinile introvertit sau extravertit).
-
Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
-
Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
-
Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
-
Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
-
Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
-
Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
-
Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
-
Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
-
Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
-
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
-
Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
-
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
-
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
-
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
-
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
-
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Capitolul II
Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
O noua psihologie a cumpărătorului necesita o noua strategie de marketing si, evident, o noua abordare a procesului de vânzare. In condiţiile de azi, o replica de genul: „Nu pot sa va spun preţul decât daca ne întâlnim!“ generează instantaneu enervare, neîncredere si retragere din partea cumpărătorului. Iar vânzarea este pierduta!
„Spune-mi ce nevoi, dorinţe si plăceri ai si eu o sa iţi croiesc o soluţie exact aşa cum vrei tu, si abia apoi iţi spun cat costa” era foarte buna in perioada de „huzur economic“. Atunci, cumpărătorul spunea singur „Vreau ce-i mai bun!“ si vânzătorul il încărca atât cat putea la preţ. Astăzi, cumpărătorul spune: „Am nevoie de... Zi-mi cat costa si ce reducere îmi oferi!“, iar daca nu-i convine, nu are încredere sau se simte prins in capcana, se retrage si merge către alt furnizor. Tehnicile de prospectare, de vânzare si de finalizare folosite de echipa trebuie sa se adapteze celor opt aspecte psihologice ale cumpărătorului din timpul crizei financiare.
Vânzarea psihologică este tehnica de vânzare adaptată la starea clientului din perioada de criză economică. Îşi bazează succesul, în primul rând, pe satisfacerea nevoilor psihologice ale cumpărătorului şi în al doilea rând pe satisfacerea nevoilor sale personale sau de afaceri.
De ce? Pentru că în perioadele de criză, cumpărarea este în primul rând o problemă de natură psihologică şi abia apoi o problemă financiară. Iată un exemplu:
O companie a avut anul trecut un profit de 3 milioane de euro şi prevede că anul acesta va avea, din cauza crizei, numai 2,5 milioane de euro profit. Asta declanşează în companie "psihologia de criză". Ca urmare, începe o campanie de reducere a bugetelor şi renegociază cu toţi furnizorii: de la chiria spaţiului până la furnizorul de papetărie.
Ne putem da seama că scăderea preţului la papetărie cu 10-15% nu este o soluţie pentru companie şi nici nu este o problemă de bani. Compania are bani şi va avea în continuare. Este doar o problemă pur psihologică: "Este criză! Trebuie să reducem costurile!".
Mai rău, persoana care răspunde de achiziţie (cumpărătorul) are şi ea o stare psihologică de criză:
"Să scot un preţ cât mai bun, ca să mă afirm în faţa şefilor!",
"Să nu mă păcălească vânzătorul!",
"Să nu existe vreo altă ofertă mai bună!",
"Să profit de ocazie ca să-i frec pe furnizori!" ...
Iar reprezentantul de vânzări trebuie să lupte cu mentalitatea de criză a companiei şi a cumpărătorului.
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
1. In timpul crizei, vânzătorul (la fel ca si cumpărătorii) se confrunta cu reducerea costurilor. Iar una dintre cele mai mari pierderi de bani (si de timp) din departamentul de vânzări este „prospectarea la întâmplare“. De aceea, primul lucru – Pasul 1 - pe care echipa de vânzări trebuie sa-l învețe intr-o perioada de criza este: Unde sa isi caute potenţiali clienţi in perioadele de criza? Strategia este diferita fata de cea a situaţiei economice normale pentru ca, in criza, oamenii evita mesajele comerciale, evita întâlnirile, evita ofertele nesolicitate si mai ales evita sa cheltuiască.
2. Pasul 2 - este sa învețe reprezentanţii de vânzări: cum sa intre in contact cu potenţialul cumpărător? Si cum sa construiască o relaţie cu el? Înainte de a încerca sa ii vândă ceva, reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe elementele esenţiale ale fenomenologiei relaţiei si bazele networkingului.
3. Pasul 3 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum se castiga încrederea subiectilor in perioadele de criza? Castigarea ei se bazează pe stăpânirea celor 8 factori ai încrederii. Reprezentantul de vânzări trebuie sa cunoască extrem de bine pârghiile castigarii încrederii cumpărătorului pentru ca, daca i-a castigat încrederea, acesta va „marsa“ in procesul de cumpărare. Daca nu i-a câștigat încrederea, cumpărătorul se retrage din proces si orice strategie ulterioara devine inutila.
4. Pasul 4 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum sa isi sprijine clientul in schimbarea stării psihologice? Si cum sa ii crească respectul de sine? Este mult mai uşor sa vinzi cuiva care se simte „mândru de el“ decât cuiva aflat intr-o stare anxioasa. De aceea trebuie sa ştii sa-l „ridici“ psihic pe client. Si nu ne referim aici la linguşeala sau manipulare, ci la dezvoltarea aptitudinilor reprezentantului de vânzări in ceea ce priveşte recunoaşterea profilului psihologic al individului si folosirea tehnicilor psihologice adecvate.
Un ritual consacrat este răspunsul la întrebarea “Cum va simţiţi?” la care răspunsurile „Mă simt bine", "Merge" generează automat constrângerea de a fi In ton cu răspunsul; altfel spus, suntem obligaţi sa adoptam comportamentele cerute de răspuns.
Aceasta constrângere ar reprezenta, aşadar, un factor de influenţare pe care un cercetător din domeniul psihologiei sociaIe I-a numit tehnica "piciorul in gura" (Howard, 1990). Experimentul întreprins de Howard) avea in vedere mai multe persoane luate la întâmplare din cartea de telefon a unui oraşului si se derula prin telefon. Experimentatorul se prezenta ca fiind membru al unei asociaţii de lupta împotriva foametei. II întreba apoi pe subiect daca ar fi interesat de cumpărarea unor tichete pe care un alt membru al asociaţiei le va vinde in cartier in beneficiul acesteia. Experimentatorul adăuga ca, daca persoana era interesata, livrarea se putea face la domiciliul ei. In situaţia "piciorul in gura", formularea cererii era precedată de o întrebare privind starea persoanei. Intr-adevăr, după ce ridica receptorul, experimentatorul ii spunea: "Buna seara doamnă/domnule, cum va simţiţi in seara aceasta ?", Daca persoana răspundea pozitiv, experimentatorul adăuga ca ii "pare bine": daca răspunsul era negativ, spunea ca ii "pare rău". Apoi, folosea aceeaşi formulare ca in cazul grupului de control: se prezenta si explica modul de acţiune al
asociaţiei sale. Faptul de a întreba pe cineva cum se simte înainte de a formula
o cerere pentru o cauza nobila sporeşte şansele ca persoana sa accepte cererea. Răspunzând ca se simte bine, clientul e constrâns sa se ridice la înălţimea cuvintelor sale, deci sa dea curs favorabil cererii.
5. Pasul 5 - reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe: cum se fac prezentarea si vânzarea adaptate la psihologia de criza? Argumentele care declanşează cumpărarea in perioadele de criza sunt diferite de cele folosite intr-o situaţie economica normala. In criza, argumentele se axează pe nevoile psihologice ale clientului si trebuie sa ia o forma cat mai uşor de „digerat“ pentru cumpărător (atât ca individ cat si ca organizaţie). In acelaşi timp, regulile de combatere a obiecţiilor in condiţiile psihologiei de criza sunt diferite, ca si argumente care au impact pozitiv in mintea clientului.
Pentru a rămâne cu sentimentul ca am încheiat o afacere buna, avem la îndemână puţine soluţii : ori facem o afacere buna, ori ne cream impresia ca am făcut, impresia fiind foarte subiectiva, fiind posibil sa ne iluzionam cu faptul ca oferta ar fi mai avantajoasa decât este in realitate. Or, se poate ajunge si aici daca sunt puse in contrast doua propuneri sau oferte. Burger a numit aceasta tehnica de fracţionare a ofertei, tehnica „si asta nu e tot”. In vederea experimentului, Burger a ales drept cadru o petrecere dintr-un campus universitar. La un stand, doua persoane ofereau spre vânzare produse de patiserie, fără sa afişeze preţul. Pe masa erau etalate diferite prăjituri. Când cineva se oprea la stand, se afla in una din cele doua condiţii experimentale prevăzute. In condiţia „si asta nu e tot !". Primul vânzător spunea ca fiecare prăjitura costa 75 de cenţi. Imediat, sub un pretext oarecare, al doilea vânzător Ii solicita atenţia primului, care îl ruga pe client sa aştepte puţin. Dupa o conversaţie de doua sau trei secunde, primul vinzator i se adresa din nou clientului si il informa ca in pret slnt inclusi si doi biscuiti. S-a obţinut un efect pozitiv al fracţionarii ofertei. Intr-un experiment ulterior, Burger (1986) va demonstra acelaşi efect in cazul unei reduceri de preţ. In condiţia „si asta nu e tot !" primul vânzător spunea ca prăjitura costa un dolar, apoi, după discuţia cu celalalt vânzător, adăuga ca, dat fiind ca îndată închide, va începe sa vândă cu 75 de cenţi. In condiţia in care se dădea direct preţul de 75 de cenţi, 44% dintre subiecţi au cumpărat, fata de 73% in condiţia „si asta nu e tot !". Se pare ca tocmai fracţionarea In etape a seriei de informaţii produce efectul specific tehnicii. in plus, ea se dovedeşte apta a fi transpusa intr-un context comercial mai constrângător. Intr-adevăr, Burger a arătat ca nişte comis-voiajori care propuneau spre desfacere lumânări decorative augmentau de aproape trei ori vânzările in situaţia "si asta nu e tot!" : 57% fata de 14% in condiţia control.
6. Pasul 6 - reprezentanţii de vânzări vor trebui sa învețe: care sunt noile reguli ale loializării clientului in condiţiile de criza? Loializarea clientului in condiţii de criza pune pe primul plan doua aspecte:
- Pragmatismul acestuia: „ce am de castigat din relaţia cu furnizorul?“ si
- siguranţa: „pot sa mă bazez pe acest furnizor?“
Programele de training in Vânzarea Psihologica pentru echipa comerciala pun foarte mult accent pe aspectele psihologice si relaţionale ale vânzării urmărind, in egala măsura:
- Sa îmbunătăţească starea de spirit a reprezentantului de vânzări si
- Sa îl înveţe cum sa câştige clienţii. Schimbarea psihologiei cumpărătorilor va duce, întotdeauna, la schimbarea paradigmelor comerciale, la răsturnarea ierarhiilor si la schimbarea cotelor de piaţa. Iar pentru a avea succes intr-o astfel de situaţie, avem nevoie de salariaţi cu o psihologie adecvata.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/modulul-vnzarea-psihologica-psihologia-clientului.html#Trăsături,_factori_de_personalitate_si_temperament
|
Modulul vânzarea psihologica psihologia clientului
|
CUPRINS
Capitolul I - Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit
Cele patru tipuri funcţionale
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Cele 16 tipuri de personalitate
Capitolul II - Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
Importanta directorului de HR
Vânzarea consultativă
Capitolul III - Caracteristicile produsului, comunicarea către client
Caracteristicile produsului, punctele sale forte
Controlul comunicării
Realitatea mediată
Capitolul IV - Comunicarea cu clienţii
Tipologia clienţilor
Comunicarea constructiva cu clientul
Capitolul V - Importanta construirii relaţiei cu clienţii
Câştigarea încrederii clientului
Sprijinirea clientului in schimbarea stării psihologice
Reguli de combatere a obiecţiilor clienţilor ce au impact pozitiv asupra clientului
Reguli de loializare a clientului
Clienţi pe viata
Câteva metodele de îmbunătăţire a loialităţii clienţilor
Capitolul VI - Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare
De ce este important sa ne dezvoltam abilităţile de relaţionare
Care sunt cele mai importante nevoi si dorinţe ale clienţilor?
Cum facem fata clienţilor dificili
Capitolul I
Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Teoriile psihologului si medicului elveţian Carl Gustav Jung stau la baza majorităţii sistemelor de personalizare de mare prestigiu de astăzi. Deși Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile, care si-a concentrat atenţia asupra vieţii si modului in care oamenii relaţionează, aici vom face referire doar la teoriile sale privind înţelegerea personalităţii.
Jung este unul dintre marile personalităţi care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetările sale in aceasta privinţa sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul căruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt gânditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de știința pasionaţi, Jung si Freud erau preocupaţi de descoperirea, dezvoltarea si cunoaşterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta funcţionează.
Dovada a durabilităţii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astăzi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Jung a împărţit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt îmbinate cu celelalte, explicate mai târziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey.
extravertit
|
introvertit
|
energia psihica este direcționata extern, spre lumea din afara persoanei
|
energia psihica este direcționata intern
|
obiectiv - spre exterior
|
subiectiv - spre interior
|
"... păstrează o relaţie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atât de pregnant, încât atitudinea sa subiectiva este orientata si relaționata in mod continuu fata de obiect...." (Jung)
|
".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)
|
"o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de relaţii" (Hyde)
|
"un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne" (Hyde)
|
"comportamentul este directionat spre exterior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" (Benziger)
|
"comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a experienţelor" (Benziger)
|
Cele patru tipuri funcţionale
Pe lângă cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutându-ne sa decidem si judeca (au fost numite funcţii `rationale`), precum si:
- senzorial si
- intuitiv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informaţia si a decide), in scopul de a supravieţui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elveţian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Reflexiv
|
ceea ce este ceva
|
semnificaţia si intelegere
|
analitic, obiectiv, principii, standarde, criterii
|
ambele se opun funcţiilor de judecata si raţionament - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `rationale`
|
Afectiv
|
daca este bun sau nu
|
greutate si valoare
|
subiectiv, personal, apreciază intimitatea, uman
|
Senzorial
|
ceva exista
|
percepţie senzoriala
|
realistic, raţional, practic, sensibil
|
ambele se opun funcţiilor de percepţie - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `irationale`
|
Intuitiv
|
de unde vine si unde se îndreaptă
|
posibilitati si atmosfera
|
intuiţii, viitor, speculativ, fantezie, imaginativ
|
Reflexiv
|
Funcţia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realității, implicaţiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evaluează adevărul si este atât de obiectiv, încât evaluarea este bazata pe inteligenta si înțelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.
|
judecativ
(funcţiile `rationale` ale lui Jung)
|
Afectiv
|
Funcţia `Afectiv` emite judecaţi pe baze subiective si personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legătura cu un lucru: daca este bun sau rău, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.
|
Senzorial
|
Funcţia `Senzorial` transforma semnalele simţurilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rău, implicaţii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.
|
perceptiv
(funcţiile `irationale` ale lui Jungs)
|
Intuitiv
|
Funcţia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuiţia ignora in mare parte faptele si detaliile esenţiale, logica si adevărul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.
|
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Informaţia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adăugând cate unul din cele patru tipuri funcţionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ funcţiile auxiliare si prin urmare nu reprezintă tipuri de personalitate complete.
denumirea tipului
|
caracteristicile tipului
|
Reflexiv Extravertit
|
analitic, strategic, planifica, implementează, ii organizează pe ceilalţi
|
Reflexiv Introvertit
|
contemplativ, descoperă, teoretic, urmareste autocunoasterea
|
Afectiv Extravertit
|
sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social
|
Afectiv Introvertit
|
inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara
|
Senzorial Extravertit
|
practic, participativ, cauta plăcerea, inflexibil
|
Senzorial Introvertit
|
intens, obsesiv, detasat, cunoscător, expert
|
Intuitiv Extravertit
|
aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
|
Intuitiv Introvertit
|
idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat
|
Cele 16 tipuri de personalitate
Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, deşi psihologul elveţian nu le-a evidenţiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni adiţionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, după atitudinile introvertit sau extravertit).
-
Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
-
Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
-
Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
-
Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
-
Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
-
Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
-
Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
-
Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
-
Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
-
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
-
Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
-
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
-
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
-
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
-
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
-
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Capitolul II
Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
O noua psihologie a cumpărătorului necesita o noua strategie de marketing si, evident, o noua abordare a procesului de vânzare. In condiţiile de azi, o replica de genul: „Nu pot sa va spun preţul decât daca ne întâlnim!“ generează instantaneu enervare, neîncredere si retragere din partea cumpărătorului. Iar vânzarea este pierduta!
„Spune-mi ce nevoi, dorinţe si plăceri ai si eu o sa iţi croiesc o soluţie exact aşa cum vrei tu, si abia apoi iţi spun cat costa” era foarte buna in perioada de „huzur economic“. Atunci, cumpărătorul spunea singur „Vreau ce-i mai bun!“ si vânzătorul il încărca atât cat putea la preţ. Astăzi, cumpărătorul spune: „Am nevoie de... Zi-mi cat costa si ce reducere îmi oferi!“, iar daca nu-i convine, nu are încredere sau se simte prins in capcana, se retrage si merge către alt furnizor. Tehnicile de prospectare, de vânzare si de finalizare folosite de echipa trebuie sa se adapteze celor opt aspecte psihologice ale cumpărătorului din timpul crizei financiare.
Vânzarea psihologică este tehnica de vânzare adaptată la starea clientului din perioada de criză economică. Îşi bazează succesul, în primul rând, pe satisfacerea nevoilor psihologice ale cumpărătorului şi în al doilea rând pe satisfacerea nevoilor sale personale sau de afaceri.
De ce? Pentru că în perioadele de criză, cumpărarea este în primul rând o problemă de natură psihologică şi abia apoi o problemă financiară. Iată un exemplu:
O companie a avut anul trecut un profit de 3 milioane de euro şi prevede că anul acesta va avea, din cauza crizei, numai 2,5 milioane de euro profit. Asta declanşează în companie "psihologia de criză". Ca urmare, începe o campanie de reducere a bugetelor şi renegociază cu toţi furnizorii: de la chiria spaţiului până la furnizorul de papetărie.
Ne putem da seama că scăderea preţului la papetărie cu 10-15% nu este o soluţie pentru companie şi nici nu este o problemă de bani. Compania are bani şi va avea în continuare. Este doar o problemă pur psihologică: "Este criză! Trebuie să reducem costurile!".
Mai rău, persoana care răspunde de achiziţie (cumpărătorul) are şi ea o stare psihologică de criză:
"Să scot un preţ cât mai bun, ca să mă afirm în faţa şefilor!",
"Să nu mă păcălească vânzătorul!",
"Să nu existe vreo altă ofertă mai bună!",
"Să profit de ocazie ca să-i frec pe furnizori!" ...
Iar reprezentantul de vânzări trebuie să lupte cu mentalitatea de criză a companiei şi a cumpărătorului.
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
1. In timpul crizei, vânzătorul (la fel ca si cumpărătorii) se confrunta cu reducerea costurilor. Iar una dintre cele mai mari pierderi de bani (si de timp) din departamentul de vânzări este „prospectarea la întâmplare“. De aceea, primul lucru – Pasul 1 - pe care echipa de vânzări trebuie sa-l învețe intr-o perioada de criza este: Unde sa isi caute potenţiali clienţi in perioadele de criza? Strategia este diferita fata de cea a situaţiei economice normale pentru ca, in criza, oamenii evita mesajele comerciale, evita întâlnirile, evita ofertele nesolicitate si mai ales evita sa cheltuiască.
2. Pasul 2 - este sa învețe reprezentanţii de vânzări: cum sa intre in contact cu potenţialul cumpărător? Si cum sa construiască o relaţie cu el? Înainte de a încerca sa ii vândă ceva, reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe elementele esenţiale ale fenomenologiei relaţiei si bazele networkingului.
3. Pasul 3 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum se castiga încrederea subiectilor in perioadele de criza? Castigarea ei se bazează pe stăpânirea celor 8 factori ai încrederii. Reprezentantul de vânzări trebuie sa cunoască extrem de bine pârghiile castigarii încrederii cumpărătorului pentru ca, daca i-a castigat încrederea, acesta va „marsa“ in procesul de cumpărare. Daca nu i-a câștigat încrederea, cumpărătorul se retrage din proces si orice strategie ulterioara devine inutila.
4. Pasul 4 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum sa isi sprijine clientul in schimbarea stării psihologice? Si cum sa ii crească respectul de sine? Este mult mai uşor sa vinzi cuiva care se simte „mândru de el“ decât cuiva aflat intr-o stare anxioasa. De aceea trebuie sa ştii sa-l „ridici“ psihic pe client. Si nu ne referim aici la linguşeala sau manipulare, ci la dezvoltarea aptitudinilor reprezentantului de vânzări in ceea ce priveşte recunoaşterea profilului psihologic al individului si folosirea tehnicilor psihologice adecvate.
Un ritual consacrat este răspunsul la întrebarea “Cum va simţiţi?” la care răspunsurile „Mă simt bine", "Merge" generează automat constrângerea de a fi In ton cu răspunsul; altfel spus, suntem obligaţi sa adoptam comportamentele cerute de răspuns.
Aceasta constrângere ar reprezenta, aşadar, un factor de influenţare pe care un cercetător din domeniul psihologiei sociaIe I-a numit tehnica "piciorul in gura" (Howard, 1990). Experimentul întreprins de Howard) avea in vedere mai multe persoane luate la întâmplare din cartea de telefon a unui oraşului si se derula prin telefon. Experimentatorul se prezenta ca fiind membru al unei asociaţii de lupta împotriva foametei. II întreba apoi pe subiect daca ar fi interesat de cumpărarea unor tichete pe care un alt membru al asociaţiei le va vinde in cartier in beneficiul acesteia. Experimentatorul adăuga ca, daca persoana era interesata, livrarea se putea face la domiciliul ei. In situaţia "piciorul in gura", formularea cererii era precedată de o întrebare privind starea persoanei. Intr-adevăr, după ce ridica receptorul, experimentatorul ii spunea: "Buna seara doamnă/domnule, cum va simţiţi in seara aceasta ?", Daca persoana răspundea pozitiv, experimentatorul adăuga ca ii "pare bine": daca răspunsul era negativ, spunea ca ii "pare rău". Apoi, folosea aceeaşi formulare ca in cazul grupului de control: se prezenta si explica modul de acţiune al
asociaţiei sale. Faptul de a întreba pe cineva cum se simte înainte de a formula
o cerere pentru o cauza nobila sporeşte şansele ca persoana sa accepte cererea. Răspunzând ca se simte bine, clientul e constrâns sa se ridice la înălţimea cuvintelor sale, deci sa dea curs favorabil cererii.
5. Pasul 5 - reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe: cum se fac prezentarea si vânzarea adaptate la psihologia de criza? Argumentele care declanşează cumpărarea in perioadele de criza sunt diferite de cele folosite intr-o situaţie economica normala. In criza, argumentele se axează pe nevoile psihologice ale clientului si trebuie sa ia o forma cat mai uşor de „digerat“ pentru cumpărător (atât ca individ cat si ca organizaţie). In acelaşi timp, regulile de combatere a obiecţiilor in condiţiile psihologiei de criza sunt diferite, ca si argumente care au impact pozitiv in mintea clientului.
Pentru a rămâne cu sentimentul ca am încheiat o afacere buna, avem la îndemână puţine soluţii : ori facem o afacere buna, ori ne cream impresia ca am făcut, impresia fiind foarte subiectiva, fiind posibil sa ne iluzionam cu faptul ca oferta ar fi mai avantajoasa decât este in realitate. Or, se poate ajunge si aici daca sunt puse in contrast doua propuneri sau oferte. Burger a numit aceasta tehnica de fracţionare a ofertei, tehnica „si asta nu e tot”. In vederea experimentului, Burger a ales drept cadru o petrecere dintr-un campus universitar. La un stand, doua persoane ofereau spre vânzare produse de patiserie, fără sa afişeze preţul. Pe masa erau etalate diferite prăjituri. Când cineva se oprea la stand, se afla in una din cele doua condiţii experimentale prevăzute. In condiţia „si asta nu e tot !". Primul vânzător spunea ca fiecare prăjitura costa 75 de cenţi. Imediat, sub un pretext oarecare, al doilea vânzător Ii solicita atenţia primului, care îl ruga pe client sa aştepte puţin. Dupa o conversaţie de doua sau trei secunde, primul vinzator i se adresa din nou clientului si il informa ca in pret slnt inclusi si doi biscuiti. S-a obţinut un efect pozitiv al fracţionarii ofertei. Intr-un experiment ulterior, Burger (1986) va demonstra acelaşi efect in cazul unei reduceri de preţ. In condiţia „si asta nu e tot !" primul vânzător spunea ca prăjitura costa un dolar, apoi, după discuţia cu celalalt vânzător, adăuga ca, dat fiind ca îndată închide, va începe sa vândă cu 75 de cenţi. In condiţia in care se dădea direct preţul de 75 de cenţi, 44% dintre subiecţi au cumpărat, fata de 73% in condiţia „si asta nu e tot !". Se pare ca tocmai fracţionarea In etape a seriei de informaţii produce efectul specific tehnicii. in plus, ea se dovedeşte apta a fi transpusa intr-un context comercial mai constrângător. Intr-adevăr, Burger a arătat ca nişte comis-voiajori care propuneau spre desfacere lumânări decorative augmentau de aproape trei ori vânzările in situaţia "si asta nu e tot!" : 57% fata de 14% in condiţia control.
6. Pasul 6 - reprezentanţii de vânzări vor trebui sa învețe: care sunt noile reguli ale loializării clientului in condiţiile de criza? Loializarea clientului in condiţii de criza pune pe primul plan doua aspecte:
- Pragmatismul acestuia: „ce am de castigat din relaţia cu furnizorul?“ si
- siguranţa: „pot sa mă bazez pe acest furnizor?“
Programele de training in Vânzarea Psihologica pentru echipa comerciala pun foarte mult accent pe aspectele psihologice si relaţionale ale vânzării urmărind, in egala măsura:
- Sa îmbunătăţească starea de spirit a reprezentantului de vânzări si
- Sa îl înveţe cum sa câştige clienţii. Schimbarea psihologiei cumpărătorilor va duce, întotdeauna, la schimbarea paradigmelor comerciale, la răsturnarea ierarhiilor si la schimbarea cotelor de piaţa. Iar pentru a avea succes intr-o astfel de situaţie, avem nevoie de salariaţi cu o psihologie adecvata.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/modulul-vnzarea-psihologica-psihologia-clientului.html#Capitolul_VI_-_Dezvoltarea_capacităţilor_de_relaţionare
|
Modulul vânzarea psihologica psihologia clientului
|
CUPRINS
Capitolul I - Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit
Cele patru tipuri funcţionale
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Cele 16 tipuri de personalitate
Capitolul II - Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
Importanta directorului de HR
Vânzarea consultativă
Capitolul III - Caracteristicile produsului, comunicarea către client
Caracteristicile produsului, punctele sale forte
Controlul comunicării
Realitatea mediată
Capitolul IV - Comunicarea cu clienţii
Tipologia clienţilor
Comunicarea constructiva cu clientul
Capitolul V - Importanta construirii relaţiei cu clienţii
Câştigarea încrederii clientului
Sprijinirea clientului in schimbarea stării psihologice
Reguli de combatere a obiecţiilor clienţilor ce au impact pozitiv asupra clientului
Reguli de loializare a clientului
Clienţi pe viata
Câteva metodele de îmbunătăţire a loialităţii clienţilor
Capitolul VI - Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare
De ce este important sa ne dezvoltam abilităţile de relaţionare
Care sunt cele mai importante nevoi si dorinţe ale clienţilor?
Cum facem fata clienţilor dificili
Capitolul I
Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Teoriile psihologului si medicului elveţian Carl Gustav Jung stau la baza majorităţii sistemelor de personalizare de mare prestigiu de astăzi. Deși Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile, care si-a concentrat atenţia asupra vieţii si modului in care oamenii relaţionează, aici vom face referire doar la teoriile sale privind înţelegerea personalităţii.
Jung este unul dintre marile personalităţi care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetările sale in aceasta privinţa sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul căruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt gânditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de știința pasionaţi, Jung si Freud erau preocupaţi de descoperirea, dezvoltarea si cunoaşterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta funcţionează.
Dovada a durabilităţii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astăzi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Jung a împărţit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt îmbinate cu celelalte, explicate mai târziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey.
extravertit
|
introvertit
|
energia psihica este direcționata extern, spre lumea din afara persoanei
|
energia psihica este direcționata intern
|
obiectiv - spre exterior
|
subiectiv - spre interior
|
"... păstrează o relaţie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atât de pregnant, încât atitudinea sa subiectiva este orientata si relaționata in mod continuu fata de obiect...." (Jung)
|
".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)
|
"o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de relaţii" (Hyde)
|
"un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne" (Hyde)
|
"comportamentul este directionat spre exterior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" (Benziger)
|
"comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a experienţelor" (Benziger)
|
Cele patru tipuri funcţionale
Pe lângă cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutându-ne sa decidem si judeca (au fost numite funcţii `rationale`), precum si:
- senzorial si
- intuitiv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informaţia si a decide), in scopul de a supravieţui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elveţian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Reflexiv
|
ceea ce este ceva
|
semnificaţia si intelegere
|
analitic, obiectiv, principii, standarde, criterii
|
ambele se opun funcţiilor de judecata si raţionament - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `rationale`
|
Afectiv
|
daca este bun sau nu
|
greutate si valoare
|
subiectiv, personal, apreciază intimitatea, uman
|
Senzorial
|
ceva exista
|
percepţie senzoriala
|
realistic, raţional, practic, sensibil
|
ambele se opun funcţiilor de percepţie - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `irationale`
|
Intuitiv
|
de unde vine si unde se îndreaptă
|
posibilitati si atmosfera
|
intuiţii, viitor, speculativ, fantezie, imaginativ
|
Reflexiv
|
Funcţia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realității, implicaţiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evaluează adevărul si este atât de obiectiv, încât evaluarea este bazata pe inteligenta si înțelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.
|
judecativ
(funcţiile `rationale` ale lui Jung)
|
Afectiv
|
Funcţia `Afectiv` emite judecaţi pe baze subiective si personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legătura cu un lucru: daca este bun sau rău, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.
|
Senzorial
|
Funcţia `Senzorial` transforma semnalele simţurilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rău, implicaţii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.
|
perceptiv
(funcţiile `irationale` ale lui Jungs)
|
Intuitiv
|
Funcţia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuiţia ignora in mare parte faptele si detaliile esenţiale, logica si adevărul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.
|
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Informaţia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adăugând cate unul din cele patru tipuri funcţionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ funcţiile auxiliare si prin urmare nu reprezintă tipuri de personalitate complete.
denumirea tipului
|
caracteristicile tipului
|
Reflexiv Extravertit
|
analitic, strategic, planifica, implementează, ii organizează pe ceilalţi
|
Reflexiv Introvertit
|
contemplativ, descoperă, teoretic, urmareste autocunoasterea
|
Afectiv Extravertit
|
sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social
|
Afectiv Introvertit
|
inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara
|
Senzorial Extravertit
|
practic, participativ, cauta plăcerea, inflexibil
|
Senzorial Introvertit
|
intens, obsesiv, detasat, cunoscător, expert
|
Intuitiv Extravertit
|
aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
|
Intuitiv Introvertit
|
idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat
|
Cele 16 tipuri de personalitate
Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, deşi psihologul elveţian nu le-a evidenţiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni adiţionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, după atitudinile introvertit sau extravertit).
-
Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
-
Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
-
Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
-
Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
-
Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
-
Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
-
Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
-
Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
-
Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
-
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
-
Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
-
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
-
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
-
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
-
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
-
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Capitolul II
Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
O noua psihologie a cumpărătorului necesita o noua strategie de marketing si, evident, o noua abordare a procesului de vânzare. In condiţiile de azi, o replica de genul: „Nu pot sa va spun preţul decât daca ne întâlnim!“ generează instantaneu enervare, neîncredere si retragere din partea cumpărătorului. Iar vânzarea este pierduta!
„Spune-mi ce nevoi, dorinţe si plăceri ai si eu o sa iţi croiesc o soluţie exact aşa cum vrei tu, si abia apoi iţi spun cat costa” era foarte buna in perioada de „huzur economic“. Atunci, cumpărătorul spunea singur „Vreau ce-i mai bun!“ si vânzătorul il încărca atât cat putea la preţ. Astăzi, cumpărătorul spune: „Am nevoie de... Zi-mi cat costa si ce reducere îmi oferi!“, iar daca nu-i convine, nu are încredere sau se simte prins in capcana, se retrage si merge către alt furnizor. Tehnicile de prospectare, de vânzare si de finalizare folosite de echipa trebuie sa se adapteze celor opt aspecte psihologice ale cumpărătorului din timpul crizei financiare.
Vânzarea psihologică este tehnica de vânzare adaptată la starea clientului din perioada de criză economică. Îşi bazează succesul, în primul rând, pe satisfacerea nevoilor psihologice ale cumpărătorului şi în al doilea rând pe satisfacerea nevoilor sale personale sau de afaceri.
De ce? Pentru că în perioadele de criză, cumpărarea este în primul rând o problemă de natură psihologică şi abia apoi o problemă financiară. Iată un exemplu:
O companie a avut anul trecut un profit de 3 milioane de euro şi prevede că anul acesta va avea, din cauza crizei, numai 2,5 milioane de euro profit. Asta declanşează în companie "psihologia de criză". Ca urmare, începe o campanie de reducere a bugetelor şi renegociază cu toţi furnizorii: de la chiria spaţiului până la furnizorul de papetărie.
Ne putem da seama că scăderea preţului la papetărie cu 10-15% nu este o soluţie pentru companie şi nici nu este o problemă de bani. Compania are bani şi va avea în continuare. Este doar o problemă pur psihologică: "Este criză! Trebuie să reducem costurile!".
Mai rău, persoana care răspunde de achiziţie (cumpărătorul) are şi ea o stare psihologică de criză:
"Să scot un preţ cât mai bun, ca să mă afirm în faţa şefilor!",
"Să nu mă păcălească vânzătorul!",
"Să nu existe vreo altă ofertă mai bună!",
"Să profit de ocazie ca să-i frec pe furnizori!" ...
Iar reprezentantul de vânzări trebuie să lupte cu mentalitatea de criză a companiei şi a cumpărătorului.
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
1. In timpul crizei, vânzătorul (la fel ca si cumpărătorii) se confrunta cu reducerea costurilor. Iar una dintre cele mai mari pierderi de bani (si de timp) din departamentul de vânzări este „prospectarea la întâmplare“. De aceea, primul lucru – Pasul 1 - pe care echipa de vânzări trebuie sa-l învețe intr-o perioada de criza este: Unde sa isi caute potenţiali clienţi in perioadele de criza? Strategia este diferita fata de cea a situaţiei economice normale pentru ca, in criza, oamenii evita mesajele comerciale, evita întâlnirile, evita ofertele nesolicitate si mai ales evita sa cheltuiască.
2. Pasul 2 - este sa învețe reprezentanţii de vânzări: cum sa intre in contact cu potenţialul cumpărător? Si cum sa construiască o relaţie cu el? Înainte de a încerca sa ii vândă ceva, reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe elementele esenţiale ale fenomenologiei relaţiei si bazele networkingului.
3. Pasul 3 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum se castiga încrederea subiectilor in perioadele de criza? Castigarea ei se bazează pe stăpânirea celor 8 factori ai încrederii. Reprezentantul de vânzări trebuie sa cunoască extrem de bine pârghiile castigarii încrederii cumpărătorului pentru ca, daca i-a castigat încrederea, acesta va „marsa“ in procesul de cumpărare. Daca nu i-a câștigat încrederea, cumpărătorul se retrage din proces si orice strategie ulterioara devine inutila.
4. Pasul 4 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum sa isi sprijine clientul in schimbarea stării psihologice? Si cum sa ii crească respectul de sine? Este mult mai uşor sa vinzi cuiva care se simte „mândru de el“ decât cuiva aflat intr-o stare anxioasa. De aceea trebuie sa ştii sa-l „ridici“ psihic pe client. Si nu ne referim aici la linguşeala sau manipulare, ci la dezvoltarea aptitudinilor reprezentantului de vânzări in ceea ce priveşte recunoaşterea profilului psihologic al individului si folosirea tehnicilor psihologice adecvate.
Un ritual consacrat este răspunsul la întrebarea “Cum va simţiţi?” la care răspunsurile „Mă simt bine", "Merge" generează automat constrângerea de a fi In ton cu răspunsul; altfel spus, suntem obligaţi sa adoptam comportamentele cerute de răspuns.
Aceasta constrângere ar reprezenta, aşadar, un factor de influenţare pe care un cercetător din domeniul psihologiei sociaIe I-a numit tehnica "piciorul in gura" (Howard, 1990). Experimentul întreprins de Howard) avea in vedere mai multe persoane luate la întâmplare din cartea de telefon a unui oraşului si se derula prin telefon. Experimentatorul se prezenta ca fiind membru al unei asociaţii de lupta împotriva foametei. II întreba apoi pe subiect daca ar fi interesat de cumpărarea unor tichete pe care un alt membru al asociaţiei le va vinde in cartier in beneficiul acesteia. Experimentatorul adăuga ca, daca persoana era interesata, livrarea se putea face la domiciliul ei. In situaţia "piciorul in gura", formularea cererii era precedată de o întrebare privind starea persoanei. Intr-adevăr, după ce ridica receptorul, experimentatorul ii spunea: "Buna seara doamnă/domnule, cum va simţiţi in seara aceasta ?", Daca persoana răspundea pozitiv, experimentatorul adăuga ca ii "pare bine": daca răspunsul era negativ, spunea ca ii "pare rău". Apoi, folosea aceeaşi formulare ca in cazul grupului de control: se prezenta si explica modul de acţiune al
asociaţiei sale. Faptul de a întreba pe cineva cum se simte înainte de a formula
o cerere pentru o cauza nobila sporeşte şansele ca persoana sa accepte cererea. Răspunzând ca se simte bine, clientul e constrâns sa se ridice la înălţimea cuvintelor sale, deci sa dea curs favorabil cererii.
5. Pasul 5 - reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe: cum se fac prezentarea si vânzarea adaptate la psihologia de criza? Argumentele care declanşează cumpărarea in perioadele de criza sunt diferite de cele folosite intr-o situaţie economica normala. In criza, argumentele se axează pe nevoile psihologice ale clientului si trebuie sa ia o forma cat mai uşor de „digerat“ pentru cumpărător (atât ca individ cat si ca organizaţie). In acelaşi timp, regulile de combatere a obiecţiilor in condiţiile psihologiei de criza sunt diferite, ca si argumente care au impact pozitiv in mintea clientului.
Pentru a rămâne cu sentimentul ca am încheiat o afacere buna, avem la îndemână puţine soluţii : ori facem o afacere buna, ori ne cream impresia ca am făcut, impresia fiind foarte subiectiva, fiind posibil sa ne iluzionam cu faptul ca oferta ar fi mai avantajoasa decât este in realitate. Or, se poate ajunge si aici daca sunt puse in contrast doua propuneri sau oferte. Burger a numit aceasta tehnica de fracţionare a ofertei, tehnica „si asta nu e tot”. In vederea experimentului, Burger a ales drept cadru o petrecere dintr-un campus universitar. La un stand, doua persoane ofereau spre vânzare produse de patiserie, fără sa afişeze preţul. Pe masa erau etalate diferite prăjituri. Când cineva se oprea la stand, se afla in una din cele doua condiţii experimentale prevăzute. In condiţia „si asta nu e tot !". Primul vânzător spunea ca fiecare prăjitura costa 75 de cenţi. Imediat, sub un pretext oarecare, al doilea vânzător Ii solicita atenţia primului, care îl ruga pe client sa aştepte puţin. Dupa o conversaţie de doua sau trei secunde, primul vinzator i se adresa din nou clientului si il informa ca in pret slnt inclusi si doi biscuiti. S-a obţinut un efect pozitiv al fracţionarii ofertei. Intr-un experiment ulterior, Burger (1986) va demonstra acelaşi efect in cazul unei reduceri de preţ. In condiţia „si asta nu e tot !" primul vânzător spunea ca prăjitura costa un dolar, apoi, după discuţia cu celalalt vânzător, adăuga ca, dat fiind ca îndată închide, va începe sa vândă cu 75 de cenţi. In condiţia in care se dădea direct preţul de 75 de cenţi, 44% dintre subiecţi au cumpărat, fata de 73% in condiţia „si asta nu e tot !". Se pare ca tocmai fracţionarea In etape a seriei de informaţii produce efectul specific tehnicii. in plus, ea se dovedeşte apta a fi transpusa intr-un context comercial mai constrângător. Intr-adevăr, Burger a arătat ca nişte comis-voiajori care propuneau spre desfacere lumânări decorative augmentau de aproape trei ori vânzările in situaţia "si asta nu e tot!" : 57% fata de 14% in condiţia control.
6. Pasul 6 - reprezentanţii de vânzări vor trebui sa învețe: care sunt noile reguli ale loializării clientului in condiţiile de criza? Loializarea clientului in condiţii de criza pune pe primul plan doua aspecte:
- Pragmatismul acestuia: „ce am de castigat din relaţia cu furnizorul?“ si
- siguranţa: „pot sa mă bazez pe acest furnizor?“
Programele de training in Vânzarea Psihologica pentru echipa comerciala pun foarte mult accent pe aspectele psihologice si relaţionale ale vânzării urmărind, in egala măsura:
- Sa îmbunătăţească starea de spirit a reprezentantului de vânzări si
- Sa îl înveţe cum sa câştige clienţii. Schimbarea psihologiei cumpărătorilor va duce, întotdeauna, la schimbarea paradigmelor comerciale, la răsturnarea ierarhiilor si la schimbarea cotelor de piaţa. Iar pentru a avea succes intr-o astfel de situaţie, avem nevoie de salariaţi cu o psihologie adecvata.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/modulul-vnzarea-psihologica-psihologia-clientului.html#Cele_patru_tipuri_funcţionale
|
Modulul vânzarea psihologica psihologia clientului
|
CUPRINS
Capitolul I - Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit
Cele patru tipuri funcţionale
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Cele 16 tipuri de personalitate
Capitolul II - Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
Importanta directorului de HR
Vânzarea consultativă
Capitolul III - Caracteristicile produsului, comunicarea către client
Caracteristicile produsului, punctele sale forte
Controlul comunicării
Realitatea mediată
Capitolul IV - Comunicarea cu clienţii
Tipologia clienţilor
Comunicarea constructiva cu clientul
Capitolul V - Importanta construirii relaţiei cu clienţii
Câştigarea încrederii clientului
Sprijinirea clientului in schimbarea stării psihologice
Reguli de combatere a obiecţiilor clienţilor ce au impact pozitiv asupra clientului
Reguli de loializare a clientului
Clienţi pe viata
Câteva metodele de îmbunătăţire a loialităţii clienţilor
Capitolul VI - Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare
De ce este important sa ne dezvoltam abilităţile de relaţionare
Care sunt cele mai importante nevoi si dorinţe ale clienţilor?
Cum facem fata clienţilor dificili
Capitolul I
Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Teoriile psihologului si medicului elveţian Carl Gustav Jung stau la baza majorităţii sistemelor de personalizare de mare prestigiu de astăzi. Deși Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile, care si-a concentrat atenţia asupra vieţii si modului in care oamenii relaţionează, aici vom face referire doar la teoriile sale privind înţelegerea personalităţii.
Jung este unul dintre marile personalităţi care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetările sale in aceasta privinţa sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul căruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt gânditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de știința pasionaţi, Jung si Freud erau preocupaţi de descoperirea, dezvoltarea si cunoaşterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta funcţionează.
Dovada a durabilităţii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astăzi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Jung a împărţit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt îmbinate cu celelalte, explicate mai târziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey.
extravertit
|
introvertit
|
energia psihica este direcționata extern, spre lumea din afara persoanei
|
energia psihica este direcționata intern
|
obiectiv - spre exterior
|
subiectiv - spre interior
|
"... păstrează o relaţie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atât de pregnant, încât atitudinea sa subiectiva este orientata si relaționata in mod continuu fata de obiect...." (Jung)
|
".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)
|
"o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de relaţii" (Hyde)
|
"un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne" (Hyde)
|
"comportamentul este directionat spre exterior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" (Benziger)
|
"comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a experienţelor" (Benziger)
|
Cele patru tipuri funcţionale
Pe lângă cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutându-ne sa decidem si judeca (au fost numite funcţii `rationale`), precum si:
- senzorial si
- intuitiv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informaţia si a decide), in scopul de a supravieţui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elveţian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Reflexiv
|
ceea ce este ceva
|
semnificaţia si intelegere
|
analitic, obiectiv, principii, standarde, criterii
|
ambele se opun funcţiilor de judecata si raţionament - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `rationale`
|
Afectiv
|
daca este bun sau nu
|
greutate si valoare
|
subiectiv, personal, apreciază intimitatea, uman
|
Senzorial
|
ceva exista
|
percepţie senzoriala
|
realistic, raţional, practic, sensibil
|
ambele se opun funcţiilor de percepţie - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `irationale`
|
Intuitiv
|
de unde vine si unde se îndreaptă
|
posibilitati si atmosfera
|
intuiţii, viitor, speculativ, fantezie, imaginativ
|
Reflexiv
|
Funcţia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realității, implicaţiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evaluează adevărul si este atât de obiectiv, încât evaluarea este bazata pe inteligenta si înțelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.
|
judecativ
(funcţiile `rationale` ale lui Jung)
|
Afectiv
|
Funcţia `Afectiv` emite judecaţi pe baze subiective si personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legătura cu un lucru: daca este bun sau rău, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.
|
Senzorial
|
Funcţia `Senzorial` transforma semnalele simţurilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rău, implicaţii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.
|
perceptiv
(funcţiile `irationale` ale lui Jungs)
|
Intuitiv
|
Funcţia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuiţia ignora in mare parte faptele si detaliile esenţiale, logica si adevărul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.
|
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Informaţia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adăugând cate unul din cele patru tipuri funcţionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ funcţiile auxiliare si prin urmare nu reprezintă tipuri de personalitate complete.
denumirea tipului
|
caracteristicile tipului
|
Reflexiv Extravertit
|
analitic, strategic, planifica, implementează, ii organizează pe ceilalţi
|
Reflexiv Introvertit
|
contemplativ, descoperă, teoretic, urmareste autocunoasterea
|
Afectiv Extravertit
|
sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social
|
Afectiv Introvertit
|
inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara
|
Senzorial Extravertit
|
practic, participativ, cauta plăcerea, inflexibil
|
Senzorial Introvertit
|
intens, obsesiv, detasat, cunoscător, expert
|
Intuitiv Extravertit
|
aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
|
Intuitiv Introvertit
|
idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat
|
Cele 16 tipuri de personalitate
Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, deşi psihologul elveţian nu le-a evidenţiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni adiţionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, după atitudinile introvertit sau extravertit).
-
Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
-
Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
-
Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
-
Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
-
Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
-
Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
-
Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
-
Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
-
Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
-
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
-
Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
-
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
-
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
-
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
-
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
-
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Capitolul II
Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
O noua psihologie a cumpărătorului necesita o noua strategie de marketing si, evident, o noua abordare a procesului de vânzare. In condiţiile de azi, o replica de genul: „Nu pot sa va spun preţul decât daca ne întâlnim!“ generează instantaneu enervare, neîncredere si retragere din partea cumpărătorului. Iar vânzarea este pierduta!
„Spune-mi ce nevoi, dorinţe si plăceri ai si eu o sa iţi croiesc o soluţie exact aşa cum vrei tu, si abia apoi iţi spun cat costa” era foarte buna in perioada de „huzur economic“. Atunci, cumpărătorul spunea singur „Vreau ce-i mai bun!“ si vânzătorul il încărca atât cat putea la preţ. Astăzi, cumpărătorul spune: „Am nevoie de... Zi-mi cat costa si ce reducere îmi oferi!“, iar daca nu-i convine, nu are încredere sau se simte prins in capcana, se retrage si merge către alt furnizor. Tehnicile de prospectare, de vânzare si de finalizare folosite de echipa trebuie sa se adapteze celor opt aspecte psihologice ale cumpărătorului din timpul crizei financiare.
Vânzarea psihologică este tehnica de vânzare adaptată la starea clientului din perioada de criză economică. Îşi bazează succesul, în primul rând, pe satisfacerea nevoilor psihologice ale cumpărătorului şi în al doilea rând pe satisfacerea nevoilor sale personale sau de afaceri.
De ce? Pentru că în perioadele de criză, cumpărarea este în primul rând o problemă de natură psihologică şi abia apoi o problemă financiară. Iată un exemplu:
O companie a avut anul trecut un profit de 3 milioane de euro şi prevede că anul acesta va avea, din cauza crizei, numai 2,5 milioane de euro profit. Asta declanşează în companie "psihologia de criză". Ca urmare, începe o campanie de reducere a bugetelor şi renegociază cu toţi furnizorii: de la chiria spaţiului până la furnizorul de papetărie.
Ne putem da seama că scăderea preţului la papetărie cu 10-15% nu este o soluţie pentru companie şi nici nu este o problemă de bani. Compania are bani şi va avea în continuare. Este doar o problemă pur psihologică: "Este criză! Trebuie să reducem costurile!".
Mai rău, persoana care răspunde de achiziţie (cumpărătorul) are şi ea o stare psihologică de criză:
"Să scot un preţ cât mai bun, ca să mă afirm în faţa şefilor!",
"Să nu mă păcălească vânzătorul!",
"Să nu existe vreo altă ofertă mai bună!",
"Să profit de ocazie ca să-i frec pe furnizori!" ...
Iar reprezentantul de vânzări trebuie să lupte cu mentalitatea de criză a companiei şi a cumpărătorului.
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
1. In timpul crizei, vânzătorul (la fel ca si cumpărătorii) se confrunta cu reducerea costurilor. Iar una dintre cele mai mari pierderi de bani (si de timp) din departamentul de vânzări este „prospectarea la întâmplare“. De aceea, primul lucru – Pasul 1 - pe care echipa de vânzări trebuie sa-l învețe intr-o perioada de criza este: Unde sa isi caute potenţiali clienţi in perioadele de criza? Strategia este diferita fata de cea a situaţiei economice normale pentru ca, in criza, oamenii evita mesajele comerciale, evita întâlnirile, evita ofertele nesolicitate si mai ales evita sa cheltuiască.
2. Pasul 2 - este sa învețe reprezentanţii de vânzări: cum sa intre in contact cu potenţialul cumpărător? Si cum sa construiască o relaţie cu el? Înainte de a încerca sa ii vândă ceva, reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe elementele esenţiale ale fenomenologiei relaţiei si bazele networkingului.
3. Pasul 3 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum se castiga încrederea subiectilor in perioadele de criza? Castigarea ei se bazează pe stăpânirea celor 8 factori ai încrederii. Reprezentantul de vânzări trebuie sa cunoască extrem de bine pârghiile castigarii încrederii cumpărătorului pentru ca, daca i-a castigat încrederea, acesta va „marsa“ in procesul de cumpărare. Daca nu i-a câștigat încrederea, cumpărătorul se retrage din proces si orice strategie ulterioara devine inutila.
4. Pasul 4 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum sa isi sprijine clientul in schimbarea stării psihologice? Si cum sa ii crească respectul de sine? Este mult mai uşor sa vinzi cuiva care se simte „mândru de el“ decât cuiva aflat intr-o stare anxioasa. De aceea trebuie sa ştii sa-l „ridici“ psihic pe client. Si nu ne referim aici la linguşeala sau manipulare, ci la dezvoltarea aptitudinilor reprezentantului de vânzări in ceea ce priveşte recunoaşterea profilului psihologic al individului si folosirea tehnicilor psihologice adecvate.
Un ritual consacrat este răspunsul la întrebarea “Cum va simţiţi?” la care răspunsurile „Mă simt bine", "Merge" generează automat constrângerea de a fi In ton cu răspunsul; altfel spus, suntem obligaţi sa adoptam comportamentele cerute de răspuns.
Aceasta constrângere ar reprezenta, aşadar, un factor de influenţare pe care un cercetător din domeniul psihologiei sociaIe I-a numit tehnica "piciorul in gura" (Howard, 1990). Experimentul întreprins de Howard) avea in vedere mai multe persoane luate la întâmplare din cartea de telefon a unui oraşului si se derula prin telefon. Experimentatorul se prezenta ca fiind membru al unei asociaţii de lupta împotriva foametei. II întreba apoi pe subiect daca ar fi interesat de cumpărarea unor tichete pe care un alt membru al asociaţiei le va vinde in cartier in beneficiul acesteia. Experimentatorul adăuga ca, daca persoana era interesata, livrarea se putea face la domiciliul ei. In situaţia "piciorul in gura", formularea cererii era precedată de o întrebare privind starea persoanei. Intr-adevăr, după ce ridica receptorul, experimentatorul ii spunea: "Buna seara doamnă/domnule, cum va simţiţi in seara aceasta ?", Daca persoana răspundea pozitiv, experimentatorul adăuga ca ii "pare bine": daca răspunsul era negativ, spunea ca ii "pare rău". Apoi, folosea aceeaşi formulare ca in cazul grupului de control: se prezenta si explica modul de acţiune al
asociaţiei sale. Faptul de a întreba pe cineva cum se simte înainte de a formula
o cerere pentru o cauza nobila sporeşte şansele ca persoana sa accepte cererea. Răspunzând ca se simte bine, clientul e constrâns sa se ridice la înălţimea cuvintelor sale, deci sa dea curs favorabil cererii.
5. Pasul 5 - reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe: cum se fac prezentarea si vânzarea adaptate la psihologia de criza? Argumentele care declanşează cumpărarea in perioadele de criza sunt diferite de cele folosite intr-o situaţie economica normala. In criza, argumentele se axează pe nevoile psihologice ale clientului si trebuie sa ia o forma cat mai uşor de „digerat“ pentru cumpărător (atât ca individ cat si ca organizaţie). In acelaşi timp, regulile de combatere a obiecţiilor in condiţiile psihologiei de criza sunt diferite, ca si argumente care au impact pozitiv in mintea clientului.
Pentru a rămâne cu sentimentul ca am încheiat o afacere buna, avem la îndemână puţine soluţii : ori facem o afacere buna, ori ne cream impresia ca am făcut, impresia fiind foarte subiectiva, fiind posibil sa ne iluzionam cu faptul ca oferta ar fi mai avantajoasa decât este in realitate. Or, se poate ajunge si aici daca sunt puse in contrast doua propuneri sau oferte. Burger a numit aceasta tehnica de fracţionare a ofertei, tehnica „si asta nu e tot”. In vederea experimentului, Burger a ales drept cadru o petrecere dintr-un campus universitar. La un stand, doua persoane ofereau spre vânzare produse de patiserie, fără sa afişeze preţul. Pe masa erau etalate diferite prăjituri. Când cineva se oprea la stand, se afla in una din cele doua condiţii experimentale prevăzute. In condiţia „si asta nu e tot !". Primul vânzător spunea ca fiecare prăjitura costa 75 de cenţi. Imediat, sub un pretext oarecare, al doilea vânzător Ii solicita atenţia primului, care îl ruga pe client sa aştepte puţin. Dupa o conversaţie de doua sau trei secunde, primul vinzator i se adresa din nou clientului si il informa ca in pret slnt inclusi si doi biscuiti. S-a obţinut un efect pozitiv al fracţionarii ofertei. Intr-un experiment ulterior, Burger (1986) va demonstra acelaşi efect in cazul unei reduceri de preţ. In condiţia „si asta nu e tot !" primul vânzător spunea ca prăjitura costa un dolar, apoi, după discuţia cu celalalt vânzător, adăuga ca, dat fiind ca îndată închide, va începe sa vândă cu 75 de cenţi. In condiţia in care se dădea direct preţul de 75 de cenţi, 44% dintre subiecţi au cumpărat, fata de 73% in condiţia „si asta nu e tot !". Se pare ca tocmai fracţionarea In etape a seriei de informaţii produce efectul specific tehnicii. in plus, ea se dovedeşte apta a fi transpusa intr-un context comercial mai constrângător. Intr-adevăr, Burger a arătat ca nişte comis-voiajori care propuneau spre desfacere lumânări decorative augmentau de aproape trei ori vânzările in situaţia "si asta nu e tot!" : 57% fata de 14% in condiţia control.
6. Pasul 6 - reprezentanţii de vânzări vor trebui sa învețe: care sunt noile reguli ale loializării clientului in condiţiile de criza? Loializarea clientului in condiţii de criza pune pe primul plan doua aspecte:
- Pragmatismul acestuia: „ce am de castigat din relaţia cu furnizorul?“ si
- siguranţa: „pot sa mă bazez pe acest furnizor?“
Programele de training in Vânzarea Psihologica pentru echipa comerciala pun foarte mult accent pe aspectele psihologice si relaţionale ale vânzării urmărind, in egala măsura:
- Sa îmbunătăţească starea de spirit a reprezentantului de vânzări si
- Sa îl înveţe cum sa câştige clienţii. Schimbarea psihologiei cumpărătorilor va duce, întotdeauna, la schimbarea paradigmelor comerciale, la răsturnarea ierarhiilor si la schimbarea cotelor de piaţa. Iar pentru a avea succes intr-o astfel de situaţie, avem nevoie de salariaţi cu o psihologie adecvata.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/modulul-vnzarea-psihologica-psihologia-clientului.html#,_tehnica_„si_asta_nu_e_tot”.
|
Modulul vânzarea psihologica psihologia clientului
|
CUPRINS
Capitolul I - Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit
Cele patru tipuri funcţionale
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Cele 16 tipuri de personalitate
Capitolul II - Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
Importanta directorului de HR
Vânzarea consultativă
Capitolul III - Caracteristicile produsului, comunicarea către client
Caracteristicile produsului, punctele sale forte
Controlul comunicării
Realitatea mediată
Capitolul IV - Comunicarea cu clienţii
Tipologia clienţilor
Comunicarea constructiva cu clientul
Capitolul V - Importanta construirii relaţiei cu clienţii
Câştigarea încrederii clientului
Sprijinirea clientului in schimbarea stării psihologice
Reguli de combatere a obiecţiilor clienţilor ce au impact pozitiv asupra clientului
Reguli de loializare a clientului
Clienţi pe viata
Câteva metodele de îmbunătăţire a loialităţii clienţilor
Capitolul VI - Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare
De ce este important sa ne dezvoltam abilităţile de relaţionare
Care sunt cele mai importante nevoi si dorinţe ale clienţilor?
Cum facem fata clienţilor dificili
Capitolul I
Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Teoriile psihologului si medicului elveţian Carl Gustav Jung stau la baza majorităţii sistemelor de personalizare de mare prestigiu de astăzi. Deși Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile, care si-a concentrat atenţia asupra vieţii si modului in care oamenii relaţionează, aici vom face referire doar la teoriile sale privind înţelegerea personalităţii.
Jung este unul dintre marile personalităţi care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetările sale in aceasta privinţa sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul căruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt gânditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de știința pasionaţi, Jung si Freud erau preocupaţi de descoperirea, dezvoltarea si cunoaşterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta funcţionează.
Dovada a durabilităţii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astăzi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Jung a împărţit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt îmbinate cu celelalte, explicate mai târziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey.
extravertit
|
introvertit
|
energia psihica este direcționata extern, spre lumea din afara persoanei
|
energia psihica este direcționata intern
|
obiectiv - spre exterior
|
subiectiv - spre interior
|
"... păstrează o relaţie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atât de pregnant, încât atitudinea sa subiectiva este orientata si relaționata in mod continuu fata de obiect...." (Jung)
|
".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)
|
"o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de relaţii" (Hyde)
|
"un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne" (Hyde)
|
"comportamentul este directionat spre exterior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" (Benziger)
|
"comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a experienţelor" (Benziger)
|
Cele patru tipuri funcţionale
Pe lângă cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutându-ne sa decidem si judeca (au fost numite funcţii `rationale`), precum si:
- senzorial si
- intuitiv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informaţia si a decide), in scopul de a supravieţui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elveţian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Reflexiv
|
ceea ce este ceva
|
semnificaţia si intelegere
|
analitic, obiectiv, principii, standarde, criterii
|
ambele se opun funcţiilor de judecata si raţionament - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `rationale`
|
Afectiv
|
daca este bun sau nu
|
greutate si valoare
|
subiectiv, personal, apreciază intimitatea, uman
|
Senzorial
|
ceva exista
|
percepţie senzoriala
|
realistic, raţional, practic, sensibil
|
ambele se opun funcţiilor de percepţie - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `irationale`
|
Intuitiv
|
de unde vine si unde se îndreaptă
|
posibilitati si atmosfera
|
intuiţii, viitor, speculativ, fantezie, imaginativ
|
Reflexiv
|
Funcţia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realității, implicaţiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evaluează adevărul si este atât de obiectiv, încât evaluarea este bazata pe inteligenta si înțelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.
|
judecativ
(funcţiile `rationale` ale lui Jung)
|
Afectiv
|
Funcţia `Afectiv` emite judecaţi pe baze subiective si personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legătura cu un lucru: daca este bun sau rău, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.
|
Senzorial
|
Funcţia `Senzorial` transforma semnalele simţurilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rău, implicaţii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.
|
perceptiv
(funcţiile `irationale` ale lui Jungs)
|
Intuitiv
|
Funcţia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuiţia ignora in mare parte faptele si detaliile esenţiale, logica si adevărul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.
|
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Informaţia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adăugând cate unul din cele patru tipuri funcţionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ funcţiile auxiliare si prin urmare nu reprezintă tipuri de personalitate complete.
denumirea tipului
|
caracteristicile tipului
|
Reflexiv Extravertit
|
analitic, strategic, planifica, implementează, ii organizează pe ceilalţi
|
Reflexiv Introvertit
|
contemplativ, descoperă, teoretic, urmareste autocunoasterea
|
Afectiv Extravertit
|
sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social
|
Afectiv Introvertit
|
inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara
|
Senzorial Extravertit
|
practic, participativ, cauta plăcerea, inflexibil
|
Senzorial Introvertit
|
intens, obsesiv, detasat, cunoscător, expert
|
Intuitiv Extravertit
|
aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
|
Intuitiv Introvertit
|
idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat
|
Cele 16 tipuri de personalitate
Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, deşi psihologul elveţian nu le-a evidenţiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni adiţionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, după atitudinile introvertit sau extravertit).
-
Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
-
Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
-
Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
-
Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
-
Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
-
Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
-
Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
-
Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
-
Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
-
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
-
Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
-
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
-
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
-
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
-
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
-
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Capitolul II
Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
O noua psihologie a cumpărătorului necesita o noua strategie de marketing si, evident, o noua abordare a procesului de vânzare. In condiţiile de azi, o replica de genul: „Nu pot sa va spun preţul decât daca ne întâlnim!“ generează instantaneu enervare, neîncredere si retragere din partea cumpărătorului. Iar vânzarea este pierduta!
„Spune-mi ce nevoi, dorinţe si plăceri ai si eu o sa iţi croiesc o soluţie exact aşa cum vrei tu, si abia apoi iţi spun cat costa” era foarte buna in perioada de „huzur economic“. Atunci, cumpărătorul spunea singur „Vreau ce-i mai bun!“ si vânzătorul il încărca atât cat putea la preţ. Astăzi, cumpărătorul spune: „Am nevoie de... Zi-mi cat costa si ce reducere îmi oferi!“, iar daca nu-i convine, nu are încredere sau se simte prins in capcana, se retrage si merge către alt furnizor. Tehnicile de prospectare, de vânzare si de finalizare folosite de echipa trebuie sa se adapteze celor opt aspecte psihologice ale cumpărătorului din timpul crizei financiare.
Vânzarea psihologică este tehnica de vânzare adaptată la starea clientului din perioada de criză economică. Îşi bazează succesul, în primul rând, pe satisfacerea nevoilor psihologice ale cumpărătorului şi în al doilea rând pe satisfacerea nevoilor sale personale sau de afaceri.
De ce? Pentru că în perioadele de criză, cumpărarea este în primul rând o problemă de natură psihologică şi abia apoi o problemă financiară. Iată un exemplu:
O companie a avut anul trecut un profit de 3 milioane de euro şi prevede că anul acesta va avea, din cauza crizei, numai 2,5 milioane de euro profit. Asta declanşează în companie "psihologia de criză". Ca urmare, începe o campanie de reducere a bugetelor şi renegociază cu toţi furnizorii: de la chiria spaţiului până la furnizorul de papetărie.
Ne putem da seama că scăderea preţului la papetărie cu 10-15% nu este o soluţie pentru companie şi nici nu este o problemă de bani. Compania are bani şi va avea în continuare. Este doar o problemă pur psihologică: "Este criză! Trebuie să reducem costurile!".
Mai rău, persoana care răspunde de achiziţie (cumpărătorul) are şi ea o stare psihologică de criză:
"Să scot un preţ cât mai bun, ca să mă afirm în faţa şefilor!",
"Să nu mă păcălească vânzătorul!",
"Să nu existe vreo altă ofertă mai bună!",
"Să profit de ocazie ca să-i frec pe furnizori!" ...
Iar reprezentantul de vânzări trebuie să lupte cu mentalitatea de criză a companiei şi a cumpărătorului.
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
1. In timpul crizei, vânzătorul (la fel ca si cumpărătorii) se confrunta cu reducerea costurilor. Iar una dintre cele mai mari pierderi de bani (si de timp) din departamentul de vânzări este „prospectarea la întâmplare“. De aceea, primul lucru – Pasul 1 - pe care echipa de vânzări trebuie sa-l învețe intr-o perioada de criza este: Unde sa isi caute potenţiali clienţi in perioadele de criza? Strategia este diferita fata de cea a situaţiei economice normale pentru ca, in criza, oamenii evita mesajele comerciale, evita întâlnirile, evita ofertele nesolicitate si mai ales evita sa cheltuiască.
2. Pasul 2 - este sa învețe reprezentanţii de vânzări: cum sa intre in contact cu potenţialul cumpărător? Si cum sa construiască o relaţie cu el? Înainte de a încerca sa ii vândă ceva, reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe elementele esenţiale ale fenomenologiei relaţiei si bazele networkingului.
3. Pasul 3 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum se castiga încrederea subiectilor in perioadele de criza? Castigarea ei se bazează pe stăpânirea celor 8 factori ai încrederii. Reprezentantul de vânzări trebuie sa cunoască extrem de bine pârghiile castigarii încrederii cumpărătorului pentru ca, daca i-a castigat încrederea, acesta va „marsa“ in procesul de cumpărare. Daca nu i-a câștigat încrederea, cumpărătorul se retrage din proces si orice strategie ulterioara devine inutila.
4. Pasul 4 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum sa isi sprijine clientul in schimbarea stării psihologice? Si cum sa ii crească respectul de sine? Este mult mai uşor sa vinzi cuiva care se simte „mândru de el“ decât cuiva aflat intr-o stare anxioasa. De aceea trebuie sa ştii sa-l „ridici“ psihic pe client. Si nu ne referim aici la linguşeala sau manipulare, ci la dezvoltarea aptitudinilor reprezentantului de vânzări in ceea ce priveşte recunoaşterea profilului psihologic al individului si folosirea tehnicilor psihologice adecvate.
Un ritual consacrat este răspunsul la întrebarea “Cum va simţiţi?” la care răspunsurile „Mă simt bine", "Merge" generează automat constrângerea de a fi In ton cu răspunsul; altfel spus, suntem obligaţi sa adoptam comportamentele cerute de răspuns.
Aceasta constrângere ar reprezenta, aşadar, un factor de influenţare pe care un cercetător din domeniul psihologiei sociaIe I-a numit tehnica "piciorul in gura" (Howard, 1990). Experimentul întreprins de Howard) avea in vedere mai multe persoane luate la întâmplare din cartea de telefon a unui oraşului si se derula prin telefon. Experimentatorul se prezenta ca fiind membru al unei asociaţii de lupta împotriva foametei. II întreba apoi pe subiect daca ar fi interesat de cumpărarea unor tichete pe care un alt membru al asociaţiei le va vinde in cartier in beneficiul acesteia. Experimentatorul adăuga ca, daca persoana era interesata, livrarea se putea face la domiciliul ei. In situaţia "piciorul in gura", formularea cererii era precedată de o întrebare privind starea persoanei. Intr-adevăr, după ce ridica receptorul, experimentatorul ii spunea: "Buna seara doamnă/domnule, cum va simţiţi in seara aceasta ?", Daca persoana răspundea pozitiv, experimentatorul adăuga ca ii "pare bine": daca răspunsul era negativ, spunea ca ii "pare rău". Apoi, folosea aceeaşi formulare ca in cazul grupului de control: se prezenta si explica modul de acţiune al
asociaţiei sale. Faptul de a întreba pe cineva cum se simte înainte de a formula
o cerere pentru o cauza nobila sporeşte şansele ca persoana sa accepte cererea. Răspunzând ca se simte bine, clientul e constrâns sa se ridice la înălţimea cuvintelor sale, deci sa dea curs favorabil cererii.
5. Pasul 5 - reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe: cum se fac prezentarea si vânzarea adaptate la psihologia de criza? Argumentele care declanşează cumpărarea in perioadele de criza sunt diferite de cele folosite intr-o situaţie economica normala. In criza, argumentele se axează pe nevoile psihologice ale clientului si trebuie sa ia o forma cat mai uşor de „digerat“ pentru cumpărător (atât ca individ cat si ca organizaţie). In acelaşi timp, regulile de combatere a obiecţiilor in condiţiile psihologiei de criza sunt diferite, ca si argumente care au impact pozitiv in mintea clientului.
Pentru a rămâne cu sentimentul ca am încheiat o afacere buna, avem la îndemână puţine soluţii : ori facem o afacere buna, ori ne cream impresia ca am făcut, impresia fiind foarte subiectiva, fiind posibil sa ne iluzionam cu faptul ca oferta ar fi mai avantajoasa decât este in realitate. Or, se poate ajunge si aici daca sunt puse in contrast doua propuneri sau oferte. Burger a numit aceasta tehnica de fracţionare a ofertei, tehnica „si asta nu e tot”. In vederea experimentului, Burger a ales drept cadru o petrecere dintr-un campus universitar. La un stand, doua persoane ofereau spre vânzare produse de patiserie, fără sa afişeze preţul. Pe masa erau etalate diferite prăjituri. Când cineva se oprea la stand, se afla in una din cele doua condiţii experimentale prevăzute. In condiţia „si asta nu e tot !". Primul vânzător spunea ca fiecare prăjitura costa 75 de cenţi. Imediat, sub un pretext oarecare, al doilea vânzător Ii solicita atenţia primului, care îl ruga pe client sa aştepte puţin. Dupa o conversaţie de doua sau trei secunde, primul vinzator i se adresa din nou clientului si il informa ca in pret slnt inclusi si doi biscuiti. S-a obţinut un efect pozitiv al fracţionarii ofertei. Intr-un experiment ulterior, Burger (1986) va demonstra acelaşi efect in cazul unei reduceri de preţ. In condiţia „si asta nu e tot !" primul vânzător spunea ca prăjitura costa un dolar, apoi, după discuţia cu celalalt vânzător, adăuga ca, dat fiind ca îndată închide, va începe sa vândă cu 75 de cenţi. In condiţia in care se dădea direct preţul de 75 de cenţi, 44% dintre subiecţi au cumpărat, fata de 73% in condiţia „si asta nu e tot !". Se pare ca tocmai fracţionarea In etape a seriei de informaţii produce efectul specific tehnicii. in plus, ea se dovedeşte apta a fi transpusa intr-un context comercial mai constrângător. Intr-adevăr, Burger a arătat ca nişte comis-voiajori care propuneau spre desfacere lumânări decorative augmentau de aproape trei ori vânzările in situaţia "si asta nu e tot!" : 57% fata de 14% in condiţia control.
6. Pasul 6 - reprezentanţii de vânzări vor trebui sa învețe: care sunt noile reguli ale loializării clientului in condiţiile de criza? Loializarea clientului in condiţii de criza pune pe primul plan doua aspecte:
- Pragmatismul acestuia: „ce am de castigat din relaţia cu furnizorul?“ si
- siguranţa: „pot sa mă bazez pe acest furnizor?“
Programele de training in Vânzarea Psihologica pentru echipa comerciala pun foarte mult accent pe aspectele psihologice si relaţionale ale vânzării urmărind, in egala măsura:
- Sa îmbunătăţească starea de spirit a reprezentantului de vânzări si
- Sa îl înveţe cum sa câştige clienţii. Schimbarea psihologiei cumpărătorilor va duce, întotdeauna, la schimbarea paradigmelor comerciale, la răsturnarea ierarhiilor si la schimbarea cotelor de piaţa. Iar pentru a avea succes intr-o astfel de situaţie, avem nevoie de salariaţi cu o psihologie adecvata.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/modulul-vnzarea-psihologica-psihologia-clientului.html?page=4
|
Care sunt cele mai importante nevoi si dorinţe ale clienţilor?
|
Care sunt cele mai importante nevoi si dorinţe ale clienţilor?
-
Clienţii vor sa li se rezolve problema. Cu toate acestea, daca sunt situaţii in care nu le putem oferi ceea ce-si doresc, intra in scena celelalte nevoi.
-
Clienţii se aşteaptă ca tu sa depui efort atunci când te ocupi de problema sau nevoia lor. Clienţii respecta eforturile si sunt atenţi atunci când tu încerci sa faci mai mult, când încerci sa oferi alternative.
-
Clienţii vor si se aşteaptă sa acordam o mare atenţie dorinţelor, nevoilor, aşteptărilor, sentimentelor lor, si sa le înţelegem.
-
Clienţii vor sa aibă opţiuni, alternative.
-
Clienţii apreciază micile surprize pozitive (discount-uri, beneficii suplimentare).
-
Clienţii apreciază viteza si promptitudinea.
-
Clienţii doresc confidenţialitate.
-
Clienţii au nevoie ca noi sa-i facem sa se simtă importanţi. Si putem obţine acest lucru daca ştim cum sa-i ascultam, cum sa recunoaştem ceea ce-si doresc si sa răspundem exact la aceste lucruri, dar nu intr-un mod procedural, restrictiv si lipsit de implicare.
Cum facem fata clienţilor dificili
Indiferent de domeniul de activitate, relaţionarea cu clienţii este reglementata de o serie de principii general valabile. Toţi clienţii doresc sa rezolve o problema sau sa afle un răspuns / o informaţie ce ii poate ajuta in soluţionarea unei probleme; sa vadă ca cel din fata lor depune un efort pentru soluţionarea cererii lor; sa li se ofere alternative; sa li se ofere un serviciu rapid dar cu implicare si responsabilitate din partea celui ce oferă serviciul respectiv; sa li se acorde atenţia cuvenita, sa conteze cu adevărat pentru cel din fata lor.
In nicio interacţiune cu clienţii nu lipsesc momentele tensionate. Clienţii dificili sunt proba profesionalismului si a succesului, si de aceea reuşitele in fata acestor clienţi aduc o mai mare satisfacţie profesionala.
Iată câteva tehnici ce pot fi utilizate in situaţiile in care avem de-a face cu clienţi dificili.
Clienţii supăraţi, furioşi sau frustraţi isi descarcă adesea furia legata de situaţia respectiva asupra primei persoane care le iese in cale. Ţinta poţi fii chiar tu. Fie ca primeşti insulte, fie ca te afli in fata unui client care ridica tonul excesiv, fiind pe punctul de a isca o cearta, iată câteva opţiuni de a face fata situaţiei.
In prima faza foloseşte tehnica Ascultării Active (Active Listening) si tehnica Detensionarii / Descărcării (Allowing Venting). Pentru a putea discuta in mod raţional si prezenta soluţii pe care clientul sa le analizeze, este nevoie mai întâi sa diminuam partea emoţionala. Atât timp cat clientul actioneaza in registrul emoţional, este foarte greu sa rezolvam ceva pe cale raţionala.
Prin tehnica Ascultării Active ii transmiţi clientului faptul ca el, ca persoana, si problemele sale sunt foarte importante pentru tine.
Tehnica Detensionării / Descărcării ii permite clientului sa se elibereze de emoţiile negative, sa se descarce de tensiune. Aveţi insa mereu in vedere ca exista doua tipuri de oameni: cei care reuşesc sa se calmeze, odată ce li s-a dat posibilitatea sa se descarce; si obsesivii, care dimpotrivă, devin din ce in ce mai furioşi pe măsura ce vorbesc despre motivul supărării, frustrării lor. In cazul acestora din urma trebuie sa recurgem la alte tipuri de masuri, cum ar fi Afirmaţiile Empatice, Reîncadrarea, Atitudinea Neutra.
Afirmaţiile Empatice sunt folosite ca un prim răspuns la orice situaţie in care avem de-a face cu un client supărat, frustrat, sau care este pe punctul de a deveni agresiv. Menirea lor este aceea de a demonstra clientului ca-i intelegem starea emoţionala. Nu este nevoie sa fim de acord cu motivul pentru care clientul este supărat, ci este nevoie sa-i recunoaştem starea emoţionala. Cheia afirmaţiilor empatice consta in concretizare. Fiţi cat mai specifici, nominalizaţi tipul emoţiei (supărare, dezamăgire) si specificaţi sursa ei (birocraţie, întârziere, proceduri, nefunctionarea unui produs, serviciu). Evitaţi formulări generale.
Tehnica Reîncadrării se refera la încercarea de a readuce discuţia la tema iniţiala. Sa presupunem ca un client se plânge de un serviciu oferit si este foarte nervos. El va începe prin a vorbi despre problema, iar apoi va începe sa devieze de la subiect, prin remarci critice fata de companie, sau fata de reprezentatul companiei. Astfel de comentarii nu-l vor ajuta pe client sa-si rezolve problema. Ce facem in aceasta situaţie? Îmbinam afirmaţiile empatice cu afirmaţiile de reîncadrare. "Îmi dau seama ca sunteţi supărat din cauza calitatii serviciului. Haideţi sa vedem ce putem face pentru a remedia aceasta problema. Va pot sugera câteva alternative care pot fi de ajutor in aceasta situaţie." Prin aceasta tehnica încercam sa distragem atenţia clientului de la starea emoţionala (furie, supărare) si s-o canalizam asupra unor lucruri mai constructive.
Sa nu luam momeala / Sa nu ne lăsam influentati este una dintre cele mai simple tehnici, dar si una dintre cele mai importante atunci când avem de-a face cu acei clienţi dificili. Este esenţial sa nu răspundem insultelor, comentariilor ironice, criticilor vehemente venite din partea clientului. Poţi răspunde la starea de spirit a clientului indirect, prin afirmaţiile empatice. Ceea ce trebuie sa reţinem este faptul ca, ori de cate ori ne focusăm asupra comentariilor neplăcute venite din partea clienţilor, vom petrece foarte mult timp cu acel client, vom ajunge la un schimb de replici nepotrivite si ne vom îndepărta de soluţionarea problemei. Este nevoie de auto-disciplina. Amintiţi-va mereu sa-i nu-i permiteţi unui client supărat sa va strice ziua si deci modul in care ii veţi trata pe ceilalţi clienţi din acea zi.
In momentul in care un client simte ca nu sunteţi interesaţi de problema sa, va deveni nervos. De cealaltă parte, când un client vede ca depuneţi efort, ca va străduiţi sa-l ajutaţi, scad şansele de a deveni ţinta nervozităţii, supărării sale. Asigurând clientul de eforturile tale îl faci sa se simtă important (problema sa contează pentru tine) si ii diminuezi intensitatea stării emoţionale negative.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/modulul-vnzarea-psihologica-psihologia-clientului.html#Cele_16_tipuri_de_personalitate
|
Modulul vânzarea psihologica psihologia clientului
|
CUPRINS
Capitolul I - Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit
Cele patru tipuri funcţionale
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Cele 16 tipuri de personalitate
Capitolul II - Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
Importanta directorului de HR
Vânzarea consultativă
Capitolul III - Caracteristicile produsului, comunicarea către client
Caracteristicile produsului, punctele sale forte
Controlul comunicării
Realitatea mediată
Capitolul IV - Comunicarea cu clienţii
Tipologia clienţilor
Comunicarea constructiva cu clientul
Capitolul V - Importanta construirii relaţiei cu clienţii
Câştigarea încrederii clientului
Sprijinirea clientului in schimbarea stării psihologice
Reguli de combatere a obiecţiilor clienţilor ce au impact pozitiv asupra clientului
Reguli de loializare a clientului
Clienţi pe viata
Câteva metodele de îmbunătăţire a loialităţii clienţilor
Capitolul VI - Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare
De ce este important sa ne dezvoltam abilităţile de relaţionare
Care sunt cele mai importante nevoi si dorinţe ale clienţilor?
Cum facem fata clienţilor dificili
Capitolul I
Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Teoriile psihologului si medicului elveţian Carl Gustav Jung stau la baza majorităţii sistemelor de personalizare de mare prestigiu de astăzi. Deși Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile, care si-a concentrat atenţia asupra vieţii si modului in care oamenii relaţionează, aici vom face referire doar la teoriile sale privind înţelegerea personalităţii.
Jung este unul dintre marile personalităţi care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetările sale in aceasta privinţa sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul căruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt gânditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de știința pasionaţi, Jung si Freud erau preocupaţi de descoperirea, dezvoltarea si cunoaşterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta funcţionează.
Dovada a durabilităţii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astăzi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Jung a împărţit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt îmbinate cu celelalte, explicate mai târziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey.
extravertit
|
introvertit
|
energia psihica este direcționata extern, spre lumea din afara persoanei
|
energia psihica este direcționata intern
|
obiectiv - spre exterior
|
subiectiv - spre interior
|
"... păstrează o relaţie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atât de pregnant, încât atitudinea sa subiectiva este orientata si relaționata in mod continuu fata de obiect...." (Jung)
|
".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)
|
"o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de relaţii" (Hyde)
|
"un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne" (Hyde)
|
"comportamentul este directionat spre exterior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" (Benziger)
|
"comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a experienţelor" (Benziger)
|
Cele patru tipuri funcţionale
Pe lângă cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutându-ne sa decidem si judeca (au fost numite funcţii `rationale`), precum si:
- senzorial si
- intuitiv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informaţia si a decide), in scopul de a supravieţui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elveţian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Reflexiv
|
ceea ce este ceva
|
semnificaţia si intelegere
|
analitic, obiectiv, principii, standarde, criterii
|
ambele se opun funcţiilor de judecata si raţionament - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `rationale`
|
Afectiv
|
daca este bun sau nu
|
greutate si valoare
|
subiectiv, personal, apreciază intimitatea, uman
|
Senzorial
|
ceva exista
|
percepţie senzoriala
|
realistic, raţional, practic, sensibil
|
ambele se opun funcţiilor de percepţie - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `irationale`
|
Intuitiv
|
de unde vine si unde se îndreaptă
|
posibilitati si atmosfera
|
intuiţii, viitor, speculativ, fantezie, imaginativ
|
Reflexiv
|
Funcţia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realității, implicaţiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evaluează adevărul si este atât de obiectiv, încât evaluarea este bazata pe inteligenta si înțelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.
|
judecativ
(funcţiile `rationale` ale lui Jung)
|
Afectiv
|
Funcţia `Afectiv` emite judecaţi pe baze subiective si personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legătura cu un lucru: daca este bun sau rău, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.
|
Senzorial
|
Funcţia `Senzorial` transforma semnalele simţurilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rău, implicaţii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.
|
perceptiv
(funcţiile `irationale` ale lui Jungs)
|
Intuitiv
|
Funcţia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuiţia ignora in mare parte faptele si detaliile esenţiale, logica si adevărul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.
|
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Informaţia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adăugând cate unul din cele patru tipuri funcţionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ funcţiile auxiliare si prin urmare nu reprezintă tipuri de personalitate complete.
denumirea tipului
|
caracteristicile tipului
|
Reflexiv Extravertit
|
analitic, strategic, planifica, implementează, ii organizează pe ceilalţi
|
Reflexiv Introvertit
|
contemplativ, descoperă, teoretic, urmareste autocunoasterea
|
Afectiv Extravertit
|
sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social
|
Afectiv Introvertit
|
inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara
|
Senzorial Extravertit
|
practic, participativ, cauta plăcerea, inflexibil
|
Senzorial Introvertit
|
intens, obsesiv, detasat, cunoscător, expert
|
Intuitiv Extravertit
|
aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
|
Intuitiv Introvertit
|
idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat
|
Cele 16 tipuri de personalitate
Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, deşi psihologul elveţian nu le-a evidenţiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni adiţionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, după atitudinile introvertit sau extravertit).
-
Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
-
Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
-
Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
-
Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
-
Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
-
Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
-
Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
-
Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
-
Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
-
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
-
Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
-
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
-
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
-
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
-
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
-
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Capitolul II
Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
O noua psihologie a cumpărătorului necesita o noua strategie de marketing si, evident, o noua abordare a procesului de vânzare. In condiţiile de azi, o replica de genul: „Nu pot sa va spun preţul decât daca ne întâlnim!“ generează instantaneu enervare, neîncredere si retragere din partea cumpărătorului. Iar vânzarea este pierduta!
„Spune-mi ce nevoi, dorinţe si plăceri ai si eu o sa iţi croiesc o soluţie exact aşa cum vrei tu, si abia apoi iţi spun cat costa” era foarte buna in perioada de „huzur economic“. Atunci, cumpărătorul spunea singur „Vreau ce-i mai bun!“ si vânzătorul il încărca atât cat putea la preţ. Astăzi, cumpărătorul spune: „Am nevoie de... Zi-mi cat costa si ce reducere îmi oferi!“, iar daca nu-i convine, nu are încredere sau se simte prins in capcana, se retrage si merge către alt furnizor. Tehnicile de prospectare, de vânzare si de finalizare folosite de echipa trebuie sa se adapteze celor opt aspecte psihologice ale cumpărătorului din timpul crizei financiare.
Vânzarea psihologică este tehnica de vânzare adaptată la starea clientului din perioada de criză economică. Îşi bazează succesul, în primul rând, pe satisfacerea nevoilor psihologice ale cumpărătorului şi în al doilea rând pe satisfacerea nevoilor sale personale sau de afaceri.
De ce? Pentru că în perioadele de criză, cumpărarea este în primul rând o problemă de natură psihologică şi abia apoi o problemă financiară. Iată un exemplu:
O companie a avut anul trecut un profit de 3 milioane de euro şi prevede că anul acesta va avea, din cauza crizei, numai 2,5 milioane de euro profit. Asta declanşează în companie "psihologia de criză". Ca urmare, începe o campanie de reducere a bugetelor şi renegociază cu toţi furnizorii: de la chiria spaţiului până la furnizorul de papetărie.
Ne putem da seama că scăderea preţului la papetărie cu 10-15% nu este o soluţie pentru companie şi nici nu este o problemă de bani. Compania are bani şi va avea în continuare. Este doar o problemă pur psihologică: "Este criză! Trebuie să reducem costurile!".
Mai rău, persoana care răspunde de achiziţie (cumpărătorul) are şi ea o stare psihologică de criză:
"Să scot un preţ cât mai bun, ca să mă afirm în faţa şefilor!",
"Să nu mă păcălească vânzătorul!",
"Să nu existe vreo altă ofertă mai bună!",
"Să profit de ocazie ca să-i frec pe furnizori!" ...
Iar reprezentantul de vânzări trebuie să lupte cu mentalitatea de criză a companiei şi a cumpărătorului.
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
1. In timpul crizei, vânzătorul (la fel ca si cumpărătorii) se confrunta cu reducerea costurilor. Iar una dintre cele mai mari pierderi de bani (si de timp) din departamentul de vânzări este „prospectarea la întâmplare“. De aceea, primul lucru – Pasul 1 - pe care echipa de vânzări trebuie sa-l învețe intr-o perioada de criza este: Unde sa isi caute potenţiali clienţi in perioadele de criza? Strategia este diferita fata de cea a situaţiei economice normale pentru ca, in criza, oamenii evita mesajele comerciale, evita întâlnirile, evita ofertele nesolicitate si mai ales evita sa cheltuiască.
2. Pasul 2 - este sa învețe reprezentanţii de vânzări: cum sa intre in contact cu potenţialul cumpărător? Si cum sa construiască o relaţie cu el? Înainte de a încerca sa ii vândă ceva, reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe elementele esenţiale ale fenomenologiei relaţiei si bazele networkingului.
3. Pasul 3 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum se castiga încrederea subiectilor in perioadele de criza? Castigarea ei se bazează pe stăpânirea celor 8 factori ai încrederii. Reprezentantul de vânzări trebuie sa cunoască extrem de bine pârghiile castigarii încrederii cumpărătorului pentru ca, daca i-a castigat încrederea, acesta va „marsa“ in procesul de cumpărare. Daca nu i-a câștigat încrederea, cumpărătorul se retrage din proces si orice strategie ulterioara devine inutila.
4. Pasul 4 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum sa isi sprijine clientul in schimbarea stării psihologice? Si cum sa ii crească respectul de sine? Este mult mai uşor sa vinzi cuiva care se simte „mândru de el“ decât cuiva aflat intr-o stare anxioasa. De aceea trebuie sa ştii sa-l „ridici“ psihic pe client. Si nu ne referim aici la linguşeala sau manipulare, ci la dezvoltarea aptitudinilor reprezentantului de vânzări in ceea ce priveşte recunoaşterea profilului psihologic al individului si folosirea tehnicilor psihologice adecvate.
Un ritual consacrat este răspunsul la întrebarea “Cum va simţiţi?” la care răspunsurile „Mă simt bine", "Merge" generează automat constrângerea de a fi In ton cu răspunsul; altfel spus, suntem obligaţi sa adoptam comportamentele cerute de răspuns.
Aceasta constrângere ar reprezenta, aşadar, un factor de influenţare pe care un cercetător din domeniul psihologiei sociaIe I-a numit tehnica "piciorul in gura" (Howard, 1990). Experimentul întreprins de Howard) avea in vedere mai multe persoane luate la întâmplare din cartea de telefon a unui oraşului si se derula prin telefon. Experimentatorul se prezenta ca fiind membru al unei asociaţii de lupta împotriva foametei. II întreba apoi pe subiect daca ar fi interesat de cumpărarea unor tichete pe care un alt membru al asociaţiei le va vinde in cartier in beneficiul acesteia. Experimentatorul adăuga ca, daca persoana era interesata, livrarea se putea face la domiciliul ei. In situaţia "piciorul in gura", formularea cererii era precedată de o întrebare privind starea persoanei. Intr-adevăr, după ce ridica receptorul, experimentatorul ii spunea: "Buna seara doamnă/domnule, cum va simţiţi in seara aceasta ?", Daca persoana răspundea pozitiv, experimentatorul adăuga ca ii "pare bine": daca răspunsul era negativ, spunea ca ii "pare rău". Apoi, folosea aceeaşi formulare ca in cazul grupului de control: se prezenta si explica modul de acţiune al
asociaţiei sale. Faptul de a întreba pe cineva cum se simte înainte de a formula
o cerere pentru o cauza nobila sporeşte şansele ca persoana sa accepte cererea. Răspunzând ca se simte bine, clientul e constrâns sa se ridice la înălţimea cuvintelor sale, deci sa dea curs favorabil cererii.
5. Pasul 5 - reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe: cum se fac prezentarea si vânzarea adaptate la psihologia de criza? Argumentele care declanşează cumpărarea in perioadele de criza sunt diferite de cele folosite intr-o situaţie economica normala. In criza, argumentele se axează pe nevoile psihologice ale clientului si trebuie sa ia o forma cat mai uşor de „digerat“ pentru cumpărător (atât ca individ cat si ca organizaţie). In acelaşi timp, regulile de combatere a obiecţiilor in condiţiile psihologiei de criza sunt diferite, ca si argumente care au impact pozitiv in mintea clientului.
Pentru a rămâne cu sentimentul ca am încheiat o afacere buna, avem la îndemână puţine soluţii : ori facem o afacere buna, ori ne cream impresia ca am făcut, impresia fiind foarte subiectiva, fiind posibil sa ne iluzionam cu faptul ca oferta ar fi mai avantajoasa decât este in realitate. Or, se poate ajunge si aici daca sunt puse in contrast doua propuneri sau oferte. Burger a numit aceasta tehnica de fracţionare a ofertei, tehnica „si asta nu e tot”. In vederea experimentului, Burger a ales drept cadru o petrecere dintr-un campus universitar. La un stand, doua persoane ofereau spre vânzare produse de patiserie, fără sa afişeze preţul. Pe masa erau etalate diferite prăjituri. Când cineva se oprea la stand, se afla in una din cele doua condiţii experimentale prevăzute. In condiţia „si asta nu e tot !". Primul vânzător spunea ca fiecare prăjitura costa 75 de cenţi. Imediat, sub un pretext oarecare, al doilea vânzător Ii solicita atenţia primului, care îl ruga pe client sa aştepte puţin. Dupa o conversaţie de doua sau trei secunde, primul vinzator i se adresa din nou clientului si il informa ca in pret slnt inclusi si doi biscuiti. S-a obţinut un efect pozitiv al fracţionarii ofertei. Intr-un experiment ulterior, Burger (1986) va demonstra acelaşi efect in cazul unei reduceri de preţ. In condiţia „si asta nu e tot !" primul vânzător spunea ca prăjitura costa un dolar, apoi, după discuţia cu celalalt vânzător, adăuga ca, dat fiind ca îndată închide, va începe sa vândă cu 75 de cenţi. In condiţia in care se dădea direct preţul de 75 de cenţi, 44% dintre subiecţi au cumpărat, fata de 73% in condiţia „si asta nu e tot !". Se pare ca tocmai fracţionarea In etape a seriei de informaţii produce efectul specific tehnicii. in plus, ea se dovedeşte apta a fi transpusa intr-un context comercial mai constrângător. Intr-adevăr, Burger a arătat ca nişte comis-voiajori care propuneau spre desfacere lumânări decorative augmentau de aproape trei ori vânzările in situaţia "si asta nu e tot!" : 57% fata de 14% in condiţia control.
6. Pasul 6 - reprezentanţii de vânzări vor trebui sa învețe: care sunt noile reguli ale loializării clientului in condiţiile de criza? Loializarea clientului in condiţii de criza pune pe primul plan doua aspecte:
- Pragmatismul acestuia: „ce am de castigat din relaţia cu furnizorul?“ si
- siguranţa: „pot sa mă bazez pe acest furnizor?“
Programele de training in Vânzarea Psihologica pentru echipa comerciala pun foarte mult accent pe aspectele psihologice si relaţionale ale vânzării urmărind, in egala măsura:
- Sa îmbunătăţească starea de spirit a reprezentantului de vânzări si
- Sa îl înveţe cum sa câştige clienţii. Schimbarea psihologiei cumpărătorilor va duce, întotdeauna, la schimbarea paradigmelor comerciale, la răsturnarea ierarhiilor si la schimbarea cotelor de piaţa. Iar pentru a avea succes intr-o astfel de situaţie, avem nevoie de salariaţi cu o psihologie adecvata.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/modulul-vnzarea-psihologica-psihologia-clientului.html?page=2
|
Importanta directorului de HR
|
Importanta directorului de HR
Vânzările se fac cu oameni iar oamenii noştri suferă si ei de exact aceeaşi mentalitate de criza ca si restul pieţei. Oamenii noştri sunt si ei îngrijoraţi pentru locul lor de munca, se gândesc la bani, sunt panicaţi de nesiguranţa viitorului, au nevoie de comunicare, au nevoie de certitudine si, mai ales, au nevoie de auto-respect.
Cum ar putea un reprezentant de vânzări sa ridice moralul unui potenţial client când propriul lui moral este la pământ din cauza ameninţărilor cu concedierea sau din cauza reducerilor excesive de costuri? Reducerile de costuri si schimbările de strategie sunt absolut necesare in situaţiile de criza, dar pot fi făcute in aşa fel încât sa nu afecteze moralul oamenilor. Iată cinci exemple de practici de succes menite sa ridice moralul echipei in perioadele de criza:
1 Comunicarea interna a tuturor masurilor chiar daca sunt „nepopulare“. In studiul făcut de Accelera, in ianuarie 2009, privind masurile de HR, comunicarea interna la toate nivelele a ocupat locul doi, după eficientizare, cu un procent de 56%. Oamenii au nevoie de informaţie din cauza preocupării pentru viitor si a aversiunii fata de risc.
2 Dezvoltarea abilitaţilor profesionale necesare implementării noilor strategii alese de companie. Statisticile arata ca numai 15%-20% dintre proiectele strategice ajung realitate pentru ca extrem de puţine companii au grija sa isi adapteze personalul la noile condiţii. Acest aspect este cu atât mai important in perioadele de criza, când salariaţii au foarte mare nevoie de sprijin.
3 Creşterea unităţii in cadrul echipei (team building) este extrem de importanta pentru psihologia salariaţilor. Mai ales in cadrul echipelor unde s-au făcut concedieri, personalul rămas in companie are nevoie de relaţionare si de un climat de încredere, mai mult ca oricând.
4 Consilierea membrilor echipei, atât pe plan psihologic, cat si pe plan financiar, este foarte eficienta din doua puncte de vedere: Unu, salariaţii nu ştiu sa se descurce in perioadele de criza si o informaţie profesionala le va fi de mare ajutor si Doi, patronatul arata ca ii pasa de soarta lor si le castigă astfel încrederea.
5 Implicarea echipei in proiectele de reduceri de costuri. Oamenii sunt mult mai determinaţi sa facă ceea ce au „ales“ ei, decât sa se supună ordinelor. De aceea, proiectele de reduceri de costuri propuse si asumate de salariaţi sunt mai uşor de suportat si au mai mari şanse de reuşita. In servicii si vânzări, mai mult decât in orice alte domenii, starea de spirit a personalului este o prioritate strategica si cel care poate sa o facă mai buna este directorul de resurse umane.
In concluzie, treceţi la strategiile de marketing adaptate mentalitatii de criza, implementaţi vânzarea psihologica si daţi directorului de resurse umane uneltele necesare pentru a ridica moralul echipei. Criza poate fi o oportunitate!
O nouă psihologie a cumpărătorului necesită o nouă strategie de marketing şi, evident, o nouă abordare a procesului de vânzare. În condiţiile de azi, o replică de genul: "Nu pot să vă spun preţul decât dacă ne întâlnim!" generează instantaneu enervare, neîncredere şi retragere din partea cumpărătorului. Iar vânzarea este pierdută!
Vânzarea consultativă ("Spune-mi ce nevoi, dorinţe şi plăceri ai şi eu o să îţi croiesc o soluţie exact aşa cum vrei tu, şi abia apoi îţi spun cât costă") era foarte bună în perioada de "huzur economic". Atunci, cumpărătorul spunea singur "Vreau ce-i mai bun!" şi vânzătorul îl încărca cât putea la preţ.
Astăzi, cumpărătorul spune: "Am nevoie de..... Zi-mi cât costă şi ce reducere îmi oferi!" iar dacă nu-i convine, nu are încredere sau se simte prins în capcană, se retrage şi merge către alt furnizor. Tehnicile de prospectare, de vânzare şi de finalizare folosite de echipa de vânzări trebuie să se adapteze celor 8 aspecte psihologice ale cumpărătorului din timpul crizei financiare.
Capitolul III
Caracteristicile produsului, comunicarea către client
Întrucât comportamentul nu are negare şi nu există non-comportament, „nu se poate să nu comunicăm”. Aşa suna cea prima şi cea mai importantă axiomă a Şcolii de la Palo Alto, centrul de studiu şi cercetare dezvoltat pe colinele de la Palo Alto, în preajma oraşului San Francisco, care i-a reunit pentru o vreme pe câţiva dintre cei mai importanţi antropologi şi sociologi ai vremii precum Gregory Bateson, Ray Birdwistell, Edward Hall sau Erwin Goffman.
Tradusă uşor comercial prin „Totul înseamnă comunicare”, axioma respectivă sesizează totuşi un adevăr fundamental, anume că orice comportament are valoare de comunicare, comunicarea depăşind demult graniţele intenţionalităţii. De aici şi distincţia între ceea ce comunicăm voluntar (verbal, în scris) şi involuntar prin gesturi, mers, postură, inflexiunile vocii.
Comunicăm când ne salutăm vecinii dimineaţa, ori când o luăm grăbiţi înainte pentru a evita o astfel de întâlnire, comunicăm atunci când trimitem un e-mail sau, dimpotrivă, când nu răspundem la un mesaj timp de câteva zile sau săptămâni, comunicăm de fiecare dată când intrăm în relaţie cu ceilalţi. Sau când refuzăm o astfel de relaţie.
Astăzi ne vom opri asupra comunicării intenţionate, mai exact a comunicării de masă mediate electronic. Avem şi un exemplu. Diablos Computer, importatori direcţi de calculatoare second hand, monitoare second hand, imprimante laser second hand, servere second hand, sisteme complete sau componente second hand pe care le comercializează prin intermediul magazinului propriu, dar şi online. Ca orice magazin online, acesta oferă informaţii cuprinzătoare (preţ, caracteristicile produsului), posibilităţi de plată (plata în rate, de exemplu) sau livrare, însă ce nu am găsit sunt câteva note succinte despre „cui foloseşte”. Cui foloseşte acel produs ? Cărei categorii se adresează ? Cărui public ?
Caracteristicile produsului, punctele sale forte
La categoria „Monitoare second hand”, mi-a atras atenţia Eizo L685, un monitor pe care se întâmplă să-l cunosc, fiind la curent cu o serie de puncte forte ce nu regăsesc pe site. Eizo L685 este ideal pentru birou, întreaga serie Flexi Scan adresându-se mediul de afaceri. De business. Gândit ca o soluţie de top la vremea respectivă, monitorul păstrează încă acele caracteristici ale produsului ce i-au adus recunoaşterea precum design-ul elegant, suprafaţa mică ocupată în ciuda faptului integrează transformatorul, conector digital DVI, unghi de vizibilitate 170 / 170, ajustarea ecranului pe verticală şi, preferata mea, posibilitatea de a răsuci ecranul cu 90 de grade.
Citind rândurile de sus, deja se conturează profilul utilizatorului. Iar mesajul trimis prin intermediul magazinului online trebuie să vizeze decuparea dintr-o categorie mai largă a publicului interesat de IT, de electronice, pe aceia care se potrivesc profilului. Clienţi, în final.
Tot de la comunicare ştim că utilizarea imaginilor pentru a însoţi un mesaj text, reprezintă una dintre tehnicile obişnuite de persuasiune. În special în publicate. „O fotografie face cât o mie de cuvinte” spune Roland Barthes. Imaginile ajută la focalizarea atenţiei, ajută la învăţarea mesajului şi transferă o parte din feedback-ul pozitiv asupra întregului conţinut. Iar monitoarele second hand, mai mult decât un DIMM de memorie, un hard disk sau servere second hand trebuie să beneficieze de imagini nu doar corecte, ci captabile să transmită emoţie. Să transmită mesaj. Doar comparaţi poza unui monitor stins, cu unul ce prezintă o imagine oarecare, şi un al treilea unde sunt redate grafice, diagrame sau un wallpaper gândit special pentru a îndeplini acest rol. Cantitatea de emoţie este diferită. Implicarea este diferită.
Caracteristicile produsului se transmit mai întâi la nivel emotiv, apoi afectiv şi doar la final atingem zona raţională.
Controlul comunicării
În spaţiul anglo-saxon, asta referitor la implicare, există o adevărată tradiţie ca oratorul să-şi înceapă discursul cu o scurtă anecdotă sau o glumă bună spre a câştiga bunăvoinţa publicului, tradiţie de care a profitat din plin Yahoo Messenger cu al său logo jovial. Sau Amazon, care între A şi Z descrie un zâmbet larg. Nu trebuie să ne ferim aşadar de umor. Ba din contră, să-l transformăm într-un vehicul de comunicare. Termenul „jovial” înseamnă (cf. DEX) „bine dispus, vesel, voios, glumeţ, comunicativ”. Şi cum aduci umorul în pagină ? Mai ales într-o pagină cu monitoare. Maşinuţa curierului care se grăbeşte spre destinaţie, un coş de cumpărături prea mic pentru un produs aşa de mare (apelând la simbolul costului minim vis a vis de achiziţia făcută) sau repararea „cu ciocanul” sunt doar câteva metode de succes.
La fel de bine, facilităţi oferite clienţilor precum garanţia extinsă sau recondiţionarea monitoarelor second hand (vopsirea lor), facilităţi prezentate dar, îndrăznesc să spun, insuficient de bine scoase în evidenţă, pot fi transformate în atuuri, mai ales că noi decidem ce comunicăm. Noi suntem în controlul comunicării.
Aici este diferenţa între comunicarea intenţionată şi cea involuntară, de unde am plecat cu articolul.
Realitatea mediată
Second hand e un adjectiv / adverb întâlnit încă din secolul al XV-lea defineşte o marfă, un produs, poate fi şi o informaţie, obţinută prin intermediar. Deci nu „la prima primă”. Iar astăzi, când ştirile ne parvin din mass media, când ceea ce se întâmplă în lumea înconjurătoare aflăm graţie aceloraşi mijloace de comunicare în masă, second hand reprezintă consecinţa firească a medierii. Realitatea. Şi ea trebuie folosită.
Capitolul IV
Comunicarea cu clienţii
Succesul in afaceri este condiţionat de client. Transpunerea in locul clientului este o condiţie indispensabila a reuşitei relaţiei dvs. cu clientul.
Exista anumite comportamente care va pot discredita pe dvs., ca ofertant de servicii, in fata celui care va cumpăra serviciul.
Criticarea propriei firme in fata clienţilor diminuează nu numai imaginea si statutul companiei, dar si pe ale dvs. In general, oamenii respecta loialitatea iar o bârfa sau o flecăreala pot anima o discuţie sau pot descreţi unele frunţi pe moment, dar nu vor aduce niciodată o aprobare sincera din partea clienţilor. Gândiţi-va ce ar însemna ca şeful sa va pună fata in fata cu clientul referitor la o remarca deplasata pe care aţi făcut-o?
Cele mai multe firme acţionează foarte rapid când au de-a face cu un client mare. Dar testul adevărat este cum se comporta atunci când clientul este mic si aproape neimportant din punct de vedere financiar. Are acesta parte de servicii de calitate inferioara sau reclamaţiile clientului mai mic nu sunt luate in seama? Firmele trebuie sa ofere servicii egale, toţi clienţii trebuie trataţi corect, prompt.
Tipologia clienţilor
· - Clientul care afirma: "eu ştiu tot" (atotcunoscătorul). E recomandabil sa aveţi modestie, răbdare si prudenta;
· - Clientul care afirma: "cred ca ştiu, dar rămâne sa mai discutăm" (neîncrezătorul). E recomandabil sa va impuneţi prin competenta, sa-i evidenţiaţi idei noi, la care el nu s-a gândit;
· - Clientul care afirma: "eu nu cunosc nimic, eu doar cumpăr rezultate" (clientul deschis). Este clientul care apare ca fiind cel mai atrăgător.
Dar indiferent de tipul de client, e important sa:
· Zâmbiţi;
Otto colaboratorii săi (1996) Ie-au cerut unor subiecţi sa evalueze, pe baza unor fotografii, nişte persoane pe care nu Ie cunoşteau. După caz, ele fie nu zâmbeau, fie afişau un surâs minimal (fără sa-si arate dinţii), fie un zâmbet larg (cu dinţii la vedere, dar eu maxilarele strânse), fie unul optim (cu dinţii la vedere si cu maxilarele desfăcute). Indivizii erau evaluaţi in termeni de inteligenta, amabilitate, atracţie, caracter jovial, extraversiune, simpatie, supunere si ambiţie. Si aici, constatam ca evaluarea pozitiva este legata de prezenta surâsului; cu cit zâmbetul era mai larg, cu atât aprecierea era mai favorabila. Zâmbetul este asociat valorilor pozitive intrinsece atribuite unei persoane. E posibil ca evaluarea mai favorabila sa explice de ce observam efectele comportamentale ale persoanelor fata de oamenii care Ie zâmbesc.
· Rămâneţi calm (chiar daca clientul este nervos, prin calmul dvs. ii veţi imprima o stare de spirit asemănătoare. Calmul este o dovada a stăpânirii de sine);
· Fiţi moderat (evitaţi sa spuneţi "ştiu tot, fac tot");
· Fiţi organizat;
· Ştiţi sa ascultaţi;
· Va adaptaţi;
· Va ţineţi cuvântul.
Comunicarea constructiva cu clientul
Să ne imaginăm că orice client este, în felul său, un client. În acest context, nu puţini sunt cei care gândesc că este foarte uşor să fii client, deoarece nu ai decât de aşteptat formularea ofertelor, urmând să alegi soluţiile care vor apărea ca fiind (cele) mai avantajoase. Un asemenea mod de a gândi (care, evident, implică şi un anumit mod de a acţiona) este, însă, aşa cum experienţa o demonstrează, fals şi are la geneză fie neştiinţa de a întreprinde afaceri, fie comoditatea, fie necunoaşterea comportamentului şi a aspiraţiilor clientului-client.
Fiecare dintre noi s-a convins de faptul că “meseria” de client nu este deloc simplă, ci, dimpotrivă, se poate dovedi mult mai complicată decât cea de ofertant. Pentru că orice client trebuie să îşi cunoască perfect interesele şi să fie capabil să decidă alegerea ofertantului (ofertanţilor) capabil(i) să răspundă cel mai bine doleanţelor sale. Mai mult decât atât, în timp ce ofertantul se gândeşte la afacere, clientul vizează realizarea unui anumit proiect, ceea ce este mult mai dificil.
Pe de altă parte, clientul nu cunoaşte, adeseori, decât într-o mică măsură, cum va reacţiona mediul ambiant la proiectul său. Şi, în acest context, nu trebuie să uităm faptul că numărul opozanţilor la nou este, încă, suficient de mare!...
Cel “chemat” să soluţioneze acest complex “labirint” de interese, această veritabilă “confruntare”, este funcţionarul public, respectiv cel capabil să se transpună în rolul fiecărui client. Iar acest fapt implică, în mod evident, necesitatea cunoaşterii tipologiei clientelei.
Rezultă, aşadar, că cel aflat în postura de client este “elementul” determinant, “vital” al oricărui gen de afacere.
Iată, aşadar, numai câteva dintre considerentele care justifică utilitatea cunoaşterii fiecărei tipologii comportamentale a clientelei, tipologie care poate fi clasificată după cum urmează:
a) clientul care afirmă: “Eu ştiu tot” (atotcunoscătorul).
Adeseori, clienţii, în loc să permită interlocutorului formularea unei soluţii, şi-o impun pe a lor. Este cazul acelui gen de client care aduce la cunoştinţa funcţionarului public decizia sa de a rezolva într-o anumită manieră propriul proiect, fiind interesat numai de aflarea preţului tranzacţiei şi, în funcţie de acesta, urmând a decide pe cine va alege.
În situaţia unei asemenea atitudini comportamentale manifestată de client, este foarte posibil ca acesta să stăpânească bine noţiunile tehnice şi tehnologice aferente afacerii. Şi, în condiţiile în care funcţionarul-public doreşte să îşi asigure un câştig, el sete cel care trebuie să accepte servirea intereselor unui asemenea client.
În situaţiile de genul celor menţionate, principala dificultate cu care se poate confrunta funcţionarul-public constă în a se face cunoscut ca aportor de idei, el trebuind să determine schimbarea “opticii” clientului-client, în sensul de a-l considera nu un simplu executant, ci un realizator capabil să gândească constructiv.
Iată numai câteva dintre motivele pentru care specialiştii recomandă ca, în cazul întâlnirii unui client de tipul “atotcunoscătorului”, atitudinea comportamentală a funcţionarului public să aibă următoarele caracteristici:
-
modestie, răbdare şi prudenţă. Atât timp cât clientul este “plin de sine” şi îşi “adoră”, practic, doar propriile idei, metoda “vânzării serviciilor” este cel mai indicat a fi folosită. În acest sens, este recomandabil să i se satisfacă, clientului-client, nevoia de a avea, în serviciul său, o instituţie competentă, fiabilă şi competitivă;
-
“agresivitate” redusă, maleabilitate relaţională şi dovedirea, progresiv, a propriilor calităţi creative.
Cu siguranţă - şi faptele au relevat justeţea acestei opinii - clientul va constata că funcţionarul-public posedă o înaltă competenţă profesională şi, nu după mult timp, îşi va pune întrebarea: “Oare chiar ştiu tot?” …
Iar din momentul în care clientul îşi va pune la îndoială propriile-i calităţi de “atotcunoscător”, el poate fi încadrat într-o nouă tipologie comportamentală:
b) clientul care afirmă: “Cred că ştiu despre ce este vorba, dar rămâne să mai discutăm” (neîncrezătorul)
În situaţia în care clientul gândeşte că poate utiliza, cu maximum de eficienţă, cunoştinţele interlocutorului său caută, în general, să profite de aceasta. De aceea, funcţionarul-public trebuie să se impună prin competenţă, iar clientul va deveni conştient de propriile sale limite. Este, spre exemplu, cazul societăţilor de audit şi consultanţă care ştiu, într-un mod extrem de (cel puţin) inteligent, să “pună pe roţi” multe instituţii publice.
În general, “neîncrezătorul” este “deschis”, dar nu are suficientă încredere în el şi caută să beneficieze (adeseori, gratuit!) de ceea ce deja există, aplicând deviza: “Nu căuta să reinventezi ceea ce a fost, deja, descoperit de alţii!”.
Această categorie de clienţi este, poate, una dintre cele mai interesante pentru funcţionar public şi este recomandabil ca acesta să ţină seama de următoarele:
-
clientul are, deja, propriile idei, s-a gândit la problema a cărei rezolvare o doreşte, la soluţiile acesteia, investind bani şi timp pentru studiul lor;
-
prin dialogul purtat cu clientul, acesta poate aduce şi/sau releva idei pe care funcţionarul-public nu le are;
-
nivelul elevat, sincer şi deschis al unui dialog este valorizator pentru ambele părţi, fiind mult mai uşor să creezi şi să menţii raporturi personale solide cu clientul, decât să te “lupţi” cu indivizi care doresc, practic, să te transforme într-o persoană întreprinzătoare, dar fără aport de idei;
-
în multe situaţii apare riscul ca funcţionarul-public să comunice propriile sale idei unor persoane care se vor servi, individual şi … gratuit de ele. În acest caz, este, deci, necesară o maximă atenţie referitor la modalităţile în care se desfăşoară dialogul şi are loc “schimbul” de idei, de informaţii;
c) clientul care afirmă: “Eu nu cunosc mai nimic, eu sunt cel care cumpără rezultate!” (nababul).
Acest caz apare ca fiind, realmente, cel mai atrăgător pentru majoritatea funcţionarilor publici, mai ales atunci când se caută soluţii originale, inovatoare. Este, aşadar, cazul poate ideal pentru un funcţionar public creativ şi pasionat de inovare şi de libertatea propriei imaginaţii.
Dar, în acelaşi timp, adeseori, acest gen de client este relativ dificil de sesizat (perceput) ... Pentru că el are “aerul” unui om foarte serios, bine pregătit şi extrem de riguros. Dar … intenţiile sale sunt sau pot fi greu de anticipat. Şi nu rare sunt cazurile în care “nababul” nu are … bani şi este doar în căutarea de noi idei, pe care să le valorifice în afaceri personale ...
Tipul de afaceri recomandat a fi practicat cu acest tip de client este, de regulă, cel de vânzare-consultanţă.
Urmare a succintelor considerente prezentate este recomandabil ca, în cazul întâlnirii acestui gen de client, funcţionarul-public să:
-
abordeze şi să analizeze complex şi complet problemele ridicate de client, pentru a se convinge de viabilitatea (fezabilitatea) proiectului acestuia;
-
înceapă “apropierea” de client cât mai curând posibil, încă din faza în care acestuia i-a “încolţit” ideea, astfel încât să se situeze pe poziţia expertului capabil să ia pe cont propriu afacerea, înaintea eventualilor concurenţi;
-
antreneze clientul în activitate, alături de şi împreună cu el, generându-i dorinţa de conlucrare şi cooperare;
-
creeze şi să menţină un contact strâns şi permanent cu responsabilul de proiect, la client, pentru a sesiza evoluţia mentalităţilor acestuia şi a putea reacţiona cu oportunitate, eficient.
Capitolul V
Importanta construirii relaţiei cu clienţii
Câştigarea încrederii clientului
Clienţii nu cumpăra produse de la persoane in care nu au încredere. De aceea este atât de important sa pui bazele unei relaţii bazate pe încredere inca de la început.
Din ce in ce mai mulţi oameni se feresc de agenţii de vânzări. De ce? Pentru ca nu le place când cineva vrea sa ii convingă sa cumpere ceva. Aceştia trebuie aşadar sa învețe cum sa castige încrederea clienţilor. Iată câteva sfaturi simple:
1. Fii tu însuti
Clienţii vor fugi cat vad cu ochii daca se simt manipulaţi sau mintiti. In loc sa pari exact genul de persoana de care oamenii se feresc, adresează-te clienţilor aşa cum ai face-o unui prieten sau coleg.
2. Fii consecvent
Un client va capata încredere in tine doar daca ii demonstrezi ca ai un comportament consecvent si previzibil. Doar atunci este dispus sa iti ofere încrederea lui.
3. Fii curios si deschis la nou
Clienţii sunt atraşi de cei care se arata cu adevărat interesaţi de persoana lor. In construirea unei relaţii bazate pe încredere, este important sa adresezi întrebări si sa iţi araţi curiozitatea si fascinaţia fata de clienţi.
4. Fii deschis la minte
Nu încerca sa convingi din răsputeri clientul sa iţi cumpere produsul deoarece acesta va simţi ca nu eşti deschis la minte si va opune rezistenta. Ia in considerare părerile clientului si nu încerca sa vinzi clienţilor produse de care aceştia nu au nevoie.
5. Comunica eficient
Asculta cu atenţie clientul, ia in considerare nevoile acestuia, initiaza o conversaţie autentica, evitând sa iţi lauzi excesiv produsele sau serviciile.
6. Fii integru
Fii întotdeauna dispus sa iţi exprimi punctul de vedere, chiar daca acesta nu este pe placul clientului. Nu trebuie sa dai naştere unui conflict, ci doar sa iei decizii bazate pe corectitudine.
7. Fii profesionist
Clienţii au tendinţa sa aibă încredere in persoanele care dau dovada de seriozitate si profesionalism. Nimănui nu ii plac oamenii superficiali. Aşadar, acorda o atenţie deosebita tuturor aspectelor legate de munca ta si încearcă sa intri in pielea clienţilor tai.
Sprijinirea clientului in schimbarea stării psihologice
Uneori, mesajele pe care le transmitem, fie că sunt neutre sau pozitive, pot fi interpretate de interlocutor ca fiind negative. Această interpretare se datorează faptului că atitudinea noastră în abordarea mesajului este agresivă, ceea ce poate declanşa reacţii defensive, de apărare.
Una dintre legile lui Murphy spune că ,,dacă ceva se poate întâmpla, atunci se va întâmpla”. În concluzie, dacă vă este frică de situaţia în care interlocutorul vostru va înţelege greşit mesajul, atunci aşa se va întâmpla. Nu ne place ca un client să absenteze, să întârzie, să fie dificil sau să plece nemulţumit. Atunci ce putem face? Iată câteva sfaturi de care trebuie ţinut cont în comunicarea cu clientul în astfel de situaţii. Când un client este nemulţumit sau imposibil, atacaţi problema, NU persoana! De ce apare problema respectivă? De ce ar fi clientul nemulţumit sau nervos? Există două posibilităţi de a răspunde la această întrebare. Primul răspuns: se comportă astfel fiindcă este o persoana răuvoitoare, extrem de pretenţioasă, încăpăţânată şi autoritară, care are ceva personal cu mine. Al doilea răspuns posibil: a apărut ceva neprevăzut în programul lui, ceva urgent şi trebuie să plece, nu a înţeles destul de bine în ce constau serviciile mele sau pachetul de servicii nou oferite, are ceva cu mine, nu mă agreează etc.
Ce am observat în astfel de situaţii la noi în calitate de prestatori de servicii ? Ca si oameni, ne este foarte uşor sa asociem un comportament indezirabil cu o judecata de valoare. O astfel de asociere NU înseamnă ca îţi este si de ajutor. Din clipa în care ai pus o eticheta pe o persoana va fi greu sa îl respecţi ca si client, sa îi mai vezi calitătile. E mult mai uşor sa identifici problema care sta între performanta si persoana, între calitate .i datorie, decât sa faci judecaţi de valoare. Când vreţi sa relaţionaţi optim cu un client care v-a nemulţumit prin atitudinea sa, aplecaţi-va asupra aspectelor care va interesează în principal: îndeplinirea sarcinilor proprii de serviciu cu maximum de profesionalism.
Când observaţi ca ceva îl nemulţumeşte pe clientul dvs. sau ca ceva este în neregula, comunicaţi acest lucru, păstrând o doza buna de ÎNDOIALA! Nu puteţi şti cu siguranţa care sunt dificultăţile sau problemele personale ale clientului. Trebuie păstrata o doza buna de îndoiala când încercaţi sa intuiţi cauza problemei. Din acest motiv, e foarte important ca, atunci când specificaţi sau descrieţi problema, sa va folosiţi de propria percepţie (ceea ce TU ai observat, ceea ce TU crezi, ceea ce TU simţi). Folosiţi astfel de afirmaţii: ,,Eu am observat, eu am sentimentul ca, eu am simţit, eu consider …”. Acestea sunt câteva posibilităţi de a formula mesajul când semnalaţi problema. Având în vedere ca nu putem fi decât subiectivi când observam comportamentele celorlalţi, este indicat sa cereţi interlocutorului sa va confirme sau infirme ceea ce aţi spus.
Comunicaţi mesajul pe un ton de EGALITATE! Este foarte bine sa transmiteţi încredere prin atitudinea .i deschiderea dvs., si mai ales, faptul ca bunăstarea clientului este foarte importanta pentru firma angajatoare si pentru tine (ca angajat). Egalitatea presupune si faptul ca soluţia pe care o veţi găsi trebuie elaborata împreuna cu clientul atunci când apar dificultăţi sau probleme, iar beneficiile punctate sau oferite trebuie sa fie echitabile. În lipsa acestui raport de câstig-câstig puteţi trezi frustrare si nemulţumire în clientul dvs. Nu numai tu ai de pierdut, în cazul unui feedback negativ, ci si breasla din care faci parte ! În acelaşi timp, si clientul în cauza va simţi poate frustrare sau nemulţumire, fiindcă obiectivul sau nu a fost atins (nevoile nu i-au fost satisfăcute).
Comunicaţi mesajul păstrându-va ONESTITATEA si SPONTANEITATEA! De cele mai multe ori, când vrem sa ne exprimam mulţumirea sau bucuria fata de un client, avem tendinţa de a îmbrăca mesajul în complimente si multe alte cuvinte frumoase si pompoase. Aceste cuvinte îi pot crea clientului impresia ca este manipulat si atunci mesajul nu va fi receptat cu claritate, interlocutorul oferindu-i o conotatie diferita. De aceea, e important sa respectaţi principiul KISS (Keep It Short and Simple = fii simplu si scurt).
Păstraţi EMPATIA în procesul de comunicare! A empatiza cu clientul înseamnă a te pune în locul sau si a vedea lucrurile din perspectiva lui. În acest fel, vei întări siguranţa si încrederea clientului în tine ca specialist si ca om, dar mai ales în serviciile tale. Nu uitaţi de realizările pe care le-aţi atins împreuna, amintiţi-va de profit, de clienţii noi câştigaţi. Altfel, s-ar putea sa aveţi parte de o reacţie în genul: "… nu-i niciodată mulţumit de ceea ce …". Oferiţi recunoaştere pentru fidelitatea clientului dvs.! Este foarte important feedbackul pozitiv.
Întotdeauna o colaborare îndelungată, fructuoasă cu un client este indicat să fie evidenţiată ori de câte ori se iveşte ocazia în discuţia cu acesta, ca semn de apreciere şi respect al fidelităţii sale. Serviciul este reciproc.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/modulul-vnzarea-psihologica-psihologia-clientului.html#Care_sunt_paşii_Vânzării_Psihologice__1.
|
Modulul vânzarea psihologica psihologia clientului
|
CUPRINS
Capitolul I - Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit
Cele patru tipuri funcţionale
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Cele 16 tipuri de personalitate
Capitolul II - Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
Importanta directorului de HR
Vânzarea consultativă
Capitolul III - Caracteristicile produsului, comunicarea către client
Caracteristicile produsului, punctele sale forte
Controlul comunicării
Realitatea mediată
Capitolul IV - Comunicarea cu clienţii
Tipologia clienţilor
Comunicarea constructiva cu clientul
Capitolul V - Importanta construirii relaţiei cu clienţii
Câştigarea încrederii clientului
Sprijinirea clientului in schimbarea stării psihologice
Reguli de combatere a obiecţiilor clienţilor ce au impact pozitiv asupra clientului
Reguli de loializare a clientului
Clienţi pe viata
Câteva metodele de îmbunătăţire a loialităţii clienţilor
Capitolul VI - Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare
De ce este important sa ne dezvoltam abilităţile de relaţionare
Care sunt cele mai importante nevoi si dorinţe ale clienţilor?
Cum facem fata clienţilor dificili
Capitolul I
Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Teoriile psihologului si medicului elveţian Carl Gustav Jung stau la baza majorităţii sistemelor de personalizare de mare prestigiu de astăzi. Deși Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile, care si-a concentrat atenţia asupra vieţii si modului in care oamenii relaţionează, aici vom face referire doar la teoriile sale privind înţelegerea personalităţii.
Jung este unul dintre marile personalităţi care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetările sale in aceasta privinţa sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul căruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt gânditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de știința pasionaţi, Jung si Freud erau preocupaţi de descoperirea, dezvoltarea si cunoaşterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta funcţionează.
Dovada a durabilităţii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astăzi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Jung a împărţit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt îmbinate cu celelalte, explicate mai târziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey.
extravertit
|
introvertit
|
energia psihica este direcționata extern, spre lumea din afara persoanei
|
energia psihica este direcționata intern
|
obiectiv - spre exterior
|
subiectiv - spre interior
|
"... păstrează o relaţie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atât de pregnant, încât atitudinea sa subiectiva este orientata si relaționata in mod continuu fata de obiect...." (Jung)
|
".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)
|
"o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de relaţii" (Hyde)
|
"un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne" (Hyde)
|
"comportamentul este directionat spre exterior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" (Benziger)
|
"comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a experienţelor" (Benziger)
|
Cele patru tipuri funcţionale
Pe lângă cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutându-ne sa decidem si judeca (au fost numite funcţii `rationale`), precum si:
- senzorial si
- intuitiv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informaţia si a decide), in scopul de a supravieţui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elveţian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Reflexiv
|
ceea ce este ceva
|
semnificaţia si intelegere
|
analitic, obiectiv, principii, standarde, criterii
|
ambele se opun funcţiilor de judecata si raţionament - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `rationale`
|
Afectiv
|
daca este bun sau nu
|
greutate si valoare
|
subiectiv, personal, apreciază intimitatea, uman
|
Senzorial
|
ceva exista
|
percepţie senzoriala
|
realistic, raţional, practic, sensibil
|
ambele se opun funcţiilor de percepţie - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `irationale`
|
Intuitiv
|
de unde vine si unde se îndreaptă
|
posibilitati si atmosfera
|
intuiţii, viitor, speculativ, fantezie, imaginativ
|
Reflexiv
|
Funcţia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realității, implicaţiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evaluează adevărul si este atât de obiectiv, încât evaluarea este bazata pe inteligenta si înțelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.
|
judecativ
(funcţiile `rationale` ale lui Jung)
|
Afectiv
|
Funcţia `Afectiv` emite judecaţi pe baze subiective si personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legătura cu un lucru: daca este bun sau rău, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.
|
Senzorial
|
Funcţia `Senzorial` transforma semnalele simţurilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rău, implicaţii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.
|
perceptiv
(funcţiile `irationale` ale lui Jungs)
|
Intuitiv
|
Funcţia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuiţia ignora in mare parte faptele si detaliile esenţiale, logica si adevărul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.
|
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Informaţia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adăugând cate unul din cele patru tipuri funcţionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ funcţiile auxiliare si prin urmare nu reprezintă tipuri de personalitate complete.
denumirea tipului
|
caracteristicile tipului
|
Reflexiv Extravertit
|
analitic, strategic, planifica, implementează, ii organizează pe ceilalţi
|
Reflexiv Introvertit
|
contemplativ, descoperă, teoretic, urmareste autocunoasterea
|
Afectiv Extravertit
|
sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social
|
Afectiv Introvertit
|
inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara
|
Senzorial Extravertit
|
practic, participativ, cauta plăcerea, inflexibil
|
Senzorial Introvertit
|
intens, obsesiv, detasat, cunoscător, expert
|
Intuitiv Extravertit
|
aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
|
Intuitiv Introvertit
|
idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat
|
Cele 16 tipuri de personalitate
Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, deşi psihologul elveţian nu le-a evidenţiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni adiţionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, după atitudinile introvertit sau extravertit).
-
Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
-
Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
-
Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
-
Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
-
Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
-
Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
-
Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
-
Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
-
Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
-
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
-
Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
-
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
-
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
-
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
-
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
-
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Capitolul II
Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
O noua psihologie a cumpărătorului necesita o noua strategie de marketing si, evident, o noua abordare a procesului de vânzare. In condiţiile de azi, o replica de genul: „Nu pot sa va spun preţul decât daca ne întâlnim!“ generează instantaneu enervare, neîncredere si retragere din partea cumpărătorului. Iar vânzarea este pierduta!
„Spune-mi ce nevoi, dorinţe si plăceri ai si eu o sa iţi croiesc o soluţie exact aşa cum vrei tu, si abia apoi iţi spun cat costa” era foarte buna in perioada de „huzur economic“. Atunci, cumpărătorul spunea singur „Vreau ce-i mai bun!“ si vânzătorul il încărca atât cat putea la preţ. Astăzi, cumpărătorul spune: „Am nevoie de... Zi-mi cat costa si ce reducere îmi oferi!“, iar daca nu-i convine, nu are încredere sau se simte prins in capcana, se retrage si merge către alt furnizor. Tehnicile de prospectare, de vânzare si de finalizare folosite de echipa trebuie sa se adapteze celor opt aspecte psihologice ale cumpărătorului din timpul crizei financiare.
Vânzarea psihologică este tehnica de vânzare adaptată la starea clientului din perioada de criză economică. Îşi bazează succesul, în primul rând, pe satisfacerea nevoilor psihologice ale cumpărătorului şi în al doilea rând pe satisfacerea nevoilor sale personale sau de afaceri.
De ce? Pentru că în perioadele de criză, cumpărarea este în primul rând o problemă de natură psihologică şi abia apoi o problemă financiară. Iată un exemplu:
O companie a avut anul trecut un profit de 3 milioane de euro şi prevede că anul acesta va avea, din cauza crizei, numai 2,5 milioane de euro profit. Asta declanşează în companie "psihologia de criză". Ca urmare, începe o campanie de reducere a bugetelor şi renegociază cu toţi furnizorii: de la chiria spaţiului până la furnizorul de papetărie.
Ne putem da seama că scăderea preţului la papetărie cu 10-15% nu este o soluţie pentru companie şi nici nu este o problemă de bani. Compania are bani şi va avea în continuare. Este doar o problemă pur psihologică: "Este criză! Trebuie să reducem costurile!".
Mai rău, persoana care răspunde de achiziţie (cumpărătorul) are şi ea o stare psihologică de criză:
"Să scot un preţ cât mai bun, ca să mă afirm în faţa şefilor!",
"Să nu mă păcălească vânzătorul!",
"Să nu existe vreo altă ofertă mai bună!",
"Să profit de ocazie ca să-i frec pe furnizori!" ...
Iar reprezentantul de vânzări trebuie să lupte cu mentalitatea de criză a companiei şi a cumpărătorului.
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
1. In timpul crizei, vânzătorul (la fel ca si cumpărătorii) se confrunta cu reducerea costurilor. Iar una dintre cele mai mari pierderi de bani (si de timp) din departamentul de vânzări este „prospectarea la întâmplare“. De aceea, primul lucru – Pasul 1 - pe care echipa de vânzări trebuie sa-l învețe intr-o perioada de criza este: Unde sa isi caute potenţiali clienţi in perioadele de criza? Strategia este diferita fata de cea a situaţiei economice normale pentru ca, in criza, oamenii evita mesajele comerciale, evita întâlnirile, evita ofertele nesolicitate si mai ales evita sa cheltuiască.
2. Pasul 2 - este sa învețe reprezentanţii de vânzări: cum sa intre in contact cu potenţialul cumpărător? Si cum sa construiască o relaţie cu el? Înainte de a încerca sa ii vândă ceva, reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe elementele esenţiale ale fenomenologiei relaţiei si bazele networkingului.
3. Pasul 3 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum se castiga încrederea subiectilor in perioadele de criza? Castigarea ei se bazează pe stăpânirea celor 8 factori ai încrederii. Reprezentantul de vânzări trebuie sa cunoască extrem de bine pârghiile castigarii încrederii cumpărătorului pentru ca, daca i-a castigat încrederea, acesta va „marsa“ in procesul de cumpărare. Daca nu i-a câștigat încrederea, cumpărătorul se retrage din proces si orice strategie ulterioara devine inutila.
4. Pasul 4 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum sa isi sprijine clientul in schimbarea stării psihologice? Si cum sa ii crească respectul de sine? Este mult mai uşor sa vinzi cuiva care se simte „mândru de el“ decât cuiva aflat intr-o stare anxioasa. De aceea trebuie sa ştii sa-l „ridici“ psihic pe client. Si nu ne referim aici la linguşeala sau manipulare, ci la dezvoltarea aptitudinilor reprezentantului de vânzări in ceea ce priveşte recunoaşterea profilului psihologic al individului si folosirea tehnicilor psihologice adecvate.
Un ritual consacrat este răspunsul la întrebarea “Cum va simţiţi?” la care răspunsurile „Mă simt bine", "Merge" generează automat constrângerea de a fi In ton cu răspunsul; altfel spus, suntem obligaţi sa adoptam comportamentele cerute de răspuns.
Aceasta constrângere ar reprezenta, aşadar, un factor de influenţare pe care un cercetător din domeniul psihologiei sociaIe I-a numit tehnica "piciorul in gura" (Howard, 1990). Experimentul întreprins de Howard) avea in vedere mai multe persoane luate la întâmplare din cartea de telefon a unui oraşului si se derula prin telefon. Experimentatorul se prezenta ca fiind membru al unei asociaţii de lupta împotriva foametei. II întreba apoi pe subiect daca ar fi interesat de cumpărarea unor tichete pe care un alt membru al asociaţiei le va vinde in cartier in beneficiul acesteia. Experimentatorul adăuga ca, daca persoana era interesata, livrarea se putea face la domiciliul ei. In situaţia "piciorul in gura", formularea cererii era precedată de o întrebare privind starea persoanei. Intr-adevăr, după ce ridica receptorul, experimentatorul ii spunea: "Buna seara doamnă/domnule, cum va simţiţi in seara aceasta ?", Daca persoana răspundea pozitiv, experimentatorul adăuga ca ii "pare bine": daca răspunsul era negativ, spunea ca ii "pare rău". Apoi, folosea aceeaşi formulare ca in cazul grupului de control: se prezenta si explica modul de acţiune al
asociaţiei sale. Faptul de a întreba pe cineva cum se simte înainte de a formula
o cerere pentru o cauza nobila sporeşte şansele ca persoana sa accepte cererea. Răspunzând ca se simte bine, clientul e constrâns sa se ridice la înălţimea cuvintelor sale, deci sa dea curs favorabil cererii.
5. Pasul 5 - reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe: cum se fac prezentarea si vânzarea adaptate la psihologia de criza? Argumentele care declanşează cumpărarea in perioadele de criza sunt diferite de cele folosite intr-o situaţie economica normala. In criza, argumentele se axează pe nevoile psihologice ale clientului si trebuie sa ia o forma cat mai uşor de „digerat“ pentru cumpărător (atât ca individ cat si ca organizaţie). In acelaşi timp, regulile de combatere a obiecţiilor in condiţiile psihologiei de criza sunt diferite, ca si argumente care au impact pozitiv in mintea clientului.
Pentru a rămâne cu sentimentul ca am încheiat o afacere buna, avem la îndemână puţine soluţii : ori facem o afacere buna, ori ne cream impresia ca am făcut, impresia fiind foarte subiectiva, fiind posibil sa ne iluzionam cu faptul ca oferta ar fi mai avantajoasa decât este in realitate. Or, se poate ajunge si aici daca sunt puse in contrast doua propuneri sau oferte. Burger a numit aceasta tehnica de fracţionare a ofertei, tehnica „si asta nu e tot”. In vederea experimentului, Burger a ales drept cadru o petrecere dintr-un campus universitar. La un stand, doua persoane ofereau spre vânzare produse de patiserie, fără sa afişeze preţul. Pe masa erau etalate diferite prăjituri. Când cineva se oprea la stand, se afla in una din cele doua condiţii experimentale prevăzute. In condiţia „si asta nu e tot !". Primul vânzător spunea ca fiecare prăjitura costa 75 de cenţi. Imediat, sub un pretext oarecare, al doilea vânzător Ii solicita atenţia primului, care îl ruga pe client sa aştepte puţin. Dupa o conversaţie de doua sau trei secunde, primul vinzator i se adresa din nou clientului si il informa ca in pret slnt inclusi si doi biscuiti. S-a obţinut un efect pozitiv al fracţionarii ofertei. Intr-un experiment ulterior, Burger (1986) va demonstra acelaşi efect in cazul unei reduceri de preţ. In condiţia „si asta nu e tot !" primul vânzător spunea ca prăjitura costa un dolar, apoi, după discuţia cu celalalt vânzător, adăuga ca, dat fiind ca îndată închide, va începe sa vândă cu 75 de cenţi. In condiţia in care se dădea direct preţul de 75 de cenţi, 44% dintre subiecţi au cumpărat, fata de 73% in condiţia „si asta nu e tot !". Se pare ca tocmai fracţionarea In etape a seriei de informaţii produce efectul specific tehnicii. in plus, ea se dovedeşte apta a fi transpusa intr-un context comercial mai constrângător. Intr-adevăr, Burger a arătat ca nişte comis-voiajori care propuneau spre desfacere lumânări decorative augmentau de aproape trei ori vânzările in situaţia "si asta nu e tot!" : 57% fata de 14% in condiţia control.
6. Pasul 6 - reprezentanţii de vânzări vor trebui sa învețe: care sunt noile reguli ale loializării clientului in condiţiile de criza? Loializarea clientului in condiţii de criza pune pe primul plan doua aspecte:
- Pragmatismul acestuia: „ce am de castigat din relaţia cu furnizorul?“ si
- siguranţa: „pot sa mă bazez pe acest furnizor?“
Programele de training in Vânzarea Psihologica pentru echipa comerciala pun foarte mult accent pe aspectele psihologice si relaţionale ale vânzării urmărind, in egala măsura:
- Sa îmbunătăţească starea de spirit a reprezentantului de vânzări si
- Sa îl înveţe cum sa câştige clienţii. Schimbarea psihologiei cumpărătorilor va duce, întotdeauna, la schimbarea paradigmelor comerciale, la răsturnarea ierarhiilor si la schimbarea cotelor de piaţa. Iar pentru a avea succes intr-o astfel de situaţie, avem nevoie de salariaţi cu o psihologie adecvata.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/modulul-vnzarea-psihologica-psihologia-clientului.html#_3._Pasul_3
|
Modulul vânzarea psihologica psihologia clientului
|
CUPRINS
Capitolul I - Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit
Cele patru tipuri funcţionale
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Cele 16 tipuri de personalitate
Capitolul II - Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
Importanta directorului de HR
Vânzarea consultativă
Capitolul III - Caracteristicile produsului, comunicarea către client
Caracteristicile produsului, punctele sale forte
Controlul comunicării
Realitatea mediată
Capitolul IV - Comunicarea cu clienţii
Tipologia clienţilor
Comunicarea constructiva cu clientul
Capitolul V - Importanta construirii relaţiei cu clienţii
Câştigarea încrederii clientului
Sprijinirea clientului in schimbarea stării psihologice
Reguli de combatere a obiecţiilor clienţilor ce au impact pozitiv asupra clientului
Reguli de loializare a clientului
Clienţi pe viata
Câteva metodele de îmbunătăţire a loialităţii clienţilor
Capitolul VI - Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare
De ce este important sa ne dezvoltam abilităţile de relaţionare
Care sunt cele mai importante nevoi si dorinţe ale clienţilor?
Cum facem fata clienţilor dificili
Capitolul I
Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Teoriile psihologului si medicului elveţian Carl Gustav Jung stau la baza majorităţii sistemelor de personalizare de mare prestigiu de astăzi. Deși Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile, care si-a concentrat atenţia asupra vieţii si modului in care oamenii relaţionează, aici vom face referire doar la teoriile sale privind înţelegerea personalităţii.
Jung este unul dintre marile personalităţi care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetările sale in aceasta privinţa sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul căruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt gânditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de știința pasionaţi, Jung si Freud erau preocupaţi de descoperirea, dezvoltarea si cunoaşterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta funcţionează.
Dovada a durabilităţii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astăzi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Jung a împărţit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt îmbinate cu celelalte, explicate mai târziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey.
extravertit
|
introvertit
|
energia psihica este direcționata extern, spre lumea din afara persoanei
|
energia psihica este direcționata intern
|
obiectiv - spre exterior
|
subiectiv - spre interior
|
"... păstrează o relaţie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atât de pregnant, încât atitudinea sa subiectiva este orientata si relaționata in mod continuu fata de obiect...." (Jung)
|
".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)
|
"o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de relaţii" (Hyde)
|
"un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne" (Hyde)
|
"comportamentul este directionat spre exterior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" (Benziger)
|
"comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a experienţelor" (Benziger)
|
Cele patru tipuri funcţionale
Pe lângă cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutându-ne sa decidem si judeca (au fost numite funcţii `rationale`), precum si:
- senzorial si
- intuitiv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informaţia si a decide), in scopul de a supravieţui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elveţian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Reflexiv
|
ceea ce este ceva
|
semnificaţia si intelegere
|
analitic, obiectiv, principii, standarde, criterii
|
ambele se opun funcţiilor de judecata si raţionament - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `rationale`
|
Afectiv
|
daca este bun sau nu
|
greutate si valoare
|
subiectiv, personal, apreciază intimitatea, uman
|
Senzorial
|
ceva exista
|
percepţie senzoriala
|
realistic, raţional, practic, sensibil
|
ambele se opun funcţiilor de percepţie - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `irationale`
|
Intuitiv
|
de unde vine si unde se îndreaptă
|
posibilitati si atmosfera
|
intuiţii, viitor, speculativ, fantezie, imaginativ
|
Reflexiv
|
Funcţia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realității, implicaţiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evaluează adevărul si este atât de obiectiv, încât evaluarea este bazata pe inteligenta si înțelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.
|
judecativ
(funcţiile `rationale` ale lui Jung)
|
Afectiv
|
Funcţia `Afectiv` emite judecaţi pe baze subiective si personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legătura cu un lucru: daca este bun sau rău, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.
|
Senzorial
|
Funcţia `Senzorial` transforma semnalele simţurilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rău, implicaţii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.
|
perceptiv
(funcţiile `irationale` ale lui Jungs)
|
Intuitiv
|
Funcţia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuiţia ignora in mare parte faptele si detaliile esenţiale, logica si adevărul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.
|
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Informaţia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adăugând cate unul din cele patru tipuri funcţionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ funcţiile auxiliare si prin urmare nu reprezintă tipuri de personalitate complete.
denumirea tipului
|
caracteristicile tipului
|
Reflexiv Extravertit
|
analitic, strategic, planifica, implementează, ii organizează pe ceilalţi
|
Reflexiv Introvertit
|
contemplativ, descoperă, teoretic, urmareste autocunoasterea
|
Afectiv Extravertit
|
sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social
|
Afectiv Introvertit
|
inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara
|
Senzorial Extravertit
|
practic, participativ, cauta plăcerea, inflexibil
|
Senzorial Introvertit
|
intens, obsesiv, detasat, cunoscător, expert
|
Intuitiv Extravertit
|
aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
|
Intuitiv Introvertit
|
idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat
|
Cele 16 tipuri de personalitate
Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, deşi psihologul elveţian nu le-a evidenţiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni adiţionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, după atitudinile introvertit sau extravertit).
-
Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
-
Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
-
Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
-
Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
-
Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
-
Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
-
Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
-
Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
-
Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
-
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
-
Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
-
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
-
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
-
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
-
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
-
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Capitolul II
Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
O noua psihologie a cumpărătorului necesita o noua strategie de marketing si, evident, o noua abordare a procesului de vânzare. In condiţiile de azi, o replica de genul: „Nu pot sa va spun preţul decât daca ne întâlnim!“ generează instantaneu enervare, neîncredere si retragere din partea cumpărătorului. Iar vânzarea este pierduta!
„Spune-mi ce nevoi, dorinţe si plăceri ai si eu o sa iţi croiesc o soluţie exact aşa cum vrei tu, si abia apoi iţi spun cat costa” era foarte buna in perioada de „huzur economic“. Atunci, cumpărătorul spunea singur „Vreau ce-i mai bun!“ si vânzătorul il încărca atât cat putea la preţ. Astăzi, cumpărătorul spune: „Am nevoie de... Zi-mi cat costa si ce reducere îmi oferi!“, iar daca nu-i convine, nu are încredere sau se simte prins in capcana, se retrage si merge către alt furnizor. Tehnicile de prospectare, de vânzare si de finalizare folosite de echipa trebuie sa se adapteze celor opt aspecte psihologice ale cumpărătorului din timpul crizei financiare.
Vânzarea psihologică este tehnica de vânzare adaptată la starea clientului din perioada de criză economică. Îşi bazează succesul, în primul rând, pe satisfacerea nevoilor psihologice ale cumpărătorului şi în al doilea rând pe satisfacerea nevoilor sale personale sau de afaceri.
De ce? Pentru că în perioadele de criză, cumpărarea este în primul rând o problemă de natură psihologică şi abia apoi o problemă financiară. Iată un exemplu:
O companie a avut anul trecut un profit de 3 milioane de euro şi prevede că anul acesta va avea, din cauza crizei, numai 2,5 milioane de euro profit. Asta declanşează în companie "psihologia de criză". Ca urmare, începe o campanie de reducere a bugetelor şi renegociază cu toţi furnizorii: de la chiria spaţiului până la furnizorul de papetărie.
Ne putem da seama că scăderea preţului la papetărie cu 10-15% nu este o soluţie pentru companie şi nici nu este o problemă de bani. Compania are bani şi va avea în continuare. Este doar o problemă pur psihologică: "Este criză! Trebuie să reducem costurile!".
Mai rău, persoana care răspunde de achiziţie (cumpărătorul) are şi ea o stare psihologică de criză:
"Să scot un preţ cât mai bun, ca să mă afirm în faţa şefilor!",
"Să nu mă păcălească vânzătorul!",
"Să nu existe vreo altă ofertă mai bună!",
"Să profit de ocazie ca să-i frec pe furnizori!" ...
Iar reprezentantul de vânzări trebuie să lupte cu mentalitatea de criză a companiei şi a cumpărătorului.
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
1. In timpul crizei, vânzătorul (la fel ca si cumpărătorii) se confrunta cu reducerea costurilor. Iar una dintre cele mai mari pierderi de bani (si de timp) din departamentul de vânzări este „prospectarea la întâmplare“. De aceea, primul lucru – Pasul 1 - pe care echipa de vânzări trebuie sa-l învețe intr-o perioada de criza este: Unde sa isi caute potenţiali clienţi in perioadele de criza? Strategia este diferita fata de cea a situaţiei economice normale pentru ca, in criza, oamenii evita mesajele comerciale, evita întâlnirile, evita ofertele nesolicitate si mai ales evita sa cheltuiască.
2. Pasul 2 - este sa învețe reprezentanţii de vânzări: cum sa intre in contact cu potenţialul cumpărător? Si cum sa construiască o relaţie cu el? Înainte de a încerca sa ii vândă ceva, reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe elementele esenţiale ale fenomenologiei relaţiei si bazele networkingului.
3. Pasul 3 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum se castiga încrederea subiectilor in perioadele de criza? Castigarea ei se bazează pe stăpânirea celor 8 factori ai încrederii. Reprezentantul de vânzări trebuie sa cunoască extrem de bine pârghiile castigarii încrederii cumpărătorului pentru ca, daca i-a castigat încrederea, acesta va „marsa“ in procesul de cumpărare. Daca nu i-a câștigat încrederea, cumpărătorul se retrage din proces si orice strategie ulterioara devine inutila.
4. Pasul 4 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum sa isi sprijine clientul in schimbarea stării psihologice? Si cum sa ii crească respectul de sine? Este mult mai uşor sa vinzi cuiva care se simte „mândru de el“ decât cuiva aflat intr-o stare anxioasa. De aceea trebuie sa ştii sa-l „ridici“ psihic pe client. Si nu ne referim aici la linguşeala sau manipulare, ci la dezvoltarea aptitudinilor reprezentantului de vânzări in ceea ce priveşte recunoaşterea profilului psihologic al individului si folosirea tehnicilor psihologice adecvate.
Un ritual consacrat este răspunsul la întrebarea “Cum va simţiţi?” la care răspunsurile „Mă simt bine", "Merge" generează automat constrângerea de a fi In ton cu răspunsul; altfel spus, suntem obligaţi sa adoptam comportamentele cerute de răspuns.
Aceasta constrângere ar reprezenta, aşadar, un factor de influenţare pe care un cercetător din domeniul psihologiei sociaIe I-a numit tehnica "piciorul in gura" (Howard, 1990). Experimentul întreprins de Howard) avea in vedere mai multe persoane luate la întâmplare din cartea de telefon a unui oraşului si se derula prin telefon. Experimentatorul se prezenta ca fiind membru al unei asociaţii de lupta împotriva foametei. II întreba apoi pe subiect daca ar fi interesat de cumpărarea unor tichete pe care un alt membru al asociaţiei le va vinde in cartier in beneficiul acesteia. Experimentatorul adăuga ca, daca persoana era interesata, livrarea se putea face la domiciliul ei. In situaţia "piciorul in gura", formularea cererii era precedată de o întrebare privind starea persoanei. Intr-adevăr, după ce ridica receptorul, experimentatorul ii spunea: "Buna seara doamnă/domnule, cum va simţiţi in seara aceasta ?", Daca persoana răspundea pozitiv, experimentatorul adăuga ca ii "pare bine": daca răspunsul era negativ, spunea ca ii "pare rău". Apoi, folosea aceeaşi formulare ca in cazul grupului de control: se prezenta si explica modul de acţiune al
asociaţiei sale. Faptul de a întreba pe cineva cum se simte înainte de a formula
o cerere pentru o cauza nobila sporeşte şansele ca persoana sa accepte cererea. Răspunzând ca se simte bine, clientul e constrâns sa se ridice la înălţimea cuvintelor sale, deci sa dea curs favorabil cererii.
5. Pasul 5 - reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe: cum se fac prezentarea si vânzarea adaptate la psihologia de criza? Argumentele care declanşează cumpărarea in perioadele de criza sunt diferite de cele folosite intr-o situaţie economica normala. In criza, argumentele se axează pe nevoile psihologice ale clientului si trebuie sa ia o forma cat mai uşor de „digerat“ pentru cumpărător (atât ca individ cat si ca organizaţie). In acelaşi timp, regulile de combatere a obiecţiilor in condiţiile psihologiei de criza sunt diferite, ca si argumente care au impact pozitiv in mintea clientului.
Pentru a rămâne cu sentimentul ca am încheiat o afacere buna, avem la îndemână puţine soluţii : ori facem o afacere buna, ori ne cream impresia ca am făcut, impresia fiind foarte subiectiva, fiind posibil sa ne iluzionam cu faptul ca oferta ar fi mai avantajoasa decât este in realitate. Or, se poate ajunge si aici daca sunt puse in contrast doua propuneri sau oferte. Burger a numit aceasta tehnica de fracţionare a ofertei, tehnica „si asta nu e tot”. In vederea experimentului, Burger a ales drept cadru o petrecere dintr-un campus universitar. La un stand, doua persoane ofereau spre vânzare produse de patiserie, fără sa afişeze preţul. Pe masa erau etalate diferite prăjituri. Când cineva se oprea la stand, se afla in una din cele doua condiţii experimentale prevăzute. In condiţia „si asta nu e tot !". Primul vânzător spunea ca fiecare prăjitura costa 75 de cenţi. Imediat, sub un pretext oarecare, al doilea vânzător Ii solicita atenţia primului, care îl ruga pe client sa aştepte puţin. Dupa o conversaţie de doua sau trei secunde, primul vinzator i se adresa din nou clientului si il informa ca in pret slnt inclusi si doi biscuiti. S-a obţinut un efect pozitiv al fracţionarii ofertei. Intr-un experiment ulterior, Burger (1986) va demonstra acelaşi efect in cazul unei reduceri de preţ. In condiţia „si asta nu e tot !" primul vânzător spunea ca prăjitura costa un dolar, apoi, după discuţia cu celalalt vânzător, adăuga ca, dat fiind ca îndată închide, va începe sa vândă cu 75 de cenţi. In condiţia in care se dădea direct preţul de 75 de cenţi, 44% dintre subiecţi au cumpărat, fata de 73% in condiţia „si asta nu e tot !". Se pare ca tocmai fracţionarea In etape a seriei de informaţii produce efectul specific tehnicii. in plus, ea se dovedeşte apta a fi transpusa intr-un context comercial mai constrângător. Intr-adevăr, Burger a arătat ca nişte comis-voiajori care propuneau spre desfacere lumânări decorative augmentau de aproape trei ori vânzările in situaţia "si asta nu e tot!" : 57% fata de 14% in condiţia control.
6. Pasul 6 - reprezentanţii de vânzări vor trebui sa învețe: care sunt noile reguli ale loializării clientului in condiţiile de criza? Loializarea clientului in condiţii de criza pune pe primul plan doua aspecte:
- Pragmatismul acestuia: „ce am de castigat din relaţia cu furnizorul?“ si
- siguranţa: „pot sa mă bazez pe acest furnizor?“
Programele de training in Vânzarea Psihologica pentru echipa comerciala pun foarte mult accent pe aspectele psihologice si relaţionale ale vânzării urmărind, in egala măsura:
- Sa îmbunătăţească starea de spirit a reprezentantului de vânzări si
- Sa îl înveţe cum sa câştige clienţii. Schimbarea psihologiei cumpărătorilor va duce, întotdeauna, la schimbarea paradigmelor comerciale, la răsturnarea ierarhiilor si la schimbarea cotelor de piaţa. Iar pentru a avea succes intr-o astfel de situaţie, avem nevoie de salariaţi cu o psihologie adecvata.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/modulul-vnzarea-psihologica-psihologia-clientului.html#Capitolul_IV
|
Modulul vânzarea psihologica psihologia clientului
|
CUPRINS
Capitolul I - Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit
Cele patru tipuri funcţionale
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Cele 16 tipuri de personalitate
Capitolul II - Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
Importanta directorului de HR
Vânzarea consultativă
Capitolul III - Caracteristicile produsului, comunicarea către client
Caracteristicile produsului, punctele sale forte
Controlul comunicării
Realitatea mediată
Capitolul IV - Comunicarea cu clienţii
Tipologia clienţilor
Comunicarea constructiva cu clientul
Capitolul V - Importanta construirii relaţiei cu clienţii
Câştigarea încrederii clientului
Sprijinirea clientului in schimbarea stării psihologice
Reguli de combatere a obiecţiilor clienţilor ce au impact pozitiv asupra clientului
Reguli de loializare a clientului
Clienţi pe viata
Câteva metodele de îmbunătăţire a loialităţii clienţilor
Capitolul VI - Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare
De ce este important sa ne dezvoltam abilităţile de relaţionare
Care sunt cele mai importante nevoi si dorinţe ale clienţilor?
Cum facem fata clienţilor dificili
Capitolul I
Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Teoriile psihologului si medicului elveţian Carl Gustav Jung stau la baza majorităţii sistemelor de personalizare de mare prestigiu de astăzi. Deși Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile, care si-a concentrat atenţia asupra vieţii si modului in care oamenii relaţionează, aici vom face referire doar la teoriile sale privind înţelegerea personalităţii.
Jung este unul dintre marile personalităţi care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetările sale in aceasta privinţa sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul căruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt gânditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de știința pasionaţi, Jung si Freud erau preocupaţi de descoperirea, dezvoltarea si cunoaşterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta funcţionează.
Dovada a durabilităţii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astăzi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Jung a împărţit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt îmbinate cu celelalte, explicate mai târziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey.
extravertit
|
introvertit
|
energia psihica este direcționata extern, spre lumea din afara persoanei
|
energia psihica este direcționata intern
|
obiectiv - spre exterior
|
subiectiv - spre interior
|
"... păstrează o relaţie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atât de pregnant, încât atitudinea sa subiectiva este orientata si relaționata in mod continuu fata de obiect...." (Jung)
|
".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)
|
"o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de relaţii" (Hyde)
|
"un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne" (Hyde)
|
"comportamentul este directionat spre exterior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" (Benziger)
|
"comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a experienţelor" (Benziger)
|
Cele patru tipuri funcţionale
Pe lângă cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutându-ne sa decidem si judeca (au fost numite funcţii `rationale`), precum si:
- senzorial si
- intuitiv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informaţia si a decide), in scopul de a supravieţui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elveţian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Reflexiv
|
ceea ce este ceva
|
semnificaţia si intelegere
|
analitic, obiectiv, principii, standarde, criterii
|
ambele se opun funcţiilor de judecata si raţionament - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `rationale`
|
Afectiv
|
daca este bun sau nu
|
greutate si valoare
|
subiectiv, personal, apreciază intimitatea, uman
|
Senzorial
|
ceva exista
|
percepţie senzoriala
|
realistic, raţional, practic, sensibil
|
ambele se opun funcţiilor de percepţie - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `irationale`
|
Intuitiv
|
de unde vine si unde se îndreaptă
|
posibilitati si atmosfera
|
intuiţii, viitor, speculativ, fantezie, imaginativ
|
Reflexiv
|
Funcţia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realității, implicaţiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evaluează adevărul si este atât de obiectiv, încât evaluarea este bazata pe inteligenta si înțelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.
|
judecativ
(funcţiile `rationale` ale lui Jung)
|
Afectiv
|
Funcţia `Afectiv` emite judecaţi pe baze subiective si personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legătura cu un lucru: daca este bun sau rău, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.
|
Senzorial
|
Funcţia `Senzorial` transforma semnalele simţurilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rău, implicaţii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.
|
perceptiv
(funcţiile `irationale` ale lui Jungs)
|
Intuitiv
|
Funcţia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuiţia ignora in mare parte faptele si detaliile esenţiale, logica si adevărul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.
|
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Informaţia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adăugând cate unul din cele patru tipuri funcţionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ funcţiile auxiliare si prin urmare nu reprezintă tipuri de personalitate complete.
denumirea tipului
|
caracteristicile tipului
|
Reflexiv Extravertit
|
analitic, strategic, planifica, implementează, ii organizează pe ceilalţi
|
Reflexiv Introvertit
|
contemplativ, descoperă, teoretic, urmareste autocunoasterea
|
Afectiv Extravertit
|
sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social
|
Afectiv Introvertit
|
inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara
|
Senzorial Extravertit
|
practic, participativ, cauta plăcerea, inflexibil
|
Senzorial Introvertit
|
intens, obsesiv, detasat, cunoscător, expert
|
Intuitiv Extravertit
|
aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
|
Intuitiv Introvertit
|
idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat
|
Cele 16 tipuri de personalitate
Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, deşi psihologul elveţian nu le-a evidenţiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni adiţionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, după atitudinile introvertit sau extravertit).
-
Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
-
Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
-
Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
-
Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
-
Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
-
Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
-
Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
-
Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
-
Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
-
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
-
Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
-
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
-
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
-
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
-
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
-
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Capitolul II
Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
O noua psihologie a cumpărătorului necesita o noua strategie de marketing si, evident, o noua abordare a procesului de vânzare. In condiţiile de azi, o replica de genul: „Nu pot sa va spun preţul decât daca ne întâlnim!“ generează instantaneu enervare, neîncredere si retragere din partea cumpărătorului. Iar vânzarea este pierduta!
„Spune-mi ce nevoi, dorinţe si plăceri ai si eu o sa iţi croiesc o soluţie exact aşa cum vrei tu, si abia apoi iţi spun cat costa” era foarte buna in perioada de „huzur economic“. Atunci, cumpărătorul spunea singur „Vreau ce-i mai bun!“ si vânzătorul il încărca atât cat putea la preţ. Astăzi, cumpărătorul spune: „Am nevoie de... Zi-mi cat costa si ce reducere îmi oferi!“, iar daca nu-i convine, nu are încredere sau se simte prins in capcana, se retrage si merge către alt furnizor. Tehnicile de prospectare, de vânzare si de finalizare folosite de echipa trebuie sa se adapteze celor opt aspecte psihologice ale cumpărătorului din timpul crizei financiare.
Vânzarea psihologică este tehnica de vânzare adaptată la starea clientului din perioada de criză economică. Îşi bazează succesul, în primul rând, pe satisfacerea nevoilor psihologice ale cumpărătorului şi în al doilea rând pe satisfacerea nevoilor sale personale sau de afaceri.
De ce? Pentru că în perioadele de criză, cumpărarea este în primul rând o problemă de natură psihologică şi abia apoi o problemă financiară. Iată un exemplu:
O companie a avut anul trecut un profit de 3 milioane de euro şi prevede că anul acesta va avea, din cauza crizei, numai 2,5 milioane de euro profit. Asta declanşează în companie "psihologia de criză". Ca urmare, începe o campanie de reducere a bugetelor şi renegociază cu toţi furnizorii: de la chiria spaţiului până la furnizorul de papetărie.
Ne putem da seama că scăderea preţului la papetărie cu 10-15% nu este o soluţie pentru companie şi nici nu este o problemă de bani. Compania are bani şi va avea în continuare. Este doar o problemă pur psihologică: "Este criză! Trebuie să reducem costurile!".
Mai rău, persoana care răspunde de achiziţie (cumpărătorul) are şi ea o stare psihologică de criză:
"Să scot un preţ cât mai bun, ca să mă afirm în faţa şefilor!",
"Să nu mă păcălească vânzătorul!",
"Să nu existe vreo altă ofertă mai bună!",
"Să profit de ocazie ca să-i frec pe furnizori!" ...
Iar reprezentantul de vânzări trebuie să lupte cu mentalitatea de criză a companiei şi a cumpărătorului.
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
1. In timpul crizei, vânzătorul (la fel ca si cumpărătorii) se confrunta cu reducerea costurilor. Iar una dintre cele mai mari pierderi de bani (si de timp) din departamentul de vânzări este „prospectarea la întâmplare“. De aceea, primul lucru – Pasul 1 - pe care echipa de vânzări trebuie sa-l învețe intr-o perioada de criza este: Unde sa isi caute potenţiali clienţi in perioadele de criza? Strategia este diferita fata de cea a situaţiei economice normale pentru ca, in criza, oamenii evita mesajele comerciale, evita întâlnirile, evita ofertele nesolicitate si mai ales evita sa cheltuiască.
2. Pasul 2 - este sa învețe reprezentanţii de vânzări: cum sa intre in contact cu potenţialul cumpărător? Si cum sa construiască o relaţie cu el? Înainte de a încerca sa ii vândă ceva, reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe elementele esenţiale ale fenomenologiei relaţiei si bazele networkingului.
3. Pasul 3 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum se castiga încrederea subiectilor in perioadele de criza? Castigarea ei se bazează pe stăpânirea celor 8 factori ai încrederii. Reprezentantul de vânzări trebuie sa cunoască extrem de bine pârghiile castigarii încrederii cumpărătorului pentru ca, daca i-a castigat încrederea, acesta va „marsa“ in procesul de cumpărare. Daca nu i-a câștigat încrederea, cumpărătorul se retrage din proces si orice strategie ulterioara devine inutila.
4. Pasul 4 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum sa isi sprijine clientul in schimbarea stării psihologice? Si cum sa ii crească respectul de sine? Este mult mai uşor sa vinzi cuiva care se simte „mândru de el“ decât cuiva aflat intr-o stare anxioasa. De aceea trebuie sa ştii sa-l „ridici“ psihic pe client. Si nu ne referim aici la linguşeala sau manipulare, ci la dezvoltarea aptitudinilor reprezentantului de vânzări in ceea ce priveşte recunoaşterea profilului psihologic al individului si folosirea tehnicilor psihologice adecvate.
Un ritual consacrat este răspunsul la întrebarea “Cum va simţiţi?” la care răspunsurile „Mă simt bine", "Merge" generează automat constrângerea de a fi In ton cu răspunsul; altfel spus, suntem obligaţi sa adoptam comportamentele cerute de răspuns.
Aceasta constrângere ar reprezenta, aşadar, un factor de influenţare pe care un cercetător din domeniul psihologiei sociaIe I-a numit tehnica "piciorul in gura" (Howard, 1990). Experimentul întreprins de Howard) avea in vedere mai multe persoane luate la întâmplare din cartea de telefon a unui oraşului si se derula prin telefon. Experimentatorul se prezenta ca fiind membru al unei asociaţii de lupta împotriva foametei. II întreba apoi pe subiect daca ar fi interesat de cumpărarea unor tichete pe care un alt membru al asociaţiei le va vinde in cartier in beneficiul acesteia. Experimentatorul adăuga ca, daca persoana era interesata, livrarea se putea face la domiciliul ei. In situaţia "piciorul in gura", formularea cererii era precedată de o întrebare privind starea persoanei. Intr-adevăr, după ce ridica receptorul, experimentatorul ii spunea: "Buna seara doamnă/domnule, cum va simţiţi in seara aceasta ?", Daca persoana răspundea pozitiv, experimentatorul adăuga ca ii "pare bine": daca răspunsul era negativ, spunea ca ii "pare rău". Apoi, folosea aceeaşi formulare ca in cazul grupului de control: se prezenta si explica modul de acţiune al
asociaţiei sale. Faptul de a întreba pe cineva cum se simte înainte de a formula
o cerere pentru o cauza nobila sporeşte şansele ca persoana sa accepte cererea. Răspunzând ca se simte bine, clientul e constrâns sa se ridice la înălţimea cuvintelor sale, deci sa dea curs favorabil cererii.
5. Pasul 5 - reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe: cum se fac prezentarea si vânzarea adaptate la psihologia de criza? Argumentele care declanşează cumpărarea in perioadele de criza sunt diferite de cele folosite intr-o situaţie economica normala. In criza, argumentele se axează pe nevoile psihologice ale clientului si trebuie sa ia o forma cat mai uşor de „digerat“ pentru cumpărător (atât ca individ cat si ca organizaţie). In acelaşi timp, regulile de combatere a obiecţiilor in condiţiile psihologiei de criza sunt diferite, ca si argumente care au impact pozitiv in mintea clientului.
Pentru a rămâne cu sentimentul ca am încheiat o afacere buna, avem la îndemână puţine soluţii : ori facem o afacere buna, ori ne cream impresia ca am făcut, impresia fiind foarte subiectiva, fiind posibil sa ne iluzionam cu faptul ca oferta ar fi mai avantajoasa decât este in realitate. Or, se poate ajunge si aici daca sunt puse in contrast doua propuneri sau oferte. Burger a numit aceasta tehnica de fracţionare a ofertei, tehnica „si asta nu e tot”. In vederea experimentului, Burger a ales drept cadru o petrecere dintr-un campus universitar. La un stand, doua persoane ofereau spre vânzare produse de patiserie, fără sa afişeze preţul. Pe masa erau etalate diferite prăjituri. Când cineva se oprea la stand, se afla in una din cele doua condiţii experimentale prevăzute. In condiţia „si asta nu e tot !". Primul vânzător spunea ca fiecare prăjitura costa 75 de cenţi. Imediat, sub un pretext oarecare, al doilea vânzător Ii solicita atenţia primului, care îl ruga pe client sa aştepte puţin. Dupa o conversaţie de doua sau trei secunde, primul vinzator i se adresa din nou clientului si il informa ca in pret slnt inclusi si doi biscuiti. S-a obţinut un efect pozitiv al fracţionarii ofertei. Intr-un experiment ulterior, Burger (1986) va demonstra acelaşi efect in cazul unei reduceri de preţ. In condiţia „si asta nu e tot !" primul vânzător spunea ca prăjitura costa un dolar, apoi, după discuţia cu celalalt vânzător, adăuga ca, dat fiind ca îndată închide, va începe sa vândă cu 75 de cenţi. In condiţia in care se dădea direct preţul de 75 de cenţi, 44% dintre subiecţi au cumpărat, fata de 73% in condiţia „si asta nu e tot !". Se pare ca tocmai fracţionarea In etape a seriei de informaţii produce efectul specific tehnicii. in plus, ea se dovedeşte apta a fi transpusa intr-un context comercial mai constrângător. Intr-adevăr, Burger a arătat ca nişte comis-voiajori care propuneau spre desfacere lumânări decorative augmentau de aproape trei ori vânzările in situaţia "si asta nu e tot!" : 57% fata de 14% in condiţia control.
6. Pasul 6 - reprezentanţii de vânzări vor trebui sa învețe: care sunt noile reguli ale loializării clientului in condiţiile de criza? Loializarea clientului in condiţii de criza pune pe primul plan doua aspecte:
- Pragmatismul acestuia: „ce am de castigat din relaţia cu furnizorul?“ si
- siguranţa: „pot sa mă bazez pe acest furnizor?“
Programele de training in Vânzarea Psihologica pentru echipa comerciala pun foarte mult accent pe aspectele psihologice si relaţionale ale vânzării urmărind, in egala măsura:
- Sa îmbunătăţească starea de spirit a reprezentantului de vânzări si
- Sa îl înveţe cum sa câştige clienţii. Schimbarea psihologiei cumpărătorilor va duce, întotdeauna, la schimbarea paradigmelor comerciale, la răsturnarea ierarhiilor si la schimbarea cotelor de piaţa. Iar pentru a avea succes intr-o astfel de situaţie, avem nevoie de salariaţi cu o psihologie adecvata.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/modulul-vnzarea-psihologica-psihologia-clientului.html#Clasificarea_tipurilor_de_personalitate
|
Modulul vânzarea psihologica psihologia clientului
|
CUPRINS
Capitolul I - Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit
Cele patru tipuri funcţionale
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Cele 16 tipuri de personalitate
Capitolul II - Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
Importanta directorului de HR
Vânzarea consultativă
Capitolul III - Caracteristicile produsului, comunicarea către client
Caracteristicile produsului, punctele sale forte
Controlul comunicării
Realitatea mediată
Capitolul IV - Comunicarea cu clienţii
Tipologia clienţilor
Comunicarea constructiva cu clientul
Capitolul V - Importanta construirii relaţiei cu clienţii
Câştigarea încrederii clientului
Sprijinirea clientului in schimbarea stării psihologice
Reguli de combatere a obiecţiilor clienţilor ce au impact pozitiv asupra clientului
Reguli de loializare a clientului
Clienţi pe viata
Câteva metodele de îmbunătăţire a loialităţii clienţilor
Capitolul VI - Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare
De ce este important sa ne dezvoltam abilităţile de relaţionare
Care sunt cele mai importante nevoi si dorinţe ale clienţilor?
Cum facem fata clienţilor dificili
Capitolul I
Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Teoriile psihologului si medicului elveţian Carl Gustav Jung stau la baza majorităţii sistemelor de personalizare de mare prestigiu de astăzi. Deși Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile, care si-a concentrat atenţia asupra vieţii si modului in care oamenii relaţionează, aici vom face referire doar la teoriile sale privind înţelegerea personalităţii.
Jung este unul dintre marile personalităţi care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetările sale in aceasta privinţa sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul căruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt gânditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de știința pasionaţi, Jung si Freud erau preocupaţi de descoperirea, dezvoltarea si cunoaşterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta funcţionează.
Dovada a durabilităţii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astăzi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Jung a împărţit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt îmbinate cu celelalte, explicate mai târziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey.
extravertit
|
introvertit
|
energia psihica este direcționata extern, spre lumea din afara persoanei
|
energia psihica este direcționata intern
|
obiectiv - spre exterior
|
subiectiv - spre interior
|
"... păstrează o relaţie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atât de pregnant, încât atitudinea sa subiectiva este orientata si relaționata in mod continuu fata de obiect...." (Jung)
|
".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)
|
"o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de relaţii" (Hyde)
|
"un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne" (Hyde)
|
"comportamentul este directionat spre exterior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" (Benziger)
|
"comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a experienţelor" (Benziger)
|
Cele patru tipuri funcţionale
Pe lângă cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutându-ne sa decidem si judeca (au fost numite funcţii `rationale`), precum si:
- senzorial si
- intuitiv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informaţia si a decide), in scopul de a supravieţui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elveţian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Reflexiv
|
ceea ce este ceva
|
semnificaţia si intelegere
|
analitic, obiectiv, principii, standarde, criterii
|
ambele se opun funcţiilor de judecata si raţionament - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `rationale`
|
Afectiv
|
daca este bun sau nu
|
greutate si valoare
|
subiectiv, personal, apreciază intimitatea, uman
|
Senzorial
|
ceva exista
|
percepţie senzoriala
|
realistic, raţional, practic, sensibil
|
ambele se opun funcţiilor de percepţie - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `irationale`
|
Intuitiv
|
de unde vine si unde se îndreaptă
|
posibilitati si atmosfera
|
intuiţii, viitor, speculativ, fantezie, imaginativ
|
Reflexiv
|
Funcţia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realității, implicaţiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evaluează adevărul si este atât de obiectiv, încât evaluarea este bazata pe inteligenta si înțelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.
|
judecativ
(funcţiile `rationale` ale lui Jung)
|
Afectiv
|
Funcţia `Afectiv` emite judecaţi pe baze subiective si personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legătura cu un lucru: daca este bun sau rău, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.
|
Senzorial
|
Funcţia `Senzorial` transforma semnalele simţurilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rău, implicaţii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.
|
perceptiv
(funcţiile `irationale` ale lui Jungs)
|
Intuitiv
|
Funcţia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuiţia ignora in mare parte faptele si detaliile esenţiale, logica si adevărul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.
|
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Informaţia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adăugând cate unul din cele patru tipuri funcţionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ funcţiile auxiliare si prin urmare nu reprezintă tipuri de personalitate complete.
denumirea tipului
|
caracteristicile tipului
|
Reflexiv Extravertit
|
analitic, strategic, planifica, implementează, ii organizează pe ceilalţi
|
Reflexiv Introvertit
|
contemplativ, descoperă, teoretic, urmareste autocunoasterea
|
Afectiv Extravertit
|
sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social
|
Afectiv Introvertit
|
inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara
|
Senzorial Extravertit
|
practic, participativ, cauta plăcerea, inflexibil
|
Senzorial Introvertit
|
intens, obsesiv, detasat, cunoscător, expert
|
Intuitiv Extravertit
|
aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
|
Intuitiv Introvertit
|
idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat
|
Cele 16 tipuri de personalitate
Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, deşi psihologul elveţian nu le-a evidenţiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni adiţionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, după atitudinile introvertit sau extravertit).
-
Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
-
Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
-
Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
-
Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
-
Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
-
Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
-
Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
-
Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
-
Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
-
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
-
Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
-
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
-
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
-
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
-
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
-
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Capitolul II
Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
O noua psihologie a cumpărătorului necesita o noua strategie de marketing si, evident, o noua abordare a procesului de vânzare. In condiţiile de azi, o replica de genul: „Nu pot sa va spun preţul decât daca ne întâlnim!“ generează instantaneu enervare, neîncredere si retragere din partea cumpărătorului. Iar vânzarea este pierduta!
„Spune-mi ce nevoi, dorinţe si plăceri ai si eu o sa iţi croiesc o soluţie exact aşa cum vrei tu, si abia apoi iţi spun cat costa” era foarte buna in perioada de „huzur economic“. Atunci, cumpărătorul spunea singur „Vreau ce-i mai bun!“ si vânzătorul il încărca atât cat putea la preţ. Astăzi, cumpărătorul spune: „Am nevoie de... Zi-mi cat costa si ce reducere îmi oferi!“, iar daca nu-i convine, nu are încredere sau se simte prins in capcana, se retrage si merge către alt furnizor. Tehnicile de prospectare, de vânzare si de finalizare folosite de echipa trebuie sa se adapteze celor opt aspecte psihologice ale cumpărătorului din timpul crizei financiare.
Vânzarea psihologică este tehnica de vânzare adaptată la starea clientului din perioada de criză economică. Îşi bazează succesul, în primul rând, pe satisfacerea nevoilor psihologice ale cumpărătorului şi în al doilea rând pe satisfacerea nevoilor sale personale sau de afaceri.
De ce? Pentru că în perioadele de criză, cumpărarea este în primul rând o problemă de natură psihologică şi abia apoi o problemă financiară. Iată un exemplu:
O companie a avut anul trecut un profit de 3 milioane de euro şi prevede că anul acesta va avea, din cauza crizei, numai 2,5 milioane de euro profit. Asta declanşează în companie "psihologia de criză". Ca urmare, începe o campanie de reducere a bugetelor şi renegociază cu toţi furnizorii: de la chiria spaţiului până la furnizorul de papetărie.
Ne putem da seama că scăderea preţului la papetărie cu 10-15% nu este o soluţie pentru companie şi nici nu este o problemă de bani. Compania are bani şi va avea în continuare. Este doar o problemă pur psihologică: "Este criză! Trebuie să reducem costurile!".
Mai rău, persoana care răspunde de achiziţie (cumpărătorul) are şi ea o stare psihologică de criză:
"Să scot un preţ cât mai bun, ca să mă afirm în faţa şefilor!",
"Să nu mă păcălească vânzătorul!",
"Să nu existe vreo altă ofertă mai bună!",
"Să profit de ocazie ca să-i frec pe furnizori!" ...
Iar reprezentantul de vânzări trebuie să lupte cu mentalitatea de criză a companiei şi a cumpărătorului.
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
1. In timpul crizei, vânzătorul (la fel ca si cumpărătorii) se confrunta cu reducerea costurilor. Iar una dintre cele mai mari pierderi de bani (si de timp) din departamentul de vânzări este „prospectarea la întâmplare“. De aceea, primul lucru – Pasul 1 - pe care echipa de vânzări trebuie sa-l învețe intr-o perioada de criza este: Unde sa isi caute potenţiali clienţi in perioadele de criza? Strategia este diferita fata de cea a situaţiei economice normale pentru ca, in criza, oamenii evita mesajele comerciale, evita întâlnirile, evita ofertele nesolicitate si mai ales evita sa cheltuiască.
2. Pasul 2 - este sa învețe reprezentanţii de vânzări: cum sa intre in contact cu potenţialul cumpărător? Si cum sa construiască o relaţie cu el? Înainte de a încerca sa ii vândă ceva, reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe elementele esenţiale ale fenomenologiei relaţiei si bazele networkingului.
3. Pasul 3 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum se castiga încrederea subiectilor in perioadele de criza? Castigarea ei se bazează pe stăpânirea celor 8 factori ai încrederii. Reprezentantul de vânzări trebuie sa cunoască extrem de bine pârghiile castigarii încrederii cumpărătorului pentru ca, daca i-a castigat încrederea, acesta va „marsa“ in procesul de cumpărare. Daca nu i-a câștigat încrederea, cumpărătorul se retrage din proces si orice strategie ulterioara devine inutila.
4. Pasul 4 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum sa isi sprijine clientul in schimbarea stării psihologice? Si cum sa ii crească respectul de sine? Este mult mai uşor sa vinzi cuiva care se simte „mândru de el“ decât cuiva aflat intr-o stare anxioasa. De aceea trebuie sa ştii sa-l „ridici“ psihic pe client. Si nu ne referim aici la linguşeala sau manipulare, ci la dezvoltarea aptitudinilor reprezentantului de vânzări in ceea ce priveşte recunoaşterea profilului psihologic al individului si folosirea tehnicilor psihologice adecvate.
Un ritual consacrat este răspunsul la întrebarea “Cum va simţiţi?” la care răspunsurile „Mă simt bine", "Merge" generează automat constrângerea de a fi In ton cu răspunsul; altfel spus, suntem obligaţi sa adoptam comportamentele cerute de răspuns.
Aceasta constrângere ar reprezenta, aşadar, un factor de influenţare pe care un cercetător din domeniul psihologiei sociaIe I-a numit tehnica "piciorul in gura" (Howard, 1990). Experimentul întreprins de Howard) avea in vedere mai multe persoane luate la întâmplare din cartea de telefon a unui oraşului si se derula prin telefon. Experimentatorul se prezenta ca fiind membru al unei asociaţii de lupta împotriva foametei. II întreba apoi pe subiect daca ar fi interesat de cumpărarea unor tichete pe care un alt membru al asociaţiei le va vinde in cartier in beneficiul acesteia. Experimentatorul adăuga ca, daca persoana era interesata, livrarea se putea face la domiciliul ei. In situaţia "piciorul in gura", formularea cererii era precedată de o întrebare privind starea persoanei. Intr-adevăr, după ce ridica receptorul, experimentatorul ii spunea: "Buna seara doamnă/domnule, cum va simţiţi in seara aceasta ?", Daca persoana răspundea pozitiv, experimentatorul adăuga ca ii "pare bine": daca răspunsul era negativ, spunea ca ii "pare rău". Apoi, folosea aceeaşi formulare ca in cazul grupului de control: se prezenta si explica modul de acţiune al
asociaţiei sale. Faptul de a întreba pe cineva cum se simte înainte de a formula
o cerere pentru o cauza nobila sporeşte şansele ca persoana sa accepte cererea. Răspunzând ca se simte bine, clientul e constrâns sa se ridice la înălţimea cuvintelor sale, deci sa dea curs favorabil cererii.
5. Pasul 5 - reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe: cum se fac prezentarea si vânzarea adaptate la psihologia de criza? Argumentele care declanşează cumpărarea in perioadele de criza sunt diferite de cele folosite intr-o situaţie economica normala. In criza, argumentele se axează pe nevoile psihologice ale clientului si trebuie sa ia o forma cat mai uşor de „digerat“ pentru cumpărător (atât ca individ cat si ca organizaţie). In acelaşi timp, regulile de combatere a obiecţiilor in condiţiile psihologiei de criza sunt diferite, ca si argumente care au impact pozitiv in mintea clientului.
Pentru a rămâne cu sentimentul ca am încheiat o afacere buna, avem la îndemână puţine soluţii : ori facem o afacere buna, ori ne cream impresia ca am făcut, impresia fiind foarte subiectiva, fiind posibil sa ne iluzionam cu faptul ca oferta ar fi mai avantajoasa decât este in realitate. Or, se poate ajunge si aici daca sunt puse in contrast doua propuneri sau oferte. Burger a numit aceasta tehnica de fracţionare a ofertei, tehnica „si asta nu e tot”. In vederea experimentului, Burger a ales drept cadru o petrecere dintr-un campus universitar. La un stand, doua persoane ofereau spre vânzare produse de patiserie, fără sa afişeze preţul. Pe masa erau etalate diferite prăjituri. Când cineva se oprea la stand, se afla in una din cele doua condiţii experimentale prevăzute. In condiţia „si asta nu e tot !". Primul vânzător spunea ca fiecare prăjitura costa 75 de cenţi. Imediat, sub un pretext oarecare, al doilea vânzător Ii solicita atenţia primului, care îl ruga pe client sa aştepte puţin. Dupa o conversaţie de doua sau trei secunde, primul vinzator i se adresa din nou clientului si il informa ca in pret slnt inclusi si doi biscuiti. S-a obţinut un efect pozitiv al fracţionarii ofertei. Intr-un experiment ulterior, Burger (1986) va demonstra acelaşi efect in cazul unei reduceri de preţ. In condiţia „si asta nu e tot !" primul vânzător spunea ca prăjitura costa un dolar, apoi, după discuţia cu celalalt vânzător, adăuga ca, dat fiind ca îndată închide, va începe sa vândă cu 75 de cenţi. In condiţia in care se dădea direct preţul de 75 de cenţi, 44% dintre subiecţi au cumpărat, fata de 73% in condiţia „si asta nu e tot !". Se pare ca tocmai fracţionarea In etape a seriei de informaţii produce efectul specific tehnicii. in plus, ea se dovedeşte apta a fi transpusa intr-un context comercial mai constrângător. Intr-adevăr, Burger a arătat ca nişte comis-voiajori care propuneau spre desfacere lumânări decorative augmentau de aproape trei ori vânzările in situaţia "si asta nu e tot!" : 57% fata de 14% in condiţia control.
6. Pasul 6 - reprezentanţii de vânzări vor trebui sa învețe: care sunt noile reguli ale loializării clientului in condiţiile de criza? Loializarea clientului in condiţii de criza pune pe primul plan doua aspecte:
- Pragmatismul acestuia: „ce am de castigat din relaţia cu furnizorul?“ si
- siguranţa: „pot sa mă bazez pe acest furnizor?“
Programele de training in Vânzarea Psihologica pentru echipa comerciala pun foarte mult accent pe aspectele psihologice si relaţionale ale vânzării urmărind, in egala măsura:
- Sa îmbunătăţească starea de spirit a reprezentantului de vânzări si
- Sa îl înveţe cum sa câştige clienţii. Schimbarea psihologiei cumpărătorilor va duce, întotdeauna, la schimbarea paradigmelor comerciale, la răsturnarea ierarhiilor si la schimbarea cotelor de piaţa. Iar pentru a avea succes intr-o astfel de situaţie, avem nevoie de salariaţi cu o psihologie adecvata.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/modulul-vnzarea-psihologica-psihologia-clientului.html#Capitolul_II__Psihologia_vânzării__Vânzarea_Psihologica
|
Modulul vânzarea psihologica psihologia clientului
|
CUPRINS
Capitolul I - Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit
Cele patru tipuri funcţionale
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Cele 16 tipuri de personalitate
Capitolul II - Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
Importanta directorului de HR
Vânzarea consultativă
Capitolul III - Caracteristicile produsului, comunicarea către client
Caracteristicile produsului, punctele sale forte
Controlul comunicării
Realitatea mediată
Capitolul IV - Comunicarea cu clienţii
Tipologia clienţilor
Comunicarea constructiva cu clientul
Capitolul V - Importanta construirii relaţiei cu clienţii
Câştigarea încrederii clientului
Sprijinirea clientului in schimbarea stării psihologice
Reguli de combatere a obiecţiilor clienţilor ce au impact pozitiv asupra clientului
Reguli de loializare a clientului
Clienţi pe viata
Câteva metodele de îmbunătăţire a loialităţii clienţilor
Capitolul VI - Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare
De ce este important sa ne dezvoltam abilităţile de relaţionare
Care sunt cele mai importante nevoi si dorinţe ale clienţilor?
Cum facem fata clienţilor dificili
Capitolul I
Recunoaşterea profilului psihologic al clientului
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Clasificarea tipurilor de personalitate
Teoriile psihologului si medicului elveţian Carl Gustav Jung stau la baza majorităţii sistemelor de personalizare de mare prestigiu de astăzi. Deși Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile, care si-a concentrat atenţia asupra vieţii si modului in care oamenii relaţionează, aici vom face referire doar la teoriile sale privind înţelegerea personalităţii.
Jung este unul dintre marile personalităţi care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetările sale in aceasta privinţa sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul căruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt gânditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de știința pasionaţi, Jung si Freud erau preocupaţi de descoperirea, dezvoltarea si cunoaşterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta funcţionează.
Dovada a durabilităţii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astăzi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Jung a împărţit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt îmbinate cu celelalte, explicate mai târziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey.
extravertit
|
introvertit
|
energia psihica este direcționata extern, spre lumea din afara persoanei
|
energia psihica este direcționata intern
|
obiectiv - spre exterior
|
subiectiv - spre interior
|
"... păstrează o relaţie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atât de pregnant, încât atitudinea sa subiectiva este orientata si relaționata in mod continuu fata de obiect...." (Jung)
|
".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)
|
"o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de relaţii" (Hyde)
|
"un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne" (Hyde)
|
"comportamentul este directionat spre exterior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" (Benziger)
|
"comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a experienţelor" (Benziger)
|
Cele patru tipuri funcţionale
Pe lângă cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutându-ne sa decidem si judeca (au fost numite funcţii `rationale`), precum si:
- senzorial si
- intuitiv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informaţia si a decide), in scopul de a supravieţui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elveţian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.
Trăsături, factori de personalitate si temperament
Reflexiv
|
ceea ce este ceva
|
semnificaţia si intelegere
|
analitic, obiectiv, principii, standarde, criterii
|
ambele se opun funcţiilor de judecata si raţionament - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `rationale`
|
Afectiv
|
daca este bun sau nu
|
greutate si valoare
|
subiectiv, personal, apreciază intimitatea, uman
|
Senzorial
|
ceva exista
|
percepţie senzoriala
|
realistic, raţional, practic, sensibil
|
ambele se opun funcţiilor de percepţie - oamenii prefera in mod conştient una sau cealaltă - Jung a numit aceste funcţii `irationale`
|
Intuitiv
|
de unde vine si unde se îndreaptă
|
posibilitati si atmosfera
|
intuiţii, viitor, speculativ, fantezie, imaginativ
|
Reflexiv
|
Funcţia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realității, implicaţiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evaluează adevărul si este atât de obiectiv, încât evaluarea este bazata pe inteligenta si înțelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.
|
judecativ
(funcţiile `rationale` ale lui Jung)
|
Afectiv
|
Funcţia `Afectiv` emite judecaţi pe baze subiective si personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legătura cu un lucru: daca este bun sau rău, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.
|
Senzorial
|
Funcţia `Senzorial` transforma semnalele simţurilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rău, implicaţii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.
|
perceptiv
(funcţiile `irationale` ale lui Jungs)
|
Intuitiv
|
Funcţia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuiţia ignora in mare parte faptele si detaliile esenţiale, logica si adevărul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.
|
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Informaţia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adăugând cate unul din cele patru tipuri funcţionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ funcţiile auxiliare si prin urmare nu reprezintă tipuri de personalitate complete.
denumirea tipului
|
caracteristicile tipului
|
Reflexiv Extravertit
|
analitic, strategic, planifica, implementează, ii organizează pe ceilalţi
|
Reflexiv Introvertit
|
contemplativ, descoperă, teoretic, urmareste autocunoasterea
|
Afectiv Extravertit
|
sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social
|
Afectiv Introvertit
|
inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara
|
Senzorial Extravertit
|
practic, participativ, cauta plăcerea, inflexibil
|
Senzorial Introvertit
|
intens, obsesiv, detasat, cunoscător, expert
|
Intuitiv Extravertit
|
aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
|
Intuitiv Introvertit
|
idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat
|
Cele 16 tipuri de personalitate
Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, deşi psihologul elveţian nu le-a evidenţiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni adiţionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, după atitudinile introvertit sau extravertit).
-
Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
-
Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
-
Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
-
Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
-
Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
-
Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
-
Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
-
Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
-
Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
-
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
-
Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
-
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
-
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
-
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
-
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
-
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Capitolul II
Psihologia vânzării
Vânzarea Psihologica
O noua psihologie a cumpărătorului necesita o noua strategie de marketing si, evident, o noua abordare a procesului de vânzare. In condiţiile de azi, o replica de genul: „Nu pot sa va spun preţul decât daca ne întâlnim!“ generează instantaneu enervare, neîncredere si retragere din partea cumpărătorului. Iar vânzarea este pierduta!
„Spune-mi ce nevoi, dorinţe si plăceri ai si eu o sa iţi croiesc o soluţie exact aşa cum vrei tu, si abia apoi iţi spun cat costa” era foarte buna in perioada de „huzur economic“. Atunci, cumpărătorul spunea singur „Vreau ce-i mai bun!“ si vânzătorul il încărca atât cat putea la preţ. Astăzi, cumpărătorul spune: „Am nevoie de... Zi-mi cat costa si ce reducere îmi oferi!“, iar daca nu-i convine, nu are încredere sau se simte prins in capcana, se retrage si merge către alt furnizor. Tehnicile de prospectare, de vânzare si de finalizare folosite de echipa trebuie sa se adapteze celor opt aspecte psihologice ale cumpărătorului din timpul crizei financiare.
Vânzarea psihologică este tehnica de vânzare adaptată la starea clientului din perioada de criză economică. Îşi bazează succesul, în primul rând, pe satisfacerea nevoilor psihologice ale cumpărătorului şi în al doilea rând pe satisfacerea nevoilor sale personale sau de afaceri.
De ce? Pentru că în perioadele de criză, cumpărarea este în primul rând o problemă de natură psihologică şi abia apoi o problemă financiară. Iată un exemplu:
O companie a avut anul trecut un profit de 3 milioane de euro şi prevede că anul acesta va avea, din cauza crizei, numai 2,5 milioane de euro profit. Asta declanşează în companie "psihologia de criză". Ca urmare, începe o campanie de reducere a bugetelor şi renegociază cu toţi furnizorii: de la chiria spaţiului până la furnizorul de papetărie.
Ne putem da seama că scăderea preţului la papetărie cu 10-15% nu este o soluţie pentru companie şi nici nu este o problemă de bani. Compania are bani şi va avea în continuare. Este doar o problemă pur psihologică: "Este criză! Trebuie să reducem costurile!".
Mai rău, persoana care răspunde de achiziţie (cumpărătorul) are şi ea o stare psihologică de criză:
"Să scot un preţ cât mai bun, ca să mă afirm în faţa şefilor!",
"Să nu mă păcălească vânzătorul!",
"Să nu existe vreo altă ofertă mai bună!",
"Să profit de ocazie ca să-i frec pe furnizori!" ...
Iar reprezentantul de vânzări trebuie să lupte cu mentalitatea de criză a companiei şi a cumpărătorului.
Care sunt paşii Vânzării Psihologice?
1. In timpul crizei, vânzătorul (la fel ca si cumpărătorii) se confrunta cu reducerea costurilor. Iar una dintre cele mai mari pierderi de bani (si de timp) din departamentul de vânzări este „prospectarea la întâmplare“. De aceea, primul lucru – Pasul 1 - pe care echipa de vânzări trebuie sa-l învețe intr-o perioada de criza este: Unde sa isi caute potenţiali clienţi in perioadele de criza? Strategia este diferita fata de cea a situaţiei economice normale pentru ca, in criza, oamenii evita mesajele comerciale, evita întâlnirile, evita ofertele nesolicitate si mai ales evita sa cheltuiască.
2. Pasul 2 - este sa învețe reprezentanţii de vânzări: cum sa intre in contact cu potenţialul cumpărător? Si cum sa construiască o relaţie cu el? Înainte de a încerca sa ii vândă ceva, reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe elementele esenţiale ale fenomenologiei relaţiei si bazele networkingului.
3. Pasul 3 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum se castiga încrederea subiectilor in perioadele de criza? Castigarea ei se bazează pe stăpânirea celor 8 factori ai încrederii. Reprezentantul de vânzări trebuie sa cunoască extrem de bine pârghiile castigarii încrederii cumpărătorului pentru ca, daca i-a castigat încrederea, acesta va „marsa“ in procesul de cumpărare. Daca nu i-a câștigat încrederea, cumpărătorul se retrage din proces si orice strategie ulterioara devine inutila.
4. Pasul 4 - reprezentantul de vânzări va trebui sa învețe: cum sa isi sprijine clientul in schimbarea stării psihologice? Si cum sa ii crească respectul de sine? Este mult mai uşor sa vinzi cuiva care se simte „mândru de el“ decât cuiva aflat intr-o stare anxioasa. De aceea trebuie sa ştii sa-l „ridici“ psihic pe client. Si nu ne referim aici la linguşeala sau manipulare, ci la dezvoltarea aptitudinilor reprezentantului de vânzări in ceea ce priveşte recunoaşterea profilului psihologic al individului si folosirea tehnicilor psihologice adecvate.
Un ritual consacrat este răspunsul la întrebarea “Cum va simţiţi?” la care răspunsurile „Mă simt bine", "Merge" generează automat constrângerea de a fi In ton cu răspunsul; altfel spus, suntem obligaţi sa adoptam comportamentele cerute de răspuns.
Aceasta constrângere ar reprezenta, aşadar, un factor de influenţare pe care un cercetător din domeniul psihologiei sociaIe I-a numit tehnica "piciorul in gura" (Howard, 1990). Experimentul întreprins de Howard) avea in vedere mai multe persoane luate la întâmplare din cartea de telefon a unui oraşului si se derula prin telefon. Experimentatorul se prezenta ca fiind membru al unei asociaţii de lupta împotriva foametei. II întreba apoi pe subiect daca ar fi interesat de cumpărarea unor tichete pe care un alt membru al asociaţiei le va vinde in cartier in beneficiul acesteia. Experimentatorul adăuga ca, daca persoana era interesata, livrarea se putea face la domiciliul ei. In situaţia "piciorul in gura", formularea cererii era precedată de o întrebare privind starea persoanei. Intr-adevăr, după ce ridica receptorul, experimentatorul ii spunea: "Buna seara doamnă/domnule, cum va simţiţi in seara aceasta ?", Daca persoana răspundea pozitiv, experimentatorul adăuga ca ii "pare bine": daca răspunsul era negativ, spunea ca ii "pare rău". Apoi, folosea aceeaşi formulare ca in cazul grupului de control: se prezenta si explica modul de acţiune al
asociaţiei sale. Faptul de a întreba pe cineva cum se simte înainte de a formula
o cerere pentru o cauza nobila sporeşte şansele ca persoana sa accepte cererea. Răspunzând ca se simte bine, clientul e constrâns sa se ridice la înălţimea cuvintelor sale, deci sa dea curs favorabil cererii.
5. Pasul 5 - reprezentantul de vânzări trebuie sa învețe: cum se fac prezentarea si vânzarea adaptate la psihologia de criza? Argumentele care declanşează cumpărarea in perioadele de criza sunt diferite de cele folosite intr-o situaţie economica normala. In criza, argumentele se axează pe nevoile psihologice ale clientului si trebuie sa ia o forma cat mai uşor de „digerat“ pentru cumpărător (atât ca individ cat si ca organizaţie). In acelaşi timp, regulile de combatere a obiecţiilor in condiţiile psihologiei de criza sunt diferite, ca si argumente care au impact pozitiv in mintea clientului.
Pentru a rămâne cu sentimentul ca am încheiat o afacere buna, avem la îndemână puţine soluţii : ori facem o afacere buna, ori ne cream impresia ca am făcut, impresia fiind foarte subiectiva, fiind posibil sa ne iluzionam cu faptul ca oferta ar fi mai avantajoasa decât este in realitate. Or, se poate ajunge si aici daca sunt puse in contrast doua propuneri sau oferte. Burger a numit aceasta tehnica de fracţionare a ofertei, tehnica „si asta nu e tot”. In vederea experimentului, Burger a ales drept cadru o petrecere dintr-un campus universitar. La un stand, doua persoane ofereau spre vânzare produse de patiserie, fără sa afişeze preţul. Pe masa erau etalate diferite prăjituri. Când cineva se oprea la stand, se afla in una din cele doua condiţii experimentale prevăzute. In condiţia „si asta nu e tot !". Primul vânzător spunea ca fiecare prăjitura costa 75 de cenţi. Imediat, sub un pretext oarecare, al doilea vânzător Ii solicita atenţia primului, care îl ruga pe client sa aştepte puţin. Dupa o conversaţie de doua sau trei secunde, primul vinzator i se adresa din nou clientului si il informa ca in pret slnt inclusi si doi biscuiti. S-a obţinut un efect pozitiv al fracţionarii ofertei. Intr-un experiment ulterior, Burger (1986) va demonstra acelaşi efect in cazul unei reduceri de preţ. In condiţia „si asta nu e tot !" primul vânzător spunea ca prăjitura costa un dolar, apoi, după discuţia cu celalalt vânzător, adăuga ca, dat fiind ca îndată închide, va începe sa vândă cu 75 de cenţi. In condiţia in care se dădea direct preţul de 75 de cenţi, 44% dintre subiecţi au cumpărat, fata de 73% in condiţia „si asta nu e tot !". Se pare ca tocmai fracţionarea In etape a seriei de informaţii produce efectul specific tehnicii. in plus, ea se dovedeşte apta a fi transpusa intr-un context comercial mai constrângător. Intr-adevăr, Burger a arătat ca nişte comis-voiajori care propuneau spre desfacere lumânări decorative augmentau de aproape trei ori vânzările in situaţia "si asta nu e tot!" : 57% fata de 14% in condiţia control.
6. Pasul 6 - reprezentanţii de vânzări vor trebui sa învețe: care sunt noile reguli ale loializării clientului in condiţiile de criza? Loializarea clientului in condiţii de criza pune pe primul plan doua aspecte:
- Pragmatismul acestuia: „ce am de castigat din relaţia cu furnizorul?“ si
- siguranţa: „pot sa mă bazez pe acest furnizor?“
Programele de training in Vânzarea Psihologica pentru echipa comerciala pun foarte mult accent pe aspectele psihologice si relaţionale ale vânzării urmărind, in egala măsura:
- Sa îmbunătăţească starea de spirit a reprezentantului de vânzări si
- Sa îl înveţe cum sa câştige clienţii. Schimbarea psihologiei cumpărătorilor va duce, întotdeauna, la schimbarea paradigmelor comerciale, la răsturnarea ierarhiilor si la schimbarea cotelor de piaţa. Iar pentru a avea succes intr-o astfel de situaţie, avem nevoie de salariaţi cu o psihologie adecvata.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-de-alimentare-cu.html#Figura_nr._2.
|
Strategia de alimentare cu
|
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr.199
din 20 martie 2014
STRATEGIA DE ALIMENTARE CU
APĂ ŞI SANITAŢIE (2014 – 2028)
Introducere
Republica Moldova, aflată în proces de negociere a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană (UE), şi-a asumat o serie de angajamente în mai multe domenii pe baza alinierii legislaţiei şi standardelor naţionale la legislaţia şi standardele comunitare.
Legislaţia comunitară în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei poate fi realizată numai prin investiţii mari în infrastructură. În situaţia economică actuală a ţării o astfel de investiţie trebuie să fie planificată şi programată respectîndu-se constrîngerile care se impun, motiv pentru care Republica Moldova acordă o atenţie deosebită acestei provocări.
Domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare a suferit transformări esenţiale în ultimii 5 ani din punct de vedere atît tehnic, cît şi organizatoric.
De aceea, Ministerul Mediului, care este responsabil de dezvoltarea domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei, apreciază că este oportună elaborarea unei strategii noi pe termen mediu (2014 - 2018) şi lung (pînă în anul 2028) pentru acest sector care, avînd ca punct de plecare analiza situaţiei existente, modelarea scenariilor posibile de modernizare şi dezvoltare a serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie, să contribuie astfel la luarea unor decizii importante cu privire la direcţiile de acţiune în etapele ce vor urma.
Trebuie să se aibă in vedere că serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie au un rol decisiv pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor şi pentru evitarea excluderii sociale şi izolării. Ţinînd cont de importanţa lor pentru economie şi pentru producerea de alte bunuri şi servicii, eficienţa şi calitatea acestora constituie un factor de competitivitate şi de cea mai mare coeziune, în special datorită faptului că permit atragerea investiţiilor în regiuni mai puţin favorizate.
Serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie se află în centrul dezbaterii politice, în special din perspectiva rolului pe care îl au autorităţile publice într-o economie de piaţă şi anume, pe de o parte, acela de a veghea buna funcţionare a pieţei şi, pe de altă parte, de a garanta interesul general, în special satisfacerea nevoilor primordiale ale cetăţenilor.
Furnizarea de servicii publice de alimentare cu apă şi sanitaţie într-o manieră performantă şi nediscriminatorie constituie, la rîndul său, o condiţie pentru o mai bună integrare economică în UE.
Prezenta Strategie de alimentare cu apă şi sanitaţie (în continuare –Strategia) plasează serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie în sfera activităţilor de interes economic general, aşa cum sînt ele definite în Carta Verde a UE şi încearcă să alinieze aceste servicii la conceptul european.
Necesitatea elaborării unei strategii noi, aliniată la cerinţele actuale ale societăţii şi la legislaţia comunitară, a decurs din analiza şi evaluarea rezultatelor obţinute la implementarea Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.662 din 13 iunie 2007, Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1406 din 30 decembrie 2005, şi Programului Naţional „Satul Moldovenesc”, în urma cărora s-a constatat că:
-
principalele obiective de dezvoltare a serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare, stipulate în Strategie şi în programele sus-menţioante, nu au fost executate;
-
atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile şi creditelor menţionate în această Strategie a fost ineficientă. Spre exemplu, grantul alocat de Turcia pentru construcţia staţiei de tratare a apei în or. Ceadîr-Lunga a fost valorificat, însă staţia nu este funcţională; creditul acordat de Statul Kuwait în anul 2006 pentru 6 localităţi nu a fost valorificat.
De asemenea, respectiva Strategie nu prevede acţiuni, caracteristici şi indicatori în conformitate cu :
-
ameninţările schimbărilor climatice asupra resurselor de apă din Republica Moldova din punct de vedere atît al cantităţii, cît şi al calităţii;
-
disponibilitatea datelor din sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, care au o importanţă vitală pentru luarea deciziilor informate de dezvoltare a infrastructurii domeniului;
-
politica în domeniul reglementării tarifelor la apă şi canalizare;
-
managementul informaţiilor în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, care actualmente este compatibil cu cerinţele iniţiativei e-Guvernare;
-
necesitatea implicării Guvernului în cadrul politic, juridic şi instituţional;
-
estimarea impactului costurilor financiare şi non-financiare aferente implementării Strategiei;
-
modalitatea şi mecanismele monitorizării Strategiei, rezultatele scontate, indicatorii de progres, etapele de implementare şi procedurile de raportare.
Un impact negativ a avut şi calcularea sofisticată şi ireală a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii. Drept urmare, în perioada 2008-2012 nu au fost valorificate investiţii în sumă de 3 559 155 mii lei necesare pentru construcţia sistemelor de alimentare cu apă şi sanitaţie în localităţile Republicii Moldova.
Cele relatate mai sus permit reevaluarea capacităţilor şi priorităţilor Strategiei aprobate în anul 2007.
Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie nou-elaborată se bazează pe documente cheie, aprobate la nivel naţional, cum sînt Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; Concepţia politicii de mediu, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.605 din 2 noiembrie 2001; Programul Naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 304 din 17 martie 2007; Strategia naţională de dezvoltare regională pentru anii 2013-2015, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.685 din 4 septembrie 2013; Indicatorii ţintă şi termenele de implementare din cadrul Protocolului Apa şi Sănătatea, aprobaţi prin Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi ministrului mediului nr.17/115 din 19 februarie 2010).
Strategia actuală nu se limitează doar la concluzii finale şi recomandări, ci şi determină măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor şi rezultatelor în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
În Strategie sînt aplicate viziuni recente privind dezvoltarea domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei şi utilizate noţiuni noi ca:
plan de alimentare cu apă şi sanitaţie (PAAS), care este un document de planificare a investiţiilor pentru dezvoltarea pe termen lung a infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie, elaborat pentru o anumită regiune, raion sau localitate (municipiu, oraş, sat, comună), astfel încît să se potrivească perfect cu sistemele existente şi cu disponibilităţile şi constrîngerile ce vizează sursele de apă locale şi cu prevederile legislaţiei în vigoare;
sanitaţie – termen generic utilizat pentru a descrie o serie de facilităţi, servicii şi acţiuni în vederea eliminării în condiţii sigure şi igienice a excreţiilor umane şi a apei uzate, în scopul reducerii împrăştierii germenilor patogeni şi al menţinerii unui mediu sănătos şi durabil. Acţiunile specifice legate de sanitaţie includ epurarea apelor uzate, managementul deşeurilor menajere şi a apelor pluviale;
studiu de fezabilitate – este un document în baza căruia se elaborează documentaţia de proiect, care include şi furnizează informaţia privind impactul multidimensional al proiectului, precum şi viabilitatea economică şi durabilitatea financiară a proiectului de investiţii capitale.
I. DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE ÎN DOMENIUL
ALIMENTĂRII CU APĂ ŞI SANITAŢIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Cadrul legal
În prezent, domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este reglementat de un şir de acte legislative şi normative elaborate, adoptate şi modificate conform condiţiilor şi prevederilor noi, dar care mai trebuie să fie perfecţionate, respectiv:
Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, care determină şi stabileşte modul de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice în unităţile administrativ-teritoriale;
Legea nr.1402-XV din 24 octombrie 2002 a serviciilor publice de gospodărie comunală, care stabileşte cadrul juridic unitar privind înfiinţarea şi organizarea serviciilor publice de gospodărie comunală în unităţile admininistrativ-teritoriale, inclusiv monitorizarea şi controlul funcţionării lor;
Legea nr. 272-XIV din 10 februarie 1999 cu privire la apa potabilă - stabileşte cerinţe pentru asigurarea exploatării sigure a serviciului de alimentare cu apă şi necesită să fie revizuită în conformitate cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman;
Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011, elaborată în conformitate cu prevederile Directivelor europene. Legea îşi propune să protejeze apa împotriva poluării şi stabileşte standarde de calitate pentru mediu.
Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, care are drept scop asigurarea condiţiilor optime pentru protecţia şi promovarea sănătăţii populaţiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii;
Legea nr.303 din 13 decembrie 2013 a serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare - reglementează cadrul juridic unitar privind înfiinţarea, organizarea, gestionarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi controlul funcţionării în localităţi a serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă, industrială şi de canalizare a apelor uzate menajere.
Hotărîrea Guvernului nr. 662 din 13 iunie 2007 „Pentru aprobarea Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din Republica Moldova”, care se axează pe necesitatea perfecţionării cadrului legislativ şi instituţional în conformitate cu Directivele UE, astfel încît populaţia să poată beneficia de servicii calitative, de model nou, european.
Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 „Cu privire la instituirea sistemului informaţional automatizat «Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate»”, care reglementează calitatea apei potabile şi stabileşte cerinţele programelor de monitorizare şi de raportare a calităţii apei potabile.
Hotărîrea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013 „Pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale”.
Republica Moldova este parte semnatară a unor numeroase convenţii şi parteneriate relevante pentru sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie: Convenţia Espoo, Convenţia de la Helsinki privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale şi Protocolul privind Apa şi Sănătatea din cadrul acestei convenţii, Convenţia CIPFD, acorduri bilaterale cu Ucraina şi România.
-
Cadrul instituţional
Principala autoritate competentă în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este Ministerul Mediului, care are misiunea de a asigura realizarea prerogativelor constituţionale ale Guvernului prin elaborarea, promovarea şi implementarea politicii sectoriale.
Ministerul Sănătăţii îşi exercită competenţele la avizarea permiselor de folosire a apei, evacuarea apelor uzate, stabilirea zonelor de protecţie sanitară a reţelelor şi instalaţiilor de aprovizionare cu apă şi canalizare, efectuarea expertizei sanitare în domeniul monitorizării calităţii apei potabile distribuită consumatorilor.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor este organul central de specialitate al administraţiei publice care elaborează şi promovează politica statului în domeniul amenajării şi planificării teritoriului, arhitecturii, urbanismului, construcţiei, producerii materialelor de construcţie, locuinţelor şi dezvoltării regionale.
Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi sînt responsabile pentru elaborarea şi aprobarea documentaţiei de urbanism şi autorităţile publice locale de nivelul al doilea – pentru elaborarea şi aprobarea planurilor de amenajare a teritoriilor. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor emite avize generale asupra documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, menţionate în baza avizelor organismelor centrale interesate;
elaborează şi promovează politica statului în domeniile dezvoltarea regională, amenajarea şi planificarea teritoriului, arhitectură, urbanism, construcţii, producerea materialelor de construcţie, construcţia de locuinţe. Autorităţile publice locale aprobă planurile generale de urbanism şi planurile de amenajare a teritoriului raionului, inclusiv cu infrastructura sectorului alimentare cu apă şi canalizare, iar Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor emite avizul general.
Ministerul Finanţelor elaborează şi promovează politica statului în domeniul bugetar-fiscal, incluzînd activităţile legate de finanţarea sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie.
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a elaborat metodologia pentru calcularea, aprobarea şi aplicarea tarifelor la serviciile publice de aprovizionare cu apă şi sanitaţie şi la epurarea apei uzate.
Agenţia „Apele Moldovei”, subordonată Ministerului Mediului, avînd competenţe pentru implementarea politicii statului în managementul resurselor de apă, hidro-amelioraţie şi aprovizionarea cu apă şi sanitaţie.
Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, subordonată Ministerului Mediului, este responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul cercetărilor geologice, folosirii şi protecţiei solului şi apelor subterane. Expediţia Hidrogeologică „EHGeoM” acordă servicii legate de forajul fîntînilor arteziene.
Rolul principal al Inspectoratului Ecologic de Stat în ceea ce priveşte domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este de a elibera autorizaţii de mediu pentru folosinţa specială a apei şi efectuarea expertizei ecologice. Inspectoratul se subordonează Ministerului Mediului.
Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței este responsabilă de implementarea politicii în domeniul protecţiei consumatorilor, inclusiv a consumatorilor de apă.
Asociaţia „Moldova Apă-Canal” reprezintă asocierea voluntară a întreprinderilor de apă - canal din ţară. Asociaţia acordă servicii de consultanţă, elaborează indicatori de performanţă (benchmarking) pe bază voluntară şi oferă instruire şi suport tehnic membrilor săi la o scară limitată.
În Republica Moldova funcţionează 38 operatori apă-canal avînd forma organizatorico-juridică de întreprindere municipală (31) sau societate pe acţiuni (7). Regiile apă-canal prestează servicii de aprovizionare cu apă şi canalizare populaţiei şi agenţilor economici.
Asociaţiile consumatorilor de apă gestionează sistemele de aprovizionare cu apă şi de sanitaţie din localităţile rurale.
Biroul Naţional de Statistică colectează date şi publică statistici cu privire la domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
Instituţiile menţionate îşi desfăşoară activitatea în limitele competenţelor stabilite, au politici adecvate, însă nu dispun de un suficient efectiv pentru o administrare eficientă a problemelor curente ale sectorului şi planificarea financiară a investiţiilor pe termen mediu şi lung.
-
Resursele de apă ale Republicii Moldova
în contextul alimentării cu apă a populaţiei
Resursele de apă ale Republicii Moldova sînt reprezentate de apele de suprafaţă (3.621 rîuri şi 4.261 lacuri naturale şi artificiale) şi apele subterane (4.842 fîntîni arteziene şi 179.574 fîntîni cu alimentare din apele freatice). Principalele rîuri sînt Nistru (cu o lungime de 652 km) şi Prut (695 km). Cele mai mari lacuri artificiale sînt Costeşti-Stînca pe rîul Prut (59 km2) şi Dubăsari pe rîul Nistru (67,5 km2). (Sursa: Raportul anual al Inspectoratului Ecologic de Stat)
Apa disponibilă în prezent este de aproximativ 500 m3 la un locuitor pe an sau chiar mai puţin, plasînd Republica Moldova în categoria ţărilor în care „apa este insuficientă”, ceea ce poate crea un stres pe resursă, care, la rîndul ei, va fi afectată în viitor de schimbările climatice.
Pragurile recomandate la nivel internaţional definesc volumul de 1700 m3/locuitor/an drept nivelul sigur de disponibilitate a apei dulci regenerabile.
Dacă volumul de apă disponibilă este mai mic de 1000 m3/locuitor/an, lipsa apei poate împiedica dezvoltarea economică şi poate afecta sănătatea şi standardul de viaţă al populaţiei.
În prezent, disponibilitatea resurselor de apă în Republica Moldova reprezintă un aspect critic ce afectează capacitatea de dezvoltare economică a ţării.
Volumul apei de suprafaţă din Republica Moldova este estimat la aproximativ 1,32 miliarde m3. Rezervele de apă subterană regenerabile zilnice sînt estimate la 3,478 milioane m3,din care 2,138 milioane m3 sînt aprobate de Comisia de Stat pentru rezervele de substanţe minerale utile. Din acestea circa 2,121 milioane m3 sînt utilizate de populaţie în scopuri potabile. Сel mai intens supuse exploatării sînt orizonturile acvifere de vîrsta Sarmaţianului Mediu şi Sarmaţianului Inferior-Badenianului. (Sursa: datele Agenţiei Geologice şi Resurse Naturale)
Din punct de vedere al calităţii, apele subterane atribuite acestor orizonturi depăşesc în unele zone concentraţia maximă admisibilă prevăzută de normele sanitare ale calităţii apei potabile îndeosebi după conţinutul de hidrogen sulfurat, amoniac, fluor, stronţiu, fier, nitraţi, cloruri, arsen şi alţi poluanţi, motiv care impune antrenarea tuturor măsurilor necesare pentru epurarea apei şi condiţionării ei la valorile admisibile prevăzute de parametrii de calitate a apei potabile.
Figura nr.1. Sursele de apă potabilă din Republica Moldova
Resursele de apă din Republica Moldova sînt sensibile la schimbările climatice din punct de vedere atît al cantităţii, cît şi al calităţii. Conform estimării, resursele de apă de suprafaţă disponibile se vor diminua cu 16-20% pînă în anul 2020. Aceasta înseamnă că siguranţa alimentării cu apă a tuturor utilizatorilor va fi periclitată în anul 2020, cînd intensitatea utilizării apei va atinge o cotă maximă.
Luînd în considerare posibilitatea exploatării apei subterane, se preconizează că începînd cu anul 2030 lipsa apei va deveni o barieră în calea dezvoltării. (Sursa: Raportul Naţional privind Dezvoltarea Umană în Moldova-Schimbarea climei, impactul socio-economic şi politica de adaptare, PNUD, 2009)
Impactul schimbării climei, combinat cu insuficienţa apei la nivelul ţării, arată că asigurarea alimentării cu apă în viitor impune o planificare urbană integrată. Dezvoltarea urbană în zonele geografice cu deficit de apă necesită o gestionare atentă din perspectiva accesului limitat la sursele de apă potabilă. Această situaţie afectează în special partea de nord a ţării, în care resursa de apă se află sub stres şi unde există multe localităţi urbane cu densitate mare a populaţiei.
În acest context, sînt definite trei tipuri de zone:
zone care în mod tradiţional au avut deficit de apă, în care schimbările climatice vor spori presiunea asupra activităţilor economice actuale, fără a afecta însă disponibilitatea de apă potabilă pentru consumul uman;
zone cu populaţie vulnerabilă, preponderent din comunităţile rurale, care deja se confruntă cu un deficit de apă şi cu coborîrea pînzei de apă freatică din cauza supra-exploatării şi secetelor;
regiunea centrală a Moldovei, asupra căreia există un impact complex datorat diminuării resurselor de apă atît pentru populaţia rurală, cît şi pentru cea urbană.
Încetinirea activităţii economice din ţară după obţinerea independenţei a avut ca rezultat stabilizarea nivelului de poluare a rîurilor Nistru şi Prut.
Principalele surse de poluare a apei de suprafaţă şi subterane sînt sistemele de sanitaţie individuale din gospodăriile populaţiei, deversările de apă uzată municipală insuficient epurată sau neepurată, infiltraţiile provenite din sistemele de canalizare şi zonele de depozitare inadecvată a deşeurilor solide şi deversările de ape industriale epurate independent şi deversate în bazinele de apă, fapt ce complică tratarea apei brute şi necesită cheltuieli suplimentare.
Fîntînile de adîncime mică de 10-50m constituie principala sursă de apă în zonele rurale unde nu există sisteme centralizate de alimentare cu apă.
Monitorizarea apelor subterane este efectuată de către Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale prin intermediul reţelei de monitoring alcătuită din 180 sonde (prin care se apreciază nivelul, temperatura şi compoziţia chimică a apelor subterane) amplasate pe întreg teritoriul ţării.
O importanţă deosebită prezintă datele cu privire la cantitatea şi calitatea resurselor de apă locale pentru elaborarea planurilor şi studiilor de fezabilitate pentru viitoarea infrastructură în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
-
Starea actuală a infrastructurii în domeniul
alimentării cu apă şi sanitaţiei
În prezent, în Republica Moldova sînt 1 032 localităţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă, dintre care 3 municipii şi 52 oraşe.
În cele ce urmează este analizată activitatea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare pentru anul 2012 în conformitate cu datele Biroului Naţional de Statistică.
Sisteme de alimentare cu apă. În anul 2012 pe teritoriul ţării au fost amplasate 742 sisteme de alimentare cu apă, din care 571 unităţi cu proprietate publică, 168 – private şi 3–proprietate mixtă. Din total apeducte, pe parcursul anului de referinţă au funcţionat 742 sisteme (91,2%) sau cu 34 apeducte mai mult comparativ cu anul precedent şi cu 163 mai mult comparativ cu anul 2008.
Figura nr. 2. Sisteme de alimentare cu apă în perioada 2008-2012
Numărul sistemelor de alimentare cu apă a crescut ca urmare a punerii în funcţiune pe parcursul anului a 44 sisteme, preponderent în raioanele: Rîşcani – 11, Căuşeni – 8, Cahul şi Teleneşti, respectiv, cîte 3, Cantemir, Călăraşi, Criuleni, Hînceşti, Ceadîr-Lunga, cîte 2 sisteme. Totodată, 19 sisteme de alimentare cu apă nu au fost funcţionale: raionul Şoldăneşti, Taraclia, respectiv, cîte 6 sisteme, Floreşti – 3, Nisporeni – 2, Basarabeasca, Dubăsari, Floreşti, Hînceşti, Orhei, Comrat - cîte 1 sistem de alimentare cu apă.
Astfel, au fost asigurate cu servicii centralizate de alimentare cu apă 38,7% din localităţile ţării, 76,7% din oraşe şi 36,2% din localităţile rurale. Anual numărul localităţilor dotate cu sisteme de alimentare cu apă este în creştere, în anul 2012 numărul acestora fiind de 378 localităţi faţă de 338 în anul 2008.
În anul 2012 lungimea totală a reţelelor şi apeductelor de distribuţie a apei potabile a constituit 9,3 mii km sau cu 409,5 km mai mult faţă de anul 2011. Dat fiind că nu toate sistemele de alimentare cu apă sînt funcţionale, de facto pe parcursul anului au funcţionat 9,1 mii km de reţele (97,9%). Volumul de apă captată a constituit 122,5 mil. m3, inclusiv 74,6% din surse de suprafaţă, 18,8% din surse subterane şi 6,6% din alte surse.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-de-alimentare-cu.html#Resursele_de_apă_ale_Republicii_Moldova__în_contextul_alimentării_cu_apă_a_populaţiei
|
Strategia de alimentare cu
|
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr.199
din 20 martie 2014
STRATEGIA DE ALIMENTARE CU
APĂ ŞI SANITAŢIE (2014 – 2028)
Introducere
Republica Moldova, aflată în proces de negociere a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană (UE), şi-a asumat o serie de angajamente în mai multe domenii pe baza alinierii legislaţiei şi standardelor naţionale la legislaţia şi standardele comunitare.
Legislaţia comunitară în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei poate fi realizată numai prin investiţii mari în infrastructură. În situaţia economică actuală a ţării o astfel de investiţie trebuie să fie planificată şi programată respectîndu-se constrîngerile care se impun, motiv pentru care Republica Moldova acordă o atenţie deosebită acestei provocări.
Domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare a suferit transformări esenţiale în ultimii 5 ani din punct de vedere atît tehnic, cît şi organizatoric.
De aceea, Ministerul Mediului, care este responsabil de dezvoltarea domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei, apreciază că este oportună elaborarea unei strategii noi pe termen mediu (2014 - 2018) şi lung (pînă în anul 2028) pentru acest sector care, avînd ca punct de plecare analiza situaţiei existente, modelarea scenariilor posibile de modernizare şi dezvoltare a serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie, să contribuie astfel la luarea unor decizii importante cu privire la direcţiile de acţiune în etapele ce vor urma.
Trebuie să se aibă in vedere că serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie au un rol decisiv pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor şi pentru evitarea excluderii sociale şi izolării. Ţinînd cont de importanţa lor pentru economie şi pentru producerea de alte bunuri şi servicii, eficienţa şi calitatea acestora constituie un factor de competitivitate şi de cea mai mare coeziune, în special datorită faptului că permit atragerea investiţiilor în regiuni mai puţin favorizate.
Serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie se află în centrul dezbaterii politice, în special din perspectiva rolului pe care îl au autorităţile publice într-o economie de piaţă şi anume, pe de o parte, acela de a veghea buna funcţionare a pieţei şi, pe de altă parte, de a garanta interesul general, în special satisfacerea nevoilor primordiale ale cetăţenilor.
Furnizarea de servicii publice de alimentare cu apă şi sanitaţie într-o manieră performantă şi nediscriminatorie constituie, la rîndul său, o condiţie pentru o mai bună integrare economică în UE.
Prezenta Strategie de alimentare cu apă şi sanitaţie (în continuare –Strategia) plasează serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie în sfera activităţilor de interes economic general, aşa cum sînt ele definite în Carta Verde a UE şi încearcă să alinieze aceste servicii la conceptul european.
Necesitatea elaborării unei strategii noi, aliniată la cerinţele actuale ale societăţii şi la legislaţia comunitară, a decurs din analiza şi evaluarea rezultatelor obţinute la implementarea Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.662 din 13 iunie 2007, Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1406 din 30 decembrie 2005, şi Programului Naţional „Satul Moldovenesc”, în urma cărora s-a constatat că:
-
principalele obiective de dezvoltare a serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare, stipulate în Strategie şi în programele sus-menţioante, nu au fost executate;
-
atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile şi creditelor menţionate în această Strategie a fost ineficientă. Spre exemplu, grantul alocat de Turcia pentru construcţia staţiei de tratare a apei în or. Ceadîr-Lunga a fost valorificat, însă staţia nu este funcţională; creditul acordat de Statul Kuwait în anul 2006 pentru 6 localităţi nu a fost valorificat.
De asemenea, respectiva Strategie nu prevede acţiuni, caracteristici şi indicatori în conformitate cu :
-
ameninţările schimbărilor climatice asupra resurselor de apă din Republica Moldova din punct de vedere atît al cantităţii, cît şi al calităţii;
-
disponibilitatea datelor din sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, care au o importanţă vitală pentru luarea deciziilor informate de dezvoltare a infrastructurii domeniului;
-
politica în domeniul reglementării tarifelor la apă şi canalizare;
-
managementul informaţiilor în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, care actualmente este compatibil cu cerinţele iniţiativei e-Guvernare;
-
necesitatea implicării Guvernului în cadrul politic, juridic şi instituţional;
-
estimarea impactului costurilor financiare şi non-financiare aferente implementării Strategiei;
-
modalitatea şi mecanismele monitorizării Strategiei, rezultatele scontate, indicatorii de progres, etapele de implementare şi procedurile de raportare.
Un impact negativ a avut şi calcularea sofisticată şi ireală a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii. Drept urmare, în perioada 2008-2012 nu au fost valorificate investiţii în sumă de 3 559 155 mii lei necesare pentru construcţia sistemelor de alimentare cu apă şi sanitaţie în localităţile Republicii Moldova.
Cele relatate mai sus permit reevaluarea capacităţilor şi priorităţilor Strategiei aprobate în anul 2007.
Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie nou-elaborată se bazează pe documente cheie, aprobate la nivel naţional, cum sînt Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; Concepţia politicii de mediu, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.605 din 2 noiembrie 2001; Programul Naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 304 din 17 martie 2007; Strategia naţională de dezvoltare regională pentru anii 2013-2015, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.685 din 4 septembrie 2013; Indicatorii ţintă şi termenele de implementare din cadrul Protocolului Apa şi Sănătatea, aprobaţi prin Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi ministrului mediului nr.17/115 din 19 februarie 2010).
Strategia actuală nu se limitează doar la concluzii finale şi recomandări, ci şi determină măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor şi rezultatelor în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
În Strategie sînt aplicate viziuni recente privind dezvoltarea domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei şi utilizate noţiuni noi ca:
plan de alimentare cu apă şi sanitaţie (PAAS), care este un document de planificare a investiţiilor pentru dezvoltarea pe termen lung a infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie, elaborat pentru o anumită regiune, raion sau localitate (municipiu, oraş, sat, comună), astfel încît să se potrivească perfect cu sistemele existente şi cu disponibilităţile şi constrîngerile ce vizează sursele de apă locale şi cu prevederile legislaţiei în vigoare;
sanitaţie – termen generic utilizat pentru a descrie o serie de facilităţi, servicii şi acţiuni în vederea eliminării în condiţii sigure şi igienice a excreţiilor umane şi a apei uzate, în scopul reducerii împrăştierii germenilor patogeni şi al menţinerii unui mediu sănătos şi durabil. Acţiunile specifice legate de sanitaţie includ epurarea apelor uzate, managementul deşeurilor menajere şi a apelor pluviale;
studiu de fezabilitate – este un document în baza căruia se elaborează documentaţia de proiect, care include şi furnizează informaţia privind impactul multidimensional al proiectului, precum şi viabilitatea economică şi durabilitatea financiară a proiectului de investiţii capitale.
I. DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE ÎN DOMENIUL
ALIMENTĂRII CU APĂ ŞI SANITAŢIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Cadrul legal
În prezent, domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este reglementat de un şir de acte legislative şi normative elaborate, adoptate şi modificate conform condiţiilor şi prevederilor noi, dar care mai trebuie să fie perfecţionate, respectiv:
Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, care determină şi stabileşte modul de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice în unităţile administrativ-teritoriale;
Legea nr.1402-XV din 24 octombrie 2002 a serviciilor publice de gospodărie comunală, care stabileşte cadrul juridic unitar privind înfiinţarea şi organizarea serviciilor publice de gospodărie comunală în unităţile admininistrativ-teritoriale, inclusiv monitorizarea şi controlul funcţionării lor;
Legea nr. 272-XIV din 10 februarie 1999 cu privire la apa potabilă - stabileşte cerinţe pentru asigurarea exploatării sigure a serviciului de alimentare cu apă şi necesită să fie revizuită în conformitate cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman;
Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011, elaborată în conformitate cu prevederile Directivelor europene. Legea îşi propune să protejeze apa împotriva poluării şi stabileşte standarde de calitate pentru mediu.
Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, care are drept scop asigurarea condiţiilor optime pentru protecţia şi promovarea sănătăţii populaţiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii;
Legea nr.303 din 13 decembrie 2013 a serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare - reglementează cadrul juridic unitar privind înfiinţarea, organizarea, gestionarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi controlul funcţionării în localităţi a serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă, industrială şi de canalizare a apelor uzate menajere.
Hotărîrea Guvernului nr. 662 din 13 iunie 2007 „Pentru aprobarea Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din Republica Moldova”, care se axează pe necesitatea perfecţionării cadrului legislativ şi instituţional în conformitate cu Directivele UE, astfel încît populaţia să poată beneficia de servicii calitative, de model nou, european.
Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 „Cu privire la instituirea sistemului informaţional automatizat «Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate»”, care reglementează calitatea apei potabile şi stabileşte cerinţele programelor de monitorizare şi de raportare a calităţii apei potabile.
Hotărîrea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013 „Pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale”.
Republica Moldova este parte semnatară a unor numeroase convenţii şi parteneriate relevante pentru sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie: Convenţia Espoo, Convenţia de la Helsinki privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale şi Protocolul privind Apa şi Sănătatea din cadrul acestei convenţii, Convenţia CIPFD, acorduri bilaterale cu Ucraina şi România.
-
Cadrul instituţional
Principala autoritate competentă în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este Ministerul Mediului, care are misiunea de a asigura realizarea prerogativelor constituţionale ale Guvernului prin elaborarea, promovarea şi implementarea politicii sectoriale.
Ministerul Sănătăţii îşi exercită competenţele la avizarea permiselor de folosire a apei, evacuarea apelor uzate, stabilirea zonelor de protecţie sanitară a reţelelor şi instalaţiilor de aprovizionare cu apă şi canalizare, efectuarea expertizei sanitare în domeniul monitorizării calităţii apei potabile distribuită consumatorilor.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor este organul central de specialitate al administraţiei publice care elaborează şi promovează politica statului în domeniul amenajării şi planificării teritoriului, arhitecturii, urbanismului, construcţiei, producerii materialelor de construcţie, locuinţelor şi dezvoltării regionale.
Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi sînt responsabile pentru elaborarea şi aprobarea documentaţiei de urbanism şi autorităţile publice locale de nivelul al doilea – pentru elaborarea şi aprobarea planurilor de amenajare a teritoriilor. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor emite avize generale asupra documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, menţionate în baza avizelor organismelor centrale interesate;
elaborează şi promovează politica statului în domeniile dezvoltarea regională, amenajarea şi planificarea teritoriului, arhitectură, urbanism, construcţii, producerea materialelor de construcţie, construcţia de locuinţe. Autorităţile publice locale aprobă planurile generale de urbanism şi planurile de amenajare a teritoriului raionului, inclusiv cu infrastructura sectorului alimentare cu apă şi canalizare, iar Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor emite avizul general.
Ministerul Finanţelor elaborează şi promovează politica statului în domeniul bugetar-fiscal, incluzînd activităţile legate de finanţarea sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie.
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a elaborat metodologia pentru calcularea, aprobarea şi aplicarea tarifelor la serviciile publice de aprovizionare cu apă şi sanitaţie şi la epurarea apei uzate.
Agenţia „Apele Moldovei”, subordonată Ministerului Mediului, avînd competenţe pentru implementarea politicii statului în managementul resurselor de apă, hidro-amelioraţie şi aprovizionarea cu apă şi sanitaţie.
Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, subordonată Ministerului Mediului, este responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul cercetărilor geologice, folosirii şi protecţiei solului şi apelor subterane. Expediţia Hidrogeologică „EHGeoM” acordă servicii legate de forajul fîntînilor arteziene.
Rolul principal al Inspectoratului Ecologic de Stat în ceea ce priveşte domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este de a elibera autorizaţii de mediu pentru folosinţa specială a apei şi efectuarea expertizei ecologice. Inspectoratul se subordonează Ministerului Mediului.
Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței este responsabilă de implementarea politicii în domeniul protecţiei consumatorilor, inclusiv a consumatorilor de apă.
Asociaţia „Moldova Apă-Canal” reprezintă asocierea voluntară a întreprinderilor de apă - canal din ţară. Asociaţia acordă servicii de consultanţă, elaborează indicatori de performanţă (benchmarking) pe bază voluntară şi oferă instruire şi suport tehnic membrilor săi la o scară limitată.
În Republica Moldova funcţionează 38 operatori apă-canal avînd forma organizatorico-juridică de întreprindere municipală (31) sau societate pe acţiuni (7). Regiile apă-canal prestează servicii de aprovizionare cu apă şi canalizare populaţiei şi agenţilor economici.
Asociaţiile consumatorilor de apă gestionează sistemele de aprovizionare cu apă şi de sanitaţie din localităţile rurale.
Biroul Naţional de Statistică colectează date şi publică statistici cu privire la domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
Instituţiile menţionate îşi desfăşoară activitatea în limitele competenţelor stabilite, au politici adecvate, însă nu dispun de un suficient efectiv pentru o administrare eficientă a problemelor curente ale sectorului şi planificarea financiară a investiţiilor pe termen mediu şi lung.
-
Resursele de apă ale Republicii Moldova
în contextul alimentării cu apă a populaţiei
Resursele de apă ale Republicii Moldova sînt reprezentate de apele de suprafaţă (3.621 rîuri şi 4.261 lacuri naturale şi artificiale) şi apele subterane (4.842 fîntîni arteziene şi 179.574 fîntîni cu alimentare din apele freatice). Principalele rîuri sînt Nistru (cu o lungime de 652 km) şi Prut (695 km). Cele mai mari lacuri artificiale sînt Costeşti-Stînca pe rîul Prut (59 km2) şi Dubăsari pe rîul Nistru (67,5 km2). (Sursa: Raportul anual al Inspectoratului Ecologic de Stat)
Apa disponibilă în prezent este de aproximativ 500 m3 la un locuitor pe an sau chiar mai puţin, plasînd Republica Moldova în categoria ţărilor în care „apa este insuficientă”, ceea ce poate crea un stres pe resursă, care, la rîndul ei, va fi afectată în viitor de schimbările climatice.
Pragurile recomandate la nivel internaţional definesc volumul de 1700 m3/locuitor/an drept nivelul sigur de disponibilitate a apei dulci regenerabile.
Dacă volumul de apă disponibilă este mai mic de 1000 m3/locuitor/an, lipsa apei poate împiedica dezvoltarea economică şi poate afecta sănătatea şi standardul de viaţă al populaţiei.
În prezent, disponibilitatea resurselor de apă în Republica Moldova reprezintă un aspect critic ce afectează capacitatea de dezvoltare economică a ţării.
Volumul apei de suprafaţă din Republica Moldova este estimat la aproximativ 1,32 miliarde m3. Rezervele de apă subterană regenerabile zilnice sînt estimate la 3,478 milioane m3,din care 2,138 milioane m3 sînt aprobate de Comisia de Stat pentru rezervele de substanţe minerale utile. Din acestea circa 2,121 milioane m3 sînt utilizate de populaţie în scopuri potabile. Сel mai intens supuse exploatării sînt orizonturile acvifere de vîrsta Sarmaţianului Mediu şi Sarmaţianului Inferior-Badenianului. (Sursa: datele Agenţiei Geologice şi Resurse Naturale)
Din punct de vedere al calităţii, apele subterane atribuite acestor orizonturi depăşesc în unele zone concentraţia maximă admisibilă prevăzută de normele sanitare ale calităţii apei potabile îndeosebi după conţinutul de hidrogen sulfurat, amoniac, fluor, stronţiu, fier, nitraţi, cloruri, arsen şi alţi poluanţi, motiv care impune antrenarea tuturor măsurilor necesare pentru epurarea apei şi condiţionării ei la valorile admisibile prevăzute de parametrii de calitate a apei potabile.
Figura nr.1. Sursele de apă potabilă din Republica Moldova
Resursele de apă din Republica Moldova sînt sensibile la schimbările climatice din punct de vedere atît al cantităţii, cît şi al calităţii. Conform estimării, resursele de apă de suprafaţă disponibile se vor diminua cu 16-20% pînă în anul 2020. Aceasta înseamnă că siguranţa alimentării cu apă a tuturor utilizatorilor va fi periclitată în anul 2020, cînd intensitatea utilizării apei va atinge o cotă maximă.
Luînd în considerare posibilitatea exploatării apei subterane, se preconizează că începînd cu anul 2030 lipsa apei va deveni o barieră în calea dezvoltării. (Sursa: Raportul Naţional privind Dezvoltarea Umană în Moldova-Schimbarea climei, impactul socio-economic şi politica de adaptare, PNUD, 2009)
Impactul schimbării climei, combinat cu insuficienţa apei la nivelul ţării, arată că asigurarea alimentării cu apă în viitor impune o planificare urbană integrată. Dezvoltarea urbană în zonele geografice cu deficit de apă necesită o gestionare atentă din perspectiva accesului limitat la sursele de apă potabilă. Această situaţie afectează în special partea de nord a ţării, în care resursa de apă se află sub stres şi unde există multe localităţi urbane cu densitate mare a populaţiei.
În acest context, sînt definite trei tipuri de zone:
zone care în mod tradiţional au avut deficit de apă, în care schimbările climatice vor spori presiunea asupra activităţilor economice actuale, fără a afecta însă disponibilitatea de apă potabilă pentru consumul uman;
zone cu populaţie vulnerabilă, preponderent din comunităţile rurale, care deja se confruntă cu un deficit de apă şi cu coborîrea pînzei de apă freatică din cauza supra-exploatării şi secetelor;
regiunea centrală a Moldovei, asupra căreia există un impact complex datorat diminuării resurselor de apă atît pentru populaţia rurală, cît şi pentru cea urbană.
Încetinirea activităţii economice din ţară după obţinerea independenţei a avut ca rezultat stabilizarea nivelului de poluare a rîurilor Nistru şi Prut.
Principalele surse de poluare a apei de suprafaţă şi subterane sînt sistemele de sanitaţie individuale din gospodăriile populaţiei, deversările de apă uzată municipală insuficient epurată sau neepurată, infiltraţiile provenite din sistemele de canalizare şi zonele de depozitare inadecvată a deşeurilor solide şi deversările de ape industriale epurate independent şi deversate în bazinele de apă, fapt ce complică tratarea apei brute şi necesită cheltuieli suplimentare.
Fîntînile de adîncime mică de 10-50m constituie principala sursă de apă în zonele rurale unde nu există sisteme centralizate de alimentare cu apă.
Monitorizarea apelor subterane este efectuată de către Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale prin intermediul reţelei de monitoring alcătuită din 180 sonde (prin care se apreciază nivelul, temperatura şi compoziţia chimică a apelor subterane) amplasate pe întreg teritoriul ţării.
O importanţă deosebită prezintă datele cu privire la cantitatea şi calitatea resurselor de apă locale pentru elaborarea planurilor şi studiilor de fezabilitate pentru viitoarea infrastructură în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
-
Starea actuală a infrastructurii în domeniul
alimentării cu apă şi sanitaţiei
În prezent, în Republica Moldova sînt 1 032 localităţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă, dintre care 3 municipii şi 52 oraşe.
În cele ce urmează este analizată activitatea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare pentru anul 2012 în conformitate cu datele Biroului Naţional de Statistică.
Sisteme de alimentare cu apă. În anul 2012 pe teritoriul ţării au fost amplasate 742 sisteme de alimentare cu apă, din care 571 unităţi cu proprietate publică, 168 – private şi 3–proprietate mixtă. Din total apeducte, pe parcursul anului de referinţă au funcţionat 742 sisteme (91,2%) sau cu 34 apeducte mai mult comparativ cu anul precedent şi cu 163 mai mult comparativ cu anul 2008.
Figura nr. 2. Sisteme de alimentare cu apă în perioada 2008-2012
Numărul sistemelor de alimentare cu apă a crescut ca urmare a punerii în funcţiune pe parcursul anului a 44 sisteme, preponderent în raioanele: Rîşcani – 11, Căuşeni – 8, Cahul şi Teleneşti, respectiv, cîte 3, Cantemir, Călăraşi, Criuleni, Hînceşti, Ceadîr-Lunga, cîte 2 sisteme. Totodată, 19 sisteme de alimentare cu apă nu au fost funcţionale: raionul Şoldăneşti, Taraclia, respectiv, cîte 6 sisteme, Floreşti – 3, Nisporeni – 2, Basarabeasca, Dubăsari, Floreşti, Hînceşti, Orhei, Comrat - cîte 1 sistem de alimentare cu apă.
Astfel, au fost asigurate cu servicii centralizate de alimentare cu apă 38,7% din localităţile ţării, 76,7% din oraşe şi 36,2% din localităţile rurale. Anual numărul localităţilor dotate cu sisteme de alimentare cu apă este în creştere, în anul 2012 numărul acestora fiind de 378 localităţi faţă de 338 în anul 2008.
În anul 2012 lungimea totală a reţelelor şi apeductelor de distribuţie a apei potabile a constituit 9,3 mii km sau cu 409,5 km mai mult faţă de anul 2011. Dat fiind că nu toate sistemele de alimentare cu apă sînt funcţionale, de facto pe parcursul anului au funcţionat 9,1 mii km de reţele (97,9%). Volumul de apă captată a constituit 122,5 mil. m3, inclusiv 74,6% din surse de suprafaţă, 18,8% din surse subterane şi 6,6% din alte surse.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-de-alimentare-cu.html#Figura_nr.1.
|
Strategia de alimentare cu
|
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr.199
din 20 martie 2014
STRATEGIA DE ALIMENTARE CU
APĂ ŞI SANITAŢIE (2014 – 2028)
Introducere
Republica Moldova, aflată în proces de negociere a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană (UE), şi-a asumat o serie de angajamente în mai multe domenii pe baza alinierii legislaţiei şi standardelor naţionale la legislaţia şi standardele comunitare.
Legislaţia comunitară în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei poate fi realizată numai prin investiţii mari în infrastructură. În situaţia economică actuală a ţării o astfel de investiţie trebuie să fie planificată şi programată respectîndu-se constrîngerile care se impun, motiv pentru care Republica Moldova acordă o atenţie deosebită acestei provocări.
Domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare a suferit transformări esenţiale în ultimii 5 ani din punct de vedere atît tehnic, cît şi organizatoric.
De aceea, Ministerul Mediului, care este responsabil de dezvoltarea domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei, apreciază că este oportună elaborarea unei strategii noi pe termen mediu (2014 - 2018) şi lung (pînă în anul 2028) pentru acest sector care, avînd ca punct de plecare analiza situaţiei existente, modelarea scenariilor posibile de modernizare şi dezvoltare a serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie, să contribuie astfel la luarea unor decizii importante cu privire la direcţiile de acţiune în etapele ce vor urma.
Trebuie să se aibă in vedere că serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie au un rol decisiv pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor şi pentru evitarea excluderii sociale şi izolării. Ţinînd cont de importanţa lor pentru economie şi pentru producerea de alte bunuri şi servicii, eficienţa şi calitatea acestora constituie un factor de competitivitate şi de cea mai mare coeziune, în special datorită faptului că permit atragerea investiţiilor în regiuni mai puţin favorizate.
Serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie se află în centrul dezbaterii politice, în special din perspectiva rolului pe care îl au autorităţile publice într-o economie de piaţă şi anume, pe de o parte, acela de a veghea buna funcţionare a pieţei şi, pe de altă parte, de a garanta interesul general, în special satisfacerea nevoilor primordiale ale cetăţenilor.
Furnizarea de servicii publice de alimentare cu apă şi sanitaţie într-o manieră performantă şi nediscriminatorie constituie, la rîndul său, o condiţie pentru o mai bună integrare economică în UE.
Prezenta Strategie de alimentare cu apă şi sanitaţie (în continuare –Strategia) plasează serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie în sfera activităţilor de interes economic general, aşa cum sînt ele definite în Carta Verde a UE şi încearcă să alinieze aceste servicii la conceptul european.
Necesitatea elaborării unei strategii noi, aliniată la cerinţele actuale ale societăţii şi la legislaţia comunitară, a decurs din analiza şi evaluarea rezultatelor obţinute la implementarea Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.662 din 13 iunie 2007, Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1406 din 30 decembrie 2005, şi Programului Naţional „Satul Moldovenesc”, în urma cărora s-a constatat că:
-
principalele obiective de dezvoltare a serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare, stipulate în Strategie şi în programele sus-menţioante, nu au fost executate;
-
atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile şi creditelor menţionate în această Strategie a fost ineficientă. Spre exemplu, grantul alocat de Turcia pentru construcţia staţiei de tratare a apei în or. Ceadîr-Lunga a fost valorificat, însă staţia nu este funcţională; creditul acordat de Statul Kuwait în anul 2006 pentru 6 localităţi nu a fost valorificat.
De asemenea, respectiva Strategie nu prevede acţiuni, caracteristici şi indicatori în conformitate cu :
-
ameninţările schimbărilor climatice asupra resurselor de apă din Republica Moldova din punct de vedere atît al cantităţii, cît şi al calităţii;
-
disponibilitatea datelor din sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, care au o importanţă vitală pentru luarea deciziilor informate de dezvoltare a infrastructurii domeniului;
-
politica în domeniul reglementării tarifelor la apă şi canalizare;
-
managementul informaţiilor în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, care actualmente este compatibil cu cerinţele iniţiativei e-Guvernare;
-
necesitatea implicării Guvernului în cadrul politic, juridic şi instituţional;
-
estimarea impactului costurilor financiare şi non-financiare aferente implementării Strategiei;
-
modalitatea şi mecanismele monitorizării Strategiei, rezultatele scontate, indicatorii de progres, etapele de implementare şi procedurile de raportare.
Un impact negativ a avut şi calcularea sofisticată şi ireală a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii. Drept urmare, în perioada 2008-2012 nu au fost valorificate investiţii în sumă de 3 559 155 mii lei necesare pentru construcţia sistemelor de alimentare cu apă şi sanitaţie în localităţile Republicii Moldova.
Cele relatate mai sus permit reevaluarea capacităţilor şi priorităţilor Strategiei aprobate în anul 2007.
Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie nou-elaborată se bazează pe documente cheie, aprobate la nivel naţional, cum sînt Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; Concepţia politicii de mediu, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.605 din 2 noiembrie 2001; Programul Naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 304 din 17 martie 2007; Strategia naţională de dezvoltare regională pentru anii 2013-2015, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.685 din 4 septembrie 2013; Indicatorii ţintă şi termenele de implementare din cadrul Protocolului Apa şi Sănătatea, aprobaţi prin Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi ministrului mediului nr.17/115 din 19 februarie 2010).
Strategia actuală nu se limitează doar la concluzii finale şi recomandări, ci şi determină măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor şi rezultatelor în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
În Strategie sînt aplicate viziuni recente privind dezvoltarea domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei şi utilizate noţiuni noi ca:
plan de alimentare cu apă şi sanitaţie (PAAS), care este un document de planificare a investiţiilor pentru dezvoltarea pe termen lung a infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie, elaborat pentru o anumită regiune, raion sau localitate (municipiu, oraş, sat, comună), astfel încît să se potrivească perfect cu sistemele existente şi cu disponibilităţile şi constrîngerile ce vizează sursele de apă locale şi cu prevederile legislaţiei în vigoare;
sanitaţie – termen generic utilizat pentru a descrie o serie de facilităţi, servicii şi acţiuni în vederea eliminării în condiţii sigure şi igienice a excreţiilor umane şi a apei uzate, în scopul reducerii împrăştierii germenilor patogeni şi al menţinerii unui mediu sănătos şi durabil. Acţiunile specifice legate de sanitaţie includ epurarea apelor uzate, managementul deşeurilor menajere şi a apelor pluviale;
studiu de fezabilitate – este un document în baza căruia se elaborează documentaţia de proiect, care include şi furnizează informaţia privind impactul multidimensional al proiectului, precum şi viabilitatea economică şi durabilitatea financiară a proiectului de investiţii capitale.
I. DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE ÎN DOMENIUL
ALIMENTĂRII CU APĂ ŞI SANITAŢIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Cadrul legal
În prezent, domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este reglementat de un şir de acte legislative şi normative elaborate, adoptate şi modificate conform condiţiilor şi prevederilor noi, dar care mai trebuie să fie perfecţionate, respectiv:
Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, care determină şi stabileşte modul de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice în unităţile administrativ-teritoriale;
Legea nr.1402-XV din 24 octombrie 2002 a serviciilor publice de gospodărie comunală, care stabileşte cadrul juridic unitar privind înfiinţarea şi organizarea serviciilor publice de gospodărie comunală în unităţile admininistrativ-teritoriale, inclusiv monitorizarea şi controlul funcţionării lor;
Legea nr. 272-XIV din 10 februarie 1999 cu privire la apa potabilă - stabileşte cerinţe pentru asigurarea exploatării sigure a serviciului de alimentare cu apă şi necesită să fie revizuită în conformitate cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman;
Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011, elaborată în conformitate cu prevederile Directivelor europene. Legea îşi propune să protejeze apa împotriva poluării şi stabileşte standarde de calitate pentru mediu.
Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, care are drept scop asigurarea condiţiilor optime pentru protecţia şi promovarea sănătăţii populaţiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii;
Legea nr.303 din 13 decembrie 2013 a serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare - reglementează cadrul juridic unitar privind înfiinţarea, organizarea, gestionarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi controlul funcţionării în localităţi a serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă, industrială şi de canalizare a apelor uzate menajere.
Hotărîrea Guvernului nr. 662 din 13 iunie 2007 „Pentru aprobarea Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din Republica Moldova”, care se axează pe necesitatea perfecţionării cadrului legislativ şi instituţional în conformitate cu Directivele UE, astfel încît populaţia să poată beneficia de servicii calitative, de model nou, european.
Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 „Cu privire la instituirea sistemului informaţional automatizat «Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate»”, care reglementează calitatea apei potabile şi stabileşte cerinţele programelor de monitorizare şi de raportare a calităţii apei potabile.
Hotărîrea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013 „Pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale”.
Republica Moldova este parte semnatară a unor numeroase convenţii şi parteneriate relevante pentru sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie: Convenţia Espoo, Convenţia de la Helsinki privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale şi Protocolul privind Apa şi Sănătatea din cadrul acestei convenţii, Convenţia CIPFD, acorduri bilaterale cu Ucraina şi România.
-
Cadrul instituţional
Principala autoritate competentă în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este Ministerul Mediului, care are misiunea de a asigura realizarea prerogativelor constituţionale ale Guvernului prin elaborarea, promovarea şi implementarea politicii sectoriale.
Ministerul Sănătăţii îşi exercită competenţele la avizarea permiselor de folosire a apei, evacuarea apelor uzate, stabilirea zonelor de protecţie sanitară a reţelelor şi instalaţiilor de aprovizionare cu apă şi canalizare, efectuarea expertizei sanitare în domeniul monitorizării calităţii apei potabile distribuită consumatorilor.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor este organul central de specialitate al administraţiei publice care elaborează şi promovează politica statului în domeniul amenajării şi planificării teritoriului, arhitecturii, urbanismului, construcţiei, producerii materialelor de construcţie, locuinţelor şi dezvoltării regionale.
Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi sînt responsabile pentru elaborarea şi aprobarea documentaţiei de urbanism şi autorităţile publice locale de nivelul al doilea – pentru elaborarea şi aprobarea planurilor de amenajare a teritoriilor. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor emite avize generale asupra documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, menţionate în baza avizelor organismelor centrale interesate;
elaborează şi promovează politica statului în domeniile dezvoltarea regională, amenajarea şi planificarea teritoriului, arhitectură, urbanism, construcţii, producerea materialelor de construcţie, construcţia de locuinţe. Autorităţile publice locale aprobă planurile generale de urbanism şi planurile de amenajare a teritoriului raionului, inclusiv cu infrastructura sectorului alimentare cu apă şi canalizare, iar Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor emite avizul general.
Ministerul Finanţelor elaborează şi promovează politica statului în domeniul bugetar-fiscal, incluzînd activităţile legate de finanţarea sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie.
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a elaborat metodologia pentru calcularea, aprobarea şi aplicarea tarifelor la serviciile publice de aprovizionare cu apă şi sanitaţie şi la epurarea apei uzate.
Agenţia „Apele Moldovei”, subordonată Ministerului Mediului, avînd competenţe pentru implementarea politicii statului în managementul resurselor de apă, hidro-amelioraţie şi aprovizionarea cu apă şi sanitaţie.
Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, subordonată Ministerului Mediului, este responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul cercetărilor geologice, folosirii şi protecţiei solului şi apelor subterane. Expediţia Hidrogeologică „EHGeoM” acordă servicii legate de forajul fîntînilor arteziene.
Rolul principal al Inspectoratului Ecologic de Stat în ceea ce priveşte domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este de a elibera autorizaţii de mediu pentru folosinţa specială a apei şi efectuarea expertizei ecologice. Inspectoratul se subordonează Ministerului Mediului.
Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței este responsabilă de implementarea politicii în domeniul protecţiei consumatorilor, inclusiv a consumatorilor de apă.
Asociaţia „Moldova Apă-Canal” reprezintă asocierea voluntară a întreprinderilor de apă - canal din ţară. Asociaţia acordă servicii de consultanţă, elaborează indicatori de performanţă (benchmarking) pe bază voluntară şi oferă instruire şi suport tehnic membrilor săi la o scară limitată.
În Republica Moldova funcţionează 38 operatori apă-canal avînd forma organizatorico-juridică de întreprindere municipală (31) sau societate pe acţiuni (7). Regiile apă-canal prestează servicii de aprovizionare cu apă şi canalizare populaţiei şi agenţilor economici.
Asociaţiile consumatorilor de apă gestionează sistemele de aprovizionare cu apă şi de sanitaţie din localităţile rurale.
Biroul Naţional de Statistică colectează date şi publică statistici cu privire la domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
Instituţiile menţionate îşi desfăşoară activitatea în limitele competenţelor stabilite, au politici adecvate, însă nu dispun de un suficient efectiv pentru o administrare eficientă a problemelor curente ale sectorului şi planificarea financiară a investiţiilor pe termen mediu şi lung.
-
Resursele de apă ale Republicii Moldova
în contextul alimentării cu apă a populaţiei
Resursele de apă ale Republicii Moldova sînt reprezentate de apele de suprafaţă (3.621 rîuri şi 4.261 lacuri naturale şi artificiale) şi apele subterane (4.842 fîntîni arteziene şi 179.574 fîntîni cu alimentare din apele freatice). Principalele rîuri sînt Nistru (cu o lungime de 652 km) şi Prut (695 km). Cele mai mari lacuri artificiale sînt Costeşti-Stînca pe rîul Prut (59 km2) şi Dubăsari pe rîul Nistru (67,5 km2). (Sursa: Raportul anual al Inspectoratului Ecologic de Stat)
Apa disponibilă în prezent este de aproximativ 500 m3 la un locuitor pe an sau chiar mai puţin, plasînd Republica Moldova în categoria ţărilor în care „apa este insuficientă”, ceea ce poate crea un stres pe resursă, care, la rîndul ei, va fi afectată în viitor de schimbările climatice.
Pragurile recomandate la nivel internaţional definesc volumul de 1700 m3/locuitor/an drept nivelul sigur de disponibilitate a apei dulci regenerabile.
Dacă volumul de apă disponibilă este mai mic de 1000 m3/locuitor/an, lipsa apei poate împiedica dezvoltarea economică şi poate afecta sănătatea şi standardul de viaţă al populaţiei.
În prezent, disponibilitatea resurselor de apă în Republica Moldova reprezintă un aspect critic ce afectează capacitatea de dezvoltare economică a ţării.
Volumul apei de suprafaţă din Republica Moldova este estimat la aproximativ 1,32 miliarde m3. Rezervele de apă subterană regenerabile zilnice sînt estimate la 3,478 milioane m3,din care 2,138 milioane m3 sînt aprobate de Comisia de Stat pentru rezervele de substanţe minerale utile. Din acestea circa 2,121 milioane m3 sînt utilizate de populaţie în scopuri potabile. Сel mai intens supuse exploatării sînt orizonturile acvifere de vîrsta Sarmaţianului Mediu şi Sarmaţianului Inferior-Badenianului. (Sursa: datele Agenţiei Geologice şi Resurse Naturale)
Din punct de vedere al calităţii, apele subterane atribuite acestor orizonturi depăşesc în unele zone concentraţia maximă admisibilă prevăzută de normele sanitare ale calităţii apei potabile îndeosebi după conţinutul de hidrogen sulfurat, amoniac, fluor, stronţiu, fier, nitraţi, cloruri, arsen şi alţi poluanţi, motiv care impune antrenarea tuturor măsurilor necesare pentru epurarea apei şi condiţionării ei la valorile admisibile prevăzute de parametrii de calitate a apei potabile.
Figura nr.1. Sursele de apă potabilă din Republica Moldova
Resursele de apă din Republica Moldova sînt sensibile la schimbările climatice din punct de vedere atît al cantităţii, cît şi al calităţii. Conform estimării, resursele de apă de suprafaţă disponibile se vor diminua cu 16-20% pînă în anul 2020. Aceasta înseamnă că siguranţa alimentării cu apă a tuturor utilizatorilor va fi periclitată în anul 2020, cînd intensitatea utilizării apei va atinge o cotă maximă.
Luînd în considerare posibilitatea exploatării apei subterane, se preconizează că începînd cu anul 2030 lipsa apei va deveni o barieră în calea dezvoltării. (Sursa: Raportul Naţional privind Dezvoltarea Umană în Moldova-Schimbarea climei, impactul socio-economic şi politica de adaptare, PNUD, 2009)
Impactul schimbării climei, combinat cu insuficienţa apei la nivelul ţării, arată că asigurarea alimentării cu apă în viitor impune o planificare urbană integrată. Dezvoltarea urbană în zonele geografice cu deficit de apă necesită o gestionare atentă din perspectiva accesului limitat la sursele de apă potabilă. Această situaţie afectează în special partea de nord a ţării, în care resursa de apă se află sub stres şi unde există multe localităţi urbane cu densitate mare a populaţiei.
În acest context, sînt definite trei tipuri de zone:
zone care în mod tradiţional au avut deficit de apă, în care schimbările climatice vor spori presiunea asupra activităţilor economice actuale, fără a afecta însă disponibilitatea de apă potabilă pentru consumul uman;
zone cu populaţie vulnerabilă, preponderent din comunităţile rurale, care deja se confruntă cu un deficit de apă şi cu coborîrea pînzei de apă freatică din cauza supra-exploatării şi secetelor;
regiunea centrală a Moldovei, asupra căreia există un impact complex datorat diminuării resurselor de apă atît pentru populaţia rurală, cît şi pentru cea urbană.
Încetinirea activităţii economice din ţară după obţinerea independenţei a avut ca rezultat stabilizarea nivelului de poluare a rîurilor Nistru şi Prut.
Principalele surse de poluare a apei de suprafaţă şi subterane sînt sistemele de sanitaţie individuale din gospodăriile populaţiei, deversările de apă uzată municipală insuficient epurată sau neepurată, infiltraţiile provenite din sistemele de canalizare şi zonele de depozitare inadecvată a deşeurilor solide şi deversările de ape industriale epurate independent şi deversate în bazinele de apă, fapt ce complică tratarea apei brute şi necesită cheltuieli suplimentare.
Fîntînile de adîncime mică de 10-50m constituie principala sursă de apă în zonele rurale unde nu există sisteme centralizate de alimentare cu apă.
Monitorizarea apelor subterane este efectuată de către Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale prin intermediul reţelei de monitoring alcătuită din 180 sonde (prin care se apreciază nivelul, temperatura şi compoziţia chimică a apelor subterane) amplasate pe întreg teritoriul ţării.
O importanţă deosebită prezintă datele cu privire la cantitatea şi calitatea resurselor de apă locale pentru elaborarea planurilor şi studiilor de fezabilitate pentru viitoarea infrastructură în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
-
Starea actuală a infrastructurii în domeniul
alimentării cu apă şi sanitaţiei
În prezent, în Republica Moldova sînt 1 032 localităţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă, dintre care 3 municipii şi 52 oraşe.
În cele ce urmează este analizată activitatea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare pentru anul 2012 în conformitate cu datele Biroului Naţional de Statistică.
Sisteme de alimentare cu apă. În anul 2012 pe teritoriul ţării au fost amplasate 742 sisteme de alimentare cu apă, din care 571 unităţi cu proprietate publică, 168 – private şi 3–proprietate mixtă. Din total apeducte, pe parcursul anului de referinţă au funcţionat 742 sisteme (91,2%) sau cu 34 apeducte mai mult comparativ cu anul precedent şi cu 163 mai mult comparativ cu anul 2008.
Figura nr. 2. Sisteme de alimentare cu apă în perioada 2008-2012
Numărul sistemelor de alimentare cu apă a crescut ca urmare a punerii în funcţiune pe parcursul anului a 44 sisteme, preponderent în raioanele: Rîşcani – 11, Căuşeni – 8, Cahul şi Teleneşti, respectiv, cîte 3, Cantemir, Călăraşi, Criuleni, Hînceşti, Ceadîr-Lunga, cîte 2 sisteme. Totodată, 19 sisteme de alimentare cu apă nu au fost funcţionale: raionul Şoldăneşti, Taraclia, respectiv, cîte 6 sisteme, Floreşti – 3, Nisporeni – 2, Basarabeasca, Dubăsari, Floreşti, Hînceşti, Orhei, Comrat - cîte 1 sistem de alimentare cu apă.
Astfel, au fost asigurate cu servicii centralizate de alimentare cu apă 38,7% din localităţile ţării, 76,7% din oraşe şi 36,2% din localităţile rurale. Anual numărul localităţilor dotate cu sisteme de alimentare cu apă este în creştere, în anul 2012 numărul acestora fiind de 378 localităţi faţă de 338 în anul 2008.
În anul 2012 lungimea totală a reţelelor şi apeductelor de distribuţie a apei potabile a constituit 9,3 mii km sau cu 409,5 km mai mult faţă de anul 2011. Dat fiind că nu toate sistemele de alimentare cu apă sînt funcţionale, de facto pe parcursul anului au funcţionat 9,1 mii km de reţele (97,9%). Volumul de apă captată a constituit 122,5 mil. m3, inclusiv 74,6% din surse de suprafaţă, 18,8% din surse subterane şi 6,6% din alte surse.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-de-alimentare-cu.html#Cadrul_instituţional
|
Strategia de alimentare cu
|
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr.199
din 20 martie 2014
STRATEGIA DE ALIMENTARE CU
APĂ ŞI SANITAŢIE (2014 – 2028)
Introducere
Republica Moldova, aflată în proces de negociere a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană (UE), şi-a asumat o serie de angajamente în mai multe domenii pe baza alinierii legislaţiei şi standardelor naţionale la legislaţia şi standardele comunitare.
Legislaţia comunitară în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei poate fi realizată numai prin investiţii mari în infrastructură. În situaţia economică actuală a ţării o astfel de investiţie trebuie să fie planificată şi programată respectîndu-se constrîngerile care se impun, motiv pentru care Republica Moldova acordă o atenţie deosebită acestei provocări.
Domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare a suferit transformări esenţiale în ultimii 5 ani din punct de vedere atît tehnic, cît şi organizatoric.
De aceea, Ministerul Mediului, care este responsabil de dezvoltarea domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei, apreciază că este oportună elaborarea unei strategii noi pe termen mediu (2014 - 2018) şi lung (pînă în anul 2028) pentru acest sector care, avînd ca punct de plecare analiza situaţiei existente, modelarea scenariilor posibile de modernizare şi dezvoltare a serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie, să contribuie astfel la luarea unor decizii importante cu privire la direcţiile de acţiune în etapele ce vor urma.
Trebuie să se aibă in vedere că serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie au un rol decisiv pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor şi pentru evitarea excluderii sociale şi izolării. Ţinînd cont de importanţa lor pentru economie şi pentru producerea de alte bunuri şi servicii, eficienţa şi calitatea acestora constituie un factor de competitivitate şi de cea mai mare coeziune, în special datorită faptului că permit atragerea investiţiilor în regiuni mai puţin favorizate.
Serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie se află în centrul dezbaterii politice, în special din perspectiva rolului pe care îl au autorităţile publice într-o economie de piaţă şi anume, pe de o parte, acela de a veghea buna funcţionare a pieţei şi, pe de altă parte, de a garanta interesul general, în special satisfacerea nevoilor primordiale ale cetăţenilor.
Furnizarea de servicii publice de alimentare cu apă şi sanitaţie într-o manieră performantă şi nediscriminatorie constituie, la rîndul său, o condiţie pentru o mai bună integrare economică în UE.
Prezenta Strategie de alimentare cu apă şi sanitaţie (în continuare –Strategia) plasează serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie în sfera activităţilor de interes economic general, aşa cum sînt ele definite în Carta Verde a UE şi încearcă să alinieze aceste servicii la conceptul european.
Necesitatea elaborării unei strategii noi, aliniată la cerinţele actuale ale societăţii şi la legislaţia comunitară, a decurs din analiza şi evaluarea rezultatelor obţinute la implementarea Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.662 din 13 iunie 2007, Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1406 din 30 decembrie 2005, şi Programului Naţional „Satul Moldovenesc”, în urma cărora s-a constatat că:
-
principalele obiective de dezvoltare a serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare, stipulate în Strategie şi în programele sus-menţioante, nu au fost executate;
-
atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile şi creditelor menţionate în această Strategie a fost ineficientă. Spre exemplu, grantul alocat de Turcia pentru construcţia staţiei de tratare a apei în or. Ceadîr-Lunga a fost valorificat, însă staţia nu este funcţională; creditul acordat de Statul Kuwait în anul 2006 pentru 6 localităţi nu a fost valorificat.
De asemenea, respectiva Strategie nu prevede acţiuni, caracteristici şi indicatori în conformitate cu :
-
ameninţările schimbărilor climatice asupra resurselor de apă din Republica Moldova din punct de vedere atît al cantităţii, cît şi al calităţii;
-
disponibilitatea datelor din sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, care au o importanţă vitală pentru luarea deciziilor informate de dezvoltare a infrastructurii domeniului;
-
politica în domeniul reglementării tarifelor la apă şi canalizare;
-
managementul informaţiilor în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, care actualmente este compatibil cu cerinţele iniţiativei e-Guvernare;
-
necesitatea implicării Guvernului în cadrul politic, juridic şi instituţional;
-
estimarea impactului costurilor financiare şi non-financiare aferente implementării Strategiei;
-
modalitatea şi mecanismele monitorizării Strategiei, rezultatele scontate, indicatorii de progres, etapele de implementare şi procedurile de raportare.
Un impact negativ a avut şi calcularea sofisticată şi ireală a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii. Drept urmare, în perioada 2008-2012 nu au fost valorificate investiţii în sumă de 3 559 155 mii lei necesare pentru construcţia sistemelor de alimentare cu apă şi sanitaţie în localităţile Republicii Moldova.
Cele relatate mai sus permit reevaluarea capacităţilor şi priorităţilor Strategiei aprobate în anul 2007.
Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie nou-elaborată se bazează pe documente cheie, aprobate la nivel naţional, cum sînt Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; Concepţia politicii de mediu, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.605 din 2 noiembrie 2001; Programul Naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 304 din 17 martie 2007; Strategia naţională de dezvoltare regională pentru anii 2013-2015, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.685 din 4 septembrie 2013; Indicatorii ţintă şi termenele de implementare din cadrul Protocolului Apa şi Sănătatea, aprobaţi prin Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi ministrului mediului nr.17/115 din 19 februarie 2010).
Strategia actuală nu se limitează doar la concluzii finale şi recomandări, ci şi determină măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor şi rezultatelor în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
În Strategie sînt aplicate viziuni recente privind dezvoltarea domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei şi utilizate noţiuni noi ca:
plan de alimentare cu apă şi sanitaţie (PAAS), care este un document de planificare a investiţiilor pentru dezvoltarea pe termen lung a infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie, elaborat pentru o anumită regiune, raion sau localitate (municipiu, oraş, sat, comună), astfel încît să se potrivească perfect cu sistemele existente şi cu disponibilităţile şi constrîngerile ce vizează sursele de apă locale şi cu prevederile legislaţiei în vigoare;
sanitaţie – termen generic utilizat pentru a descrie o serie de facilităţi, servicii şi acţiuni în vederea eliminării în condiţii sigure şi igienice a excreţiilor umane şi a apei uzate, în scopul reducerii împrăştierii germenilor patogeni şi al menţinerii unui mediu sănătos şi durabil. Acţiunile specifice legate de sanitaţie includ epurarea apelor uzate, managementul deşeurilor menajere şi a apelor pluviale;
studiu de fezabilitate – este un document în baza căruia se elaborează documentaţia de proiect, care include şi furnizează informaţia privind impactul multidimensional al proiectului, precum şi viabilitatea economică şi durabilitatea financiară a proiectului de investiţii capitale.
I. DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE ÎN DOMENIUL
ALIMENTĂRII CU APĂ ŞI SANITAŢIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Cadrul legal
În prezent, domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este reglementat de un şir de acte legislative şi normative elaborate, adoptate şi modificate conform condiţiilor şi prevederilor noi, dar care mai trebuie să fie perfecţionate, respectiv:
Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, care determină şi stabileşte modul de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice în unităţile administrativ-teritoriale;
Legea nr.1402-XV din 24 octombrie 2002 a serviciilor publice de gospodărie comunală, care stabileşte cadrul juridic unitar privind înfiinţarea şi organizarea serviciilor publice de gospodărie comunală în unităţile admininistrativ-teritoriale, inclusiv monitorizarea şi controlul funcţionării lor;
Legea nr. 272-XIV din 10 februarie 1999 cu privire la apa potabilă - stabileşte cerinţe pentru asigurarea exploatării sigure a serviciului de alimentare cu apă şi necesită să fie revizuită în conformitate cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman;
Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011, elaborată în conformitate cu prevederile Directivelor europene. Legea îşi propune să protejeze apa împotriva poluării şi stabileşte standarde de calitate pentru mediu.
Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, care are drept scop asigurarea condiţiilor optime pentru protecţia şi promovarea sănătăţii populaţiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii;
Legea nr.303 din 13 decembrie 2013 a serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare - reglementează cadrul juridic unitar privind înfiinţarea, organizarea, gestionarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi controlul funcţionării în localităţi a serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă, industrială şi de canalizare a apelor uzate menajere.
Hotărîrea Guvernului nr. 662 din 13 iunie 2007 „Pentru aprobarea Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din Republica Moldova”, care se axează pe necesitatea perfecţionării cadrului legislativ şi instituţional în conformitate cu Directivele UE, astfel încît populaţia să poată beneficia de servicii calitative, de model nou, european.
Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 „Cu privire la instituirea sistemului informaţional automatizat «Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate»”, care reglementează calitatea apei potabile şi stabileşte cerinţele programelor de monitorizare şi de raportare a calităţii apei potabile.
Hotărîrea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013 „Pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale”.
Republica Moldova este parte semnatară a unor numeroase convenţii şi parteneriate relevante pentru sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie: Convenţia Espoo, Convenţia de la Helsinki privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale şi Protocolul privind Apa şi Sănătatea din cadrul acestei convenţii, Convenţia CIPFD, acorduri bilaterale cu Ucraina şi România.
-
Cadrul instituţional
Principala autoritate competentă în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este Ministerul Mediului, care are misiunea de a asigura realizarea prerogativelor constituţionale ale Guvernului prin elaborarea, promovarea şi implementarea politicii sectoriale.
Ministerul Sănătăţii îşi exercită competenţele la avizarea permiselor de folosire a apei, evacuarea apelor uzate, stabilirea zonelor de protecţie sanitară a reţelelor şi instalaţiilor de aprovizionare cu apă şi canalizare, efectuarea expertizei sanitare în domeniul monitorizării calităţii apei potabile distribuită consumatorilor.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor este organul central de specialitate al administraţiei publice care elaborează şi promovează politica statului în domeniul amenajării şi planificării teritoriului, arhitecturii, urbanismului, construcţiei, producerii materialelor de construcţie, locuinţelor şi dezvoltării regionale.
Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi sînt responsabile pentru elaborarea şi aprobarea documentaţiei de urbanism şi autorităţile publice locale de nivelul al doilea – pentru elaborarea şi aprobarea planurilor de amenajare a teritoriilor. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor emite avize generale asupra documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, menţionate în baza avizelor organismelor centrale interesate;
elaborează şi promovează politica statului în domeniile dezvoltarea regională, amenajarea şi planificarea teritoriului, arhitectură, urbanism, construcţii, producerea materialelor de construcţie, construcţia de locuinţe. Autorităţile publice locale aprobă planurile generale de urbanism şi planurile de amenajare a teritoriului raionului, inclusiv cu infrastructura sectorului alimentare cu apă şi canalizare, iar Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor emite avizul general.
Ministerul Finanţelor elaborează şi promovează politica statului în domeniul bugetar-fiscal, incluzînd activităţile legate de finanţarea sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie.
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a elaborat metodologia pentru calcularea, aprobarea şi aplicarea tarifelor la serviciile publice de aprovizionare cu apă şi sanitaţie şi la epurarea apei uzate.
Agenţia „Apele Moldovei”, subordonată Ministerului Mediului, avînd competenţe pentru implementarea politicii statului în managementul resurselor de apă, hidro-amelioraţie şi aprovizionarea cu apă şi sanitaţie.
Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, subordonată Ministerului Mediului, este responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul cercetărilor geologice, folosirii şi protecţiei solului şi apelor subterane. Expediţia Hidrogeologică „EHGeoM” acordă servicii legate de forajul fîntînilor arteziene.
Rolul principal al Inspectoratului Ecologic de Stat în ceea ce priveşte domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este de a elibera autorizaţii de mediu pentru folosinţa specială a apei şi efectuarea expertizei ecologice. Inspectoratul se subordonează Ministerului Mediului.
Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței este responsabilă de implementarea politicii în domeniul protecţiei consumatorilor, inclusiv a consumatorilor de apă.
Asociaţia „Moldova Apă-Canal” reprezintă asocierea voluntară a întreprinderilor de apă - canal din ţară. Asociaţia acordă servicii de consultanţă, elaborează indicatori de performanţă (benchmarking) pe bază voluntară şi oferă instruire şi suport tehnic membrilor săi la o scară limitată.
În Republica Moldova funcţionează 38 operatori apă-canal avînd forma organizatorico-juridică de întreprindere municipală (31) sau societate pe acţiuni (7). Regiile apă-canal prestează servicii de aprovizionare cu apă şi canalizare populaţiei şi agenţilor economici.
Asociaţiile consumatorilor de apă gestionează sistemele de aprovizionare cu apă şi de sanitaţie din localităţile rurale.
Biroul Naţional de Statistică colectează date şi publică statistici cu privire la domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
Instituţiile menţionate îşi desfăşoară activitatea în limitele competenţelor stabilite, au politici adecvate, însă nu dispun de un suficient efectiv pentru o administrare eficientă a problemelor curente ale sectorului şi planificarea financiară a investiţiilor pe termen mediu şi lung.
-
Resursele de apă ale Republicii Moldova
în contextul alimentării cu apă a populaţiei
Resursele de apă ale Republicii Moldova sînt reprezentate de apele de suprafaţă (3.621 rîuri şi 4.261 lacuri naturale şi artificiale) şi apele subterane (4.842 fîntîni arteziene şi 179.574 fîntîni cu alimentare din apele freatice). Principalele rîuri sînt Nistru (cu o lungime de 652 km) şi Prut (695 km). Cele mai mari lacuri artificiale sînt Costeşti-Stînca pe rîul Prut (59 km2) şi Dubăsari pe rîul Nistru (67,5 km2). (Sursa: Raportul anual al Inspectoratului Ecologic de Stat)
Apa disponibilă în prezent este de aproximativ 500 m3 la un locuitor pe an sau chiar mai puţin, plasînd Republica Moldova în categoria ţărilor în care „apa este insuficientă”, ceea ce poate crea un stres pe resursă, care, la rîndul ei, va fi afectată în viitor de schimbările climatice.
Pragurile recomandate la nivel internaţional definesc volumul de 1700 m3/locuitor/an drept nivelul sigur de disponibilitate a apei dulci regenerabile.
Dacă volumul de apă disponibilă este mai mic de 1000 m3/locuitor/an, lipsa apei poate împiedica dezvoltarea economică şi poate afecta sănătatea şi standardul de viaţă al populaţiei.
În prezent, disponibilitatea resurselor de apă în Republica Moldova reprezintă un aspect critic ce afectează capacitatea de dezvoltare economică a ţării.
Volumul apei de suprafaţă din Republica Moldova este estimat la aproximativ 1,32 miliarde m3. Rezervele de apă subterană regenerabile zilnice sînt estimate la 3,478 milioane m3,din care 2,138 milioane m3 sînt aprobate de Comisia de Stat pentru rezervele de substanţe minerale utile. Din acestea circa 2,121 milioane m3 sînt utilizate de populaţie în scopuri potabile. Сel mai intens supuse exploatării sînt orizonturile acvifere de vîrsta Sarmaţianului Mediu şi Sarmaţianului Inferior-Badenianului. (Sursa: datele Agenţiei Geologice şi Resurse Naturale)
Din punct de vedere al calităţii, apele subterane atribuite acestor orizonturi depăşesc în unele zone concentraţia maximă admisibilă prevăzută de normele sanitare ale calităţii apei potabile îndeosebi după conţinutul de hidrogen sulfurat, amoniac, fluor, stronţiu, fier, nitraţi, cloruri, arsen şi alţi poluanţi, motiv care impune antrenarea tuturor măsurilor necesare pentru epurarea apei şi condiţionării ei la valorile admisibile prevăzute de parametrii de calitate a apei potabile.
Figura nr.1. Sursele de apă potabilă din Republica Moldova
Resursele de apă din Republica Moldova sînt sensibile la schimbările climatice din punct de vedere atît al cantităţii, cît şi al calităţii. Conform estimării, resursele de apă de suprafaţă disponibile se vor diminua cu 16-20% pînă în anul 2020. Aceasta înseamnă că siguranţa alimentării cu apă a tuturor utilizatorilor va fi periclitată în anul 2020, cînd intensitatea utilizării apei va atinge o cotă maximă.
Luînd în considerare posibilitatea exploatării apei subterane, se preconizează că începînd cu anul 2030 lipsa apei va deveni o barieră în calea dezvoltării. (Sursa: Raportul Naţional privind Dezvoltarea Umană în Moldova-Schimbarea climei, impactul socio-economic şi politica de adaptare, PNUD, 2009)
Impactul schimbării climei, combinat cu insuficienţa apei la nivelul ţării, arată că asigurarea alimentării cu apă în viitor impune o planificare urbană integrată. Dezvoltarea urbană în zonele geografice cu deficit de apă necesită o gestionare atentă din perspectiva accesului limitat la sursele de apă potabilă. Această situaţie afectează în special partea de nord a ţării, în care resursa de apă se află sub stres şi unde există multe localităţi urbane cu densitate mare a populaţiei.
În acest context, sînt definite trei tipuri de zone:
zone care în mod tradiţional au avut deficit de apă, în care schimbările climatice vor spori presiunea asupra activităţilor economice actuale, fără a afecta însă disponibilitatea de apă potabilă pentru consumul uman;
zone cu populaţie vulnerabilă, preponderent din comunităţile rurale, care deja se confruntă cu un deficit de apă şi cu coborîrea pînzei de apă freatică din cauza supra-exploatării şi secetelor;
regiunea centrală a Moldovei, asupra căreia există un impact complex datorat diminuării resurselor de apă atît pentru populaţia rurală, cît şi pentru cea urbană.
Încetinirea activităţii economice din ţară după obţinerea independenţei a avut ca rezultat stabilizarea nivelului de poluare a rîurilor Nistru şi Prut.
Principalele surse de poluare a apei de suprafaţă şi subterane sînt sistemele de sanitaţie individuale din gospodăriile populaţiei, deversările de apă uzată municipală insuficient epurată sau neepurată, infiltraţiile provenite din sistemele de canalizare şi zonele de depozitare inadecvată a deşeurilor solide şi deversările de ape industriale epurate independent şi deversate în bazinele de apă, fapt ce complică tratarea apei brute şi necesită cheltuieli suplimentare.
Fîntînile de adîncime mică de 10-50m constituie principala sursă de apă în zonele rurale unde nu există sisteme centralizate de alimentare cu apă.
Monitorizarea apelor subterane este efectuată de către Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale prin intermediul reţelei de monitoring alcătuită din 180 sonde (prin care se apreciază nivelul, temperatura şi compoziţia chimică a apelor subterane) amplasate pe întreg teritoriul ţării.
O importanţă deosebită prezintă datele cu privire la cantitatea şi calitatea resurselor de apă locale pentru elaborarea planurilor şi studiilor de fezabilitate pentru viitoarea infrastructură în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
-
Starea actuală a infrastructurii în domeniul
alimentării cu apă şi sanitaţiei
În prezent, în Republica Moldova sînt 1 032 localităţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă, dintre care 3 municipii şi 52 oraşe.
În cele ce urmează este analizată activitatea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare pentru anul 2012 în conformitate cu datele Biroului Naţional de Statistică.
Sisteme de alimentare cu apă. În anul 2012 pe teritoriul ţării au fost amplasate 742 sisteme de alimentare cu apă, din care 571 unităţi cu proprietate publică, 168 – private şi 3–proprietate mixtă. Din total apeducte, pe parcursul anului de referinţă au funcţionat 742 sisteme (91,2%) sau cu 34 apeducte mai mult comparativ cu anul precedent şi cu 163 mai mult comparativ cu anul 2008.
Figura nr. 2. Sisteme de alimentare cu apă în perioada 2008-2012
Numărul sistemelor de alimentare cu apă a crescut ca urmare a punerii în funcţiune pe parcursul anului a 44 sisteme, preponderent în raioanele: Rîşcani – 11, Căuşeni – 8, Cahul şi Teleneşti, respectiv, cîte 3, Cantemir, Călăraşi, Criuleni, Hînceşti, Ceadîr-Lunga, cîte 2 sisteme. Totodată, 19 sisteme de alimentare cu apă nu au fost funcţionale: raionul Şoldăneşti, Taraclia, respectiv, cîte 6 sisteme, Floreşti – 3, Nisporeni – 2, Basarabeasca, Dubăsari, Floreşti, Hînceşti, Orhei, Comrat - cîte 1 sistem de alimentare cu apă.
Astfel, au fost asigurate cu servicii centralizate de alimentare cu apă 38,7% din localităţile ţării, 76,7% din oraşe şi 36,2% din localităţile rurale. Anual numărul localităţilor dotate cu sisteme de alimentare cu apă este în creştere, în anul 2012 numărul acestora fiind de 378 localităţi faţă de 338 în anul 2008.
În anul 2012 lungimea totală a reţelelor şi apeductelor de distribuţie a apei potabile a constituit 9,3 mii km sau cu 409,5 km mai mult faţă de anul 2011. Dat fiind că nu toate sistemele de alimentare cu apă sînt funcţionale, de facto pe parcursul anului au funcţionat 9,1 mii km de reţele (97,9%). Volumul de apă captată a constituit 122,5 mil. m3, inclusiv 74,6% din surse de suprafaţă, 18,8% din surse subterane şi 6,6% din alte surse.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-de-alimentare-cu.html#I._DESCRIEREA_SITUAŢIEI_ACTUALE_ÎN_DOMENIUL__ALIMENTĂRII_CU_APĂ_ŞI_SANITAŢIEI_ÎN_REPUBLICA_MOLDOVA___Cadrul_legal
|
Strategia de alimentare cu
|
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr.199
din 20 martie 2014
STRATEGIA DE ALIMENTARE CU
APĂ ŞI SANITAŢIE (2014 – 2028)
Introducere
Republica Moldova, aflată în proces de negociere a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană (UE), şi-a asumat o serie de angajamente în mai multe domenii pe baza alinierii legislaţiei şi standardelor naţionale la legislaţia şi standardele comunitare.
Legislaţia comunitară în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei poate fi realizată numai prin investiţii mari în infrastructură. În situaţia economică actuală a ţării o astfel de investiţie trebuie să fie planificată şi programată respectîndu-se constrîngerile care se impun, motiv pentru care Republica Moldova acordă o atenţie deosebită acestei provocări.
Domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare a suferit transformări esenţiale în ultimii 5 ani din punct de vedere atît tehnic, cît şi organizatoric.
De aceea, Ministerul Mediului, care este responsabil de dezvoltarea domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei, apreciază că este oportună elaborarea unei strategii noi pe termen mediu (2014 - 2018) şi lung (pînă în anul 2028) pentru acest sector care, avînd ca punct de plecare analiza situaţiei existente, modelarea scenariilor posibile de modernizare şi dezvoltare a serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie, să contribuie astfel la luarea unor decizii importante cu privire la direcţiile de acţiune în etapele ce vor urma.
Trebuie să se aibă in vedere că serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie au un rol decisiv pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor şi pentru evitarea excluderii sociale şi izolării. Ţinînd cont de importanţa lor pentru economie şi pentru producerea de alte bunuri şi servicii, eficienţa şi calitatea acestora constituie un factor de competitivitate şi de cea mai mare coeziune, în special datorită faptului că permit atragerea investiţiilor în regiuni mai puţin favorizate.
Serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie se află în centrul dezbaterii politice, în special din perspectiva rolului pe care îl au autorităţile publice într-o economie de piaţă şi anume, pe de o parte, acela de a veghea buna funcţionare a pieţei şi, pe de altă parte, de a garanta interesul general, în special satisfacerea nevoilor primordiale ale cetăţenilor.
Furnizarea de servicii publice de alimentare cu apă şi sanitaţie într-o manieră performantă şi nediscriminatorie constituie, la rîndul său, o condiţie pentru o mai bună integrare economică în UE.
Prezenta Strategie de alimentare cu apă şi sanitaţie (în continuare –Strategia) plasează serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie în sfera activităţilor de interes economic general, aşa cum sînt ele definite în Carta Verde a UE şi încearcă să alinieze aceste servicii la conceptul european.
Necesitatea elaborării unei strategii noi, aliniată la cerinţele actuale ale societăţii şi la legislaţia comunitară, a decurs din analiza şi evaluarea rezultatelor obţinute la implementarea Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.662 din 13 iunie 2007, Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1406 din 30 decembrie 2005, şi Programului Naţional „Satul Moldovenesc”, în urma cărora s-a constatat că:
-
principalele obiective de dezvoltare a serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare, stipulate în Strategie şi în programele sus-menţioante, nu au fost executate;
-
atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile şi creditelor menţionate în această Strategie a fost ineficientă. Spre exemplu, grantul alocat de Turcia pentru construcţia staţiei de tratare a apei în or. Ceadîr-Lunga a fost valorificat, însă staţia nu este funcţională; creditul acordat de Statul Kuwait în anul 2006 pentru 6 localităţi nu a fost valorificat.
De asemenea, respectiva Strategie nu prevede acţiuni, caracteristici şi indicatori în conformitate cu :
-
ameninţările schimbărilor climatice asupra resurselor de apă din Republica Moldova din punct de vedere atît al cantităţii, cît şi al calităţii;
-
disponibilitatea datelor din sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, care au o importanţă vitală pentru luarea deciziilor informate de dezvoltare a infrastructurii domeniului;
-
politica în domeniul reglementării tarifelor la apă şi canalizare;
-
managementul informaţiilor în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, care actualmente este compatibil cu cerinţele iniţiativei e-Guvernare;
-
necesitatea implicării Guvernului în cadrul politic, juridic şi instituţional;
-
estimarea impactului costurilor financiare şi non-financiare aferente implementării Strategiei;
-
modalitatea şi mecanismele monitorizării Strategiei, rezultatele scontate, indicatorii de progres, etapele de implementare şi procedurile de raportare.
Un impact negativ a avut şi calcularea sofisticată şi ireală a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii. Drept urmare, în perioada 2008-2012 nu au fost valorificate investiţii în sumă de 3 559 155 mii lei necesare pentru construcţia sistemelor de alimentare cu apă şi sanitaţie în localităţile Republicii Moldova.
Cele relatate mai sus permit reevaluarea capacităţilor şi priorităţilor Strategiei aprobate în anul 2007.
Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie nou-elaborată se bazează pe documente cheie, aprobate la nivel naţional, cum sînt Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; Concepţia politicii de mediu, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.605 din 2 noiembrie 2001; Programul Naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 304 din 17 martie 2007; Strategia naţională de dezvoltare regională pentru anii 2013-2015, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.685 din 4 septembrie 2013; Indicatorii ţintă şi termenele de implementare din cadrul Protocolului Apa şi Sănătatea, aprobaţi prin Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi ministrului mediului nr.17/115 din 19 februarie 2010).
Strategia actuală nu se limitează doar la concluzii finale şi recomandări, ci şi determină măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor şi rezultatelor în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
În Strategie sînt aplicate viziuni recente privind dezvoltarea domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei şi utilizate noţiuni noi ca:
plan de alimentare cu apă şi sanitaţie (PAAS), care este un document de planificare a investiţiilor pentru dezvoltarea pe termen lung a infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie, elaborat pentru o anumită regiune, raion sau localitate (municipiu, oraş, sat, comună), astfel încît să se potrivească perfect cu sistemele existente şi cu disponibilităţile şi constrîngerile ce vizează sursele de apă locale şi cu prevederile legislaţiei în vigoare;
sanitaţie – termen generic utilizat pentru a descrie o serie de facilităţi, servicii şi acţiuni în vederea eliminării în condiţii sigure şi igienice a excreţiilor umane şi a apei uzate, în scopul reducerii împrăştierii germenilor patogeni şi al menţinerii unui mediu sănătos şi durabil. Acţiunile specifice legate de sanitaţie includ epurarea apelor uzate, managementul deşeurilor menajere şi a apelor pluviale;
studiu de fezabilitate – este un document în baza căruia se elaborează documentaţia de proiect, care include şi furnizează informaţia privind impactul multidimensional al proiectului, precum şi viabilitatea economică şi durabilitatea financiară a proiectului de investiţii capitale.
I. DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE ÎN DOMENIUL
ALIMENTĂRII CU APĂ ŞI SANITAŢIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Cadrul legal
În prezent, domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este reglementat de un şir de acte legislative şi normative elaborate, adoptate şi modificate conform condiţiilor şi prevederilor noi, dar care mai trebuie să fie perfecţionate, respectiv:
Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, care determină şi stabileşte modul de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice în unităţile administrativ-teritoriale;
Legea nr.1402-XV din 24 octombrie 2002 a serviciilor publice de gospodărie comunală, care stabileşte cadrul juridic unitar privind înfiinţarea şi organizarea serviciilor publice de gospodărie comunală în unităţile admininistrativ-teritoriale, inclusiv monitorizarea şi controlul funcţionării lor;
Legea nr. 272-XIV din 10 februarie 1999 cu privire la apa potabilă - stabileşte cerinţe pentru asigurarea exploatării sigure a serviciului de alimentare cu apă şi necesită să fie revizuită în conformitate cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman;
Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011, elaborată în conformitate cu prevederile Directivelor europene. Legea îşi propune să protejeze apa împotriva poluării şi stabileşte standarde de calitate pentru mediu.
Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, care are drept scop asigurarea condiţiilor optime pentru protecţia şi promovarea sănătăţii populaţiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii;
Legea nr.303 din 13 decembrie 2013 a serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare - reglementează cadrul juridic unitar privind înfiinţarea, organizarea, gestionarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi controlul funcţionării în localităţi a serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă, industrială şi de canalizare a apelor uzate menajere.
Hotărîrea Guvernului nr. 662 din 13 iunie 2007 „Pentru aprobarea Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din Republica Moldova”, care se axează pe necesitatea perfecţionării cadrului legislativ şi instituţional în conformitate cu Directivele UE, astfel încît populaţia să poată beneficia de servicii calitative, de model nou, european.
Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 „Cu privire la instituirea sistemului informaţional automatizat «Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate»”, care reglementează calitatea apei potabile şi stabileşte cerinţele programelor de monitorizare şi de raportare a calităţii apei potabile.
Hotărîrea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013 „Pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale”.
Republica Moldova este parte semnatară a unor numeroase convenţii şi parteneriate relevante pentru sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie: Convenţia Espoo, Convenţia de la Helsinki privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale şi Protocolul privind Apa şi Sănătatea din cadrul acestei convenţii, Convenţia CIPFD, acorduri bilaterale cu Ucraina şi România.
-
Cadrul instituţional
Principala autoritate competentă în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este Ministerul Mediului, care are misiunea de a asigura realizarea prerogativelor constituţionale ale Guvernului prin elaborarea, promovarea şi implementarea politicii sectoriale.
Ministerul Sănătăţii îşi exercită competenţele la avizarea permiselor de folosire a apei, evacuarea apelor uzate, stabilirea zonelor de protecţie sanitară a reţelelor şi instalaţiilor de aprovizionare cu apă şi canalizare, efectuarea expertizei sanitare în domeniul monitorizării calităţii apei potabile distribuită consumatorilor.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor este organul central de specialitate al administraţiei publice care elaborează şi promovează politica statului în domeniul amenajării şi planificării teritoriului, arhitecturii, urbanismului, construcţiei, producerii materialelor de construcţie, locuinţelor şi dezvoltării regionale.
Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi sînt responsabile pentru elaborarea şi aprobarea documentaţiei de urbanism şi autorităţile publice locale de nivelul al doilea – pentru elaborarea şi aprobarea planurilor de amenajare a teritoriilor. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor emite avize generale asupra documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, menţionate în baza avizelor organismelor centrale interesate;
elaborează şi promovează politica statului în domeniile dezvoltarea regională, amenajarea şi planificarea teritoriului, arhitectură, urbanism, construcţii, producerea materialelor de construcţie, construcţia de locuinţe. Autorităţile publice locale aprobă planurile generale de urbanism şi planurile de amenajare a teritoriului raionului, inclusiv cu infrastructura sectorului alimentare cu apă şi canalizare, iar Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor emite avizul general.
Ministerul Finanţelor elaborează şi promovează politica statului în domeniul bugetar-fiscal, incluzînd activităţile legate de finanţarea sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie.
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a elaborat metodologia pentru calcularea, aprobarea şi aplicarea tarifelor la serviciile publice de aprovizionare cu apă şi sanitaţie şi la epurarea apei uzate.
Agenţia „Apele Moldovei”, subordonată Ministerului Mediului, avînd competenţe pentru implementarea politicii statului în managementul resurselor de apă, hidro-amelioraţie şi aprovizionarea cu apă şi sanitaţie.
Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, subordonată Ministerului Mediului, este responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul cercetărilor geologice, folosirii şi protecţiei solului şi apelor subterane. Expediţia Hidrogeologică „EHGeoM” acordă servicii legate de forajul fîntînilor arteziene.
Rolul principal al Inspectoratului Ecologic de Stat în ceea ce priveşte domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este de a elibera autorizaţii de mediu pentru folosinţa specială a apei şi efectuarea expertizei ecologice. Inspectoratul se subordonează Ministerului Mediului.
Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței este responsabilă de implementarea politicii în domeniul protecţiei consumatorilor, inclusiv a consumatorilor de apă.
Asociaţia „Moldova Apă-Canal” reprezintă asocierea voluntară a întreprinderilor de apă - canal din ţară. Asociaţia acordă servicii de consultanţă, elaborează indicatori de performanţă (benchmarking) pe bază voluntară şi oferă instruire şi suport tehnic membrilor săi la o scară limitată.
În Republica Moldova funcţionează 38 operatori apă-canal avînd forma organizatorico-juridică de întreprindere municipală (31) sau societate pe acţiuni (7). Regiile apă-canal prestează servicii de aprovizionare cu apă şi canalizare populaţiei şi agenţilor economici.
Asociaţiile consumatorilor de apă gestionează sistemele de aprovizionare cu apă şi de sanitaţie din localităţile rurale.
Biroul Naţional de Statistică colectează date şi publică statistici cu privire la domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
Instituţiile menţionate îşi desfăşoară activitatea în limitele competenţelor stabilite, au politici adecvate, însă nu dispun de un suficient efectiv pentru o administrare eficientă a problemelor curente ale sectorului şi planificarea financiară a investiţiilor pe termen mediu şi lung.
-
Resursele de apă ale Republicii Moldova
în contextul alimentării cu apă a populaţiei
Resursele de apă ale Republicii Moldova sînt reprezentate de apele de suprafaţă (3.621 rîuri şi 4.261 lacuri naturale şi artificiale) şi apele subterane (4.842 fîntîni arteziene şi 179.574 fîntîni cu alimentare din apele freatice). Principalele rîuri sînt Nistru (cu o lungime de 652 km) şi Prut (695 km). Cele mai mari lacuri artificiale sînt Costeşti-Stînca pe rîul Prut (59 km2) şi Dubăsari pe rîul Nistru (67,5 km2). (Sursa: Raportul anual al Inspectoratului Ecologic de Stat)
Apa disponibilă în prezent este de aproximativ 500 m3 la un locuitor pe an sau chiar mai puţin, plasînd Republica Moldova în categoria ţărilor în care „apa este insuficientă”, ceea ce poate crea un stres pe resursă, care, la rîndul ei, va fi afectată în viitor de schimbările climatice.
Pragurile recomandate la nivel internaţional definesc volumul de 1700 m3/locuitor/an drept nivelul sigur de disponibilitate a apei dulci regenerabile.
Dacă volumul de apă disponibilă este mai mic de 1000 m3/locuitor/an, lipsa apei poate împiedica dezvoltarea economică şi poate afecta sănătatea şi standardul de viaţă al populaţiei.
În prezent, disponibilitatea resurselor de apă în Republica Moldova reprezintă un aspect critic ce afectează capacitatea de dezvoltare economică a ţării.
Volumul apei de suprafaţă din Republica Moldova este estimat la aproximativ 1,32 miliarde m3. Rezervele de apă subterană regenerabile zilnice sînt estimate la 3,478 milioane m3,din care 2,138 milioane m3 sînt aprobate de Comisia de Stat pentru rezervele de substanţe minerale utile. Din acestea circa 2,121 milioane m3 sînt utilizate de populaţie în scopuri potabile. Сel mai intens supuse exploatării sînt orizonturile acvifere de vîrsta Sarmaţianului Mediu şi Sarmaţianului Inferior-Badenianului. (Sursa: datele Agenţiei Geologice şi Resurse Naturale)
Din punct de vedere al calităţii, apele subterane atribuite acestor orizonturi depăşesc în unele zone concentraţia maximă admisibilă prevăzută de normele sanitare ale calităţii apei potabile îndeosebi după conţinutul de hidrogen sulfurat, amoniac, fluor, stronţiu, fier, nitraţi, cloruri, arsen şi alţi poluanţi, motiv care impune antrenarea tuturor măsurilor necesare pentru epurarea apei şi condiţionării ei la valorile admisibile prevăzute de parametrii de calitate a apei potabile.
Figura nr.1. Sursele de apă potabilă din Republica Moldova
Resursele de apă din Republica Moldova sînt sensibile la schimbările climatice din punct de vedere atît al cantităţii, cît şi al calităţii. Conform estimării, resursele de apă de suprafaţă disponibile se vor diminua cu 16-20% pînă în anul 2020. Aceasta înseamnă că siguranţa alimentării cu apă a tuturor utilizatorilor va fi periclitată în anul 2020, cînd intensitatea utilizării apei va atinge o cotă maximă.
Luînd în considerare posibilitatea exploatării apei subterane, se preconizează că începînd cu anul 2030 lipsa apei va deveni o barieră în calea dezvoltării. (Sursa: Raportul Naţional privind Dezvoltarea Umană în Moldova-Schimbarea climei, impactul socio-economic şi politica de adaptare, PNUD, 2009)
Impactul schimbării climei, combinat cu insuficienţa apei la nivelul ţării, arată că asigurarea alimentării cu apă în viitor impune o planificare urbană integrată. Dezvoltarea urbană în zonele geografice cu deficit de apă necesită o gestionare atentă din perspectiva accesului limitat la sursele de apă potabilă. Această situaţie afectează în special partea de nord a ţării, în care resursa de apă se află sub stres şi unde există multe localităţi urbane cu densitate mare a populaţiei.
În acest context, sînt definite trei tipuri de zone:
zone care în mod tradiţional au avut deficit de apă, în care schimbările climatice vor spori presiunea asupra activităţilor economice actuale, fără a afecta însă disponibilitatea de apă potabilă pentru consumul uman;
zone cu populaţie vulnerabilă, preponderent din comunităţile rurale, care deja se confruntă cu un deficit de apă şi cu coborîrea pînzei de apă freatică din cauza supra-exploatării şi secetelor;
regiunea centrală a Moldovei, asupra căreia există un impact complex datorat diminuării resurselor de apă atît pentru populaţia rurală, cît şi pentru cea urbană.
Încetinirea activităţii economice din ţară după obţinerea independenţei a avut ca rezultat stabilizarea nivelului de poluare a rîurilor Nistru şi Prut.
Principalele surse de poluare a apei de suprafaţă şi subterane sînt sistemele de sanitaţie individuale din gospodăriile populaţiei, deversările de apă uzată municipală insuficient epurată sau neepurată, infiltraţiile provenite din sistemele de canalizare şi zonele de depozitare inadecvată a deşeurilor solide şi deversările de ape industriale epurate independent şi deversate în bazinele de apă, fapt ce complică tratarea apei brute şi necesită cheltuieli suplimentare.
Fîntînile de adîncime mică de 10-50m constituie principala sursă de apă în zonele rurale unde nu există sisteme centralizate de alimentare cu apă.
Monitorizarea apelor subterane este efectuată de către Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale prin intermediul reţelei de monitoring alcătuită din 180 sonde (prin care se apreciază nivelul, temperatura şi compoziţia chimică a apelor subterane) amplasate pe întreg teritoriul ţării.
O importanţă deosebită prezintă datele cu privire la cantitatea şi calitatea resurselor de apă locale pentru elaborarea planurilor şi studiilor de fezabilitate pentru viitoarea infrastructură în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
-
Starea actuală a infrastructurii în domeniul
alimentării cu apă şi sanitaţiei
În prezent, în Republica Moldova sînt 1 032 localităţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă, dintre care 3 municipii şi 52 oraşe.
În cele ce urmează este analizată activitatea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare pentru anul 2012 în conformitate cu datele Biroului Naţional de Statistică.
Sisteme de alimentare cu apă. În anul 2012 pe teritoriul ţării au fost amplasate 742 sisteme de alimentare cu apă, din care 571 unităţi cu proprietate publică, 168 – private şi 3–proprietate mixtă. Din total apeducte, pe parcursul anului de referinţă au funcţionat 742 sisteme (91,2%) sau cu 34 apeducte mai mult comparativ cu anul precedent şi cu 163 mai mult comparativ cu anul 2008.
Figura nr. 2. Sisteme de alimentare cu apă în perioada 2008-2012
Numărul sistemelor de alimentare cu apă a crescut ca urmare a punerii în funcţiune pe parcursul anului a 44 sisteme, preponderent în raioanele: Rîşcani – 11, Căuşeni – 8, Cahul şi Teleneşti, respectiv, cîte 3, Cantemir, Călăraşi, Criuleni, Hînceşti, Ceadîr-Lunga, cîte 2 sisteme. Totodată, 19 sisteme de alimentare cu apă nu au fost funcţionale: raionul Şoldăneşti, Taraclia, respectiv, cîte 6 sisteme, Floreşti – 3, Nisporeni – 2, Basarabeasca, Dubăsari, Floreşti, Hînceşti, Orhei, Comrat - cîte 1 sistem de alimentare cu apă.
Astfel, au fost asigurate cu servicii centralizate de alimentare cu apă 38,7% din localităţile ţării, 76,7% din oraşe şi 36,2% din localităţile rurale. Anual numărul localităţilor dotate cu sisteme de alimentare cu apă este în creştere, în anul 2012 numărul acestora fiind de 378 localităţi faţă de 338 în anul 2008.
În anul 2012 lungimea totală a reţelelor şi apeductelor de distribuţie a apei potabile a constituit 9,3 mii km sau cu 409,5 km mai mult faţă de anul 2011. Dat fiind că nu toate sistemele de alimentare cu apă sînt funcţionale, de facto pe parcursul anului au funcţionat 9,1 mii km de reţele (97,9%). Volumul de apă captată a constituit 122,5 mil. m3, inclusiv 74,6% din surse de suprafaţă, 18,8% din surse subterane şi 6,6% din alte surse.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-de-alimentare-cu.html#Starea_actuală_a_infrastructurii_în_domeniul__alimentării_cu_apă_şi_sanitaţiei
|
Strategia de alimentare cu
|
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr.199
din 20 martie 2014
STRATEGIA DE ALIMENTARE CU
APĂ ŞI SANITAŢIE (2014 – 2028)
Introducere
Republica Moldova, aflată în proces de negociere a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană (UE), şi-a asumat o serie de angajamente în mai multe domenii pe baza alinierii legislaţiei şi standardelor naţionale la legislaţia şi standardele comunitare.
Legislaţia comunitară în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei poate fi realizată numai prin investiţii mari în infrastructură. În situaţia economică actuală a ţării o astfel de investiţie trebuie să fie planificată şi programată respectîndu-se constrîngerile care se impun, motiv pentru care Republica Moldova acordă o atenţie deosebită acestei provocări.
Domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare a suferit transformări esenţiale în ultimii 5 ani din punct de vedere atît tehnic, cît şi organizatoric.
De aceea, Ministerul Mediului, care este responsabil de dezvoltarea domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei, apreciază că este oportună elaborarea unei strategii noi pe termen mediu (2014 - 2018) şi lung (pînă în anul 2028) pentru acest sector care, avînd ca punct de plecare analiza situaţiei existente, modelarea scenariilor posibile de modernizare şi dezvoltare a serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie, să contribuie astfel la luarea unor decizii importante cu privire la direcţiile de acţiune în etapele ce vor urma.
Trebuie să se aibă in vedere că serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie au un rol decisiv pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor şi pentru evitarea excluderii sociale şi izolării. Ţinînd cont de importanţa lor pentru economie şi pentru producerea de alte bunuri şi servicii, eficienţa şi calitatea acestora constituie un factor de competitivitate şi de cea mai mare coeziune, în special datorită faptului că permit atragerea investiţiilor în regiuni mai puţin favorizate.
Serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie se află în centrul dezbaterii politice, în special din perspectiva rolului pe care îl au autorităţile publice într-o economie de piaţă şi anume, pe de o parte, acela de a veghea buna funcţionare a pieţei şi, pe de altă parte, de a garanta interesul general, în special satisfacerea nevoilor primordiale ale cetăţenilor.
Furnizarea de servicii publice de alimentare cu apă şi sanitaţie într-o manieră performantă şi nediscriminatorie constituie, la rîndul său, o condiţie pentru o mai bună integrare economică în UE.
Prezenta Strategie de alimentare cu apă şi sanitaţie (în continuare –Strategia) plasează serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie în sfera activităţilor de interes economic general, aşa cum sînt ele definite în Carta Verde a UE şi încearcă să alinieze aceste servicii la conceptul european.
Necesitatea elaborării unei strategii noi, aliniată la cerinţele actuale ale societăţii şi la legislaţia comunitară, a decurs din analiza şi evaluarea rezultatelor obţinute la implementarea Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.662 din 13 iunie 2007, Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1406 din 30 decembrie 2005, şi Programului Naţional „Satul Moldovenesc”, în urma cărora s-a constatat că:
-
principalele obiective de dezvoltare a serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare, stipulate în Strategie şi în programele sus-menţioante, nu au fost executate;
-
atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile şi creditelor menţionate în această Strategie a fost ineficientă. Spre exemplu, grantul alocat de Turcia pentru construcţia staţiei de tratare a apei în or. Ceadîr-Lunga a fost valorificat, însă staţia nu este funcţională; creditul acordat de Statul Kuwait în anul 2006 pentru 6 localităţi nu a fost valorificat.
De asemenea, respectiva Strategie nu prevede acţiuni, caracteristici şi indicatori în conformitate cu :
-
ameninţările schimbărilor climatice asupra resurselor de apă din Republica Moldova din punct de vedere atît al cantităţii, cît şi al calităţii;
-
disponibilitatea datelor din sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, care au o importanţă vitală pentru luarea deciziilor informate de dezvoltare a infrastructurii domeniului;
-
politica în domeniul reglementării tarifelor la apă şi canalizare;
-
managementul informaţiilor în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, care actualmente este compatibil cu cerinţele iniţiativei e-Guvernare;
-
necesitatea implicării Guvernului în cadrul politic, juridic şi instituţional;
-
estimarea impactului costurilor financiare şi non-financiare aferente implementării Strategiei;
-
modalitatea şi mecanismele monitorizării Strategiei, rezultatele scontate, indicatorii de progres, etapele de implementare şi procedurile de raportare.
Un impact negativ a avut şi calcularea sofisticată şi ireală a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii. Drept urmare, în perioada 2008-2012 nu au fost valorificate investiţii în sumă de 3 559 155 mii lei necesare pentru construcţia sistemelor de alimentare cu apă şi sanitaţie în localităţile Republicii Moldova.
Cele relatate mai sus permit reevaluarea capacităţilor şi priorităţilor Strategiei aprobate în anul 2007.
Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie nou-elaborată se bazează pe documente cheie, aprobate la nivel naţional, cum sînt Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; Concepţia politicii de mediu, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.605 din 2 noiembrie 2001; Programul Naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 304 din 17 martie 2007; Strategia naţională de dezvoltare regională pentru anii 2013-2015, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.685 din 4 septembrie 2013; Indicatorii ţintă şi termenele de implementare din cadrul Protocolului Apa şi Sănătatea, aprobaţi prin Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi ministrului mediului nr.17/115 din 19 februarie 2010).
Strategia actuală nu se limitează doar la concluzii finale şi recomandări, ci şi determină măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor şi rezultatelor în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
În Strategie sînt aplicate viziuni recente privind dezvoltarea domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei şi utilizate noţiuni noi ca:
plan de alimentare cu apă şi sanitaţie (PAAS), care este un document de planificare a investiţiilor pentru dezvoltarea pe termen lung a infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie, elaborat pentru o anumită regiune, raion sau localitate (municipiu, oraş, sat, comună), astfel încît să se potrivească perfect cu sistemele existente şi cu disponibilităţile şi constrîngerile ce vizează sursele de apă locale şi cu prevederile legislaţiei în vigoare;
sanitaţie – termen generic utilizat pentru a descrie o serie de facilităţi, servicii şi acţiuni în vederea eliminării în condiţii sigure şi igienice a excreţiilor umane şi a apei uzate, în scopul reducerii împrăştierii germenilor patogeni şi al menţinerii unui mediu sănătos şi durabil. Acţiunile specifice legate de sanitaţie includ epurarea apelor uzate, managementul deşeurilor menajere şi a apelor pluviale;
studiu de fezabilitate – este un document în baza căruia se elaborează documentaţia de proiect, care include şi furnizează informaţia privind impactul multidimensional al proiectului, precum şi viabilitatea economică şi durabilitatea financiară a proiectului de investiţii capitale.
I. DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE ÎN DOMENIUL
ALIMENTĂRII CU APĂ ŞI SANITAŢIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Cadrul legal
În prezent, domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este reglementat de un şir de acte legislative şi normative elaborate, adoptate şi modificate conform condiţiilor şi prevederilor noi, dar care mai trebuie să fie perfecţionate, respectiv:
Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, care determină şi stabileşte modul de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice în unităţile administrativ-teritoriale;
Legea nr.1402-XV din 24 octombrie 2002 a serviciilor publice de gospodărie comunală, care stabileşte cadrul juridic unitar privind înfiinţarea şi organizarea serviciilor publice de gospodărie comunală în unităţile admininistrativ-teritoriale, inclusiv monitorizarea şi controlul funcţionării lor;
Legea nr. 272-XIV din 10 februarie 1999 cu privire la apa potabilă - stabileşte cerinţe pentru asigurarea exploatării sigure a serviciului de alimentare cu apă şi necesită să fie revizuită în conformitate cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman;
Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011, elaborată în conformitate cu prevederile Directivelor europene. Legea îşi propune să protejeze apa împotriva poluării şi stabileşte standarde de calitate pentru mediu.
Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, care are drept scop asigurarea condiţiilor optime pentru protecţia şi promovarea sănătăţii populaţiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii;
Legea nr.303 din 13 decembrie 2013 a serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare - reglementează cadrul juridic unitar privind înfiinţarea, organizarea, gestionarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi controlul funcţionării în localităţi a serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă, industrială şi de canalizare a apelor uzate menajere.
Hotărîrea Guvernului nr. 662 din 13 iunie 2007 „Pentru aprobarea Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din Republica Moldova”, care se axează pe necesitatea perfecţionării cadrului legislativ şi instituţional în conformitate cu Directivele UE, astfel încît populaţia să poată beneficia de servicii calitative, de model nou, european.
Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 „Cu privire la instituirea sistemului informaţional automatizat «Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate»”, care reglementează calitatea apei potabile şi stabileşte cerinţele programelor de monitorizare şi de raportare a calităţii apei potabile.
Hotărîrea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013 „Pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale”.
Republica Moldova este parte semnatară a unor numeroase convenţii şi parteneriate relevante pentru sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie: Convenţia Espoo, Convenţia de la Helsinki privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale şi Protocolul privind Apa şi Sănătatea din cadrul acestei convenţii, Convenţia CIPFD, acorduri bilaterale cu Ucraina şi România.
-
Cadrul instituţional
Principala autoritate competentă în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este Ministerul Mediului, care are misiunea de a asigura realizarea prerogativelor constituţionale ale Guvernului prin elaborarea, promovarea şi implementarea politicii sectoriale.
Ministerul Sănătăţii îşi exercită competenţele la avizarea permiselor de folosire a apei, evacuarea apelor uzate, stabilirea zonelor de protecţie sanitară a reţelelor şi instalaţiilor de aprovizionare cu apă şi canalizare, efectuarea expertizei sanitare în domeniul monitorizării calităţii apei potabile distribuită consumatorilor.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor este organul central de specialitate al administraţiei publice care elaborează şi promovează politica statului în domeniul amenajării şi planificării teritoriului, arhitecturii, urbanismului, construcţiei, producerii materialelor de construcţie, locuinţelor şi dezvoltării regionale.
Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi sînt responsabile pentru elaborarea şi aprobarea documentaţiei de urbanism şi autorităţile publice locale de nivelul al doilea – pentru elaborarea şi aprobarea planurilor de amenajare a teritoriilor. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor emite avize generale asupra documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, menţionate în baza avizelor organismelor centrale interesate;
elaborează şi promovează politica statului în domeniile dezvoltarea regională, amenajarea şi planificarea teritoriului, arhitectură, urbanism, construcţii, producerea materialelor de construcţie, construcţia de locuinţe. Autorităţile publice locale aprobă planurile generale de urbanism şi planurile de amenajare a teritoriului raionului, inclusiv cu infrastructura sectorului alimentare cu apă şi canalizare, iar Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor emite avizul general.
Ministerul Finanţelor elaborează şi promovează politica statului în domeniul bugetar-fiscal, incluzînd activităţile legate de finanţarea sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie.
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a elaborat metodologia pentru calcularea, aprobarea şi aplicarea tarifelor la serviciile publice de aprovizionare cu apă şi sanitaţie şi la epurarea apei uzate.
Agenţia „Apele Moldovei”, subordonată Ministerului Mediului, avînd competenţe pentru implementarea politicii statului în managementul resurselor de apă, hidro-amelioraţie şi aprovizionarea cu apă şi sanitaţie.
Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, subordonată Ministerului Mediului, este responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul cercetărilor geologice, folosirii şi protecţiei solului şi apelor subterane. Expediţia Hidrogeologică „EHGeoM” acordă servicii legate de forajul fîntînilor arteziene.
Rolul principal al Inspectoratului Ecologic de Stat în ceea ce priveşte domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este de a elibera autorizaţii de mediu pentru folosinţa specială a apei şi efectuarea expertizei ecologice. Inspectoratul se subordonează Ministerului Mediului.
Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței este responsabilă de implementarea politicii în domeniul protecţiei consumatorilor, inclusiv a consumatorilor de apă.
Asociaţia „Moldova Apă-Canal” reprezintă asocierea voluntară a întreprinderilor de apă - canal din ţară. Asociaţia acordă servicii de consultanţă, elaborează indicatori de performanţă (benchmarking) pe bază voluntară şi oferă instruire şi suport tehnic membrilor săi la o scară limitată.
În Republica Moldova funcţionează 38 operatori apă-canal avînd forma organizatorico-juridică de întreprindere municipală (31) sau societate pe acţiuni (7). Regiile apă-canal prestează servicii de aprovizionare cu apă şi canalizare populaţiei şi agenţilor economici.
Asociaţiile consumatorilor de apă gestionează sistemele de aprovizionare cu apă şi de sanitaţie din localităţile rurale.
Biroul Naţional de Statistică colectează date şi publică statistici cu privire la domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
Instituţiile menţionate îşi desfăşoară activitatea în limitele competenţelor stabilite, au politici adecvate, însă nu dispun de un suficient efectiv pentru o administrare eficientă a problemelor curente ale sectorului şi planificarea financiară a investiţiilor pe termen mediu şi lung.
-
Resursele de apă ale Republicii Moldova
în contextul alimentării cu apă a populaţiei
Resursele de apă ale Republicii Moldova sînt reprezentate de apele de suprafaţă (3.621 rîuri şi 4.261 lacuri naturale şi artificiale) şi apele subterane (4.842 fîntîni arteziene şi 179.574 fîntîni cu alimentare din apele freatice). Principalele rîuri sînt Nistru (cu o lungime de 652 km) şi Prut (695 km). Cele mai mari lacuri artificiale sînt Costeşti-Stînca pe rîul Prut (59 km2) şi Dubăsari pe rîul Nistru (67,5 km2). (Sursa: Raportul anual al Inspectoratului Ecologic de Stat)
Apa disponibilă în prezent este de aproximativ 500 m3 la un locuitor pe an sau chiar mai puţin, plasînd Republica Moldova în categoria ţărilor în care „apa este insuficientă”, ceea ce poate crea un stres pe resursă, care, la rîndul ei, va fi afectată în viitor de schimbările climatice.
Pragurile recomandate la nivel internaţional definesc volumul de 1700 m3/locuitor/an drept nivelul sigur de disponibilitate a apei dulci regenerabile.
Dacă volumul de apă disponibilă este mai mic de 1000 m3/locuitor/an, lipsa apei poate împiedica dezvoltarea economică şi poate afecta sănătatea şi standardul de viaţă al populaţiei.
În prezent, disponibilitatea resurselor de apă în Republica Moldova reprezintă un aspect critic ce afectează capacitatea de dezvoltare economică a ţării.
Volumul apei de suprafaţă din Republica Moldova este estimat la aproximativ 1,32 miliarde m3. Rezervele de apă subterană regenerabile zilnice sînt estimate la 3,478 milioane m3,din care 2,138 milioane m3 sînt aprobate de Comisia de Stat pentru rezervele de substanţe minerale utile. Din acestea circa 2,121 milioane m3 sînt utilizate de populaţie în scopuri potabile. Сel mai intens supuse exploatării sînt orizonturile acvifere de vîrsta Sarmaţianului Mediu şi Sarmaţianului Inferior-Badenianului. (Sursa: datele Agenţiei Geologice şi Resurse Naturale)
Din punct de vedere al calităţii, apele subterane atribuite acestor orizonturi depăşesc în unele zone concentraţia maximă admisibilă prevăzută de normele sanitare ale calităţii apei potabile îndeosebi după conţinutul de hidrogen sulfurat, amoniac, fluor, stronţiu, fier, nitraţi, cloruri, arsen şi alţi poluanţi, motiv care impune antrenarea tuturor măsurilor necesare pentru epurarea apei şi condiţionării ei la valorile admisibile prevăzute de parametrii de calitate a apei potabile.
Figura nr.1. Sursele de apă potabilă din Republica Moldova
Resursele de apă din Republica Moldova sînt sensibile la schimbările climatice din punct de vedere atît al cantităţii, cît şi al calităţii. Conform estimării, resursele de apă de suprafaţă disponibile se vor diminua cu 16-20% pînă în anul 2020. Aceasta înseamnă că siguranţa alimentării cu apă a tuturor utilizatorilor va fi periclitată în anul 2020, cînd intensitatea utilizării apei va atinge o cotă maximă.
Luînd în considerare posibilitatea exploatării apei subterane, se preconizează că începînd cu anul 2030 lipsa apei va deveni o barieră în calea dezvoltării. (Sursa: Raportul Naţional privind Dezvoltarea Umană în Moldova-Schimbarea climei, impactul socio-economic şi politica de adaptare, PNUD, 2009)
Impactul schimbării climei, combinat cu insuficienţa apei la nivelul ţării, arată că asigurarea alimentării cu apă în viitor impune o planificare urbană integrată. Dezvoltarea urbană în zonele geografice cu deficit de apă necesită o gestionare atentă din perspectiva accesului limitat la sursele de apă potabilă. Această situaţie afectează în special partea de nord a ţării, în care resursa de apă se află sub stres şi unde există multe localităţi urbane cu densitate mare a populaţiei.
În acest context, sînt definite trei tipuri de zone:
zone care în mod tradiţional au avut deficit de apă, în care schimbările climatice vor spori presiunea asupra activităţilor economice actuale, fără a afecta însă disponibilitatea de apă potabilă pentru consumul uman;
zone cu populaţie vulnerabilă, preponderent din comunităţile rurale, care deja se confruntă cu un deficit de apă şi cu coborîrea pînzei de apă freatică din cauza supra-exploatării şi secetelor;
regiunea centrală a Moldovei, asupra căreia există un impact complex datorat diminuării resurselor de apă atît pentru populaţia rurală, cît şi pentru cea urbană.
Încetinirea activităţii economice din ţară după obţinerea independenţei a avut ca rezultat stabilizarea nivelului de poluare a rîurilor Nistru şi Prut.
Principalele surse de poluare a apei de suprafaţă şi subterane sînt sistemele de sanitaţie individuale din gospodăriile populaţiei, deversările de apă uzată municipală insuficient epurată sau neepurată, infiltraţiile provenite din sistemele de canalizare şi zonele de depozitare inadecvată a deşeurilor solide şi deversările de ape industriale epurate independent şi deversate în bazinele de apă, fapt ce complică tratarea apei brute şi necesită cheltuieli suplimentare.
Fîntînile de adîncime mică de 10-50m constituie principala sursă de apă în zonele rurale unde nu există sisteme centralizate de alimentare cu apă.
Monitorizarea apelor subterane este efectuată de către Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale prin intermediul reţelei de monitoring alcătuită din 180 sonde (prin care se apreciază nivelul, temperatura şi compoziţia chimică a apelor subterane) amplasate pe întreg teritoriul ţării.
O importanţă deosebită prezintă datele cu privire la cantitatea şi calitatea resurselor de apă locale pentru elaborarea planurilor şi studiilor de fezabilitate pentru viitoarea infrastructură în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
-
Starea actuală a infrastructurii în domeniul
alimentării cu apă şi sanitaţiei
În prezent, în Republica Moldova sînt 1 032 localităţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă, dintre care 3 municipii şi 52 oraşe.
În cele ce urmează este analizată activitatea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare pentru anul 2012 în conformitate cu datele Biroului Naţional de Statistică.
Sisteme de alimentare cu apă. În anul 2012 pe teritoriul ţării au fost amplasate 742 sisteme de alimentare cu apă, din care 571 unităţi cu proprietate publică, 168 – private şi 3–proprietate mixtă. Din total apeducte, pe parcursul anului de referinţă au funcţionat 742 sisteme (91,2%) sau cu 34 apeducte mai mult comparativ cu anul precedent şi cu 163 mai mult comparativ cu anul 2008.
Figura nr. 2. Sisteme de alimentare cu apă în perioada 2008-2012
Numărul sistemelor de alimentare cu apă a crescut ca urmare a punerii în funcţiune pe parcursul anului a 44 sisteme, preponderent în raioanele: Rîşcani – 11, Căuşeni – 8, Cahul şi Teleneşti, respectiv, cîte 3, Cantemir, Călăraşi, Criuleni, Hînceşti, Ceadîr-Lunga, cîte 2 sisteme. Totodată, 19 sisteme de alimentare cu apă nu au fost funcţionale: raionul Şoldăneşti, Taraclia, respectiv, cîte 6 sisteme, Floreşti – 3, Nisporeni – 2, Basarabeasca, Dubăsari, Floreşti, Hînceşti, Orhei, Comrat - cîte 1 sistem de alimentare cu apă.
Astfel, au fost asigurate cu servicii centralizate de alimentare cu apă 38,7% din localităţile ţării, 76,7% din oraşe şi 36,2% din localităţile rurale. Anual numărul localităţilor dotate cu sisteme de alimentare cu apă este în creştere, în anul 2012 numărul acestora fiind de 378 localităţi faţă de 338 în anul 2008.
În anul 2012 lungimea totală a reţelelor şi apeductelor de distribuţie a apei potabile a constituit 9,3 mii km sau cu 409,5 km mai mult faţă de anul 2011. Dat fiind că nu toate sistemele de alimentare cu apă sînt funcţionale, de facto pe parcursul anului au funcţionat 9,1 mii km de reţele (97,9%). Volumul de apă captată a constituit 122,5 mil. m3, inclusiv 74,6% din surse de suprafaţă, 18,8% din surse subterane şi 6,6% din alte surse.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-de-alimentare-cu.html?page=3
|
Obiectivele specifice - Strategia de alimentare cu
|
Obiectivele specifice
Obiectivul general al Strategiei poate fi atins prin punerea în practică a următoarelor obiective specifice:
-
descentralizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi sanitaţie
Autorităţile publice locale au competenţa exclusivă privind înfiinţarea, organizarea, coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală, precum şi crearea, administrarea şi exploatarea bunurilor proprietate publică din infrastructura edilitară a unităţilor administrativ-teritoriale respective.
Sînt necesare măsuri de îmbunătăţire a performanţelor operaţionale şi financiare ale companiilor prestatoare de servicii de alimentare cu apă şi sanitaţie în vederea creşterii siguranţei şi calităţii serviciilor asigurate populaţiei prin:
-
elaborarea şi implementarea planurilor proprii de dezvoltare şi de funcţionare pe termen scurt, mediu şi lung a serviciilor publice de alimentare cu apă şi sanitaţie, în conformitate cu planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, programele de dezvoltare social-economică a unităţii administrativ - teritoriale, precum şi potrivit angajamentelor internaţionale în domeniul mediului;
-
eliminarea suprapunerilor de atribuţii ale autorităţii de reglementare cu competenţele autorităţilor publice locale;
-
simplificarea legislaţiei în scopul accelerării procedurilor şi mecanismelor de obţinere a aprobărilor şi avizelor necesare operării.
În vederea asigurării funcţionării sistemelor publice de alimentare cu apă şi sanitaţie în condiţii de siguranţă şi la parametrii stabiliţi şi în scopul creării de condiţii optime pentru prestarea serviciilor durabile şi de calitate, autorităţile publice locale vor întocmi planuri privind obiectivele de investiţii, bazate pe planificarea multianuală a investiţiilor, în conformitate cu etapele procesului bugetar şi în conformitate cu legislaţia în vigoare;
-
extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi sanitaţie şi creşterea gradului de acces al populaţiei la aceste servicii
Gradul redus de echipare tehnico–edilitară, suplinită de lipsa surselor în anumite zone, îngreunează accesul populaţiei la servicii de alimentare cu apă şi canalizare. Măsurile de extindere a sistemelor de alimentare cu apă şi de îmbunătăţire a condiţiilor sanitare şi creşterea gradului de acces al populaţiei la aceste servicii vor favoriza crearea unor condiţii de trai decente pentru populaţia ţării.
Asigurarea furnizării apei potabile în cantităţi necesare, conform cerinţelor, se va realiza prin extinderea apeductelor existente (Nistru-Soroca-Bălţi şi Nistru-Vadul lui Vodă-Chişinău-Străşeni-Călăraşi), planificarea apeductului nou (Prut-Leova-Cimişlia-Basarabeasca-Ceadîr-Lunga) şi întreţinerea apeductelor grupate.
Ţinta pentru primii cinci ani este de a atinge o acoperire cu infrastructură de alimentare cu apă şi sanitaţie pentru 30% din populaţia neconectată din zonele urbane şi 20-25% din populaţia neconectată din zonele rurale;
-
promovarea principiilor economiei de piaţă şi atragerea capitalului privat
Serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie au caracter de monopol, determinat de situaţia de clienţi captivi a beneficiarilor racordaţi la sistemele centralizate. Pentru asigurarea concurenţei, se vor iniţia măsuri de punere în competiţie a operatorilor de servicii, a capitalurilor de finanţare şi a managementului prin:
-
obligativitatea scoaterii la licitaţie a serviciilor în toate cazurile în care operatorul înregistrează pierderi financiare sau nu poate asigura o calitate corespunzătoare serviciilor de apă şi sanitaţie pe care le prestează;
-
retragerea licenţelor de operare agenţilor prestatori care nu îndeplinesc criteriile de performanţă stabilite;
-
reorganizarea întreprinderilor municipale subordonate autorităţilor publice;
-
asigurarea transparenţei în procesul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi sanitaţie.
Din cauza constrîngerilor bugetare, finanţarea din fonduri publice este neînsemnată. De aceea atragerea capitalului privat este o necesitate stringentă, care se va efectua prin realizarea unor parteneriate de lungă durată între autorităţile publice locale şi investitorii privaţi în vederea obţinerii investiţiilor.
-
MĂSURILE NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR ŞI REZULTATELOR ÎN VEDEREA DEZVOLTĂRII DOMENIULUI ALIMENTĂRII CU APĂ ŞI SANITAŢIEI
-
Măsuri de întărire a cadrului legal şi a capacităţii
instituţionale în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei
Republica Moldova îşi respectă angajamentele privind armonizarea legislaţiei naţionale la legislaţia comunitară în conformitate cu Acordul de Asociere, după care va implementa şi monitoriza convenţiile internaţionale ratificate cu relevanţă pentru domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
Pentru a stimula domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei, accentul în îmbunătăţirea cadrului de reglementare va fi pus pe armonizarea Directivei Cadru Apa 2000/60/CE, Directivei 91/271/CEE cu privire la tratarea apei uzate urbane şi Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinată consumului uman, prin elaborarea şi adoptarea prezentei Strategii, legii privind serviciile publice de alimentare cu apă şi sanitaţie, actelor secundare la Legea Apelor nr.272 din 23 decembrie 2011 şi altor acte legislative.
Standardele şi normele tehnice din domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei vor fi revizuite, adaptate şi actualizate pentru a asigura abordări îmbunătăţite pentru proiectarea, construcţia şi operarea infrastructurii sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie, a serviciilor şi echipamentelor din domeniile identificate ca fiind critice prin generarea unor costuri inutile, după cum urmează:
-
standardele şi normele de proiectare a infrastructurii sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie;
-
standardele de calitate şi normele tehnice pentru calitatea apei;
-
sistemele de management al calităţii pentru produsele/serviciile oferite de companiile de operare a serviciilor de apă şi canalizare.
Provocarea principală pentru domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este legată de îmbunătăţirea şi întărirea capacităţii existente la nivelul instituţiilor guvernamentale pentru:
-
planificarea şi programarea în mod coerent şi etapizat a dezvoltării unei infrastructuri de alimentare cu apă şi sanitaţie îmbunătăţite pentru toate comunităţile, pe baza unor criterii de selectare bine definite şi transparente, incluzînd implicarea comunităţilor beneficiare;
-
mobilizarea resurselor de finanţare naţionale şi internaţionale adecvate pentru investiţiile în infrastructura de alimentare cu apă şi sanitaţie, o bună coordonare între instituţiile guvernamentale şi structurile subordonate şi autorităţile publice locale;
-
coordonarea monitorizării progresului generat de investiţiile în infrastructură pentru a verifica dacă acestea corespund obiectivelor Strategiei şi altor obiective de dezvoltare socio-economică generală;
-
întărirea capacităţii operatorilor de apă-canal, prin consolidarea acelora care sînt eficienţi, pentru furnizarea unor servicii de alimentare cu apă potabilă şi sanitaţie la parametrii adecvaţi de calitate şi la preţuri acceptabile, care în acelaşi timp să asigure recuperarea costurilor şi să permită continuarea activităţii.
Pentru a asigura o dezvoltare coerentă şi adecvată a investiţiilor în acest domeniu este necesar de a întări capacitatea organului central al administraţiei publice, prin crearea unei unităţi de coordonare şi monitorizare a proiectelor din domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
În vederea îmbunătăţirii capacităţii de absorbţie a fondurilor în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie va fi promovată instruirea şi dezvoltarea capacităţii profesionale a tuturor actorilor acestui domeniu.
Este necesară înfiinţarea unui organism de reglementare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi sanitaţie în cadrul ANRE, prin extinderea domeniului de activitate al acestei autorităţi, cu următoarele atribuţii:
-
stabilirea reglementărilor, luarea deciziilor şi elaborarea recomandărilor referitoare la funcţionarea domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei;
-
acordarea licenţei de operare pentru companiile apă-canal pe baza unei documentaţii care să stabilească modalitatea de îmbunătăţire a ţintelor financiare şi tehnice, planurile de afaceri, bilanţurile contabile etc.;
-
monitorizarea procesului de stabilire a tarifelor şi avizarea acestora, pentru a asigura un echilibru optim între nevoile pentru modernizarea reţelelor şi calitatea serviciilor oferite.
Autorităţile administraţiei publice locale se vor asocia în structuri inter-comunitare, în scopul dezvoltării în comun a serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie. Aceste acorduri vor include documente de planificare pe termen lung, programe de investiţii, indicatori de performanţă ai serviciilor, registre de pasive şi active.
Întreprinderile apă-canal se vor reorganiza, îşi vor extinde aria de prestare a serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie către alte unităţi administrativ-teritoriale, devenind modele de întreprinderi viabile economic. Procesul va fi facilitat şi accelerat printr-o politică ce va condiţiona clar accesul operatorilor la finanţarea din surse interne şi internaţionale de: a) atingerea unor standarde manageriale minime (plan de afaceri anual şi verificarea performanţei) şi a performanţei operaţionale (calitatea serviciilor şi declaraţia privind raportul pozitiv dintre profit şi pierderi), astfel încît să fie eligibili pentru eliberarea licenţei de operare de către organismul de reglementare; b) dorinţa de a fuziona cu alţi operatori de apă.
Va fi stimulat un management comunitar reprezentat de asociaţiile consumatorilor de apă din mediul rural, iniţiate de proiectul ApaSan, pentru satele care nu au un număr critic de beneficiari, care să permită recuperarea costurilor unui sistem centralizat sau care nu pot fi conectaţi la un sistem de alimentare cu apă regional.
Va fi promovată participarea activă a publicului la supravegherea prestării serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie în ceea ce priveşte: a) finanţarea infrastructurii publice a sectoarelor de alimentare cu apă şi sanitaţie din zonele urbane şi rurale; b) cererea pentru creşterea eficienţei serviciilor, ceea ce va conduce către necesitatea agregării operatorilor; c) participarea sectorului privat la furnizarea serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie; d) accesibilitatea serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie pentru comunităţile beneficiare.
Vor fi consolidate capacităţile organului central al administraţiei publice în domeniul mediului privind gestionarea resurselor de apă utilizate în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei prin:
instituirea managementului integrat al resursei de apă, care prevede: a) coordonarea diferitelor cerinţe de apă pentru menţinerea echilibrului economico-social şi distribuirea ei adecvată între diversele sectoare (agricultură, industrie); b) alimentarea cu apă şi sanitaţia şi sănătatea ecosistemelor; c) inventarierea resurselor de apă care pot fi utilizate în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie pe baza unor planuri de management la nivel de districte ale bazinelor hidrografice; d) introducerea planurilor de siguranţă a apei ca instrument de management preventiv de la captare la consumator;
protejarea resursei de apă împotriva ameninţărilor schimbărilor climatice în concordanţă cu măsurile cuprinse în Strategia naţională privind adaptarea la schimbările climatice, adaptarea infrastructurii sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie la resursa de apă existentă atît din punct de vedere calitativ, cît şi din punct de vedere cantitativ şi la posibilele evenimente extreme de secetă sau inundaţii;
încurajarea cercetării aplicative naţionale în următoarele domenii prioritare pentru sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie: a) tehnologii de tratare la un cost scăzut acceptabil pentru apa subterană poluată, în scopul reducerii necesităţii de a construi apeducte lungi pentru localităţile amplasate departe de cele două rîuri principale, Nistru şi Prut; b) tehnologii ecologice la un cost scăzut pentru epurarea apelor uzate de tipul zonelor umede construite; c) sisteme de sanitaţie individuale sau comunale ieftine, eficiente, curate, uşor de întreţinut.
-
Dezvoltarea infrastructurii în domeniul alimentării
cu apă şi sanitaţiei în localităţile Republicii Moldova
Pentru a elabora o listă de proiecte privind alimentarea cu apă şi sanitaţia gata să fie finanţate, procesul de planificare a infrastructurii va fi susţinut de o planificare generală la nivel regional/raional printr-un plan regional/ raional, care vor fi avizate de organul central al administraţiei publice în domeniul mediului.
Proiectarea şi construcţia oricărei infrastructuri de alimentare cu apă şi sanitaţie va fi precedată de un studiu de fezabilitate, care va documenta aspectele tehnice, financiare, economice, instituţionale, impactul asupra mediului şi viabilitatea investiţiei propuse.
Autorităţile administraţiei publice locale, respectiv regionale, sînt responsabile de întocmirea şi aprobarea planului de alimentare cu apă şi sanitaţie şi a studiilor de fezabilitate, care vor fi elaborate în baza unui ghid aprobat de către organul central de specialitate al administraţiei publice. Planurile de alimentare cu apă şi sanitaţie şi studiile de fezabilitate pot fi elaborate de persoane juridice specializate, care deţin licenţa de executare a unor astfel de lucrări, la cererea autorităţilor administraţiei publice responsabile.
Elaborarea şi implementarea unui proiect de infrastructură pentru sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie trebuie să beneficieze de a) angajamentul preliminar al comunităţilor şi al companiilor de apă vizate pentru acoperirea costului serviciilor care urmează să fie prestate (acord sau contract privind tarifele serviciilor) şi b) asigurarea tuturor fondurilor necesare pentru întreaga investiţie (angajament de finanţare multianuală pentru sursele de finanţare locale şi angajamentul de finanţare al donatorilor străini, acolo unde este cazul).
Investiţiile pe termen mediu incluse în această Strategie se axează atît pe zonele urbane, cît şi pe cele rurale, după cum urmează: a) alimentarea cu apă: investiţii în reabilitarea captărilor de apă, staţiilor de tratare a apei brute, staţiilor de pompare şi reţelelor de distribuţie, extinderea reţelelor existente de distribuţie a apei potabile; b) apa uzată: reabilitarea/modernizarea staţiilor de epurare şi extinderea reţelei de canalizare.
Investiţiile pe termen lung se vor baza pe analiza şi evaluarea situaţiei existente, prognozele referitoare la debitele de apă potabilă şi apă uzată, comparaţia cu ţintele naţionale şi regionale/raionale, analiza opţiunilor şi strategiilor regionale/ locale.
O estimare a infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie include următoarele acţiuni:
apă potabilă 2018 – a) conectarea a 61957 persoane noi; b) reabilitarea unui număr de 42 staţii de tratare a apei în scopul potabilizării; c) construirea a 9 staţii noi de tratare a apei; d) reabilitarea a 890 km reţea; e) construirea a 508 km de reţea nouă;
apă potabilă 2028 – a) conectarea a 652892 persoane noi; b) construirea a 344 staţii noi de tratare a apei;
apă uzată 2018 – a) conectarea a 101077 persoane noi; b) reabilitarea unui număr de 29 staţii de epurare a apei uzate; c) construirea a 20 staţii noi de epurare a apei; d) reabilitarea a 511 km de reţea de canalizare; e) construirea a 566 km de reţea de canalizare nouă;
apă uzată 2028 – a) conectarea a 652892 persoane noi; b) construirea a 1.959 km de reţea de canalizare nouă. (Sursa: estimările experţilor din cadrul proiectului Asistenţă Tehnică a PSPS. Rapoartele Tehnice)
În zonele rurale, comunele şi satele vor fi grupate după mărime, deoarece necesităţile lor sînt foarte diferite. Comunele care au o populaţie de peste 7.000 de locuitori sînt asimilate oraşelor de mărime medie, iar cele cu peste 5.000 de locuitori – oraşelor de mărime mică. Prin urmare, acolo unde nu există sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, investiţiile pentru construirea unor sisteme noi centralizate de alimentare cu apă şi canalizare, inclusiv staţiile de epurare a apei uzate, se vor calcula pe baza celor mai ieftine şi sigure soluţii.
Toate entităţile asimilate unui consum public, cum sînt grădiniţele, şcolile, spitalele, centrele comerciale vor fi în mod obligatoriu conectate atît la infrastructura de alimentare cu apă, cît şi la canalizare. Pentru localităţile urbane, orice dezvoltare a unei infrastructuri noi de alimentare cu apă potabilă va fi însoţită de infrastructura pentru apă uzată. Pentru localităţile rurale, dezvoltarea unei infrastructuri noi de alimentare cu apă potabilă va fi însoţită de orice alternativă adecvată de infrastructură pentru sanitaţie. Zonele umede construite pot fi considerate ca o alternativă pentru tratarea apei uzate, în special în mediul rural, pe baza unor studii fundamentate din punct de vedere tehnic şi financiar.
Conform Directivei 91/271/CEE „o aglomerare” este o zonă în care populaţia şi/sau activităţile economice sînt suficient de concentrate pentru a face posibilă colectarea apelor reziduale urbane şi dirijarea lor spre o staţie de epurare sau spre un punct final de evacuare. O investiţie într-un astfel de sistem poate fi suportată doar în cazul în care generează suficiente venituri pentru a acoperi toate costurile sistemului. Veniturile generate de o investiţie sînt în funcţie de concentraţia locuitorilor şi/sau activitătilor economice din zona respectivă. Prin urmare, extinderea geografică maximă a unei aglomerări nu poate fi mai mare decît zona în care investiţia ar fi suportabilă din veniturile celor din zonă care pot să plătească. Aşezările care respectă această constrîngere sînt „aglomerări” în ceea ce priveşte implementarea Directivei.
La estimarea necesarului de investiţii pentru prima perioadă, 2014-2018, au fost luate în considerare tendinţele demografice anuale ale populaţiei şi evaluată situaţia referitoare la infrastructura existentă în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, avîndu-se în vedere ţinta de conectare a numărului populaţiei, în funcţie de resursele financiare estimate real pentru a fi investite în sector. Din cauza resurselor financiare limitate, investiţiile vor fi alocate în mod prioritar comunităţilor urbane mari unde deja există reţele care trebuie să fie renovate şi extinse, prin aceasta acoperind într-un termen relativ scurt un număr mai mare de populaţie care va avea acces la servicii de calitate.
Necesarul de investiţii include costurile de proiectare şi planificare, costul materialelor, echipamentului, precum şi costul lucrărilor de construcţie, inclusiv al operării sistemelor publice. În costurile totale nu este inclus costul conectării în casă, care va rămîne un cost privat, precum se practică în ţările vecine şi în statele membre ale UE.
Planificarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie se va baza pe următoarele abordări:
-
elaborarea planurilor de alimentare cu apă şi sanitaţie necesară în fiecare comunitate, împreună cu o metodologie de stabilire a priorităţilor;
-
elaborarea unui plan operaţional pe termen scurt, mediu sau lung de investiţii în domeniu în vederea mobilizării resurselor financiare necesare pentru planificarea investiţiilor, ce va fi inclus în Cadrul bugetar pe termen mediu (CBTM) conform priorităţilor stabilite în planurile disponibile şi în planurile de dezvoltare regională şi raională;
-
elaborarea studiilor de fezabilitate pentru comunităţile cu o infrastructura definită ar fi o prioritate în planul pe termen scurt, mediu sau lung de investiţii în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie;
-
examinarea posibilităţii creării unui fond de co-finanţare pentru infrastructura de alimentare cu apă şi sanitaţie, care să fie gestionat/exploatat de către administraţiile locale planuri de alimentare cu apă şi sanitaţie, studii de fezabilitate, proiecte tehnice şi documentaţii de licitaţie;
-
aprobarea proiectului de investiţie în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie pe baza recomandărilor studiilor de fezabilitate şi a identificării, mobilizării şi angajării surselor de finanţare interne sau internaţionale;
-
elaborarea proiectului detaliat, specificaţiilor tehnice pentru infrastructura de alimentare cu apă şi sanitaţie planificată, care beneficiază de finanţarea certă a investiţiei;
-
organizarea unei licitaţii transparente şi atribuirea contractului de achiziţii, lucrări şi servicii pentru realizarea construcţiei, luîndu-se în considerare condiţiile impuse în caietul de sarcini de către finanţator.
La stabilirea priorităţilor pentru îmbunătăţirea infrastructurii se vor lua în calcul comunităţile din zona acoperită de planuri de alimentare cu apă şi sanitaţie. Criteriile de prioritizare vor include:
-
reducerea mortalităţii populaţiei prin boli posibil asociate apei, în special pentru grupurile vulnerabile;
-
atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în ceea ce priveşte domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei prin creşterea acoperirii populaţiei cu servicii de alimentare cu apă potabilă sigură şi sanitaţie adecvată;
-
stoparea/reducerea deteriorării infrastructurii care deserveşte în prezent un număr mare de locuitori şi îmbunătăţirea eficienţei sistemelor existente prin reabilitarea lor adecvată;
-
reducerea semnificativă a deversării de apă poluată în corpurile de apă utilizate ca surse de apă potabilă pe plan intern sau în context transfrontalier;
-
analiza opţiunilor care să permită compararea soluţiilor tehnice locale versus cele care depăşesc graniţele unui raion;
-
interesul şi angajamentul administraţiilor publice raionale şi al celor locale subordonate pentru investiţii în infrastructura de alimentare cu apă şi sanitaţie.
Vor fi stabilite şi aprobate următoarele criterii-cadru pentru proiect:
-
interes şi angajament din partea comunităţii(lor) vizate;
-
disponibilitatea datelor credibile despre situaţia resurselor de apă şi a infrastructurii existente;
-
disponibilitatea unor studii recente, care să permită planificarea şi dezvoltarea sectorului;
-
capacitatea comunităţilor vizate de a-şi mobiliza propriile resurse financiare, dar şi alte resurse, pentru implementarea proiectelor;
-
voinţa comunităţilor de a accepta creşterea tarifelor, astfel încît să acopere cheltuielile;
-
voinţa întreprinderilor de apă-canal de a se reorganiza şi a-şi extinde aria de prestare a serviciului de alimentare cu apă şi sanitaţie pentru a-şi îmbunătăţi eficienţa.
Infrastructura de alimentare cu apă se va planifica pe baza necesarului de apă, a tendinţelor şi proiecţiilor, astfel:
zonele urbane – 160 l/om/zi debit total necesar şi respectiv 280 l/om/zi debit maxim zilnic;
zonele rurale – 50 l/om/zi debit total necesar şi respectiv 181 l/om/zi debit maxim zilnic.
Infrastructura de apă uzată în sistem centralizat se va planifica pe baza următoarelor criterii pentru stabilirea debitelor şi încărcărilor:
volumul de apă uzată menajeră pentru localităţile ≤ 10.000 echivalent-locuitor: 135 l/om/zi pentru zonele urbane şi 75 l/om/zi pentru zonele rurale;
volumul de apă uzată menajeră pentru localităţile > 10000 echivalent- locuitor: 160 l/om/zi;
factorul de restituţie a apei uzate menajere, exprimat ca raport între consumul de apă şi producţia de apă uzată: 100%;
coeficientul maxim de variaţie, definit ca raportul dintre debitul zilnic şi debitul maxim orar: 1/10.
(Echivalent-locuitor înseamnă încărcarea organică biodegradabilă cu o cerere biochimică de oxigen în cinci zile (CBO5) de 60 grame de oxigen pe zi). (Sursa: estimările experţilor din cadrul proiectului Asistenţă Tehnică a PSPS. Rapoartele Tehnice)
Metodologia şi ipotezele de calcul privind proiecţiile socio-economice ale debitelor specifice de apă potabilă şi debitelor şi încărcărilor pentru apa uzată vor fi stabilite în conformitate cu legislaţia UE şi bunele practici internaţionale, pe baza ultimelor date publicate de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.
Pentru comunităţile rurale cu mai puţin de 2.000 de locuitori, care nu îşi pot permite operarea unui sistem centralizat, se vor construi sisteme individuale descentralizate de sanitaţie. Aceste facilităţi trebuie să fie acceptate în cultura locală, motiv pentru care se recomandă organizarea unor campanii de conştientizare şi instruire a populaţiei, ca elemente cheie în adoptarea acestor soluţii alternative.
Proiectele de infrastructură în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei vor fi elaborate pe baza planurilor de alimentare cu apă şi sanitaţie şi studiilor de fezabilitate, ca parte a SMI: a) lista lungă a proiectelor în curs de pregătire, aflate în diverse etape ale ciclului lor de evoluţie; b) lista scurtă a proiectelor care sînt pregătite pentru finanţare şi implementare.
Evaluarea în cadrul elaborării planurilor de alimentare cu apă şi sanitaţie şi studiilor de fezabilitate a impactului infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie asupra mediului şi calităţii vieţii oamenilor va fi bazată pe analiza unor indicatori pe parcursul etapelor de construcţie şi operare.
-
Cerinţe privind îmbunătăţirea serviciilor în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei
Facilitarea şi accelerarea procesului de dezvoltare a companiilor de apă-canal constă în: a) regionalizarea prestării serviciului de alimentare cu apă şi sanitaţie; b) existenţa unei licenţe de operare emise de organismul de reglementare.
Ţinta intermediară o reprezintă crearea unor companii regionale, care să furnizeze servicii de alimentare cu apă şi canalizare pentru cel puţin 100 000 de locuitori, cu un prag de excludere a comunităţilor cu mai puţin de 5 000 de persoane în cazul canalizării şi de 500 de persoane în cazul conectării la alimentarea cu apă potabilă.
Scopul final al regionalizării îl reprezintă crearea a 3-5 companii regionale, care să furnizeze servicii de alimentare cu apă şi sanitaţie pentru întreaga populaţie din Republica Moldova, cu excepţia satelor mici.
Măsurarea şi îmbunătăţirea performanţei companiilor de apă-canal se stabileşte prin indicatori de performanţă (benchmarking) la nivel naţional. Sistemul de evaluare va include indicatorii de performanţă principali relevanţi pentru Moldova, o metodologie pentru colectarea şi analiza datelor şi compararea rezultatelor diverselor companii, în conformitate cu practicile internaţionale.
Elaborarea şi implementarea planurilor de siguranţă a apei, care reprezintă o abordare preventivă de management al riscului pentru asigurarea unei ape potabile sigure de la captare pînă la robinetul consumatorului, sînt menite să sporească încrederea consumatorilor că apa potabilă este sigură şi este furnizată respectîndu-se toate etapele cheie din procedurile prevăzute în aceste planuri.
4. Dezvoltarea SMI în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei
SMI va furniza managerilor din organul central al administraţiei publice în domeniul mediului şi factorilor de decizie din alte ministere şi agenţii informaţii complete pentru planificarea strategică, programarea şi monitorizarea investiţiilor în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
SMI se va construi pe baza datelor furnizate de sistemele operaţionale suport administrate de diverse agenţii sau compartimente responsabile din cadrul altor ministere care se ocupă cu investiţiile în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, care colectează zilnic şi procesează datele brute.
Realizarea prezentei Strategii de alimentare cu apă şi sanitaţie şi a Planului de acţiuni pentru implementarea ei va fi susţinută de SMI din organul central al administraţiei publice în domeniul mediului. În cadrul SMI, organul central poate să includă şi alte baze de date din sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, deţinute de asociaţii profesionale.
Dezvoltarea SMI pentru a susţine implementarea Strategiei, ca un sistem de management al informaţiei referitoare la infrastructură, va avea trei funcţii principale: a) programarea investiţiilor strategice; b) elaborarea şi administrarea proiectelor de alimentare cu apă şi sanitaţie propuse spre finanţare; c) monitorizarea implementării Strategiei.
Se va stabili setul de date, scorurile şi criteriile pentru prioritizarea proiectelor şi procedurilor de raportare ale SMI pentru proiectele de alimentare cu apă şi sanitaţie pregătite pentru finanţare, precum şi în vederea urmăririi execuţiei lor.
SMI poate avea propriul modul GIS sau poate trimite informaţiile colectate într-un sistem GIS cu acoperire naţională, coordonat cu iniţiativa e-Guvernare şi cu alte sisteme GIS guvernamentale ca, de exemplu, cel pentru cadastru.
Structura bazei de date propusă va fi compatibilă cu conceptul Sistemului de Informaţii privind Apa din Europa (WISE), care conţine date relevante despre resursele de apă şi managementul acestora la nivel european, şi va fi în conformitate cu cerinţele Directivei INSPIRE şi cu Iniţiativa SEIS (Sistem de informaţii privind utilizarea în comun a datelor de mediu).
-
ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI COSTURILOR FINANCIARE
ŞI NON-FINANCIARE AFERENTE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI
Beneficiile care derivă din furnizarea serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie de bază ca, de exemplu, cele asociate atingerii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, sînt mari şi depăşesc cu mult costurile, avînd în vedere că beneficiile generate la nivel global reprezintă un raport cost/beneficiu de 7 la 1 dolari SUA. Un astfel de raport face ca rata internă de rentabilitate a proiectelor de alimentare cu apă şi sanitaţie să fie foarte atractivă. Dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie într-o ţară cu resurse financiare puţine cum este Republica Moldova poate fi o investiţie care generează un retur economic ce depăşeşte orice alt tip de investiţie publică, reprezentînd astfel alocarea optimă a capitalului public care trebuie investit.
Infrastructura de apă şi servicii implică atît costuri recurente, cît şi costuri de capital, ceea ce necesită mecanisme separate de finanţare.
Costul total al implementării Strategiei pentru toate localităţile ţării, inclusiv cele mai mici localităţi rurale, este de aproximativ 2,04 miliarde EUR, care în termeni reali sînt distribuiţi în 998 milioane EUR pentru alimentarea cu apă potabilă şi 1,04 miliarde EUR pentru managementul apei uzate. Aceste investiţii sînt inaccesibile pentru Republica Moldova, din punct de vedere atît al mobilizării resurselor şi capacităţii de absorbţie în viitorul previzibil al implementării Strategiei, anul 2028, cît şi al recuperării costului de operare şi întreţinere de către beneficiari, în principal de către populaţia din mediul rural.
Estimarea investiţiilor de capital pentru implementarea Strategiei, bazată pe un scenariu realist, indică asupra faptului că în perioada 2014-2028 sînt necesare aproximativ 705 milioane EUR (echivalate în moneda naţională), din care 194 milioane EUR ar trebui investite în primii cinci ani (2014-2018).
Efortul privind investiţiile propuse a fost estimat pe baza unor ipoteze realiste privind posibilităţile de mobilizare a fondurilor interne şi externe. Acest lucru înseamnă că progresul pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului nu a fost considerat ca un criteriu primar de definire a ţintelor pentru investiţiile în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie. Un volum mai mare de investiţii va genera şi costuri de operare crescute, ceea ce va necesita rezolvarea dezechilibrelor financiare dintre investiţiile de capital şi celelalte costuri din ciclul de viaţă al proiectelor din sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie.
Pentru atingerea scopurilor stabilite este necesară explorarea tuturor opţiunilor existente pentru crearea unui cadru viabil în vederea finanţării şi susţinerii investiţiilor în domeniul apei şi sanitaţiei.
În ultimii cinci ani, suportul guvernamental din surse interne nu a depăşit 1%. Luînd în considerare importanţa sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie ca precursor al dezvoltării socio-economice a ţării, se recomandă ca după primii cinci ani de implementare a Strategiei, începînd din 2019, suportul bugetar pentru sector să crească pînă la 1,2% din veniturile bugetului de stat şi bugetelor locale pentru următorii cinci ani, cu o creştere viitoare graduală la fiecare cinci ani.
Donatorii străini vor continua să joace un rol important în finanţarea investiţiilor de capital în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie. În acest context, în scopul unei gestionări mai bune a resurselor financiare disponibile pentru finanţarea programelor sectoriale, se impune necesitatea direcţionării sprijinului financiar oferit de donatori prin sistemul bugetului public naţional.
Totodată, este necesară întreprinderea unor măsuri ce ţin de cadrul legal, instituţional etc., care ar permite crearea mediului favorabil pentru creşterea capacităţii de absorbţie a investiţiilor.
La determinarea surselor de finanţare a investiţiilor, vor fi luate în considerare următoarele principii:
-
toate intrările financiare planificate din tarife, taxe şi transferuri trebuie evaluate în raport cu costurile pe etapele ciclului de proiect pentru a garanta că fondurile şi veniturile din tarife sînt disponibile pentru acoperirea serviciilor furnizate;
-
pentru a permite acest lucru, informaţiile despre costurile pentru ciclul de viaţă trebuie să fie disponibilizate din ce în ce mai mult de către companiile de apă-canal în scopul dezvoltării monitorizării sectorului. Planificarea financiară şi bugetarea trebuie să fie fundamentate pe informaţii referitoare la costuri, care să înlocuiască ipotezele şi prognozele;
-
este necesar suportul Guvernului pentru a introduce mecanisme financiare şi pentru a finanţa adecvat etapa post-construcţie, atît pentru operatori, cît şi pentru autorităţile publice locale, în special în vederea obţinerii unor împrumuturi avantajoase, care să permită menţinerea capitalului.
Conceptul recuperării sustenabile a costului serviciilor include trei caracteristici principale:
-
o combinaţie adecvată a tarifelor, taxelor şi transferurilor (3T) pentru a finanţa costurile recurente şi capitale şi pentru a impulsiona alte forme de finanţare;
-
previzibilitatea subvenţiilor publice pentru a facilita investiţiile (planificarea);
-
politici tarifare care să facă serviciile accesibile tuturor, inclusiv celor mai sărace categorii ale populaţiei, asigurînd totodată sustenabilitatea furnizorilor de servicii.
Recuperarea sustenabilă a costurilor asigură fluxurile de lichidităţi viitoare din combinaţia celor 3T şi utilizarea veniturilor ca bază pentru atragerea surselor de finanţare recuperabile – împrumuturi, obligaţiuni şi fonduri de solidaritate – în funcţie de situaţia locală.
Pe termen mai lung, sursele recuperabile nu pot substitui veniturile de bază insuficiente, realizîndu-se doar o deplasare a poverii către anii viitori. Chiar şi subvenţiile de stat şi asistenţa externă sînt legate într-o oarecare măsură de performanţă, depinzînd de fluxuri financiare adecvate.
La stabilirea tarifelor serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie, se va lua în considerare capacitatea de plată a consumatorilor, cu un reper de 3-5% din venitul mediu al unei gospodării. Deoarece 5% din bugetul gospodăriilor casnice se situează la limita superioară a capacităţii de plată a unei familii în ţările în curs de dezvoltare, există preocuparea că în Republica Moldova furnizarea unor servicii la un standard minim de calitate s-ar putea să nu poată fi suportată financiar de o mare parte a populaţiei.
Figura nr.8. Evaluarea accesibilităţii serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie
Analiza capacităţii de plată pentru serviciile de alimentare cu apă şi sanitaţie, a micro-accesibilităţii pentru gospodăriile casnice grupate după nivelul de venituri şi cheltuieli (decile, care reprezintă una din cele nouă valori ce divizează seria de frecvenţe în zece părţi egale, astfel încît primele 10% (decila I) reprezintă populaţia cu cele mai mici cheltuieli, iar ultimele 10% (decila X), cu cele mai mari cheltuieli, în conformitate cu metodologia Biroului Naţional de Statistică, confirmă că cele mai sărace pături ale populaţiei cheltuiesc pînă la 15% din venitul disponibil pentru a-şi permite servicii de alimentare cu apă şi sanitaţie de standard minim, acesta fiind un cost prea mare pentru gospodăriile vizate. Conform evaluării, doar patru din decilele gospodăriilor cu cele mai mari venituri îşi pot permite să plătească pentru operarea serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie.
Dat fiind că în prezent costul real al serviciilor de apă şi canalizare, care să conţină valoarea investiţiilor şi re-investiţiilor, nu poate fi încasat de la toţi consumatorii, se recomandă stabilirea şi punerea în aplicare a unor principii de bază pentru construirea şi operarea viitoarei infrastructuri de alimentare cu apă şi sanitaţie, şi anume:
-
granturile (subvenţiile) pentru investiţii în domeniu trebuie acordate în mod prioritar localităţilor în care, conform studiului de fezabilitate, populaţia poate susţine preponderent exploatarea sistemelor prin achitarea tarifelor;
-
atunci cînd o comunitate nu poate susţine costurile de operare şi întreţinere a sistemului centralizat, trebuie planificate doar soluţii individuale descentralizate sau semi-centralizate în conformitate cu voinţa utilizatorilor;
-
utilizatorii şi beneficiarii trebuie să fie responsabili pentru acoperirea tuturor costurilor de operare şi întreţinere a sistemului centralizat din tarifele colectate, care trebuie ajustate periodic, în raport cu evoluţia situaţiei;
-
la stabilirea tarifelor, este necesar să se ia în considerare capacitatea populaţiei de a le plăti şi trebuie stabilit un sistem de subvenţii încrucişate pentru populaţia mai vulnerabilă.
În situaţii excepţionale, în care gospodăriile mai sărace şi vulnerabile nu îşi permit servicii centralizate de alimentare cu apă şi pentru care subvenţionarea încrucişată din partea grupurilor de utilizatori mai înstăriţi nu este posibilă, Guvernul ar trebui să stabilească scheme de testare a mijloacelor de subvenţionare pentru a se asigura că operatorul de apă-canal, care urmează să exploateze sistemele după principii comerciale, poate acoperi costurile şi nu este forţat să absoarbă pierderile şi să acţioneze ca o instituţie socială.
Pentru aplicarea subvenţiilor se vor lua în considerare următoarele principii suplimentare: a) subvenţiile trebuie să fie previzibile spre a permite planificarea pe termen lung şi bugetarea; b) subvenţiile trebuie să fie transparente şi continuu revizuite pentru a asigura suficiente stimulente pentru ca operatorii de apă-canal să îşi îmbunătăţească performanţa;
c) subvenţiile trebuie să fie reduse etapizat, pe măsură ce tarifele cresc.
Companiile de apă-canal trebuie să funcţioneze pe principii comerciale. Pentru a rezolva problema gospodăriilor vulnerabile, se va trece la următoarea abordare:
-
adaptarea standardelor tehnice de proiectare şi a tehnologiei aplicate în cazul sistemelor centralizate, pentru scăderea costurilor investiţiilor şi ale operării;
-
promovarea şi implementarea sistemelor descentralizate în situaţiile în care este clar că populaţia beneficiară nu poate suporta toate costurile de operare ale unui sistem centralizat.
În zonele urbane în care sistemele centralizate sînt necesare şi în care serviciile sînt parţial inaccesibile pentru anumite segmente de populaţie, în ciuda unei scheme bloc de tarifare subvenţionată, trebuie luată în considerare posibilitatea unei scheme de subvenţionare socială în care sînt plătite facturile gospodăriilor sărace, astfel încît să se permită acoperirea costurilor de operare ale companiilor de apă-canal.
Sprijinirea prin granturi oficiale pentru dezvoltare din bugetul public naţional nu reprezintă soluţia optimă datorită faptului că bugetul intern este prea mic, iar sistemele de contabilitate pe care donatorii le impun sînt prea diferite.
Pentru a mobiliza eficient resursele financiare necesare domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei, Guvernul va stabili şi va pune în practică diverse mecanisme de suport financiar, cum ar fi schemele de granturi (subvenţii) strict controlate şi supravegheate, destinate finanţării studiilor preliminare solicitate de autorităţile publice locale interesate în dezvoltarea acestui domeniu.
Guvernul trebuie să abordeze o serie de probleme care ţin de sistem în ceea ce priveşte intensificarea eliberării fondurilor alocate pentru sectorul apei. Problemele sistemice sînt mai ample decît cele direct legate de sectorul apei şi se referă în principal la a) îmbunătăţirea procedurilor bugetare, b) necesitatea de a armoniza procedurile de programare, achiziţii publice, de plată şi monitorizare a investiţiilor şi c) îmbunătăţirea de către donatori a predictibilităţii şi siguranţei finanţărilor pentru sector. Ca urmare, se impun următoarele măsuri:
îmbunătăţirea utilizării strategiei sectoriale de cheltuieli în contextul Cadrului bugetar pe termen mediu ca punct de referinţă pentru planificarea multianuală strategică a mijloacelor bugetare pentru sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie;
îmbunătăţirea legăturii dintre planificarea la nivelul autorităţilor locale şi planificarea bugetară la nivelul Guvernului;
direcţionarea mai transparentă a alocărilor bugetare pentru alimentarea cu apă către autorităţile publice locale şi prioritizarea fondurilor către regiunile cu cele mai mari nevoi;
Guvernul şi donatorii acceptă armonizarea procedurilor de achiziţii publice, finanţare şi monitorizare a indicatorilor de performanţă. Trecerea la o abordare în care finanţările sînt planificate din timp trebuie să fie însoţită de măsuri pentru a genera rentabilitate economică;
elaborarea recomandărilor de politici şi mecanismelor de atragere a investiţiilor în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, precum şi de susţinere a activităţii operaţionale a întreprinderilor din domeniu la etapa post-construcţie, prin acordarea stimulentelor fiscale direcţionate pentru o perioadă determinată, avînd la bază conceptul recuperării sustenabile a costului serviciilor.
-
REZULTATELE SCONTATE ŞI INDICATORII DE MONITORIZARE PRIVIND IMPLEMENTAREA MĂSURILOR TRASATE
Implementarea cu succes a Strategiei presupune o abordare bazată pe participarea comunităţii, ceea ce va conduce la crearea de locuri de muncă şi la dezvoltarea afacerilor. Pentru zonele urbane, înseamnă promovarea unor servicii de alimentare cu apă şi sanitaţie la un nivel de tarifare care să acopere costurile de producţie şi distribuţie a apei, permiţînd companiilor să funcţioneze pe principii economice şi să ofere servicii de o calitate mai bună. În zonele rurale, înseamnă introducerea unui program intensiv de promovare şi de marketing social al valorilor legate de o infrastructură de alimentare cu apă şi sanitaţie bună şi de existenţa unor facilităţi adecvate de sanitaţie în şcoli.
Procesul de planificare va demonstra eficienţa diverselor opţiuni tehnice disponibile.
Norme şi standarde clar definite vor impune autorităţilor locale utilizarea eficientă a resurselor, astfel încît nimeni să nu rămînă fără conectare la apă potabilă şi canalizare şi fiecare să aibă acces cel puţin la un nivel de bază al acestor servicii.
Implementarea Strategiei presupune un salt calitativ în managementul şi coordonarea sectorului, care este de o importanţă crucială pentru atragerea investiţiilor.
Monitorizarea Strategiei necesită colectarea, procesarea şi evaluarea datelor cantitative din proiectele în curs de realizare şi a datelor statistice de la autorităţile publice locale sau agenţiile care managerizează şi supavegheghează finanţarea investiţiilor pentru sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, precum şi a datelor care documentează impactul evaluat al investiţiilor şi compatibilitatea lor cu obiectivele prezentei Strategii.
Sistemul de management al informaţiilor include principalii indicatori de monitorizare a implementării Strategiei, care se stabilesc în planurile operaţionale multianuale şi vor fi de 5 tipuri, în conformitate cu practicile UE:
indicatori de bază, care documentează situaţia domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei la nivel naţional şi local înainte de implementarea planului de acţiuni;
indicatori de intrare, care se referă la buget sau la alte resurse alocate proiectelor. Indicatorii financiari de intrare sînt utilizaţi pentru monitorizarea progresului din punct de vedere al angajamentului anual şi plăţii fondurilor disponibile pentru orice acţiune, măsură sau proiect, raportate la bugetul disponibil şi costurile eligibile;
indicatori de realizare, care măsoară direct activităţile îndeplinite în cadrul Strategiei şi al planurilor de acţiuni multianuale. Aceste activităţi reprezintă primul pas către realizarea obiectivelor operaţionale ale intervenţiilor şi sînt măsurate în unităţi fizice sau monetare. Ex.: numărul de comunităţi care primesc suport financiar, volumul total al investiţiilor etc.;
indicatori de rezultat, care documentează efectele directe şi imediate ale proiectelor. Ei furnizează informaţii despre schimbări cum sînt comportamentul, capacitatea sau performanţa beneficiarilor direcţi şi sînt măsuraţi în unităţi fizice sau monetare. Ex.: numărul populaţiei conectate la sisteme noi etc.;
indicatori de impact, care se referă la beneficiile implementării Strategiei, dincolo de efectele imediate asupra beneficiarilor direcţi, atît la nivelul intervenţiilor, cît şi, mai ales, la nivelul general al planificării. Ei vor fi exprimaţi în termeni „neţi”, ceea ce înseamnă că trebuie scăzute efectele care nu pot fi atribuite proiectelor şi luate în considerare efectele indirecte (deplasare şi multiplicare). Ex.: creşterea numărului de angajaţi din mediul rural sau sporirea productivităţii datorită unor servicii mai bune de alimentare cu apă.
Pentru a permite o monitorizare mai eficientă a planului multianual pentru colectarea periodică şi agregarea datelor privind investiţiile în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie se includ următoarele aspecte:
-
identificarea surselor şi mecanismelor de validare statistică a datelor;
-
aranjamente pentru publicarea şi accesul public la date.
Fiecare indicator va respecta cerinţele legate de robusteţe, validare statistică, claritatea interpretării normativelor, adecvarea la politică, colectarea la timp şi disponibilitatea publică a datelor.
Se vor elabora proceduri adecvate pentru a asigura că operaţiunile financiare asociate Strategiei includ un sistem de indicatori coerent, unic şi eficient.
-
ETAPELE DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI
Planul de acţiuni pentru anii 2014-2018 privind implementarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028) stabileşte instituţiile responsabile şi indicatorii de monitorizare, estimează costurile pentru realizarea Strategiei, inclusiv necesarul de investiţii, şi propune sursele de finanţare potenţiale.
Costurile totale ale implementării Strategiei pentru primii cinci ani sînt estimate în sumă de 3.139,7 milioane lei, inclusiv 3.001,9 milioane lei necesarul de investiţii în infrastructura apă şi canalizare şi 137,8 milioane lei pentru crearea cadrului normativ şi instituţional, elaborarea planurilor de alimentare cu apă şi sanitaţie, studiilor de fezabilitate, planurilor de siguranţă a apei etc.
Planul de acţiuni indică sursele propuse pentru finanţarea fiecărei acţiuni. Cele mai importante surse de finanţare pentru acoperirea necesarului de mijloace financiare trebuie să provină din veniturile bugetului de stat şi bugetelor locale, granturile şi împrumuturile donatorilor străini, credite, precum şi din contribuţiile gospodăriilor casnice. Totodată, veniturile generate din tarifele aplicate utilizatorilor trebuie, la fel, să contribuie la acoperirea costurilor investiţionale.
Activităţile planificate în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei urmează să fie încorporate în Strategia de cheltuieli pentru sectorul gospodăria apelor pe termen mediu şi în planurile anuale de activitate ale instituţiilor implicate în realizarea Strategiei.
Din costurile totale estimate, Strategia de cheltuieli pentru sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare pentru anii 2014-2016 acoperă necesităţile de finanţare în sumă totală de 813, 8 milioane lei. La elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu pentru anii următori, instituţiile responsabile vor evalua posibilităţile de finanţare reieşind din costurile estimative pentru implementarea Strategiei şi Planului de acţiuni. Totodată, vor fi considerate toate finanţările din sector, inclusiv cele ce provin din surse externe şi din parteneriatul public-privat.
Reabilitarea infrastructurii existente de distribuţie a apei potabile, chiar dacă aceasta necesită o investiţie de capital iniţial, va duce în cele din urmă la pierderi mai puţine din reţele, reducînd astfel costurile operaţionale de aprovizionare cu apă potabilă. Pe termen lung, aceste beneficii ar putea, în principiu, să fie echivalente cu 0,21% -0,39% din PIB.
Beneficiile care se vor obţine în rezultatul îmbunătăţirii sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate sînt mai dificil de cuantificat. Este evident faptul că acestea ar avea ca efect îmbunătăţirea sanatăţii, ecosistemelor acvatice care, la rîndul lor, ar produce beneficii în ceea ce priveşte recreerea şi dezvoltarea turismului. De asemenea, o calitate mai bună a apei în ecosistemele acvatice ar reduce costurile de tratare a acesteia şi ar permite atingerea unui standard acceptabil pentru utilizare în calitate de apă potabilă. Pe termen lung, beneficiile economice ar constitui în jur de 0,44%, adică pînă la 1,73% din PIB.
Prezenta Strategie respectă şi va realiza dreptul omului la apă şi sanitaţie, prin asigurarea respectării cerinţelor igienice faţă de funcţionarea sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare, va garanta asigurarea cu produse şi servicii de calitate pentru creşterea satisfacţiei cetăţenilor fără prejudicierea resurselor naturale limitate şi a mediului în general.
Procesul de gestionare a implementării va necesita un program de informare şi conştientizare a publicului, astfel încît să stabilească o perspectivă bazată de responsabilitate comunală.
Planul de acţiuni va fi monitorizat anual şi evaluat după o perioadă de 2-3 ani pentru a fi actualizat în funcţie de evoluţia situaţiei.
-
MONITORIZAREA, EVALUAREA ŞI RAPORTAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI
Strategia urmează să fie pusă în aplicare prin intermediul Planului de acţiuni aprobat ca anexă la aceasta.
Planul de acţiuni serveşte drept mecanism de bază pentru implementarea Strategiei, cuprinde acţiunile necesare de întreprins pentru atingerea obiectivelor generale şi specifice din Strategie, termenele de realizare şi indicatorii, prin intermediul cărora se va verifica nivelul de implementare a acţiunilor.
Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei va aparţine tuturor instituţiilor cu competenţe respective, identificate în Plan. În acelaşi timp, pentru a asigura implementarea coerentă a Strategiei, va fi creat un grup interministerial de coordonare a implementării Strategiei, care va fi monitorizat de Ministerul Mediului.
Grupul de coordonare va fi responsabil de elaborarea planurilor de lucru anuale comune şi de înfăptuirea tuturor activităţilor identificate.
În el vor fi incluşi reprezentanţii instituţiilor responsabile de domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei, care vor fi desemnaţi de instituţiile respective, şi reprezentanţi ai societăţii civile. De asemenea, Ministerul Mediului va invita instituţiile străine şi internaţionale care activează în domeniul apelor şi sînt prezente în Republica Moldova să delege experţi pentru a participa la activităţile grupului de coordonare. Ministrul Mediului va numi preşedintele grupului, la recomandarea membrilor acestuia.
Grupul de coordonare se va întruni în şedinţe conform unui plan stabilit de acesta, dar nu mai rar de o dată în trimestru, va monitoriza nivelul de implementare a acţiunilor şi va elabora rapoarte anuale de implementare a activităţilor preconizate în Strategie pentru care sînt responsabili.
Raportarea. În cadrul procesului de monitorizare vor fi elaborate anual rapoarte de monitorizare, care vor include informaţii privind implementarea indicatorilor stabiliţi pentru fiecare acţiune în parte, iar la fiecare 3 ani vor fi elaborate rapoarte de evaluare şi progres, ce vor determina care este impactul activităţilor realizate într-un anumit timp şi nivelul de implementare a obiectivelor stabilite. Rapoartele de monitorizare şi de evaluare vor fi elaborate de grupul de coordonare şi prezentate Guvernului pentru generalizare.
Rapoartele de evaluare vor include în mod obligatoriu concluzii şi recomandări referitoare la înlăturarea deficienţelor depistate în procesul de evaluare. Întru asigurarea implementării acestor recomandări grupul de coordonare poate să propună modificări, în funcţie de necesităţi, în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei.
La finalul implementării Strategiei, urmează să fie elaborat un raport de evaluare finală, care să conţină informaţia privind gradul de atingere a obiectivelor stabilite şi a impactului scontat. În baza acestui raport se va decide asupra următoarei etape de planificare strategică în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
Asigurarea transparenţei. Ministerul Mediului va crea pe pagina web oficială o secţiune aparte, în care va fi plasată informaţia curentă privind mersul şi progresele înregistrate în realizarea Strategiei. Societatea civilă şi instituţiile responsabile de domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei vor avea posibilitatea să facă sugestii şi să comenteze referitor la progresul reformei. Grupul de coordonare creat pentru asigurarea implementării Strategiei va fi responsabil de plasarea informaţiei şi colectarea comentariilor/sugestiilor de pe pagina web.
În final, Ministerul Mediului va organiza conferinţe anuale cu participarea reprezentanţilor societăţii civile şi instituţiilor responsabile din domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei, în cadrul cărora vor fi prezentate şi dezbătute rapoartele anuale de implementare a Strategiei şi alte informaţii relevante.
Toate aceste măsuri vor contribui la asigurarea transparenţei implementării acţiunilor de protecţie a mediului şi folosirii durabile a resurselor naturale şi vor oferi posibilitatea reală de implicare şi participare a publicului larg în procesul de luare a deciziilor.
Planul de acţiuni pentru anii 2014-2018 privind implementarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028)
-
Nr.
crt.
|
Denumirea acţiunii
|
Termenul de realizare
|
Instituţia responsabilă
|
Parteneri
|
Indicatori de monitorizare
|
Costuri estimate, lei
|
Surse de finanţare
|
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/strategia-de-alimentare-cu.html?page=4
|
Strategia de alimentare cu - səhifə 4
|
|
Obiectivul general: Asigurarea graduală a accesului la apă sigură şi sanitaţie adecvată pentru toate localităţile şi populaţia Republicii Moldova
|
Obiectivul specific 1): Descentralizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi sanitaţie
|
1.1.
|
Elaborarea documentului de politici privind descentralizarea în domeniul serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie în cadrul Programului comun de dezvoltare locală integrată
|
2015
|
Ministerul Mediului
|
|
Document elaborat
|
850 262
|
În limita bugetului alocat,
Asistenţă externă
|
1.2
|
Elaborarea conceptului unic (la nivel naţional) şi a planului de acţiuni privind regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie
|
2015
|
Ministerul Mediului
|
|
Concept de regionalizare aprobat
|
8 903 064
|
În limita bugetului alocat,
Asistenţă externă
|
1.3.
|
Întărirea capacităţii unităţii de coordonare şi monitorizare a proiectelor în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei din cadrul Ministerului Mediului
|
2015
|
Ministerul Mediului,
Ministerul Finanţelor
|
|
Unitate instruită, operaţională
|
1 920 000
|
În limita bugetului alocat,
Asistenţă externă
|
1.4.
|
Instituirea unui organism de reglementare în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie prin extinderea responsabilităţilor Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE)
|
2014
|
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, Ministerul Mediului
|
|
Regulament privind competenţele ANRE în domeniul reglementării sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie, aprobat
|
792 000
|
În limita bugetului alocat
|
1.5.
|
Elaborarea şi aprobarea ghidului privind planul pentru infrastructura sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie
|
2014
|
Ministerul Mediului
|
|
Ghiduri elaborate şi aprobate
|
-
|
Bugetul Ministerului Mediului
|
1.6.
|
Actualizarea ghidului privind studiul de fezabilitate pentru infrastructura sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie
|
2015
|
Ministerul Mediului
|
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor
|
Ghid elaborat şi aprobat
|
|
Bugetul Ministerului Mediului,
asistenţă externă
|
1.7.
|
Elaborarea metodologiei de prioritizare a proiectelor de infrastructură a sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie
|
2015
|
Ministerul Mediului
|
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor
|
Metodologie elaborată
|
576 000
|
În limita bugetului alocat,
Asistenţă externă
|
1.8.
|
Coordonarea activităţilor ce ţin de elaborarea planurilor de alimentare cu apă şi sanitaţie în raioane
|
2017
|
Ministerul Mediului
|
Autorităţile publice locale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor
|
Planuri elaborate
|
60 000 000
|
În limita bugetului alocat,
Asistenţă externă
|
1.9.
|
Coordonarea activităţilor ce ţin de elaborarea studiilor de fezabilitate pentru proiectele de infrastructură a sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie în raioanele în care au fost aprobate planuri de alimentare cu apă şi sanitaţie
|
2018
|
Ministerul Mediului
|
Autorităţile publice locale
|
Studiile de fezabilitate elaborate şi aprobate
|
30 000 000
|
În limita bugetului alocat,
Asistenţă externă
|
1.10.
|
Elaborarea ghidului pentru regionalizarea companiilor de apă-canal
|
2015
|
Ministerul Mediului
|
|
Ghid elaborat şi aprobat
|
-
|
În limita bugetului alocat,
Asistenţă externă
|
1.11.
|
Crearea bazei de date Management Informaţional de Sistem (MIS) pentru sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie
|
2015
|
Ministerul Mediului
|
Autorităţile publice locale
|
Baza de date creată
|
2 800 000
|
În limita bugetului alocat,
Asistenţă externă
|
1.12.
|
Elaborarea politicii privind tarifele şi planul de afaceri pentru companiile de apă-canal
|
2016
|
Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică
|
|
Legislaţie publicată în Monitorul Oficial
|
864 000
|
În limita bugetului alocat,
Asistenţă externă
|
1.13.
|
Întărirea capacităţii autorităţilor competente şi instruirea personalului pentru toate etapele ciclului unui proiect de alimentare cu apă şi sanitaţie
|
2017
|
Ministerul Mediului
|
Autorităţile publice locale
|
Planuri de instruire periodică a personalului
|
1 152 000
|
În limita bugetului alocat,
Asistenţă externă
|
1.14
|
Modificarea Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător
|
2014
|
Ministerul Economiei
|
|
Lege modificată şi aprobată
|
|
În limita bugetului alocat
|
Obiectivul specific 2): Extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi sanitaţie şi creşterea gradului de acces al populaţiei la aceste servicii
|
2.1.
|
Elaborarea studiului de fezabilitate pentru crearea unui parteneriat public-privat privind extinderea apeductului Soroca-Bălţi spre raioanele Soroca, Drochia, Floreşti, Rîşcani, Sîngerei, Teleneşti şi municipiul Bălţi
|
2014
|
Ministerul Mediului
|
Autorităţile publice locale
|
Studiul de fezabilitate elaborat
|
19 200 000
|
BERD, asistenţă externă
|
2.2.
|
Elaborarea documentaţiei tehnice a proiectului de parteneriat public-privat pentru regiunile Nord şi Centru
|
2016
|
Ministerul Mediului
|
Autorităţile publice locale
|
Sisteme de alimentare cu apă şi sanitaţie construite
|
-
|
Investiţiile parteneriatului,
Asistenţă externă
|
2.3.
|
Elaborarea studiului de fezabilitate pentru extinderea apeductului Chişinău – Străşeni-Călăraşi
|
2014
|
Ministerul Mediului
|
Autorităţile publice locale
|
Studiul de fezabilitate elaborat
|
1 500 000
|
În limita bugetului alocat,
Asistenţă externă
|
2.4.
|
Elaborarea studiului de fezabilitate pentru extinderea apeductului Prut–Leova-Cimişlia-Basarabeasca-Ceadîr-Lunga
|
2014
|
Ministerul Mediului
|
Autorităţile publice locale
|
Studiul de fezabilitate elaborat
|
3 000 000
|
În limita bugetului alocat,
Asistenţă externă
|
2.5.
|
Elaborarea planului de aprovizionare cu apă şi de canalizare a raionului Ialoveni
|
2014
|
Ministerul Mediului
|
Autoritatea publică locală
|
Existenţa şi aprobarea planului general
|
-
|
Sursele interne (deja asigurate),
Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare
|
2.6. *
|
Construcţia apeductului Prut-Nisporeni pentru alimentarea cu apă a locuitorilor din or. Nisporeni şi localităţile Grozeşti şi Vărzăreşti
|
2015
|
Ministerul Mediului
|
Primăriile Nisporeni, Grozeşti şi Vărzăreşti
|
Apeduct construit
|
Costuri incluse în acţiunile 3.5. şi 3.6.
|
Agenţia Austriacă de Cooperare şi Dezvoltare, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, FEN, autorităţile publice locale
|
2.7. *
|
Construcţia şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi sanitaţie în raioanele Soroca, Floreşti, Hînceşti, Orhei, Leova şi Ceadîr-Lunga şi în 30 localităţi rurale
|
2015
|
Ministerul Mediului
|
Autorităţile publice locale din 6 raioane
|
Sisteme de alimentare cu apă şi sanitaţie construite
|
Costuri incluse în acţiunile 3.5. şi 3.6.
|
BERD, BEI, IPVE,
contribuţia autorităţilor publice locale
|
2.8. *
|
Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă în 6 localităţi ale Republicii Moldova: or. Străşeni, or.Hînceşti, or.Taraclia,
s. Carbolia (UTA Găgăuzia), s.Sărata Veche (r-nul Făleşti), s. Risipeni (r-nul Făleşti)
|
2016
|
Ministerul Mediului
|
Autorităţile publice locale
|
Sisteme de alimentare cu apă şi sanitaţie construite
|
Costuri incluse în acţiunile 3.5. şi 3.6.
|
Fondul Kuwaitian de Dezvoltare Economică Arabă (FKDEA)
|
2.9. *
|
Asigurarea cu apă potabilă a satelor din raionul Hînceşti. Etapa I - localităţile din lunca rîului Prut- satele Cotul Morii, Obileni, Sărăteni şi Leuşeni
|
2016
|
Ministerul Mediului
|
Autorităţile publice locale
|
Sisteme de alimentare cu apă şi sanitaţie construite
|
Costuri incluse în acţiunile 3.5. şi 3.6.
|
Fondul Ecologic Naţional
|
2.10. *
|
Reutilarea staţiilor de pompare ale sistemului de aprovizionare cu apă Soroca - Bălţi
|
2016
|
Ministerul Mediului
|
Autorităţile publice locale
|
Staţii de pompare reutilate
|
Costuri incluse în acţiunile 3.5. şi 3.6.
|
Fondul Ecologic Naţional
|
Obiectivul specific 3): Promovarea principiilor economiei de piaţă şi atragerea capitalului privat
|
3.1.
|
Promovarea principiilor economiei de piaţă şi promovarea parteneriatului public - privat în domeniul aprovizionării cu apă şi canalizări
|
2015
|
Ministerul Mediului, Ministerul Economiei
|
|
Instrumente politice de promovare a principiilor aplicate
|
105 600
|
În limita bugetului alocat,
Asistenţă externă
|
3.2.
|
Monitorizarea continuă a indicilor de performanţă privind sistemele de aprovizionare cu apă şi canalizare şi a calităţii serviciilor prestate
|
2018
|
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, Ministerul Sănătăţii
|
|
Rapoarte de monitorizare
|
1 056 000
|
În limita bugetului alocat,
Asistenţă externă
|
3.3.
|
Elaborarea legislaţiei secundare la Legea privind serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare:
- stabilirea cadrului legal pentru ca ANRE să devină agenţie de reglementare în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie
-
revizuirea Legii administraţiei publice locale pentru a permite regionalizarea companiilor de apă în companii regionale
|
2015
|
Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică
|
|
Legislaţie publicată în Monitorul Oficial
|
4 560 000
|
Bugetul Ministerului Mediului,
Asistenţă externă
|
3.4.
|
Asigurarea controlului riguros asupra tarifelor şi calităţii serviciilor furnizate
|
2018
|
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică
|
|
Regulator stabilit prin lege cu resurse suficiente pentru a asigura controlul
|
495 000
|
În limita bugetului alocat
|
3.5.*
|
Implementarea planurilor de asigurare a securităţii apei potabile şi de asigurare a calităţii apei potabile, în conformitate cu cerinţele Directivei CE 98/83 EC
|
2018
|
Ministerul Mediului
|
Prestatori de servicii de apă
|
Cerinţele Direcţiei transpuse şi reglementate
|
1 044 855 000
|
În limita bugetului alocat, Asistenţă externă
|
3.6.*
|
Asigurarea epurării apelor uzate urbane în concordanţă cu prevederile Directivei 91/271/EEC
|
2018
|
Ministerul Mediului
|
Prestatori de servicii de apă
|
Cerinţele Direcţiei transpuse şi reglementate
|
1 957 045 000
|
În limita bugetului alocat,
Asistenţă externă
|
|
http://muhaz.org/strategia-de-alimentare-cu.html?page=2
|
Figura nr. 3 - Strategia de alimentare cu
|
Figura nr. 3. Volumul de apă captată după surse, anul 2012
Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă. În anul 2012 populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de circa 1,5 milioane persoane, ceea ce reprezintă 42,1% din populaţia ţării (68,9% populaţia urbană şi 22,7% populaţia rurală). Cea mai mare pondere a populaţiei deservite de sistemul public de alimentare cu apă se înregistrează în UTA Găgăuzia - 66,6% şi mun. Chişinău – 66,4%, urmate de regiunile Sud – 48,8%, Nord – 30,5% şi Centru -27,4%.
Distribuţia apei. În anul de referinţă volumul de apă distribuită de către întreprinderile specializate de alimentare cu apă a constituit 74,9 mil. m3 sau cu 1,4 mil. m3 mai mult decît în anul 2011.
Tabelul nr. 1. Reţeaua şi volumul de apă potabilă distribuită în perioada 2009-2012
|
2009
|
2010
|
2011
|
2012
|
Numărul localităţilor dotate cu sisteme de alimentare cu apă potabilă
|
338
|
351
|
366
|
378
|
Sisteme de alimentare cu apă, unităţi
|
644
|
690
|
723
|
742
|
Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile, km
|
8036,2
|
8509,9
|
8914,7
|
9324,2
|
Apă potabilă distribuită consumatorilor, mil. m3
|
78,1
|
75,0
|
73,5
|
74,9
|
inclusiv populaţiei, mil. m3
|
53,6
|
51,3
|
51,2
|
52,1
|
În profil teritorial cel mai mare volum de apă furnizată la un locuitor se înregistrează în mun. Chişinău – 43,7 m3, UTA Găgăuzia – 8,5 m3, după care urmează regiunea Sud – 7,6 m3.
Din volumul total de apă distribuită, 52,1 milioane m3 sau 69,5% este distribuită populaţiei, 5,6% - instituţiilor bugetare, iar 24,9% altor consumatori, precum agenţii economici. Volumul de apă furnizat populaţiei comparativ cu anul precedent s-a majorat în total pe ţară cu 1,8%. În regiunea Sud volumul de apă livrat populaţiei a crescut cu 13,9% faţă de anul precedent, în regiunea Centru – cu 11,3%, în UTA Găgăuzia – cu 7,8%, iar în regiunea Nord – cu 1,8%.
Figura nr. 4. Volumul de apă distribuită pe categorii de consumatori, anul 2012
Pe parcursul anului 2012, 86,4% din volumul total de apă a fost distribuită prin dispozitive de măsurare. Cel mai mare volum de apă distribuit prin dispozitive de măsurare a fost înregistrat în regiunea Nord – 93,3%, iar cel mai mic în regiunea Centru – 81,2%. În anul 2012 au fost înregistrate 37,2 mii cazuri de avarii accidentale în reţeaua de distribuţie a apei sau cu 8,7 mii cazuri mai mult comparativ cu anul 2011, fapt ce a determinat pierderi semnificative de apă.
Sisteme de canalizare centralizate. În anul 2012 din totalul de apeducte existente, 158 au fost dotate cu sisteme de canalizare, din care au funcţionat 110 sisteme sau cu 3 unităţi mai mult comparativ cu anul 2011. Pe parcursul anului 2012 au fost puse în funcţiune 3 sisteme de canalizare, iar 9 sisteme au fost scoase din funcţiune. Din totalul sistemelor de canalizare, 124 sînt dotate cu staţii de epurare.
Figura nr. 5. Sisteme de canalizare în perioada 2008-2012
Populaţia deservită de sistemul public de canalizare. Numărul populaţiei cu acces la servicii de canalizare a constituit 761 mii de persoane, ceea ce reprezintă 21,4% din totalul populaţiei, inclusiv 50,1% în localităţile urbane şi numai 1,0% în localităţile rurale. Cea mai mare pondere a populaţiei cu acces îmbunătăţit la servicii de canalizare este înregistrată în regiunea Nord – 23,4%, urmată de regiunile Centru -10,2% , Sud – 6,7% şi UTA Găgăuzia – 2,2%.
În anul 2012 lungimea totală a reţelei de canalizare a constituit 2,6 mii km, din care de facto au funcţionat 2,4 mii km (92,3%). Capacitatea zilnică de epurare a apelor uzate pe parcursul anului a fost de 0,7 mil. m3 de apă.
Tabelul nr. 2. Reţeaua sistemelor de canalizare în perioada 2009-2012
|
2009
|
2010
|
2011
|
2012
|
Numărul localităţilor cu sisteme de canalizare
|
135
|
134
|
135
|
130
|
Sisteme de canalizare, unităţi
|
172
|
169
|
167
|
158
|
inclusiv dotate cu staţii de epurare
|
128
|
126
|
132
|
124
|
Lungimea totală a reţelei de canalizare, km
|
2548,5
|
2586,5
|
2592,1
|
2602,1
|
Cantitatea totală a apelor uzate colectate a fost de 66,5 mil. m3, din care 56,6% reprezintă apele uzate recepţionate de la populaţie.
Figura nr. 6. Distribuţia volumului de ape uzate recepţionate de la abonaţi, anul 2012
Prin staţiile de epurare a apei au trecut 64,4 mil. m3 de apă uzată (96,8%). Din volumul total de apă uzată, apele epurate biologic au alcătuit 64,2 mil. m3 (99,7%), din care 60,8 mil. m3 (94,6%) au fost purificate conform normativelor stabilite. Pe parcursul anului 2012 la reţelele de canalizare au fost înregistrate 26,4 mii de avarii, cu 3,8 mii mai mult comparativ cu anul 2011. (Sursa: Biroul Naţional de Statistică)
Suma totală cheltuită în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie în ultimii cinci ani (2008 – 2012) constituie aproximativ 1.910 milioane lei sau echivalentul a 120 milioane EUR (figura nr.7), cu o distribuţie între sursele interne şi cele internaţionale, preponderent în favoarea donatorilor străini (32% şi, respectiv, 68%).
Figura nr. 7. Investiţiile în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie în perioada 2008–2012
Contribuţia sumei totale alocate domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei (intern, plus donatori străini) în produsul intern brut a fost de 0,4% în anul 2008, 0,7 % în anul 2010 şi 0,5% în anii 2011-2012. Pentru o ţară aflată în etapa iniţială a dezvoltării infrastructurii acestui domeniu, o contribuţie internă mai mică de 0,3% la investiţii este considerată insuficientă.
În Republica Moldova investiţiile de capital pentru autorităţile publice locale se efectuează centralizat şi provin de la bugetul de stat, prin includerea lor ca o anexă separată în legea bugetară anuală, în care se specifică fondurile şi bunurile atribuite. Aceste fonduri sînt alocate ca transferuri cu destinaţie specială, prin delegare de către Guvern. Autorităţile publice locale au dreptul să aloce fonduri din propriile venituri pentru finanţarea proiectelor de investiţii, inclusiv pentru co-finanţarea celor susţinute cu ajutorul oficial financiar extern pentru dezvoltare şi din contribuţiile consumatorilor. În plus, unităţile administrativ-teritoriale pot beneficia şi de alte surse cum sînt Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională, Fondul de Investiţii Sociale şi Fondul Ecologic Naţional.
-
Accesibilitatea serviciilor de alimentare cu apă şi
sanitaţie în Republica Moldova
S-a estimat că apa potabilă produce pînă la 15-20 % dintre cazurile de îmbolnăvire prin boală diareică acută şi hepatită virală de tip A, preponderent în zonele rurale, 22-25% din maladiile gastrointestinale şi 100% din cazurile de fluoroză dentară.
Situaţia privind calitatea apei potabile furnizate consumatorilor din Republica Moldova este următoarea:
-
44% din populaţie nu are acces la apă potabilă sigură;
-
cea mai mare parte din apa subterană utilizată în scopul potabilizării este inadecvată din cauza poluării naturale sau antropice;
-
un procent mare de probe sînt necorespunzătoare din punct de vedere al parametrilor microbiologici (10,82% în mediul urban şi 14,24% în mediul rural);
-
calitatea apei furnizată în şcoli şi în instituţiile pentru copii este inadecvată (54,38% dintre probe depăşesc concentraţiile maximal admise pentru parametrii sanitaro-chimici şi 20,21% din probe depăşesc concentraţiile maximal admise după parametrii microbiologici).
-
NECESITATEA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL INFORMAŢIILOR
Implementarea Strategiei va fi susţinută de Sistemul de Management al Informaţiilor (în continuare – SMI).
Sistemul de management al informaţiilor include un sistem de control al calităţii datelor, deoarece orice sistem devine inutil dacă se bazează pe date învechite, imprecise sau ne-valide. Este o practică generală acceptată că informaţia are trei dimensiuni: (i) timp: oportunitate, actualitate, frecvenţă şi valabilitate în timp; (ii) conţinut: corectitudine, relevanţă, integritate, concizie, scop, performanţă; (iii) formă: claritate, detalii, ordine, prezentare, medii.
Sistemul de management al informaţiilor în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este compatibil cu cerinţele iniţiativei e-Guvernare. În afară de economisirea costurilor cu echipamentul, reţeaua şi softurile, principalul avantaj al utilizării e-Gov PaaS/SaaS îl reprezintă existenţa unei platforme unice pentru utilizarea în comun şi schimbul de date între instituţiile guvernamentale cu atribuţii în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie. SMI elaborat pentru sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie poate fi la rîndul său util pentru iniţiativa e-Guvernare, contribuind cu informaţii la sistemul GIS/SMI naţional, şi o astfel de decizie strategică trebuie să fie luată la nivel guvernamental.
-
DEFINIREA PROBLEMELOR CARE NECESITĂ IMPLICAREA GUVERNULUI PRIN APLICAREA POLITICII DE RIGOARE
Printr-o evaluare la nivel naţional au fost identificate neajunsurile şi aspectele critice din sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, care necesită implicarea directă a Guvernului şi autorităţilor publice centrale de specialitate (Ministerul Mediului) şi care pot fi rezumate după cum urmează:
-
cadrul politic şi juridic - deşi în Republica Moldova există voinţa politică pentru alinierea legislaţiei naţionale din domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei la legislaţia UE, aceasta nu se reflectă în reforma instituţională necesară pentru îmbunătăţirea managementului serviciilor publice de alimentare cu apă şi sanitaţie. Baza juridică actuală pentru funcţionarea domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei are lacune semnificative, în principal referitoare la:
-
instrumentele de planificare care să permită investiţiile în dezvoltarea infrastructurii sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie;
-
selectarea soluţiilor tehnice cele mai ieftine, adecvate şi eficiente pentru exploatarea şi întreţinerea sistemelor de alimentare cu apă şi sanitaţie;
-
criteriile de evaluare a performanţei companiilor care furnizează servicii de alimentare cu apă şi sanitaţie;
-
prevenirea şi controlul poluării mediului înconjurător;
-
cadrul instituţional - evoluţia domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei din Republica Moldova pe parcursul ultimilor 15-20 de ani este marcată de mai multe schimbări instituţionale. Instituţiile care trebuie să conducă, să implementeze şi să exploateze infrastructura sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie în mod durabil sînt dotate inadecvat pentru a face faţă provocărilor adaptării legislaţiei naţionale la legislaţia UE şi la bunele practici europene din domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
Principalele probleme, care trebuie redresate, sînt legate de:
-
politicile sectoriale ineficiente pentru supravegherea, gestionarea şi monitorizarea domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei;
-
responsabilitatea fragmentată, insuficient definită şi suprapunerile atribuţiilor instituţiilor de coordonare existente la nivel naţional (Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, ANRE, structurilor subordonate etc.);
-
efectivul limitat în domeniul elaborării politicilor sectoriale, monitorizării domeniului şi programării investiţiilor;
-
comunicarea şi coordonarea ineficientă între instituţiile existente, în special cu privire la programarea şi monitorizarea investiţiilor în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei;
-
dezvoltarea necoordonată a infrastructurii sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie la nivel local, deseori condusă de interesele donatorilor, fără o supraveghere sau monitorizare adecvată la nivel naţional;
-
laboratoarele nu dispun de capacităţi pentru monitorizarea calităţii apei potabile şi a apei uzate în conformitate cu cerinţele hotărîrilor Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 şi nr. 950 din 25 noiembrie 2013;
-
aspectele critice ale infrastructurii:
-
starea tehnică nesatisfăcătoare a sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi epurare a apei uzate;
-
procentul mic al populaţiei cu acces la servicii îmbunătăţite de sanitaţie;
-
procentul mic al proiectelor de investiţii pentru extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi sanitaţie.
Dificultăţile în dezvoltarea infrastructurii sînt legate de criteriile de proiectare şi instrumentele de planificare a infrastructurii sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie, de programele de monitorizare a calităţii apei potabile şi apei uzate şi de controlul calităţii în laboratoare.
Exploatarea în continuare a apei de profunzime este posibilă, dar impune investigaţii pentru tratamente mai sofisticate de îndepărtare a poluanţilor.
Debitul fîntînilor de mică adîncime este de obicei mai mic de 0,5 m3/h, fiind suficient pentru extragerea manuală, dar insuficient pentru sisteme centralizate bazate pe pomparea apei;
-
analiza SWOT
Analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunităţilor şi constrîngerilor (analiza SWOT) este elaborată în baza descrierii situaţiei prezente în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei şi definirii problemelor care cer implicarea Guvernului prin aplicarea politicii de rigoare, precum şi a unor studii relevante din domeniu.
Tabelul nr. 3. Analiza SWOT
Puncte tari
|
Puncte slabe
| -
Angajamentele asumate de către Republica Moldova în procesul de negociere a Acordului de Asociere cu UE, ce presupune armonizarea legislaţiei şi standardelor naţionale la cele comunitare
-
Domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare a suferit transformări majore în ultimii ani, din punct de vedere atît tehnic, cît şi instituţional
-
S-a reuşit sensibilizarea opiniei publice privind importanţa dezvoltării domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei, aceste servicii fiind plasate în sfera activităţilor de interes economic general, care urmează să aibă un rol decisiv în îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor şi în combaterea sărăciei
-
Disponibilitatea organizaţiilor financiare internaţionale şi a ţărilor donatoare de a acorda asistenţă tehnică şi financiară, inclusiv resurse investiţionale
| -
Strategia privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din Republica Moldova din 2007 nu este realistă şi trebuie să fie revizuită
-
Lipsa de coerenţă a politicilor, documentele strategice şi politice nu sînt coordonate suficient
-
Responsabilitatea pentru politica Guvernului în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei o poartă mai multe instituţii, capacitatea cărora trebuie consolidată şi îmbunătăţită activitatea de coordonare
-
Finanţarea investiţiilor în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este incertă şi fragmentată în mai multe canale de finanţare
-
Insuficienţa fondurilor faţă de necesităţile locale şi regionale
-
Capacităţile autorităţilor publice locale în elaborarea şi implementarea proiectelor sînt slab dezvoltate
-
Existenţa unor proiecte de investiţii prea mici şi fragmentate
-
Lipsa unor indicatori de monitorizare agreaţi de părţile interesate;
Lipsa bazelor de date integrate pentru un proces decizional bine informat
|
Oportunităţi
|
Constrîngeri
| -
Problema aprovizionării cu apă potabilă este vitală şi face parte din priorităţile naţionale, fiind considerată, în acelaşi timp, factor de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi de reducere a sărăciei
-
Dezvoltarea infrastructurii sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie poate fi o investiţie care generează o rentabilitate economică mai importantă decît orice alt tip de investiţie publică şi reprezintă, prin urmare, o alocare optimă a investiţiilor publice de capital;
-
Crearea în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie a unui cadru legal şi instituţional favorabil, bazat pe principiile pieţei;
-
Sporirea eficienţei şi rentabilităţii domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei, precum şi îmbunătăţirea performanţelor de mediu şi indicatorilor de sănătate;
-
Creşterea capacităţii domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei de a absorbi asistenţa financiară şi tehnică;
-
Mobilizarea largă a suportului intern şi internaţional pentru punerea în aplicare a politicilor din domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei şi a strategiei de dezvoltare;
-
Încurajarea activităţilor autorităţilor publice locale prin delegarea competenţelor ca rezultat al implementării reformei de descentralizare şi regionalizarea serviciilor
-
Introducerea raportării, monitorizării şi evaluării performanţei în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei, asigurarea transparenţei sectorului
| -
Ameninţările schimbărilor climatice asupra resurselor de apă din Republica Moldova din punct de vedere atît al cantităţii, cît şi al calităţii
-
Mediul economic nefavorabil care continuă să umbrească beneficiile economice, sociale şi de mediu provenite în urma investirii în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei;
-
Necorespunderea politicilor naţionale în domeniul apei cu resursele, capacitatea şi mijloacele locale disponibile
-
Lipsa unei strategii realiste de finanţare a domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei ca un punct de referinţă pentru planificarea multianuală şi pentru bugetarea durabilă;
-
Necesitatea identificării soluţiei pentru consolidarea capacităţii Ministerului Mediului de armonizare a procedurilor în programarea, achiziţionarea, disbursarea plăţilor şi monitorizarea investiţiilor
-
Insuficienţa capacităţilor instituţionale ale autorităţilor publice locale în elaborarea şi implementarea proiectelor investiţionale
-
Mobilizarea resurselor locale pentru investiţii de capital în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei este destul de redusă, iar capacitatea de absorbţie a unor agenţii sectoriale şi a sectorului privat este slab dezvoltată din cauza insuficienţei resurselor umane, procedurilor de achiziţii şi a altor constrîngeri logistice
-
Necesitatea soluţionării problemei instruirii personalului din autorităţile publice centrale şi locale referitor la atractivitatea, programarea şi monitorizarea investiţiilor
|
-
OBIECTIVELE STRATEGIEI
-
Scopul
Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie are scopul de a prezenta un traseu actualizat şi detaliat pentru dezvoltarea domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei atît pe termen mediu (pînă în anul 2018), cît şi pe termen lung (pînă în anul 2028) şi pentru asigurarea dreptului omului la apă potabilă sigură ca un drept fundamental.
2) Obiectivul general
Obiectivul general al Strategiei îl constituie asigurarea graduală a accesului la apă sigură şi sanitaţie adecvată pentru toate localităţile şi populaţia Republicii Moldova, contribuind astfel la îmbunătăţirea sănătăţii, demnităţii şi calităţii vieţii şi la dezvoltarea economică a ţării.
Recomandările de politici reflectate în document sînt rezultatul unor consultări largi cu o multitudine de părţi implicate la nivel central, regional şi local. Pentru a atinge obiectivele propuse şi implementarea Strategiei este necesară implicarea coordonată a mai multor părţi interesate, altele decît Ministerul Mediului, care este responsabil de elaborarea politicii şi de monitorizare în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
Satisfacerea cerinţelor populaţiei ţării pentru servicii de alimentare cu apă şi sanitaţie îmbunătăţite, eficiente şi la costuri realiste va fi realizată prin:
-
implementarea planurilor de siguranţă a apei şi conformarea la cerinţele de calitate ale Directivei 98/83/CE privind apa destinată consumului uman;
-
reducerea cu 50% a epidemiilor hidrice şi a bolilor posibil asociate apei;
-
atingerea ţintelor de dezvoltare ale mileniului de alimentare cu apă potabilă sigură a cel puţin 65% din populaţie, pînă în anul 2020;
-
atingerea ţintelor de dezvoltare ale mileniului de conectare a 65% din populaţie la sisteme de canalizare, pînă cel tîrziu în anul 2025;
-
progrese în implementarea epurării apei uzate urbane în conformitate cu cerinţele Directivei 91/271/CEE.
Valorile promovate de Strategie includ recunoaşterea accesului la apă ca pe un drept al omului şi convingerea fermă că o acoperire a ţării cu o infrastructură bună este un precursor necesar pentru o dezvoltare socio-economică durabilă şi că investiţiile în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie au rate de revenire superioare oricărei alte activităţi, prin prisma beneficiilor aduse populaţiei conectate, dar şi statului în ansamblu.
Împărtăşirea acestor valori implică stabilirea unei culturi participative a întregii populaţii şi a factorilor responsabili interesaţi în implementarea Strategiei, facilitată de un proces decizional transparent la toate nivelele şi de respectarea principiilor bazate pe contribuţia şi răspunderea tuturor persoanelor responsabile de elaborarea politicilor în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie, al programării şi valorificării investiţiilor destinate acestui sector, mobilizării resurselor din domeniul apei, protecţiei mediului, sănătăţii şi securităţii sociale, furnizarea serviciilor de calitate la tarife accesibile pentru populaţie, funcţionarea lor într-o manieră sustenabilă.
-
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/municipiul-bucuresti-proiect.html#Ţinând_seama_de_prevederile
|
Municipiul bucureşti proiect
|
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRÂRE
privind implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 a Proiectului Centrul Multifuncţional “ Phoenix”,
în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A
Văzând Expunerea de motive a Primarului Sectorului 1, precum şi Raportul de specialitate întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
Având în vedere Raportul Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, impozite şi taxe locale, al Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi patrimoniu şi al Comisiei de sănătate şi protecţie socială ale Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de prevederile:
- Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Hotărârii Guvernului României nr.268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- Legii nr.47/ 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;
- Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, republicată;
- Hotărârii Guvernului României nr.1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, republicată;
Având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului Local sector 1 nr.322/19.09.2008 privind aprobarea Strategiei structurilor integrate de asistenţă socială şi medico-sociale, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 şi Complexul Multifuncţional Caraiman, subordonate Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de Proiectul Centrul Multifuncţional „Phoenix” destinat persoanelor adulte cu handicap şi vârstnice, întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
În temeiul art.45, alin.(1), art.81, alin.(2), lit.”n” şi ale art.115, alin.(1), lit.”b” din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRĂŞTE:
Art.1. Se aprobă implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, a Proiectului Centrul Multifuncţional “Phoenix” în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A, conform Anexei nr.1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. Primarul Sectorului 1, Secretarul Sectorului 1, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 şi Serviciul Secretariat General Audienţe vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ,
Ion Brad
SECRETAR,
Bogdan Nicolae Grigorescu
Nr.: 428
Data: 29.10.2009
Anexa nr.1
la Hotărârea Consiliului Local
nr.428/29.10.2009
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,
Ion Brad
Proiect
Centrul Multifunctional “ Phoenix”
Una dintre priorităţile cuprinse în Strategia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 pentru perioada 2008-2013 o reprezintă dezvoltarea serviciilor alternative instituţionalizării pentru persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi şi alte persoane aflate în risc de excluziune socială.
În vederea realizării obiectivelor , Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 iniţiază proiectul Centrul Multifuncţional Phoenix, proiect ce vizează crearea de noi de servicii şi dezvoltarea celor existente în vederea creşterii calităţii vieţii şi prevenirii marginalizării sociale a persoanelor vârstnice, a persoanelor cu handicap şi a altor tipuri de persoane aflate în risc de marginalizare .
Centrul Multifuncţional Phoenix va fi structurat în mai multe module pentru a acoperi o gama cât mai variată de nevoi idenificate la nivelul beneficiarilor de servicii sociale de pe raza sectorului 1, si anume:
-
Clubul Seniorilor Phoenix
-
Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
-
Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
-
Centru de integrare prin terapie ocupaţională, meloterapie, ludoterapie
-
Centru de reminiscenţe
-
Centru de informare pentru cetăţeni
-
Centru de zi Un pas împreună
-
Clubul Seniorilor Phoenix
Vârsta a treia este o perioadă de regresie, de involuţie pe toate planurile. Schimbările (de natură fizică, emoţională, psihică, socială, financiară) din această perioadă au loc rapid şi sunt semnificative. Familia, comunitatea locală, autorităţile locale şi în particular D.G.A.S.P.C. – urile au responsabilitatea de a acorda sprijin pentru menţinerea şi recuperarea persoanelor vârstnice în familie şi creşterea calităţii vieţii, rezultatele fiind: optimizarea tonusului persoanelor vârstnice, rebranşarea la viaţa socială, creşterea bunăstării generale a persoanelor de vârsta a treia, potenţarea motivaţiei existenţiale, crearea unui mediu ambiental propice manifestării libere a vârstnicilor. Un procent mare de vârstnici din Sectorul 1 solicită servicii sociale pentru a depăşi situaţiile de criză. Pentru a fi eficiente, aceste servicii trebuie să se dezvolte şi să se adapteze continuu nevoilor beneficiarilor.
Din aceste considerente, în sistemul de protecţie al persoanelor vârstnice s-a dezvoltat Serviciul de Consiliere Persoane Vârstnice – Clubul Seniorilor care răspunde într-o mare măsură nevoi de socializare, de petrecere a timpului liber şi a nevoi de a fi util a persoanei vârstnice. În prezent în cadrul Clubului seniorilor sunt înscrise aproximativ 760 persoane, spatiul în care se desfăşoară activităţile fiind insuficient în raport cu numărul de beneficiari, o parte din beneficiari solicitând deschiderea unor noi locaţii în alte zone ale sectorului 1.
Clubului Seniorilor Phoenix, reprezintă replicarea unui model deja existent, ce s-a dovedit util şi benefic pentru membrii comunităţii sectorului 1.
Activităţile preconizate a se realiza în cadrul Clubului sunt următoarele:
-
Organizarea de conferinţe, dezbateri, seminarii pe teme de interes pentru persoanele vârstnice;
-
Consiliere psiho-socială individuală şi de grup în vederea resocializării şi reactivării vârstnicilor care se află în risc de tulburări psiho-emoţionale, marginalizare / autoexcludere socială;
-
Consiliere medicală prin consultaţii medicale informative pentru membrii clubului;
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea de expoziţii cu obiecte realizate de membrii clubului;
-
Organizarea şi monitorizarea grupurilor de voluntari vârstnici pentru sprijinul persoanelor vârstnice aflate în dificultate;
-
Organizarea de programe de muzică, dans şi poezie;
-
Organizarea de vizite la muzee, expoziţii şi alte obiective culturale de interes pentru membrii clubului;
-
Organizarea de excursii/pelerinaje;
-
Organizarea participării la diferite spectacole de teatru;
-
Organizarea sărbătoririi zilelor de naştere a membrilor clubului în funcţie de zodie;
-
Organizarea festivităţilor prilejuite de sărbătorile religioase şi a sărbătorilor internaţionale;
-
Realizarea planului şi a raportului lunar de activitate al Clubului Seniorilor şi afişarea activităţilor planificate pe date concrete, la avizierul din incinta clubului pentru a fi aduse la cunoştinţa membrilor pensionari;
-
Menţinerea unei permanente legături cu ONG-urile sociale din Sectorul 1, elaborarea şi implementarea unor proiecte în vederea satisfacerii nevoilor de asistenţă socială a vârstnicilor din Sectorul 1;
-
Organizarea lunară a şedinţelor de lucru împreună cu membrii Comitetului Consultativ al Clubului Seniorilor în vederea analizării propunerilor membrilor clubului;
Efectele benefice ale activităţii la nivelul comunităţii: prin activităţile desfăşurate, vom contribui la prevenirea autoexcluderii vârstnicilor, după ieşirea la pensie, din viaţa socială a comunităţii şi la resocializarea acestora prin actul cultural, cel distractiv-recreativ, prin consiliere psiho-socială, conferinţe, activităţi de promovare a sănătaţii etc. Prin programele destinate persoanelor vârstnice se urmăreşte punerea în valoare şi explorarea potenţialului uman al acestora, reorientând valorile şi adaptându-le la noul tip de societate democratică, având ca principale deziderate păstrarea demnităţii persoanelor vârstnice şi a independenţei lor, stimularea legăturilor cu familia şi, în special, cu membrii comunităţii, reinserţia în viaţa socială şi culturală a persoanelor de vârsta a treia.
II. Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
Ca toate ţările europene şi România se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire demografică. O mare parte a populaţiei vârstnice, apeleaza la serviciile sociale. Sistemele de protecţie socială trebuie să se adapteze evoluţiei comportamentelor şi structurilor familiale atunci când acestea antrenează apariţia unor nevoi de protecţie socială, legate în special de transformările pieţei muncii şi de evoluţia demografică. Astfel, persoanelor cu handicap trebuie să li se garanteze măsuri corespunzătoare de protecţie socială, luând în considerare nevoile specifice ale acestei categorii, în special în cazul în care aceştia sunt dependenţi de îngrijjre şi de servicii din afara familiei. De asemenea, persoanele cu handicap trebuie să beneficieze de măsuri care să prevină excluderea lor socială, în special prin posibilitatea continuării unei forme de activitate. În acest moment la nivelul sectorului 1 nu există un centru de acest tip, deşi este evidentă necesitatea unui astfel de serviciu în vederea prevenirii instituţionalizării şi a menţinerii cât mai îndelungate în mediul familial a persoanei cu demenţă de tip Alzheimer.
La nivelul sectorului 1 există 344 persoane cu certificate de handicap diagnosticate cu demenţă de tip Alzheimer, aflate în întreţinerea familiei. Persoanele cu demenţă de tip Alzheimer necesită atenţie deosebită comparativ cu alte tipuri de handicap, cunoscut fiind faptul ca manifestările afecţiunii sunt complexe.
Prin înfiinţarea Centrului de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer se urmăreşte menţinerea autonomiei persoanei cu boala Alzheimer în fază incipientă şi medie şi prevenirea situaţiei de dependenţă, pe o perioadă cât mai îndelungată.
Centrul de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer va avea o capacitate de aproximativ 15 locuri, conform standardelor în vigoare programul zilnic fiind de minimum 5 ore, beneficiarilor participanţi la activităţi urmând a li se servi cel puţin o masă/gustare, hrana fiind asigurată fie prin prepararea în bucătăria centrului, fie prin subcontractarea unei firme specializate, fie prin aducere de către beneficiar sau familie (numai pentru o singură masă)
În cadrul Centrului de zi se vor asigura activităţi de supraveghere şi menţinere a sănătăţii, individualizat, în funcţie de nevoile evaluate, activităţi de integrare familială şi comunitară pentru fiecare beneficiar. Activităţile care vizează integrarea/reintegrarea socială, în funcţie de nevoile individuale ale beneficiarilor, pot fi: informare; interpretare în limbaj mimico-gestual; consiliere juridică; asistenţă socială; pregătire pentru viaţă independentă; consiliere pentru adaptarea locuinţei; îndrumare vocaţională (sprijin pentru angajare, formare, orientare şi integrare în muncă); socializare şi petrecere a timpului liber.
Activităţile preconizate:
-
Activităţi pentru menţinerea sau readaptarea capacităţilor fizice şi intelectuale:
-
activităţi de club, citirea presei, jocuri scrabble, şah etc.
-
activităţi pentru resocializare: discuţii de grup tematice, concursuri distractive, sărbătorirea zilelor de naştere etc.
-
activităţi practice de autogospodărire, jocuri de rol etc.
-
Activităţi de training mintal :
-
stimulare cognitivă prin jocuri şi exerciţii logice
-
Consilierea şi îndrumarea familiei cu privire la tehnicile de îngrijire
-
Consiliere psihologică, inclusiv pentru familie
-
Servicii de kinetoterapie
-
Consiliere administrativ socială
Prin serviciile oferite se urmăreşte:
-
Împiedicarea degradării relaţiilor intrafamiliale, scăzând riscul de îmbolnăvire a familiei
-
Prevenirea marginalizării şi stigmatizării vârstnicului
-
Oferirea unei pauze familiei
-
Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe despre boală şi îngrijire
III.Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
În scopul prevenirii instituţionalizării şi al menţinerii în familie, în comunitate a persoanei cu handicap (cu potenţial funcţional) este esenţială înfiinţarea unor servicii alternative – în concordanţă cu nevoile identificate – precum şi dezvoltarea celor existente. Nevoia de sprijin a persoanelor cu handicap în ceea ce priveşte serviciile de recuperare, şi respectiv necesitatea existentei unor centre de recuperare neuromotorie - a fost identificată ca urmare a evaluării gradului de dependenţă a acestora şi a efectuării evaluărilor sociale.
In evidentele DGASPC sector 1 sunt inregistrate 401 persoane adulte cu handicap locomotor, precum şi un număr de 681 persoane cu handicap neuromotor şi 59 persoane cu handicap asociat - care prezintă si afecţiuni neuromotorii. Pentru aceste persoane au fost prevăzute, în programele individuale de recuperare, reabilitare şi integrare socială, activităţii de recuperare – socializare, în conformitate cu nevoile individuale, care au ca finalitate dezvoltarea autonomiei personale a beneficiarului.
In cadrul Centrului de recuperare neuromotorie Phoenix se vor oferi, in baza unei planificari individuale, urmatoarele tipuri de servicii:
-
examinarea şi evaluarea beneficiarilor
-
kinetoterapie (gimnastică medicală)
-
electroterapie (galvanizări, curenţi diadinamici, curenţi interferenţiali, curenţi de înaltă frecvenţă)
Activităţile de recuperare neuromotorie se realizează la recomandarea medicului de recuperare, în baza Planului Individualizat de Servicii, fiind realizate de catre kinetoterapeutul centrului.
Beneficiarii – persoane adulte cu domiciliul pe sectorul 1, vor putea efectua un număr de 10 şedinţe de recuperare anual, cu posibilitatea de repetare periodică în funcţie de recomandarea medicului de recuperare.
IV.Centru de integrare prin terapie ocupationala, meloterapie, ludoterapie
Problematica persoanelor cu dizabilităţi este complexă şi necesită o abordare care să permită egalizarea şanselor, evitarea discriminării şi facilitarea participării persoanelor cu dizabilităţi la viaţa comunităţii. Serviciile de terapie ocupaţională în recuperarea şi socializarea persoanelor cu handicap repezinta o alternativa la institutionalizare, prin imbunatatirea calitatii vietii persoanelor cu dizabilitati. Grupul ţintă vizat îl reprezintă persoanele cu handicap fizic şi/sau asociat, care au un potenţial restant şi insuficient stimulat.
Activităţile prevăzute în cadrul proiectului vizează: crearea şi funcţionarea a unor ateliere de terapie ocupaţională şi socializare; sensibilizarea profesioniştilor, autorităţilor, comunităţii, cu privire la drepturile persoanelor cu handicap de a avea acces la servicii adaptate în cadrul cărora terapia ocupaţională ocupă un loc important.
Prin dezvoltarea unui astfel de centru se pun bazele unui model de intervenţie care, va facilita îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi, permiţând totodată întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a comunităţii de a răspunde nevoilor acestor persoane. Se lărgeşte astfel sfera relaţiilor sociale, constituindu-se ca o premisă pentru facilitarea integrării sociale şi creşterea capacităţii acestei categorii de populaţie de a-şi promova drepturile şi interesele.
Beneficiile dezvoltarii unui centru de integrare prin terapie ocupationala, ludoterapie, meloterapie se reflecta in:
-
îmbunătăţirea situaţiei psiho-sociale;
-
îmbunătăţirea relaţiilor în cadrul familiei şi în comunitatea în care trăieşte;
-
sprijin în efectuarea activităţilor de terapie ocupaţională şi stimularea participării la efectuarea acestor sarcini; terapeutul ocupaţional nu realizează în locul persoanei handicap acest lucru, ci împreună cu ea;
-
reducerea discriminării acestora ca urmare, pe de o parte, a dezvoltării abilităţilor sociale şi practice şi pe de altă parte, a modului în care imaginea acestora este percepută în comunitate;
-
îmbunătăţirea imaginii de sine şi a încrederii în propria persoană;
V.Centru de reminisceţe
Reminiscenţa este definită ca fiind amintirea vagă a unor fapte, evenimente petrecute cu mult timp în urmă despre care se credea că au fost uitate, însă care pot să fie actualizate prin diverşi stimuli ce funcţionează ca factori declanşatori.
Conceptul de stimulare a reminiscenţei nu semnifică doar amintiri despre trecutul îndepărtat, ci reprezintă un complex sistem de valori care include organizarea de activităţi în plan social şi de stimulare în vederea antrenării persoanelor vârstnice nu doar să vorbească despre timpurile trecute ci şi să desfăşoare împreună activităţi care să aibă relevanţă, să-l motiveze şi valorizeze. Utilizăm tehnica stimulării reminiscenţelor persoanelor varstnice pentru a vorbi despre trecut. Beneficiile tehnicii de stimulare a reminscenţelor nu pot fi contabilizate doar ca o simplă reacţie, în care anumite cauze produc anumite efecte, ci ele se datorează sistemului complex care include organizarea de activităţi şi crearea de oportunităţi pentru interacţiuni sociale cu şi pentru persoanele varstnice, pe baza împărtăşirii experienţelor personale care induc interes, satisfacţii, activităţi, stimulare, având ca principii de bază respectul, înţelegerea şi consideraţia faţă de beneficiari.
Beneficiile utilizarii tehnicii de stimulare a reminiscentelor:
În primul rând reminiscenţa încurajează socializarea prin dezvoltarea de noi relaţii sociale. În acest fel se reduce izolarea persoanelor cu demenţă care sunt ajutate şi încurajate să intre în contact cu alte persoane care sufera de aceeasi boală. Vorbind despre trecut putem să dăm noi sensuri prezentului.
Reminiscenţele valorizează persoana. În societatea noastră persoanele vârstnice sunt şi se simt marginalizate, cu atât mai mult persoanele cu demenţă nu sunt de loc valorizate iar, în faza incipientă şi uşoară a bolii, acestea se automarginalizează pentru a-si masca deficienţele. Prin reminiscenţe noi îi provocăm la discuţii despre trecut, le arătăm că suntem interesaţi de ceea ce ne spun şi în acest fel persoana cu demenţă este încurajată şi valorizată căpătând încredere în propriile capacităţi.
Reminiscenţa facilitează procesul de „life review” ( poveste a vieţii ) Pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă ea trăieste mai mult în trecut şi îi face o deosebită plăcere să relateze evenimente petrecute cu mult timp în urmă. Prin sedinţele de stimulare a reminiscenselor se facilitează procesul de „life review”, iar beneficiarii acestor sedinţe pleacă cu un sentiment de mulţumire şi împlinire că au fost capabili să relateze, chiar dacă nu foarte exact, unele evenimente importante din viaţă cu o încărcătură emoţională puternică.
Reminiscenţele creează conexiuni şi punţi între trecutul, prezentul şi viitorul unei persoane. Relevarea trecutului unei persoane, aşa cum ne apare el în urma stimulării prin tehnica reminiscenţelor, ne ajută să înţelegem mai bine unele manifestări comportamentale prezente şi, totodată, ne facilitează aprecierea evoluţiilor viitoare.
Reminiscenţa reduce distanţa dintre îngrijitor şi persoana cu demenţă deoarece este un instrument efectiv pentru îmbunătăţirea comunicării şi înţelegerii empatice. Aproape în toate tipurile de instituţie, inclusiv în familie, fiecare persoană are „rol” şi atribuţii specifice bine stabilite şi respectate. Prin sedinţele comune, persoanele sunt îndrumate să aibă încredere unii în alţii şi să fie mai puţin preocupaţi de poziţie, putere, protocol, uzanţe care nu fac obiectul reminiscenţelor.
Reminiscenţele ajută la evaluarea prezentă a unei persoane cu demenţă şi completează informaţiile pentru constituirea planului individualizat de îngrijire. Dacă se consideră o persoană cu demenţă doar cum este în prezent, este ca şi cum, în loc să te uiţi într-un album cu fotografii, ai privi doar un fragment dintr-o poză. Nu este corect să apreciezi doar capacităţile prezente ale unei persoane, pentru că nu ai tabloul complet şi complex, fără a şti ce a fost, ce a realizat, care îi erau preocupările ori sferele de interes ale acelei persoane. Istoria personală ne poate da informaţii despre ceea ce ar putea să mai facă, ce i-ar trezi interesul, acordându-i în acest fel o şansă în plus.
Reminiscenţa conduce la schimbarea ierarhiei în grup. Se spune că persoanele, care au trăit pe viu anumite evenimente ce au intrat în istorie, sunt cei mai buni profesori de istorie. Persoanele vârstnice sunt surse deosebite de informaţii despre evenimentele istorice din trecutul îndepărtat şi, cu puţină încurajare, cei mai mulţi dintre ei sunt dispusi să ni le relateze prin propria prismă. În loc să fim entităţi pasive în îngrijirea persoanelor cu demenţă, ori să facem anumite activităţi pentru ei sau în locul lor, prin sedinţe de stimulare a reminiscenselor, dăm posibilitatea acestor persoane să fie ei în centrul atenţiei, să devină actori principali, să joace rolul de profesor care oferă informaţii, într-un cuvânt ei să fie autoritatea.
Prin reminiscenţe se păstrează şi se transmite moştenirea culturală. De fiecare dată, când o persoană trece în nefiinţă, se pierde şi o parte din moştenirea culturală a unui popor. Uneori putem chiar afirma că s-a pierdut definitiv o posibilă carte de succes. Dacă învăţăm să ascultăm cu atenţie relatările despre trecut, dacă învăţăm să ne amintim despre trecut, vom fi capabili să aducem trecutul în prezent şi să păstrăm măcar o parte din moştenirea culturală individuală. Prin tehnica reminiscenţelor înregistrăm, pe de o parte , amintirile oamenilor obişnuiţi privind viaţa lor personală iar, pe de altă parte, înregistrăm opiniile acestor oameni despre evenimentele pe care le-au trăit si, în acest fel, păstrăm şi transmitem mai departe moştenirea culturală.
Prin tehnica de stimulare a reminiscenţelor persoanele cu demenţă sunt antrenate într-o activitate plăcută, relaxantă şi care le aduce satisfacţii. Prin această afirmaţie nu sugerăm că toate reminiscenţele se referă la evenimente plăcute sau cu o conotaţie pozitivă. Pot fi şi unele care au avut ca efect o încărcătură emotională negativă sau pot fi persoane care nu doresc să-şi amintească unele întâmplări traumatizante. Însă, cei mai mulţi dintre beneficiarii tehnicii de stimulare a reminiscenţelor trăiesc o mare satisfacţie atunci când li se oferă prilejul de a relata evenimente din trecutul îndepărtat. În acest fel ei se transpun în timp şi parcă mai trăiesc o dată ceea ce s-a întâmplat cu mulţi ani în urmă. Este benefic să ne axăm pe ceea ce persoana cu demenţă este capabilă să facă în prezent, decât să ne lamentăm sau să ne plângem de ce nu mai poate face acea persoană
In perioada 2007-2008, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sector 1 a derulat proiectul Unitate interdisciplinara pentru reminiscente, finantat prin Phare 2004-2006, Coeziune Economica si Sociala/Servicii Sociale. Prin acest proiect in centrele rezidentiale apartinand DGASPC sector 1 au fost infiintate 6 centre de reminiscente pentru persoanele institutionalizate.
Deoarece infiintarea centrelor de reminiscente s-a dovedit de un real folos pentru beneficiarii gazduiti in cadrul centrelor rezidentiale, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului intentioneaza dezvoltarea unui astfel de centru pentru beneficiarii din comunitate.
VI. Centru de informare pentru cetateni
Centru de informare pentru cetăţeni este un serviciu de interes public care răspunde nevoii de informare şi consiliere a cetăţenilor, astfel încât aceştia să aibă acces sporit la informaţii privind drepturile şi îndatoririle lor, să beneficieze de consiliere în identificarea posibilelor căi de rezolvare a unor probleme cu care se confruntă şi de ghidare în utilizarea serviciilor publice. Înfiinţarea acestora vine în sprijinul cetăţenilor, beneficiari direcţi şi indirecţi, facilitându-le accesul la informaţii transpuse într-un limbaj comun, în vederea cunoaşterii de către aceştia a drepturilor şi obligaţilor pe care le au conform legislaţiei în vigoare, a instituţiilor publice şi private abilitate în soluţionarea situaţiei de criză cu care se confruntă.
Activitatea de informare şi consiliere desfăşurată se bazează pe 4 principii care asigură maxima accesibilitate pentru orice membru al comunităţii:
INDEPENDENŢĂ
IMPARŢIALITATE
GRATUITATE
CONFIDENŢIALITATE
Seviciile oferite de organismul nou înfiinţat sunt gratuite şi respectă, totodată, principiile imparţialităţii şi confidenţialităţii. Solicitanţii, cetăţeni ai Municipiului Bucureşti, au posibilitatea ca, de acum, să apeleze la personalul calificat, competent şi bine pregătit din cadrul centrului. Centrul va contribui semnificativ la îmbunătăţirea accesului la informaţie a tuturor cetăţenilor, dar mai ales a grupurilor de populaţie defavorizate. UE a considerat importantă înfiinţarea acestor birouri şi în ţara noastră pentru a răspunde nevoii evidenţe, manifestată în România, de îmbunătăţire a accesului la informare şi consiliere pentru cetăţeni, pentru ca aceştia să îşi poată rezolva problemele şi să îşi exercite drepturile şi obligaţiile. Este bine ştiut de către Comisia Europeană că aderarea nu se poate realiza cu succes decât dacă este susţinută de o populaţie bine informată.
VII.Centrul de zi Un pas impreuna 2
Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt izolate, vulnerabile, în dificultate. Ele au adesea o istorie lungă a internărilor în diverse spitale, nu au familie, sunt inapte să comunice, au nevoi multiple, sunt diagnosticate de societate ca “nefiind ca ceilalţi” şi se află, de cele mai multe ori, într-o stare de sărăcie profundă.
Procesul de reinserţie socială a adulţilor cu probleme de sănătate mintală este unul de lungă durată şi presupune evoluţia către stadiul de interdependenţă - valorizarea acţiunilor comune, prioritizarea, planificarea acţiunilor astfel încât evenimentele să ia cursul dorit, evaluarea riscurilor şi consecinţelor, asumarea eşecurilor şi victoriilor. Evoluţia beneficiarilor de la stadiul de dependenţă la cel de interdependenţă este posibilă prin efortul depus de ei şi de echipele de lucrători presupunând şi dobândirea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare socială
În comunitatea noastră mai există un serviciu similar pentru adulţii cu probleme de sănătate mintală şi, de aceea, dorim să oferim acest serviciu şi într-o altă zonă a sectorului 1 având în vedere rezultatele obţinute până în prezent.
Activitatile ce se vor desfasura in cadrul Centrului de zi Un pas impreuna sunt:
-
consiliere psihologică pentru beneficiari si apartinatori
-
activităţi terapeutice;
-
activitati de stimulare senzoriala (dezvoltarea simturilor senzorio-motorii);
-
terapie comportamentala
-
grupuri de dans si miscare
-
terapie prin jocuri
-
grup de arta decorativa/ artizanat
-
activitati instructiv educative :
-
grup ABC (citit, scris, desenat etc)
-
activitati recreative
-
socializare in cadrul centrului ( jocuri educative de stimulare cognitiva )
-
socializare in afara centrului (vizite muzee, excursii si vizite la alte centre)
Structura de personal a Complexului de Servicii Sociale „Phoenix” asigură desfăşurarea efectivă şi eficientă a activităţilor procesului de furnizare a serviciilor (asistenţa asigurată beneficiarilor, administrarea resurselor, organizare şi comunicare, management-ul curent al unităţii, management-ul urgenţelor).
Toate aceste centre ce vor funcţiona în cadrul C.S.S. „Phoenix” sunt dezvoltate având la bază Strategia de dezvoltarea a sistemului integrat de asistenţă socială de la nivelul sectorului 1, nevoile identificate precum şi dezvoltarea unor modele de bună practică. În viitor se doreşte ca pornind de la aceste servicii iniţiate acum să se aplice cereri de finanţare din fonduri externe pentru dezvoltare şi sustenabilitate.
Rezultatele urmarite prin implementarea proiectului Centrul Multifunctional Phoenix :
- reducerea stresului şi menţinerea relaţiilor familiale;
- consolidarea familiilor în care există persoane cu handicap sau persoane vârstnice;
- mentinerea bunăstarii fizice şi îmbunătăţirea vieţii afective (sănătatea psiho-afectivă), pemitand in acelasi timp familiilor să continue supravegherea (îngrijirea) cu succes la domiciliu a celorlalţi membri ai familiei (copii sau adulţi) care nu se află în situaţie de criză;
- menţinerea pe termen lung a stabilităţii familiei prin reducerea necesităţii plasamentelor în afara domiciliului, şi diminuarea nevoii de a apela la servicii rezidenţiale pe termen îndelungat.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/municipiul-bucuresti-proiect.html#III.Centrul_de_recuperare_neuromotorie_Phoenix
|
Municipiul bucureşti proiect
|
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRÂRE
privind implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 a Proiectului Centrul Multifuncţional “ Phoenix”,
în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A
Văzând Expunerea de motive a Primarului Sectorului 1, precum şi Raportul de specialitate întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
Având în vedere Raportul Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, impozite şi taxe locale, al Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi patrimoniu şi al Comisiei de sănătate şi protecţie socială ale Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de prevederile:
- Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Hotărârii Guvernului României nr.268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- Legii nr.47/ 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;
- Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, republicată;
- Hotărârii Guvernului României nr.1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, republicată;
Având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului Local sector 1 nr.322/19.09.2008 privind aprobarea Strategiei structurilor integrate de asistenţă socială şi medico-sociale, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 şi Complexul Multifuncţional Caraiman, subordonate Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de Proiectul Centrul Multifuncţional „Phoenix” destinat persoanelor adulte cu handicap şi vârstnice, întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
În temeiul art.45, alin.(1), art.81, alin.(2), lit.”n” şi ale art.115, alin.(1), lit.”b” din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRĂŞTE:
Art.1. Se aprobă implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, a Proiectului Centrul Multifuncţional “Phoenix” în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A, conform Anexei nr.1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. Primarul Sectorului 1, Secretarul Sectorului 1, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 şi Serviciul Secretariat General Audienţe vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ,
Ion Brad
SECRETAR,
Bogdan Nicolae Grigorescu
Nr.: 428
Data: 29.10.2009
Anexa nr.1
la Hotărârea Consiliului Local
nr.428/29.10.2009
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,
Ion Brad
Proiect
Centrul Multifunctional “ Phoenix”
Una dintre priorităţile cuprinse în Strategia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 pentru perioada 2008-2013 o reprezintă dezvoltarea serviciilor alternative instituţionalizării pentru persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi şi alte persoane aflate în risc de excluziune socială.
În vederea realizării obiectivelor , Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 iniţiază proiectul Centrul Multifuncţional Phoenix, proiect ce vizează crearea de noi de servicii şi dezvoltarea celor existente în vederea creşterii calităţii vieţii şi prevenirii marginalizării sociale a persoanelor vârstnice, a persoanelor cu handicap şi a altor tipuri de persoane aflate în risc de marginalizare .
Centrul Multifuncţional Phoenix va fi structurat în mai multe module pentru a acoperi o gama cât mai variată de nevoi idenificate la nivelul beneficiarilor de servicii sociale de pe raza sectorului 1, si anume:
-
Clubul Seniorilor Phoenix
-
Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
-
Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
-
Centru de integrare prin terapie ocupaţională, meloterapie, ludoterapie
-
Centru de reminiscenţe
-
Centru de informare pentru cetăţeni
-
Centru de zi Un pas împreună
-
Clubul Seniorilor Phoenix
Vârsta a treia este o perioadă de regresie, de involuţie pe toate planurile. Schimbările (de natură fizică, emoţională, psihică, socială, financiară) din această perioadă au loc rapid şi sunt semnificative. Familia, comunitatea locală, autorităţile locale şi în particular D.G.A.S.P.C. – urile au responsabilitatea de a acorda sprijin pentru menţinerea şi recuperarea persoanelor vârstnice în familie şi creşterea calităţii vieţii, rezultatele fiind: optimizarea tonusului persoanelor vârstnice, rebranşarea la viaţa socială, creşterea bunăstării generale a persoanelor de vârsta a treia, potenţarea motivaţiei existenţiale, crearea unui mediu ambiental propice manifestării libere a vârstnicilor. Un procent mare de vârstnici din Sectorul 1 solicită servicii sociale pentru a depăşi situaţiile de criză. Pentru a fi eficiente, aceste servicii trebuie să se dezvolte şi să se adapteze continuu nevoilor beneficiarilor.
Din aceste considerente, în sistemul de protecţie al persoanelor vârstnice s-a dezvoltat Serviciul de Consiliere Persoane Vârstnice – Clubul Seniorilor care răspunde într-o mare măsură nevoi de socializare, de petrecere a timpului liber şi a nevoi de a fi util a persoanei vârstnice. În prezent în cadrul Clubului seniorilor sunt înscrise aproximativ 760 persoane, spatiul în care se desfăşoară activităţile fiind insuficient în raport cu numărul de beneficiari, o parte din beneficiari solicitând deschiderea unor noi locaţii în alte zone ale sectorului 1.
Clubului Seniorilor Phoenix, reprezintă replicarea unui model deja existent, ce s-a dovedit util şi benefic pentru membrii comunităţii sectorului 1.
Activităţile preconizate a se realiza în cadrul Clubului sunt următoarele:
-
Organizarea de conferinţe, dezbateri, seminarii pe teme de interes pentru persoanele vârstnice;
-
Consiliere psiho-socială individuală şi de grup în vederea resocializării şi reactivării vârstnicilor care se află în risc de tulburări psiho-emoţionale, marginalizare / autoexcludere socială;
-
Consiliere medicală prin consultaţii medicale informative pentru membrii clubului;
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea de expoziţii cu obiecte realizate de membrii clubului;
-
Organizarea şi monitorizarea grupurilor de voluntari vârstnici pentru sprijinul persoanelor vârstnice aflate în dificultate;
-
Organizarea de programe de muzică, dans şi poezie;
-
Organizarea de vizite la muzee, expoziţii şi alte obiective culturale de interes pentru membrii clubului;
-
Organizarea de excursii/pelerinaje;
-
Organizarea participării la diferite spectacole de teatru;
-
Organizarea sărbătoririi zilelor de naştere a membrilor clubului în funcţie de zodie;
-
Organizarea festivităţilor prilejuite de sărbătorile religioase şi a sărbătorilor internaţionale;
-
Realizarea planului şi a raportului lunar de activitate al Clubului Seniorilor şi afişarea activităţilor planificate pe date concrete, la avizierul din incinta clubului pentru a fi aduse la cunoştinţa membrilor pensionari;
-
Menţinerea unei permanente legături cu ONG-urile sociale din Sectorul 1, elaborarea şi implementarea unor proiecte în vederea satisfacerii nevoilor de asistenţă socială a vârstnicilor din Sectorul 1;
-
Organizarea lunară a şedinţelor de lucru împreună cu membrii Comitetului Consultativ al Clubului Seniorilor în vederea analizării propunerilor membrilor clubului;
Efectele benefice ale activităţii la nivelul comunităţii: prin activităţile desfăşurate, vom contribui la prevenirea autoexcluderii vârstnicilor, după ieşirea la pensie, din viaţa socială a comunităţii şi la resocializarea acestora prin actul cultural, cel distractiv-recreativ, prin consiliere psiho-socială, conferinţe, activităţi de promovare a sănătaţii etc. Prin programele destinate persoanelor vârstnice se urmăreşte punerea în valoare şi explorarea potenţialului uman al acestora, reorientând valorile şi adaptându-le la noul tip de societate democratică, având ca principale deziderate păstrarea demnităţii persoanelor vârstnice şi a independenţei lor, stimularea legăturilor cu familia şi, în special, cu membrii comunităţii, reinserţia în viaţa socială şi culturală a persoanelor de vârsta a treia.
II. Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
Ca toate ţările europene şi România se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire demografică. O mare parte a populaţiei vârstnice, apeleaza la serviciile sociale. Sistemele de protecţie socială trebuie să se adapteze evoluţiei comportamentelor şi structurilor familiale atunci când acestea antrenează apariţia unor nevoi de protecţie socială, legate în special de transformările pieţei muncii şi de evoluţia demografică. Astfel, persoanelor cu handicap trebuie să li se garanteze măsuri corespunzătoare de protecţie socială, luând în considerare nevoile specifice ale acestei categorii, în special în cazul în care aceştia sunt dependenţi de îngrijjre şi de servicii din afara familiei. De asemenea, persoanele cu handicap trebuie să beneficieze de măsuri care să prevină excluderea lor socială, în special prin posibilitatea continuării unei forme de activitate. În acest moment la nivelul sectorului 1 nu există un centru de acest tip, deşi este evidentă necesitatea unui astfel de serviciu în vederea prevenirii instituţionalizării şi a menţinerii cât mai îndelungate în mediul familial a persoanei cu demenţă de tip Alzheimer.
La nivelul sectorului 1 există 344 persoane cu certificate de handicap diagnosticate cu demenţă de tip Alzheimer, aflate în întreţinerea familiei. Persoanele cu demenţă de tip Alzheimer necesită atenţie deosebită comparativ cu alte tipuri de handicap, cunoscut fiind faptul ca manifestările afecţiunii sunt complexe.
Prin înfiinţarea Centrului de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer se urmăreşte menţinerea autonomiei persoanei cu boala Alzheimer în fază incipientă şi medie şi prevenirea situaţiei de dependenţă, pe o perioadă cât mai îndelungată.
Centrul de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer va avea o capacitate de aproximativ 15 locuri, conform standardelor în vigoare programul zilnic fiind de minimum 5 ore, beneficiarilor participanţi la activităţi urmând a li se servi cel puţin o masă/gustare, hrana fiind asigurată fie prin prepararea în bucătăria centrului, fie prin subcontractarea unei firme specializate, fie prin aducere de către beneficiar sau familie (numai pentru o singură masă)
În cadrul Centrului de zi se vor asigura activităţi de supraveghere şi menţinere a sănătăţii, individualizat, în funcţie de nevoile evaluate, activităţi de integrare familială şi comunitară pentru fiecare beneficiar. Activităţile care vizează integrarea/reintegrarea socială, în funcţie de nevoile individuale ale beneficiarilor, pot fi: informare; interpretare în limbaj mimico-gestual; consiliere juridică; asistenţă socială; pregătire pentru viaţă independentă; consiliere pentru adaptarea locuinţei; îndrumare vocaţională (sprijin pentru angajare, formare, orientare şi integrare în muncă); socializare şi petrecere a timpului liber.
Activităţile preconizate:
-
Activităţi pentru menţinerea sau readaptarea capacităţilor fizice şi intelectuale:
-
activităţi de club, citirea presei, jocuri scrabble, şah etc.
-
activităţi pentru resocializare: discuţii de grup tematice, concursuri distractive, sărbătorirea zilelor de naştere etc.
-
activităţi practice de autogospodărire, jocuri de rol etc.
-
Activităţi de training mintal :
-
stimulare cognitivă prin jocuri şi exerciţii logice
-
Consilierea şi îndrumarea familiei cu privire la tehnicile de îngrijire
-
Consiliere psihologică, inclusiv pentru familie
-
Servicii de kinetoterapie
-
Consiliere administrativ socială
Prin serviciile oferite se urmăreşte:
-
Împiedicarea degradării relaţiilor intrafamiliale, scăzând riscul de îmbolnăvire a familiei
-
Prevenirea marginalizării şi stigmatizării vârstnicului
-
Oferirea unei pauze familiei
-
Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe despre boală şi îngrijire
III.Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
În scopul prevenirii instituţionalizării şi al menţinerii în familie, în comunitate a persoanei cu handicap (cu potenţial funcţional) este esenţială înfiinţarea unor servicii alternative – în concordanţă cu nevoile identificate – precum şi dezvoltarea celor existente. Nevoia de sprijin a persoanelor cu handicap în ceea ce priveşte serviciile de recuperare, şi respectiv necesitatea existentei unor centre de recuperare neuromotorie - a fost identificată ca urmare a evaluării gradului de dependenţă a acestora şi a efectuării evaluărilor sociale.
In evidentele DGASPC sector 1 sunt inregistrate 401 persoane adulte cu handicap locomotor, precum şi un număr de 681 persoane cu handicap neuromotor şi 59 persoane cu handicap asociat - care prezintă si afecţiuni neuromotorii. Pentru aceste persoane au fost prevăzute, în programele individuale de recuperare, reabilitare şi integrare socială, activităţii de recuperare – socializare, în conformitate cu nevoile individuale, care au ca finalitate dezvoltarea autonomiei personale a beneficiarului.
In cadrul Centrului de recuperare neuromotorie Phoenix se vor oferi, in baza unei planificari individuale, urmatoarele tipuri de servicii:
-
examinarea şi evaluarea beneficiarilor
-
kinetoterapie (gimnastică medicală)
-
electroterapie (galvanizări, curenţi diadinamici, curenţi interferenţiali, curenţi de înaltă frecvenţă)
Activităţile de recuperare neuromotorie se realizează la recomandarea medicului de recuperare, în baza Planului Individualizat de Servicii, fiind realizate de catre kinetoterapeutul centrului.
Beneficiarii – persoane adulte cu domiciliul pe sectorul 1, vor putea efectua un număr de 10 şedinţe de recuperare anual, cu posibilitatea de repetare periodică în funcţie de recomandarea medicului de recuperare.
IV.Centru de integrare prin terapie ocupationala, meloterapie, ludoterapie
Problematica persoanelor cu dizabilităţi este complexă şi necesită o abordare care să permită egalizarea şanselor, evitarea discriminării şi facilitarea participării persoanelor cu dizabilităţi la viaţa comunităţii. Serviciile de terapie ocupaţională în recuperarea şi socializarea persoanelor cu handicap repezinta o alternativa la institutionalizare, prin imbunatatirea calitatii vietii persoanelor cu dizabilitati. Grupul ţintă vizat îl reprezintă persoanele cu handicap fizic şi/sau asociat, care au un potenţial restant şi insuficient stimulat.
Activităţile prevăzute în cadrul proiectului vizează: crearea şi funcţionarea a unor ateliere de terapie ocupaţională şi socializare; sensibilizarea profesioniştilor, autorităţilor, comunităţii, cu privire la drepturile persoanelor cu handicap de a avea acces la servicii adaptate în cadrul cărora terapia ocupaţională ocupă un loc important.
Prin dezvoltarea unui astfel de centru se pun bazele unui model de intervenţie care, va facilita îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi, permiţând totodată întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a comunităţii de a răspunde nevoilor acestor persoane. Se lărgeşte astfel sfera relaţiilor sociale, constituindu-se ca o premisă pentru facilitarea integrării sociale şi creşterea capacităţii acestei categorii de populaţie de a-şi promova drepturile şi interesele.
Beneficiile dezvoltarii unui centru de integrare prin terapie ocupationala, ludoterapie, meloterapie se reflecta in:
-
îmbunătăţirea situaţiei psiho-sociale;
-
îmbunătăţirea relaţiilor în cadrul familiei şi în comunitatea în care trăieşte;
-
sprijin în efectuarea activităţilor de terapie ocupaţională şi stimularea participării la efectuarea acestor sarcini; terapeutul ocupaţional nu realizează în locul persoanei handicap acest lucru, ci împreună cu ea;
-
reducerea discriminării acestora ca urmare, pe de o parte, a dezvoltării abilităţilor sociale şi practice şi pe de altă parte, a modului în care imaginea acestora este percepută în comunitate;
-
îmbunătăţirea imaginii de sine şi a încrederii în propria persoană;
V.Centru de reminisceţe
Reminiscenţa este definită ca fiind amintirea vagă a unor fapte, evenimente petrecute cu mult timp în urmă despre care se credea că au fost uitate, însă care pot să fie actualizate prin diverşi stimuli ce funcţionează ca factori declanşatori.
Conceptul de stimulare a reminiscenţei nu semnifică doar amintiri despre trecutul îndepărtat, ci reprezintă un complex sistem de valori care include organizarea de activităţi în plan social şi de stimulare în vederea antrenării persoanelor vârstnice nu doar să vorbească despre timpurile trecute ci şi să desfăşoare împreună activităţi care să aibă relevanţă, să-l motiveze şi valorizeze. Utilizăm tehnica stimulării reminiscenţelor persoanelor varstnice pentru a vorbi despre trecut. Beneficiile tehnicii de stimulare a reminscenţelor nu pot fi contabilizate doar ca o simplă reacţie, în care anumite cauze produc anumite efecte, ci ele se datorează sistemului complex care include organizarea de activităţi şi crearea de oportunităţi pentru interacţiuni sociale cu şi pentru persoanele varstnice, pe baza împărtăşirii experienţelor personale care induc interes, satisfacţii, activităţi, stimulare, având ca principii de bază respectul, înţelegerea şi consideraţia faţă de beneficiari.
Beneficiile utilizarii tehnicii de stimulare a reminiscentelor:
În primul rând reminiscenţa încurajează socializarea prin dezvoltarea de noi relaţii sociale. În acest fel se reduce izolarea persoanelor cu demenţă care sunt ajutate şi încurajate să intre în contact cu alte persoane care sufera de aceeasi boală. Vorbind despre trecut putem să dăm noi sensuri prezentului.
Reminiscenţele valorizează persoana. În societatea noastră persoanele vârstnice sunt şi se simt marginalizate, cu atât mai mult persoanele cu demenţă nu sunt de loc valorizate iar, în faza incipientă şi uşoară a bolii, acestea se automarginalizează pentru a-si masca deficienţele. Prin reminiscenţe noi îi provocăm la discuţii despre trecut, le arătăm că suntem interesaţi de ceea ce ne spun şi în acest fel persoana cu demenţă este încurajată şi valorizată căpătând încredere în propriile capacităţi.
Reminiscenţa facilitează procesul de „life review” ( poveste a vieţii ) Pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă ea trăieste mai mult în trecut şi îi face o deosebită plăcere să relateze evenimente petrecute cu mult timp în urmă. Prin sedinţele de stimulare a reminiscenselor se facilitează procesul de „life review”, iar beneficiarii acestor sedinţe pleacă cu un sentiment de mulţumire şi împlinire că au fost capabili să relateze, chiar dacă nu foarte exact, unele evenimente importante din viaţă cu o încărcătură emoţională puternică.
Reminiscenţele creează conexiuni şi punţi între trecutul, prezentul şi viitorul unei persoane. Relevarea trecutului unei persoane, aşa cum ne apare el în urma stimulării prin tehnica reminiscenţelor, ne ajută să înţelegem mai bine unele manifestări comportamentale prezente şi, totodată, ne facilitează aprecierea evoluţiilor viitoare.
Reminiscenţa reduce distanţa dintre îngrijitor şi persoana cu demenţă deoarece este un instrument efectiv pentru îmbunătăţirea comunicării şi înţelegerii empatice. Aproape în toate tipurile de instituţie, inclusiv în familie, fiecare persoană are „rol” şi atribuţii specifice bine stabilite şi respectate. Prin sedinţele comune, persoanele sunt îndrumate să aibă încredere unii în alţii şi să fie mai puţin preocupaţi de poziţie, putere, protocol, uzanţe care nu fac obiectul reminiscenţelor.
Reminiscenţele ajută la evaluarea prezentă a unei persoane cu demenţă şi completează informaţiile pentru constituirea planului individualizat de îngrijire. Dacă se consideră o persoană cu demenţă doar cum este în prezent, este ca şi cum, în loc să te uiţi într-un album cu fotografii, ai privi doar un fragment dintr-o poză. Nu este corect să apreciezi doar capacităţile prezente ale unei persoane, pentru că nu ai tabloul complet şi complex, fără a şti ce a fost, ce a realizat, care îi erau preocupările ori sferele de interes ale acelei persoane. Istoria personală ne poate da informaţii despre ceea ce ar putea să mai facă, ce i-ar trezi interesul, acordându-i în acest fel o şansă în plus.
Reminiscenţa conduce la schimbarea ierarhiei în grup. Se spune că persoanele, care au trăit pe viu anumite evenimente ce au intrat în istorie, sunt cei mai buni profesori de istorie. Persoanele vârstnice sunt surse deosebite de informaţii despre evenimentele istorice din trecutul îndepărtat şi, cu puţină încurajare, cei mai mulţi dintre ei sunt dispusi să ni le relateze prin propria prismă. În loc să fim entităţi pasive în îngrijirea persoanelor cu demenţă, ori să facem anumite activităţi pentru ei sau în locul lor, prin sedinţe de stimulare a reminiscenselor, dăm posibilitatea acestor persoane să fie ei în centrul atenţiei, să devină actori principali, să joace rolul de profesor care oferă informaţii, într-un cuvânt ei să fie autoritatea.
Prin reminiscenţe se păstrează şi se transmite moştenirea culturală. De fiecare dată, când o persoană trece în nefiinţă, se pierde şi o parte din moştenirea culturală a unui popor. Uneori putem chiar afirma că s-a pierdut definitiv o posibilă carte de succes. Dacă învăţăm să ascultăm cu atenţie relatările despre trecut, dacă învăţăm să ne amintim despre trecut, vom fi capabili să aducem trecutul în prezent şi să păstrăm măcar o parte din moştenirea culturală individuală. Prin tehnica reminiscenţelor înregistrăm, pe de o parte , amintirile oamenilor obişnuiţi privind viaţa lor personală iar, pe de altă parte, înregistrăm opiniile acestor oameni despre evenimentele pe care le-au trăit si, în acest fel, păstrăm şi transmitem mai departe moştenirea culturală.
Prin tehnica de stimulare a reminiscenţelor persoanele cu demenţă sunt antrenate într-o activitate plăcută, relaxantă şi care le aduce satisfacţii. Prin această afirmaţie nu sugerăm că toate reminiscenţele se referă la evenimente plăcute sau cu o conotaţie pozitivă. Pot fi şi unele care au avut ca efect o încărcătură emotională negativă sau pot fi persoane care nu doresc să-şi amintească unele întâmplări traumatizante. Însă, cei mai mulţi dintre beneficiarii tehnicii de stimulare a reminiscenţelor trăiesc o mare satisfacţie atunci când li se oferă prilejul de a relata evenimente din trecutul îndepărtat. În acest fel ei se transpun în timp şi parcă mai trăiesc o dată ceea ce s-a întâmplat cu mulţi ani în urmă. Este benefic să ne axăm pe ceea ce persoana cu demenţă este capabilă să facă în prezent, decât să ne lamentăm sau să ne plângem de ce nu mai poate face acea persoană
In perioada 2007-2008, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sector 1 a derulat proiectul Unitate interdisciplinara pentru reminiscente, finantat prin Phare 2004-2006, Coeziune Economica si Sociala/Servicii Sociale. Prin acest proiect in centrele rezidentiale apartinand DGASPC sector 1 au fost infiintate 6 centre de reminiscente pentru persoanele institutionalizate.
Deoarece infiintarea centrelor de reminiscente s-a dovedit de un real folos pentru beneficiarii gazduiti in cadrul centrelor rezidentiale, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului intentioneaza dezvoltarea unui astfel de centru pentru beneficiarii din comunitate.
VI. Centru de informare pentru cetateni
Centru de informare pentru cetăţeni este un serviciu de interes public care răspunde nevoii de informare şi consiliere a cetăţenilor, astfel încât aceştia să aibă acces sporit la informaţii privind drepturile şi îndatoririle lor, să beneficieze de consiliere în identificarea posibilelor căi de rezolvare a unor probleme cu care se confruntă şi de ghidare în utilizarea serviciilor publice. Înfiinţarea acestora vine în sprijinul cetăţenilor, beneficiari direcţi şi indirecţi, facilitându-le accesul la informaţii transpuse într-un limbaj comun, în vederea cunoaşterii de către aceştia a drepturilor şi obligaţilor pe care le au conform legislaţiei în vigoare, a instituţiilor publice şi private abilitate în soluţionarea situaţiei de criză cu care se confruntă.
Activitatea de informare şi consiliere desfăşurată se bazează pe 4 principii care asigură maxima accesibilitate pentru orice membru al comunităţii:
INDEPENDENŢĂ
IMPARŢIALITATE
GRATUITATE
CONFIDENŢIALITATE
Seviciile oferite de organismul nou înfiinţat sunt gratuite şi respectă, totodată, principiile imparţialităţii şi confidenţialităţii. Solicitanţii, cetăţeni ai Municipiului Bucureşti, au posibilitatea ca, de acum, să apeleze la personalul calificat, competent şi bine pregătit din cadrul centrului. Centrul va contribui semnificativ la îmbunătăţirea accesului la informaţie a tuturor cetăţenilor, dar mai ales a grupurilor de populaţie defavorizate. UE a considerat importantă înfiinţarea acestor birouri şi în ţara noastră pentru a răspunde nevoii evidenţe, manifestată în România, de îmbunătăţire a accesului la informare şi consiliere pentru cetăţeni, pentru ca aceştia să îşi poată rezolva problemele şi să îşi exercite drepturile şi obligaţiile. Este bine ştiut de către Comisia Europeană că aderarea nu se poate realiza cu succes decât dacă este susţinută de o populaţie bine informată.
VII.Centrul de zi Un pas impreuna 2
Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt izolate, vulnerabile, în dificultate. Ele au adesea o istorie lungă a internărilor în diverse spitale, nu au familie, sunt inapte să comunice, au nevoi multiple, sunt diagnosticate de societate ca “nefiind ca ceilalţi” şi se află, de cele mai multe ori, într-o stare de sărăcie profundă.
Procesul de reinserţie socială a adulţilor cu probleme de sănătate mintală este unul de lungă durată şi presupune evoluţia către stadiul de interdependenţă - valorizarea acţiunilor comune, prioritizarea, planificarea acţiunilor astfel încât evenimentele să ia cursul dorit, evaluarea riscurilor şi consecinţelor, asumarea eşecurilor şi victoriilor. Evoluţia beneficiarilor de la stadiul de dependenţă la cel de interdependenţă este posibilă prin efortul depus de ei şi de echipele de lucrători presupunând şi dobândirea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare socială
În comunitatea noastră mai există un serviciu similar pentru adulţii cu probleme de sănătate mintală şi, de aceea, dorim să oferim acest serviciu şi într-o altă zonă a sectorului 1 având în vedere rezultatele obţinute până în prezent.
Activitatile ce se vor desfasura in cadrul Centrului de zi Un pas impreuna sunt:
-
consiliere psihologică pentru beneficiari si apartinatori
-
activităţi terapeutice;
-
activitati de stimulare senzoriala (dezvoltarea simturilor senzorio-motorii);
-
terapie comportamentala
-
grupuri de dans si miscare
-
terapie prin jocuri
-
grup de arta decorativa/ artizanat
-
activitati instructiv educative :
-
grup ABC (citit, scris, desenat etc)
-
activitati recreative
-
socializare in cadrul centrului ( jocuri educative de stimulare cognitiva )
-
socializare in afara centrului (vizite muzee, excursii si vizite la alte centre)
Structura de personal a Complexului de Servicii Sociale „Phoenix” asigură desfăşurarea efectivă şi eficientă a activităţilor procesului de furnizare a serviciilor (asistenţa asigurată beneficiarilor, administrarea resurselor, organizare şi comunicare, management-ul curent al unităţii, management-ul urgenţelor).
Toate aceste centre ce vor funcţiona în cadrul C.S.S. „Phoenix” sunt dezvoltate având la bază Strategia de dezvoltarea a sistemului integrat de asistenţă socială de la nivelul sectorului 1, nevoile identificate precum şi dezvoltarea unor modele de bună practică. În viitor se doreşte ca pornind de la aceste servicii iniţiate acum să se aplice cereri de finanţare din fonduri externe pentru dezvoltare şi sustenabilitate.
Rezultatele urmarite prin implementarea proiectului Centrul Multifunctional Phoenix :
- reducerea stresului şi menţinerea relaţiilor familiale;
- consolidarea familiilor în care există persoane cu handicap sau persoane vârstnice;
- mentinerea bunăstarii fizice şi îmbunătăţirea vieţii afective (sănătatea psiho-afectivă), pemitand in acelasi timp familiilor să continue supravegherea (îngrijirea) cu succes la domiciliu a celorlalţi membri ai familiei (copii sau adulţi) care nu se află în situaţie de criză;
- menţinerea pe termen lung a stabilităţii familiei prin reducerea necesităţii plasamentelor în afara domiciliului, şi diminuarea nevoii de a apela la servicii rezidenţiale pe termen îndelungat.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/municipiul-bucuresti-proiect.html#VII.Centrul_de_zi_Un_pas_impreuna_2
|
Municipiul bucureşti proiect
|
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRÂRE
privind implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 a Proiectului Centrul Multifuncţional “ Phoenix”,
în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A
Văzând Expunerea de motive a Primarului Sectorului 1, precum şi Raportul de specialitate întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
Având în vedere Raportul Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, impozite şi taxe locale, al Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi patrimoniu şi al Comisiei de sănătate şi protecţie socială ale Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de prevederile:
- Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Hotărârii Guvernului României nr.268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- Legii nr.47/ 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;
- Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, republicată;
- Hotărârii Guvernului României nr.1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, republicată;
Având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului Local sector 1 nr.322/19.09.2008 privind aprobarea Strategiei structurilor integrate de asistenţă socială şi medico-sociale, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 şi Complexul Multifuncţional Caraiman, subordonate Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de Proiectul Centrul Multifuncţional „Phoenix” destinat persoanelor adulte cu handicap şi vârstnice, întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
În temeiul art.45, alin.(1), art.81, alin.(2), lit.”n” şi ale art.115, alin.(1), lit.”b” din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRĂŞTE:
Art.1. Se aprobă implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, a Proiectului Centrul Multifuncţional “Phoenix” în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A, conform Anexei nr.1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. Primarul Sectorului 1, Secretarul Sectorului 1, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 şi Serviciul Secretariat General Audienţe vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ,
Ion Brad
SECRETAR,
Bogdan Nicolae Grigorescu
Nr.: 428
Data: 29.10.2009
Anexa nr.1
la Hotărârea Consiliului Local
nr.428/29.10.2009
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,
Ion Brad
Proiect
Centrul Multifunctional “ Phoenix”
Una dintre priorităţile cuprinse în Strategia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 pentru perioada 2008-2013 o reprezintă dezvoltarea serviciilor alternative instituţionalizării pentru persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi şi alte persoane aflate în risc de excluziune socială.
În vederea realizării obiectivelor , Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 iniţiază proiectul Centrul Multifuncţional Phoenix, proiect ce vizează crearea de noi de servicii şi dezvoltarea celor existente în vederea creşterii calităţii vieţii şi prevenirii marginalizării sociale a persoanelor vârstnice, a persoanelor cu handicap şi a altor tipuri de persoane aflate în risc de marginalizare .
Centrul Multifuncţional Phoenix va fi structurat în mai multe module pentru a acoperi o gama cât mai variată de nevoi idenificate la nivelul beneficiarilor de servicii sociale de pe raza sectorului 1, si anume:
-
Clubul Seniorilor Phoenix
-
Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
-
Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
-
Centru de integrare prin terapie ocupaţională, meloterapie, ludoterapie
-
Centru de reminiscenţe
-
Centru de informare pentru cetăţeni
-
Centru de zi Un pas împreună
-
Clubul Seniorilor Phoenix
Vârsta a treia este o perioadă de regresie, de involuţie pe toate planurile. Schimbările (de natură fizică, emoţională, psihică, socială, financiară) din această perioadă au loc rapid şi sunt semnificative. Familia, comunitatea locală, autorităţile locale şi în particular D.G.A.S.P.C. – urile au responsabilitatea de a acorda sprijin pentru menţinerea şi recuperarea persoanelor vârstnice în familie şi creşterea calităţii vieţii, rezultatele fiind: optimizarea tonusului persoanelor vârstnice, rebranşarea la viaţa socială, creşterea bunăstării generale a persoanelor de vârsta a treia, potenţarea motivaţiei existenţiale, crearea unui mediu ambiental propice manifestării libere a vârstnicilor. Un procent mare de vârstnici din Sectorul 1 solicită servicii sociale pentru a depăşi situaţiile de criză. Pentru a fi eficiente, aceste servicii trebuie să se dezvolte şi să se adapteze continuu nevoilor beneficiarilor.
Din aceste considerente, în sistemul de protecţie al persoanelor vârstnice s-a dezvoltat Serviciul de Consiliere Persoane Vârstnice – Clubul Seniorilor care răspunde într-o mare măsură nevoi de socializare, de petrecere a timpului liber şi a nevoi de a fi util a persoanei vârstnice. În prezent în cadrul Clubului seniorilor sunt înscrise aproximativ 760 persoane, spatiul în care se desfăşoară activităţile fiind insuficient în raport cu numărul de beneficiari, o parte din beneficiari solicitând deschiderea unor noi locaţii în alte zone ale sectorului 1.
Clubului Seniorilor Phoenix, reprezintă replicarea unui model deja existent, ce s-a dovedit util şi benefic pentru membrii comunităţii sectorului 1.
Activităţile preconizate a se realiza în cadrul Clubului sunt următoarele:
-
Organizarea de conferinţe, dezbateri, seminarii pe teme de interes pentru persoanele vârstnice;
-
Consiliere psiho-socială individuală şi de grup în vederea resocializării şi reactivării vârstnicilor care se află în risc de tulburări psiho-emoţionale, marginalizare / autoexcludere socială;
-
Consiliere medicală prin consultaţii medicale informative pentru membrii clubului;
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea de expoziţii cu obiecte realizate de membrii clubului;
-
Organizarea şi monitorizarea grupurilor de voluntari vârstnici pentru sprijinul persoanelor vârstnice aflate în dificultate;
-
Organizarea de programe de muzică, dans şi poezie;
-
Organizarea de vizite la muzee, expoziţii şi alte obiective culturale de interes pentru membrii clubului;
-
Organizarea de excursii/pelerinaje;
-
Organizarea participării la diferite spectacole de teatru;
-
Organizarea sărbătoririi zilelor de naştere a membrilor clubului în funcţie de zodie;
-
Organizarea festivităţilor prilejuite de sărbătorile religioase şi a sărbătorilor internaţionale;
-
Realizarea planului şi a raportului lunar de activitate al Clubului Seniorilor şi afişarea activităţilor planificate pe date concrete, la avizierul din incinta clubului pentru a fi aduse la cunoştinţa membrilor pensionari;
-
Menţinerea unei permanente legături cu ONG-urile sociale din Sectorul 1, elaborarea şi implementarea unor proiecte în vederea satisfacerii nevoilor de asistenţă socială a vârstnicilor din Sectorul 1;
-
Organizarea lunară a şedinţelor de lucru împreună cu membrii Comitetului Consultativ al Clubului Seniorilor în vederea analizării propunerilor membrilor clubului;
Efectele benefice ale activităţii la nivelul comunităţii: prin activităţile desfăşurate, vom contribui la prevenirea autoexcluderii vârstnicilor, după ieşirea la pensie, din viaţa socială a comunităţii şi la resocializarea acestora prin actul cultural, cel distractiv-recreativ, prin consiliere psiho-socială, conferinţe, activităţi de promovare a sănătaţii etc. Prin programele destinate persoanelor vârstnice se urmăreşte punerea în valoare şi explorarea potenţialului uman al acestora, reorientând valorile şi adaptându-le la noul tip de societate democratică, având ca principale deziderate păstrarea demnităţii persoanelor vârstnice şi a independenţei lor, stimularea legăturilor cu familia şi, în special, cu membrii comunităţii, reinserţia în viaţa socială şi culturală a persoanelor de vârsta a treia.
II. Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
Ca toate ţările europene şi România se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire demografică. O mare parte a populaţiei vârstnice, apeleaza la serviciile sociale. Sistemele de protecţie socială trebuie să se adapteze evoluţiei comportamentelor şi structurilor familiale atunci când acestea antrenează apariţia unor nevoi de protecţie socială, legate în special de transformările pieţei muncii şi de evoluţia demografică. Astfel, persoanelor cu handicap trebuie să li se garanteze măsuri corespunzătoare de protecţie socială, luând în considerare nevoile specifice ale acestei categorii, în special în cazul în care aceştia sunt dependenţi de îngrijjre şi de servicii din afara familiei. De asemenea, persoanele cu handicap trebuie să beneficieze de măsuri care să prevină excluderea lor socială, în special prin posibilitatea continuării unei forme de activitate. În acest moment la nivelul sectorului 1 nu există un centru de acest tip, deşi este evidentă necesitatea unui astfel de serviciu în vederea prevenirii instituţionalizării şi a menţinerii cât mai îndelungate în mediul familial a persoanei cu demenţă de tip Alzheimer.
La nivelul sectorului 1 există 344 persoane cu certificate de handicap diagnosticate cu demenţă de tip Alzheimer, aflate în întreţinerea familiei. Persoanele cu demenţă de tip Alzheimer necesită atenţie deosebită comparativ cu alte tipuri de handicap, cunoscut fiind faptul ca manifestările afecţiunii sunt complexe.
Prin înfiinţarea Centrului de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer se urmăreşte menţinerea autonomiei persoanei cu boala Alzheimer în fază incipientă şi medie şi prevenirea situaţiei de dependenţă, pe o perioadă cât mai îndelungată.
Centrul de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer va avea o capacitate de aproximativ 15 locuri, conform standardelor în vigoare programul zilnic fiind de minimum 5 ore, beneficiarilor participanţi la activităţi urmând a li se servi cel puţin o masă/gustare, hrana fiind asigurată fie prin prepararea în bucătăria centrului, fie prin subcontractarea unei firme specializate, fie prin aducere de către beneficiar sau familie (numai pentru o singură masă)
În cadrul Centrului de zi se vor asigura activităţi de supraveghere şi menţinere a sănătăţii, individualizat, în funcţie de nevoile evaluate, activităţi de integrare familială şi comunitară pentru fiecare beneficiar. Activităţile care vizează integrarea/reintegrarea socială, în funcţie de nevoile individuale ale beneficiarilor, pot fi: informare; interpretare în limbaj mimico-gestual; consiliere juridică; asistenţă socială; pregătire pentru viaţă independentă; consiliere pentru adaptarea locuinţei; îndrumare vocaţională (sprijin pentru angajare, formare, orientare şi integrare în muncă); socializare şi petrecere a timpului liber.
Activităţile preconizate:
-
Activităţi pentru menţinerea sau readaptarea capacităţilor fizice şi intelectuale:
-
activităţi de club, citirea presei, jocuri scrabble, şah etc.
-
activităţi pentru resocializare: discuţii de grup tematice, concursuri distractive, sărbătorirea zilelor de naştere etc.
-
activităţi practice de autogospodărire, jocuri de rol etc.
-
Activităţi de training mintal :
-
stimulare cognitivă prin jocuri şi exerciţii logice
-
Consilierea şi îndrumarea familiei cu privire la tehnicile de îngrijire
-
Consiliere psihologică, inclusiv pentru familie
-
Servicii de kinetoterapie
-
Consiliere administrativ socială
Prin serviciile oferite se urmăreşte:
-
Împiedicarea degradării relaţiilor intrafamiliale, scăzând riscul de îmbolnăvire a familiei
-
Prevenirea marginalizării şi stigmatizării vârstnicului
-
Oferirea unei pauze familiei
-
Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe despre boală şi îngrijire
III.Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
În scopul prevenirii instituţionalizării şi al menţinerii în familie, în comunitate a persoanei cu handicap (cu potenţial funcţional) este esenţială înfiinţarea unor servicii alternative – în concordanţă cu nevoile identificate – precum şi dezvoltarea celor existente. Nevoia de sprijin a persoanelor cu handicap în ceea ce priveşte serviciile de recuperare, şi respectiv necesitatea existentei unor centre de recuperare neuromotorie - a fost identificată ca urmare a evaluării gradului de dependenţă a acestora şi a efectuării evaluărilor sociale.
In evidentele DGASPC sector 1 sunt inregistrate 401 persoane adulte cu handicap locomotor, precum şi un număr de 681 persoane cu handicap neuromotor şi 59 persoane cu handicap asociat - care prezintă si afecţiuni neuromotorii. Pentru aceste persoane au fost prevăzute, în programele individuale de recuperare, reabilitare şi integrare socială, activităţii de recuperare – socializare, în conformitate cu nevoile individuale, care au ca finalitate dezvoltarea autonomiei personale a beneficiarului.
In cadrul Centrului de recuperare neuromotorie Phoenix se vor oferi, in baza unei planificari individuale, urmatoarele tipuri de servicii:
-
examinarea şi evaluarea beneficiarilor
-
kinetoterapie (gimnastică medicală)
-
electroterapie (galvanizări, curenţi diadinamici, curenţi interferenţiali, curenţi de înaltă frecvenţă)
Activităţile de recuperare neuromotorie se realizează la recomandarea medicului de recuperare, în baza Planului Individualizat de Servicii, fiind realizate de catre kinetoterapeutul centrului.
Beneficiarii – persoane adulte cu domiciliul pe sectorul 1, vor putea efectua un număr de 10 şedinţe de recuperare anual, cu posibilitatea de repetare periodică în funcţie de recomandarea medicului de recuperare.
IV.Centru de integrare prin terapie ocupationala, meloterapie, ludoterapie
Problematica persoanelor cu dizabilităţi este complexă şi necesită o abordare care să permită egalizarea şanselor, evitarea discriminării şi facilitarea participării persoanelor cu dizabilităţi la viaţa comunităţii. Serviciile de terapie ocupaţională în recuperarea şi socializarea persoanelor cu handicap repezinta o alternativa la institutionalizare, prin imbunatatirea calitatii vietii persoanelor cu dizabilitati. Grupul ţintă vizat îl reprezintă persoanele cu handicap fizic şi/sau asociat, care au un potenţial restant şi insuficient stimulat.
Activităţile prevăzute în cadrul proiectului vizează: crearea şi funcţionarea a unor ateliere de terapie ocupaţională şi socializare; sensibilizarea profesioniştilor, autorităţilor, comunităţii, cu privire la drepturile persoanelor cu handicap de a avea acces la servicii adaptate în cadrul cărora terapia ocupaţională ocupă un loc important.
Prin dezvoltarea unui astfel de centru se pun bazele unui model de intervenţie care, va facilita îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi, permiţând totodată întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a comunităţii de a răspunde nevoilor acestor persoane. Se lărgeşte astfel sfera relaţiilor sociale, constituindu-se ca o premisă pentru facilitarea integrării sociale şi creşterea capacităţii acestei categorii de populaţie de a-şi promova drepturile şi interesele.
Beneficiile dezvoltarii unui centru de integrare prin terapie ocupationala, ludoterapie, meloterapie se reflecta in:
-
îmbunătăţirea situaţiei psiho-sociale;
-
îmbunătăţirea relaţiilor în cadrul familiei şi în comunitatea în care trăieşte;
-
sprijin în efectuarea activităţilor de terapie ocupaţională şi stimularea participării la efectuarea acestor sarcini; terapeutul ocupaţional nu realizează în locul persoanei handicap acest lucru, ci împreună cu ea;
-
reducerea discriminării acestora ca urmare, pe de o parte, a dezvoltării abilităţilor sociale şi practice şi pe de altă parte, a modului în care imaginea acestora este percepută în comunitate;
-
îmbunătăţirea imaginii de sine şi a încrederii în propria persoană;
V.Centru de reminisceţe
Reminiscenţa este definită ca fiind amintirea vagă a unor fapte, evenimente petrecute cu mult timp în urmă despre care se credea că au fost uitate, însă care pot să fie actualizate prin diverşi stimuli ce funcţionează ca factori declanşatori.
Conceptul de stimulare a reminiscenţei nu semnifică doar amintiri despre trecutul îndepărtat, ci reprezintă un complex sistem de valori care include organizarea de activităţi în plan social şi de stimulare în vederea antrenării persoanelor vârstnice nu doar să vorbească despre timpurile trecute ci şi să desfăşoare împreună activităţi care să aibă relevanţă, să-l motiveze şi valorizeze. Utilizăm tehnica stimulării reminiscenţelor persoanelor varstnice pentru a vorbi despre trecut. Beneficiile tehnicii de stimulare a reminscenţelor nu pot fi contabilizate doar ca o simplă reacţie, în care anumite cauze produc anumite efecte, ci ele se datorează sistemului complex care include organizarea de activităţi şi crearea de oportunităţi pentru interacţiuni sociale cu şi pentru persoanele varstnice, pe baza împărtăşirii experienţelor personale care induc interes, satisfacţii, activităţi, stimulare, având ca principii de bază respectul, înţelegerea şi consideraţia faţă de beneficiari.
Beneficiile utilizarii tehnicii de stimulare a reminiscentelor:
În primul rând reminiscenţa încurajează socializarea prin dezvoltarea de noi relaţii sociale. În acest fel se reduce izolarea persoanelor cu demenţă care sunt ajutate şi încurajate să intre în contact cu alte persoane care sufera de aceeasi boală. Vorbind despre trecut putem să dăm noi sensuri prezentului.
Reminiscenţele valorizează persoana. În societatea noastră persoanele vârstnice sunt şi se simt marginalizate, cu atât mai mult persoanele cu demenţă nu sunt de loc valorizate iar, în faza incipientă şi uşoară a bolii, acestea se automarginalizează pentru a-si masca deficienţele. Prin reminiscenţe noi îi provocăm la discuţii despre trecut, le arătăm că suntem interesaţi de ceea ce ne spun şi în acest fel persoana cu demenţă este încurajată şi valorizată căpătând încredere în propriile capacităţi.
Reminiscenţa facilitează procesul de „life review” ( poveste a vieţii ) Pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă ea trăieste mai mult în trecut şi îi face o deosebită plăcere să relateze evenimente petrecute cu mult timp în urmă. Prin sedinţele de stimulare a reminiscenselor se facilitează procesul de „life review”, iar beneficiarii acestor sedinţe pleacă cu un sentiment de mulţumire şi împlinire că au fost capabili să relateze, chiar dacă nu foarte exact, unele evenimente importante din viaţă cu o încărcătură emoţională puternică.
Reminiscenţele creează conexiuni şi punţi între trecutul, prezentul şi viitorul unei persoane. Relevarea trecutului unei persoane, aşa cum ne apare el în urma stimulării prin tehnica reminiscenţelor, ne ajută să înţelegem mai bine unele manifestări comportamentale prezente şi, totodată, ne facilitează aprecierea evoluţiilor viitoare.
Reminiscenţa reduce distanţa dintre îngrijitor şi persoana cu demenţă deoarece este un instrument efectiv pentru îmbunătăţirea comunicării şi înţelegerii empatice. Aproape în toate tipurile de instituţie, inclusiv în familie, fiecare persoană are „rol” şi atribuţii specifice bine stabilite şi respectate. Prin sedinţele comune, persoanele sunt îndrumate să aibă încredere unii în alţii şi să fie mai puţin preocupaţi de poziţie, putere, protocol, uzanţe care nu fac obiectul reminiscenţelor.
Reminiscenţele ajută la evaluarea prezentă a unei persoane cu demenţă şi completează informaţiile pentru constituirea planului individualizat de îngrijire. Dacă se consideră o persoană cu demenţă doar cum este în prezent, este ca şi cum, în loc să te uiţi într-un album cu fotografii, ai privi doar un fragment dintr-o poză. Nu este corect să apreciezi doar capacităţile prezente ale unei persoane, pentru că nu ai tabloul complet şi complex, fără a şti ce a fost, ce a realizat, care îi erau preocupările ori sferele de interes ale acelei persoane. Istoria personală ne poate da informaţii despre ceea ce ar putea să mai facă, ce i-ar trezi interesul, acordându-i în acest fel o şansă în plus.
Reminiscenţa conduce la schimbarea ierarhiei în grup. Se spune că persoanele, care au trăit pe viu anumite evenimente ce au intrat în istorie, sunt cei mai buni profesori de istorie. Persoanele vârstnice sunt surse deosebite de informaţii despre evenimentele istorice din trecutul îndepărtat şi, cu puţină încurajare, cei mai mulţi dintre ei sunt dispusi să ni le relateze prin propria prismă. În loc să fim entităţi pasive în îngrijirea persoanelor cu demenţă, ori să facem anumite activităţi pentru ei sau în locul lor, prin sedinţe de stimulare a reminiscenselor, dăm posibilitatea acestor persoane să fie ei în centrul atenţiei, să devină actori principali, să joace rolul de profesor care oferă informaţii, într-un cuvânt ei să fie autoritatea.
Prin reminiscenţe se păstrează şi se transmite moştenirea culturală. De fiecare dată, când o persoană trece în nefiinţă, se pierde şi o parte din moştenirea culturală a unui popor. Uneori putem chiar afirma că s-a pierdut definitiv o posibilă carte de succes. Dacă învăţăm să ascultăm cu atenţie relatările despre trecut, dacă învăţăm să ne amintim despre trecut, vom fi capabili să aducem trecutul în prezent şi să păstrăm măcar o parte din moştenirea culturală individuală. Prin tehnica reminiscenţelor înregistrăm, pe de o parte , amintirile oamenilor obişnuiţi privind viaţa lor personală iar, pe de altă parte, înregistrăm opiniile acestor oameni despre evenimentele pe care le-au trăit si, în acest fel, păstrăm şi transmitem mai departe moştenirea culturală.
Prin tehnica de stimulare a reminiscenţelor persoanele cu demenţă sunt antrenate într-o activitate plăcută, relaxantă şi care le aduce satisfacţii. Prin această afirmaţie nu sugerăm că toate reminiscenţele se referă la evenimente plăcute sau cu o conotaţie pozitivă. Pot fi şi unele care au avut ca efect o încărcătură emotională negativă sau pot fi persoane care nu doresc să-şi amintească unele întâmplări traumatizante. Însă, cei mai mulţi dintre beneficiarii tehnicii de stimulare a reminiscenţelor trăiesc o mare satisfacţie atunci când li se oferă prilejul de a relata evenimente din trecutul îndepărtat. În acest fel ei se transpun în timp şi parcă mai trăiesc o dată ceea ce s-a întâmplat cu mulţi ani în urmă. Este benefic să ne axăm pe ceea ce persoana cu demenţă este capabilă să facă în prezent, decât să ne lamentăm sau să ne plângem de ce nu mai poate face acea persoană
In perioada 2007-2008, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sector 1 a derulat proiectul Unitate interdisciplinara pentru reminiscente, finantat prin Phare 2004-2006, Coeziune Economica si Sociala/Servicii Sociale. Prin acest proiect in centrele rezidentiale apartinand DGASPC sector 1 au fost infiintate 6 centre de reminiscente pentru persoanele institutionalizate.
Deoarece infiintarea centrelor de reminiscente s-a dovedit de un real folos pentru beneficiarii gazduiti in cadrul centrelor rezidentiale, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului intentioneaza dezvoltarea unui astfel de centru pentru beneficiarii din comunitate.
VI. Centru de informare pentru cetateni
Centru de informare pentru cetăţeni este un serviciu de interes public care răspunde nevoii de informare şi consiliere a cetăţenilor, astfel încât aceştia să aibă acces sporit la informaţii privind drepturile şi îndatoririle lor, să beneficieze de consiliere în identificarea posibilelor căi de rezolvare a unor probleme cu care se confruntă şi de ghidare în utilizarea serviciilor publice. Înfiinţarea acestora vine în sprijinul cetăţenilor, beneficiari direcţi şi indirecţi, facilitându-le accesul la informaţii transpuse într-un limbaj comun, în vederea cunoaşterii de către aceştia a drepturilor şi obligaţilor pe care le au conform legislaţiei în vigoare, a instituţiilor publice şi private abilitate în soluţionarea situaţiei de criză cu care se confruntă.
Activitatea de informare şi consiliere desfăşurată se bazează pe 4 principii care asigură maxima accesibilitate pentru orice membru al comunităţii:
INDEPENDENŢĂ
IMPARŢIALITATE
GRATUITATE
CONFIDENŢIALITATE
Seviciile oferite de organismul nou înfiinţat sunt gratuite şi respectă, totodată, principiile imparţialităţii şi confidenţialităţii. Solicitanţii, cetăţeni ai Municipiului Bucureşti, au posibilitatea ca, de acum, să apeleze la personalul calificat, competent şi bine pregătit din cadrul centrului. Centrul va contribui semnificativ la îmbunătăţirea accesului la informaţie a tuturor cetăţenilor, dar mai ales a grupurilor de populaţie defavorizate. UE a considerat importantă înfiinţarea acestor birouri şi în ţara noastră pentru a răspunde nevoii evidenţe, manifestată în România, de îmbunătăţire a accesului la informare şi consiliere pentru cetăţeni, pentru ca aceştia să îşi poată rezolva problemele şi să îşi exercite drepturile şi obligaţiile. Este bine ştiut de către Comisia Europeană că aderarea nu se poate realiza cu succes decât dacă este susţinută de o populaţie bine informată.
VII.Centrul de zi Un pas impreuna 2
Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt izolate, vulnerabile, în dificultate. Ele au adesea o istorie lungă a internărilor în diverse spitale, nu au familie, sunt inapte să comunice, au nevoi multiple, sunt diagnosticate de societate ca “nefiind ca ceilalţi” şi se află, de cele mai multe ori, într-o stare de sărăcie profundă.
Procesul de reinserţie socială a adulţilor cu probleme de sănătate mintală este unul de lungă durată şi presupune evoluţia către stadiul de interdependenţă - valorizarea acţiunilor comune, prioritizarea, planificarea acţiunilor astfel încât evenimentele să ia cursul dorit, evaluarea riscurilor şi consecinţelor, asumarea eşecurilor şi victoriilor. Evoluţia beneficiarilor de la stadiul de dependenţă la cel de interdependenţă este posibilă prin efortul depus de ei şi de echipele de lucrători presupunând şi dobândirea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare socială
În comunitatea noastră mai există un serviciu similar pentru adulţii cu probleme de sănătate mintală şi, de aceea, dorim să oferim acest serviciu şi într-o altă zonă a sectorului 1 având în vedere rezultatele obţinute până în prezent.
Activitatile ce se vor desfasura in cadrul Centrului de zi Un pas impreuna sunt:
-
consiliere psihologică pentru beneficiari si apartinatori
-
activităţi terapeutice;
-
activitati de stimulare senzoriala (dezvoltarea simturilor senzorio-motorii);
-
terapie comportamentala
-
grupuri de dans si miscare
-
terapie prin jocuri
-
grup de arta decorativa/ artizanat
-
activitati instructiv educative :
-
grup ABC (citit, scris, desenat etc)
-
activitati recreative
-
socializare in cadrul centrului ( jocuri educative de stimulare cognitiva )
-
socializare in afara centrului (vizite muzee, excursii si vizite la alte centre)
Structura de personal a Complexului de Servicii Sociale „Phoenix” asigură desfăşurarea efectivă şi eficientă a activităţilor procesului de furnizare a serviciilor (asistenţa asigurată beneficiarilor, administrarea resurselor, organizare şi comunicare, management-ul curent al unităţii, management-ul urgenţelor).
Toate aceste centre ce vor funcţiona în cadrul C.S.S. „Phoenix” sunt dezvoltate având la bază Strategia de dezvoltarea a sistemului integrat de asistenţă socială de la nivelul sectorului 1, nevoile identificate precum şi dezvoltarea unor modele de bună practică. În viitor se doreşte ca pornind de la aceste servicii iniţiate acum să se aplice cereri de finanţare din fonduri externe pentru dezvoltare şi sustenabilitate.
Rezultatele urmarite prin implementarea proiectului Centrul Multifunctional Phoenix :
- reducerea stresului şi menţinerea relaţiilor familiale;
- consolidarea familiilor în care există persoane cu handicap sau persoane vârstnice;
- mentinerea bunăstarii fizice şi îmbunătăţirea vieţii afective (sănătatea psiho-afectivă), pemitand in acelasi timp familiilor să continue supravegherea (îngrijirea) cu succes la domiciliu a celorlalţi membri ai familiei (copii sau adulţi) care nu se află în situaţie de criză;
- menţinerea pe termen lung a stabilităţii familiei prin reducerea necesităţii plasamentelor în afara domiciliului, şi diminuarea nevoii de a apela la servicii rezidenţiale pe termen îndelungat.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/municipiul-bucuresti-proiect.html#IV.Centru_de_integrare_prin_terapie_ocupationala,_meloterapie,_ludoterapie
|
Municipiul bucureşti proiect
|
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRÂRE
privind implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 a Proiectului Centrul Multifuncţional “ Phoenix”,
în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A
Văzând Expunerea de motive a Primarului Sectorului 1, precum şi Raportul de specialitate întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
Având în vedere Raportul Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, impozite şi taxe locale, al Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi patrimoniu şi al Comisiei de sănătate şi protecţie socială ale Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de prevederile:
- Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Hotărârii Guvernului României nr.268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- Legii nr.47/ 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;
- Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, republicată;
- Hotărârii Guvernului României nr.1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, republicată;
Având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului Local sector 1 nr.322/19.09.2008 privind aprobarea Strategiei structurilor integrate de asistenţă socială şi medico-sociale, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 şi Complexul Multifuncţional Caraiman, subordonate Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de Proiectul Centrul Multifuncţional „Phoenix” destinat persoanelor adulte cu handicap şi vârstnice, întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
În temeiul art.45, alin.(1), art.81, alin.(2), lit.”n” şi ale art.115, alin.(1), lit.”b” din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRĂŞTE:
Art.1. Se aprobă implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, a Proiectului Centrul Multifuncţional “Phoenix” în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A, conform Anexei nr.1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. Primarul Sectorului 1, Secretarul Sectorului 1, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 şi Serviciul Secretariat General Audienţe vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ,
Ion Brad
SECRETAR,
Bogdan Nicolae Grigorescu
Nr.: 428
Data: 29.10.2009
Anexa nr.1
la Hotărârea Consiliului Local
nr.428/29.10.2009
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,
Ion Brad
Proiect
Centrul Multifunctional “ Phoenix”
Una dintre priorităţile cuprinse în Strategia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 pentru perioada 2008-2013 o reprezintă dezvoltarea serviciilor alternative instituţionalizării pentru persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi şi alte persoane aflate în risc de excluziune socială.
În vederea realizării obiectivelor , Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 iniţiază proiectul Centrul Multifuncţional Phoenix, proiect ce vizează crearea de noi de servicii şi dezvoltarea celor existente în vederea creşterii calităţii vieţii şi prevenirii marginalizării sociale a persoanelor vârstnice, a persoanelor cu handicap şi a altor tipuri de persoane aflate în risc de marginalizare .
Centrul Multifuncţional Phoenix va fi structurat în mai multe module pentru a acoperi o gama cât mai variată de nevoi idenificate la nivelul beneficiarilor de servicii sociale de pe raza sectorului 1, si anume:
-
Clubul Seniorilor Phoenix
-
Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
-
Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
-
Centru de integrare prin terapie ocupaţională, meloterapie, ludoterapie
-
Centru de reminiscenţe
-
Centru de informare pentru cetăţeni
-
Centru de zi Un pas împreună
-
Clubul Seniorilor Phoenix
Vârsta a treia este o perioadă de regresie, de involuţie pe toate planurile. Schimbările (de natură fizică, emoţională, psihică, socială, financiară) din această perioadă au loc rapid şi sunt semnificative. Familia, comunitatea locală, autorităţile locale şi în particular D.G.A.S.P.C. – urile au responsabilitatea de a acorda sprijin pentru menţinerea şi recuperarea persoanelor vârstnice în familie şi creşterea calităţii vieţii, rezultatele fiind: optimizarea tonusului persoanelor vârstnice, rebranşarea la viaţa socială, creşterea bunăstării generale a persoanelor de vârsta a treia, potenţarea motivaţiei existenţiale, crearea unui mediu ambiental propice manifestării libere a vârstnicilor. Un procent mare de vârstnici din Sectorul 1 solicită servicii sociale pentru a depăşi situaţiile de criză. Pentru a fi eficiente, aceste servicii trebuie să se dezvolte şi să se adapteze continuu nevoilor beneficiarilor.
Din aceste considerente, în sistemul de protecţie al persoanelor vârstnice s-a dezvoltat Serviciul de Consiliere Persoane Vârstnice – Clubul Seniorilor care răspunde într-o mare măsură nevoi de socializare, de petrecere a timpului liber şi a nevoi de a fi util a persoanei vârstnice. În prezent în cadrul Clubului seniorilor sunt înscrise aproximativ 760 persoane, spatiul în care se desfăşoară activităţile fiind insuficient în raport cu numărul de beneficiari, o parte din beneficiari solicitând deschiderea unor noi locaţii în alte zone ale sectorului 1.
Clubului Seniorilor Phoenix, reprezintă replicarea unui model deja existent, ce s-a dovedit util şi benefic pentru membrii comunităţii sectorului 1.
Activităţile preconizate a se realiza în cadrul Clubului sunt următoarele:
-
Organizarea de conferinţe, dezbateri, seminarii pe teme de interes pentru persoanele vârstnice;
-
Consiliere psiho-socială individuală şi de grup în vederea resocializării şi reactivării vârstnicilor care se află în risc de tulburări psiho-emoţionale, marginalizare / autoexcludere socială;
-
Consiliere medicală prin consultaţii medicale informative pentru membrii clubului;
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea de expoziţii cu obiecte realizate de membrii clubului;
-
Organizarea şi monitorizarea grupurilor de voluntari vârstnici pentru sprijinul persoanelor vârstnice aflate în dificultate;
-
Organizarea de programe de muzică, dans şi poezie;
-
Organizarea de vizite la muzee, expoziţii şi alte obiective culturale de interes pentru membrii clubului;
-
Organizarea de excursii/pelerinaje;
-
Organizarea participării la diferite spectacole de teatru;
-
Organizarea sărbătoririi zilelor de naştere a membrilor clubului în funcţie de zodie;
-
Organizarea festivităţilor prilejuite de sărbătorile religioase şi a sărbătorilor internaţionale;
-
Realizarea planului şi a raportului lunar de activitate al Clubului Seniorilor şi afişarea activităţilor planificate pe date concrete, la avizierul din incinta clubului pentru a fi aduse la cunoştinţa membrilor pensionari;
-
Menţinerea unei permanente legături cu ONG-urile sociale din Sectorul 1, elaborarea şi implementarea unor proiecte în vederea satisfacerii nevoilor de asistenţă socială a vârstnicilor din Sectorul 1;
-
Organizarea lunară a şedinţelor de lucru împreună cu membrii Comitetului Consultativ al Clubului Seniorilor în vederea analizării propunerilor membrilor clubului;
Efectele benefice ale activităţii la nivelul comunităţii: prin activităţile desfăşurate, vom contribui la prevenirea autoexcluderii vârstnicilor, după ieşirea la pensie, din viaţa socială a comunităţii şi la resocializarea acestora prin actul cultural, cel distractiv-recreativ, prin consiliere psiho-socială, conferinţe, activităţi de promovare a sănătaţii etc. Prin programele destinate persoanelor vârstnice se urmăreşte punerea în valoare şi explorarea potenţialului uman al acestora, reorientând valorile şi adaptându-le la noul tip de societate democratică, având ca principale deziderate păstrarea demnităţii persoanelor vârstnice şi a independenţei lor, stimularea legăturilor cu familia şi, în special, cu membrii comunităţii, reinserţia în viaţa socială şi culturală a persoanelor de vârsta a treia.
II. Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
Ca toate ţările europene şi România se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire demografică. O mare parte a populaţiei vârstnice, apeleaza la serviciile sociale. Sistemele de protecţie socială trebuie să se adapteze evoluţiei comportamentelor şi structurilor familiale atunci când acestea antrenează apariţia unor nevoi de protecţie socială, legate în special de transformările pieţei muncii şi de evoluţia demografică. Astfel, persoanelor cu handicap trebuie să li se garanteze măsuri corespunzătoare de protecţie socială, luând în considerare nevoile specifice ale acestei categorii, în special în cazul în care aceştia sunt dependenţi de îngrijjre şi de servicii din afara familiei. De asemenea, persoanele cu handicap trebuie să beneficieze de măsuri care să prevină excluderea lor socială, în special prin posibilitatea continuării unei forme de activitate. În acest moment la nivelul sectorului 1 nu există un centru de acest tip, deşi este evidentă necesitatea unui astfel de serviciu în vederea prevenirii instituţionalizării şi a menţinerii cât mai îndelungate în mediul familial a persoanei cu demenţă de tip Alzheimer.
La nivelul sectorului 1 există 344 persoane cu certificate de handicap diagnosticate cu demenţă de tip Alzheimer, aflate în întreţinerea familiei. Persoanele cu demenţă de tip Alzheimer necesită atenţie deosebită comparativ cu alte tipuri de handicap, cunoscut fiind faptul ca manifestările afecţiunii sunt complexe.
Prin înfiinţarea Centrului de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer se urmăreşte menţinerea autonomiei persoanei cu boala Alzheimer în fază incipientă şi medie şi prevenirea situaţiei de dependenţă, pe o perioadă cât mai îndelungată.
Centrul de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer va avea o capacitate de aproximativ 15 locuri, conform standardelor în vigoare programul zilnic fiind de minimum 5 ore, beneficiarilor participanţi la activităţi urmând a li se servi cel puţin o masă/gustare, hrana fiind asigurată fie prin prepararea în bucătăria centrului, fie prin subcontractarea unei firme specializate, fie prin aducere de către beneficiar sau familie (numai pentru o singură masă)
În cadrul Centrului de zi se vor asigura activităţi de supraveghere şi menţinere a sănătăţii, individualizat, în funcţie de nevoile evaluate, activităţi de integrare familială şi comunitară pentru fiecare beneficiar. Activităţile care vizează integrarea/reintegrarea socială, în funcţie de nevoile individuale ale beneficiarilor, pot fi: informare; interpretare în limbaj mimico-gestual; consiliere juridică; asistenţă socială; pregătire pentru viaţă independentă; consiliere pentru adaptarea locuinţei; îndrumare vocaţională (sprijin pentru angajare, formare, orientare şi integrare în muncă); socializare şi petrecere a timpului liber.
Activităţile preconizate:
-
Activităţi pentru menţinerea sau readaptarea capacităţilor fizice şi intelectuale:
-
activităţi de club, citirea presei, jocuri scrabble, şah etc.
-
activităţi pentru resocializare: discuţii de grup tematice, concursuri distractive, sărbătorirea zilelor de naştere etc.
-
activităţi practice de autogospodărire, jocuri de rol etc.
-
Activităţi de training mintal :
-
stimulare cognitivă prin jocuri şi exerciţii logice
-
Consilierea şi îndrumarea familiei cu privire la tehnicile de îngrijire
-
Consiliere psihologică, inclusiv pentru familie
-
Servicii de kinetoterapie
-
Consiliere administrativ socială
Prin serviciile oferite se urmăreşte:
-
Împiedicarea degradării relaţiilor intrafamiliale, scăzând riscul de îmbolnăvire a familiei
-
Prevenirea marginalizării şi stigmatizării vârstnicului
-
Oferirea unei pauze familiei
-
Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe despre boală şi îngrijire
III.Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
În scopul prevenirii instituţionalizării şi al menţinerii în familie, în comunitate a persoanei cu handicap (cu potenţial funcţional) este esenţială înfiinţarea unor servicii alternative – în concordanţă cu nevoile identificate – precum şi dezvoltarea celor existente. Nevoia de sprijin a persoanelor cu handicap în ceea ce priveşte serviciile de recuperare, şi respectiv necesitatea existentei unor centre de recuperare neuromotorie - a fost identificată ca urmare a evaluării gradului de dependenţă a acestora şi a efectuării evaluărilor sociale.
In evidentele DGASPC sector 1 sunt inregistrate 401 persoane adulte cu handicap locomotor, precum şi un număr de 681 persoane cu handicap neuromotor şi 59 persoane cu handicap asociat - care prezintă si afecţiuni neuromotorii. Pentru aceste persoane au fost prevăzute, în programele individuale de recuperare, reabilitare şi integrare socială, activităţii de recuperare – socializare, în conformitate cu nevoile individuale, care au ca finalitate dezvoltarea autonomiei personale a beneficiarului.
In cadrul Centrului de recuperare neuromotorie Phoenix se vor oferi, in baza unei planificari individuale, urmatoarele tipuri de servicii:
-
examinarea şi evaluarea beneficiarilor
-
kinetoterapie (gimnastică medicală)
-
electroterapie (galvanizări, curenţi diadinamici, curenţi interferenţiali, curenţi de înaltă frecvenţă)
Activităţile de recuperare neuromotorie se realizează la recomandarea medicului de recuperare, în baza Planului Individualizat de Servicii, fiind realizate de catre kinetoterapeutul centrului.
Beneficiarii – persoane adulte cu domiciliul pe sectorul 1, vor putea efectua un număr de 10 şedinţe de recuperare anual, cu posibilitatea de repetare periodică în funcţie de recomandarea medicului de recuperare.
IV.Centru de integrare prin terapie ocupationala, meloterapie, ludoterapie
Problematica persoanelor cu dizabilităţi este complexă şi necesită o abordare care să permită egalizarea şanselor, evitarea discriminării şi facilitarea participării persoanelor cu dizabilităţi la viaţa comunităţii. Serviciile de terapie ocupaţională în recuperarea şi socializarea persoanelor cu handicap repezinta o alternativa la institutionalizare, prin imbunatatirea calitatii vietii persoanelor cu dizabilitati. Grupul ţintă vizat îl reprezintă persoanele cu handicap fizic şi/sau asociat, care au un potenţial restant şi insuficient stimulat.
Activităţile prevăzute în cadrul proiectului vizează: crearea şi funcţionarea a unor ateliere de terapie ocupaţională şi socializare; sensibilizarea profesioniştilor, autorităţilor, comunităţii, cu privire la drepturile persoanelor cu handicap de a avea acces la servicii adaptate în cadrul cărora terapia ocupaţională ocupă un loc important.
Prin dezvoltarea unui astfel de centru se pun bazele unui model de intervenţie care, va facilita îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi, permiţând totodată întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a comunităţii de a răspunde nevoilor acestor persoane. Se lărgeşte astfel sfera relaţiilor sociale, constituindu-se ca o premisă pentru facilitarea integrării sociale şi creşterea capacităţii acestei categorii de populaţie de a-şi promova drepturile şi interesele.
Beneficiile dezvoltarii unui centru de integrare prin terapie ocupationala, ludoterapie, meloterapie se reflecta in:
-
îmbunătăţirea situaţiei psiho-sociale;
-
îmbunătăţirea relaţiilor în cadrul familiei şi în comunitatea în care trăieşte;
-
sprijin în efectuarea activităţilor de terapie ocupaţională şi stimularea participării la efectuarea acestor sarcini; terapeutul ocupaţional nu realizează în locul persoanei handicap acest lucru, ci împreună cu ea;
-
reducerea discriminării acestora ca urmare, pe de o parte, a dezvoltării abilităţilor sociale şi practice şi pe de altă parte, a modului în care imaginea acestora este percepută în comunitate;
-
îmbunătăţirea imaginii de sine şi a încrederii în propria persoană;
V.Centru de reminisceţe
Reminiscenţa este definită ca fiind amintirea vagă a unor fapte, evenimente petrecute cu mult timp în urmă despre care se credea că au fost uitate, însă care pot să fie actualizate prin diverşi stimuli ce funcţionează ca factori declanşatori.
Conceptul de stimulare a reminiscenţei nu semnifică doar amintiri despre trecutul îndepărtat, ci reprezintă un complex sistem de valori care include organizarea de activităţi în plan social şi de stimulare în vederea antrenării persoanelor vârstnice nu doar să vorbească despre timpurile trecute ci şi să desfăşoare împreună activităţi care să aibă relevanţă, să-l motiveze şi valorizeze. Utilizăm tehnica stimulării reminiscenţelor persoanelor varstnice pentru a vorbi despre trecut. Beneficiile tehnicii de stimulare a reminscenţelor nu pot fi contabilizate doar ca o simplă reacţie, în care anumite cauze produc anumite efecte, ci ele se datorează sistemului complex care include organizarea de activităţi şi crearea de oportunităţi pentru interacţiuni sociale cu şi pentru persoanele varstnice, pe baza împărtăşirii experienţelor personale care induc interes, satisfacţii, activităţi, stimulare, având ca principii de bază respectul, înţelegerea şi consideraţia faţă de beneficiari.
Beneficiile utilizarii tehnicii de stimulare a reminiscentelor:
În primul rând reminiscenţa încurajează socializarea prin dezvoltarea de noi relaţii sociale. În acest fel se reduce izolarea persoanelor cu demenţă care sunt ajutate şi încurajate să intre în contact cu alte persoane care sufera de aceeasi boală. Vorbind despre trecut putem să dăm noi sensuri prezentului.
Reminiscenţele valorizează persoana. În societatea noastră persoanele vârstnice sunt şi se simt marginalizate, cu atât mai mult persoanele cu demenţă nu sunt de loc valorizate iar, în faza incipientă şi uşoară a bolii, acestea se automarginalizează pentru a-si masca deficienţele. Prin reminiscenţe noi îi provocăm la discuţii despre trecut, le arătăm că suntem interesaţi de ceea ce ne spun şi în acest fel persoana cu demenţă este încurajată şi valorizată căpătând încredere în propriile capacităţi.
Reminiscenţa facilitează procesul de „life review” ( poveste a vieţii ) Pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă ea trăieste mai mult în trecut şi îi face o deosebită plăcere să relateze evenimente petrecute cu mult timp în urmă. Prin sedinţele de stimulare a reminiscenselor se facilitează procesul de „life review”, iar beneficiarii acestor sedinţe pleacă cu un sentiment de mulţumire şi împlinire că au fost capabili să relateze, chiar dacă nu foarte exact, unele evenimente importante din viaţă cu o încărcătură emoţională puternică.
Reminiscenţele creează conexiuni şi punţi între trecutul, prezentul şi viitorul unei persoane. Relevarea trecutului unei persoane, aşa cum ne apare el în urma stimulării prin tehnica reminiscenţelor, ne ajută să înţelegem mai bine unele manifestări comportamentale prezente şi, totodată, ne facilitează aprecierea evoluţiilor viitoare.
Reminiscenţa reduce distanţa dintre îngrijitor şi persoana cu demenţă deoarece este un instrument efectiv pentru îmbunătăţirea comunicării şi înţelegerii empatice. Aproape în toate tipurile de instituţie, inclusiv în familie, fiecare persoană are „rol” şi atribuţii specifice bine stabilite şi respectate. Prin sedinţele comune, persoanele sunt îndrumate să aibă încredere unii în alţii şi să fie mai puţin preocupaţi de poziţie, putere, protocol, uzanţe care nu fac obiectul reminiscenţelor.
Reminiscenţele ajută la evaluarea prezentă a unei persoane cu demenţă şi completează informaţiile pentru constituirea planului individualizat de îngrijire. Dacă se consideră o persoană cu demenţă doar cum este în prezent, este ca şi cum, în loc să te uiţi într-un album cu fotografii, ai privi doar un fragment dintr-o poză. Nu este corect să apreciezi doar capacităţile prezente ale unei persoane, pentru că nu ai tabloul complet şi complex, fără a şti ce a fost, ce a realizat, care îi erau preocupările ori sferele de interes ale acelei persoane. Istoria personală ne poate da informaţii despre ceea ce ar putea să mai facă, ce i-ar trezi interesul, acordându-i în acest fel o şansă în plus.
Reminiscenţa conduce la schimbarea ierarhiei în grup. Se spune că persoanele, care au trăit pe viu anumite evenimente ce au intrat în istorie, sunt cei mai buni profesori de istorie. Persoanele vârstnice sunt surse deosebite de informaţii despre evenimentele istorice din trecutul îndepărtat şi, cu puţină încurajare, cei mai mulţi dintre ei sunt dispusi să ni le relateze prin propria prismă. În loc să fim entităţi pasive în îngrijirea persoanelor cu demenţă, ori să facem anumite activităţi pentru ei sau în locul lor, prin sedinţe de stimulare a reminiscenselor, dăm posibilitatea acestor persoane să fie ei în centrul atenţiei, să devină actori principali, să joace rolul de profesor care oferă informaţii, într-un cuvânt ei să fie autoritatea.
Prin reminiscenţe se păstrează şi se transmite moştenirea culturală. De fiecare dată, când o persoană trece în nefiinţă, se pierde şi o parte din moştenirea culturală a unui popor. Uneori putem chiar afirma că s-a pierdut definitiv o posibilă carte de succes. Dacă învăţăm să ascultăm cu atenţie relatările despre trecut, dacă învăţăm să ne amintim despre trecut, vom fi capabili să aducem trecutul în prezent şi să păstrăm măcar o parte din moştenirea culturală individuală. Prin tehnica reminiscenţelor înregistrăm, pe de o parte , amintirile oamenilor obişnuiţi privind viaţa lor personală iar, pe de altă parte, înregistrăm opiniile acestor oameni despre evenimentele pe care le-au trăit si, în acest fel, păstrăm şi transmitem mai departe moştenirea culturală.
Prin tehnica de stimulare a reminiscenţelor persoanele cu demenţă sunt antrenate într-o activitate plăcută, relaxantă şi care le aduce satisfacţii. Prin această afirmaţie nu sugerăm că toate reminiscenţele se referă la evenimente plăcute sau cu o conotaţie pozitivă. Pot fi şi unele care au avut ca efect o încărcătură emotională negativă sau pot fi persoane care nu doresc să-şi amintească unele întâmplări traumatizante. Însă, cei mai mulţi dintre beneficiarii tehnicii de stimulare a reminiscenţelor trăiesc o mare satisfacţie atunci când li se oferă prilejul de a relata evenimente din trecutul îndepărtat. În acest fel ei se transpun în timp şi parcă mai trăiesc o dată ceea ce s-a întâmplat cu mulţi ani în urmă. Este benefic să ne axăm pe ceea ce persoana cu demenţă este capabilă să facă în prezent, decât să ne lamentăm sau să ne plângem de ce nu mai poate face acea persoană
In perioada 2007-2008, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sector 1 a derulat proiectul Unitate interdisciplinara pentru reminiscente, finantat prin Phare 2004-2006, Coeziune Economica si Sociala/Servicii Sociale. Prin acest proiect in centrele rezidentiale apartinand DGASPC sector 1 au fost infiintate 6 centre de reminiscente pentru persoanele institutionalizate.
Deoarece infiintarea centrelor de reminiscente s-a dovedit de un real folos pentru beneficiarii gazduiti in cadrul centrelor rezidentiale, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului intentioneaza dezvoltarea unui astfel de centru pentru beneficiarii din comunitate.
VI. Centru de informare pentru cetateni
Centru de informare pentru cetăţeni este un serviciu de interes public care răspunde nevoii de informare şi consiliere a cetăţenilor, astfel încât aceştia să aibă acces sporit la informaţii privind drepturile şi îndatoririle lor, să beneficieze de consiliere în identificarea posibilelor căi de rezolvare a unor probleme cu care se confruntă şi de ghidare în utilizarea serviciilor publice. Înfiinţarea acestora vine în sprijinul cetăţenilor, beneficiari direcţi şi indirecţi, facilitându-le accesul la informaţii transpuse într-un limbaj comun, în vederea cunoaşterii de către aceştia a drepturilor şi obligaţilor pe care le au conform legislaţiei în vigoare, a instituţiilor publice şi private abilitate în soluţionarea situaţiei de criză cu care se confruntă.
Activitatea de informare şi consiliere desfăşurată se bazează pe 4 principii care asigură maxima accesibilitate pentru orice membru al comunităţii:
INDEPENDENŢĂ
IMPARŢIALITATE
GRATUITATE
CONFIDENŢIALITATE
Seviciile oferite de organismul nou înfiinţat sunt gratuite şi respectă, totodată, principiile imparţialităţii şi confidenţialităţii. Solicitanţii, cetăţeni ai Municipiului Bucureşti, au posibilitatea ca, de acum, să apeleze la personalul calificat, competent şi bine pregătit din cadrul centrului. Centrul va contribui semnificativ la îmbunătăţirea accesului la informaţie a tuturor cetăţenilor, dar mai ales a grupurilor de populaţie defavorizate. UE a considerat importantă înfiinţarea acestor birouri şi în ţara noastră pentru a răspunde nevoii evidenţe, manifestată în România, de îmbunătăţire a accesului la informare şi consiliere pentru cetăţeni, pentru ca aceştia să îşi poată rezolva problemele şi să îşi exercite drepturile şi obligaţiile. Este bine ştiut de către Comisia Europeană că aderarea nu se poate realiza cu succes decât dacă este susţinută de o populaţie bine informată.
VII.Centrul de zi Un pas impreuna 2
Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt izolate, vulnerabile, în dificultate. Ele au adesea o istorie lungă a internărilor în diverse spitale, nu au familie, sunt inapte să comunice, au nevoi multiple, sunt diagnosticate de societate ca “nefiind ca ceilalţi” şi se află, de cele mai multe ori, într-o stare de sărăcie profundă.
Procesul de reinserţie socială a adulţilor cu probleme de sănătate mintală este unul de lungă durată şi presupune evoluţia către stadiul de interdependenţă - valorizarea acţiunilor comune, prioritizarea, planificarea acţiunilor astfel încât evenimentele să ia cursul dorit, evaluarea riscurilor şi consecinţelor, asumarea eşecurilor şi victoriilor. Evoluţia beneficiarilor de la stadiul de dependenţă la cel de interdependenţă este posibilă prin efortul depus de ei şi de echipele de lucrători presupunând şi dobândirea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare socială
În comunitatea noastră mai există un serviciu similar pentru adulţii cu probleme de sănătate mintală şi, de aceea, dorim să oferim acest serviciu şi într-o altă zonă a sectorului 1 având în vedere rezultatele obţinute până în prezent.
Activitatile ce se vor desfasura in cadrul Centrului de zi Un pas impreuna sunt:
-
consiliere psihologică pentru beneficiari si apartinatori
-
activităţi terapeutice;
-
activitati de stimulare senzoriala (dezvoltarea simturilor senzorio-motorii);
-
terapie comportamentala
-
grupuri de dans si miscare
-
terapie prin jocuri
-
grup de arta decorativa/ artizanat
-
activitati instructiv educative :
-
grup ABC (citit, scris, desenat etc)
-
activitati recreative
-
socializare in cadrul centrului ( jocuri educative de stimulare cognitiva )
-
socializare in afara centrului (vizite muzee, excursii si vizite la alte centre)
Structura de personal a Complexului de Servicii Sociale „Phoenix” asigură desfăşurarea efectivă şi eficientă a activităţilor procesului de furnizare a serviciilor (asistenţa asigurată beneficiarilor, administrarea resurselor, organizare şi comunicare, management-ul curent al unităţii, management-ul urgenţelor).
Toate aceste centre ce vor funcţiona în cadrul C.S.S. „Phoenix” sunt dezvoltate având la bază Strategia de dezvoltarea a sistemului integrat de asistenţă socială de la nivelul sectorului 1, nevoile identificate precum şi dezvoltarea unor modele de bună practică. În viitor se doreşte ca pornind de la aceste servicii iniţiate acum să se aplice cereri de finanţare din fonduri externe pentru dezvoltare şi sustenabilitate.
Rezultatele urmarite prin implementarea proiectului Centrul Multifunctional Phoenix :
- reducerea stresului şi menţinerea relaţiilor familiale;
- consolidarea familiilor în care există persoane cu handicap sau persoane vârstnice;
- mentinerea bunăstarii fizice şi îmbunătăţirea vieţii afective (sănătatea psiho-afectivă), pemitand in acelasi timp familiilor să continue supravegherea (îngrijirea) cu succes la domiciliu a celorlalţi membri ai familiei (copii sau adulţi) care nu se află în situaţie de criză;
- menţinerea pe termen lung a stabilităţii familiei prin reducerea necesităţii plasamentelor în afara domiciliului, şi diminuarea nevoii de a apela la servicii rezidenţiale pe termen îndelungat.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/municipiul-bucuresti-proiect.html#Reminiscenţele_ajută_la_evaluarea_prezentă_a_unei_persoane_cu_demenţă_şi_completează_informaţiile_pentru_constituirea_planului_individualizat_de_îngrijire
|
Municipiul bucureşti proiect
|
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRÂRE
privind implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 a Proiectului Centrul Multifuncţional “ Phoenix”,
în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A
Văzând Expunerea de motive a Primarului Sectorului 1, precum şi Raportul de specialitate întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
Având în vedere Raportul Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, impozite şi taxe locale, al Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi patrimoniu şi al Comisiei de sănătate şi protecţie socială ale Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de prevederile:
- Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Hotărârii Guvernului României nr.268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- Legii nr.47/ 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;
- Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, republicată;
- Hotărârii Guvernului României nr.1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, republicată;
Având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului Local sector 1 nr.322/19.09.2008 privind aprobarea Strategiei structurilor integrate de asistenţă socială şi medico-sociale, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 şi Complexul Multifuncţional Caraiman, subordonate Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de Proiectul Centrul Multifuncţional „Phoenix” destinat persoanelor adulte cu handicap şi vârstnice, întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
În temeiul art.45, alin.(1), art.81, alin.(2), lit.”n” şi ale art.115, alin.(1), lit.”b” din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRĂŞTE:
Art.1. Se aprobă implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, a Proiectului Centrul Multifuncţional “Phoenix” în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A, conform Anexei nr.1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. Primarul Sectorului 1, Secretarul Sectorului 1, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 şi Serviciul Secretariat General Audienţe vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ,
Ion Brad
SECRETAR,
Bogdan Nicolae Grigorescu
Nr.: 428
Data: 29.10.2009
Anexa nr.1
la Hotărârea Consiliului Local
nr.428/29.10.2009
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,
Ion Brad
Proiect
Centrul Multifunctional “ Phoenix”
Una dintre priorităţile cuprinse în Strategia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 pentru perioada 2008-2013 o reprezintă dezvoltarea serviciilor alternative instituţionalizării pentru persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi şi alte persoane aflate în risc de excluziune socială.
În vederea realizării obiectivelor , Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 iniţiază proiectul Centrul Multifuncţional Phoenix, proiect ce vizează crearea de noi de servicii şi dezvoltarea celor existente în vederea creşterii calităţii vieţii şi prevenirii marginalizării sociale a persoanelor vârstnice, a persoanelor cu handicap şi a altor tipuri de persoane aflate în risc de marginalizare .
Centrul Multifuncţional Phoenix va fi structurat în mai multe module pentru a acoperi o gama cât mai variată de nevoi idenificate la nivelul beneficiarilor de servicii sociale de pe raza sectorului 1, si anume:
-
Clubul Seniorilor Phoenix
-
Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
-
Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
-
Centru de integrare prin terapie ocupaţională, meloterapie, ludoterapie
-
Centru de reminiscenţe
-
Centru de informare pentru cetăţeni
-
Centru de zi Un pas împreună
-
Clubul Seniorilor Phoenix
Vârsta a treia este o perioadă de regresie, de involuţie pe toate planurile. Schimbările (de natură fizică, emoţională, psihică, socială, financiară) din această perioadă au loc rapid şi sunt semnificative. Familia, comunitatea locală, autorităţile locale şi în particular D.G.A.S.P.C. – urile au responsabilitatea de a acorda sprijin pentru menţinerea şi recuperarea persoanelor vârstnice în familie şi creşterea calităţii vieţii, rezultatele fiind: optimizarea tonusului persoanelor vârstnice, rebranşarea la viaţa socială, creşterea bunăstării generale a persoanelor de vârsta a treia, potenţarea motivaţiei existenţiale, crearea unui mediu ambiental propice manifestării libere a vârstnicilor. Un procent mare de vârstnici din Sectorul 1 solicită servicii sociale pentru a depăşi situaţiile de criză. Pentru a fi eficiente, aceste servicii trebuie să se dezvolte şi să se adapteze continuu nevoilor beneficiarilor.
Din aceste considerente, în sistemul de protecţie al persoanelor vârstnice s-a dezvoltat Serviciul de Consiliere Persoane Vârstnice – Clubul Seniorilor care răspunde într-o mare măsură nevoi de socializare, de petrecere a timpului liber şi a nevoi de a fi util a persoanei vârstnice. În prezent în cadrul Clubului seniorilor sunt înscrise aproximativ 760 persoane, spatiul în care se desfăşoară activităţile fiind insuficient în raport cu numărul de beneficiari, o parte din beneficiari solicitând deschiderea unor noi locaţii în alte zone ale sectorului 1.
Clubului Seniorilor Phoenix, reprezintă replicarea unui model deja existent, ce s-a dovedit util şi benefic pentru membrii comunităţii sectorului 1.
Activităţile preconizate a se realiza în cadrul Clubului sunt următoarele:
-
Organizarea de conferinţe, dezbateri, seminarii pe teme de interes pentru persoanele vârstnice;
-
Consiliere psiho-socială individuală şi de grup în vederea resocializării şi reactivării vârstnicilor care se află în risc de tulburări psiho-emoţionale, marginalizare / autoexcludere socială;
-
Consiliere medicală prin consultaţii medicale informative pentru membrii clubului;
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea de expoziţii cu obiecte realizate de membrii clubului;
-
Organizarea şi monitorizarea grupurilor de voluntari vârstnici pentru sprijinul persoanelor vârstnice aflate în dificultate;
-
Organizarea de programe de muzică, dans şi poezie;
-
Organizarea de vizite la muzee, expoziţii şi alte obiective culturale de interes pentru membrii clubului;
-
Organizarea de excursii/pelerinaje;
-
Organizarea participării la diferite spectacole de teatru;
-
Organizarea sărbătoririi zilelor de naştere a membrilor clubului în funcţie de zodie;
-
Organizarea festivităţilor prilejuite de sărbătorile religioase şi a sărbătorilor internaţionale;
-
Realizarea planului şi a raportului lunar de activitate al Clubului Seniorilor şi afişarea activităţilor planificate pe date concrete, la avizierul din incinta clubului pentru a fi aduse la cunoştinţa membrilor pensionari;
-
Menţinerea unei permanente legături cu ONG-urile sociale din Sectorul 1, elaborarea şi implementarea unor proiecte în vederea satisfacerii nevoilor de asistenţă socială a vârstnicilor din Sectorul 1;
-
Organizarea lunară a şedinţelor de lucru împreună cu membrii Comitetului Consultativ al Clubului Seniorilor în vederea analizării propunerilor membrilor clubului;
Efectele benefice ale activităţii la nivelul comunităţii: prin activităţile desfăşurate, vom contribui la prevenirea autoexcluderii vârstnicilor, după ieşirea la pensie, din viaţa socială a comunităţii şi la resocializarea acestora prin actul cultural, cel distractiv-recreativ, prin consiliere psiho-socială, conferinţe, activităţi de promovare a sănătaţii etc. Prin programele destinate persoanelor vârstnice se urmăreşte punerea în valoare şi explorarea potenţialului uman al acestora, reorientând valorile şi adaptându-le la noul tip de societate democratică, având ca principale deziderate păstrarea demnităţii persoanelor vârstnice şi a independenţei lor, stimularea legăturilor cu familia şi, în special, cu membrii comunităţii, reinserţia în viaţa socială şi culturală a persoanelor de vârsta a treia.
II. Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
Ca toate ţările europene şi România se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire demografică. O mare parte a populaţiei vârstnice, apeleaza la serviciile sociale. Sistemele de protecţie socială trebuie să se adapteze evoluţiei comportamentelor şi structurilor familiale atunci când acestea antrenează apariţia unor nevoi de protecţie socială, legate în special de transformările pieţei muncii şi de evoluţia demografică. Astfel, persoanelor cu handicap trebuie să li se garanteze măsuri corespunzătoare de protecţie socială, luând în considerare nevoile specifice ale acestei categorii, în special în cazul în care aceştia sunt dependenţi de îngrijjre şi de servicii din afara familiei. De asemenea, persoanele cu handicap trebuie să beneficieze de măsuri care să prevină excluderea lor socială, în special prin posibilitatea continuării unei forme de activitate. În acest moment la nivelul sectorului 1 nu există un centru de acest tip, deşi este evidentă necesitatea unui astfel de serviciu în vederea prevenirii instituţionalizării şi a menţinerii cât mai îndelungate în mediul familial a persoanei cu demenţă de tip Alzheimer.
La nivelul sectorului 1 există 344 persoane cu certificate de handicap diagnosticate cu demenţă de tip Alzheimer, aflate în întreţinerea familiei. Persoanele cu demenţă de tip Alzheimer necesită atenţie deosebită comparativ cu alte tipuri de handicap, cunoscut fiind faptul ca manifestările afecţiunii sunt complexe.
Prin înfiinţarea Centrului de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer se urmăreşte menţinerea autonomiei persoanei cu boala Alzheimer în fază incipientă şi medie şi prevenirea situaţiei de dependenţă, pe o perioadă cât mai îndelungată.
Centrul de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer va avea o capacitate de aproximativ 15 locuri, conform standardelor în vigoare programul zilnic fiind de minimum 5 ore, beneficiarilor participanţi la activităţi urmând a li se servi cel puţin o masă/gustare, hrana fiind asigurată fie prin prepararea în bucătăria centrului, fie prin subcontractarea unei firme specializate, fie prin aducere de către beneficiar sau familie (numai pentru o singură masă)
În cadrul Centrului de zi se vor asigura activităţi de supraveghere şi menţinere a sănătăţii, individualizat, în funcţie de nevoile evaluate, activităţi de integrare familială şi comunitară pentru fiecare beneficiar. Activităţile care vizează integrarea/reintegrarea socială, în funcţie de nevoile individuale ale beneficiarilor, pot fi: informare; interpretare în limbaj mimico-gestual; consiliere juridică; asistenţă socială; pregătire pentru viaţă independentă; consiliere pentru adaptarea locuinţei; îndrumare vocaţională (sprijin pentru angajare, formare, orientare şi integrare în muncă); socializare şi petrecere a timpului liber.
Activităţile preconizate:
-
Activităţi pentru menţinerea sau readaptarea capacităţilor fizice şi intelectuale:
-
activităţi de club, citirea presei, jocuri scrabble, şah etc.
-
activităţi pentru resocializare: discuţii de grup tematice, concursuri distractive, sărbătorirea zilelor de naştere etc.
-
activităţi practice de autogospodărire, jocuri de rol etc.
-
Activităţi de training mintal :
-
stimulare cognitivă prin jocuri şi exerciţii logice
-
Consilierea şi îndrumarea familiei cu privire la tehnicile de îngrijire
-
Consiliere psihologică, inclusiv pentru familie
-
Servicii de kinetoterapie
-
Consiliere administrativ socială
Prin serviciile oferite se urmăreşte:
-
Împiedicarea degradării relaţiilor intrafamiliale, scăzând riscul de îmbolnăvire a familiei
-
Prevenirea marginalizării şi stigmatizării vârstnicului
-
Oferirea unei pauze familiei
-
Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe despre boală şi îngrijire
III.Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
În scopul prevenirii instituţionalizării şi al menţinerii în familie, în comunitate a persoanei cu handicap (cu potenţial funcţional) este esenţială înfiinţarea unor servicii alternative – în concordanţă cu nevoile identificate – precum şi dezvoltarea celor existente. Nevoia de sprijin a persoanelor cu handicap în ceea ce priveşte serviciile de recuperare, şi respectiv necesitatea existentei unor centre de recuperare neuromotorie - a fost identificată ca urmare a evaluării gradului de dependenţă a acestora şi a efectuării evaluărilor sociale.
In evidentele DGASPC sector 1 sunt inregistrate 401 persoane adulte cu handicap locomotor, precum şi un număr de 681 persoane cu handicap neuromotor şi 59 persoane cu handicap asociat - care prezintă si afecţiuni neuromotorii. Pentru aceste persoane au fost prevăzute, în programele individuale de recuperare, reabilitare şi integrare socială, activităţii de recuperare – socializare, în conformitate cu nevoile individuale, care au ca finalitate dezvoltarea autonomiei personale a beneficiarului.
In cadrul Centrului de recuperare neuromotorie Phoenix se vor oferi, in baza unei planificari individuale, urmatoarele tipuri de servicii:
-
examinarea şi evaluarea beneficiarilor
-
kinetoterapie (gimnastică medicală)
-
electroterapie (galvanizări, curenţi diadinamici, curenţi interferenţiali, curenţi de înaltă frecvenţă)
Activităţile de recuperare neuromotorie se realizează la recomandarea medicului de recuperare, în baza Planului Individualizat de Servicii, fiind realizate de catre kinetoterapeutul centrului.
Beneficiarii – persoane adulte cu domiciliul pe sectorul 1, vor putea efectua un număr de 10 şedinţe de recuperare anual, cu posibilitatea de repetare periodică în funcţie de recomandarea medicului de recuperare.
IV.Centru de integrare prin terapie ocupationala, meloterapie, ludoterapie
Problematica persoanelor cu dizabilităţi este complexă şi necesită o abordare care să permită egalizarea şanselor, evitarea discriminării şi facilitarea participării persoanelor cu dizabilităţi la viaţa comunităţii. Serviciile de terapie ocupaţională în recuperarea şi socializarea persoanelor cu handicap repezinta o alternativa la institutionalizare, prin imbunatatirea calitatii vietii persoanelor cu dizabilitati. Grupul ţintă vizat îl reprezintă persoanele cu handicap fizic şi/sau asociat, care au un potenţial restant şi insuficient stimulat.
Activităţile prevăzute în cadrul proiectului vizează: crearea şi funcţionarea a unor ateliere de terapie ocupaţională şi socializare; sensibilizarea profesioniştilor, autorităţilor, comunităţii, cu privire la drepturile persoanelor cu handicap de a avea acces la servicii adaptate în cadrul cărora terapia ocupaţională ocupă un loc important.
Prin dezvoltarea unui astfel de centru se pun bazele unui model de intervenţie care, va facilita îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi, permiţând totodată întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a comunităţii de a răspunde nevoilor acestor persoane. Se lărgeşte astfel sfera relaţiilor sociale, constituindu-se ca o premisă pentru facilitarea integrării sociale şi creşterea capacităţii acestei categorii de populaţie de a-şi promova drepturile şi interesele.
Beneficiile dezvoltarii unui centru de integrare prin terapie ocupationala, ludoterapie, meloterapie se reflecta in:
-
îmbunătăţirea situaţiei psiho-sociale;
-
îmbunătăţirea relaţiilor în cadrul familiei şi în comunitatea în care trăieşte;
-
sprijin în efectuarea activităţilor de terapie ocupaţională şi stimularea participării la efectuarea acestor sarcini; terapeutul ocupaţional nu realizează în locul persoanei handicap acest lucru, ci împreună cu ea;
-
reducerea discriminării acestora ca urmare, pe de o parte, a dezvoltării abilităţilor sociale şi practice şi pe de altă parte, a modului în care imaginea acestora este percepută în comunitate;
-
îmbunătăţirea imaginii de sine şi a încrederii în propria persoană;
V.Centru de reminisceţe
Reminiscenţa este definită ca fiind amintirea vagă a unor fapte, evenimente petrecute cu mult timp în urmă despre care se credea că au fost uitate, însă care pot să fie actualizate prin diverşi stimuli ce funcţionează ca factori declanşatori.
Conceptul de stimulare a reminiscenţei nu semnifică doar amintiri despre trecutul îndepărtat, ci reprezintă un complex sistem de valori care include organizarea de activităţi în plan social şi de stimulare în vederea antrenării persoanelor vârstnice nu doar să vorbească despre timpurile trecute ci şi să desfăşoare împreună activităţi care să aibă relevanţă, să-l motiveze şi valorizeze. Utilizăm tehnica stimulării reminiscenţelor persoanelor varstnice pentru a vorbi despre trecut. Beneficiile tehnicii de stimulare a reminscenţelor nu pot fi contabilizate doar ca o simplă reacţie, în care anumite cauze produc anumite efecte, ci ele se datorează sistemului complex care include organizarea de activităţi şi crearea de oportunităţi pentru interacţiuni sociale cu şi pentru persoanele varstnice, pe baza împărtăşirii experienţelor personale care induc interes, satisfacţii, activităţi, stimulare, având ca principii de bază respectul, înţelegerea şi consideraţia faţă de beneficiari.
Beneficiile utilizarii tehnicii de stimulare a reminiscentelor:
În primul rând reminiscenţa încurajează socializarea prin dezvoltarea de noi relaţii sociale. În acest fel se reduce izolarea persoanelor cu demenţă care sunt ajutate şi încurajate să intre în contact cu alte persoane care sufera de aceeasi boală. Vorbind despre trecut putem să dăm noi sensuri prezentului.
Reminiscenţele valorizează persoana. În societatea noastră persoanele vârstnice sunt şi se simt marginalizate, cu atât mai mult persoanele cu demenţă nu sunt de loc valorizate iar, în faza incipientă şi uşoară a bolii, acestea se automarginalizează pentru a-si masca deficienţele. Prin reminiscenţe noi îi provocăm la discuţii despre trecut, le arătăm că suntem interesaţi de ceea ce ne spun şi în acest fel persoana cu demenţă este încurajată şi valorizată căpătând încredere în propriile capacităţi.
Reminiscenţa facilitează procesul de „life review” ( poveste a vieţii ) Pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă ea trăieste mai mult în trecut şi îi face o deosebită plăcere să relateze evenimente petrecute cu mult timp în urmă. Prin sedinţele de stimulare a reminiscenselor se facilitează procesul de „life review”, iar beneficiarii acestor sedinţe pleacă cu un sentiment de mulţumire şi împlinire că au fost capabili să relateze, chiar dacă nu foarte exact, unele evenimente importante din viaţă cu o încărcătură emoţională puternică.
Reminiscenţele creează conexiuni şi punţi între trecutul, prezentul şi viitorul unei persoane. Relevarea trecutului unei persoane, aşa cum ne apare el în urma stimulării prin tehnica reminiscenţelor, ne ajută să înţelegem mai bine unele manifestări comportamentale prezente şi, totodată, ne facilitează aprecierea evoluţiilor viitoare.
Reminiscenţa reduce distanţa dintre îngrijitor şi persoana cu demenţă deoarece este un instrument efectiv pentru îmbunătăţirea comunicării şi înţelegerii empatice. Aproape în toate tipurile de instituţie, inclusiv în familie, fiecare persoană are „rol” şi atribuţii specifice bine stabilite şi respectate. Prin sedinţele comune, persoanele sunt îndrumate să aibă încredere unii în alţii şi să fie mai puţin preocupaţi de poziţie, putere, protocol, uzanţe care nu fac obiectul reminiscenţelor.
Reminiscenţele ajută la evaluarea prezentă a unei persoane cu demenţă şi completează informaţiile pentru constituirea planului individualizat de îngrijire. Dacă se consideră o persoană cu demenţă doar cum este în prezent, este ca şi cum, în loc să te uiţi într-un album cu fotografii, ai privi doar un fragment dintr-o poză. Nu este corect să apreciezi doar capacităţile prezente ale unei persoane, pentru că nu ai tabloul complet şi complex, fără a şti ce a fost, ce a realizat, care îi erau preocupările ori sferele de interes ale acelei persoane. Istoria personală ne poate da informaţii despre ceea ce ar putea să mai facă, ce i-ar trezi interesul, acordându-i în acest fel o şansă în plus.
Reminiscenţa conduce la schimbarea ierarhiei în grup. Se spune că persoanele, care au trăit pe viu anumite evenimente ce au intrat în istorie, sunt cei mai buni profesori de istorie. Persoanele vârstnice sunt surse deosebite de informaţii despre evenimentele istorice din trecutul îndepărtat şi, cu puţină încurajare, cei mai mulţi dintre ei sunt dispusi să ni le relateze prin propria prismă. În loc să fim entităţi pasive în îngrijirea persoanelor cu demenţă, ori să facem anumite activităţi pentru ei sau în locul lor, prin sedinţe de stimulare a reminiscenselor, dăm posibilitatea acestor persoane să fie ei în centrul atenţiei, să devină actori principali, să joace rolul de profesor care oferă informaţii, într-un cuvânt ei să fie autoritatea.
Prin reminiscenţe se păstrează şi se transmite moştenirea culturală. De fiecare dată, când o persoană trece în nefiinţă, se pierde şi o parte din moştenirea culturală a unui popor. Uneori putem chiar afirma că s-a pierdut definitiv o posibilă carte de succes. Dacă învăţăm să ascultăm cu atenţie relatările despre trecut, dacă învăţăm să ne amintim despre trecut, vom fi capabili să aducem trecutul în prezent şi să păstrăm măcar o parte din moştenirea culturală individuală. Prin tehnica reminiscenţelor înregistrăm, pe de o parte , amintirile oamenilor obişnuiţi privind viaţa lor personală iar, pe de altă parte, înregistrăm opiniile acestor oameni despre evenimentele pe care le-au trăit si, în acest fel, păstrăm şi transmitem mai departe moştenirea culturală.
Prin tehnica de stimulare a reminiscenţelor persoanele cu demenţă sunt antrenate într-o activitate plăcută, relaxantă şi care le aduce satisfacţii. Prin această afirmaţie nu sugerăm că toate reminiscenţele se referă la evenimente plăcute sau cu o conotaţie pozitivă. Pot fi şi unele care au avut ca efect o încărcătură emotională negativă sau pot fi persoane care nu doresc să-şi amintească unele întâmplări traumatizante. Însă, cei mai mulţi dintre beneficiarii tehnicii de stimulare a reminiscenţelor trăiesc o mare satisfacţie atunci când li se oferă prilejul de a relata evenimente din trecutul îndepărtat. În acest fel ei se transpun în timp şi parcă mai trăiesc o dată ceea ce s-a întâmplat cu mulţi ani în urmă. Este benefic să ne axăm pe ceea ce persoana cu demenţă este capabilă să facă în prezent, decât să ne lamentăm sau să ne plângem de ce nu mai poate face acea persoană
In perioada 2007-2008, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sector 1 a derulat proiectul Unitate interdisciplinara pentru reminiscente, finantat prin Phare 2004-2006, Coeziune Economica si Sociala/Servicii Sociale. Prin acest proiect in centrele rezidentiale apartinand DGASPC sector 1 au fost infiintate 6 centre de reminiscente pentru persoanele institutionalizate.
Deoarece infiintarea centrelor de reminiscente s-a dovedit de un real folos pentru beneficiarii gazduiti in cadrul centrelor rezidentiale, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului intentioneaza dezvoltarea unui astfel de centru pentru beneficiarii din comunitate.
VI. Centru de informare pentru cetateni
Centru de informare pentru cetăţeni este un serviciu de interes public care răspunde nevoii de informare şi consiliere a cetăţenilor, astfel încât aceştia să aibă acces sporit la informaţii privind drepturile şi îndatoririle lor, să beneficieze de consiliere în identificarea posibilelor căi de rezolvare a unor probleme cu care se confruntă şi de ghidare în utilizarea serviciilor publice. Înfiinţarea acestora vine în sprijinul cetăţenilor, beneficiari direcţi şi indirecţi, facilitându-le accesul la informaţii transpuse într-un limbaj comun, în vederea cunoaşterii de către aceştia a drepturilor şi obligaţilor pe care le au conform legislaţiei în vigoare, a instituţiilor publice şi private abilitate în soluţionarea situaţiei de criză cu care se confruntă.
Activitatea de informare şi consiliere desfăşurată se bazează pe 4 principii care asigură maxima accesibilitate pentru orice membru al comunităţii:
INDEPENDENŢĂ
IMPARŢIALITATE
GRATUITATE
CONFIDENŢIALITATE
Seviciile oferite de organismul nou înfiinţat sunt gratuite şi respectă, totodată, principiile imparţialităţii şi confidenţialităţii. Solicitanţii, cetăţeni ai Municipiului Bucureşti, au posibilitatea ca, de acum, să apeleze la personalul calificat, competent şi bine pregătit din cadrul centrului. Centrul va contribui semnificativ la îmbunătăţirea accesului la informaţie a tuturor cetăţenilor, dar mai ales a grupurilor de populaţie defavorizate. UE a considerat importantă înfiinţarea acestor birouri şi în ţara noastră pentru a răspunde nevoii evidenţe, manifestată în România, de îmbunătăţire a accesului la informare şi consiliere pentru cetăţeni, pentru ca aceştia să îşi poată rezolva problemele şi să îşi exercite drepturile şi obligaţiile. Este bine ştiut de către Comisia Europeană că aderarea nu se poate realiza cu succes decât dacă este susţinută de o populaţie bine informată.
VII.Centrul de zi Un pas impreuna 2
Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt izolate, vulnerabile, în dificultate. Ele au adesea o istorie lungă a internărilor în diverse spitale, nu au familie, sunt inapte să comunice, au nevoi multiple, sunt diagnosticate de societate ca “nefiind ca ceilalţi” şi se află, de cele mai multe ori, într-o stare de sărăcie profundă.
Procesul de reinserţie socială a adulţilor cu probleme de sănătate mintală este unul de lungă durată şi presupune evoluţia către stadiul de interdependenţă - valorizarea acţiunilor comune, prioritizarea, planificarea acţiunilor astfel încât evenimentele să ia cursul dorit, evaluarea riscurilor şi consecinţelor, asumarea eşecurilor şi victoriilor. Evoluţia beneficiarilor de la stadiul de dependenţă la cel de interdependenţă este posibilă prin efortul depus de ei şi de echipele de lucrători presupunând şi dobândirea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare socială
În comunitatea noastră mai există un serviciu similar pentru adulţii cu probleme de sănătate mintală şi, de aceea, dorim să oferim acest serviciu şi într-o altă zonă a sectorului 1 având în vedere rezultatele obţinute până în prezent.
Activitatile ce se vor desfasura in cadrul Centrului de zi Un pas impreuna sunt:
-
consiliere psihologică pentru beneficiari si apartinatori
-
activităţi terapeutice;
-
activitati de stimulare senzoriala (dezvoltarea simturilor senzorio-motorii);
-
terapie comportamentala
-
grupuri de dans si miscare
-
terapie prin jocuri
-
grup de arta decorativa/ artizanat
-
activitati instructiv educative :
-
grup ABC (citit, scris, desenat etc)
-
activitati recreative
-
socializare in cadrul centrului ( jocuri educative de stimulare cognitiva )
-
socializare in afara centrului (vizite muzee, excursii si vizite la alte centre)
Structura de personal a Complexului de Servicii Sociale „Phoenix” asigură desfăşurarea efectivă şi eficientă a activităţilor procesului de furnizare a serviciilor (asistenţa asigurată beneficiarilor, administrarea resurselor, organizare şi comunicare, management-ul curent al unităţii, management-ul urgenţelor).
Toate aceste centre ce vor funcţiona în cadrul C.S.S. „Phoenix” sunt dezvoltate având la bază Strategia de dezvoltarea a sistemului integrat de asistenţă socială de la nivelul sectorului 1, nevoile identificate precum şi dezvoltarea unor modele de bună practică. În viitor se doreşte ca pornind de la aceste servicii iniţiate acum să se aplice cereri de finanţare din fonduri externe pentru dezvoltare şi sustenabilitate.
Rezultatele urmarite prin implementarea proiectului Centrul Multifunctional Phoenix :
- reducerea stresului şi menţinerea relaţiilor familiale;
- consolidarea familiilor în care există persoane cu handicap sau persoane vârstnice;
- mentinerea bunăstarii fizice şi îmbunătăţirea vieţii afective (sănătatea psiho-afectivă), pemitand in acelasi timp familiilor să continue supravegherea (îngrijirea) cu succes la domiciliu a celorlalţi membri ai familiei (copii sau adulţi) care nu se află în situaţie de criză;
- menţinerea pe termen lung a stabilităţii familiei prin reducerea necesităţii plasamentelor în afara domiciliului, şi diminuarea nevoii de a apela la servicii rezidenţiale pe termen îndelungat.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/municipiul-bucuresti-proiect.html#II._Centru_de_zi_pentru_persoanele_cu_demenţă_de_tip_Alzheimer
|
Municipiul bucureşti proiect
|
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRÂRE
privind implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 a Proiectului Centrul Multifuncţional “ Phoenix”,
în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A
Văzând Expunerea de motive a Primarului Sectorului 1, precum şi Raportul de specialitate întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
Având în vedere Raportul Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, impozite şi taxe locale, al Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi patrimoniu şi al Comisiei de sănătate şi protecţie socială ale Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de prevederile:
- Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Hotărârii Guvernului României nr.268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- Legii nr.47/ 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;
- Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, republicată;
- Hotărârii Guvernului României nr.1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, republicată;
Având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului Local sector 1 nr.322/19.09.2008 privind aprobarea Strategiei structurilor integrate de asistenţă socială şi medico-sociale, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 şi Complexul Multifuncţional Caraiman, subordonate Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de Proiectul Centrul Multifuncţional „Phoenix” destinat persoanelor adulte cu handicap şi vârstnice, întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
În temeiul art.45, alin.(1), art.81, alin.(2), lit.”n” şi ale art.115, alin.(1), lit.”b” din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRĂŞTE:
Art.1. Se aprobă implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, a Proiectului Centrul Multifuncţional “Phoenix” în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A, conform Anexei nr.1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. Primarul Sectorului 1, Secretarul Sectorului 1, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 şi Serviciul Secretariat General Audienţe vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ,
Ion Brad
SECRETAR,
Bogdan Nicolae Grigorescu
Nr.: 428
Data: 29.10.2009
Anexa nr.1
la Hotărârea Consiliului Local
nr.428/29.10.2009
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,
Ion Brad
Proiect
Centrul Multifunctional “ Phoenix”
Una dintre priorităţile cuprinse în Strategia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 pentru perioada 2008-2013 o reprezintă dezvoltarea serviciilor alternative instituţionalizării pentru persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi şi alte persoane aflate în risc de excluziune socială.
În vederea realizării obiectivelor , Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 iniţiază proiectul Centrul Multifuncţional Phoenix, proiect ce vizează crearea de noi de servicii şi dezvoltarea celor existente în vederea creşterii calităţii vieţii şi prevenirii marginalizării sociale a persoanelor vârstnice, a persoanelor cu handicap şi a altor tipuri de persoane aflate în risc de marginalizare .
Centrul Multifuncţional Phoenix va fi structurat în mai multe module pentru a acoperi o gama cât mai variată de nevoi idenificate la nivelul beneficiarilor de servicii sociale de pe raza sectorului 1, si anume:
-
Clubul Seniorilor Phoenix
-
Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
-
Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
-
Centru de integrare prin terapie ocupaţională, meloterapie, ludoterapie
-
Centru de reminiscenţe
-
Centru de informare pentru cetăţeni
-
Centru de zi Un pas împreună
-
Clubul Seniorilor Phoenix
Vârsta a treia este o perioadă de regresie, de involuţie pe toate planurile. Schimbările (de natură fizică, emoţională, psihică, socială, financiară) din această perioadă au loc rapid şi sunt semnificative. Familia, comunitatea locală, autorităţile locale şi în particular D.G.A.S.P.C. – urile au responsabilitatea de a acorda sprijin pentru menţinerea şi recuperarea persoanelor vârstnice în familie şi creşterea calităţii vieţii, rezultatele fiind: optimizarea tonusului persoanelor vârstnice, rebranşarea la viaţa socială, creşterea bunăstării generale a persoanelor de vârsta a treia, potenţarea motivaţiei existenţiale, crearea unui mediu ambiental propice manifestării libere a vârstnicilor. Un procent mare de vârstnici din Sectorul 1 solicită servicii sociale pentru a depăşi situaţiile de criză. Pentru a fi eficiente, aceste servicii trebuie să se dezvolte şi să se adapteze continuu nevoilor beneficiarilor.
Din aceste considerente, în sistemul de protecţie al persoanelor vârstnice s-a dezvoltat Serviciul de Consiliere Persoane Vârstnice – Clubul Seniorilor care răspunde într-o mare măsură nevoi de socializare, de petrecere a timpului liber şi a nevoi de a fi util a persoanei vârstnice. În prezent în cadrul Clubului seniorilor sunt înscrise aproximativ 760 persoane, spatiul în care se desfăşoară activităţile fiind insuficient în raport cu numărul de beneficiari, o parte din beneficiari solicitând deschiderea unor noi locaţii în alte zone ale sectorului 1.
Clubului Seniorilor Phoenix, reprezintă replicarea unui model deja existent, ce s-a dovedit util şi benefic pentru membrii comunităţii sectorului 1.
Activităţile preconizate a se realiza în cadrul Clubului sunt următoarele:
-
Organizarea de conferinţe, dezbateri, seminarii pe teme de interes pentru persoanele vârstnice;
-
Consiliere psiho-socială individuală şi de grup în vederea resocializării şi reactivării vârstnicilor care se află în risc de tulburări psiho-emoţionale, marginalizare / autoexcludere socială;
-
Consiliere medicală prin consultaţii medicale informative pentru membrii clubului;
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea de expoziţii cu obiecte realizate de membrii clubului;
-
Organizarea şi monitorizarea grupurilor de voluntari vârstnici pentru sprijinul persoanelor vârstnice aflate în dificultate;
-
Organizarea de programe de muzică, dans şi poezie;
-
Organizarea de vizite la muzee, expoziţii şi alte obiective culturale de interes pentru membrii clubului;
-
Organizarea de excursii/pelerinaje;
-
Organizarea participării la diferite spectacole de teatru;
-
Organizarea sărbătoririi zilelor de naştere a membrilor clubului în funcţie de zodie;
-
Organizarea festivităţilor prilejuite de sărbătorile religioase şi a sărbătorilor internaţionale;
-
Realizarea planului şi a raportului lunar de activitate al Clubului Seniorilor şi afişarea activităţilor planificate pe date concrete, la avizierul din incinta clubului pentru a fi aduse la cunoştinţa membrilor pensionari;
-
Menţinerea unei permanente legături cu ONG-urile sociale din Sectorul 1, elaborarea şi implementarea unor proiecte în vederea satisfacerii nevoilor de asistenţă socială a vârstnicilor din Sectorul 1;
-
Organizarea lunară a şedinţelor de lucru împreună cu membrii Comitetului Consultativ al Clubului Seniorilor în vederea analizării propunerilor membrilor clubului;
Efectele benefice ale activităţii la nivelul comunităţii: prin activităţile desfăşurate, vom contribui la prevenirea autoexcluderii vârstnicilor, după ieşirea la pensie, din viaţa socială a comunităţii şi la resocializarea acestora prin actul cultural, cel distractiv-recreativ, prin consiliere psiho-socială, conferinţe, activităţi de promovare a sănătaţii etc. Prin programele destinate persoanelor vârstnice se urmăreşte punerea în valoare şi explorarea potenţialului uman al acestora, reorientând valorile şi adaptându-le la noul tip de societate democratică, având ca principale deziderate păstrarea demnităţii persoanelor vârstnice şi a independenţei lor, stimularea legăturilor cu familia şi, în special, cu membrii comunităţii, reinserţia în viaţa socială şi culturală a persoanelor de vârsta a treia.
II. Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
Ca toate ţările europene şi România se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire demografică. O mare parte a populaţiei vârstnice, apeleaza la serviciile sociale. Sistemele de protecţie socială trebuie să se adapteze evoluţiei comportamentelor şi structurilor familiale atunci când acestea antrenează apariţia unor nevoi de protecţie socială, legate în special de transformările pieţei muncii şi de evoluţia demografică. Astfel, persoanelor cu handicap trebuie să li se garanteze măsuri corespunzătoare de protecţie socială, luând în considerare nevoile specifice ale acestei categorii, în special în cazul în care aceştia sunt dependenţi de îngrijjre şi de servicii din afara familiei. De asemenea, persoanele cu handicap trebuie să beneficieze de măsuri care să prevină excluderea lor socială, în special prin posibilitatea continuării unei forme de activitate. În acest moment la nivelul sectorului 1 nu există un centru de acest tip, deşi este evidentă necesitatea unui astfel de serviciu în vederea prevenirii instituţionalizării şi a menţinerii cât mai îndelungate în mediul familial a persoanei cu demenţă de tip Alzheimer.
La nivelul sectorului 1 există 344 persoane cu certificate de handicap diagnosticate cu demenţă de tip Alzheimer, aflate în întreţinerea familiei. Persoanele cu demenţă de tip Alzheimer necesită atenţie deosebită comparativ cu alte tipuri de handicap, cunoscut fiind faptul ca manifestările afecţiunii sunt complexe.
Prin înfiinţarea Centrului de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer se urmăreşte menţinerea autonomiei persoanei cu boala Alzheimer în fază incipientă şi medie şi prevenirea situaţiei de dependenţă, pe o perioadă cât mai îndelungată.
Centrul de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer va avea o capacitate de aproximativ 15 locuri, conform standardelor în vigoare programul zilnic fiind de minimum 5 ore, beneficiarilor participanţi la activităţi urmând a li se servi cel puţin o masă/gustare, hrana fiind asigurată fie prin prepararea în bucătăria centrului, fie prin subcontractarea unei firme specializate, fie prin aducere de către beneficiar sau familie (numai pentru o singură masă)
În cadrul Centrului de zi se vor asigura activităţi de supraveghere şi menţinere a sănătăţii, individualizat, în funcţie de nevoile evaluate, activităţi de integrare familială şi comunitară pentru fiecare beneficiar. Activităţile care vizează integrarea/reintegrarea socială, în funcţie de nevoile individuale ale beneficiarilor, pot fi: informare; interpretare în limbaj mimico-gestual; consiliere juridică; asistenţă socială; pregătire pentru viaţă independentă; consiliere pentru adaptarea locuinţei; îndrumare vocaţională (sprijin pentru angajare, formare, orientare şi integrare în muncă); socializare şi petrecere a timpului liber.
Activităţile preconizate:
-
Activităţi pentru menţinerea sau readaptarea capacităţilor fizice şi intelectuale:
-
activităţi de club, citirea presei, jocuri scrabble, şah etc.
-
activităţi pentru resocializare: discuţii de grup tematice, concursuri distractive, sărbătorirea zilelor de naştere etc.
-
activităţi practice de autogospodărire, jocuri de rol etc.
-
Activităţi de training mintal :
-
stimulare cognitivă prin jocuri şi exerciţii logice
-
Consilierea şi îndrumarea familiei cu privire la tehnicile de îngrijire
-
Consiliere psihologică, inclusiv pentru familie
-
Servicii de kinetoterapie
-
Consiliere administrativ socială
Prin serviciile oferite se urmăreşte:
-
Împiedicarea degradării relaţiilor intrafamiliale, scăzând riscul de îmbolnăvire a familiei
-
Prevenirea marginalizării şi stigmatizării vârstnicului
-
Oferirea unei pauze familiei
-
Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe despre boală şi îngrijire
III.Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
În scopul prevenirii instituţionalizării şi al menţinerii în familie, în comunitate a persoanei cu handicap (cu potenţial funcţional) este esenţială înfiinţarea unor servicii alternative – în concordanţă cu nevoile identificate – precum şi dezvoltarea celor existente. Nevoia de sprijin a persoanelor cu handicap în ceea ce priveşte serviciile de recuperare, şi respectiv necesitatea existentei unor centre de recuperare neuromotorie - a fost identificată ca urmare a evaluării gradului de dependenţă a acestora şi a efectuării evaluărilor sociale.
In evidentele DGASPC sector 1 sunt inregistrate 401 persoane adulte cu handicap locomotor, precum şi un număr de 681 persoane cu handicap neuromotor şi 59 persoane cu handicap asociat - care prezintă si afecţiuni neuromotorii. Pentru aceste persoane au fost prevăzute, în programele individuale de recuperare, reabilitare şi integrare socială, activităţii de recuperare – socializare, în conformitate cu nevoile individuale, care au ca finalitate dezvoltarea autonomiei personale a beneficiarului.
In cadrul Centrului de recuperare neuromotorie Phoenix se vor oferi, in baza unei planificari individuale, urmatoarele tipuri de servicii:
-
examinarea şi evaluarea beneficiarilor
-
kinetoterapie (gimnastică medicală)
-
electroterapie (galvanizări, curenţi diadinamici, curenţi interferenţiali, curenţi de înaltă frecvenţă)
Activităţile de recuperare neuromotorie se realizează la recomandarea medicului de recuperare, în baza Planului Individualizat de Servicii, fiind realizate de catre kinetoterapeutul centrului.
Beneficiarii – persoane adulte cu domiciliul pe sectorul 1, vor putea efectua un număr de 10 şedinţe de recuperare anual, cu posibilitatea de repetare periodică în funcţie de recomandarea medicului de recuperare.
IV.Centru de integrare prin terapie ocupationala, meloterapie, ludoterapie
Problematica persoanelor cu dizabilităţi este complexă şi necesită o abordare care să permită egalizarea şanselor, evitarea discriminării şi facilitarea participării persoanelor cu dizabilităţi la viaţa comunităţii. Serviciile de terapie ocupaţională în recuperarea şi socializarea persoanelor cu handicap repezinta o alternativa la institutionalizare, prin imbunatatirea calitatii vietii persoanelor cu dizabilitati. Grupul ţintă vizat îl reprezintă persoanele cu handicap fizic şi/sau asociat, care au un potenţial restant şi insuficient stimulat.
Activităţile prevăzute în cadrul proiectului vizează: crearea şi funcţionarea a unor ateliere de terapie ocupaţională şi socializare; sensibilizarea profesioniştilor, autorităţilor, comunităţii, cu privire la drepturile persoanelor cu handicap de a avea acces la servicii adaptate în cadrul cărora terapia ocupaţională ocupă un loc important.
Prin dezvoltarea unui astfel de centru se pun bazele unui model de intervenţie care, va facilita îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi, permiţând totodată întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a comunităţii de a răspunde nevoilor acestor persoane. Se lărgeşte astfel sfera relaţiilor sociale, constituindu-se ca o premisă pentru facilitarea integrării sociale şi creşterea capacităţii acestei categorii de populaţie de a-şi promova drepturile şi interesele.
Beneficiile dezvoltarii unui centru de integrare prin terapie ocupationala, ludoterapie, meloterapie se reflecta in:
-
îmbunătăţirea situaţiei psiho-sociale;
-
îmbunătăţirea relaţiilor în cadrul familiei şi în comunitatea în care trăieşte;
-
sprijin în efectuarea activităţilor de terapie ocupaţională şi stimularea participării la efectuarea acestor sarcini; terapeutul ocupaţional nu realizează în locul persoanei handicap acest lucru, ci împreună cu ea;
-
reducerea discriminării acestora ca urmare, pe de o parte, a dezvoltării abilităţilor sociale şi practice şi pe de altă parte, a modului în care imaginea acestora este percepută în comunitate;
-
îmbunătăţirea imaginii de sine şi a încrederii în propria persoană;
V.Centru de reminisceţe
Reminiscenţa este definită ca fiind amintirea vagă a unor fapte, evenimente petrecute cu mult timp în urmă despre care se credea că au fost uitate, însă care pot să fie actualizate prin diverşi stimuli ce funcţionează ca factori declanşatori.
Conceptul de stimulare a reminiscenţei nu semnifică doar amintiri despre trecutul îndepărtat, ci reprezintă un complex sistem de valori care include organizarea de activităţi în plan social şi de stimulare în vederea antrenării persoanelor vârstnice nu doar să vorbească despre timpurile trecute ci şi să desfăşoare împreună activităţi care să aibă relevanţă, să-l motiveze şi valorizeze. Utilizăm tehnica stimulării reminiscenţelor persoanelor varstnice pentru a vorbi despre trecut. Beneficiile tehnicii de stimulare a reminscenţelor nu pot fi contabilizate doar ca o simplă reacţie, în care anumite cauze produc anumite efecte, ci ele se datorează sistemului complex care include organizarea de activităţi şi crearea de oportunităţi pentru interacţiuni sociale cu şi pentru persoanele varstnice, pe baza împărtăşirii experienţelor personale care induc interes, satisfacţii, activităţi, stimulare, având ca principii de bază respectul, înţelegerea şi consideraţia faţă de beneficiari.
Beneficiile utilizarii tehnicii de stimulare a reminiscentelor:
În primul rând reminiscenţa încurajează socializarea prin dezvoltarea de noi relaţii sociale. În acest fel se reduce izolarea persoanelor cu demenţă care sunt ajutate şi încurajate să intre în contact cu alte persoane care sufera de aceeasi boală. Vorbind despre trecut putem să dăm noi sensuri prezentului.
Reminiscenţele valorizează persoana. În societatea noastră persoanele vârstnice sunt şi se simt marginalizate, cu atât mai mult persoanele cu demenţă nu sunt de loc valorizate iar, în faza incipientă şi uşoară a bolii, acestea se automarginalizează pentru a-si masca deficienţele. Prin reminiscenţe noi îi provocăm la discuţii despre trecut, le arătăm că suntem interesaţi de ceea ce ne spun şi în acest fel persoana cu demenţă este încurajată şi valorizată căpătând încredere în propriile capacităţi.
Reminiscenţa facilitează procesul de „life review” ( poveste a vieţii ) Pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă ea trăieste mai mult în trecut şi îi face o deosebită plăcere să relateze evenimente petrecute cu mult timp în urmă. Prin sedinţele de stimulare a reminiscenselor se facilitează procesul de „life review”, iar beneficiarii acestor sedinţe pleacă cu un sentiment de mulţumire şi împlinire că au fost capabili să relateze, chiar dacă nu foarte exact, unele evenimente importante din viaţă cu o încărcătură emoţională puternică.
Reminiscenţele creează conexiuni şi punţi între trecutul, prezentul şi viitorul unei persoane. Relevarea trecutului unei persoane, aşa cum ne apare el în urma stimulării prin tehnica reminiscenţelor, ne ajută să înţelegem mai bine unele manifestări comportamentale prezente şi, totodată, ne facilitează aprecierea evoluţiilor viitoare.
Reminiscenţa reduce distanţa dintre îngrijitor şi persoana cu demenţă deoarece este un instrument efectiv pentru îmbunătăţirea comunicării şi înţelegerii empatice. Aproape în toate tipurile de instituţie, inclusiv în familie, fiecare persoană are „rol” şi atribuţii specifice bine stabilite şi respectate. Prin sedinţele comune, persoanele sunt îndrumate să aibă încredere unii în alţii şi să fie mai puţin preocupaţi de poziţie, putere, protocol, uzanţe care nu fac obiectul reminiscenţelor.
Reminiscenţele ajută la evaluarea prezentă a unei persoane cu demenţă şi completează informaţiile pentru constituirea planului individualizat de îngrijire. Dacă se consideră o persoană cu demenţă doar cum este în prezent, este ca şi cum, în loc să te uiţi într-un album cu fotografii, ai privi doar un fragment dintr-o poză. Nu este corect să apreciezi doar capacităţile prezente ale unei persoane, pentru că nu ai tabloul complet şi complex, fără a şti ce a fost, ce a realizat, care îi erau preocupările ori sferele de interes ale acelei persoane. Istoria personală ne poate da informaţii despre ceea ce ar putea să mai facă, ce i-ar trezi interesul, acordându-i în acest fel o şansă în plus.
Reminiscenţa conduce la schimbarea ierarhiei în grup. Se spune că persoanele, care au trăit pe viu anumite evenimente ce au intrat în istorie, sunt cei mai buni profesori de istorie. Persoanele vârstnice sunt surse deosebite de informaţii despre evenimentele istorice din trecutul îndepărtat şi, cu puţină încurajare, cei mai mulţi dintre ei sunt dispusi să ni le relateze prin propria prismă. În loc să fim entităţi pasive în îngrijirea persoanelor cu demenţă, ori să facem anumite activităţi pentru ei sau în locul lor, prin sedinţe de stimulare a reminiscenselor, dăm posibilitatea acestor persoane să fie ei în centrul atenţiei, să devină actori principali, să joace rolul de profesor care oferă informaţii, într-un cuvânt ei să fie autoritatea.
Prin reminiscenţe se păstrează şi se transmite moştenirea culturală. De fiecare dată, când o persoană trece în nefiinţă, se pierde şi o parte din moştenirea culturală a unui popor. Uneori putem chiar afirma că s-a pierdut definitiv o posibilă carte de succes. Dacă învăţăm să ascultăm cu atenţie relatările despre trecut, dacă învăţăm să ne amintim despre trecut, vom fi capabili să aducem trecutul în prezent şi să păstrăm măcar o parte din moştenirea culturală individuală. Prin tehnica reminiscenţelor înregistrăm, pe de o parte , amintirile oamenilor obişnuiţi privind viaţa lor personală iar, pe de altă parte, înregistrăm opiniile acestor oameni despre evenimentele pe care le-au trăit si, în acest fel, păstrăm şi transmitem mai departe moştenirea culturală.
Prin tehnica de stimulare a reminiscenţelor persoanele cu demenţă sunt antrenate într-o activitate plăcută, relaxantă şi care le aduce satisfacţii. Prin această afirmaţie nu sugerăm că toate reminiscenţele se referă la evenimente plăcute sau cu o conotaţie pozitivă. Pot fi şi unele care au avut ca efect o încărcătură emotională negativă sau pot fi persoane care nu doresc să-şi amintească unele întâmplări traumatizante. Însă, cei mai mulţi dintre beneficiarii tehnicii de stimulare a reminiscenţelor trăiesc o mare satisfacţie atunci când li se oferă prilejul de a relata evenimente din trecutul îndepărtat. În acest fel ei se transpun în timp şi parcă mai trăiesc o dată ceea ce s-a întâmplat cu mulţi ani în urmă. Este benefic să ne axăm pe ceea ce persoana cu demenţă este capabilă să facă în prezent, decât să ne lamentăm sau să ne plângem de ce nu mai poate face acea persoană
In perioada 2007-2008, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sector 1 a derulat proiectul Unitate interdisciplinara pentru reminiscente, finantat prin Phare 2004-2006, Coeziune Economica si Sociala/Servicii Sociale. Prin acest proiect in centrele rezidentiale apartinand DGASPC sector 1 au fost infiintate 6 centre de reminiscente pentru persoanele institutionalizate.
Deoarece infiintarea centrelor de reminiscente s-a dovedit de un real folos pentru beneficiarii gazduiti in cadrul centrelor rezidentiale, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului intentioneaza dezvoltarea unui astfel de centru pentru beneficiarii din comunitate.
VI. Centru de informare pentru cetateni
Centru de informare pentru cetăţeni este un serviciu de interes public care răspunde nevoii de informare şi consiliere a cetăţenilor, astfel încât aceştia să aibă acces sporit la informaţii privind drepturile şi îndatoririle lor, să beneficieze de consiliere în identificarea posibilelor căi de rezolvare a unor probleme cu care se confruntă şi de ghidare în utilizarea serviciilor publice. Înfiinţarea acestora vine în sprijinul cetăţenilor, beneficiari direcţi şi indirecţi, facilitându-le accesul la informaţii transpuse într-un limbaj comun, în vederea cunoaşterii de către aceştia a drepturilor şi obligaţilor pe care le au conform legislaţiei în vigoare, a instituţiilor publice şi private abilitate în soluţionarea situaţiei de criză cu care se confruntă.
Activitatea de informare şi consiliere desfăşurată se bazează pe 4 principii care asigură maxima accesibilitate pentru orice membru al comunităţii:
INDEPENDENŢĂ
IMPARŢIALITATE
GRATUITATE
CONFIDENŢIALITATE
Seviciile oferite de organismul nou înfiinţat sunt gratuite şi respectă, totodată, principiile imparţialităţii şi confidenţialităţii. Solicitanţii, cetăţeni ai Municipiului Bucureşti, au posibilitatea ca, de acum, să apeleze la personalul calificat, competent şi bine pregătit din cadrul centrului. Centrul va contribui semnificativ la îmbunătăţirea accesului la informaţie a tuturor cetăţenilor, dar mai ales a grupurilor de populaţie defavorizate. UE a considerat importantă înfiinţarea acestor birouri şi în ţara noastră pentru a răspunde nevoii evidenţe, manifestată în România, de îmbunătăţire a accesului la informare şi consiliere pentru cetăţeni, pentru ca aceştia să îşi poată rezolva problemele şi să îşi exercite drepturile şi obligaţiile. Este bine ştiut de către Comisia Europeană că aderarea nu se poate realiza cu succes decât dacă este susţinută de o populaţie bine informată.
VII.Centrul de zi Un pas impreuna 2
Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt izolate, vulnerabile, în dificultate. Ele au adesea o istorie lungă a internărilor în diverse spitale, nu au familie, sunt inapte să comunice, au nevoi multiple, sunt diagnosticate de societate ca “nefiind ca ceilalţi” şi se află, de cele mai multe ori, într-o stare de sărăcie profundă.
Procesul de reinserţie socială a adulţilor cu probleme de sănătate mintală este unul de lungă durată şi presupune evoluţia către stadiul de interdependenţă - valorizarea acţiunilor comune, prioritizarea, planificarea acţiunilor astfel încât evenimentele să ia cursul dorit, evaluarea riscurilor şi consecinţelor, asumarea eşecurilor şi victoriilor. Evoluţia beneficiarilor de la stadiul de dependenţă la cel de interdependenţă este posibilă prin efortul depus de ei şi de echipele de lucrători presupunând şi dobândirea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare socială
În comunitatea noastră mai există un serviciu similar pentru adulţii cu probleme de sănătate mintală şi, de aceea, dorim să oferim acest serviciu şi într-o altă zonă a sectorului 1 având în vedere rezultatele obţinute până în prezent.
Activitatile ce se vor desfasura in cadrul Centrului de zi Un pas impreuna sunt:
-
consiliere psihologică pentru beneficiari si apartinatori
-
activităţi terapeutice;
-
activitati de stimulare senzoriala (dezvoltarea simturilor senzorio-motorii);
-
terapie comportamentala
-
grupuri de dans si miscare
-
terapie prin jocuri
-
grup de arta decorativa/ artizanat
-
activitati instructiv educative :
-
grup ABC (citit, scris, desenat etc)
-
activitati recreative
-
socializare in cadrul centrului ( jocuri educative de stimulare cognitiva )
-
socializare in afara centrului (vizite muzee, excursii si vizite la alte centre)
Structura de personal a Complexului de Servicii Sociale „Phoenix” asigură desfăşurarea efectivă şi eficientă a activităţilor procesului de furnizare a serviciilor (asistenţa asigurată beneficiarilor, administrarea resurselor, organizare şi comunicare, management-ul curent al unităţii, management-ul urgenţelor).
Toate aceste centre ce vor funcţiona în cadrul C.S.S. „Phoenix” sunt dezvoltate având la bază Strategia de dezvoltarea a sistemului integrat de asistenţă socială de la nivelul sectorului 1, nevoile identificate precum şi dezvoltarea unor modele de bună practică. În viitor se doreşte ca pornind de la aceste servicii iniţiate acum să se aplice cereri de finanţare din fonduri externe pentru dezvoltare şi sustenabilitate.
Rezultatele urmarite prin implementarea proiectului Centrul Multifunctional Phoenix :
- reducerea stresului şi menţinerea relaţiilor familiale;
- consolidarea familiilor în care există persoane cu handicap sau persoane vârstnice;
- mentinerea bunăstarii fizice şi îmbunătăţirea vieţii afective (sănătatea psiho-afectivă), pemitand in acelasi timp familiilor să continue supravegherea (îngrijirea) cu succes la domiciliu a celorlalţi membri ai familiei (copii sau adulţi) care nu se află în situaţie de criză;
- menţinerea pe termen lung a stabilităţii familiei prin reducerea necesităţii plasamentelor în afara domiciliului, şi diminuarea nevoii de a apela la servicii rezidenţiale pe termen îndelungat.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/municipiul-bucuresti-proiect.html#Reminiscenţa_reduce_distanţa_dintre_îngrijitor_şi_persoana_cu_demenţă
|
Municipiul bucureşti proiect
|
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRÂRE
privind implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 a Proiectului Centrul Multifuncţional “ Phoenix”,
în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A
Văzând Expunerea de motive a Primarului Sectorului 1, precum şi Raportul de specialitate întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
Având în vedere Raportul Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, impozite şi taxe locale, al Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi patrimoniu şi al Comisiei de sănătate şi protecţie socială ale Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de prevederile:
- Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Hotărârii Guvernului României nr.268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- Legii nr.47/ 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;
- Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, republicată;
- Hotărârii Guvernului României nr.1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, republicată;
Având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului Local sector 1 nr.322/19.09.2008 privind aprobarea Strategiei structurilor integrate de asistenţă socială şi medico-sociale, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 şi Complexul Multifuncţional Caraiman, subordonate Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de Proiectul Centrul Multifuncţional „Phoenix” destinat persoanelor adulte cu handicap şi vârstnice, întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
În temeiul art.45, alin.(1), art.81, alin.(2), lit.”n” şi ale art.115, alin.(1), lit.”b” din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRĂŞTE:
Art.1. Se aprobă implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, a Proiectului Centrul Multifuncţional “Phoenix” în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A, conform Anexei nr.1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. Primarul Sectorului 1, Secretarul Sectorului 1, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 şi Serviciul Secretariat General Audienţe vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ,
Ion Brad
SECRETAR,
Bogdan Nicolae Grigorescu
Nr.: 428
Data: 29.10.2009
Anexa nr.1
la Hotărârea Consiliului Local
nr.428/29.10.2009
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,
Ion Brad
Proiect
Centrul Multifunctional “ Phoenix”
Una dintre priorităţile cuprinse în Strategia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 pentru perioada 2008-2013 o reprezintă dezvoltarea serviciilor alternative instituţionalizării pentru persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi şi alte persoane aflate în risc de excluziune socială.
În vederea realizării obiectivelor , Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 iniţiază proiectul Centrul Multifuncţional Phoenix, proiect ce vizează crearea de noi de servicii şi dezvoltarea celor existente în vederea creşterii calităţii vieţii şi prevenirii marginalizării sociale a persoanelor vârstnice, a persoanelor cu handicap şi a altor tipuri de persoane aflate în risc de marginalizare .
Centrul Multifuncţional Phoenix va fi structurat în mai multe module pentru a acoperi o gama cât mai variată de nevoi idenificate la nivelul beneficiarilor de servicii sociale de pe raza sectorului 1, si anume:
-
Clubul Seniorilor Phoenix
-
Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
-
Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
-
Centru de integrare prin terapie ocupaţională, meloterapie, ludoterapie
-
Centru de reminiscenţe
-
Centru de informare pentru cetăţeni
-
Centru de zi Un pas împreună
-
Clubul Seniorilor Phoenix
Vârsta a treia este o perioadă de regresie, de involuţie pe toate planurile. Schimbările (de natură fizică, emoţională, psihică, socială, financiară) din această perioadă au loc rapid şi sunt semnificative. Familia, comunitatea locală, autorităţile locale şi în particular D.G.A.S.P.C. – urile au responsabilitatea de a acorda sprijin pentru menţinerea şi recuperarea persoanelor vârstnice în familie şi creşterea calităţii vieţii, rezultatele fiind: optimizarea tonusului persoanelor vârstnice, rebranşarea la viaţa socială, creşterea bunăstării generale a persoanelor de vârsta a treia, potenţarea motivaţiei existenţiale, crearea unui mediu ambiental propice manifestării libere a vârstnicilor. Un procent mare de vârstnici din Sectorul 1 solicită servicii sociale pentru a depăşi situaţiile de criză. Pentru a fi eficiente, aceste servicii trebuie să se dezvolte şi să se adapteze continuu nevoilor beneficiarilor.
Din aceste considerente, în sistemul de protecţie al persoanelor vârstnice s-a dezvoltat Serviciul de Consiliere Persoane Vârstnice – Clubul Seniorilor care răspunde într-o mare măsură nevoi de socializare, de petrecere a timpului liber şi a nevoi de a fi util a persoanei vârstnice. În prezent în cadrul Clubului seniorilor sunt înscrise aproximativ 760 persoane, spatiul în care se desfăşoară activităţile fiind insuficient în raport cu numărul de beneficiari, o parte din beneficiari solicitând deschiderea unor noi locaţii în alte zone ale sectorului 1.
Clubului Seniorilor Phoenix, reprezintă replicarea unui model deja existent, ce s-a dovedit util şi benefic pentru membrii comunităţii sectorului 1.
Activităţile preconizate a se realiza în cadrul Clubului sunt următoarele:
-
Organizarea de conferinţe, dezbateri, seminarii pe teme de interes pentru persoanele vârstnice;
-
Consiliere psiho-socială individuală şi de grup în vederea resocializării şi reactivării vârstnicilor care se află în risc de tulburări psiho-emoţionale, marginalizare / autoexcludere socială;
-
Consiliere medicală prin consultaţii medicale informative pentru membrii clubului;
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea de expoziţii cu obiecte realizate de membrii clubului;
-
Organizarea şi monitorizarea grupurilor de voluntari vârstnici pentru sprijinul persoanelor vârstnice aflate în dificultate;
-
Organizarea de programe de muzică, dans şi poezie;
-
Organizarea de vizite la muzee, expoziţii şi alte obiective culturale de interes pentru membrii clubului;
-
Organizarea de excursii/pelerinaje;
-
Organizarea participării la diferite spectacole de teatru;
-
Organizarea sărbătoririi zilelor de naştere a membrilor clubului în funcţie de zodie;
-
Organizarea festivităţilor prilejuite de sărbătorile religioase şi a sărbătorilor internaţionale;
-
Realizarea planului şi a raportului lunar de activitate al Clubului Seniorilor şi afişarea activităţilor planificate pe date concrete, la avizierul din incinta clubului pentru a fi aduse la cunoştinţa membrilor pensionari;
-
Menţinerea unei permanente legături cu ONG-urile sociale din Sectorul 1, elaborarea şi implementarea unor proiecte în vederea satisfacerii nevoilor de asistenţă socială a vârstnicilor din Sectorul 1;
-
Organizarea lunară a şedinţelor de lucru împreună cu membrii Comitetului Consultativ al Clubului Seniorilor în vederea analizării propunerilor membrilor clubului;
Efectele benefice ale activităţii la nivelul comunităţii: prin activităţile desfăşurate, vom contribui la prevenirea autoexcluderii vârstnicilor, după ieşirea la pensie, din viaţa socială a comunităţii şi la resocializarea acestora prin actul cultural, cel distractiv-recreativ, prin consiliere psiho-socială, conferinţe, activităţi de promovare a sănătaţii etc. Prin programele destinate persoanelor vârstnice se urmăreşte punerea în valoare şi explorarea potenţialului uman al acestora, reorientând valorile şi adaptându-le la noul tip de societate democratică, având ca principale deziderate păstrarea demnităţii persoanelor vârstnice şi a independenţei lor, stimularea legăturilor cu familia şi, în special, cu membrii comunităţii, reinserţia în viaţa socială şi culturală a persoanelor de vârsta a treia.
II. Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
Ca toate ţările europene şi România se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire demografică. O mare parte a populaţiei vârstnice, apeleaza la serviciile sociale. Sistemele de protecţie socială trebuie să se adapteze evoluţiei comportamentelor şi structurilor familiale atunci când acestea antrenează apariţia unor nevoi de protecţie socială, legate în special de transformările pieţei muncii şi de evoluţia demografică. Astfel, persoanelor cu handicap trebuie să li se garanteze măsuri corespunzătoare de protecţie socială, luând în considerare nevoile specifice ale acestei categorii, în special în cazul în care aceştia sunt dependenţi de îngrijjre şi de servicii din afara familiei. De asemenea, persoanele cu handicap trebuie să beneficieze de măsuri care să prevină excluderea lor socială, în special prin posibilitatea continuării unei forme de activitate. În acest moment la nivelul sectorului 1 nu există un centru de acest tip, deşi este evidentă necesitatea unui astfel de serviciu în vederea prevenirii instituţionalizării şi a menţinerii cât mai îndelungate în mediul familial a persoanei cu demenţă de tip Alzheimer.
La nivelul sectorului 1 există 344 persoane cu certificate de handicap diagnosticate cu demenţă de tip Alzheimer, aflate în întreţinerea familiei. Persoanele cu demenţă de tip Alzheimer necesită atenţie deosebită comparativ cu alte tipuri de handicap, cunoscut fiind faptul ca manifestările afecţiunii sunt complexe.
Prin înfiinţarea Centrului de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer se urmăreşte menţinerea autonomiei persoanei cu boala Alzheimer în fază incipientă şi medie şi prevenirea situaţiei de dependenţă, pe o perioadă cât mai îndelungată.
Centrul de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer va avea o capacitate de aproximativ 15 locuri, conform standardelor în vigoare programul zilnic fiind de minimum 5 ore, beneficiarilor participanţi la activităţi urmând a li se servi cel puţin o masă/gustare, hrana fiind asigurată fie prin prepararea în bucătăria centrului, fie prin subcontractarea unei firme specializate, fie prin aducere de către beneficiar sau familie (numai pentru o singură masă)
În cadrul Centrului de zi se vor asigura activităţi de supraveghere şi menţinere a sănătăţii, individualizat, în funcţie de nevoile evaluate, activităţi de integrare familială şi comunitară pentru fiecare beneficiar. Activităţile care vizează integrarea/reintegrarea socială, în funcţie de nevoile individuale ale beneficiarilor, pot fi: informare; interpretare în limbaj mimico-gestual; consiliere juridică; asistenţă socială; pregătire pentru viaţă independentă; consiliere pentru adaptarea locuinţei; îndrumare vocaţională (sprijin pentru angajare, formare, orientare şi integrare în muncă); socializare şi petrecere a timpului liber.
Activităţile preconizate:
-
Activităţi pentru menţinerea sau readaptarea capacităţilor fizice şi intelectuale:
-
activităţi de club, citirea presei, jocuri scrabble, şah etc.
-
activităţi pentru resocializare: discuţii de grup tematice, concursuri distractive, sărbătorirea zilelor de naştere etc.
-
activităţi practice de autogospodărire, jocuri de rol etc.
-
Activităţi de training mintal :
-
stimulare cognitivă prin jocuri şi exerciţii logice
-
Consilierea şi îndrumarea familiei cu privire la tehnicile de îngrijire
-
Consiliere psihologică, inclusiv pentru familie
-
Servicii de kinetoterapie
-
Consiliere administrativ socială
Prin serviciile oferite se urmăreşte:
-
Împiedicarea degradării relaţiilor intrafamiliale, scăzând riscul de îmbolnăvire a familiei
-
Prevenirea marginalizării şi stigmatizării vârstnicului
-
Oferirea unei pauze familiei
-
Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe despre boală şi îngrijire
III.Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
În scopul prevenirii instituţionalizării şi al menţinerii în familie, în comunitate a persoanei cu handicap (cu potenţial funcţional) este esenţială înfiinţarea unor servicii alternative – în concordanţă cu nevoile identificate – precum şi dezvoltarea celor existente. Nevoia de sprijin a persoanelor cu handicap în ceea ce priveşte serviciile de recuperare, şi respectiv necesitatea existentei unor centre de recuperare neuromotorie - a fost identificată ca urmare a evaluării gradului de dependenţă a acestora şi a efectuării evaluărilor sociale.
In evidentele DGASPC sector 1 sunt inregistrate 401 persoane adulte cu handicap locomotor, precum şi un număr de 681 persoane cu handicap neuromotor şi 59 persoane cu handicap asociat - care prezintă si afecţiuni neuromotorii. Pentru aceste persoane au fost prevăzute, în programele individuale de recuperare, reabilitare şi integrare socială, activităţii de recuperare – socializare, în conformitate cu nevoile individuale, care au ca finalitate dezvoltarea autonomiei personale a beneficiarului.
In cadrul Centrului de recuperare neuromotorie Phoenix se vor oferi, in baza unei planificari individuale, urmatoarele tipuri de servicii:
-
examinarea şi evaluarea beneficiarilor
-
kinetoterapie (gimnastică medicală)
-
electroterapie (galvanizări, curenţi diadinamici, curenţi interferenţiali, curenţi de înaltă frecvenţă)
Activităţile de recuperare neuromotorie se realizează la recomandarea medicului de recuperare, în baza Planului Individualizat de Servicii, fiind realizate de catre kinetoterapeutul centrului.
Beneficiarii – persoane adulte cu domiciliul pe sectorul 1, vor putea efectua un număr de 10 şedinţe de recuperare anual, cu posibilitatea de repetare periodică în funcţie de recomandarea medicului de recuperare.
IV.Centru de integrare prin terapie ocupationala, meloterapie, ludoterapie
Problematica persoanelor cu dizabilităţi este complexă şi necesită o abordare care să permită egalizarea şanselor, evitarea discriminării şi facilitarea participării persoanelor cu dizabilităţi la viaţa comunităţii. Serviciile de terapie ocupaţională în recuperarea şi socializarea persoanelor cu handicap repezinta o alternativa la institutionalizare, prin imbunatatirea calitatii vietii persoanelor cu dizabilitati. Grupul ţintă vizat îl reprezintă persoanele cu handicap fizic şi/sau asociat, care au un potenţial restant şi insuficient stimulat.
Activităţile prevăzute în cadrul proiectului vizează: crearea şi funcţionarea a unor ateliere de terapie ocupaţională şi socializare; sensibilizarea profesioniştilor, autorităţilor, comunităţii, cu privire la drepturile persoanelor cu handicap de a avea acces la servicii adaptate în cadrul cărora terapia ocupaţională ocupă un loc important.
Prin dezvoltarea unui astfel de centru se pun bazele unui model de intervenţie care, va facilita îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi, permiţând totodată întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a comunităţii de a răspunde nevoilor acestor persoane. Se lărgeşte astfel sfera relaţiilor sociale, constituindu-se ca o premisă pentru facilitarea integrării sociale şi creşterea capacităţii acestei categorii de populaţie de a-şi promova drepturile şi interesele.
Beneficiile dezvoltarii unui centru de integrare prin terapie ocupationala, ludoterapie, meloterapie se reflecta in:
-
îmbunătăţirea situaţiei psiho-sociale;
-
îmbunătăţirea relaţiilor în cadrul familiei şi în comunitatea în care trăieşte;
-
sprijin în efectuarea activităţilor de terapie ocupaţională şi stimularea participării la efectuarea acestor sarcini; terapeutul ocupaţional nu realizează în locul persoanei handicap acest lucru, ci împreună cu ea;
-
reducerea discriminării acestora ca urmare, pe de o parte, a dezvoltării abilităţilor sociale şi practice şi pe de altă parte, a modului în care imaginea acestora este percepută în comunitate;
-
îmbunătăţirea imaginii de sine şi a încrederii în propria persoană;
V.Centru de reminisceţe
Reminiscenţa este definită ca fiind amintirea vagă a unor fapte, evenimente petrecute cu mult timp în urmă despre care se credea că au fost uitate, însă care pot să fie actualizate prin diverşi stimuli ce funcţionează ca factori declanşatori.
Conceptul de stimulare a reminiscenţei nu semnifică doar amintiri despre trecutul îndepărtat, ci reprezintă un complex sistem de valori care include organizarea de activităţi în plan social şi de stimulare în vederea antrenării persoanelor vârstnice nu doar să vorbească despre timpurile trecute ci şi să desfăşoare împreună activităţi care să aibă relevanţă, să-l motiveze şi valorizeze. Utilizăm tehnica stimulării reminiscenţelor persoanelor varstnice pentru a vorbi despre trecut. Beneficiile tehnicii de stimulare a reminscenţelor nu pot fi contabilizate doar ca o simplă reacţie, în care anumite cauze produc anumite efecte, ci ele se datorează sistemului complex care include organizarea de activităţi şi crearea de oportunităţi pentru interacţiuni sociale cu şi pentru persoanele varstnice, pe baza împărtăşirii experienţelor personale care induc interes, satisfacţii, activităţi, stimulare, având ca principii de bază respectul, înţelegerea şi consideraţia faţă de beneficiari.
Beneficiile utilizarii tehnicii de stimulare a reminiscentelor:
În primul rând reminiscenţa încurajează socializarea prin dezvoltarea de noi relaţii sociale. În acest fel se reduce izolarea persoanelor cu demenţă care sunt ajutate şi încurajate să intre în contact cu alte persoane care sufera de aceeasi boală. Vorbind despre trecut putem să dăm noi sensuri prezentului.
Reminiscenţele valorizează persoana. În societatea noastră persoanele vârstnice sunt şi se simt marginalizate, cu atât mai mult persoanele cu demenţă nu sunt de loc valorizate iar, în faza incipientă şi uşoară a bolii, acestea se automarginalizează pentru a-si masca deficienţele. Prin reminiscenţe noi îi provocăm la discuţii despre trecut, le arătăm că suntem interesaţi de ceea ce ne spun şi în acest fel persoana cu demenţă este încurajată şi valorizată căpătând încredere în propriile capacităţi.
Reminiscenţa facilitează procesul de „life review” ( poveste a vieţii ) Pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă ea trăieste mai mult în trecut şi îi face o deosebită plăcere să relateze evenimente petrecute cu mult timp în urmă. Prin sedinţele de stimulare a reminiscenselor se facilitează procesul de „life review”, iar beneficiarii acestor sedinţe pleacă cu un sentiment de mulţumire şi împlinire că au fost capabili să relateze, chiar dacă nu foarte exact, unele evenimente importante din viaţă cu o încărcătură emoţională puternică.
Reminiscenţele creează conexiuni şi punţi între trecutul, prezentul şi viitorul unei persoane. Relevarea trecutului unei persoane, aşa cum ne apare el în urma stimulării prin tehnica reminiscenţelor, ne ajută să înţelegem mai bine unele manifestări comportamentale prezente şi, totodată, ne facilitează aprecierea evoluţiilor viitoare.
Reminiscenţa reduce distanţa dintre îngrijitor şi persoana cu demenţă deoarece este un instrument efectiv pentru îmbunătăţirea comunicării şi înţelegerii empatice. Aproape în toate tipurile de instituţie, inclusiv în familie, fiecare persoană are „rol” şi atribuţii specifice bine stabilite şi respectate. Prin sedinţele comune, persoanele sunt îndrumate să aibă încredere unii în alţii şi să fie mai puţin preocupaţi de poziţie, putere, protocol, uzanţe care nu fac obiectul reminiscenţelor.
Reminiscenţele ajută la evaluarea prezentă a unei persoane cu demenţă şi completează informaţiile pentru constituirea planului individualizat de îngrijire. Dacă se consideră o persoană cu demenţă doar cum este în prezent, este ca şi cum, în loc să te uiţi într-un album cu fotografii, ai privi doar un fragment dintr-o poză. Nu este corect să apreciezi doar capacităţile prezente ale unei persoane, pentru că nu ai tabloul complet şi complex, fără a şti ce a fost, ce a realizat, care îi erau preocupările ori sferele de interes ale acelei persoane. Istoria personală ne poate da informaţii despre ceea ce ar putea să mai facă, ce i-ar trezi interesul, acordându-i în acest fel o şansă în plus.
Reminiscenţa conduce la schimbarea ierarhiei în grup. Se spune că persoanele, care au trăit pe viu anumite evenimente ce au intrat în istorie, sunt cei mai buni profesori de istorie. Persoanele vârstnice sunt surse deosebite de informaţii despre evenimentele istorice din trecutul îndepărtat şi, cu puţină încurajare, cei mai mulţi dintre ei sunt dispusi să ni le relateze prin propria prismă. În loc să fim entităţi pasive în îngrijirea persoanelor cu demenţă, ori să facem anumite activităţi pentru ei sau în locul lor, prin sedinţe de stimulare a reminiscenselor, dăm posibilitatea acestor persoane să fie ei în centrul atenţiei, să devină actori principali, să joace rolul de profesor care oferă informaţii, într-un cuvânt ei să fie autoritatea.
Prin reminiscenţe se păstrează şi se transmite moştenirea culturală. De fiecare dată, când o persoană trece în nefiinţă, se pierde şi o parte din moştenirea culturală a unui popor. Uneori putem chiar afirma că s-a pierdut definitiv o posibilă carte de succes. Dacă învăţăm să ascultăm cu atenţie relatările despre trecut, dacă învăţăm să ne amintim despre trecut, vom fi capabili să aducem trecutul în prezent şi să păstrăm măcar o parte din moştenirea culturală individuală. Prin tehnica reminiscenţelor înregistrăm, pe de o parte , amintirile oamenilor obişnuiţi privind viaţa lor personală iar, pe de altă parte, înregistrăm opiniile acestor oameni despre evenimentele pe care le-au trăit si, în acest fel, păstrăm şi transmitem mai departe moştenirea culturală.
Prin tehnica de stimulare a reminiscenţelor persoanele cu demenţă sunt antrenate într-o activitate plăcută, relaxantă şi care le aduce satisfacţii. Prin această afirmaţie nu sugerăm că toate reminiscenţele se referă la evenimente plăcute sau cu o conotaţie pozitivă. Pot fi şi unele care au avut ca efect o încărcătură emotională negativă sau pot fi persoane care nu doresc să-şi amintească unele întâmplări traumatizante. Însă, cei mai mulţi dintre beneficiarii tehnicii de stimulare a reminiscenţelor trăiesc o mare satisfacţie atunci când li se oferă prilejul de a relata evenimente din trecutul îndepărtat. În acest fel ei se transpun în timp şi parcă mai trăiesc o dată ceea ce s-a întâmplat cu mulţi ani în urmă. Este benefic să ne axăm pe ceea ce persoana cu demenţă este capabilă să facă în prezent, decât să ne lamentăm sau să ne plângem de ce nu mai poate face acea persoană
In perioada 2007-2008, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sector 1 a derulat proiectul Unitate interdisciplinara pentru reminiscente, finantat prin Phare 2004-2006, Coeziune Economica si Sociala/Servicii Sociale. Prin acest proiect in centrele rezidentiale apartinand DGASPC sector 1 au fost infiintate 6 centre de reminiscente pentru persoanele institutionalizate.
Deoarece infiintarea centrelor de reminiscente s-a dovedit de un real folos pentru beneficiarii gazduiti in cadrul centrelor rezidentiale, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului intentioneaza dezvoltarea unui astfel de centru pentru beneficiarii din comunitate.
VI. Centru de informare pentru cetateni
Centru de informare pentru cetăţeni este un serviciu de interes public care răspunde nevoii de informare şi consiliere a cetăţenilor, astfel încât aceştia să aibă acces sporit la informaţii privind drepturile şi îndatoririle lor, să beneficieze de consiliere în identificarea posibilelor căi de rezolvare a unor probleme cu care se confruntă şi de ghidare în utilizarea serviciilor publice. Înfiinţarea acestora vine în sprijinul cetăţenilor, beneficiari direcţi şi indirecţi, facilitându-le accesul la informaţii transpuse într-un limbaj comun, în vederea cunoaşterii de către aceştia a drepturilor şi obligaţilor pe care le au conform legislaţiei în vigoare, a instituţiilor publice şi private abilitate în soluţionarea situaţiei de criză cu care se confruntă.
Activitatea de informare şi consiliere desfăşurată se bazează pe 4 principii care asigură maxima accesibilitate pentru orice membru al comunităţii:
INDEPENDENŢĂ
IMPARŢIALITATE
GRATUITATE
CONFIDENŢIALITATE
Seviciile oferite de organismul nou înfiinţat sunt gratuite şi respectă, totodată, principiile imparţialităţii şi confidenţialităţii. Solicitanţii, cetăţeni ai Municipiului Bucureşti, au posibilitatea ca, de acum, să apeleze la personalul calificat, competent şi bine pregătit din cadrul centrului. Centrul va contribui semnificativ la îmbunătăţirea accesului la informaţie a tuturor cetăţenilor, dar mai ales a grupurilor de populaţie defavorizate. UE a considerat importantă înfiinţarea acestor birouri şi în ţara noastră pentru a răspunde nevoii evidenţe, manifestată în România, de îmbunătăţire a accesului la informare şi consiliere pentru cetăţeni, pentru ca aceştia să îşi poată rezolva problemele şi să îşi exercite drepturile şi obligaţiile. Este bine ştiut de către Comisia Europeană că aderarea nu se poate realiza cu succes decât dacă este susţinută de o populaţie bine informată.
VII.Centrul de zi Un pas impreuna 2
Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt izolate, vulnerabile, în dificultate. Ele au adesea o istorie lungă a internărilor în diverse spitale, nu au familie, sunt inapte să comunice, au nevoi multiple, sunt diagnosticate de societate ca “nefiind ca ceilalţi” şi se află, de cele mai multe ori, într-o stare de sărăcie profundă.
Procesul de reinserţie socială a adulţilor cu probleme de sănătate mintală este unul de lungă durată şi presupune evoluţia către stadiul de interdependenţă - valorizarea acţiunilor comune, prioritizarea, planificarea acţiunilor astfel încât evenimentele să ia cursul dorit, evaluarea riscurilor şi consecinţelor, asumarea eşecurilor şi victoriilor. Evoluţia beneficiarilor de la stadiul de dependenţă la cel de interdependenţă este posibilă prin efortul depus de ei şi de echipele de lucrători presupunând şi dobândirea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare socială
În comunitatea noastră mai există un serviciu similar pentru adulţii cu probleme de sănătate mintală şi, de aceea, dorim să oferim acest serviciu şi într-o altă zonă a sectorului 1 având în vedere rezultatele obţinute până în prezent.
Activitatile ce se vor desfasura in cadrul Centrului de zi Un pas impreuna sunt:
-
consiliere psihologică pentru beneficiari si apartinatori
-
activităţi terapeutice;
-
activitati de stimulare senzoriala (dezvoltarea simturilor senzorio-motorii);
-
terapie comportamentala
-
grupuri de dans si miscare
-
terapie prin jocuri
-
grup de arta decorativa/ artizanat
-
activitati instructiv educative :
-
grup ABC (citit, scris, desenat etc)
-
activitati recreative
-
socializare in cadrul centrului ( jocuri educative de stimulare cognitiva )
-
socializare in afara centrului (vizite muzee, excursii si vizite la alte centre)
Structura de personal a Complexului de Servicii Sociale „Phoenix” asigură desfăşurarea efectivă şi eficientă a activităţilor procesului de furnizare a serviciilor (asistenţa asigurată beneficiarilor, administrarea resurselor, organizare şi comunicare, management-ul curent al unităţii, management-ul urgenţelor).
Toate aceste centre ce vor funcţiona în cadrul C.S.S. „Phoenix” sunt dezvoltate având la bază Strategia de dezvoltarea a sistemului integrat de asistenţă socială de la nivelul sectorului 1, nevoile identificate precum şi dezvoltarea unor modele de bună practică. În viitor se doreşte ca pornind de la aceste servicii iniţiate acum să se aplice cereri de finanţare din fonduri externe pentru dezvoltare şi sustenabilitate.
Rezultatele urmarite prin implementarea proiectului Centrul Multifunctional Phoenix :
- reducerea stresului şi menţinerea relaţiilor familiale;
- consolidarea familiilor în care există persoane cu handicap sau persoane vârstnice;
- mentinerea bunăstarii fizice şi îmbunătăţirea vieţii afective (sănătatea psiho-afectivă), pemitand in acelasi timp familiilor să continue supravegherea (îngrijirea) cu succes la domiciliu a celorlalţi membri ai familiei (copii sau adulţi) care nu se află în situaţie de criză;
- menţinerea pe termen lung a stabilităţii familiei prin reducerea necesităţii plasamentelor în afara domiciliului, şi diminuarea nevoii de a apela la servicii rezidenţiale pe termen îndelungat.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/municipiul-bucuresti-proiect.html#VI._Centru_de_informare_pentru_cetateni
|
Municipiul bucureşti proiect
|
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRÂRE
privind implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 a Proiectului Centrul Multifuncţional “ Phoenix”,
în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A
Văzând Expunerea de motive a Primarului Sectorului 1, precum şi Raportul de specialitate întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
Având în vedere Raportul Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, impozite şi taxe locale, al Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi patrimoniu şi al Comisiei de sănătate şi protecţie socială ale Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de prevederile:
- Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Hotărârii Guvernului României nr.268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- Legii nr.47/ 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;
- Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, republicată;
- Hotărârii Guvernului României nr.1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, republicată;
Având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului Local sector 1 nr.322/19.09.2008 privind aprobarea Strategiei structurilor integrate de asistenţă socială şi medico-sociale, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 şi Complexul Multifuncţional Caraiman, subordonate Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de Proiectul Centrul Multifuncţional „Phoenix” destinat persoanelor adulte cu handicap şi vârstnice, întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
În temeiul art.45, alin.(1), art.81, alin.(2), lit.”n” şi ale art.115, alin.(1), lit.”b” din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRĂŞTE:
Art.1. Se aprobă implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, a Proiectului Centrul Multifuncţional “Phoenix” în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A, conform Anexei nr.1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. Primarul Sectorului 1, Secretarul Sectorului 1, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 şi Serviciul Secretariat General Audienţe vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ,
Ion Brad
SECRETAR,
Bogdan Nicolae Grigorescu
Nr.: 428
Data: 29.10.2009
Anexa nr.1
la Hotărârea Consiliului Local
nr.428/29.10.2009
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,
Ion Brad
Proiect
Centrul Multifunctional “ Phoenix”
Una dintre priorităţile cuprinse în Strategia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 pentru perioada 2008-2013 o reprezintă dezvoltarea serviciilor alternative instituţionalizării pentru persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi şi alte persoane aflate în risc de excluziune socială.
În vederea realizării obiectivelor , Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 iniţiază proiectul Centrul Multifuncţional Phoenix, proiect ce vizează crearea de noi de servicii şi dezvoltarea celor existente în vederea creşterii calităţii vieţii şi prevenirii marginalizării sociale a persoanelor vârstnice, a persoanelor cu handicap şi a altor tipuri de persoane aflate în risc de marginalizare .
Centrul Multifuncţional Phoenix va fi structurat în mai multe module pentru a acoperi o gama cât mai variată de nevoi idenificate la nivelul beneficiarilor de servicii sociale de pe raza sectorului 1, si anume:
-
Clubul Seniorilor Phoenix
-
Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
-
Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
-
Centru de integrare prin terapie ocupaţională, meloterapie, ludoterapie
-
Centru de reminiscenţe
-
Centru de informare pentru cetăţeni
-
Centru de zi Un pas împreună
-
Clubul Seniorilor Phoenix
Vârsta a treia este o perioadă de regresie, de involuţie pe toate planurile. Schimbările (de natură fizică, emoţională, psihică, socială, financiară) din această perioadă au loc rapid şi sunt semnificative. Familia, comunitatea locală, autorităţile locale şi în particular D.G.A.S.P.C. – urile au responsabilitatea de a acorda sprijin pentru menţinerea şi recuperarea persoanelor vârstnice în familie şi creşterea calităţii vieţii, rezultatele fiind: optimizarea tonusului persoanelor vârstnice, rebranşarea la viaţa socială, creşterea bunăstării generale a persoanelor de vârsta a treia, potenţarea motivaţiei existenţiale, crearea unui mediu ambiental propice manifestării libere a vârstnicilor. Un procent mare de vârstnici din Sectorul 1 solicită servicii sociale pentru a depăşi situaţiile de criză. Pentru a fi eficiente, aceste servicii trebuie să se dezvolte şi să se adapteze continuu nevoilor beneficiarilor.
Din aceste considerente, în sistemul de protecţie al persoanelor vârstnice s-a dezvoltat Serviciul de Consiliere Persoane Vârstnice – Clubul Seniorilor care răspunde într-o mare măsură nevoi de socializare, de petrecere a timpului liber şi a nevoi de a fi util a persoanei vârstnice. În prezent în cadrul Clubului seniorilor sunt înscrise aproximativ 760 persoane, spatiul în care se desfăşoară activităţile fiind insuficient în raport cu numărul de beneficiari, o parte din beneficiari solicitând deschiderea unor noi locaţii în alte zone ale sectorului 1.
Clubului Seniorilor Phoenix, reprezintă replicarea unui model deja existent, ce s-a dovedit util şi benefic pentru membrii comunităţii sectorului 1.
Activităţile preconizate a se realiza în cadrul Clubului sunt următoarele:
-
Organizarea de conferinţe, dezbateri, seminarii pe teme de interes pentru persoanele vârstnice;
-
Consiliere psiho-socială individuală şi de grup în vederea resocializării şi reactivării vârstnicilor care se află în risc de tulburări psiho-emoţionale, marginalizare / autoexcludere socială;
-
Consiliere medicală prin consultaţii medicale informative pentru membrii clubului;
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea de expoziţii cu obiecte realizate de membrii clubului;
-
Organizarea şi monitorizarea grupurilor de voluntari vârstnici pentru sprijinul persoanelor vârstnice aflate în dificultate;
-
Organizarea de programe de muzică, dans şi poezie;
-
Organizarea de vizite la muzee, expoziţii şi alte obiective culturale de interes pentru membrii clubului;
-
Organizarea de excursii/pelerinaje;
-
Organizarea participării la diferite spectacole de teatru;
-
Organizarea sărbătoririi zilelor de naştere a membrilor clubului în funcţie de zodie;
-
Organizarea festivităţilor prilejuite de sărbătorile religioase şi a sărbătorilor internaţionale;
-
Realizarea planului şi a raportului lunar de activitate al Clubului Seniorilor şi afişarea activităţilor planificate pe date concrete, la avizierul din incinta clubului pentru a fi aduse la cunoştinţa membrilor pensionari;
-
Menţinerea unei permanente legături cu ONG-urile sociale din Sectorul 1, elaborarea şi implementarea unor proiecte în vederea satisfacerii nevoilor de asistenţă socială a vârstnicilor din Sectorul 1;
-
Organizarea lunară a şedinţelor de lucru împreună cu membrii Comitetului Consultativ al Clubului Seniorilor în vederea analizării propunerilor membrilor clubului;
Efectele benefice ale activităţii la nivelul comunităţii: prin activităţile desfăşurate, vom contribui la prevenirea autoexcluderii vârstnicilor, după ieşirea la pensie, din viaţa socială a comunităţii şi la resocializarea acestora prin actul cultural, cel distractiv-recreativ, prin consiliere psiho-socială, conferinţe, activităţi de promovare a sănătaţii etc. Prin programele destinate persoanelor vârstnice se urmăreşte punerea în valoare şi explorarea potenţialului uman al acestora, reorientând valorile şi adaptându-le la noul tip de societate democratică, având ca principale deziderate păstrarea demnităţii persoanelor vârstnice şi a independenţei lor, stimularea legăturilor cu familia şi, în special, cu membrii comunităţii, reinserţia în viaţa socială şi culturală a persoanelor de vârsta a treia.
II. Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
Ca toate ţările europene şi România se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire demografică. O mare parte a populaţiei vârstnice, apeleaza la serviciile sociale. Sistemele de protecţie socială trebuie să se adapteze evoluţiei comportamentelor şi structurilor familiale atunci când acestea antrenează apariţia unor nevoi de protecţie socială, legate în special de transformările pieţei muncii şi de evoluţia demografică. Astfel, persoanelor cu handicap trebuie să li se garanteze măsuri corespunzătoare de protecţie socială, luând în considerare nevoile specifice ale acestei categorii, în special în cazul în care aceştia sunt dependenţi de îngrijjre şi de servicii din afara familiei. De asemenea, persoanele cu handicap trebuie să beneficieze de măsuri care să prevină excluderea lor socială, în special prin posibilitatea continuării unei forme de activitate. În acest moment la nivelul sectorului 1 nu există un centru de acest tip, deşi este evidentă necesitatea unui astfel de serviciu în vederea prevenirii instituţionalizării şi a menţinerii cât mai îndelungate în mediul familial a persoanei cu demenţă de tip Alzheimer.
La nivelul sectorului 1 există 344 persoane cu certificate de handicap diagnosticate cu demenţă de tip Alzheimer, aflate în întreţinerea familiei. Persoanele cu demenţă de tip Alzheimer necesită atenţie deosebită comparativ cu alte tipuri de handicap, cunoscut fiind faptul ca manifestările afecţiunii sunt complexe.
Prin înfiinţarea Centrului de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer se urmăreşte menţinerea autonomiei persoanei cu boala Alzheimer în fază incipientă şi medie şi prevenirea situaţiei de dependenţă, pe o perioadă cât mai îndelungată.
Centrul de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer va avea o capacitate de aproximativ 15 locuri, conform standardelor în vigoare programul zilnic fiind de minimum 5 ore, beneficiarilor participanţi la activităţi urmând a li se servi cel puţin o masă/gustare, hrana fiind asigurată fie prin prepararea în bucătăria centrului, fie prin subcontractarea unei firme specializate, fie prin aducere de către beneficiar sau familie (numai pentru o singură masă)
În cadrul Centrului de zi se vor asigura activităţi de supraveghere şi menţinere a sănătăţii, individualizat, în funcţie de nevoile evaluate, activităţi de integrare familială şi comunitară pentru fiecare beneficiar. Activităţile care vizează integrarea/reintegrarea socială, în funcţie de nevoile individuale ale beneficiarilor, pot fi: informare; interpretare în limbaj mimico-gestual; consiliere juridică; asistenţă socială; pregătire pentru viaţă independentă; consiliere pentru adaptarea locuinţei; îndrumare vocaţională (sprijin pentru angajare, formare, orientare şi integrare în muncă); socializare şi petrecere a timpului liber.
Activităţile preconizate:
-
Activităţi pentru menţinerea sau readaptarea capacităţilor fizice şi intelectuale:
-
activităţi de club, citirea presei, jocuri scrabble, şah etc.
-
activităţi pentru resocializare: discuţii de grup tematice, concursuri distractive, sărbătorirea zilelor de naştere etc.
-
activităţi practice de autogospodărire, jocuri de rol etc.
-
Activităţi de training mintal :
-
stimulare cognitivă prin jocuri şi exerciţii logice
-
Consilierea şi îndrumarea familiei cu privire la tehnicile de îngrijire
-
Consiliere psihologică, inclusiv pentru familie
-
Servicii de kinetoterapie
-
Consiliere administrativ socială
Prin serviciile oferite se urmăreşte:
-
Împiedicarea degradării relaţiilor intrafamiliale, scăzând riscul de îmbolnăvire a familiei
-
Prevenirea marginalizării şi stigmatizării vârstnicului
-
Oferirea unei pauze familiei
-
Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe despre boală şi îngrijire
III.Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
În scopul prevenirii instituţionalizării şi al menţinerii în familie, în comunitate a persoanei cu handicap (cu potenţial funcţional) este esenţială înfiinţarea unor servicii alternative – în concordanţă cu nevoile identificate – precum şi dezvoltarea celor existente. Nevoia de sprijin a persoanelor cu handicap în ceea ce priveşte serviciile de recuperare, şi respectiv necesitatea existentei unor centre de recuperare neuromotorie - a fost identificată ca urmare a evaluării gradului de dependenţă a acestora şi a efectuării evaluărilor sociale.
In evidentele DGASPC sector 1 sunt inregistrate 401 persoane adulte cu handicap locomotor, precum şi un număr de 681 persoane cu handicap neuromotor şi 59 persoane cu handicap asociat - care prezintă si afecţiuni neuromotorii. Pentru aceste persoane au fost prevăzute, în programele individuale de recuperare, reabilitare şi integrare socială, activităţii de recuperare – socializare, în conformitate cu nevoile individuale, care au ca finalitate dezvoltarea autonomiei personale a beneficiarului.
In cadrul Centrului de recuperare neuromotorie Phoenix se vor oferi, in baza unei planificari individuale, urmatoarele tipuri de servicii:
-
examinarea şi evaluarea beneficiarilor
-
kinetoterapie (gimnastică medicală)
-
electroterapie (galvanizări, curenţi diadinamici, curenţi interferenţiali, curenţi de înaltă frecvenţă)
Activităţile de recuperare neuromotorie se realizează la recomandarea medicului de recuperare, în baza Planului Individualizat de Servicii, fiind realizate de catre kinetoterapeutul centrului.
Beneficiarii – persoane adulte cu domiciliul pe sectorul 1, vor putea efectua un număr de 10 şedinţe de recuperare anual, cu posibilitatea de repetare periodică în funcţie de recomandarea medicului de recuperare.
IV.Centru de integrare prin terapie ocupationala, meloterapie, ludoterapie
Problematica persoanelor cu dizabilităţi este complexă şi necesită o abordare care să permită egalizarea şanselor, evitarea discriminării şi facilitarea participării persoanelor cu dizabilităţi la viaţa comunităţii. Serviciile de terapie ocupaţională în recuperarea şi socializarea persoanelor cu handicap repezinta o alternativa la institutionalizare, prin imbunatatirea calitatii vietii persoanelor cu dizabilitati. Grupul ţintă vizat îl reprezintă persoanele cu handicap fizic şi/sau asociat, care au un potenţial restant şi insuficient stimulat.
Activităţile prevăzute în cadrul proiectului vizează: crearea şi funcţionarea a unor ateliere de terapie ocupaţională şi socializare; sensibilizarea profesioniştilor, autorităţilor, comunităţii, cu privire la drepturile persoanelor cu handicap de a avea acces la servicii adaptate în cadrul cărora terapia ocupaţională ocupă un loc important.
Prin dezvoltarea unui astfel de centru se pun bazele unui model de intervenţie care, va facilita îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi, permiţând totodată întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a comunităţii de a răspunde nevoilor acestor persoane. Se lărgeşte astfel sfera relaţiilor sociale, constituindu-se ca o premisă pentru facilitarea integrării sociale şi creşterea capacităţii acestei categorii de populaţie de a-şi promova drepturile şi interesele.
Beneficiile dezvoltarii unui centru de integrare prin terapie ocupationala, ludoterapie, meloterapie se reflecta in:
-
îmbunătăţirea situaţiei psiho-sociale;
-
îmbunătăţirea relaţiilor în cadrul familiei şi în comunitatea în care trăieşte;
-
sprijin în efectuarea activităţilor de terapie ocupaţională şi stimularea participării la efectuarea acestor sarcini; terapeutul ocupaţional nu realizează în locul persoanei handicap acest lucru, ci împreună cu ea;
-
reducerea discriminării acestora ca urmare, pe de o parte, a dezvoltării abilităţilor sociale şi practice şi pe de altă parte, a modului în care imaginea acestora este percepută în comunitate;
-
îmbunătăţirea imaginii de sine şi a încrederii în propria persoană;
V.Centru de reminisceţe
Reminiscenţa este definită ca fiind amintirea vagă a unor fapte, evenimente petrecute cu mult timp în urmă despre care se credea că au fost uitate, însă care pot să fie actualizate prin diverşi stimuli ce funcţionează ca factori declanşatori.
Conceptul de stimulare a reminiscenţei nu semnifică doar amintiri despre trecutul îndepărtat, ci reprezintă un complex sistem de valori care include organizarea de activităţi în plan social şi de stimulare în vederea antrenării persoanelor vârstnice nu doar să vorbească despre timpurile trecute ci şi să desfăşoare împreună activităţi care să aibă relevanţă, să-l motiveze şi valorizeze. Utilizăm tehnica stimulării reminiscenţelor persoanelor varstnice pentru a vorbi despre trecut. Beneficiile tehnicii de stimulare a reminscenţelor nu pot fi contabilizate doar ca o simplă reacţie, în care anumite cauze produc anumite efecte, ci ele se datorează sistemului complex care include organizarea de activităţi şi crearea de oportunităţi pentru interacţiuni sociale cu şi pentru persoanele varstnice, pe baza împărtăşirii experienţelor personale care induc interes, satisfacţii, activităţi, stimulare, având ca principii de bază respectul, înţelegerea şi consideraţia faţă de beneficiari.
Beneficiile utilizarii tehnicii de stimulare a reminiscentelor:
În primul rând reminiscenţa încurajează socializarea prin dezvoltarea de noi relaţii sociale. În acest fel se reduce izolarea persoanelor cu demenţă care sunt ajutate şi încurajate să intre în contact cu alte persoane care sufera de aceeasi boală. Vorbind despre trecut putem să dăm noi sensuri prezentului.
Reminiscenţele valorizează persoana. În societatea noastră persoanele vârstnice sunt şi se simt marginalizate, cu atât mai mult persoanele cu demenţă nu sunt de loc valorizate iar, în faza incipientă şi uşoară a bolii, acestea se automarginalizează pentru a-si masca deficienţele. Prin reminiscenţe noi îi provocăm la discuţii despre trecut, le arătăm că suntem interesaţi de ceea ce ne spun şi în acest fel persoana cu demenţă este încurajată şi valorizată căpătând încredere în propriile capacităţi.
Reminiscenţa facilitează procesul de „life review” ( poveste a vieţii ) Pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă ea trăieste mai mult în trecut şi îi face o deosebită plăcere să relateze evenimente petrecute cu mult timp în urmă. Prin sedinţele de stimulare a reminiscenselor se facilitează procesul de „life review”, iar beneficiarii acestor sedinţe pleacă cu un sentiment de mulţumire şi împlinire că au fost capabili să relateze, chiar dacă nu foarte exact, unele evenimente importante din viaţă cu o încărcătură emoţională puternică.
Reminiscenţele creează conexiuni şi punţi între trecutul, prezentul şi viitorul unei persoane. Relevarea trecutului unei persoane, aşa cum ne apare el în urma stimulării prin tehnica reminiscenţelor, ne ajută să înţelegem mai bine unele manifestări comportamentale prezente şi, totodată, ne facilitează aprecierea evoluţiilor viitoare.
Reminiscenţa reduce distanţa dintre îngrijitor şi persoana cu demenţă deoarece este un instrument efectiv pentru îmbunătăţirea comunicării şi înţelegerii empatice. Aproape în toate tipurile de instituţie, inclusiv în familie, fiecare persoană are „rol” şi atribuţii specifice bine stabilite şi respectate. Prin sedinţele comune, persoanele sunt îndrumate să aibă încredere unii în alţii şi să fie mai puţin preocupaţi de poziţie, putere, protocol, uzanţe care nu fac obiectul reminiscenţelor.
Reminiscenţele ajută la evaluarea prezentă a unei persoane cu demenţă şi completează informaţiile pentru constituirea planului individualizat de îngrijire. Dacă se consideră o persoană cu demenţă doar cum este în prezent, este ca şi cum, în loc să te uiţi într-un album cu fotografii, ai privi doar un fragment dintr-o poză. Nu este corect să apreciezi doar capacităţile prezente ale unei persoane, pentru că nu ai tabloul complet şi complex, fără a şti ce a fost, ce a realizat, care îi erau preocupările ori sferele de interes ale acelei persoane. Istoria personală ne poate da informaţii despre ceea ce ar putea să mai facă, ce i-ar trezi interesul, acordându-i în acest fel o şansă în plus.
Reminiscenţa conduce la schimbarea ierarhiei în grup. Se spune că persoanele, care au trăit pe viu anumite evenimente ce au intrat în istorie, sunt cei mai buni profesori de istorie. Persoanele vârstnice sunt surse deosebite de informaţii despre evenimentele istorice din trecutul îndepărtat şi, cu puţină încurajare, cei mai mulţi dintre ei sunt dispusi să ni le relateze prin propria prismă. În loc să fim entităţi pasive în îngrijirea persoanelor cu demenţă, ori să facem anumite activităţi pentru ei sau în locul lor, prin sedinţe de stimulare a reminiscenselor, dăm posibilitatea acestor persoane să fie ei în centrul atenţiei, să devină actori principali, să joace rolul de profesor care oferă informaţii, într-un cuvânt ei să fie autoritatea.
Prin reminiscenţe se păstrează şi se transmite moştenirea culturală. De fiecare dată, când o persoană trece în nefiinţă, se pierde şi o parte din moştenirea culturală a unui popor. Uneori putem chiar afirma că s-a pierdut definitiv o posibilă carte de succes. Dacă învăţăm să ascultăm cu atenţie relatările despre trecut, dacă învăţăm să ne amintim despre trecut, vom fi capabili să aducem trecutul în prezent şi să păstrăm măcar o parte din moştenirea culturală individuală. Prin tehnica reminiscenţelor înregistrăm, pe de o parte , amintirile oamenilor obişnuiţi privind viaţa lor personală iar, pe de altă parte, înregistrăm opiniile acestor oameni despre evenimentele pe care le-au trăit si, în acest fel, păstrăm şi transmitem mai departe moştenirea culturală.
Prin tehnica de stimulare a reminiscenţelor persoanele cu demenţă sunt antrenate într-o activitate plăcută, relaxantă şi care le aduce satisfacţii. Prin această afirmaţie nu sugerăm că toate reminiscenţele se referă la evenimente plăcute sau cu o conotaţie pozitivă. Pot fi şi unele care au avut ca efect o încărcătură emotională negativă sau pot fi persoane care nu doresc să-şi amintească unele întâmplări traumatizante. Însă, cei mai mulţi dintre beneficiarii tehnicii de stimulare a reminiscenţelor trăiesc o mare satisfacţie atunci când li se oferă prilejul de a relata evenimente din trecutul îndepărtat. În acest fel ei se transpun în timp şi parcă mai trăiesc o dată ceea ce s-a întâmplat cu mulţi ani în urmă. Este benefic să ne axăm pe ceea ce persoana cu demenţă este capabilă să facă în prezent, decât să ne lamentăm sau să ne plângem de ce nu mai poate face acea persoană
In perioada 2007-2008, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sector 1 a derulat proiectul Unitate interdisciplinara pentru reminiscente, finantat prin Phare 2004-2006, Coeziune Economica si Sociala/Servicii Sociale. Prin acest proiect in centrele rezidentiale apartinand DGASPC sector 1 au fost infiintate 6 centre de reminiscente pentru persoanele institutionalizate.
Deoarece infiintarea centrelor de reminiscente s-a dovedit de un real folos pentru beneficiarii gazduiti in cadrul centrelor rezidentiale, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului intentioneaza dezvoltarea unui astfel de centru pentru beneficiarii din comunitate.
VI. Centru de informare pentru cetateni
Centru de informare pentru cetăţeni este un serviciu de interes public care răspunde nevoii de informare şi consiliere a cetăţenilor, astfel încât aceştia să aibă acces sporit la informaţii privind drepturile şi îndatoririle lor, să beneficieze de consiliere în identificarea posibilelor căi de rezolvare a unor probleme cu care se confruntă şi de ghidare în utilizarea serviciilor publice. Înfiinţarea acestora vine în sprijinul cetăţenilor, beneficiari direcţi şi indirecţi, facilitându-le accesul la informaţii transpuse într-un limbaj comun, în vederea cunoaşterii de către aceştia a drepturilor şi obligaţilor pe care le au conform legislaţiei în vigoare, a instituţiilor publice şi private abilitate în soluţionarea situaţiei de criză cu care se confruntă.
Activitatea de informare şi consiliere desfăşurată se bazează pe 4 principii care asigură maxima accesibilitate pentru orice membru al comunităţii:
INDEPENDENŢĂ
IMPARŢIALITATE
GRATUITATE
CONFIDENŢIALITATE
Seviciile oferite de organismul nou înfiinţat sunt gratuite şi respectă, totodată, principiile imparţialităţii şi confidenţialităţii. Solicitanţii, cetăţeni ai Municipiului Bucureşti, au posibilitatea ca, de acum, să apeleze la personalul calificat, competent şi bine pregătit din cadrul centrului. Centrul va contribui semnificativ la îmbunătăţirea accesului la informaţie a tuturor cetăţenilor, dar mai ales a grupurilor de populaţie defavorizate. UE a considerat importantă înfiinţarea acestor birouri şi în ţara noastră pentru a răspunde nevoii evidenţe, manifestată în România, de îmbunătăţire a accesului la informare şi consiliere pentru cetăţeni, pentru ca aceştia să îşi poată rezolva problemele şi să îşi exercite drepturile şi obligaţiile. Este bine ştiut de către Comisia Europeană că aderarea nu se poate realiza cu succes decât dacă este susţinută de o populaţie bine informată.
VII.Centrul de zi Un pas impreuna 2
Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt izolate, vulnerabile, în dificultate. Ele au adesea o istorie lungă a internărilor în diverse spitale, nu au familie, sunt inapte să comunice, au nevoi multiple, sunt diagnosticate de societate ca “nefiind ca ceilalţi” şi se află, de cele mai multe ori, într-o stare de sărăcie profundă.
Procesul de reinserţie socială a adulţilor cu probleme de sănătate mintală este unul de lungă durată şi presupune evoluţia către stadiul de interdependenţă - valorizarea acţiunilor comune, prioritizarea, planificarea acţiunilor astfel încât evenimentele să ia cursul dorit, evaluarea riscurilor şi consecinţelor, asumarea eşecurilor şi victoriilor. Evoluţia beneficiarilor de la stadiul de dependenţă la cel de interdependenţă este posibilă prin efortul depus de ei şi de echipele de lucrători presupunând şi dobândirea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare socială
În comunitatea noastră mai există un serviciu similar pentru adulţii cu probleme de sănătate mintală şi, de aceea, dorim să oferim acest serviciu şi într-o altă zonă a sectorului 1 având în vedere rezultatele obţinute până în prezent.
Activitatile ce se vor desfasura in cadrul Centrului de zi Un pas impreuna sunt:
-
consiliere psihologică pentru beneficiari si apartinatori
-
activităţi terapeutice;
-
activitati de stimulare senzoriala (dezvoltarea simturilor senzorio-motorii);
-
terapie comportamentala
-
grupuri de dans si miscare
-
terapie prin jocuri
-
grup de arta decorativa/ artizanat
-
activitati instructiv educative :
-
grup ABC (citit, scris, desenat etc)
-
activitati recreative
-
socializare in cadrul centrului ( jocuri educative de stimulare cognitiva )
-
socializare in afara centrului (vizite muzee, excursii si vizite la alte centre)
Structura de personal a Complexului de Servicii Sociale „Phoenix” asigură desfăşurarea efectivă şi eficientă a activităţilor procesului de furnizare a serviciilor (asistenţa asigurată beneficiarilor, administrarea resurselor, organizare şi comunicare, management-ul curent al unităţii, management-ul urgenţelor).
Toate aceste centre ce vor funcţiona în cadrul C.S.S. „Phoenix” sunt dezvoltate având la bază Strategia de dezvoltarea a sistemului integrat de asistenţă socială de la nivelul sectorului 1, nevoile identificate precum şi dezvoltarea unor modele de bună practică. În viitor se doreşte ca pornind de la aceste servicii iniţiate acum să se aplice cereri de finanţare din fonduri externe pentru dezvoltare şi sustenabilitate.
Rezultatele urmarite prin implementarea proiectului Centrul Multifunctional Phoenix :
- reducerea stresului şi menţinerea relaţiilor familiale;
- consolidarea familiilor în care există persoane cu handicap sau persoane vârstnice;
- mentinerea bunăstarii fizice şi îmbunătăţirea vieţii afective (sănătatea psiho-afectivă), pemitand in acelasi timp familiilor să continue supravegherea (îngrijirea) cu succes la domiciliu a celorlalţi membri ai familiei (copii sau adulţi) care nu se află în situaţie de criză;
- menţinerea pe termen lung a stabilităţii familiei prin reducerea necesităţii plasamentelor în afara domiciliului, şi diminuarea nevoii de a apela la servicii rezidenţiale pe termen îndelungat.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/municipiul-bucuresti-proiect.html#CONSILIUL_LOCAL_AL_SECTORULUI_1_HOTĂRĂŞTE:_Art.1.
|
Municipiul bucureşti proiect
|
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRÂRE
privind implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 a Proiectului Centrul Multifuncţional “ Phoenix”,
în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A
Văzând Expunerea de motive a Primarului Sectorului 1, precum şi Raportul de specialitate întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
Având în vedere Raportul Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, impozite şi taxe locale, al Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi patrimoniu şi al Comisiei de sănătate şi protecţie socială ale Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de prevederile:
- Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Hotărârii Guvernului României nr.268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- Legii nr.47/ 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;
- Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, republicată;
- Hotărârii Guvernului României nr.1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, republicată;
Având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului Local sector 1 nr.322/19.09.2008 privind aprobarea Strategiei structurilor integrate de asistenţă socială şi medico-sociale, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 şi Complexul Multifuncţional Caraiman, subordonate Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de Proiectul Centrul Multifuncţional „Phoenix” destinat persoanelor adulte cu handicap şi vârstnice, întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
În temeiul art.45, alin.(1), art.81, alin.(2), lit.”n” şi ale art.115, alin.(1), lit.”b” din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRĂŞTE:
Art.1. Se aprobă implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, a Proiectului Centrul Multifuncţional “Phoenix” în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A, conform Anexei nr.1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. Primarul Sectorului 1, Secretarul Sectorului 1, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 şi Serviciul Secretariat General Audienţe vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ,
Ion Brad
SECRETAR,
Bogdan Nicolae Grigorescu
Nr.: 428
Data: 29.10.2009
Anexa nr.1
la Hotărârea Consiliului Local
nr.428/29.10.2009
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,
Ion Brad
Proiect
Centrul Multifunctional “ Phoenix”
Una dintre priorităţile cuprinse în Strategia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 pentru perioada 2008-2013 o reprezintă dezvoltarea serviciilor alternative instituţionalizării pentru persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi şi alte persoane aflate în risc de excluziune socială.
În vederea realizării obiectivelor , Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 iniţiază proiectul Centrul Multifuncţional Phoenix, proiect ce vizează crearea de noi de servicii şi dezvoltarea celor existente în vederea creşterii calităţii vieţii şi prevenirii marginalizării sociale a persoanelor vârstnice, a persoanelor cu handicap şi a altor tipuri de persoane aflate în risc de marginalizare .
Centrul Multifuncţional Phoenix va fi structurat în mai multe module pentru a acoperi o gama cât mai variată de nevoi idenificate la nivelul beneficiarilor de servicii sociale de pe raza sectorului 1, si anume:
-
Clubul Seniorilor Phoenix
-
Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
-
Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
-
Centru de integrare prin terapie ocupaţională, meloterapie, ludoterapie
-
Centru de reminiscenţe
-
Centru de informare pentru cetăţeni
-
Centru de zi Un pas împreună
-
Clubul Seniorilor Phoenix
Vârsta a treia este o perioadă de regresie, de involuţie pe toate planurile. Schimbările (de natură fizică, emoţională, psihică, socială, financiară) din această perioadă au loc rapid şi sunt semnificative. Familia, comunitatea locală, autorităţile locale şi în particular D.G.A.S.P.C. – urile au responsabilitatea de a acorda sprijin pentru menţinerea şi recuperarea persoanelor vârstnice în familie şi creşterea calităţii vieţii, rezultatele fiind: optimizarea tonusului persoanelor vârstnice, rebranşarea la viaţa socială, creşterea bunăstării generale a persoanelor de vârsta a treia, potenţarea motivaţiei existenţiale, crearea unui mediu ambiental propice manifestării libere a vârstnicilor. Un procent mare de vârstnici din Sectorul 1 solicită servicii sociale pentru a depăşi situaţiile de criză. Pentru a fi eficiente, aceste servicii trebuie să se dezvolte şi să se adapteze continuu nevoilor beneficiarilor.
Din aceste considerente, în sistemul de protecţie al persoanelor vârstnice s-a dezvoltat Serviciul de Consiliere Persoane Vârstnice – Clubul Seniorilor care răspunde într-o mare măsură nevoi de socializare, de petrecere a timpului liber şi a nevoi de a fi util a persoanei vârstnice. În prezent în cadrul Clubului seniorilor sunt înscrise aproximativ 760 persoane, spatiul în care se desfăşoară activităţile fiind insuficient în raport cu numărul de beneficiari, o parte din beneficiari solicitând deschiderea unor noi locaţii în alte zone ale sectorului 1.
Clubului Seniorilor Phoenix, reprezintă replicarea unui model deja existent, ce s-a dovedit util şi benefic pentru membrii comunităţii sectorului 1.
Activităţile preconizate a se realiza în cadrul Clubului sunt următoarele:
-
Organizarea de conferinţe, dezbateri, seminarii pe teme de interes pentru persoanele vârstnice;
-
Consiliere psiho-socială individuală şi de grup în vederea resocializării şi reactivării vârstnicilor care se află în risc de tulburări psiho-emoţionale, marginalizare / autoexcludere socială;
-
Consiliere medicală prin consultaţii medicale informative pentru membrii clubului;
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea de expoziţii cu obiecte realizate de membrii clubului;
-
Organizarea şi monitorizarea grupurilor de voluntari vârstnici pentru sprijinul persoanelor vârstnice aflate în dificultate;
-
Organizarea de programe de muzică, dans şi poezie;
-
Organizarea de vizite la muzee, expoziţii şi alte obiective culturale de interes pentru membrii clubului;
-
Organizarea de excursii/pelerinaje;
-
Organizarea participării la diferite spectacole de teatru;
-
Organizarea sărbătoririi zilelor de naştere a membrilor clubului în funcţie de zodie;
-
Organizarea festivităţilor prilejuite de sărbătorile religioase şi a sărbătorilor internaţionale;
-
Realizarea planului şi a raportului lunar de activitate al Clubului Seniorilor şi afişarea activităţilor planificate pe date concrete, la avizierul din incinta clubului pentru a fi aduse la cunoştinţa membrilor pensionari;
-
Menţinerea unei permanente legături cu ONG-urile sociale din Sectorul 1, elaborarea şi implementarea unor proiecte în vederea satisfacerii nevoilor de asistenţă socială a vârstnicilor din Sectorul 1;
-
Organizarea lunară a şedinţelor de lucru împreună cu membrii Comitetului Consultativ al Clubului Seniorilor în vederea analizării propunerilor membrilor clubului;
Efectele benefice ale activităţii la nivelul comunităţii: prin activităţile desfăşurate, vom contribui la prevenirea autoexcluderii vârstnicilor, după ieşirea la pensie, din viaţa socială a comunităţii şi la resocializarea acestora prin actul cultural, cel distractiv-recreativ, prin consiliere psiho-socială, conferinţe, activităţi de promovare a sănătaţii etc. Prin programele destinate persoanelor vârstnice se urmăreşte punerea în valoare şi explorarea potenţialului uman al acestora, reorientând valorile şi adaptându-le la noul tip de societate democratică, având ca principale deziderate păstrarea demnităţii persoanelor vârstnice şi a independenţei lor, stimularea legăturilor cu familia şi, în special, cu membrii comunităţii, reinserţia în viaţa socială şi culturală a persoanelor de vârsta a treia.
II. Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
Ca toate ţările europene şi România se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire demografică. O mare parte a populaţiei vârstnice, apeleaza la serviciile sociale. Sistemele de protecţie socială trebuie să se adapteze evoluţiei comportamentelor şi structurilor familiale atunci când acestea antrenează apariţia unor nevoi de protecţie socială, legate în special de transformările pieţei muncii şi de evoluţia demografică. Astfel, persoanelor cu handicap trebuie să li se garanteze măsuri corespunzătoare de protecţie socială, luând în considerare nevoile specifice ale acestei categorii, în special în cazul în care aceştia sunt dependenţi de îngrijjre şi de servicii din afara familiei. De asemenea, persoanele cu handicap trebuie să beneficieze de măsuri care să prevină excluderea lor socială, în special prin posibilitatea continuării unei forme de activitate. În acest moment la nivelul sectorului 1 nu există un centru de acest tip, deşi este evidentă necesitatea unui astfel de serviciu în vederea prevenirii instituţionalizării şi a menţinerii cât mai îndelungate în mediul familial a persoanei cu demenţă de tip Alzheimer.
La nivelul sectorului 1 există 344 persoane cu certificate de handicap diagnosticate cu demenţă de tip Alzheimer, aflate în întreţinerea familiei. Persoanele cu demenţă de tip Alzheimer necesită atenţie deosebită comparativ cu alte tipuri de handicap, cunoscut fiind faptul ca manifestările afecţiunii sunt complexe.
Prin înfiinţarea Centrului de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer se urmăreşte menţinerea autonomiei persoanei cu boala Alzheimer în fază incipientă şi medie şi prevenirea situaţiei de dependenţă, pe o perioadă cât mai îndelungată.
Centrul de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer va avea o capacitate de aproximativ 15 locuri, conform standardelor în vigoare programul zilnic fiind de minimum 5 ore, beneficiarilor participanţi la activităţi urmând a li se servi cel puţin o masă/gustare, hrana fiind asigurată fie prin prepararea în bucătăria centrului, fie prin subcontractarea unei firme specializate, fie prin aducere de către beneficiar sau familie (numai pentru o singură masă)
În cadrul Centrului de zi se vor asigura activităţi de supraveghere şi menţinere a sănătăţii, individualizat, în funcţie de nevoile evaluate, activităţi de integrare familială şi comunitară pentru fiecare beneficiar. Activităţile care vizează integrarea/reintegrarea socială, în funcţie de nevoile individuale ale beneficiarilor, pot fi: informare; interpretare în limbaj mimico-gestual; consiliere juridică; asistenţă socială; pregătire pentru viaţă independentă; consiliere pentru adaptarea locuinţei; îndrumare vocaţională (sprijin pentru angajare, formare, orientare şi integrare în muncă); socializare şi petrecere a timpului liber.
Activităţile preconizate:
-
Activităţi pentru menţinerea sau readaptarea capacităţilor fizice şi intelectuale:
-
activităţi de club, citirea presei, jocuri scrabble, şah etc.
-
activităţi pentru resocializare: discuţii de grup tematice, concursuri distractive, sărbătorirea zilelor de naştere etc.
-
activităţi practice de autogospodărire, jocuri de rol etc.
-
Activităţi de training mintal :
-
stimulare cognitivă prin jocuri şi exerciţii logice
-
Consilierea şi îndrumarea familiei cu privire la tehnicile de îngrijire
-
Consiliere psihologică, inclusiv pentru familie
-
Servicii de kinetoterapie
-
Consiliere administrativ socială
Prin serviciile oferite se urmăreşte:
-
Împiedicarea degradării relaţiilor intrafamiliale, scăzând riscul de îmbolnăvire a familiei
-
Prevenirea marginalizării şi stigmatizării vârstnicului
-
Oferirea unei pauze familiei
-
Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe despre boală şi îngrijire
III.Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
În scopul prevenirii instituţionalizării şi al menţinerii în familie, în comunitate a persoanei cu handicap (cu potenţial funcţional) este esenţială înfiinţarea unor servicii alternative – în concordanţă cu nevoile identificate – precum şi dezvoltarea celor existente. Nevoia de sprijin a persoanelor cu handicap în ceea ce priveşte serviciile de recuperare, şi respectiv necesitatea existentei unor centre de recuperare neuromotorie - a fost identificată ca urmare a evaluării gradului de dependenţă a acestora şi a efectuării evaluărilor sociale.
In evidentele DGASPC sector 1 sunt inregistrate 401 persoane adulte cu handicap locomotor, precum şi un număr de 681 persoane cu handicap neuromotor şi 59 persoane cu handicap asociat - care prezintă si afecţiuni neuromotorii. Pentru aceste persoane au fost prevăzute, în programele individuale de recuperare, reabilitare şi integrare socială, activităţii de recuperare – socializare, în conformitate cu nevoile individuale, care au ca finalitate dezvoltarea autonomiei personale a beneficiarului.
In cadrul Centrului de recuperare neuromotorie Phoenix se vor oferi, in baza unei planificari individuale, urmatoarele tipuri de servicii:
-
examinarea şi evaluarea beneficiarilor
-
kinetoterapie (gimnastică medicală)
-
electroterapie (galvanizări, curenţi diadinamici, curenţi interferenţiali, curenţi de înaltă frecvenţă)
Activităţile de recuperare neuromotorie se realizează la recomandarea medicului de recuperare, în baza Planului Individualizat de Servicii, fiind realizate de catre kinetoterapeutul centrului.
Beneficiarii – persoane adulte cu domiciliul pe sectorul 1, vor putea efectua un număr de 10 şedinţe de recuperare anual, cu posibilitatea de repetare periodică în funcţie de recomandarea medicului de recuperare.
IV.Centru de integrare prin terapie ocupationala, meloterapie, ludoterapie
Problematica persoanelor cu dizabilităţi este complexă şi necesită o abordare care să permită egalizarea şanselor, evitarea discriminării şi facilitarea participării persoanelor cu dizabilităţi la viaţa comunităţii. Serviciile de terapie ocupaţională în recuperarea şi socializarea persoanelor cu handicap repezinta o alternativa la institutionalizare, prin imbunatatirea calitatii vietii persoanelor cu dizabilitati. Grupul ţintă vizat îl reprezintă persoanele cu handicap fizic şi/sau asociat, care au un potenţial restant şi insuficient stimulat.
Activităţile prevăzute în cadrul proiectului vizează: crearea şi funcţionarea a unor ateliere de terapie ocupaţională şi socializare; sensibilizarea profesioniştilor, autorităţilor, comunităţii, cu privire la drepturile persoanelor cu handicap de a avea acces la servicii adaptate în cadrul cărora terapia ocupaţională ocupă un loc important.
Prin dezvoltarea unui astfel de centru se pun bazele unui model de intervenţie care, va facilita îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi, permiţând totodată întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a comunităţii de a răspunde nevoilor acestor persoane. Se lărgeşte astfel sfera relaţiilor sociale, constituindu-se ca o premisă pentru facilitarea integrării sociale şi creşterea capacităţii acestei categorii de populaţie de a-şi promova drepturile şi interesele.
Beneficiile dezvoltarii unui centru de integrare prin terapie ocupationala, ludoterapie, meloterapie se reflecta in:
-
îmbunătăţirea situaţiei psiho-sociale;
-
îmbunătăţirea relaţiilor în cadrul familiei şi în comunitatea în care trăieşte;
-
sprijin în efectuarea activităţilor de terapie ocupaţională şi stimularea participării la efectuarea acestor sarcini; terapeutul ocupaţional nu realizează în locul persoanei handicap acest lucru, ci împreună cu ea;
-
reducerea discriminării acestora ca urmare, pe de o parte, a dezvoltării abilităţilor sociale şi practice şi pe de altă parte, a modului în care imaginea acestora este percepută în comunitate;
-
îmbunătăţirea imaginii de sine şi a încrederii în propria persoană;
V.Centru de reminisceţe
Reminiscenţa este definită ca fiind amintirea vagă a unor fapte, evenimente petrecute cu mult timp în urmă despre care se credea că au fost uitate, însă care pot să fie actualizate prin diverşi stimuli ce funcţionează ca factori declanşatori.
Conceptul de stimulare a reminiscenţei nu semnifică doar amintiri despre trecutul îndepărtat, ci reprezintă un complex sistem de valori care include organizarea de activităţi în plan social şi de stimulare în vederea antrenării persoanelor vârstnice nu doar să vorbească despre timpurile trecute ci şi să desfăşoare împreună activităţi care să aibă relevanţă, să-l motiveze şi valorizeze. Utilizăm tehnica stimulării reminiscenţelor persoanelor varstnice pentru a vorbi despre trecut. Beneficiile tehnicii de stimulare a reminscenţelor nu pot fi contabilizate doar ca o simplă reacţie, în care anumite cauze produc anumite efecte, ci ele se datorează sistemului complex care include organizarea de activităţi şi crearea de oportunităţi pentru interacţiuni sociale cu şi pentru persoanele varstnice, pe baza împărtăşirii experienţelor personale care induc interes, satisfacţii, activităţi, stimulare, având ca principii de bază respectul, înţelegerea şi consideraţia faţă de beneficiari.
Beneficiile utilizarii tehnicii de stimulare a reminiscentelor:
În primul rând reminiscenţa încurajează socializarea prin dezvoltarea de noi relaţii sociale. În acest fel se reduce izolarea persoanelor cu demenţă care sunt ajutate şi încurajate să intre în contact cu alte persoane care sufera de aceeasi boală. Vorbind despre trecut putem să dăm noi sensuri prezentului.
Reminiscenţele valorizează persoana. În societatea noastră persoanele vârstnice sunt şi se simt marginalizate, cu atât mai mult persoanele cu demenţă nu sunt de loc valorizate iar, în faza incipientă şi uşoară a bolii, acestea se automarginalizează pentru a-si masca deficienţele. Prin reminiscenţe noi îi provocăm la discuţii despre trecut, le arătăm că suntem interesaţi de ceea ce ne spun şi în acest fel persoana cu demenţă este încurajată şi valorizată căpătând încredere în propriile capacităţi.
Reminiscenţa facilitează procesul de „life review” ( poveste a vieţii ) Pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă ea trăieste mai mult în trecut şi îi face o deosebită plăcere să relateze evenimente petrecute cu mult timp în urmă. Prin sedinţele de stimulare a reminiscenselor se facilitează procesul de „life review”, iar beneficiarii acestor sedinţe pleacă cu un sentiment de mulţumire şi împlinire că au fost capabili să relateze, chiar dacă nu foarte exact, unele evenimente importante din viaţă cu o încărcătură emoţională puternică.
Reminiscenţele creează conexiuni şi punţi între trecutul, prezentul şi viitorul unei persoane. Relevarea trecutului unei persoane, aşa cum ne apare el în urma stimulării prin tehnica reminiscenţelor, ne ajută să înţelegem mai bine unele manifestări comportamentale prezente şi, totodată, ne facilitează aprecierea evoluţiilor viitoare.
Reminiscenţa reduce distanţa dintre îngrijitor şi persoana cu demenţă deoarece este un instrument efectiv pentru îmbunătăţirea comunicării şi înţelegerii empatice. Aproape în toate tipurile de instituţie, inclusiv în familie, fiecare persoană are „rol” şi atribuţii specifice bine stabilite şi respectate. Prin sedinţele comune, persoanele sunt îndrumate să aibă încredere unii în alţii şi să fie mai puţin preocupaţi de poziţie, putere, protocol, uzanţe care nu fac obiectul reminiscenţelor.
Reminiscenţele ajută la evaluarea prezentă a unei persoane cu demenţă şi completează informaţiile pentru constituirea planului individualizat de îngrijire. Dacă se consideră o persoană cu demenţă doar cum este în prezent, este ca şi cum, în loc să te uiţi într-un album cu fotografii, ai privi doar un fragment dintr-o poză. Nu este corect să apreciezi doar capacităţile prezente ale unei persoane, pentru că nu ai tabloul complet şi complex, fără a şti ce a fost, ce a realizat, care îi erau preocupările ori sferele de interes ale acelei persoane. Istoria personală ne poate da informaţii despre ceea ce ar putea să mai facă, ce i-ar trezi interesul, acordându-i în acest fel o şansă în plus.
Reminiscenţa conduce la schimbarea ierarhiei în grup. Se spune că persoanele, care au trăit pe viu anumite evenimente ce au intrat în istorie, sunt cei mai buni profesori de istorie. Persoanele vârstnice sunt surse deosebite de informaţii despre evenimentele istorice din trecutul îndepărtat şi, cu puţină încurajare, cei mai mulţi dintre ei sunt dispusi să ni le relateze prin propria prismă. În loc să fim entităţi pasive în îngrijirea persoanelor cu demenţă, ori să facem anumite activităţi pentru ei sau în locul lor, prin sedinţe de stimulare a reminiscenselor, dăm posibilitatea acestor persoane să fie ei în centrul atenţiei, să devină actori principali, să joace rolul de profesor care oferă informaţii, într-un cuvânt ei să fie autoritatea.
Prin reminiscenţe se păstrează şi se transmite moştenirea culturală. De fiecare dată, când o persoană trece în nefiinţă, se pierde şi o parte din moştenirea culturală a unui popor. Uneori putem chiar afirma că s-a pierdut definitiv o posibilă carte de succes. Dacă învăţăm să ascultăm cu atenţie relatările despre trecut, dacă învăţăm să ne amintim despre trecut, vom fi capabili să aducem trecutul în prezent şi să păstrăm măcar o parte din moştenirea culturală individuală. Prin tehnica reminiscenţelor înregistrăm, pe de o parte , amintirile oamenilor obişnuiţi privind viaţa lor personală iar, pe de altă parte, înregistrăm opiniile acestor oameni despre evenimentele pe care le-au trăit si, în acest fel, păstrăm şi transmitem mai departe moştenirea culturală.
Prin tehnica de stimulare a reminiscenţelor persoanele cu demenţă sunt antrenate într-o activitate plăcută, relaxantă şi care le aduce satisfacţii. Prin această afirmaţie nu sugerăm că toate reminiscenţele se referă la evenimente plăcute sau cu o conotaţie pozitivă. Pot fi şi unele care au avut ca efect o încărcătură emotională negativă sau pot fi persoane care nu doresc să-şi amintească unele întâmplări traumatizante. Însă, cei mai mulţi dintre beneficiarii tehnicii de stimulare a reminiscenţelor trăiesc o mare satisfacţie atunci când li se oferă prilejul de a relata evenimente din trecutul îndepărtat. În acest fel ei se transpun în timp şi parcă mai trăiesc o dată ceea ce s-a întâmplat cu mulţi ani în urmă. Este benefic să ne axăm pe ceea ce persoana cu demenţă este capabilă să facă în prezent, decât să ne lamentăm sau să ne plângem de ce nu mai poate face acea persoană
In perioada 2007-2008, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sector 1 a derulat proiectul Unitate interdisciplinara pentru reminiscente, finantat prin Phare 2004-2006, Coeziune Economica si Sociala/Servicii Sociale. Prin acest proiect in centrele rezidentiale apartinand DGASPC sector 1 au fost infiintate 6 centre de reminiscente pentru persoanele institutionalizate.
Deoarece infiintarea centrelor de reminiscente s-a dovedit de un real folos pentru beneficiarii gazduiti in cadrul centrelor rezidentiale, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului intentioneaza dezvoltarea unui astfel de centru pentru beneficiarii din comunitate.
VI. Centru de informare pentru cetateni
Centru de informare pentru cetăţeni este un serviciu de interes public care răspunde nevoii de informare şi consiliere a cetăţenilor, astfel încât aceştia să aibă acces sporit la informaţii privind drepturile şi îndatoririle lor, să beneficieze de consiliere în identificarea posibilelor căi de rezolvare a unor probleme cu care se confruntă şi de ghidare în utilizarea serviciilor publice. Înfiinţarea acestora vine în sprijinul cetăţenilor, beneficiari direcţi şi indirecţi, facilitându-le accesul la informaţii transpuse într-un limbaj comun, în vederea cunoaşterii de către aceştia a drepturilor şi obligaţilor pe care le au conform legislaţiei în vigoare, a instituţiilor publice şi private abilitate în soluţionarea situaţiei de criză cu care se confruntă.
Activitatea de informare şi consiliere desfăşurată se bazează pe 4 principii care asigură maxima accesibilitate pentru orice membru al comunităţii:
INDEPENDENŢĂ
IMPARŢIALITATE
GRATUITATE
CONFIDENŢIALITATE
Seviciile oferite de organismul nou înfiinţat sunt gratuite şi respectă, totodată, principiile imparţialităţii şi confidenţialităţii. Solicitanţii, cetăţeni ai Municipiului Bucureşti, au posibilitatea ca, de acum, să apeleze la personalul calificat, competent şi bine pregătit din cadrul centrului. Centrul va contribui semnificativ la îmbunătăţirea accesului la informaţie a tuturor cetăţenilor, dar mai ales a grupurilor de populaţie defavorizate. UE a considerat importantă înfiinţarea acestor birouri şi în ţara noastră pentru a răspunde nevoii evidenţe, manifestată în România, de îmbunătăţire a accesului la informare şi consiliere pentru cetăţeni, pentru ca aceştia să îşi poată rezolva problemele şi să îşi exercite drepturile şi obligaţiile. Este bine ştiut de către Comisia Europeană că aderarea nu se poate realiza cu succes decât dacă este susţinută de o populaţie bine informată.
VII.Centrul de zi Un pas impreuna 2
Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt izolate, vulnerabile, în dificultate. Ele au adesea o istorie lungă a internărilor în diverse spitale, nu au familie, sunt inapte să comunice, au nevoi multiple, sunt diagnosticate de societate ca “nefiind ca ceilalţi” şi se află, de cele mai multe ori, într-o stare de sărăcie profundă.
Procesul de reinserţie socială a adulţilor cu probleme de sănătate mintală este unul de lungă durată şi presupune evoluţia către stadiul de interdependenţă - valorizarea acţiunilor comune, prioritizarea, planificarea acţiunilor astfel încât evenimentele să ia cursul dorit, evaluarea riscurilor şi consecinţelor, asumarea eşecurilor şi victoriilor. Evoluţia beneficiarilor de la stadiul de dependenţă la cel de interdependenţă este posibilă prin efortul depus de ei şi de echipele de lucrători presupunând şi dobândirea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare socială
În comunitatea noastră mai există un serviciu similar pentru adulţii cu probleme de sănătate mintală şi, de aceea, dorim să oferim acest serviciu şi într-o altă zonă a sectorului 1 având în vedere rezultatele obţinute până în prezent.
Activitatile ce se vor desfasura in cadrul Centrului de zi Un pas impreuna sunt:
-
consiliere psihologică pentru beneficiari si apartinatori
-
activităţi terapeutice;
-
activitati de stimulare senzoriala (dezvoltarea simturilor senzorio-motorii);
-
terapie comportamentala
-
grupuri de dans si miscare
-
terapie prin jocuri
-
grup de arta decorativa/ artizanat
-
activitati instructiv educative :
-
grup ABC (citit, scris, desenat etc)
-
activitati recreative
-
socializare in cadrul centrului ( jocuri educative de stimulare cognitiva )
-
socializare in afara centrului (vizite muzee, excursii si vizite la alte centre)
Structura de personal a Complexului de Servicii Sociale „Phoenix” asigură desfăşurarea efectivă şi eficientă a activităţilor procesului de furnizare a serviciilor (asistenţa asigurată beneficiarilor, administrarea resurselor, organizare şi comunicare, management-ul curent al unităţii, management-ul urgenţelor).
Toate aceste centre ce vor funcţiona în cadrul C.S.S. „Phoenix” sunt dezvoltate având la bază Strategia de dezvoltarea a sistemului integrat de asistenţă socială de la nivelul sectorului 1, nevoile identificate precum şi dezvoltarea unor modele de bună practică. În viitor se doreşte ca pornind de la aceste servicii iniţiate acum să se aplice cereri de finanţare din fonduri externe pentru dezvoltare şi sustenabilitate.
Rezultatele urmarite prin implementarea proiectului Centrul Multifunctional Phoenix :
- reducerea stresului şi menţinerea relaţiilor familiale;
- consolidarea familiilor în care există persoane cu handicap sau persoane vârstnice;
- mentinerea bunăstarii fizice şi îmbunătăţirea vieţii afective (sănătatea psiho-afectivă), pemitand in acelasi timp familiilor să continue supravegherea (îngrijirea) cu succes la domiciliu a celorlalţi membri ai familiei (copii sau adulţi) care nu se află în situaţie de criză;
- menţinerea pe termen lung a stabilităţii familiei prin reducerea necesităţii plasamentelor în afara domiciliului, şi diminuarea nevoii de a apela la servicii rezidenţiale pe termen îndelungat.
Dostları ilə paylaş: |
|
http://muhaz.org/municipiul-bucuresti-proiect.html#PREŞEDINTE_DE_ŞEDINŢĂ,_CONTRASEMNEAZĂ,__Ion_Brad__SECRETAR,___Bogdan_Nicolae_Grigorescu__Nr.:_428
|
Municipiul bucureşti proiect
|
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRÂRE
privind implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 a Proiectului Centrul Multifuncţional “ Phoenix”,
în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A
Văzând Expunerea de motive a Primarului Sectorului 1, precum şi Raportul de specialitate întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
Având în vedere Raportul Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, impozite şi taxe locale, al Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi patrimoniu şi al Comisiei de sănătate şi protecţie socială ale Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de prevederile:
- Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Hotărârii Guvernului României nr.268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- Legii nr.47/ 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;
- Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, republicată;
- Hotărârii Guvernului României nr.1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, republicată;
Având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului Local sector 1 nr.322/19.09.2008 privind aprobarea Strategiei structurilor integrate de asistenţă socială şi medico-sociale, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 şi Complexul Multifuncţional Caraiman, subordonate Consiliului Local al Sectorului 1;
Ţinând seama de Proiectul Centrul Multifuncţional „Phoenix” destinat persoanelor adulte cu handicap şi vârstnice, întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;
În temeiul art.45, alin.(1), art.81, alin.(2), lit.”n” şi ale art.115, alin.(1), lit.”b” din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1
HOTĂRĂŞTE:
Art.1. Se aprobă implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, a Proiectului Centrul Multifuncţional “Phoenix” în imobilul situat în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A, Corpul A, conform Anexei nr.1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. Primarul Sectorului 1, Secretarul Sectorului 1, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 şi Serviciul Secretariat General Audienţe vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ,
Ion Brad
SECRETAR,
Bogdan Nicolae Grigorescu
Nr.: 428
Data: 29.10.2009
Anexa nr.1
la Hotărârea Consiliului Local
nr.428/29.10.2009
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,
Ion Brad
Proiect
Centrul Multifunctional “ Phoenix”
Una dintre priorităţile cuprinse în Strategia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 pentru perioada 2008-2013 o reprezintă dezvoltarea serviciilor alternative instituţionalizării pentru persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi şi alte persoane aflate în risc de excluziune socială.
În vederea realizării obiectivelor , Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 iniţiază proiectul Centrul Multifuncţional Phoenix, proiect ce vizează crearea de noi de servicii şi dezvoltarea celor existente în vederea creşterii calităţii vieţii şi prevenirii marginalizării sociale a persoanelor vârstnice, a persoanelor cu handicap şi a altor tipuri de persoane aflate în risc de marginalizare .
Centrul Multifuncţional Phoenix va fi structurat în mai multe module pentru a acoperi o gama cât mai variată de nevoi idenificate la nivelul beneficiarilor de servicii sociale de pe raza sectorului 1, si anume:
-
Clubul Seniorilor Phoenix
-
Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
-
Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
-
Centru de integrare prin terapie ocupaţională, meloterapie, ludoterapie
-
Centru de reminiscenţe
-
Centru de informare pentru cetăţeni
-
Centru de zi Un pas împreună
-
Clubul Seniorilor Phoenix
Vârsta a treia este o perioadă de regresie, de involuţie pe toate planurile. Schimbările (de natură fizică, emoţională, psihică, socială, financiară) din această perioadă au loc rapid şi sunt semnificative. Familia, comunitatea locală, autorităţile locale şi în particular D.G.A.S.P.C. – urile au responsabilitatea de a acorda sprijin pentru menţinerea şi recuperarea persoanelor vârstnice în familie şi creşterea calităţii vieţii, rezultatele fiind: optimizarea tonusului persoanelor vârstnice, rebranşarea la viaţa socială, creşterea bunăstării generale a persoanelor de vârsta a treia, potenţarea motivaţiei existenţiale, crearea unui mediu ambiental propice manifestării libere a vârstnicilor. Un procent mare de vârstnici din Sectorul 1 solicită servicii sociale pentru a depăşi situaţiile de criză. Pentru a fi eficiente, aceste servicii trebuie să se dezvolte şi să se adapteze continuu nevoilor beneficiarilor.
Din aceste considerente, în sistemul de protecţie al persoanelor vârstnice s-a dezvoltat Serviciul de Consiliere Persoane Vârstnice – Clubul Seniorilor care răspunde într-o mare măsură nevoi de socializare, de petrecere a timpului liber şi a nevoi de a fi util a persoanei vârstnice. În prezent în cadrul Clubului seniorilor sunt înscrise aproximativ 760 persoane, spatiul în care se desfăşoară activităţile fiind insuficient în raport cu numărul de beneficiari, o parte din beneficiari solicitând deschiderea unor noi locaţii în alte zone ale sectorului 1.
Clubului Seniorilor Phoenix, reprezintă replicarea unui model deja existent, ce s-a dovedit util şi benefic pentru membrii comunităţii sectorului 1.
Activităţile preconizate a se realiza în cadrul Clubului sunt următoarele:
-
Organizarea de conferinţe, dezbateri, seminarii pe teme de interes pentru persoanele vârstnice;
-
Consiliere psiho-socială individuală şi de grup în vederea resocializării şi reactivării vârstnicilor care se află în risc de tulburări psiho-emoţionale, marginalizare / autoexcludere socială;
-
Consiliere medicală prin consultaţii medicale informative pentru membrii clubului;
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică etc.
-
Organizarea de expoziţii cu obiecte realizate de membrii clubului;
-
Organizarea şi monitorizarea grupurilor de voluntari vârstnici pentru sprijinul persoanelor vârstnice aflate în dificultate;
-
Organizarea de programe de muzică, dans şi poezie;
-
Organizarea de vizite la muzee, expoziţii şi alte obiective culturale de interes pentru membrii clubului;
-
Organizarea de excursii/pelerinaje;
-
Organizarea participării la diferite spectacole de teatru;
-
Organizarea sărbătoririi zilelor de naştere a membrilor clubului în funcţie de zodie;
-
Organizarea festivităţilor prilejuite de sărbătorile religioase şi a sărbătorilor internaţionale;
-
Realizarea planului şi a raportului lunar de activitate al Clubului Seniorilor şi afişarea activităţilor planificate pe date concrete, la avizierul din incinta clubului pentru a fi aduse la cunoştinţa membrilor pensionari;
-
Menţinerea unei permanente legături cu ONG-urile sociale din Sectorul 1, elaborarea şi implementarea unor proiecte în vederea satisfacerii nevoilor de asistenţă socială a vârstnicilor din Sectorul 1;
-
Organizarea lunară a şedinţelor de lucru împreună cu membrii Comitetului Consultativ al Clubului Seniorilor în vederea analizării propunerilor membrilor clubului;
Efectele benefice ale activităţii la nivelul comunităţii: prin activităţile desfăşurate, vom contribui la prevenirea autoexcluderii vârstnicilor, după ieşirea la pensie, din viaţa socială a comunităţii şi la resocializarea acestora prin actul cultural, cel distractiv-recreativ, prin consiliere psiho-socială, conferinţe, activităţi de promovare a sănătaţii etc. Prin programele destinate persoanelor vârstnice se urmăreşte punerea în valoare şi explorarea potenţialului uman al acestora, reorientând valorile şi adaptându-le la noul tip de societate democratică, având ca principale deziderate păstrarea demnităţii persoanelor vârstnice şi a independenţei lor, stimularea legăturilor cu familia şi, în special, cu membrii comunităţii, reinserţia în viaţa socială şi culturală a persoanelor de vârsta a treia.
II. Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer
Ca toate ţările europene şi România se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire demografică. O mare parte a populaţiei vârstnice, apeleaza la serviciile sociale. Sistemele de protecţie socială trebuie să se adapteze evoluţiei comportamentelor şi structurilor familiale atunci când acestea antrenează apariţia unor nevoi de protecţie socială, legate în special de transformările pieţei muncii şi de evoluţia demografică. Astfel, persoanelor cu handicap trebuie să li se garanteze măsuri corespunzătoare de protecţie socială, luând în considerare nevoile specifice ale acestei categorii, în special în cazul în care aceştia sunt dependenţi de îngrijjre şi de servicii din afara familiei. De asemenea, persoanele cu handicap trebuie să beneficieze de măsuri care să prevină excluderea lor socială, în special prin posibilitatea continuării unei forme de activitate. În acest moment la nivelul sectorului 1 nu există un centru de acest tip, deşi este evidentă necesitatea unui astfel de serviciu în vederea prevenirii instituţionalizării şi a menţinerii cât mai îndelungate în mediul familial a persoanei cu demenţă de tip Alzheimer.
La nivelul sectorului 1 există 344 persoane cu certificate de handicap diagnosticate cu demenţă de tip Alzheimer, aflate în întreţinerea familiei. Persoanele cu demenţă de tip Alzheimer necesită atenţie deosebită comparativ cu alte tipuri de handicap, cunoscut fiind faptul ca manifestările afecţiunii sunt complexe.
Prin înfiinţarea Centrului de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer se urmăreşte menţinerea autonomiei persoanei cu boala Alzheimer în fază incipientă şi medie şi prevenirea situaţiei de dependenţă, pe o perioadă cât mai îndelungată.
Centrul de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer va avea o capacitate de aproximativ 15 locuri, conform standardelor în vigoare programul zilnic fiind de minimum 5 ore, beneficiarilor participanţi la activităţi urmând a li se servi cel puţin o masă/gustare, hrana fiind asigurată fie prin prepararea în bucătăria centrului, fie prin subcontractarea unei firme specializate, fie prin aducere de către beneficiar sau familie (numai pentru o singură masă)
În cadrul Centrului de zi se vor asigura activităţi de supraveghere şi menţinere a sănătăţii, individualizat, în funcţie de nevoile evaluate, activităţi de integrare familială şi comunitară pentru fiecare beneficiar. Activităţile care vizează integrarea/reintegrarea socială, în funcţie de nevoile individuale ale beneficiarilor, pot fi: informare; interpretare în limbaj mimico-gestual; consiliere juridică; asistenţă socială; pregătire pentru viaţă independentă; consiliere pentru adaptarea locuinţei; îndrumare vocaţională (sprijin pentru angajare, formare, orientare şi integrare în muncă); socializare şi petrecere a timpului liber.
Activităţile preconizate:
-
Activităţi pentru menţinerea sau readaptarea capacităţilor fizice şi intelectuale:
-
activităţi de club, citirea presei, jocuri scrabble, şah etc.
-
activităţi pentru resocializare: discuţii de grup tematice, concursuri distractive, sărbătorirea zilelor de naştere etc.
-
activităţi practice de autogospodărire, jocuri de rol etc.
-
Activităţi de training mintal :
-
stimulare cognitivă prin jocuri şi exerciţii logice
-
Consilierea şi îndrumarea familiei cu privire la tehnicile de îngrijire
-
Consiliere psihologică, inclusiv pentru familie
-
Servicii de kinetoterapie
-
Consiliere administrativ socială
Prin serviciile oferite se urmăreşte:
-
Împiedicarea degradării relaţiilor intrafamiliale, scăzând riscul de îmbolnăvire a familiei
-
Prevenirea marginalizării şi stigmatizării vârstnicului
-
Oferirea unei pauze familiei
-
Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe despre boală şi îngrijire
III.Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix
În scopul prevenirii instituţionalizării şi al menţinerii în familie, în comunitate a persoanei cu handicap (cu potenţial funcţional) este esenţială înfiinţarea unor servicii alternative – în concordanţă cu nevoile identificate – precum şi dezvoltarea celor existente. Nevoia de sprijin a persoanelor cu handicap în ceea ce priveşte serviciile de recuperare, şi respectiv necesitatea existentei unor centre de recuperare neuromotorie - a fost identificată ca urmare a evaluării gradului de dependenţă a acestora şi a efectuării evaluărilor sociale.
In evidentele DGASPC sector 1 sunt inregistrate 401 persoane adulte cu handicap locomotor, precum şi un număr de 681 persoane cu handicap neuromotor şi 59 persoane cu handicap asociat - care prezintă si afecţiuni neuromotorii. Pentru aceste persoane au fost prevăzute, în programele individuale de recuperare, reabilitare şi integrare socială, activităţii de recuperare – socializare, în conformitate cu nevoile individuale, care au ca finalitate dezvoltarea autonomiei personale a beneficiarului.
In cadrul Centrului de recuperare neuromotorie Phoenix se vor oferi, in baza unei planificari individuale, urmatoarele tipuri de servicii:
-
examinarea şi evaluarea beneficiarilor
-
kinetoterapie (gimnastică medicală)
-
electroterapie (galvanizări, curenţi diadinamici, curenţi interferenţiali, curenţi de înaltă frecvenţă)
Activităţile de recuperare neuromotorie se realizează la recomandarea medicului de recuperare, în baza Planului Individualizat de Servicii, fiind realizate de catre kinetoterapeutul centrului.
Beneficiarii – persoane adulte cu domiciliul pe sectorul 1, vor putea efectua un număr de 10 şedinţe de recuperare anual, cu posibilitatea de repetare periodică în funcţie de recomandarea medicului de recuperare.
IV.Centru de integrare prin terapie ocupationala, meloterapie, ludoterapie
Problematica persoanelor cu dizabilităţi este complexă şi necesită o abordare care să permită egalizarea şanselor, evitarea discriminării şi facilitarea participării persoanelor cu dizabilităţi la viaţa comunităţii. Serviciile de terapie ocupaţională în recuperarea şi socializarea persoanelor cu handicap repezinta o alternativa la institutionalizare, prin imbunatatirea calitatii vietii persoanelor cu dizabilitati. Grupul ţintă vizat îl reprezintă persoanele cu handicap fizic şi/sau asociat, care au un potenţial restant şi insuficient stimulat.
Activităţile prevăzute în cadrul proiectului vizează: crearea şi funcţionarea a unor ateliere de terapie ocupaţională şi socializare; sensibilizarea profesioniştilor, autorităţilor, comunităţii, cu privire la drepturile persoanelor cu handicap de a avea acces la servicii adaptate în cadrul cărora terapia ocupaţională ocupă un loc important.
Prin dezvoltarea unui astfel de centru se pun bazele unui model de intervenţie care, va facilita îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi, permiţând totodată întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a comunităţii de a răspunde nevoilor acestor persoane. Se lărgeşte astfel sfera relaţiilor sociale, constituindu-se ca o premisă pentru facilitarea integrării sociale şi creşterea capacităţii acestei categorii de populaţie de a-şi promova drepturile şi interesele.
Beneficiile dezvoltarii unui centru de integrare prin terapie ocupationala, ludoterapie, meloterapie se reflecta in:
-
îmbunătăţirea situaţiei psiho-sociale;
-
îmbunătăţirea relaţiilor în cadrul familiei şi în comunitatea în care trăieşte;
-
sprijin în efectuarea activităţilor de terapie ocupaţională şi stimularea participării la efectuarea acestor sarcini; terapeutul ocupaţional nu realizează în locul persoanei handicap acest lucru, ci împreună cu ea;
-
reducerea discriminării acestora ca urmare, pe de o parte, a dezvoltării abilităţilor sociale şi practice şi pe de altă parte, a modului în care imaginea acestora este percepută în comunitate;
-
îmbunătăţirea imaginii de sine şi a încrederii în propria persoană;
V.Centru de reminisceţe
Reminiscenţa este definită ca fiind amintirea vagă a unor fapte, evenimente petrecute cu mult timp în urmă despre care se credea că au fost uitate, însă care pot să fie actualizate prin diverşi stimuli ce funcţionează ca factori declanşatori.
Conceptul de stimulare a reminiscenţei nu semnifică doar amintiri despre trecutul îndepărtat, ci reprezintă un complex sistem de valori care include organizarea de activităţi în plan social şi de stimulare în vederea antrenării persoanelor vârstnice nu doar să vorbească despre timpurile trecute ci şi să desfăşoare împreună activităţi care să aibă relevanţă, să-l motiveze şi valorizeze. Utilizăm tehnica stimulării reminiscenţelor persoanelor varstnice pentru a vorbi despre trecut. Beneficiile tehnicii de stimulare a reminscenţelor nu pot fi contabilizate doar ca o simplă reacţie, în care anumite cauze produc anumite efecte, ci ele se datorează sistemului complex care include organizarea de activităţi şi crearea de oportunităţi pentru interacţiuni sociale cu şi pentru persoanele varstnice, pe baza împărtăşirii experienţelor personale care induc interes, satisfacţii, activităţi, stimulare, având ca principii de bază respectul, înţelegerea şi consideraţia faţă de beneficiari.
Beneficiile utilizarii tehnicii de stimulare a reminiscentelor:
În primul rând reminiscenţa încurajează socializarea prin dezvoltarea de noi relaţii sociale. În acest fel se reduce izolarea persoanelor cu demenţă care sunt ajutate şi încurajate să intre în contact cu alte persoane care sufera de aceeasi boală. Vorbind despre trecut putem să dăm noi sensuri prezentului.
Reminiscenţele valorizează persoana. În societatea noastră persoanele vârstnice sunt şi se simt marginalizate, cu atât mai mult persoanele cu demenţă nu sunt de loc valorizate iar, în faza incipientă şi uşoară a bolii, acestea se automarginalizează pentru a-si masca deficienţele. Prin reminiscenţe noi îi provocăm la discuţii despre trecut, le arătăm că suntem interesaţi de ceea ce ne spun şi în acest fel persoana cu demenţă este încurajată şi valorizată căpătând încredere în propriile capacităţi.
Reminiscenţa facilitează procesul de „life review” ( poveste a vieţii ) Pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă ea trăieste mai mult în trecut şi îi face o deosebită plăcere să relateze evenimente petrecute cu mult timp în urmă. Prin sedinţele de stimulare a reminiscenselor se facilitează procesul de „life review”, iar beneficiarii acestor sedinţe pleacă cu un sentiment de mulţumire şi împlinire că au fost capabili să relateze, chiar dacă nu foarte exact, unele evenimente importante din viaţă cu o încărcătură emoţională puternică.
Reminiscenţele creează conexiuni şi punţi între trecutul, prezentul şi viitorul unei persoane. Relevarea trecutului unei persoane, aşa cum ne apare el în urma stimulării prin tehnica reminiscenţelor, ne ajută să înţelegem mai bine unele manifestări comportamentale prezente şi, totodată, ne facilitează aprecierea evoluţiilor viitoare.
Reminiscenţa reduce distanţa dintre îngrijitor şi persoana cu demenţă deoarece este un instrument efectiv pentru îmbunătăţirea comunicării şi înţelegerii empatice. Aproape în toate tipurile de instituţie, inclusiv în familie, fiecare persoană are „rol” şi atribuţii specifice bine stabilite şi respectate. Prin sedinţele comune, persoanele sunt îndrumate să aibă încredere unii în alţii şi să fie mai puţin preocupaţi de poziţie, putere, protocol, uzanţe care nu fac obiectul reminiscenţelor.
Reminiscenţele ajută la evaluarea prezentă a unei persoane cu demenţă şi completează informaţiile pentru constituirea planului individualizat de îngrijire. Dacă se consideră o persoană cu demenţă doar cum este în prezent, este ca şi cum, în loc să te uiţi într-un album cu fotografii, ai privi doar un fragment dintr-o poză. Nu este corect să apreciezi doar capacităţile prezente ale unei persoane, pentru că nu ai tabloul complet şi complex, fără a şti ce a fost, ce a realizat, care îi erau preocupările ori sferele de interes ale acelei persoane. Istoria personală ne poate da informaţii despre ceea ce ar putea să mai facă, ce i-ar trezi interesul, acordându-i în acest fel o şansă în plus.
Reminiscenţa conduce la schimbarea ierarhiei în grup. Se spune că persoanele, care au trăit pe viu anumite evenimente ce au intrat în istorie, sunt cei mai buni profesori de istorie. Persoanele vârstnice sunt surse deosebite de informaţii despre evenimentele istorice din trecutul îndepărtat şi, cu puţină încurajare, cei mai mulţi dintre ei sunt dispusi să ni le relateze prin propria prismă. În loc să fim entităţi pasive în îngrijirea persoanelor cu demenţă, ori să facem anumite activităţi pentru ei sau în locul lor, prin sedinţe de stimulare a reminiscenselor, dăm posibilitatea acestor persoane să fie ei în centrul atenţiei, să devină actori principali, să joace rolul de profesor care oferă informaţii, într-un cuvânt ei să fie autoritatea.
Prin reminiscenţe se păstrează şi se transmite moştenirea culturală. De fiecare dată, când o persoană trece în nefiinţă, se pierde şi o parte din moştenirea culturală a unui popor. Uneori putem chiar afirma că s-a pierdut definitiv o posibilă carte de succes. Dacă învăţăm să ascultăm cu atenţie relatările despre trecut, dacă învăţăm să ne amintim despre trecut, vom fi capabili să aducem trecutul în prezent şi să păstrăm măcar o parte din moştenirea culturală individuală. Prin tehnica reminiscenţelor înregistrăm, pe de o parte , amintirile oamenilor obişnuiţi privind viaţa lor personală iar, pe de altă parte, înregistrăm opiniile acestor oameni despre evenimentele pe care le-au trăit si, în acest fel, păstrăm şi transmitem mai departe moştenirea culturală.
Prin tehnica de stimulare a reminiscenţelor persoanele cu demenţă sunt antrenate într-o activitate plăcută, relaxantă şi care le aduce satisfacţii. Prin această afirmaţie nu sugerăm că toate reminiscenţele se referă la evenimente plăcute sau cu o conotaţie pozitivă. Pot fi şi unele care au avut ca efect o încărcătură emotională negativă sau pot fi persoane care nu doresc să-şi amintească unele întâmplări traumatizante. Însă, cei mai mulţi dintre beneficiarii tehnicii de stimulare a reminiscenţelor trăiesc o mare satisfacţie atunci când li se oferă prilejul de a relata evenimente din trecutul îndepărtat. În acest fel ei se transpun în timp şi parcă mai trăiesc o dată ceea ce s-a întâmplat cu mulţi ani în urmă. Este benefic să ne axăm pe ceea ce persoana cu demenţă este capabilă să facă în prezent, decât să ne lamentăm sau să ne plângem de ce nu mai poate face acea persoană
In perioada 2007-2008, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sector 1 a derulat proiectul Unitate interdisciplinara pentru reminiscente, finantat prin Phare 2004-2006, Coeziune Economica si Sociala/Servicii Sociale. Prin acest proiect in centrele rezidentiale apartinand DGASPC sector 1 au fost infiintate 6 centre de reminiscente pentru persoanele institutionalizate.
Deoarece infiintarea centrelor de reminiscente s-a dovedit de un real folos pentru beneficiarii gazduiti in cadrul centrelor rezidentiale, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului intentioneaza dezvoltarea unui astfel de centru pentru beneficiarii din comunitate.
VI. Centru de informare pentru cetateni
Centru de informare pentru cetăţeni este un serviciu de interes public care răspunde nevoii de informare şi consiliere a cetăţenilor, astfel încât aceştia să aibă acces sporit la informaţii privind drepturile şi îndatoririle lor, să beneficieze de consiliere în identificarea posibilelor căi de rezolvare a unor probleme cu care se confruntă şi de ghidare în utilizarea serviciilor publice. Înfiinţarea acestora vine în sprijinul cetăţenilor, beneficiari direcţi şi indirecţi, facilitându-le accesul la informaţii transpuse într-un limbaj comun, în vederea cunoaşterii de către aceştia a drepturilor şi obligaţilor pe care le au conform legislaţiei în vigoare, a instituţiilor publice şi private abilitate în soluţionarea situaţiei de criză cu care se confruntă.
Activitatea de informare şi consiliere desfăşurată se bazează pe 4 principii care asigură maxima accesibilitate pentru orice membru al comunităţii:
INDEPENDENŢĂ
IMPARŢIALITATE
GRATUITATE
CONFIDENŢIALITATE
Seviciile oferite de organismul nou înfiinţat sunt gratuite şi respectă, totodată, principiile imparţialităţii şi confidenţialităţii. Solicitanţii, cetăţeni ai Municipiului Bucureşti, au posibilitatea ca, de acum, să apeleze la personalul calificat, competent şi bine pregătit din cadrul centrului. Centrul va contribui semnificativ la îmbunătăţirea accesului la informaţie a tuturor cetăţenilor, dar mai ales a grupurilor de populaţie defavorizate. UE a considerat importantă înfiinţarea acestor birouri şi în ţara noastră pentru a răspunde nevoii evidenţe, manifestată în România, de îmbunătăţire a accesului la informare şi consiliere pentru cetăţeni, pentru ca aceştia să îşi poată rezolva problemele şi să îşi exercite drepturile şi obligaţiile. Este bine ştiut de către Comisia Europeană că aderarea nu se poate realiza cu succes decât dacă este susţinută de o populaţie bine informată.
VII.Centrul de zi Un pas impreuna 2
Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt izolate, vulnerabile, în dificultate. Ele au adesea o istorie lungă a internărilor în diverse spitale, nu au familie, sunt inapte să comunice, au nevoi multiple, sunt diagnosticate de societate ca “nefiind ca ceilalţi” şi se află, de cele mai multe ori, într-o stare de sărăcie profundă.
Procesul de reinserţie socială a adulţilor cu probleme de sănătate mintală este unul de lungă durată şi presupune evoluţia către stadiul de interdependenţă - valorizarea acţiunilor comune, prioritizarea, planificarea acţiunilor astfel încât evenimentele să ia cursul dorit, evaluarea riscurilor şi consecinţelor, asumarea eşecurilor şi victoriilor. Evoluţia beneficiarilor de la stadiul de dependenţă la cel de interdependenţă este posibilă prin efortul depus de ei şi de echipele de lucrători presupunând şi dobândirea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare socială
În comunitatea noastră mai există un serviciu similar pentru adulţii cu probleme de sănătate mintală şi, de aceea, dorim să oferim acest serviciu şi într-o altă zonă a sectorului 1 având în vedere rezultatele obţinute până în prezent.
Activitatile ce se vor desfasura in cadrul Centrului de zi Un pas impreuna sunt:
-
consiliere psihologică pentru beneficiari si apartinatori
-
activităţi terapeutice;
-
activitati de stimulare senzoriala (dezvoltarea simturilor senzorio-motorii);
-
terapie comportamentala
-
grupuri de dans si miscare
-
terapie prin jocuri
-
grup de arta decorativa/ artizanat
-
activitati instructiv educative :
-
grup ABC (citit, scris, desenat etc)
-
activitati recreative
-
socializare in cadrul centrului ( jocuri educative de stimulare cognitiva )
-
socializare in afara centrului (vizite muzee, excursii si vizite la alte centre)
Structura de personal a Complexului de Servicii Sociale „Phoenix” asigură desfăşurarea efectivă şi eficientă a activităţilor procesului de furnizare a serviciilor (asistenţa asigurată beneficiarilor, administrarea resurselor, organizare şi comunicare, management-ul curent al unităţii, management-ul urgenţelor).
Toate aceste centre ce vor funcţiona în cadrul C.S.S. „Phoenix” sunt dezvoltate având la bază Strategia de dezvoltarea a sistemului integrat de asistenţă socială de la nivelul sectorului 1, nevoile identificate precum şi dezvoltarea unor modele de bună practică. În viitor se doreşte ca pornind de la aceste servicii iniţiate acum să se aplice cereri de finanţare din fonduri externe pentru dezvoltare şi sustenabilitate.
Rezultatele urmarite prin implementarea proiectului Centrul Multifunctional Phoenix :
- reducerea stresului şi menţinerea relaţiilor familiale;
- consolidarea familiilor în care există persoane cu handicap sau persoane vârstnice;
- mentinerea bunăstarii fizice şi îmbunătăţirea vieţii afective (sănătatea psiho-afectivă), pemitand in acelasi timp familiilor să continue supravegherea (îngrijirea) cu succes la domiciliu a celorlalţi membri ai familiei (copii sau adulţi) care nu se află în situaţie de criză;
- menţinerea pe termen lung a stabilităţii familiei prin reducerea necesităţii plasamentelor în afara domiciliului, şi diminuarea nevoii de a apela la servicii rezidenţiale pe termen îndelungat.
Dostları ilə paylaş: |
|
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.