Split (1)

train · 501k rows

url stringlengths 16 293	title stringlengths 0 331	text stringlengths 0 4.88M
http://muhaz.org/review-of-accessibility-of-city-of-victorville-programs-servic.html	Review of Accessibility of City of Victorville Programs, Services Activities, Facilities, and Public Rights-of-Way	Prepared by Disability Access Consultants (800) 743-7067 in Collaboration and Assistance of the City of Victorville TABLE OF CONTENTS Website 68 Alternate Formats 68 The City of Victorville ADA Title II Self-evaluation was prepared by Disability Access Consultants, with the collaboration and assistance of City of Victorville staff and input by other interested individuals and community members. Mr. Christian Guntert, Director of Community Services, served as the primary contact and facilitator for the Americans with Disabilities Act (ADA) Self-evaluation of programs, services, activities and events of the City of Victorville and the updated ADA transition/barrier removal plan for City of Victorville buildings, parks, public rights-of-way and parking lots. Mr. Christian Guntert is the designated Americans with Disabilities Act (ADA) and Section 504 Coordinator for the ADA/504 Self-evaluation and Transition Plan. A copy of the Self-evaluation and Transition Plan is available from the ADA/504 Coordinator. Accessible alternate formats are available. Disability Access Consultants (DAC) (800) 743-7067 Purpose of the City of Victorville ADA/504 Self-evaluation and Transition Plan Website 68 Alternate Formats 68 Website 68 Alternate Formats 68 The purpose of the City of Victorville Americans with Disabilities Act (ADA) Title II and Section 504 Self-evaluation is to document the results of the City of Victorville’s review of access to programs, services, activities, events, facilities, parks, and public rights-of-way by individuals with disabilities in order to determine if any discriminatory or potentially discriminatory practices, policies or procedures exist. This report contains findings and recommendations based on the review of the City of Victorville. As evidenced by this study and update, the City of Victorville is committed to complying with the tenets of Title II of the Americans with Disabilities Act, Section 504 of the Rehabilitation Act of 1973 (504), and other federal, state statutes and regulations to provide accessible for persons with disabilities. The update further serves to demonstrate the ongoing compliance efforts by the City. The City of Victorville contracted with Disability Access Consultants (DAC) to conduct a review of City buildings and parks, and public rights-of-way to update the City of Victorville ADA Self-evaluation and Transition Plan in accordance of Title II of the ADA. The study includes accessibility requirements for the Americans with Disabilities Act (ADA) Title II, Title 24 of the California Building Code, Caltrans requirements, California Manual on Uniform Traffic Control Devices (CAMUTCD) and the Public Right-of-Way Accessibility Guidelines (PROWAG). The City of Victorville has demonstrated a commitment from the highest level of leadership with coordination of compliance activities and involvement of persons with disabilities and methodologies for compliance procedures. As evidenced in the ADA/504 Report, the City of Victorville understands that the ADA/504 Compliance Plan is not a static document, but requires ongoing implementation and periodic updates. Background The ADA and Section 504 of the Rehabilitation Act requires state and local governments, such as city and county governments (referred to as public entities in this document) to ensure that their facilities, public rights-of-ways, policies, procedures and practices are accessible and do not discriminate. In addition to the Department of Justice (DOJ), the Federal Highway Administration's (FHWA) Americans with Disabilities Act (ADA) and Section 504 program plays an important role to ensure that pedestrians with disabilities have an equal opportunity to use the transportation system in an accessible and safe manner. As part of FHWA's regulatory responsibility under Title II of the ADA and Section 504 of the Rehabilitation Act of 1973 (504), the FHWA is required to ensure that recipients of Federal aid and State and local entities that are responsible for roadways and pedestrian facilities do not discriminate on the basis of disability in any highway transportation program, activity, service or benefit they provide to the general public; and to ensure that people with disabilities have equitable opportunities to use the public rights-of-way system. Furthermore, laws and regulations require accessible planning, design, and construction to integrate persons with disabilities and that the public entity does not discriminate. As Caltrans is a recipient of federal funds and cities, counties and other public entities are subrecipients of the flow through funding, public entities are required to demonstrate their compliance with the ADA and Section 504 of the Rehabilitation Act. A component of the requests is the development of a comprehensive ADA/504 Self-evaluation and Transition Plan. Section 504 of the 1973 Rehabilitation Act (Public Law 93-112) prohibits discrimination on the basis of disability in federally assisted programs. Section 504 requirements for USDOT administrations are covered under 49 CFR Part 27 (USDOT), Nondiscrimination on the Basis of Disability in Programs and Activities Receiving or Benefiting from Financial Assistance. The Americans with Disabilities Act (ADA, 1990, Public Law 101-336) is a broader civil rights statute that prohibits discrimination against people with disabilities. The Department of Justice (DOJ) has rulemaking authority and enforcement responsibility for Title II, while USDOT is legally obligated to implement compliance procedures relating to transportation, including those for highways, streets, and traffic management. The Federal Highway Administration (FHWA) Office of Civil Rights oversees the DOT requirements in these areas. In order to ensure compliance, Caltrans conducts reviews to ensure that: - FHWA recipients and subrecipients are informed of their responsibilities to provide accessibility in their programs, activities, facilities and public rights-of-way - Recipients and subrecipients are in compliance with the ADA and Section 504 - Recipients and subrecipients are applying appropriate accessibility standards to all public rights-of-way and transportation facilities - All complaints filed under Section 504 or the ADA are processed in accordance with established complaint procedures Prior ADA Self-Evaluation and Transition Plans The 2016-2017 study conducted by Disability Access Consultants updates and/or augments selected accessibility surveys and studies that were conducted previously. Dates of Self-Evaluation and Transition Plans The ADA self-evaluation and transition/barrier removal plans were prepared using information and input during 2016 and 2017. As the City understands the commitment for regular updates and annual reports, the City will continue to update its plan on a regular basis. ADA Self-evaluation and Transition Plan To further the City’s commitment to provide programs, services and activities in a nondiscriminatory manner for individuals with disabilities, the City decided to conduct an updated Americans with Disabilities Act (ADA) and Section 504 Self-evaluation of programs, services, activities, parks and facilities. The updated ADA/504 Self-evaluation provides a current benchmark for accessibility efforts by the City and provides an updated framework for implementation. The current study also incorporates recent updates in the ADA, California Building Code, Caltrans and accessibility trends. The Self-evaluation of policies, procedures and activities was conducted in 2016 under the direction of Christian Guntert, Director of Community Services for the City of Victorville. Disability Access Consultants (DAC) was contracted to conduct a comprehensive survey of all City buildings, parks, parking lots and public rights-of-way. The goal of the City is that all potential physical and programmatic barriers for accessibility are identified and removed. Regular Self-Evaluation Updates The City understands that the ADA/504 plan is a living, on-going document and requires regular updates to keep it current. In its continuing efforts to maintain compliance, the City has several mechanisms in place to provide for an ongoing update of the Self-evaluation. The City’s designated ADA/504 Coordinator is empowered with oversight responsibility for implementation of the requirements of the ADA, Section 504 and related accessibility standards and regulation. The City also has the use of web based accessibility management software called DACTrak to document and track the findings and the implementation of the plan, including progress reports. Although the City actively solicited comments and surveys of programs, services and activities from City staff, community organizations and members of the public between July and October of 2016, it is anticipated that additional comments and input may be received. As public input is important to develop and prioritize the plan, the City conducted extensive public outreach and as described in the public outreach portion of this document. It is recognized that input from stakeholders is a valuable component of an updated, usable and realistic plan. Updates may also be necessitated by changes in the ADA, the California Building Code, PROWAG or MUTCD. An example is the court case regarding on-street parking. Another example is the FHWA and memorandum clarifying what is maintenance and what is an alteration. Classification of the City of Victorville The City of Victorville is classified as a “public entity” pursuant to Title II of the Americans with Disabilities Act which applies to state and local governments. A public entity covered by Title II is defined as: - Any State or local government; - Any department, agency, special purpose district, or other instrumentality of a State or local government; or - Certain commuter authorities as well as AMTRAK. As defined, the term "public entity" does not include the Federal Government. Title II, therefore, does not apply to the Federal Government, which is covered by sections 501 and 504 of the Rehabilitation Act of 1973. Title II is intended to apply to all programs, activities, and services provided or operated by State and local governments. As Section 504 of the Rehabilitation Act applies to programs or activities receiving Federal financial assistance, the City understands that compliance with Section 504 is required. Title II of the ADA covers programs, activities, and services of public entities. Title II is divided into two subtitles. This study focuses on subtitle A of Title II, which is implemented by the Department of Justice's Title II regulation. Subtitle B, covering public transportation, and the Department of Transportation's regulation implementing that subtitle, are not addressed in this study. The City did, however survey and incorporate findings from City owned and maintained public rights-of-way. In accordance with the ADA and Section 504, public rights-of-way are considered programs, services and activities of the public entity. Subtitle A, the focus of the City of Victorville self-evaluation, is intended to protect qualified individuals with disabilities from discrimination on the basis of disability in the services, programs, or activities of all State and local governments. It additionally extends the prohibition of discrimination on the basis of disability established by section 504 of the Rehabilitation Act of 1973, as amended, to all activities of State and local governments, including those that do not receive Federal financial assistance. By law, the Department of Justice's Title II regulation adopts the general prohibitions of discrimination established under section 504, and incorporates specific prohibitions of discrimination from the ADA. Section 508 standards for website accessibility are also incorporated into the study. Focus of the Updated City of Victorville ADA Self-Evaluation Barriers that deny or limit access to programs, services or activities may be structural or nonstructural. Nonstructural barriers may be due to policies, practices or procedures that may inadvertently limit, segregate or discriminate against individuals with disabilities. The focus of the City of Victorville ADA/504 Self-evaluation and Transition Plan targets access to the City’s programs, services and activities in nonstructural or programmatic areas as defined by Title II of the ADA and Section 504 of the Rehabilitation Act. Structural barriers are referenced in the transition plan by site and are contained in detail in individualized Transition/Barrier Removal reports of sites inspected and are available from the ADA Coordinator and in the DACTrak Accessibility Management System. It is important to note that some structural barriers may be addressed by using a programmatic methodology if they did not involve new construction or new remodeling and renovation. Findings, recommendations and other pertinent information from the study has been loaded into the web based DACTrak Accessibility Management System developed by Disability Access Consultants (DAC) and licensed to the City of Victorville. Using the features available in the DACTrak accessibility management software, the City is able to generate compliance assessment reports that provide the following information: - A description of the non-compliant physical element - Identification of the reason(s) a physical element is considered non-compliant - Applicable federal and state accessibility code references that apply to the element - Digital photographs of the non-compliant physical element - Summary and detail aerial maps depicting the location of the non-compliant physical element, which are able to be exported into an ArcGIS file format - Recommended method to bring the item into compliance - A construction cost estimate when applicable - A list of compliant elements found for each facility Location of Self-Evaluation The ADA/504 Self-evaluation and Transition Plan will be maintained and made available for public inspection by the City’s ADA Coordinator, Christian Guntert. The ADA/504 Self-evaluation and Transition Plan is available in alternate formats, as requested. Accommodations are also made by the City as requested. Designated ADA/504 Coordinator Mr. Christian Guntert is designated as the ADA/504 Coordinator for the City of Victorville. The City of Victorville has established a dedicated phone number and email address specifically for comments and correspondence regarding the ADA Transition Plan, and as an easy and effective method for community members to contact the ADA Coordinator for any ADA related questions or concerns. The address and contact information for the ADA/504 Coordinator is: Christian Guntert City of Victorville Director of Community Services 14343 Civic Drive Victorville, CA 92392 Phone: (760) 955-5257 Fax: (760) 269-0027 Email: [email protected] TTY: 711 The City offers alternate methods and accommodations to provide access to review or provide input into the City’s plan. Requests for information from the ADA/504 Coordinator can be sent by email, phone, mail, and fax. The ADA/504 Coordinator currently does not have a direct TTY number, but uses the California relay system. Information is available in alternate formats upon request. Requests for copies or information about the City of Victorville ADA/504 Self-evaluation and Transition Plan can be obtained from the ADA/504 Coordinator. Self-Evaluation Format This Self-evaluation provides an overall summary and profile of findings and recommendations. Findings and recommendations for potential physical barriers are found in the web based DACTrak software program. DACTrak has photographs of barriers, GIS information, findings, recommendations, estimated costs and other information. Custom reports and transition plan information can be generated from DACTrak to monitor and track the implementation of the plan. General Information about the City of Victorville The community of Victorville was incorporated on September 21, 1962, as a general law city with a population of approximately 8,110 and an area of 9.7 square miles. As of February 28, 2007, the City's population was estimated to be 99,395 and the area was 74.16 square miles. These figures indicate the City has grown substantially in its history as a municipality. Prior to incorporation the community had a history which goes back over 100 years, when the first settlers of European descent arrived. As of 2013 the residential population of Victorville is 121,096 and growing. Estimates suggest that this figure more than doubles during business hours to accommodate the needs of the more than 300,000 people who call the Victor Valley home. A dependable and qualified labor force is one of the keys to business success. Victorville is home to a large and diverse pool of workers, and has many educational opportunities to ensure a qualified supply of workers for the future. The Victor Valley includes the communities of Adelanto, Apple Valley, Hesperia, Lucerne Valley, Oak Hills, Phelan, Victorville and Wrightwood. Victorville is the business hub of the area and draws consumers from well beyond its immediate area. It is the largest commercial center between San Bernardino and the Nevada border. Most of the area's employment opportunities fall into service-related businesses, with nearly 42% of businesses in the city located in the retail sales category. Local manufacturing companies are primarily related to mining and cement production. Within the city, there are some 6,550 acres zoned for commercial use -- and nearly 75% remains available for development. Victorville is home to the largest enclosed regional shopping center between San Bernardino and Las Vegas. The Mall of Victor Valley is anchored by major department stores such as J.C. Penney and Sears. Kohl’s Department Store has also located to Victorville within the past few years, making it the newest retailer in the City. Victorville also offers many other retail facilities for consumers. City Organization, Departments, Committees Organization and Departments The main City of Victorville departments and divisions include: - Administrative Services - Airport - Animal Care and Control - Building - Capital Improvements - City Clerk - City Council - City Manager - Code Enforcement - Community Services - Development - Elections - Emergency Services - Engineering - Finance - Fire Department - Golf - Healthy Victorville - Human Resources - Library - Mayor - Parks and Facilities - Planning - Police - Public Works - Recreation - Recycling and Solid Waste - Risk Management - Traffic Division - Water Conservation - Water Services Methodology for Self-Evaluation A City of Victorville staff member was designated to provide oversight representation and direction regarding the study of City programs, services, activities and events. Mr. Christian Guntert, was designated as the City staff member to serve as the City contact for the ADA/504 Self-evaluation. Mr. Guntert is also designated as the ADA/504 Coordinator. Several methods have been used to provide comprehensive input regarding the public’s accessibility to programs, services and activities offered by the City, including: - Review of policies, procedures and other documents - Survey of facility users - Survey for program and site administrators - Survey of organizations representing individuals with disabilities - Review of the previous efforts by the City - Visits to selected sites - Inspection of City of Victorville sites, facilities, parks, public rights-of-way and other areas - Information posted on the website - Public postings and notices requesting input at City locations in conspicuous locations - Public input - phone calls, meetings and input during training sessions Relevant policies, procedures and documents are continually being reviewed. Data is being collected regarding programs, services and activities for compliance with the requirements of Title II of the ADA and Section 504 of the Rehabilitation Act. Surveys have been distributed as one measure to determine the level of ADA/504 compliance within the organization. Public postings and notices are displayed in City locations asking for input in the study. Announcements have also been made on three occasions in the local newspaper in multiple languages, and on the City of Victorville website. Transition/Barrier Removal Plan The term “transition plan” comes from the terminology in the 1990 Americans with Disabilities Act (ADA) that describes how public entities would be “transitioning” into compliance during the timelines of 1992 to 1995. The term barrier removal plan is used in addition to the term transition plan, as public entities are no longer transitioning into compliance during the three years set aside in the law. The transition/barrier removal plan identifies the noncompliant barrier that may deny access to goods and services, the proposed method to remove the barrier, the identity of the responsible person to oversee the implementation of the plan and the projected schedule for barrier removal of “structural” barrier. The self-evaluation, on the other hand focuses on programmatic barriers that may deny access to programs services and activities. The two plans work congruently to remove the structural and programmatic barriers. Public entities, such as the City of Victorville, are required to provide access to City programs, services and activities for the recipients of services. Thus, the City must provide access for individuals with disabilities and document areas of noncompliance. Documentation is incorporated into the plan as barriers are removed. Plans are updated, for example, as the City acquires additional properties, remodels facilities or removes properties from its inventory list. The following facilities were inspected by Disability Access Consultants:
http://muhaz.org/review-of-clive-gamble-john-gowlett-and-robin-dunbar-thinking.html	Review of Clive Gamble, John Gowlett and Robin Dunbar, Thinking Big: How the Evolution of Social Life	Review of Clive Gamble, John Gowlett and Robin Dunbar, Thinking Big: How the Evolution of Social Life Shaped the Human Mind Thames and Hudson (2014) Herbert Gintis Sociobiology was born in 1975, when biologist Edward O. Wilson published the volume that gave the field its name. There are many social species, and we can gain insight into human sociality by comparing it with sociality in other animals. Several factors have propelled sociobiology to prominence in the behavioural sciences. Perhaps most important was the waning of a major impediment: the idea that linking human behaviour to genetics fuels racist ideology. Furthermore, as researchers learned about the lives of birds, primates and insects, the concept of social structure as a general biological category arose. Finally, the value of interdisciplinary research such as sociobiology became apparent in many areas in which complex systems cannot be understood using the conventional field categories. Sociobiology in Homo sapiens is especially complex because of the enormous part played by culture in human evolution, which is explored in gene–culture coevolutionary theory. In Thinking Big — a follow-up to the edited volume Social Brain, Distributed Mind (Oxford University Press, 2010) — Robin Dunbar, Clive Gamble and John Gowlett explore the growth of the brain from early hominids to modern Homo sapiens, which has a ratio of brain to body mass three times that of other primates. Large brains are very costly. Increased cranial capacity required the restructuring of the human birth canal and led to birth before the fetus is fully matured. This in turn led to prolonged and collective child-rearing. In the average adult human, the brain represents about 2% of body weight, but consumes about 20% of calories. What could the counterbalancing advantages of large brains be? The conventional answer has been skilful tool use. We now know, however, that hominin brain growth preceded by more than half a million years the emergence of material culture — visual art, hafted tools, crafted containers and written language, all of which began to appear some 70,000 years ago. Richard Byrne and Andrew Whiten's Machiavellian Intelligence (Oxford University Press, 1988) insightfully shifted the focus from technical to social skills, suggesting that a sharp wit conferred fitness by enabling individuals to deceive and manipulate. In this view, the large brain is the product of an arms race that is a drain on species-level fitness. Given the intense competition among hominins to fill the hunter-gatherer niche, this theory of human hypercognition seems implausible: the energy wasted in mutual deception would reduce human fitness, favouring small-brained competitors. In Thinking Big, Dunbar, Gamble and Gowlett supply a more credible theory with their “social brain hypothesis”. They describe the major findings of the ambitious 7-year project 'Lucy to Language: The Archaeology of the Social Brain', which involved more than 30 researchers and 5 UK universities, and was backed by the British Academy, the national funding body for humanities and social sciences. The authors show that there is a strong correlation between relative neocortex volume and mean social-group size in monkeys, apes and humans. They attribute this to the fact that the complexity of group interactions increases with group size. A large brain gives individuals the means to forge strong social ties that enhance their personal fitness and the group's social cohesion; in particular, a large neocortex supports a “theory of mind”, whereby individuals can form mental representations of the beliefs and intentions of others. This enables them to enter into complex agreements and coalitions, and to track multiple social relationships through time and space. Social Brain, Distributed Mind is rather more detailed. It brings together an array of archaeologists, anthropologists, geographers, psychologists, palaeontologists, historians and philosophers involved in Lucy to Language, who together construct a plausible “cognitive anthropology” that defends the social brain hypothesis, while exploring the idea that the human mind is not confined to individual brains, but lives in a social network of minds across which cognition is distributed. They thus handle the problem of brain growth long preceding the emergence of material culture. The contributors argue that long before material culture, early hominins developed a “material memory system” in the form of tokens and containers. This linked the mental power of many individuals, and led to a transition from knowledge acquisition and learning based on personal discovery to cognition based on social interaction and sharing. With distributed cognition, knowledge lies not only in the individual, but also in the social roles and iconic artefacts that link minds. For instance, humans have formed 'fission–fusion' social groupings in which kin relationships are maintained across subgroups, both males and females migrate to marry, and complex, powerful, fitness-enhancing familial alliances are sustained. How plausible is the idea that we have big brains because we evolved to live in large groups, putting heavy cognitive demands on our ability to forge close social bonds with large numbers of individuals? My own view is that hunting required a high level of coordinated decision-making, and that the presence of lethal weapons undermined our ape ancestors' characteristic social-dominance hierarchy, which was based on the physical prowess of the alpha male. This created a leadership void that could be filled not by appeal to physical strength, but rather by social persuasiveness and then a subtle ability to form effective coalitions. The result was a political structure in which linguistic facility and cognitive skills were rewarded with enhanced reproductive fitness. The social brain, then, helped our ancestors to operate successfully in a proto-democratic framework. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/review-of-programme-performance-on-key-indicators-v3.html	Review of Programme Performance on Key Indicators	Review of Programme Performance on Key Indicators Yüklə 506 b. tarix 21.03.2018 ölçüsü 506 b. #46142 növü Review Bu səhifədəki naviqasiya: Risk Management Departmental Agencies Accounts (Capital Works) Performance Overview Performance Overview Budget and Expenditure Explanation of Expenditure per Economic Classification Review of Programme Performance on Key Indicators Risk Management Departmental Agencies Accounts (Capital Works) Departmental Agencies Accounts (Capital Works) An amount of R475 million (98.4%) of the budget has been spent as at 31st March 2013 The under-expenditure is due to projects that were not implemented , i.e. the two digital screens projects for NFVF Yüklə 506 b. Dostları ilə paylaş: Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024 rəhbərliyinə müraciət gir \| qeydiyyatdan keç Ana səhifə Dərs Dərslik Guide Kompozisiya Mücərrəd Mühazirə Qaydalar Referat Report Request Review yükləyin
http://muhaz.org/review-of-isro-gsics-product.html	Review of isro-gsics product	Preliminary review of ISRO-GSICS product Dear Dr. Manik, Preliminary review are as follows: 1. Channel wise uncertainty evolution for INSAT-3D satellite (TIR-1,TIR-2,MIR) must be explicitly written or mentioned in the document. 2. As per he NOAA document (Fangfang Yu), INSAT-3D uncertainty analysis procedures must be followed as described in Hewison(2012), thereafter it msut be validated with GSICS correction. In the document it is not mentioned. 3. Page3 on GPAF document (II.3)- the line "GSICS correction coefficients that will be applied on the entire data set to make them consistent" Pl. mentioned about the channel or dataset type,(Shortwave or longwave) 4. Whether Sample file name has been finalized with GTS dessimnation center or IMD ? 5. Some of the column like III.1.c,III.2,III.2.A.1 etc is not filled up.?? Do thery require or it is optional? I have not reviewed the ATBD and its two products, will comment on it soon. Thanks regards Dr. A.K Mitra IMD New Delhi Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/metalgate-massacre.html	Metalgate massacre	METALGATE MASSACRE otvírá páté základní kolo Praha, 25. ledna 2010 MetalGate, MUSIC CITY a Matrix klub vyhlašují 5. základní kolo prvního ročníku soutěže metalových kapel, které se uskuteční ve čtvrtek 11. února 2010 od 19 hodin v Matrix klubu na Žižkově. Hostem večera bude kapela ADOR DORATH. Páté soutěžní kolo uvede v 19 hod. kapela DUOBETIC HOMUNKULUS ze Staré Boleslavi (http://bandzone.cz/duobetichomunkulus), ve 20:05 hod. vystoupí kapela MANDRAGORA z Bratislavy (http://mandragora-band.com), klání zakončí od 21:10 hod. třetí soutěžní kapela INSANE z Opavy (www.insaneband.cz). Do semifinále postoupí kapela, která získá téhož večera nejvyšší počet hlasů od návštěvníků klubu. Do prvního semifinále postupují - vítězové prvních 3 základních kol – kapely Fire in The Hall, The Pant a kapela Legion. Druhého semifinále se zúčastní vítěz 4. základního kola kapela Dymytry a zatím neznámí vítězové 5. a 6. základního kola. Metalový večer uzavře host večera nesoutěžní kapela ADOR DORATH hrající Obscure Psychotic Mysteries metal (www.adordorath.com). Kapela působí na scéně již 13 let, vydala 3 CD. Druhé album kapely s názvem „Symbols“ bylo oceněno Akademií populární hudby v Anketě Anděl Allianz 2005 jako album roku v kategorii Hard&Heavy a současně se stalo i albem roku v Anketě Břitva. Nic není ztraceno ani pro kapely, které prozatím nepostoupily. Ve hře jsou 2 divoké karty, které postoupí na základě hlasování fanoušků zasláním hlasu na [email protected]. Výběr přihlášených kapel najdete zde: http://www.music-city.cz/press/5/metalgate-massacre-profily-kapel. Death metalová kapela, působící na scéně již 18let.Vydala 6CD,5videoklipu,několik kompilací a má za sebou stovky koncertů po celé ČR a mnoha zemích EvropyDeath metalová kapela, působící na scéně již 18let.Vydala 6CD,5videoklipu,několik kompilací a má za sebou stovky koncertů po celé ČR a mnoha zemích Evropy Druhý den po soutěži budou zveřejněny výsledky na stránkách: www.metalgate.cz a na www.music-city.cz Kapely do základních kol vybírá odborná porota ve složení Petr Korál - moderátor Rádia 1, Standa Rubáš – moderátor rádia Beat, David Třeška - externí hudební redaktor, Michal Samiec – baskytarista, Miloš Knopp - kytarista z kapely Aleše Brichty. Na všechny zúčastněné kapely čeká odměna v podobě 10% slevy na nákup zboží dle vlastního výběru v MUSIC CITY, 5% sleva na nákup zboží dle vlastního výběru v gothic & metal shopu Red Raven a vstupenky na MetalGate Open Air festival. Celkový vítěz soutěže pak získá možnost vystoupit na letním MetalGate Open Air festivalu konaném 12. 6. 2010 v areálu VOSTROV u Mnichova Hradiště a stane se sponzorovanou kapelou MUSIC CITY 1. úrovně. Od MUSIC CITY pak dále získá ceny v hodnotě 45 000 Kč. Od klubu MATRIX pak získá možnost uspořádání koncertu a sud piva. Dále poukázky na zboží v Rock Fashion Shopu a Red Raven v hodnotě 8000 Kč. Registrace do 1. ročníku soutěže bude ukončena již 1. února 2010. Podmínky pro přihlášení naleznete na: http://www.music-city.cz/html/music-city/souteze/registrace-a-podminky/ . Bližší a detailnější informace naleznete na stránkách: http://www.music-city.cz/html/music-city/souteze/metalgate-massacre-soutez/ a www.metalgate.cz. O společnosti AudioMaster CZ s.r.o. – divize MUSIC CITY Společnost AudioMaster CZ s.r.o. (dříve Audiomaster s.r.o. – organizační složka) působí na trhu v České a Slovenské republice od roku 2005. Společnost se zabývá velkoobchodním a maloobchodním prodejem hudebních nástrojů, světelné a zvukové techniky. Od roku 2007 provozuje Centrum pro muzikanty MUSIC CITY na adrese Ocelářská 937/39 v Praze 9 – Vysočanech a elektronický obchod na webových stránkách www.music-city.cz. O společnosti MMC Praha s.r.o. Společnost MMC Praha s.r.o pořádá kulturní a dobročinné akce, hudební festivaly, společenská setkání, aj. Spolupracuje s řadou divadelních souborů, umělců, a kapel. Z posledních akcí bychom upozornili na Lesní Slavnosti Divadla www.divadlovlese.cz, Rockový slunovrat v Řevnicích www.rockovrat.cz a metalový festival MetalGate www.metalgate.cz, na jejichž stránkách najdete i nově zprovozněný e-shop české metalové scény. S případnými dotazy se prosím obracejte na: Ing. Michaela Filípková, MSc AudioMaster CZ s.r.o. – divize MUSIC CITY Ocelářská 937/39, 190 00 Praha 9 – Vysočany Tel.: +420 226 011 119, mobil: +420 724 134 618 E-mail: [email protected] www.music-city.cz Mgr. Tereza Erbenová MMC Praha s. r. o. Novodvorská 994/138, 142 21, Praha 4 Tel./fax: 239 043142, Mobil: +420 731 629 979 mailto: [email protected] www.mmcpraha.cz Adresa: Spojení: Vedení společnosti: Obchodní údaje \| AudioMaster CZ s.r.o. – divize Music City Ocelářská 937/39, 190 00 Praha 9 - Vysočany Telefon: +420 226 011 171, Fax: +420 226 011 172 http://www.music-city.cz Ing. Jindřich Střelka, jednatel společnosti IČ: 28206649, DIČ: CZ 28206649, Registrace: Městský soud v Praze, odd. C, vl. 132711 \| Strana /2 \| Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/paying-the-price-for-democracy-the-contribution-of-the-church.html	Paying the price for democracy”: the contribution of the church in the development of good governance in south africa	“THE PEOPLE SHALL GOVERN”: NOW THEY HAVE ONLY THE POSSIBILITY TO VOTE. Simanga. R. Kumalo University of Kwazulu-Natal, South Africa Abstract This paper focuses on the role that is played by the church citizens in the development of good governance in a democratic South Africa. It argues first that the church played an important role in the struggle against apartheid and during the transition to the formation of a democratic government. However the first decade of democracy has seen the church retreating to denominational conclaves leaving a vacuum in the public or political arena. It blames the tight control and centralization of government which makes it difficult for citizens and civil society organizations such as the church to participate. Then it calls for the church to consider active participation in the development of democracy and suggests ways of political engagement for the church in South Africa. Introduction One of the important components of development in any society is the building of a robust, people-centered democracy and good governance. The paper calls for the church to participate in the development of a culture of participation in the processes of building democracy in South Africa. As far as the North-South dialogue is concerned the paper seek to remind the North that the work of building accountable democracy in the South needs their assistance and participation much as they did during the struggle against apartheid. Churches, governments and civil society organizations from the North supported those who were fighting the system of apartheid by calling for sanctions against the South African government, holding demonstrations and rallies, and channeled financial resources to support the struggle through the churches and other civil society organizations. However the end of apartheid saw a gradual withdrawal of the North, on the grounds that since there is democratic governments in South Africa, civil society do not need their support anymore.1 The paper will demonstrate that the South still needs to be supported in the development of democracy and good governance, which is still at an infancy stage, but needs to be built to maturity. Through the evolution of South African society, church-state relations have moved through four ‘generation’. From 1652 to1800, the period of the arrival of the settlers and the Dutch Reformed Church, the relationship was characterised by an uncritical acceptance of the state by the church. The church and the state were one and the same thing (De Gruchy, 2004: 1). From 1801-1911, after the British took control of the Cape and established the Natal Colony, and the Boer Tekkers established their own independent republics (Transvaal and Oranje Vrystaat), church-state relations can be described as critical acceptance. This was a period where missionaries, especially those from English-speaking churches such as Anglicans, Methodists, Presbyterian and Congregationalists proliferated in the Cape and some were critical of both the Colonial government and the church. They were also critical of the Boer republics and their racist laws (Elphick, & Davenport, 1997:51). Familiar names here include John Phillip, George Schmidt, van der Kemp, and Barnabas Shaw. Linked to this was the growth of educated black Christians who were starting to play a pivotal role in both the church and wider society calling for the recognition of black people’s rights. This included leaders such as Tiyo Soga, Nehemiah Tile, John Tengo Jabavu, and Mangena Mokone. Following the Union of South Africa (1910), church-state-relations from 1912-1960 can be described as ‘critical opposition’ because at this time some sections of the white churches and the majority of the black churches began to resist the government’s policies which intentionally excluded black people from decision-making structures of the country, and in particular the 1913 and 1936 Land Acts. It was during this period that black missionary educated leaders such, Pixley-ka Isaka Seme, Z.K. Mathews, John Dube, Charlotte Maxeke, Walter Rabusana, and Z.R. Mahabane, formed the African National Congress, mobilized black people against government, and organized marches and prayer rallies to oppose the state. The critical opposition intensified when in the 1930s the Council of Churches of South Africa (CCSA) organized conferences to conscientize churches about the unjust policies of government that needed to be resisted. This was to continue to 1949 when the Nationalist government showed determination to implement its policies of separate development (De Gurchy, 2004 :). From 1961-1990 the church state relations can be understood as resistance. This was defined by the outcomes of the Cottesloe Consultation, the work of the Rev. Bayers Naude and the Christian Institute, the growth of the initiatives such as Black Consciousness Movement, (BCM) Black Theology, The Message of the People of South Africa, the banning of the ANC and the Pan Africanist Congress (PAC) and the Programme to Combat Racism (PCM). In summary the pattern of the church-state relations in South Africa can be seen as: - 1652-uncritical acceptance - 1800-critical acceptance - 1911-critical opposition - 1960-resistance - 1990-critical solidarity The changes brought about by the last apartheid government led by F.W. de Klerk in 1990 ushered in a new type of church-state relationship, which developed over the next four years to formally emerge as “ critical solidarity’ following the democratic elections in 1994, and the election of the ANC as the governing party. “Critical solidarity” means that the church supports those government initiatives that promote justice, peace and democracy whilst continuing to protest against unjust policies and protecting the interest of the poor and minority groups (Villa- Vicencio, 1992: 27). This mode of engagement was formalized in 1994 at an SACC conference in Veernaging where churches described the relationship to the state in a democratic South Africa in this way. In the light of this history and of the shifting relationship between the church and the state, this essay seeks to answer the question, How can the church contribute to the development and consolidation of a democratic political culture in post-apartheid South Africa? The key term is democracy, which in this essay is understood as “a system of government where values essential for a way of life are characterized by an equality of opportunities for all, respect for the dignity and rights of everyone and freedom from suppression” (Cloete, 1993:186). By the term ‘church’ in this paper we are referring both to formal denominations and to the ecumenical movement representing these different denominations, and particularly in our case study to the Kwa-Zulu Natal Christian Council (KZNCC). We will focus on aspects that affect South Africa democracy such as political apathy, lack of participation, collapse of socio-ecclesial analysis and the need for the development of a contextual theology of democracy specifically in the context of Kwazulu-Natal. The reason we are focusing on Kwazulu Natal is because that is the context in which we work in the Religion and Governance Programme, which forms the case study of this essay. My dialogue partner is Dr. Douglas Dziva who is the director of the Kwazulu Natal Christian Consortium; a coalition of five faith-based organizations spread throughout the province of Kwazulu Natal. Douglas is a Zimbabwean and has a PhD in Religious Studies. He is also the co-founder of the Religion and Governance Programme. His role in the paper has been that of an informant and dialogue partner since we are both interested in issues of religion and governance. Together we have planned workshops on this topic, facilitated and then evaluated them. He is concerned with the political and economic situation in Zimbabwe and argues that had the church played an effective role the democratic processes in Zimbabwe perhaps it would have averted the catastrophe of President Robert Mugabe’s dictatorship. The nature of this topic requires that we also engage in a dialogue with other disciplines such as politics, development studies, social sciences and life sciences. The foundational motivation for the church’s involvement in the consolidation of democracy is based on the quest for a system that approximates the principle of governance in God’s household (oikos) where justice, peace, dignity and equality are upheld (Ephesians 2:19). Democracy is one historical system through which the quest for good governance has been expressed. The mission of the church is to introduce the reign of God on earth that brings about shalom with all its attributes. It is the people’s quest for peace and life in its fullness that compels it to be involved in matters of democracy and good governance. Then the church has an important role to play empowering people to participate in processes that lead to democracy and enabling them to protect their and other people’s intrinsic rights. According to the latest national statistics Hendricks, J and Erasmus, J have observed that more than 79% South Africans profess to be Christians, (JTSA, 121, 96, 2005) which means that the church in South Africa reaches all sectors of society and has the potential to mobilize more people than any other social movement in the country. Following this introduction, the paper comprises four main sections. First, we start by examining the role played by the church during the transition period from apartheid to democracy. Second, we discuss the Religion and Governance Programme, which forms the case study for this paper. Then we explore the possible reasons for the lack of participation of the church in the development of democracy in South Africa. Fourth, we identify the obstacles and propose practical strategies that need to be embarked upon by the church. - The shifting of paradigms: from resistance to assistance. When the National Party government realized that they were not winning the war against the resistance to apartheid, they embarked on a dramatic change of direction. In August 1989, P. W. Botha was forced to resign, and F. W. de Klerk took over as State President (De Klerk, 1998:149). Widely regarded as a verligte (enlightened one) within the Afrikaans community, De Klerk was a member of the Gereformeerde Kerk (Doperkerk) and a son of a former National Party leader (De Gruchy, 2004:206). In February 1990 he shook the country and the world by announcing the imminent release of Nelson Mandela and other political prisoners. The unbanning of the African National Congress (ANC), the Pan African Congress (PAC) and other political organizations followed this. Although the activist-church appreciated the changes, they were too dramatic for her because she was caught unprepared. For a long time the church had been the site of the struggle against the state and its apartheid policies. As John Allen observed. Church pulpits and assemblies provided an unrivaled array of platforms at a time when few others were available in the black community (Allen, 2006:233). She was then faced with the challenges of finding a way forward and an appropriate theology for the ministry as the new socio-political and economic conditions were taking shape. A number of church leaders became involved as mediators between the negotiating parties. They also took part in peacekeeping efforts in the townships that were engulfed by political violence at the time (De Gruchy, 2004:206). Some theologians called the church to change its involvement strategies with the government from “a prophetic no to a yes,” and from resistance to assistance (De Gruchy, 2004: 26). For instance Charles Villa-Vicencio noted that: The challenge now facing the church is different. The complex options for a new South Africa require more than resistance. The church is obliged to begin the difficult task of saying ‘Yes’ to the unfolding process of what could culminate in a democratic, just and kinder order (1992:27). The ANC and its alliance partners had the prerogative of leading the negotiation process. The churches were fully involved in this process; church leaders opened the negotiation process with prayers and organized a number of prayer rallies throughout the country. At the same time as the ANC was involved in the negotiations with the National Party there was ‘black on black violence’, fuelled by a number of key points of disagreement between the ANC and another black led organization, the Inkatha Freedom Party (Temkin 2004:140). As a response to the conflict church leaders such as Archbishop Emeritus, Desmond Tutu, Bishop Stanley Mogoba, Mvume Dandala and others got involved in intervention strategies, such as reconciliation conferences and facilitating the negotiation processes between government and the liberation movements. The church in SA saw a need to organize a conference where they could discuss ways of cooperation and overcome the divisions they had forgive, reconcile and find a way-forward. This conference was convened by the SACC in Rustenburg in November 1990 bringing together 230 participants representing 97 denominations and 40 church associations, as well as ecumenical agencies such as Diakonia and the Institute for Contextual Theology and others (Chikane & Alberts 1991:140). The main aim of the conference was to foster reconciliation in South Africa and to forge a way forward in the ministry of the church after apartheid (Chikane & Alberts, 1991:10). A further key aim, as noted by Frank Chikane was “an attempt to work towards a united Christian witness in a changing South Africa (Chikane & Alberts, 1991:10).” The outcome of the Rustenburg Conference was a document whose aim was to form the basis for the process of reconciliation and healing for South Africa. Amongst the points that were agreed upon in the Conference and were in the document were the following: - The unequivocal rejection of apartheid as a sin - The recognition that the conference had met at a critical time of transition, which held out a promise of reconciliation and Christians were called to be a sign of hope from God, and to share a vision of a new country. - There was a need for repentance and practical restitution for God’s forgiveness and for justice as a preparatory step of reconciliation. - The victims of apartheid were remembered with sorrow, while tribute was paid to those who resisted it (Walshe, 1992:140). The importance of the Rustenburg Declaration is that it laid a foundation on which the church could build its relations with the state in a democratic South Africa. The elections were held on the 27th April 1994. Thousands of clergy and Christian lay leaders were trained to work as election officials and monitors. As already noted above when the democratic government was installed its relationship with the church was understood as “critical solidarity”. Commending the church for the contribution it made during the period of transition Nelson Mandela noted that: This you did not as outsiders to the cause of democracy, but as part of society and eminent prophets of the teachings of your faith (Asmal, 2003: 326). It is therefore not surprising that a recent social survey by a national research organization discovered that the church is the most trusted institution in South Africa for 81% of the population (Pillay, 2006:32). The church’s retreat to denominational conclaves After introducing Nelson Mandela as the newly elected President of a democratic South Africa on the stairs of the Union Building in April 1994 Bishop Desmond Tutu exclaimed, “Now I am going back to the church to do the real business of the church and leave politics to those well qualified to do it” (Challenge, 22 June, 1994). Coincidentally when Bishop Manas Buthelezi a proponent of black theology and former president of the SACC spoke in his farewell function in 1997 at the Jabulani Amphitheatre in Soweto he said, “Now I am going to serve the real church” (Challenge, 13 October, 1998). Some prominent church leaders followed this position and shifted from involvement in public issues to concentrate on ecclesial matters, leaving politics to politicians. Whilst at the same time some joined government as important leaders of departments and commissions. The churches that retreated to denominational conclaves were mostly mainline churches, whilst paradoxically the charismatic groups moved into the centre as they opposed government’s policies on moral issues such as abortion and same-sex relationships. Although there is no empirical evidence that the statements by the two theologians of the struggle led to the church’s withdrawal from the public sphere, they do however give us a window on the dominant thinking by church leaders on church –state relations in a democratic South Africa. As we complete this essay at the start of 2007 it is now twelve years since South Africa became a democratic country and there has indeed been a dramatic shift of ground for the church’s involvement in public issues. Mainline churches have by and large either retreated to their denominational conclaves or key leaders have moved into government posts as officials. Pentecostal denominations which used to be apolitical during apartheid have taken center stage by engaging government in support of the policies of the African Christian Democratic Party (ACDP), particularly on domestic or individual moral issues such as abortion, capital punishment and opposition to rights for gays and lesbians (Balcomb, JTSA, 118, 149. 2004). At the same time the past twelve years has seen the consolidation of democracy, a consolidation that has brought a number of benefits to most of the South African people by reversing the legacy of apartheid. Democracy has brought possibilities such as the right to vote, justice, equal rights, economic empowerment, housing, water and electricity for citizens and ultimately a constitutional democracy and a protection of human rights. However the new democracy is challenged by social and development problems such as increasing poverty levels, a growing gap between the rich and poor, and the scourge of the HIV/AIDS pandemic. As a result the phase of euphoria and celebration has dissipated (De Gruchy, 2004: 207). Poverty and the lack of employment opportunities are a reality for a majority of people in the country. In the midst of these contradictions and disappointment, people have been asking questions about the whereabouts of the prophetic church and its prophets. The slowness of the church in engaging the government on a variety of issues such as poor service delivery, the abuse of human rights in Zimbabwe, the silence of the church on the rape charges against the former deputy president Jacob Zuma and rampant corruption has been questioned by a number of people both from within and outside. Aaron Mokabane a devout Christian and leader in the NGO sector lamented the lack of the church’s involvement by saying: No one is voicing a dissenting view about holding public leaders accountable about their personal morality. In the book of the prophets in the OT, God abhorred all forms of idolatry, adultery and injustices. Why are the churches and Christian leaders quiet when public leaders are accused of not just indecent, but personal immoral acts? (Tloriso, 24th October 2004). People are wondering what has happened to the kind of position articulated by Frank Chikane, the then General Secretary of the South African Council of Churches (SACC) and now Director General in the Office of the State President, who in 1988 made a passionate statement about the church not to abandoning the active role it played against apartheid and must play it even in a democratic SA: I am calling on the Church that we all stand up and say we will go to prison again; we will die again if any person gets victimized because of color, or for any other reason that contradicts our commitments to justice. And so our taking sides is vital, and I will go back to cell No. 20 in John Vorster Square (police station) if the ANC take over and practice injustices against other people…It is important that the Church of Christ say it now-we stood for justice and we will continue to do so in the new era that is coming. Even if we eventually have a legitimate system in South Africa the struggle for the ideals of the reign of God will not stop (1988:14). The frustration from the grassroots has been growing and people have been feeling that the church in South Africa is in need of a strong prophetic leadership. One of the ways that the South African Council of Churches has sought to respond to this gap over the past ten years has been to strengthen the regional councils to encourage them to engage government from the local and provincial level. This process led to the formation of the Religion and Governance Programme in KwaZulu-Natal by the KZNCC, to which we now turn. 4. The Religion and Governance Programme In the midst of questions about the role of the church in a democracy it was realized that there is lack of knowledge of the systems and structures of government amongst ordinary church members. The church did not know where and how to approach the state. The need to unpack and demythologize the system of government was observed so that all people especially those burdened with the leadership and prophetic responsibilities of the church can understand it. The KwaZulu-Natal Christian Council saw the need to start a project to help church leaders respond to this challenge from a theological perspective, and so the Theology and Democracy Programme (T&D) was started as a joint programme of the KwaZulu-Natal Christian Council Consortium2 and the School of Religion and Theology, which is a school in the Faculty of Humanities located within the University of KwaZulu-Natal, a public university in South Africa. This programme offers training in issues related to theology and democracy, and empowering church leaders in this area so that they can participate in the building of democracy both in the church and society (Kumalo, 33. 2005). Participants in the training programme must play a leadership role in their churches, e.g. ordained and lay leaders such as leaders of women and youth groups. After doing this work for four years with resounding success, a number of changes were made to strengthen the work. One key change was that the name became the Religion and Governance so as to allow it to reflect a bigger vision, which is not only to entrench democracy but good governance. Secondly the name change suggests that the programme serves not only the Christian church but also other religious groups (when required). It has four components in it referred to as projects: (i) Theology and democracy training; (ii) Symposia; (iii) Heroes of Hope, and (iv) Research and Publications. - Factors inhibiting participation of the church Through the RGP Project we have been able to identify seven key factors that inhibit the church from participating in political issues, and thus in contributing to processes around democracy and good governance. 5.1 A Parliamentary democracy One of the key criticisms leveled against the South African government has been its high level of centralization. It is so tightly centralized that it makes it difficult for other groups whether civil society, opposition parties and faith communities to engage with it or even to participate in it. The first person to raise these concerns was Archbishop Tutu when he delivered the Nelson Mandela lecture in 2005 at Wits University. The second observations about the lack of a robust democracy as a result of too much centralization of power came from one of the key members of the Tripartite Alliance (which includes the ruling party), the South African Communist Party (SACP). They argued: It (the presidential centre) has sought to build a strong presidential centre within the state, in which the leading cadre is made up of a new political elite (state managers and technocratically-inclined ministers) and (often overlapping with them) a new generation of black private sector BEE managers/capitalists (Bua Komanisi, 1May 2006).3 The centralization of power and tight control of democratic processes was against one of the key principles of the freedom charter (manifesto of the ANC) that said “The People Shall Govern” (Polley, 1988:25). The question that needs to be asked today is, are the people really governing? Political theorist Xolelwa Mangcu argues that they are not governing but instead they just follow the elected leaders. He argues, “Many of the former activists in South Africa have found that they have to go along (Calland & Graham, 2005:72).” The majority of South Africans hoped for a decentralized government built on the basic foundations of direct democracy as propagated by the early philosophers such as Jean Jacques Roseau and Thomas Jefferson. However Mangcu blames the centralization of government upon the negotiation process and its approach and pacts. He said: While the political transition itself was the result of mass mobilization in the township and villages of this country, the negotiations for democracy were at times, a secretive affair, the outcome of which hinged on the bargaining skills of the leaders of the various political parties, mainly the ANC and the National Party (2005:74). The same observations are made by Richard van der Ross in his book African Renaissance and Democracy. He asserts that: Even today, most South Africans, of whatever color, do not consider that they can do much, if anything, about influencing the law, let alone change it. They go to the polls once in five years, cast their vote for a party, and leave the rest to the politicians. If things go wrong, this is blamed on government, but they, the citizens, feel they can do nothing about it until the next election, especially as, under the system of Proportional Representation, they have no immediate contact with or recourse to a Member of Parliament to act as local sounding-board for their complaints or opinion (2004:24). As a result democracy in South Africa has been labeled as a ‘Parliamentary Democracy’ where the elected representatives run the government on behalf of the masses (Bua Komanisi, 24 May 2006). Then they wait for delivery of services as promised and so the government is seen as a delivery mechanism not a system of participation in the governance of the country. In the words of Peter Vale it is no longer a “living democracy” (Calland & Graham 2005:13). K Fayemi points to the problem with this when he notes: “when we the people withdraw our trust in leaders or discountenance politicians, we make our democratic institutions less effective and risk making ourselves ungovernable”. Fayemi goes on to argue that: Real leadership ought to involve motivating people to solve problems within their own communities, rather than reinforcing the overlords of the state over its citizens, and to build and strengthen political institutions that can mediate between individual and group interests (2006:56). Linked to that is the fact that black governments tend to shun the involvement of the church in politics. George Moyser in his book Politics and Religion observed that: The black state on the other hand is everywhere almost as impatient of church interference in politics as was its white predecessor (1991:186). The church is confronted with the question of how it can penetrate, analyze and influence this impenetrable and quarantined form of government with its principle of participatory governance as displayed in governance in God’s household. 5.2. Lack of a theology of democracy During the struggle against apartheid there was an abundance of liberation theologians that helped the church with theological frameworks when doing their socio economic and political analysis work. During the early years of transition the government had a negative attitude towards theology seeing it as of no value in comparison to science and other disciplines (SABC, 16 June 2000) necessary to the building of a new society. This led to a closure of theological faculties and a mass departure of theologians to other fields such as government and private sector. Archbishop Tutu has argued for a theology that will propagate the church’s involvement in politics. He said that: If we say that religion cannot be concerned with politics, then we are really saying that there is a substantial part of human life in which God’s writ does not run. Religion is not a form of escapism. Our God does not permit us to dwell in a kind of spiritual ghetto, insulated from the real life out there. Out God is not a God who sanctifies the status quo. He is a God of surprises, uprooting the powerful and unjust to establish His Kingdom (in Sparks, 2006:295). These are sinews of a theology of democracy that must be developed by the church, to guide its involvement in the political life of a democratic South Africa. For the past eleven years the church has been searching for a theology of democracy, but how can you get that if you are not doing any political theological reflection? Linked to the above was the discarding of theologies of liberation such as liberation theology, black theology, and African theology as redundant. It was common in South Africa to hear theologians of struggle saying, ”The time of liberation theology is over, we no longer need black theology”; or “Now we are one, we no longer need African theology because it is no longer clear who is and who is not an African in South Africa”. If you talk of black theology and African theology in South Africa today you get close to being accused of discrimination in reverse, or being seen as an angry black person who is still trapped in the theologies of the past. These theologies provided us with helpful theoretical frameworks that helped us to think critically. The discarding of these theologies without any proper replacement has left the church with very few resources as far as theological frameworks and tools are concerned. Only a few resources have been published in this area. These are John de Gruchy’s Christianity and Democracy, Paul Gifford’s African Christianity: Its Public Role (London: Hurst & Company 1988) and Isabel Phiri’s article on The Christian Nation and Democracy in Zambia (JRA, 33.4 2003) and Jesse Mugambi’s From Liberation to Reconstruction ( Nairobi, EAEP. 1995). - Lack of support from the international community The international religious community especially churches and church-related organizations played a big role in encouraging and supporting the South African church to fight against apartheid. Their support came in the form of theological education which conscientized the church to be involved in the struggle and financial resources used for setting up initiatives necessary to combat racism. Since the demise of apartheid the international community has been withdrawing its support for the church, believing that because now there is now uhuru (freedom), there is no longer any need for the church to be actively involved in the political activities of the country. This is an oversight of the fact that democracy in South Africa is still at its infancy stages and needs the contribution of all sectors of society, including the church, to groom it to maturity. Thus the church needs all the support it can get from its partners especially those from the international community to play its part in the strengthening of democracy. The church in the North has lived and worked under matured democracies for a long time and can help the church in South Africa as it grapples with the ways of relating to its democratic state. The lack of support has made the church despondent and somewhat helpless as far as this task is concerned. 5.4. The spirit of comradeship Another reason for the lack of a critical involvement of the church in public issues is the common history and friendships that those in government share with church leaders. Firstly many of the leaders in government have been involved in churches either as members, workers or activists through faith-based organizations such as the SACC, Institute of Contextual Theology (ICT), and Diakonia etc. This means they know the current leaders of the church at personal level. These people marched together, slept in prisons together, and were tortured together and even protected one another in the face of the brutality of the security forces. Thus those who remained in the church find it difficult to stand up and criticize their comrades who are now in government. They still believe in the good and commitment to the well being of all people that those old comrades once cherished and were prepared to die for. Archbishop Tutu echoed these sentiments when he lamented his own naivety with regard to this issue. He said I must confess that I have been quite naïve. During the days of our struggle our people were magnificently altruistic. We had a noble cause and almost everyone involved was inspired by high and noble ideals. When you told even young people that they might be tear-gassed, hit with quirts, or have vicious dogs set on them, that they might be detained and tortured and even killed, there was a spirit almost of bravado as they said” So what? I don’t care what happens to me as long as it advances the cause”. My naivety was that I believed that these attitudes and exalted ideals would, come liberation, be automatically transferred to hold sway in the new dispensation. What a comprehensive let down- no sooner had we begun to walk the corridors of power than we seemed to want to make up for lost times. We succumbed to the same temptations as those others we had thought to be lesser mortals (Mail & Guardian, 23 August 2006) It was perhaps due to this ‘naivety’ that Tutu made the statements we referred to earlier when he called for the church to go back to the real business of the church and leave politics to those better qualified in it. A number of church leaders have not yet come to realize this mistake, and they still believe in the bone fides of the political leaders. Thus they do not see the need to be vigilant, and they remain pathetic and fatalistic. One Methodist bishop once said to me “Simanga, it is very difficult to criticize your friends once they are in power; you sometimes wish somebody else can do it on your behalf” (Interview with Bishop Dlangalala, 14 June 2006). 5.5. The discrepancy between African modes of accountability and western forms of accountability. Political accountability in modern democracies requires that the church and other elements of civil society must be watchdogs that will raise their voices when there is something wrong as a way of keeping leaders accountable to their constituencies. The methods of protest are expressed through public criticism of the individuals, sometimes to an extent of demonizing the individuals, calling them names, and calling for their dismissal. Most black African cultures (Zulu, Xhosa, Swazi, Venda, Sotho, Tswana etc) are built on a shame cultural norm. According to this, citizens do not criticize any person in public even if they are guilty because this involves adding shame upon them, instead of building or rehabilitating them. If any person has done something wrong especially if the person is a leader, it is expected that you will follow certain channels to call them to order and even punish them, without adding to the already destroyed moral conduct of the person by demonizing them in public. This kind of thinking is also in line with how the guilty are dealt with in scripture, especially in the New Testament when doing a literal reading of texts such as the women, caught in adultery (John 8:1-10), Zachaiaus (Luke), and the prostitute in the Pharisees’ house (Luke 7:37-50). It is my opinion that most church leaders are struggling on a personal level to openly criticize political leaders because they are victims of this cultural upbringing. Even though they may join a crowd in protest, when it comes to a personal level, they struggle with how to deal with the question of guilt in the face of the shame situation that some leaders face. As a result they close themselves in their church issues instead of dealing with political issues that will require them to face leaders with a spirit of public criticism. Thus the cultural background of most black bishops contributes to this problem. 5.6. The tiredness of the church in struggling There is a sense in which the church has grown tired of struggling. Most church leaders would like to move out of the public arena and limit ministry to activities such as preaching, counseling, visitations, preaching and visitations. As one pastor put it in the theology and democracy training: I see the need for engaging government, mobilizing people to march for basic services such as water, electricity, lights etc. During the struggle I did that at the expense of the pastoral work, which I loved so much that I offered for the ministry. My hope was that in the new government we would not need to do those things. However I am disappointed to discover that even with the new government we still need to struggle. I no longer have the energy for that (Report 9 March 2006). These sentiments are the same as the ones echoed by bishops Tutu and Buthelezi in earlier pages of this essay. This demonstrates a degree of ‘struggle-fatigue’ experienced by church leaders. This makes us aware of the need to reinvigorate the church with new energy so that it can participate in the struggle again. 5.7. Governance vs. democracy: It is not yet uhuru Governance can be understood as “the traditions and institutions by which decisions and authority are exercised” (World Bank Report, 2002:11). Participatory democracy seeks to develop the power and influence of all people especially the poor and marginalized in society through democratic political process that is characterized by participation, equality in dignity and rights, transparency and accountability. According to the World Bank report, good governance can be seen through 6 key dimensions which are: voice and accountability, political stability and the absence of violence, government effectiveness, regulatory quality, rule of law, and control of corruption (World Bank Report, 2002:11). The relationship between governance and democracy is that democracy is one form of government that seeks to bring about good governance. However, the fact that a society has a democratic government in place does not guarantee good governance. As seen in South Africa, which has the most democratic constitution in the world, this has not brought economic development to all people; in fact the gap between the rich and poor is growing by the day. It has also not stopped the growth in poverty and the escalation of levels of corruption. The bigger vision that the church upholds is not of democracy but of good governance, which can be achieved through a system of democracy, but for it to do that it needs to be monitored and supported. The problem with the church is that the transition to democracy was taken as an achievement of good governance, whereas that was just a means to an end, not the end. More work still needs to be done. 6. Strategies of building good governance through the Religion and Governance Programme. Now we turn to the second part of the discussion where we identify strategies to address the lack of participation of the church in public processes around governance. The question we are seeking to answer is “what practical strategies can the church apply to participate in the nurturing of good governance in South Africa?” The partnership between the academy and the local churches as displayed by the R&G Programme has shown itself to be a good way forward. The project helps the university to know the realities and experiences of people in real life situation as far as democracy is concerned. Reflecting on the work of the R&G Programme we have observed that the church can adopt a number of strategies for its involvement. 6.1. Education for responsible citizenship There was a shift in the way the church related from the apartheid government to the democratic one. As we saw in the introduction to this paper, the key term is critical solidarity, which means that the church supports initiatives which promotes justice, peace and democracy whilst continuing to protest against unjust policies and protecting the interest of those vulnerable and minority groups. This means that a new approach to church-state relations needs to be developed which moves away from the dominant models in wich the church is either absorbed by the state or it regards the state as an enemy. Tinyiko Maluleke puts it this way: We must move away from the two extreme models of church-state interaction: lapdog or cat and mouse (Ecumenical Consultation Report, 23-26 March 2003). This means that we must encourage the state when it does good work and criticise it when there is a need. Echoing these sentiments, the Rev. Roxanne Jordan a proponent of liberation theology who later became the speaker of the Nelson Mandela Metropolitan Council said: The role of the church in the new South Africa is constructive engagement and critical solidarity (Interview, 18 July 2001). The notion of ‘critical solidarity’ is built on the foundations of liberation theology and theologies of reconstruction, which continues the tradition of God’s preferential option for the poor. It also calls for obeying the laws of the country only if they are not contrary to the laws of God, (Acts 4:19, 5:29). The churches also base their participation on the text that says “The earth is of the Lord and all that is in it”, (Psalm 24:1) thus bringing congruence between ecclesial and societal issues. This includes an embrace of the liberal constitution that declared the country a secular state. Being a secular state means that South Africans are protected from both theocracy and atheism, whilst at the same time allowing religion to exist without any constitutional impediments (Villa-Vicencio, 1992:264). For this to be understood in the church there is a need for the church to embark on educating its members on responsible citizenship as part of the mission to the public sphere of society. 6.2. Cleaning our own house: Inculcating democracy in the church If the church is going to call for democracy and good governance in society with credibility, then it faces the challenge of implementing democracy within its own structures. For an example, regarding gender and democracy, our analysis is that many churches and faith communities lag behind society in general in addressing patriarchal traditions and the transformation of their own unequal structures, policies and practices. Women and youth are under-represented in positions of leadership in the churches own governance structures. Therefore in the RGP programme the particular focus is aimed at transforming internal governance structures of the churches. For instance we state explicitly that churches must consider gender when choosing participants for the workshops. The intention is to help the church to see the importance of participatory democracy even in its structures. The curriculum itself has discussion on gender and church leadership. For the church to act prophetically and add value in a democracy it needs to take democracy within the churches themselves seriously. 6.3. Empowering the church to be a stakeholder of democracy. Can the church claim neutrality and non-commitment when it comes to social issues? Theologically speaking there is no basis for the church to stand aloof from public issues. It has to be recognized that the church is in the world, although it is not of the world (John 16:10-15). One of the fundamental principles of African culture is the interconnectedness and holistic nature of life. Life cannot be separated between what is sacred and secular or between what is political and religious (Setiloane, 1986:33). From this perspective the church is an important stakeholder in the political processes in this country. However the church has to maintain relative autonomy. Whilst being conscious of the role it has to play in the political sphere as a stakeholder, it must maintain its uniqueness and autonomy from the state. The fact that in African traditional culture there is no difference between religious and political issues, but all people are expected to participate in governance in spite of the degree of their religiousness is an important approach for the church to adopt. There is a need for the church to draw from cultural resources for good governance found in African worldviews. The concept of umhlangano (public meeting) where issues are deliberated upon by all people, from diverse groups and stakeholders whilst they maintain their uniqueness is a helpful one in understanding the basis from which the church can engage the state. 6.4. Developing a theology of governance in, with and for the church The pastoral responsibilities of the church include accompanying the newly established democratic nation through a crucial process of confession, forgiveness, healing, reconciliation, transformation and reconstruction (De Gruchy1995: 217). Through this the church can nurture a democratic culture. Good governance is possible and is “well exercised when it relies on local direction, knowledge and capacities (Shearing & Wood, 2005:106). The lack of participatory governance in the church is against the biblical understanding of governance in the household of God. The facilitation of theology and democracy seminars and workshops models create a way for the church to draw from the theological traditions that emphasize the inherent right and ability to participate in policy and decision-making. True participation in governance in God’s household means “not participation in general, but priority is put on participation of the oppressed and marginalized people hitherto had been written off and pushed off to the periphery as mere pawns in the development arena”(Kobia, 2003:118). Understanding participation from this perspective means that we place greater significance on what is seen as peripheral, rather than what is seen as the center. It builds on liberation theology’s conviction of God’s preferential option for the poor and marginalized. This draws its basis from the biblical emphasis on marginalized and excluded people. In the process of doing a theology of democracy there is a need to pose particular questions that enable us to get to the heart of the issues. For an example Miguez Bonino suggested that we ask the question “How is God’s rule of justice-which is paradigmatically disclosed in Jesus Christ and destined to be the true future and the inescapable judgment of all political life- how is it mediated in the struggles of history? (Bonino, 1983:11). Underlying the work of the RGP are the basic principles that all people are created in God’s image, therefore they are capable of influencing and shaping their lives and those of their brothers and sisters around them for the well being of all (Genesis 1:26). A theology of governance is based on the church’s bigger vision which is good governance, which is measured by applying the principles in God’s household such as equality, justice, equal distribution of resources, community, belonging, dignity for all, participation, dialogue etc. This theology is already present both in literature and in the praxis of Christians as they live out their faith. What is needed is the intention to reflect on it, so that it can be discovered, brought to life through discussions and ultimately way of life of people. People like John de Gruchy and Charles Villa-Vicencio started writing about it in the early nineties. This is the theology that exists already but needs to be captured and shared widely. This theology will act as a compass that guides the churches’ involvement. 6.5. No Socio-ecclesial analysis no voice Churches have relative autonomy from the state as well as the state towards the church. To move towards working together or challenging one another requires a rigorous process of analysis so that the reasons, issues and terms of cooperation or resistance can be seen clearly. This requires the church to do socio-ecclesial analysis. Analysis enables the church to see the issues that need to be contested or affirmed much more clearly from an informed position. This was confirmed by Itumeleng Mosala when speaking in the RGP convention in 2005 he said” no analysis no voice” (Report of Convention, 2005: 12). This means that the ability of the church to engage government lies in the amount of work it is going to do in socio-ecclesial analysis. Through the RGP reflections, research and socio-ecclesial analysis done by the churches and ecumenical structures have continued where churches and ecumenical structures look at specific issues in the post apartheid era. These issues include human rights issues, the rule of law, basic human rights, accountability, and transparency, delivery of basic services, and democracy in private and public space such as (family units, church, government, and business). 6.6. Strategic networks and partnership The effectiveness of the church in fighting apartheid was through its partnership with other movements such as the United Democratic Front (UDF) and the, Black Consciousness Movement (BCM). This indicates that the idea of partnering and collaborating with other organizations committed to a common course can enable the church to make a contribution effectively. The strategic partnerships among the members constituting the consortium seek to ensure that the quality and quantity of civil society engagement with public duty bearers has increased and thereby contributed to a strengthened social contract between the state and citizens in Kwa-Zulu Natal. These networks and strategic partnerships provide a framework for multifaceted institutional cooperation as well as opportunities and channels for making linkages from the poorest citizens at community level to decision makers in local communities, provincial and national institutions. Among the critical questions include questions of how do churches and church-based organizations (CBOs), and non-governmental organizations (NGOs) relate to one another so that they can engage government structures at local, provincial and national levels? 6.7. Multi-faith approach to church-state relations The church can increase its strength through its collaboration with a number of civil society organizations that seek to address issues of common concern. Linked to the above, partnership with faith-based organizations requires that the church cross not only denominational lines but also multi-religious ones. Some of the churches (especially mainline) are members of the National Religious Leaders Forum (NRLF), which comprises representative from most of the religious bodies in the country and this forum also interacts with government. This has increased cooperation between the church and other religious groups especially when it comes to issues of common concern that they need to raise with government. However this cooperation has been effective only at the institutional and agency level, not at the local congregational or mosque level. This is made difficult by the fact that from its beginning as a nation South Africa has always been a Christian country. Generally South African Christians do not know how to relate to other faiths. Educational activities that will empower them to cross the religious boundaries are imperative. This must include the church’s willingness to repent for its dominance, ask for forgiveness and reconcile with members of other faiths such as Muslims, Hindus and African traditional religion who were marginalized by the church in the past. 7. Conclusion The essay has argued for the church’s involvement in the contemporary struggles for democracy in South Africa. It has shown that the church can contribute in various ways in the development of a culture of democracy. This requires that it cooperate with government where necessary whilst at the same time standing firmly with the poor and marginalized. The future of the ministry of the church in a democratic South Africa depends on how it relates to and champions the course of the ordinary citizens. It needs to appreciate their aspirations, while restoring their hope and dignity by keeping the state and its representatives accountable to basic principles of good governance and democracy (Mugambi 1995:176). As it does that it will be responding to the words of George Washington who said that “the price to pay for democracy is eternal vigilance” (in Taylor 1988:344). The church must help citizens pay this price if democracy is to last in South Africa. BIBLIOGRAPHY Allen, J. 2006. Rabble-Rouser for Peace: The Authorized Biography of Desmond Tutu. London: Rider Books. Asmal, K. (ed) 2003. Nelson Mandela: From Freedom to the Future. Johannesburg: Jonathan Ball Publishers. Balcomb, T. Left, Right and Centre: Evangelicals and the Struggle for Liberation in South Africa, Journal of Theology for Southern Africa, March 2004, Number118 Bonino, M. 1983 Towards a Christian Political Ethics. London: SCM Press. Bua Komanisi Information Bulletin of the Central Committee of the South African Communist Part Vol 5, Issue no 1, May 2006, 24. Chapman, A. & Spong, B. 2003. Religion & Reconciliation in South Africa. Philadelphia: Templeton Foundation Press. Calland, R. & Graham, P. 2005. Democracy in the Time of Mbeki. Cape Town: IDASA. Challenge Magazine, 13 October 1998 Challenge Magazine, 22 June 1994 Cloete, J.J.N. 1983. Democracy. Prospects for South Africa. Pretoria: J.L. van Schaik. Chikane, F and Alberts, L. (eds) 1991. The Road to Rustenburg: the Church Looking Forward to a New South Africa, (Cape Town: Struik Christian Books. Chikane, F. 1988. No Life of My Own: An Autobiography, Johannesburg: Skottaville. Cloete, J.J.N. 1983. Democracy. Prospects for South Africa. Pretoria: J.L. van Schaik. Crawford. R. 1989.Journey into Apartheid. London: Epworth Press. De, Gruchy, J. 2004. The Church Struggle in South Africa. Britain SCM: Press De Gruchy, S. “Theological Education and Social Development.” Missionalia, (2002) 452. De Klerk, 1998. F.W. de Klerk: The Last Trek a New Beginning. London: Macmillan Elphick, R. & Davenport, R. 1997. Christianity in South Africa: A Political and Social Cultural History. Cape Town: David Phillip Fayemi, K. Imperatives of Transition in Nigeria. New Agenda. Issue 23, Third Quarter 2006, 52-57. Hendricks, J. & Erasmus, and J. Religion in South Africa: The 2001 Population Census Data. Journal of Theology for Southern Africa No 121, March 2005. Kastfelt, N. 2005. Religion and African Wars London: Hurst & Company Kobia, S. in Koegelenberg, R. 1995 The Reconstruction and Development Programme (RDP) The role of the Church, civil society and NGOs. Cape Town: EFSA Kumalo, S. Prophetic Christianity and Church-State relations after ten years of Democracy. Missionalia, 33:1 (April 2005) 99-110. Longman. T. Churches and Social Upheavals in Rwanda and Burundi in Kastfelt, N. 2005 Religion and African Wars. London: Hurst & Company Mail and Guardian, November 3, 2006. Mail and Guardian August 23, 2006, Mbeki, T. Umrhabulo Weekly Newsletter of the ANC, 3 November 2006. Mokabane, A. Reflections on our Public life, email sent to friends and colleagues 24th August 2006. Moyser, G. 1991 Politics and Religion. London: Routledge. Mugambi, JNK. 1995. From liberation to Reconstruction: African Christian Theology after the Cold War. Nairobi: E.A.E.P. Pillay, U. (ed) 2006. South African Social Attitudes: Changing Times, Diverse Voice. Cape Town: HSRC Press. Polley, J. 1988. The Freedom Charter and the Future. Cape Town: IDASA Report of the Theology and Democracy Training, 9 March 2006. Setiloane, G. 1986. Introduction to African Theology. Johannesburg: Skottaville Shearing C. & Wood, J. 2005. Rethinking Citizenship & Governance in Urban South Africa in Curry, J. & Phillip, and D. Limitations to Liberation after Apartheid Cape Town: David Phillip. Smit, D Oor die kerk as ‘n unieke samelewingsverband. Tydkrif vir Geesteswetenskappe 36 (1996) 2, 119-129. Sparks, A. 2006. The Mind of South Africa, Johannesburg: Jonathan Ball: Taylor, B.1988. Parting The Waters: America in the King Years 1954-63. New York: Simon and Schuster. Temkin, B. Buthelezi: A Biography, London: Frank Cass, 2003 Van der Ross, R. 2004. African Renaissance and Democracy: Can it Work Kenilworth: Ampersand Press. Villa-Vicencio, C. 1992. A Theology of Reconstruction: Nation-Building and Human Rights Cape Town: David Phillip World Bank. Worldwide Governance Indicators, 2002, 11. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/review-of-class-materials.html	Review of class materials	What is the COOP Emergency Relocation Group and what is my role in it? Practical application of COOP information to my ERG role. Threats Threats ICS/NIMS Role of Transportation HSPD-20, NIPP, CGC-1 COOP Overview Essential Functions Orders of Succession/Delegation of Authority Alternate Facilities Communications Vital Records Disaster: Disaster: A human caused or natural disaster is community-wide in impact and requires mutual aid from nearby communities. Loss of life, property damage and critical infrastructure damage may be widespread. State and Federal funds are required for community recovery. Disasters are managed with more elaborate emergency plans that include multi-disciplinary cooperation. Catastrophe: Catastrophe: an event that causes widespread, multi-sector damage to multiple communities at the same time. because of the widespread damage, assistance may have to come from far away. COOP developed to ensure that State DOT can continue to provide essential services even in a catastrophe! The State EMA has conducted a threat analysis as part of the development of the State EOP and hazard mitigation plan. The State EMA has conducted a threat analysis as part of the development of the State EOP and hazard mitigation plan. USGS, National Weather Service, FBI, State Geologist, utility operators and local first responder agencies have historical data for local areas within the state. Those that have the potential to deny use of the Headquarters or other key facilities; affect Mission Essential Functions Those that have the potential to deny use of the Headquarters or other key facilities; affect Mission Essential Functions Natural Hazards: earthquake, flood, levee, dam failure, mold infestation Technological Hazards: power outage, water interruption, hazmat event, electrical fire The National Incident Management System (NIMS) is applied to manage the organization. It is used in the field and in Emergency Operations Centers- state level, department, district, local jurisdiction. The National Incident Management System (NIMS) is applied to manage the organization. It is used in the field and in Emergency Operations Centers- state level, department, district, local jurisdiction. In the EOC NIMS is strategic, and focuses on supporting the field and coordinating resources, information and communications using internet, satellite and other specialized communications systems. NIMS was created through HSPD-5. NIMS was created through HSPD-5. HSPD-5 mandates that all federal agencies must use NIMS/ICS for all emergency responses. To qualify for federal emergency preparedness grants all state and local agencies must use NIMS or a state equivalent. HSPD-7 (National Infrastructure Protection Plan) defines Transportation as a vital part of our nation’s critical infrastructure encompassing six key modes: HSPD-7 (National Infrastructure Protection Plan) defines Transportation as a vital part of our nation’s critical infrastructure encompassing six key modes: Highway, mass transit, rail, aviation, pipelines, and maritime Transportation has important interdependencies with other critical infrastructure sectors No road, no medical help (EMS) or transportation to medical care (ambulances) No road means no relief supplies to damaged area, slowing or stopping response and recovery efforts At the national and state level Transportation is designated Emergency Support Function #1 At the national and state level Transportation is designated Emergency Support Function #1 Under the State Emergency Plan State DOT not only assesses damages and provides route recovery, but also supports fire and rescue, care and shelter, construction and engineering, and hazardous materials incidents. NSPD-51/HSPD-20 NSPD-51/HSPD-20 Established the Federal Executive Branch COOP/COG program and National Essential Functions assignments PMEFs must be able to continue for 30 days CGC-1- forms structure for non-federal COOP plans COOP plans and procedures elements Risk management/threat analysis Essential functions. Essential functions. Orders of succession. Delegations of authority. Continuity facilities. Continuity communications. Vital records management. Because of the critical role of transportation in maintaining economic activity, and in disaster response and recovery, it is crucial for state-level transportation agencies to be able to continuously deliver ESSENTIAL functions under all circumstances Because of the critical role of transportation in maintaining economic activity, and in disaster response and recovery, it is crucial for state-level transportation agencies to be able to continuously deliver ESSENTIAL functions under all circumstances Continuity of Operations Plan includes recognition of essential functions and the activities, equipment and facilities needed to maintain them in any emergency or disaster Emergency Operation Plan describes the transportation agency’s response to “normal emergencies” Emergency Operation Plan describes the transportation agency’s response to “normal emergencies” Provides overarching plan for emergency response and integration with other agencies Describes the emergency operations organization and strategies Describes the emergency operations center and its functionality COOP is an annex to the EOP COOP is an annex to the EOP COOP covers catastrophic and national security events; those that prevent the use of principal operating facilities, and/or critical functions of the department The EOP provides guidance for the response to an emergency or disaster; the COOP supports the agency’s role in an emergency with internal loss of function, and disaster with catastrophic impact on essential functions Each agency must review its emergency operations and determine which are Mission Essential Functions that must be continued throughout or resumed rapidly following a disruption Each agency must review its emergency operations and determine which are Mission Essential Functions that must be continued throughout or resumed rapidly following a disruption State DOT identifies those activities which support the State key essential functions which are the overarching responsibilities of State Government Government Leadership – Provides visible and effective leadership for the people of the state while restoring and maintaining critical state essential functions. Government Leadership – Provides visible and effective leadership for the people of the state while restoring and maintaining critical state essential functions. Public Safety – Maintains public safety and security for the people of the state and decreases their vulnerability to threats and hazards Emergency Management – Protects and preserves the lives, property and environment for the people of the state from the effects of natural, technological or human-caused disasters. Public Health and Medical – Ensures the continuity and strength of the state’s medical, public health, mental health organizations and systems. Public Health and Medical – Ensures the continuity and strength of the state’s medical, public health, mental health organizations and systems. Social Services and Education – Ensures the continuation of essential social services for the people of the state Critical Infrastructure – Preserves the state’s infrastructure, including its transportation systems, energy systems, utilities, dams and other critical components. Financial, Economic and Business – Ensures the financial and economic security of the state’s business, financial systems/institutions and its citizens Information Technology/Communications – Protects, maintains and preserves the state’s communications and technological capabilities. Ensures continued interoperability of the state’s communications systems. Information Technology/Communications – Protects, maintains and preserves the state’s communications and technological capabilities. Ensures continued interoperability of the state’s communications systems. Agriculture – Promotes and preserves the livelihood of the state’s agricultural community and all its members Environment – Protects, preserves and restores the state’s natural environment, ecosystems, resources and natural habitats Information Collaboration – Encourages and enhances information sharing and collaboration between Local/State/Federal and Private Sectors to more effectively respond and recover from all threats Ensuring the continued functioning of our form of government under the Constitution, including the functioning of the three separate branches of government; Ensuring the continued functioning of our form of government under the Constitution, including the functioning of the three separate branches of government; Providing leadership visible to the Nation and the world and maintaining the trust and confidence of the American people; Defending the Constitution of the United States against all enemies, foreign and domestic, and preventing or interdicting attacks against the United States or its people, property, or interests; Maintaining and fostering effective relationships with foreign nations; 5. Protecting against threats to the homeland and bringing to justice perpetrators of crimes or attacks against the United States or its people, property, or interests. 5. Protecting against threats to the homeland and bringing to justice perpetrators of crimes or attacks against the United States or its people, property, or interests. 6. Providing rapid and effective response to and recovery from the domestic consequences of an attack or other incident; 7. Protecting and stabilizing the Nation's economy and ensuring public confidence in its financial systems; and 8. Providing for critical Federal Government services that address the national health, safety, and welfare needs of the United States. The capability to transfer statutory authority and responsibility for essential functions from an agency’s primary operating staff and facilities to other employees and facilities, and to sustain that operational capability for an extended period. The capability to transfer statutory authority and responsibility for essential functions from an agency’s primary operating staff and facilities to other employees and facilities, and to sustain that operational capability for an extended period. E.g., Dist A and Dist B for major engineering The process by which agency personnel resume normal agency operations from the original or alternate continuity operating facility. The process by which agency personnel resume normal agency operations from the original or alternate continuity operating facility. The Facilities Manager is often appointed as the Reconstitution Manager. Inform all personnel that the threat no longer exists, and provide instructions for resumption of normal operations. Inform all personnel that the threat no longer exists, and provide instructions for resumption of normal operations. Supervise an orderly return to the normal operating facility or movement to another operating facility. Report status of relocation to agency partners/customers. Conduct an after-action review. The After Action Report provides an opportunity for the COOP staff to review The After Action Report provides an opportunity for the COOP staff to review The functionality of the COOP Plan. The comprehensiveness of the coverage of essential functions: what was missing? The comprehensiveness of the coverage of vital records: what was missing? The effectiveness of the plans and the ease of implementation. Measures to ensure that an agency’s COOP program is capable of supporting the continued execution of its essential functions throughout the duration of the COOP situation. Measures to ensure that an agency’s COOP program is capable of supporting the continued execution of its essential functions throughout the duration of the COOP situation. Impact on the Organization: Impact on the Organization: Leadership Operations Security Communications A viable COOP plan will minimize the adverse impacts of a COOP event! There are many independent study courses available through the FEMA website that will enhance your understanding of emergency management systems and continuity of operations/continuity of government. Among these are: There are many independent study courses available through the FEMA website that will enhance your understanding of emergency management systems and continuity of operations/continuity of government. Among these are: IS-548 Continuity of Operations (COOP) Program Manager IS-860.a National Infrastructure Protection Plan http://training.fema.gov/EMIWeb/IS/is860a.asp The State DOT Headquarters has responsibilities that must be carried out regardless of any emergency, disaster or catastrophe that has occurred. The State DOT Headquarters has responsibilities that must be carried out regardless of any emergency, disaster or catastrophe that has occurred. The declaration of a state of emergency enhances the demand for provision of the State DOT’s essential functions. The COOP Plan ensures that all SEFs, PMEFs & MEFs are continued in any situation. What is your role in the ERG? What is your role in the ERG? Which essential functions are you responsible for? Who else would you have to work with to ensure that the essential function is accomplished? Create a checklist that answers these questions. Be prepared to share this checklist with the group. Relocation Unit Relocation Unit Two elements doing complementary work Simultaneous effort Long Term relocation may also have to develop an interim relocation plan if repairs or rebuilding will take more than a few months. Each member of the ERG must have a checklist: reminder of work, guide for new personnel Each member of the ERG must have a checklist: reminder of work, guide for new personnel Samples are provided behind Tab 6 Each unit of the ERG will share its checklists within its unit. Branch director/PIO/ERG Supervisor; Human Capital; EFU; Relocation Unit members will make suggestions for inclusions/additions, and for additional positions, either in the unit or the ERG. Considering your role, the items on your checklist and the essential functions that you must perform, which items would you need to perform your tasks? Considering your role, the items on your checklist and the essential functions that you must perform, which items would you need to perform your tasks? 1.Make a list of the items that you should have in your personal kit and professional kit that you would bring. 2. Make a list of the items that State DOT should maintain in the alternate facilities. Each member in turn will read 5 items that he/she has on the kit list. Do not repeat items already read. Each member in turn will read 5 items that he/she has on the kit list. Do not repeat items already read. After all participants have read items, remaining items may be read by anyone. Additional items may then be suggested by group members. The goal is to have a complete list for your personal kit when this activity is complete. The purpose of the ERG is to ensure the delivery of critical transportation services without interruption during a disaster. The purpose of the ERG is to ensure the delivery of critical transportation services without interruption during a disaster. No roads, no codes! Be prepared for your role in the COOP/COG Branch: checklist, kits, family preparedness! Please complete the evaluation form for this class. It is our goal to make this class useful to the COOP/COG Branch and Executive Staff of State DOT. Your comments will help us continually improve the delivery of this information. Please complete the evaluation form for this class. It is our goal to make this class useful to the COOP/COG Branch and Executive Staff of State DOT. Your comments will help us continually improve the delivery of this information. Thank you for participating! Name Name Position E-mail address Other contact information: physical address, phone, website
http://muhaz.org/ydll-southern-central-round-results-battersea-millennium-arena.html	Ydll southern Central round: results battersea, Millennium Arena, Sun 19 June 2016	YDLL Southern Central 2 Round:3 RESULTS Battersea, Millennium Arena, Sun 19 June 2016 Bu15 100m A Bu15 100m B 1 Kyle Reynolds-Warmington BGV 11.26 1 Malakai Hyman HGT 11.91 2 Tyreece Rankin HGT 12.08 2 Nicholas Hamilton BGV 11.94 3 Reece Edwards-Lane THM 12.20 CR 3 Robbie Marlow HPX 12.31 4 Kareem Waithe CHK 12.22 4 Amen Eguavoen CHK 12.37 5 Miles Edwards VPH 12.28 5 Eddie Preeious Imarayiosa THM 12.79 PB 6 Jake Hodder DTF 12.76 6 Sonny Bunker VPH 15.35 7 James Allen HPX 13.59 Bu15 200m A Bu15 200m B 1 Jak Mensah THM 23.98 1 Kyle Reynolds-Warmington BGV 22.75 2 Malachi HGT 24.28 2 Dennis Skelton CHK 24.55 3 Inza Dosso BGV 24.55 3 Reece Edwards-Lane THM 24.85 PB 4 Shekinah Reid CHK 24.56 4 Thomas Denyer-Vickers DTF 26.77 5 Jake Hodder DTF 25.54 5 Lucas Berr VPH 28.30 6 Robbie Marlow HPX 27.04 7 Benjy Bream VPH 28.15 Bu15 300m A Bu15 300m B 1 Hamse Ahmed VPH 39.37 1 Oluwasubomi Bello VPH 39.90 2 Nicholas Hamilton BGV 39.58 2 Nick Stephenson BGV 40.58 3 Thomas Denyer-Vickers DTF 41.36 3 Daniel Westray CHK 42.54 4 Paulo Belchior THM 42.11 4 Aidan Aherne THM 43.35 5 Myles Duffus CHK 42.83 5 Oliver Burgess DTF 46.41 6 Alex Stapleton HPX 48.58 Bu15 800m A Bu15 800m B 1 Theodore Elwes HGT 2.10.92 1 Alex Stapleton HPX 2.14.79 2 Aidan Aherne THM 2.11.02 CR 2 Oliver Haddad HGT 2.16.34 3 Joe Smith HPX 2.12.96 3 Oliver Burgess DTF 2.24.33 4 Hamse Ahmed VPH 2.18.88 4 Lucas Berr VPH 2.26.34 5 Ben McNally DTF 2.23.62 5 Jakub Karas BGV 2.44.23 6 Samuel Monaco CHK 2.28.16 6 Antonay Thomas CHK 2.51.84 7 Samson Meoryi BGV 2.34.33 Bu15 1500m A Bu15 1500m B 1 Matthew Francis CHK 4.31.67 1 Thomas Hughes HPX 5.05.00 2 Luca Minale VPH 4.44.00 2 Daniel Westray CHK 5.17.12 3 Bryce Breen HPX 4.51.08 3 Joseph Reynolds VPH 5.20.80 4 Cameron Sharp DTF 4.51.40 4 Lewis Selwyn LHS 5.32.60 5 Rayan Bessadi LHS 5.12.34 6 Joe Osborne THM 5.15.00 Bu15 80mH A Bu15 80mH B 1 Jak Mensah THM 12.62 1 Renel Whittingham VPH 15.59 2 Tom Goodeve HPX 12.72 3 Oluwasubomi Bello VPH 13.07 4 Amen Eguavoen CHK 14.03 Bu15 Discus Throw A Bu15 Discus Throw B 1 Elijah Smith VPH 32.08 1 Tashan Smith-Harley VPH 32.06 2 Rayon Edwards BGV 25.96 2 Antonay Thomas CHK 15.37 3 Samuel Hunt CHK 23.42 3 Bryce Breen HPX 13.00 4 Guy Yashiv HGT 21.44 4 Samson Meoryi BGV 11.57 5 Oliver Burgess DTF 16.79 6 Alex Stapleton HPX 14.13 Bu15 Hammer Throw A Bu15 Hammer Throw B 1 Tashan Smith-Harley VPH 26.73 1 Imari Francis VPH 22.92 2 Samuel Hunt CHK 20.04 2 Antonay Thomas CHK 9.50 Bu15 Javelin Throw A Bu15 Javelin Throw B 1 Eddie Brown CHK 38.55 1 Christian Hooper CHK 35.72 2 Tom Goodeve HPX 27.56 2 Thomas Hughes HPX 26.32 3 Keo Kersting-Herbert VPH 26.52 3 Patrick Kyle HGT 23.66 4 Luca Weinbrecht HGT 26.02 4 Renel Whittingham VPH 17.59 5 Jake Hodder DTF 18.67 6 Max Eastwood BGV 0.00 Bu15 Shot Putt A Bu15 Shot Putt B 1 Rayon Edwards BGV 10.12 1 Elijah Smith VPH 9.31 2 Tashan Smith-Harley VPH 10.01 2 Guy Yashiv HGT 8.80 3 Malakai Hyman HGT 9.54 3 Myles Duffus CHK 7.80 4 Kareem Waithe CHK 9.12 4 Thomas Hughes HPX 6.53 5 Robbie Marlow HPX 7.23 5 Cameron Sharp DTF 3.98 6 Thomas Denyer-Vickers DTF 6.20 Bu15 Long Jump A Bu15 Long Jump B 1 Kyle Reynolds-Warmington BGV 5.49 1 Nick Stephenson BGV 5.23 2 Oluwasubomi Bello VPH 5.14 2 Hamse Ahmed VPH 4.77 3 James Allen HPX 4.33 3 Eddie Brown CHK 3.89 4 Rocco Lofinmakin-Dutta LHS 4.32 4 Callum Burr HPX 3.57 5 Dennis Skelton CHK 3.95 Bu15 High Jump A Bu15 High Jump B 1 Miles Edwards VPH 1.50 1 James Allen HPX 1.40 2=Ben McNally DTF 1.45 2 Renel Whittingham VPH 1.35 2=Tomer Yashiv HGT 1.45 3 Amen Eguavoen CHK 0.00 4 Tom Goodeve HPX 1.45 4 Jakub Karas BGV 0.00 5 Rocco Lofinmakin-Dutta LHS 1.40 6=Myles Duffus CHK 1.25 6=Max Eastwood BGV 1.25 Bu15 Pole Vault A Bu15 Pole Vault B 1 Bryce Breen HPX 2.95 1 Sam Baker CHK 2.50 2 Alfie Gilby CHK 2.60 Bu13 100m A Bu13 100m B 1 Jon Awuah THM 12.87 PB 1 Richard Chinedu CHK 14.02 2 Luke Christie CHK 13.78 2 Sami Baruah DTF 14.64 3 Shlomo Levy HGT 13.99 3 Louis Hollis HGT 14.68 4 Etienne Munday LHS 14.85 4 Callum Johnson THM 14.95 PB 5 Aaron Mitchell BGV 14.92 5 Brodie Bunker VPH 15.47 6 Ben Martin DTF 15.49 6 Arthur Reed LHS 16.78 7 Nahom Hagos VPH 16.07 7 Andrew McCann HPX 17.08 8 Hugo Creasey HPX 16.45 8 Hugo Dyson BGV 17.68 Bu13 200m A Bu13 200m B 1 Jon Awuah THM 26.07 PB 1 Richard Chinedu CHK 29.13 2 Luke Christie CHK 27.69 2 Elie Cryre THM 30.65 3 Jayden Kuyinu DTF 28.15 3 Coleman Miles HGT 30.74 4 Lucas Porter HGT 29.36 4 Joshua Cockernay DTF 31.86 5 Olli Sapsford VPH 31.00 5 Nahom Hagos VPH 32.52 6 Kai Jeremiah LHS 31.41 7 Finlay Isted HPX 34.56 8 Aaron Mitchell BGV 36.64 Bu13 800m A Bu13 800m B 1 Finn O'Sullivan VPH 2.26.89 1 Olli Sapsford VPH 2.41.10 2 Arthur Reed LHS 2.27.38 2 Kamau Henry CHK 2.41.35 3 Daniel Gill HPX 2.27.74 3 Thomas Archer LHS 2.44.27 4 Ethan Fiore CHK 2.30.36 4 Hugo Creasey HPX 2.47.89 5 Henry Shippey BGV 2.38.82 6 Manny Pigney HGT 2.42.09 7 Dylan Sidhu THM 2.50.11 PB Bu13 1500m A Bu13 1500m B 1 Alex Macheath CHK 4.54.57 1 Laurence Bethell VPH 5.20.52 2 Ezra Banks-Baddiel HGT 4.59.73 2 Finlay Sleeman HGT 5.20.82 3 Archie Erratt VPH 5.19.04 3 Christian Hooper CHK 5.47.03 4 Joseph Beckett LHS 5.20.82 4 Kit Naylor LHS 5.51.75 5 Miles Brierley DTF 5.29.67 Bu13 75mH A Bu13 75mH B 1 Jon Awuah THM 13.05 1 Callum Johnson THM 16.14 2 Coleman Miles HGT 15.19 2 Franklin Griffiths HGT 16.55 3 Bill Steel LHS 15.42 3 Shay Brown VPH 16.58 4 Reuben Chandler CHK 16.50 4 Kamau Henry CHK 17.56 5 Nahom Hagos VPH 16.51 Bu13 Javelin Throw A Bu13 Javelin Throw B 1 Alex Macheath CHK 24.06 1 Nico Marino CHK 18.31 2 Bill Steel LHS 23.31 2 Ben Martin DTF 14.23 3 Daniel Gill HPX 18.69 3 Coleman Miles HGT 10.39 4 Lucas Porter HGT 15.33 4 Ruairi McGonagle LHS 9.00 5 Sami Baruah DTF 14.68 5 William Hughes HPX 7.43 Bu13 Shot Putt A Bu13 Shot Putt B 1 Bill Steel LHS 8.94 1 Shay Brown VPH 5.38 2 Finlay Isted HPX 6.82 2 Daniel Gill HPX 5.18 3 Mathew Kosgei VPH 6.01 3 Nico Marino CHK 5.17 4 Kamau Henry CHK 5.68 4 Kit Naylor LHS 4.08 5 Franklin Griffiths HGT 4.90 6 Joshua Cockernay DTF 4.86 Bu13 Long Jump A Bu13 Long Jump B 1 Jayden Kuyinu DTF 4.52 1 Callum Johnson THM 3.98 2 Jon Awuah THM 4.32 2 Lucas Porter HGT 3.87 3 Shlomo Levy HGT 4.30 3 Ben Martin DTF 3.74 4 Cameron Macheath CHK 3.99 4 Ethan Fiore CHK 3.57 5 Kit Naylor LHS 3.98 5 Shakur McDonald VPH 3.48 6 Hugo Creasey HPX 3.62 6 Andrew McCann HPX 3.27 7 Shay Brown VPH 3.62 7 Aaron Mitchell BGV 2.84 8 Henry Shippey BGV 3.44 Bu13 High Jump A Bu13 High Jump B 1 Etienne Munday LHS 1.38 1 Ruairi McGonagle LHS 1.25 2 Joshua Cockernay DTF 1.20 2 Shakur McDonald VPH 1.20 3 Finn O'Sullivan VPH 1.20 3 Sami Baruah DTF 1.20 4=Shlomo Levy HGT 1.15 4=Louis Hollis HGT 1.10 4=William Hughes HPX 1.15 4=Fin Isted HPX 1.10 6 Cameron Macheath CHK 1.15 Gu15 100m A Gu15 100m B 1 Nayanna Dubarry-Gay VPH 12.3 1 Kiah Dubarry-Gay VPH 12.70 2 Shania Umah HGT 12.4 2 Sarah Pedro THM 13.67 PB 3 Osayi Egharevba BGV 13.6 3 Jamaica Williams CHK 13.72 4 Sofia Podesta CHK 13.7 4 Angela Brown BGV 13.75 5 Daisey Creasey HPX 13.8 5 Katie Nyarko HGT 14.36 6 Kelisha Johnson THM 13.9 6 Rosie Day HPX 14.47 7 Sharna Elliot DTF 14.1 7 Megan Croombridge DTF 14.77 Gu15 200m A Gu15 200m B 1 Kiah Dubarry-Gay VPH 25.18 1 Nayanna Dubarry-Gay VPH 26.03 2 Shiann Brock-Walters CHK 25.73 2 Esther Jackson CHK 27.13 3 Chanelle Cole DTF 27.72 3 Marie Alaphilipe HGT 28.13 4 Cedelle Agyei-Kyem THM 28.00 CR 4 Sara Getter BGV 29.01 5 Rosie Day HPX 28.63 5 Sharna Elliot DTF 29.33 6 Katie Nyarko HGT 29.36 7 Sienna Smith Carrol BGV 29.43 Gu15 300m A Gu15 300m B 1 Chanelle Cole DTF 43.90 1 Ayanna Henry CHK 45.43 2 Renay Thomas CHK 45.29 2 La'shay Marcel-Dilaver VPH 47.69 3 Tayla Ady-Yeboah VPH 45.98 4 Isabel Rodgers THM 48.37 PB 5 Aimee McCann HPX 52.18 Gu15 800m A Gu15 800m B 1 Felix Waters VPH 2.26.94 1 Betty Hughes VPH 2.36.24 2 Emma Williets HGT 2.28.33 2 Rosie Day HPX 2.36.93 3 Freya Stapleton HPX 2.30.53 3 Isabella Haddad HGT 2.43.22 4 Isabel Rodgers THM 2.38.30 PB 5 Lana Seabrook CHK 3.01.69 Gu15 1500m A Gu15 1500m B 1 Grace Miller VPH 5.15.67 1 Hannah Long VPH 6.09.13 2 Bethany Panton DTF 5.23.44 3 Ella Hartley HGT 5.27.84 4 Hannah Hopper CHK 6.39.44 Gu15 75mH A Gu15 75mH B 1 Daisey Creasey HPX 13.17 1 Elizabeth Mitchell BGV 13.63 2 Jamaica Williams CHK 13.19 2 Felix Waters VPH 14.97 3 Katie Nyarko HGT 13.35 3 Railynn Saint-Alby-hyenne CHK 18.29 4 Kelisha Johnson THM 13.39 5 Gigi Berchem BGV 14.90 6 Betty Hughes VPH 15.41 Gu15 Discus Throw A Gu15 Discus Throw B 1 Precious Hamilton VPH 27.89 1 Shona Oliver CHK 14.15 2 Nana Gyeda CHK 21.39 2 Miah Obichere VPH 10.78 3 Kamila Tarantowicz THM 14.69 3 Isanne Savelkoul BGV 9.36 4 Elizabeth Mitchell BGV 12.89 5 Aimee McCann HPX 12.27 Gu15 Hammer Throw A Gu15 Hammer Throw B 1 Nana Gyeda CHK 25.68 1 Chardonnay Claridge VPH 21.38 2 Precious Hamilton VPH 24.42 2 Shiann Brock-Walters CHK 14.77 3 Charlotte Crockford DTF 22.35 4 Kamila Tarantowicz THM 18.97 5 Olivia Crawley HPX 15.89 Gu15 Javelin Throw A Gu15 Javelin Throw B 1 Christabel Admiraal BGV 26.37 1 Amelia Pilot BGV 18.02 2 Emma Williets HGT 24.99 2 Florence Mace HGT 11.50 3 Megan Croombridge DTF 13.79 3 Aliyah Robinson VPH 5.39 4 Freya Stapleton HPX 11.69 5 Betty Hughes VPH 8.87 6 Hannah Hopper CHK 7.35 Gu15 Shot Putt A Gu15 Shot Putt B 1 Nana Gyeda CHK 10.75 1 Shiann Brock-Walters CHK 8.98 2 Precious Hamilton VPH 9.79 2 Tayla Ady-Yeboah VPH 5.51 3 Shania Umah HGT 8.70 3 Mathilde Zarzavatdjian BGV 5.06 4 Christabel Admiraal BGV 7.41 4 Ella Pentland HPX 5.05 5 Kamila Tarantowicz THM 7.34 6 Julianna Glinkowska HPX 6.76 Gu15 Long Jump A Gu15 Long Jump B 1 Angela Brown BGV 4.62 1 Daisey Creasey HPX 4.17 2 Marie Alaphilipe HGT 4.58 2 Charlotte Crockford DTF 4.16 3 Megan Croombridge DTF 4.48 3 Renay Thomas CHK 4.16 4 Ayanna Henry CHK 4.39 4 Tayla Ady-Yeboah VPH 4.05 5 Julianna Glinkowska HPX 4.28 5 Isabel Rodgers THM 3.87 6 Kelisha Johnson THM 4.22 6 Gigi Berchem BGV 3.63 7 Aliyah Robinson VPH 4.22 7 Florence Mace HGT 3.35 Gu15 High Jump A Gu15 High Jump B 1 Jamaica Williams CHK 1.50 1 Ayanna Henry CHK 1.50 2 Chanelle Cole DTF 1.35 2 Felix Waters VPH 1.30 3 Marie Alaphilipe HGT 1.35 3 Kabeerat Odenkunle THM 1.30 4 Aliyah Robinson VPH 1.35 4 Amelia Pilot BGV 1.25 5 Helena Williams BGV 1.30 5 Florence Mace HGT 0.00 6 Kelisha Johnson THM 1.30 Gu13 75m A Gu13 75m B 1 Jeslyn Agyei-Kyem THM 10.39 1 Tyra Khambai-Annan THM 10.04 2 Toluwalase Osiyemi CHK 11.17 2 Cleo Agyepong CHK 11.50 3 Maia Taylor Winter HGT 11.42 3 Rose Garrett LHS 11.55 4 Tallulah May DTF 11.72 4 Carolina Abdo BGV 11.64 5 Ruby Naughton VPH 11.73 5 Olivia Crawley HPX 12.14 6 Celeste Lemoine LHS 12.05 6 Sade Fajuke VPH 12.54 7 Mollie Alligan HPX 12.11 7 Lauren Bowen DTF 12.56 8 Chaiyla Norville BGV 13.81 Gu13 150m A Gu13 150m B 1 Jeslyn Agyei-Kyem THM 20.47 1 Sophia Sood THM 20.80 2 Amelia Bates DTF 22.25 2 Sade Fajuke VPH 22.38 3 Evie Doe VPH 22.96 3 Anoushka Tavares BGV 22.42 4 Celeste Lemoine LHS 23.54 4 Charlotte Waters DTF 23.72 5 Nikita Reinhardt HGT 23.96 5 Ruby Buck HPX 24.39 6 Juliette Michot BGV 24.14 6 Mable Savage HGT 24.44 7 Elizabeth Zebo CHK 24.34 8 Cameron Hutchins HPX 25.33 Gu13 800m A Gu13 800m B 1 Naomi Toft BGV 2.24.13 1 Valentina Sharpe VPH 2.39.91 2 Evie Doe VPH 2.38.41 2 Rose Garrett LHS 2.42.38 3 Mathilde Heath LHS 2.44.34 3 Bianca Le Vu HGT 2.46.89 4 Amelia Bates DTF 2.46.66 4 Ruby Buck HPX 2.59.74 5 Florence Haddad HGT 2.50.96 5 Emilia Pigott CHK 3.01.21 6 Diana Enyenihi THM 2.55.18 6 Anoushka Tavares BGV 3.01.70 7 Lia Finn CHK 2.56.24 7 Molly Dovey DTF 3.03.73 8 Zarah Bastide HPX 2.58.93 Gu13 1200m A Gu13 1200m B 1 Ellen Donald HGT 4.04.48 1 Maddy Abbott VPH 4.21.88 2 Mimi Takahashi BGV 4.04.61 2 Emily Page DTF 4.26.97 3 Rachel Bradley DTF 4.12.98 4 Imogen Scott-Gall VPH 4.17.30 5 Niamh Kelly HPX 4.26.46 6 Jessica Holmes THM 4.38.60 Gu13 70mH A Gu13 70mH B 1 Clara Mee HGT 11.92 1 Jessica Thomas THM 14.17 2 Asmara Griffiths CHK 12.90 2 Mollie Alligan HPX 14.39 3 Diana Enyenihi THM 14.20 3 Tallulah May DTF 14.54 4 Evie Doe VPH 15.72 4 Elizabeth Zebo CHK 14.94 5 Martha Steel LHS 15.82 5 Maia Taylor Winter HGT 16.04 6 Lauren Bowen DTF 16.08 6 Sade Fajuke VPH 16.63 7 Ruby Buck HPX 16.52 Gu13 Javelin Throw A Gu13 Javelin Throw B 1 Aisha Marichie HGT 18.51 1 Habtam Whyte-Coronado HGT 13.41 2 Lauren Bowen DTF 16.58 2 Zarah Bastide HPX 11.86 3 Kathryn Rollins HPX 15.76 3 Maddy Abbott VPH 7.18 4 Fabienne Weston LHS 12.86 4 Rachel Bradley DTF 7.17 5 Imogen Scott-Gall VPH 11.84 5 Celeste Lemoine LHS 7.03 6 Jessica Holmes THM 7.73 Gu13 Shot Putt A Gu13 Shot Putt B 1 Jeslyn Agyei-Kyem THM 6.89 1 Maddy Abbott VPH 4.97 2 Valentina Sharpe VPH 6.29 2 Emily Page DTF 4.69 3 Aisha Marichie HGT 5.91 3 Tyra Khambai-Annan THM 4.57 4 Fabienne Weston LHS 5.80 4 Habtam Whyte-Coronado HGT 4.56 5 Olivia Crawley HPX 5.66 5 Martha Steel LHS 4.09 6 Charlotte Waters DTF 5.11 6 Chaiyla Norville BGV 3.72 7 Juliette Michot BGV 4.39 7 Cameron Hutchins HPX 3.52 Gu13 Long Jump A Gu13 Long Jump B 1 Asmara Griffiths CHK 4.16 1 Toluwalase Osiyemi CHK 4.02 2 Diana Enyenihi THM 3.90 2 Aisha Marichie HGT 3.53 3 Anoushka Tavares BGV 3.73 3 Niamh Kelly HPX 3.31 4 Mollie Alligan HPX 3.71 4 Martha Steel LHS 3.23 5 Leni-Mae Galvin HGT 3.68 5 Krista Kravela BGV 3.18 6 Mathilde Heath LHS 3.49 6 Nancy Scott-Gall VPH 2.81 7 Tallulah May DTF 3.42 7 Emily Adamson DTF 2.23 8 Imogen Scott-Gall VPH 3.35 8 Sophia Sood THM 0.00 Gu13 High Jump A Gu13 High Jump B 1 Clara Mee HGT 1.38 1 Niamh Kelly HPX 1.15 2=Charlotte Waters DTF 1.20 2 Jessica Holmes THM 1.10 2=Jessica Thomas THM 1.20 3=Rachel Bradley DTF 1.05 4 Rose Garrett LHS 1.20 3=Nikita Reinhardt HGT 1.05 5 Kathryn Rollins HPX 1.15 5 Fabienne Weston LHS 1.05 Gu13 4x100m 1 THM 54.40 1 Diana Enyenihi 2 Sophia Sood 3 Jeslyn Agyei-Kyem 4 Tyra Khambai-Annan 2 VPH 1.00.89 1 Tiarnay Brown 2 Vanessa Nduwayo 3 Turkiya Morris 4 Ama Awura 3 CHK 1.01.62 1 Elizabeth Zebo 2 Lia Finn 3 Cleo Agyepong 4 Toluwalase Osiyemi 4 HGT 1.02.04 1 Maia Taylor Winter 2 Leni-Mae Galvin 3 Mable Savage 4 Nikita Reinhardt 5 HPX 1.02.65 1 Olivia Crawley 2 Kathryn Rollins 3 Niamh Kelly 4 Zarah Bastide 6 DTF 1.03.01 1 Lauren Bowen 2 Emily Adamson 3 Emily Page 4 Amelia Bates 7 BGV 1.06.83 1 Anoushka Tavares 2 Gina Larsen 3 Chaiyla Norville 4 Mimi Takahashi 8 LHS 1.07.03 1 Lauren Knight 2 Celeste Lemoine 3 Martha Steel 4 Rose Garrett Gu15 4x100m 1 VPH 51.62 1 Nayanna Dubarry-Gay 2 Kiah Dubarry-Gay 3 Precious Hamilton 4 Bailey Obolanie 2 CHK 52.88 1 Renay Thomas 2 Sofia Podesta 3 Jamaica Williams 4 Shiann Brock-Walters 3 THM 53.81 1 Cedelle Agyei-Kyem 2 Kabeerat Odenkunle 3 Sarah Pedro 4 Kelisha Johnson 4 BGV 55.74 1 Isanne Savelkoul 2 Sara Getter 3 Amelia Pilot 4 Sienna Smith Carrol 5 DTF 55.83 1 Chanelle Cole 2 Sharna Elliot 3 Megan Croombridge 4 Charlotte Crockford 6 HGT 55.91 1 Florence Mace 2 Katie Nyarko 3 Marie Alaphilipe 4 Shania Umah 7 HPX 56.41 1 Julianna Glinkowska 2 Daisey Creasey 3 Ella Pentland 4 Aimee McCann Bu13 4x100m 1 CHK 56.41 1 Dwayne Aderinka 2 Richard Chinedu 3 Luke Christie 4 Cameron Macheath 2 THM 57.38 1 Jon Awuah 2 Dylan Sidhu 3 Callum Johnson 4 Verrel Charles 3 DTF 57.39 1 Ben Martin 2 Joshua Cockernay 3 Jayden Kuyinu 4 Sami Baruah 4 HGT 57.75 1 Coleman Miles 2 Lucas Porter 3 Shlomo Levy 4 Adoni Umah 5 HPX 58.72 1 Daniel Gill 2 Finlay Isted 3 Hugo Creasey 4 William Hughes 6 VPH 1.01.85 1 Nahom Hagos 2 Arayo Latorre-Cruz 3 Shakur McDonald 4 Shay Brown 7 LHS 1.02.35 1 Etienne Munday 2 Bill Steel 3 Arthur Reed 4 Ruairi McGonagle Bu15 4x100m 1 BGV 46.15 1 Kweku Siaw 2 Inza Dosso 3 Nicholas Hamilton 4 Kyle Reynolds-Warmington 2 CHK 48.41 1 Johnel Simpson 2 Kareem Waithe 3 Dennis Skelton 4 Amen Eguavoen 3 THM 48.53 1 Jak Mensah 2 Paulo Belchior 3 Eddie Preeious Imarayiosa 4 Reece Edwards-Lane 4 HPX 52.80 1 Tom Goodeve 2 James Allen 3 Bryce Breen 4 Robbie Marlow 5 DTF 55.11 1 Jake Hodder 2 Cameron Sharp 3 Thomas Denyer-Vickers 4 Oliver Burgess 6 LHS 58.15 1 Omario Neunie 2 Rocco Lofinmakin-Dutta 3 Rayan Bessadi 4 Jake Evans 7 VPH DQ Gu15 4x300m 1 VPH 3.04.21 1 Felix Waters 2 Betty Hughes 3 Kiah Dubarry-Gay 4 Aliyah Robinson 2 CHK 3.05.48 1 Sofia Podesta 2 Ayanna Henry 3 Renay Thomas 4 Esther Jackson 3 BGV 3.27.84 1 Isanne Savelkoul 2 Justine Amic 3 Dauphine Rolin 4 Marie Michot 4 THM DQ Bu15 4x300m 1 THM 2.49.44 1 Paulo Belchior 2 Reece Edwards Lane 3 Jak Mensah 4 Eddie Preeious Imarayiosa 2 CHK 2.54.35 1 2 3 4 3 BGV 3.03.07 1 Nick Stephenson 2 Samson Meoryi 3 Javarne Gordon-Brown 4 Max Eastwood 4 VPH 3.08.56 1 Luca Minale 2 Oluwasubomi Bello 3 Zac Bini 4 Joseph Reynolds Event Lge 1 Victoria PH & Tower H AC 634 8 2 Cambridge Harriers (Kent) 590.5 7 3 Highgate Harriers 436 6 4 Herts Phoenix AC 415 5 5 Team Hounslow AC 384.5 4 6 Dartford Harriers & AC 364.5 3 7 Belgrave Harriers 350.5 2 8 London Heathside 224 1 NS Bu15 800m NS Gu13 75m race 1 1 Mohammed Nour BGV 2.17.28 1 Sophie Sood THM 10.47 2 2.20.43 2 Kacey Walters CHK 11.80 3 William Hughes HPX 2.28.60 3 Zarah Bastide HPX 12.00 4 Babak Ibbetson BGV 2.38.57 4 Gina Larsen BGV 12.23 5 Ruby Naughton VPH 2.44.47 5 Aisha Mariche HIG 12.44 6 Sade Fajuke VPH 2.49.63 6 Habtam Whyte-Coronado HIG 12.71 7 Thomas Carbin CHK 2.50.43 8 Dauphine Rosin BGV 2.51.73 9 Franklin Griffiths HGT 2.52.41 10 Nikita Reinhardt HGT 2.53.19 11 Nancy Scott-Fall VPH 2.56.48 12 Kathryn Rollins HPX 2.58.58 13 Lara Mannes BGV 3.04.58 14 Aimmee McCann HPX 3.11.47 15 Alma Harrison VPH 3.17.04 NS Gu13 75m race 2 NS Gu15 100m race 1 1 Jessica Thomas THM 11.66 1 Julianna Glinkowska HPX 13.59 2 Mable Savage HGT 11.86 2 13.78 3 Maia Taylor-Winter HGT 12.09 3 Ella Pentland HPX 14.16 4 Emily Adamson DTF 12.29 4 Helen Williams BGV 14.63 5 Cameron Hutchins HPX 12.41 5 Miami Phillips-FaircloughBGV 15.18 6 Edith Steel BGV 14.00 6 Hannah Long VPH 17.20 NS Bu15 100m race 1 NS Bu15 100m race 2 1 Adoni Umah HGT 15.16 1 Cambridge CHK 11.98 2 Dwayne Adeyinka CHK 15.26 2 Johnel Simpson CHK 12.42 3 Thomas Carbin CHK 15.94 3 Rayon Edwards BGV 12.64 4 Verrel Charles THM 15.98 4 Javarne Gordon-Brown BGV 12.64 5 Jerome Eden BGV 16.25 5 Axel Marinho BGV 13.42 Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/eziz--kucer.html	Əziz + Kuçer	Əziz + Kuçer 1992-ci ildə karyeralarının başlanğıcından bəri Əziz və Kuçer rəqəmsal təsvirləmə, heykəltaraşlıq, animasiya və video quraşdırma kimi bir çox çeşiddə media vasitəsilə işləməkdədir. Onların çoxsaylı kompleks kanala malik video əsaslı “Bəzi İnsanlar” adlı yeni kompozisiyasının 2012-ci ildə İndianapolos İncəsənət Muzeyində premyerası keçiriləcəkdir. Onların əsəri texnologiya və onun insan bədəni və şüuruna olan təsiri baxımından səciyyəvi diqqətəlayiqdir. 2003-2008-ci illərdə hazırlanan “Sinaptik Səadət” və “Senaps” seriyaları mənzərə rəsmlərindən ibarətdir və sənətkarların əvvəlki onillikdə insan bədəni ilə bağlı əsərlərinin davamı hesab edilə bilər. Nəzərəçarpan klassik mənzərələrdən ibarət hərəkətsiz rəsmlər və videolarda müxtəlif formalar üst-üstə gətirilmiş, bir-birinə qarışmış və intensiv rəngarəng fırtınadan yavaşca ayrılmışlar. Kaleydoskopik buludlar ağaclara, budaqlara, çəmənliklərə, çiçəklərə və kolluqlara çevilir. Hər ayrı forma sanki daimi sabit hərəkətdədir və rənglənmiş toxumasının ölçüsü, ton və istiqamətində baş verən dəyişikliklərlə fərqlənir. Bu seriyalardakı əsərlər az qala qallusinasiya yaradan, çaşdıran effektlərlə elektronik impressionizm kimi səciyyələnir. Öz əsərlərində sənətkarlar rəssamlıq və fotoqraflıq arasında uzun söhbətlər edirlər. Təkcə “Distopiya” (1994-95) kimi ilk əsərləri İntibah dövründə yaradılmış təsvirlərin adət-ənənələrinə əsaslanmır, həmçinin, rəqəmsal formada dəyişdirilən fotoların hazırlanmasında piqment və rəng - piksel və verilənlərlə əvəz olunaraq elektronik rəsmə çevrilmişdir. Bu iki vasitə arasındakı dinamik əlaqə ən son əsərlərində də rəssamlığa doğru əzimli addımları hiss etdirir ki, bu da “Gecə mənzərəsi” və “Sinaptik Səadət” (2003-4) əsərindəki videolarda rəqəmsal texnologiya və elmin möhürlədiyi qavrayış tərzini təmsil etmək məqsədilə, sənətkarların fotoqrafik realizmi uzaqlaşdırıb mücərrədliyə çevrilən və rəngin və xəttin əsas təsirli elementlər olduğu kompleks və çox-qatlı monotonluğa üstünlük verdiklərini göstərir. “Senaps” seriyasında sənətkarlar fotoqrafik təmsilin bəzi elementlərini və dünyanın özünəməxsusluğunu tutmaq və saxlamaq gücünü yenidən göstərmişlər. Şüurun sərhədləri dünyanı yalnız ayrı-ayrı hissələr şəklində gördüyü, lakin bütün bu hissələrin qarşılıqlı əlaqəsindən məftunedici dərəcədə həddən çox məlumatlılığa malik olduğu müddətdə, bu dünya hissələrə ayrılan, parçalanan və yenidən qurulan olaraq qalacaqdır. Bioqrafiya Əziz və Kuçer Nyu Yorkda yaşayır və işləyir. Seçilmiş solo sərgilər 2013 (tezliklə) Əziz və Kuçer, Sultan Qalereyası, Küveyt 2012 Bəzi İnsanlar,, İndianapolis İncəsənət Muzeyi 2009 Əziz və Kuçer, Milli İncəsənət Muzeyi, Kaunas, Litva 2008 Senaps: Yeni Fotoqrafiya, ClampArt, Nyu York 2008 Senaps: Yeni Fotoqrafiya, Trama Qalareyası, Barselona 2008 Senaps: Yeni Fotoqrafiya, Trama Qalareyası, Madrid 2008 Əziz və Kuçer, Stiftselen İncəsənət Mərkəzi, Bergen, Norveç 2008 Koopman Mükafat Sərgisi, Hartfor Universiteti İncəsənət Qalareyaları 2006 Sinaptik Səadət və Daxili Aləmt, Artereal, Sidney, Avstraliya 2005 Sinaptik Səadət, Trama Qalareyası, Barselona və Madrid 2004 Sinaptik Səadət, Villette Numerique 2004, Parc de la Villette, Paris 2003 Kosmos Proyekti, 3-cü mərtəbə Kişi mağazası, Bergdorf, Goodman, Nyu York 2002 KEÇİD, Herzliya İncəsənət Muzeyi, İsrail 2001 Son əsər, Henry Urbach Qalareyası, Nyu York 2001 Nyu York, Galerie Yvonomar Palix, Paris 2000 96:00 Seriyası, Museo Alejandro Otero, Karakas, Venezuela Seçilmiş qrup sərgiləri 2011 Yerə doğru, Gazelli Art House, London, Birləşmiş Krallıq 2010 Paradizayn, San Francisko Müasir İncəsənət Muzeyi, San-Fransisko 2009 Huesped, Museo Nacional de Bellas Artes, Buenos Ayres, Argentina 2007 İkiqat Vizyon, Deutsche Bank, Nyu York 2006 Kuratorun Gpzü: Robert A.Sobieszekin Vizual Mirası, LACMA, Los Angeles 2004 Fotoqraflıq və Portretin Ölümü, Hayvard Qalareyası, London 2002 Gözdən Kənar, Yeni Müasir İncəsənət Muzeyi, NY (Anna Elqud tərəfindən) 1999 ƏZİZ və KUÇER, Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofia, Madrid, İspaniya 1998 ƏZİZ və KUÇER, Reali Arte Contemporanea, Bresiya, İtaliya 1998 Qeyri-təbii Seçim, Wolfson Qalareyası, Mayami/Dade Comm. Kolleci, Mayami 1997 PLASMORFİKA, Jack Shainman Qalareyası, NY 1997 Les Rencontres d'Arles, Arles, Fransa 1996 Qeyri-təbii Seçim, Fotoqraf Qalareyası, London 1996 Nyu York, Espace D'Art, Yvonamor Palix, Paris 1996 Qeyri-təbii Seçim, Fotology Qalareyası, Milan 1996 Əziz və Kuçer, Kemper Müasir İncəsənət Muzeyi, Kanzas Şəhəri 1995 Venice Biennale, Venezuelan Pavilion, Venesiya Seçilmiş mükafatlar və iqamətgahlar 2009 C-Kolleksiya İnkişaf Qrantı/ Berlin Qərargahı İyun-dekabr 2009 İncəsənət üzrə Koopman Fərqləndirici Şurası. Hartford İncəsənət Məktəbi, Hartfort Universiteti 2007 Fakültə İnkişaf Fondu, Parsons Yeni Dizayn Məktəbi, Nyu York Seçilmiş ictimai və özəl kolleksiyalar San Fransisko Müasir İncəsənət Muzeyi Los Angeles Əyalət İncəsənət Muzeyi (LACMA) Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofia, Madrid Milli Müasir İncəsənət Fondu, Paris, Fransa Kölnischer Kunstverein, Kolonya Sammlung Berger Fondu, Amorbach, Almaniya Seçilmiş məqalələr 2011 Hillarie Sheets, Dinamik Duet, ARTNEWS, Fevral 2008 Vince Aletti, THE NEW YORKER, 26 May 2006 Brian Dillon, TATE ETC., Tate Modern, London, Nömrə #8, Payız 2001 David Hunt, Ədəbi tənqidlər, FLASH ART, İyun 2001 Nico Israel, Ədəbi tənqidlət, ARTFORUM, Mart 2000 Frazer Ward, Bulud topası, PARKETT # 60, Dekabr 1998 Laurie Attias, Gigiyena, FRIEZE, #42, səh. 92, Oktyabr, 1998 (reproduksiya) 1998 Mignon Nixon, Şəkillərdən sonra, OKTYABR #83, Qış 1998 1997 Dominic Lutyens, Əziz və Kuçer, DAZED AND CONFUSED, #26, səh. 16 1997 Stephanie Cash, AMERİKADA İNCƏSƏNƏT, səh. 91, Dekabr 1997 1997 Vicki Goldberg, Yalan danışan – və həqiqəti deyən fotolar, SUNDAY NEW YORK TIMES, Mart W 1995 The TIMES LITERARY SUPPLEMENT, London, İyun 30, (üz qabığı) 1996 KUNSTFORUM INTERNATIONAL, Qış, 1995-96 (üz qabığı) Nəşrlər 2009 Qərargah: Fotoqrafik səyahət, Əziz və Kuçer 2008 Eleanor Heartney, İNCƏSƏNƏT VƏ BU GÜN, Phaidon, Nyu York 2002 Ellen Lupton, Dəri, kataloq, Cooper-Hewitt Milli Dizayn Muzeyi, Nyu York Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/by-siobhan-gorman-and-jennifer-valentino-devries-the-wall-stre.html	By Siobhan Gorman and Jennifer Valentino-DeVries, The Wall Street Journal washington the National Security Agency [nsa] which possesses only limited legal authority to spy on U. S	by Siobhan Gorman and Jennifer Valentino-DeVries, The Wall Street Journal) WASHINGTON — The National Security Agency [NSA] – which possesses only limited legal authority to spy on U.S. citizens – has built a surveillance network that covers more Americans’ Internet communications than officials have publicly disclosed, current and former officials say. The system has the capacity to reach roughly 75% of all U.S. Internet traffic in the hunt for foreign intelligence, including a wide array of communications by foreigners and Americans. In some cases, it retains the written content of emails sent between citizens within the U.S. and also filters domestic phone calls made with Internet technology, these people say. The NSA’s filtering, carried out with telecom companies, is designed to look for communications that either originate or end abroad, or are entirely foreign but happen to be passing through the U.S. But officials say the system’s broad reach makes it more likely that purely domestic communications will be incidentally intercepted and collected in the hunt for foreign ones. The programs, code-named Blarney, Fairview, Oakstar, Lithium and Stormbrew, among others, filter and gather information at major telecommunications companies. Blarney, for instance, was established with AT&T. … This filtering takes place at more than a dozen locations at major Internet junctions in the U.S., officials say. Previously, any NSA filtering of this kind was largely believed to be happening near points where undersea or other foreign cables enter the country. Details of these surveillance programs were gathered from interviews with current and former intelligence and government officials and people from companies that help build or operate the systems, or provide data. Most have direct knowledge of the work. The NSA defends its practices as legal and respectful of Americans’ privacy. According to NSA spokeswoman Vanee Vines, if American communications are “incidentally collected during NSA’s lawful signals intelligence activities,” the agency follows “minimization procedures that are approved by the U.S. attorney general and designed to protect the privacy of United States persons.” As another U.S. official puts it, the NSA is “not wallowing willy-nilly” through Americans’ idle online chatter. “We want high-grade ore.” To achieve that, the programs use complex algorithms that, in effect, operate like filters placed over a stream with holes designed to let certain pieces of information flow through. After the 2001 terrorist attacks, NSA widened the holes to capture more information when the government broadened its definition of what constitutes “reasonable” collection, according to a former top intelligence official. The NSA’s U.S. programs have been described in narrower terms in the documents released by former NSA contractor Edward Snowden. One, for instance, acquires Americans’ phone records; another, called Prism, makes requests for stored data to Internet companies. By contrast, this set of programs shows the NSA has the capability to track almost anything that happens online, so long as it is covered by a broad court order. The NSA programs are approved and overseen by the secret Foreign Intelligence Surveillance Court [FISC, also called the FISA Court]. NSA is required to destroy information on Americans that doesn’t fall under exceptions to the rule, including information that is relevant to foreign intelligence, encrypted, or evidence of a crime. The NSA is focused on collecting foreign intelligence, but the streams of data it monitors include both foreign and domestic communications. Inevitably, officials say, some U.S. Internet communications are scanned and intercepted, including both “metadata” about communications, such as the “to” and “from” lines in an email, and the contents of the communications themselves. Much, but not all, of the data is discarded, meaning some communications between Americans are stored in the NSA’s databases, officials say. Some lawmakers and civil libertarians say that, given the volumes of data NSA is examining, privacy protections are insufficient. Sen. Ron Wyden, an Oregon Democrat, in 2012 sought but failed to prohibit the agency from searching its databases for information on Americans without a warrant. He has also pushed intelligence agencies to detail how many Americans’ communications have been collected and to explain whether purely domestic communications are retained in NSA’s databanks. They have declined. “Technology is moving us swiftly into a world where the only barriers to this kind of dragnet surveillance are the protections enshrined into law,” Mr. Wyden says. This month President Obama proposed changes to NSA surveillance to improve oversight. Those proposed changes wouldn’t alter the systems in the U.S. that NSA relies upon for some of its most sensitive surveillance. The systems operate like this: The NSA asks telecom companies to send it various streams of Internet traffic it believes most likely to contain foreign intelligence. This is the first cut of the data. These requests don’t ask for all Internet traffic. Rather, they focus on certain areas of interest, according to a person familiar with the legal process. “It’s still a large amount of data, but not everything in the world,” this person says. The second cut is done by NSA. It briefly copies the traffic and decides which communications to keep based on what it calls “strong selectors”—say, an email address, or a large block of computer addresses that correspond to an organization it is interested in. In making these decisions, the NSA can look at content of communications as well as information about who is sending the data. One U.S. official says the agency doesn’t itself “access” all the traffic within the surveillance system. The agency defines access as “things we actually touch,” this person says, pointing out that the telecom companies do the first stage of filtering. The surveillance system is built on relationships with telecommunications carriers that together cover about 75% of U.S. Internet communications. They must hand over what the NSA asks for under orders from the secret Foreign Intelligence Surveillance Court. The firms search Internet traffic based on the NSA’s criteria, current and former officials say. Verizon Communications Inc., for example, has placed intercepts in the largest U.S. metropolitan areas, according to one person familiar with the technology. It isn’t clear how much information these intercepts send to the NSA. A Verizon spokesman declined to comment. Not all telecommunications providers handle the government demands the same way, says the person familiar with the legal process. According to a U.S. official, lawyers at telecom companies serve as checks on what the NSA receives. “The providers are independently deciding what would be responsive,” the official says. Lawyers for at least one major provider have taken the view that they will provide access only to “clearly foreign” streams of data – for example, ones involving connections to ISPs in, say, Mexico, according to the person familiar with the legal process. The complexities of Internet routing mean it isn’t always easy to isolate foreign traffic, but the goal is “to prevent traffic from Kansas City to San Francisco from ending up” with the NSA, the person says. At times, the NSA has asked for access to data streams that are more likely to include domestic communications, this person says, and “it has caused friction.” This person added that government officials have said some providers do indeed comply with requests like this. The person says talks between the government and different telecoms about what constitutes foreign communications have “been going on for some years,” and that some in the industry believe the law is unclear on Internet traffic. “Somebody should enunciate a rule,” this person says. Intelligence officials and the White House argue NSA’s surveillance provides early warnings of terror threats that don’t respect geographic boundaries. “It’s true we have significant capabilities,” Mr. Obama said in his NSA remarks last week. “What’s also true is we show a restraint that many governments around the world don’t even think to do.” Mr. Obama and top intelligence officials say NSA’s programs are overseen by all three branches of government, citing procedures approved by the secret surveillance court that require the NSA to eliminate “incidentally acquired” data on Americans. “If you say, ‘We don’t want the NSA to be scanning large amounts of traffic,’ you’re saying you don’t want it to do its job,” says one former official. ….. The current legal backing for Blarney and its related programs stems from a section of a 2008 surveillance law. It permits the government, for foreign intelligence investigations, to snoop on foreigners “reasonably believed” to be outside the U.S. Previously, the law had tighter standards. It allowed the government to spy on people if there were “probable cause” to believe they were an “agent of a foreign power.” NSA has discretion on setting its filters, and the system relies significantly on self-policing. This can result in improper collection that continues for years. For example, a recent Snowden document showed that the surveillance court ruled that the NSA had set up an unconstitutional collection effort. Officials say it was an unintentional mistake made in 2008 when it set filters on programs like these that monitor Internet traffic; NSA uncovered the inappropriate filtering in 2011 and reported it. “NSA’s foreign intelligence collection activities are continually audited and overseen internally and externally,” Ms. Vines says. “When we make a mistake in carrying out our foreign intelligence mission, we report the issue internally and to federal overseers and aggressively get to the bottom of it.” Another Snowden document describes the procedures NSA uses to protect American information that is retained. Any such information is “minimized,” meaning that it is destroyed. The document highlights several exceptions, including encrypted communications and information of foreign intelligence significance. Officials acknowledged some purely domestic communications are incidentally swept into the system. “We don’t keep track of numbers of U.S. persons,” a U.S. official says. “What we try to do is minimize any exposure.” When searching the data, intelligence officials say they are permitted to look only for information related to a “foreign intelligence interest.” In practice, the NSA has latitude [flexibility] under that standard, and an American’s communication could be read without a warrant, another U.S. official says. … It is difficult to know how much domestic data NSA is inadvertently retaining. The filtering technology relies on algorithms to seek out valuable communications. A U.S. official says analysts guide the use of these algorithms to make them as precise as possible. -Devlin Barrett contributed to this article. Questions… - Most of the sources used for this investigative report were anonymous government officials. Many times officials are willing to speak “off the record” only. - It is expected that journalists verify the reliability of the sources they are using. - It is expected that journalists use anonymous sources only with extreme caution and before promising a source confidentiality, verify the following: –How much direct knowledge does the source have about whatever he or she is telling you about? –What motive might the source have for misleading you, hiding certain information or otherwise “spinning” the story to his or her advantage? 1. What is the NSA? What is its mission? 2. What is the purpose of the NSA’s surveillance network? 3. What type of information does the NSA gather through its surveillance program? 4. a) How do NSA officials explain/defend surveillance of U.S. citizens’ private communications? b) How does President Obama defend the program’s gathering of private communications? (see para. 26-27) 5. Explain how the information is actually gathered. Be specific. (see para. 5, 8, 16-23) 6. a) What is the purpose of the Foreign Intelligence Surveillance Act of 1978 (FISA)? b) What is the purpose the FISA Court? 7. A U.S. official interviewed for the article says talks between the government and different telecom companies about what constitutes foreign communications have “been going on for some years,” and that some in the industry believe the law is unclear on Internet traffic. “Somebody should enunciate a rule.” this person says. Should Congress revise the law? If so, in what way? Explain your answer. 8. One former official said: “If you say, ‘We don’t want the NSA to be scanning large amounts of traffic,’ you’re saying you don’t want it to do its job.” Does he have a point? If so, is it strong enough to allow the program to proceed the way it has been going? Explain your answer. 9. Consider the following facts reported in the article (paragraphs 28-36). - The NSA surveillance program relies on self-policing. - The government is secretly gathering your private information – by mistake, the NSA says. - When searching the data, intelligence officials say they are permitted to look only for information related to a “foreign intelligence interest.” - In practice, the NSA has latitude [flexibility] under that standard, and an American’s communication could be read without a warrant, another U.S. official says. Do you support the NSA’s use of this surveillance program as a means to keep U.S. citizens safe? Explain your answer. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/p-l-a-n-kompozisiya-materiallar-ve-onlardan-detallarn-hazrlanm.html	P L a n kompozisiya materialları və onlardan detalların hazırlanması Polimer kompozisiya	P L A N 1.Kompozisiya materialları və onlardan detalların hazırlanması 2.Polimer kompozisiya materialları 3.Metal ovuntularından detallar hazırlanması Kompozisiya materialları və onlardan detalların hazırlanması Maşınqayırmanın inkişafı, eləcə də buraxılan məmulatların keyfiyyətinin yüksəldilməsi və etibarlılığının artırılması məsələləri yeni konstruksiya materialları yaradılmasını tələb edir. Kompozisiya materialları sənayenin bütün sahələrində tətbiq edilir. Müasir kompozisiya materialları anlayışı aşağıdakı tələblərə cavab verilməlidir. Kompozisiya ən azı 2 müxtəlif növ kimyəvi materialların qarışıqlarından ibarət olub, bu komponentlər (frazalar) arasında sərhəd aydın olmalıdır. Kompozisiya onun komponentlərinin heç birinin malik olmadıqları xassələrlə xarakterizə olunmalıdır. Kompozisiya materialları – materiala xüsusixassə vermək məqsədilə əsas materiala müəyyən miqdar başqa material qatmaqla alınır. Kompozisiya materialı 2, 3 və daha çox komponentdən təşkil oluna bilər. Komponentə daxil olan hissəciklərin ölçüləri geniş həddə 100-də 1 mikrometrdən (ovuntu dolduruçulardan istifadə edildikdə) bir neçə millimetrə qədər (lifli dolduruçulardan istifadə edildikdə) dəyişə bilər. Məsələn, avtomobil şinini əsası rezin olan kompozisiya materiallarından hazırlayırlar. Mexaniki xassələrini artırmaq üçün ona ovuntu və lifli dolduruçular ( o cümlədən metal məftil), eləcə də şaxtaya-yeyilməyədavamlılığı və s. artıran maddələr qatırlar. Konstruksiya kompozisiya materiallarının geniş tətbiq edilməsi onların vacib fiziki-mexaniki və istismar xassələri ilə izah edilir. Ovuntu metalurgiyası – yüksək odadavamlılığa, yeyilməyədavamlılığa, sabit maqnit və başqa xüsusi xassələri kompozisiya materialları və onlardan maşın detalları istehsalına imkan verir. Mis-volfram, gümüş-volfram və s.-ni birlikdə əritməklə ərinti alınması mümkün olmayan metallardan elektrik-eroziya dağılmasına davamlılıq və yüksək elektrokeçiricilik xassələrinə malik olan psevdoərintilər alınması onlardan əhəmiyyətli elektrik-kontakt hissələrinin istehsalına imkan yaradır. Bəzi hallarda məsaməli materiallar, süzgəclər, sürüşmə yastıqlarının və s. hazırlanmasında ovuntu və kompozisiya materialları qiymətli materiallar hesab edilir. Plastik kütlə əsaslı kompozisiya materialları nisbətən yüksək mexaniki möhkəmli, yüksək kimyəvi və korroziyayadavamlılıq və yaxşı dielektrik xassələri ilə xarakterizə edilir. Onların tətbiqi daha qiymətli əlvan materiallara qənaət edilməsinə, sürtünməyə və aqressiv mühitlərdə işləyən maşın detallarının davamlılığının artırılmasına, kütləsinin azaldılmasına və hazırlanmalarına az əmək sərfinə imkan verir. Rezin əsaslı konstruksiya materialları öz xassələrinə görə metal və başqa materiallardan xeyli fərqlənir. Onlar dağılmadan müəyyən deformasiyaya davam gətirmək qabiliyyəti, köhnəlməyə qarşı yüksək davamlılıq, qaz, sukeçirməmə və dielektrik xassələri ilə xarakterizə olunur. Şüşə, keramika, ağac və dikər qeyri-metal materiallarda xüsusi fiziki-mexaniki və istismar xassələrinə malikdir. Konstruksiya materiallarının seçilməsi onların fiziki-mexaniki və istismar xassələrindən asılıdır. Bu xassələr konstruksiya materiallarının özlərinin və onlardan maşın detalları istehsalında tətbiq edilən texnoloji prosessləri təsir göstərir. Belə materiallardan maşın detallarının istehsalı prosessi materiallardan istifadə əmsalının yüksək olması, az əmək sərf edilməsi, yüksək mexanikləşdirmə və avtomatlaşdırma ilə xarakterizə olunur.
http://muhaz.org/konstruksiya-materiallarnn-texnologiyas-konstruksiya-materiall.html	Konstruksiya materiallarının texnologiyası Konstruksiya materiallarının təsnifatı	Konstruksiya materiallarının inkişaf tarixi cəmiyyətin inkişafı ilə bağlı olmuşdur. İlk istifadə olunan konstruksiya materiallarına daş və ağac materialları aiddir. Konstruksiya materiallarının ilk tətbiqi inşaat sahəsində olmuşdur. Buna misal olaraq ağacdan və gildən hazırlanan məmulatları göstərmək olar. Konstruksiya materiallarının yeni inkişaf dövrü eramızın ikinci minilliyindən başlayıb. Artıq insanlar sudan istifadə edərək enerji almağa nail olmuşdular. Alınan enerji hesabına maşın və mexanizmləri hərəkətə gətirmək olurdu. Konstruksiya materialları konstruksiyaların - maşın hissələrinin və mexanizmlərin, cihazların, qurğuların, nəqliyyat vasitələtinin və s. hazırlanması üçün istifadə olunan materiallardır. Konstruksiya materialları yüksək konstruktiv möhkəmliyə malik olmalıdır. Hissə və konstruksiyaların hazırlanması üçün istifadə olunan materialların seçilməsi zamanı uzunömürlülük, möhkəmlik, etibarlılıq və emal xüsusiyyətləri nəzərə alınmalıdır. Kompozisiya materialları təyyarələrin, raketlərin, energetika və nəqliyyat maşınlarının və s. istehsalında geniş istifadə olunur. Konstruksiya materialları aşağıdakı qruplara ayrılır: Metal konstruksiya materialları Qeyri metal konstruksiya materialları Kompozisiya materialları Texnoloji emal üsullarına görə konstruksiya materialları aşağıdakılara ayrılır: Konstruksiya materiallarının fiziki xassələrinə rəng, sıxlıq, ərimə temperaturu, istilikkeçirmə, istilikdən genişlənmə, elektrikkeçirmə aiddir. Rəng –materialın səthində işıq spektrinin əksinin insanıngözlə görmə xüsusiyyətidir. Bu xüsusiyyət bütün materiallara xasdır. Rəngə görə konstruksiya materialının növünümüəyyən etmək olar. Məs: alüminium-ağ, dəmir-qara və s. olur. Sıxlıq- kütlənin həcmə olan nisbətidir. Sıxlıq aşağıdakı düsturla hesablanır
http://muhaz.org/tesdiq-edirem-kafedra-mudiri---20-il-fenn-proqram-sillabusu-ka-v3.html	Təsdiq edirəm: Kafedra müdiri “ ” 20 il Fənn proqramı (sillabusu) Kafedra	AZƏRBAYCAN RESPUBLİKASITƏHSİLNAZİRLİYİ AZƏRBAYCAN MEMARLIQ VƏ İNŞAAT UNİVERSİTETİ Təsdiq edirəm: Kafedra müdiri_____________ ( ) “___”____________20___ il Fənn proqramı (sillabusu) Kafedra: Yapışdırıcı materiallar və betonlar texnologiyası Fənnin adı: Kompozisiya materialları 1. Fənn haqqında məlumat: Kodu: ____________ Tədris ili: 2014/2015 semestr : I (yaz) Fakültə: İnşaat texnologiyası Qrup: 693 a Tədris yükü: mühazirə - 60 saat, seminar (məşğələ)- __ saat, laboratoriya 30 saat. Cəmi – 90 saat. Kredit: _______ Auditoriya: № ________ Saat: ______ 2. Müəllim haqqında məlumat: Adı, atasının adı, soyadı və elmi dərəcəsi t.e.n., dos., Quvalov Abbas Abdurəhman oğlu Kafedranın ünvanı: Ayna Sultanova küçəsi 5 Məsləhət saatları: ________________ E-mail ünvanı: [email protected] İş telefonu: 539-10-25 (2-18) 3. Tələb olunan dərslik və dərs vəsaitləri: - ХрулевВ.М. Технология и производства композиционных материалов для строительства Учеб. Пособие для строит.-техноло. Спец.вузов Уфа, 2001, 168 с. - Кислицына Светлана Николаевна, Худяков Владислав Анатольевич, Современные композиционные строительные материалы" Издательство: Феникс, Высшее образование 2007 г. 224 с. - Воробъев В.А., Андрианов Р.А. Технология полимеров. М., 1980. - Воробъев В.А . Технология строительных материалов и изделий на основе пластмасс. М., 1974. - Иванков Д. В., Фридман М. Л. Полипропилен. М., 1974. 4. Fənnin təsviri və məqsədi: (Fənn haqqında qısa məlumat, onunla əlaqəli fənlər, fənnin tədrisinin məqsədi yazılı şərh olunur. Bu fənni öyrənməklə tələbələrin nəyi biləcəkləri, nəyə nail olacaqları və hansı vərdişlərə yiyələnəcəkləri qeyd edilir.) Kompozisiya materialları çoxfazalı sistem olub müxtəlif xassəli iki və daha çox komponentdən ibarətdir. Bir neçə ilkin komponentin rasional qarışdırılması nəticəsində verilmiş xassəli yeni materiallar alınır. Bu materialların xassələri ilkin komponentlərdən xərqlənsə də onların hər birinin özünəməxsus xüsusiyyətlərini saxlayır. Kompozisiya materiallarının yaradılmasında məqsəd ilkin komponentlərə nisbətən onların bu və ya digər xassələri, o cümlədən mexaniki və fiziki yaxşılaşdırılmasından, həmçinin kimyəvi dayanıqlığının, uzunömürlülüyünün və s. artırılmasından ibarətdir. Eyni zamanda kompozisiya materiallarının tətbiqi ilə müxtəlif növ tullantılardan istifadə etməklə materialların maya dəyəri aşağı salınır. Kompozisiya materiallarının yaradılması ideyası yeni deyil. Keçmiş zamanlarda gil və samandan ibarət olan materiallar tətbiq edilmişdir. Bu materialda gil yapışdırıcı rolunu, saman isə armatur rolunu oynayırdı. Tikintidə artıq çoxdandır ki, kompozisiya materialı kimi asbestsement tətbiq edilir. Bu materialda sement yapışdırıcısı matrisa rolunu, təbii lifli material olan asbest isə armatur rolunu oynayır. Kimya sənayesinin inkişafı ilə əlaqədar olaraq yeni inşaat kompozisiya materialının (polimerbetonun) alınması imkanı yarandı. Bu materiallarda yapışdırıcı kimi müxtəlif sintetik qətranların tətbiqi onların bir sıra xassələrini ənənəvi mineral yapışdırıcılı betonlara nisbətən xeyli artırdı. “Kompozisiya materialları” fənninin əsas məqsədi qeyri-üzvi, üzvi və qarışıq yapışdırıcılar əsasında kompozisiya materiallarının tərkibinin istehsalı, tətbiq sahələri və inkişaf perperspektivləri barədə məlumat verməkdən ibarətdir. Mineral yapışdırıcılardan gips, əhəng, maqnezit, portlandsement, maye şüşə və kükürd, polimer yapışdırıcılardan karbomid-formaldehid, fenol–formaldehid, poliefir, furan epoksid poliuretan qətranları, həmçinin polietilen, polipropilen və polistirol əsasında olan kompozisiya materiallarının alınması, xassələri və tətbiqi verilmişdir. Fənndə inşaatda tətbiq olunan kompozisiya materiallarının istehsalının bütün aspektlərini əhatə edir. Fəndə kompozisiya materialları istehsalı üçün xammallar, onların istehsalının əhatəsi, bərkimə mexanixmləri, komponenetləri, birgə istehsal imkanları geniş verilmişdir. 5. Fənnin təqvim planı: 5.1. Mühazirə dərslərinin mövzuları və qısa icmaları Həftələr \| Mövzunun adı və qısa icmalı \| Saat \| Tarix \| 1 \| 2 \| 3 \| 4 \| 1 \| Mövzu№1. Kompozisiya materialları haqqında anlayış Kompozisiya materialları haqqında ümumi məlumat. Kompozisiya materiallarının təsnifatı. \| 2 \| 30.01.2015 \| 1 \| Mövzu№2. Gips əsaslı kompozisiya materialları Gips- sement – pussolan yapışdırıcısı. Gips-posa yapışdırıcısı və gips-əhəng yapışdırıcısı. Gips kompozisiya materiallarının xassələri və tətbiqi. Gips kompozisiyalarının bərkimə mexanizmi. \| 2 \| 30.01.2015 \| 2 \| Mövzu№3. Maqnezitli kompozisiya materialları Maqnezit kompozisiyaları və onların bərkimə mexanizmləri. Maqnezit kompozisiyası kimi fibrolit və ksilolitin xüsusiyyətləri və inşaat materialı kimi tətbiqi. \| 2 \| 06.02.2015 \| 2 \| Mövzu№4. Əhəng kompozisiya materialları Əhəng əsasında klinkeersiz sement. \| 2 \| 06.02.2015 \| 3 \| Mövzu№5. Əhəng-pussolan kompozisiyasının Əhəng-pussolan kompozisiyasının bərkiməsinin əsasları, xassələri və inşaat materialı kimi tətbiqi \| 2 \| 13.02.2015 \| 3 \| Mövzu№6. Əhəng kompozisiya materialları Əhəng –posa yapışdırcısı, xassələri və tikintidə tətbiqi. \| 2 \| 13.02.2015 \| 4 \| Mövzu№7. Portlandsement əsaslı kompozisiyalar Mikrodolduruculu portlandsement kimi qumlu və karbonatlı portlandsementin xassələri və tətbiqi. \| 2 \| 20.02.2015 \| 4 \| Mövzu№8. Polifunksional beton Betonun tərkibinin kəsilməzlik üsulu təyini. Polifunksional betonun bərkiməsi və tikintidə tətbiqi. \| 2 \| 20.02.2015 \| 5 \| Mövzu№9. Yüngül beton, onun xassələri və tətbiqi Penobeton. Qazabeton. \| 2 \| 27.02.2015 \| 5 \| Mövzu №10. Özüyerləşən betonlar Onların alınması, xassələri və tətbiqi \| 2 \| 27.02.2015 \| 6 \| Mövzu№11. Üzvi, mineral və üzvi-mineral modifikatorlar Onlarının özüyerləşən betonlarda rolu. \| 2 \| 06.03.2015 \| 6 \| Mövzu№12. Asbestsement kompozisiyaları Asbestsement məmulatları. Asbestsementin bərkiməsi, xassələri və tətbiqi. Asbestsement boruları. Vərəq şəkilli asbestsement tavaları və onların örtük məmulatı kimi tətbiqi \| 2 \| 06.03.2015 \| 7 \| Mövzu№13. Maye şüşə əsasında beton və məhlullar Maye şüşə əsasında olan betonların növləri. Natrium və ya kalium silikatlar maye şüşənin əsas komponentləri kimi. Maye şüşənin bərkimə prosesi. Maye şüşənin bərkiməsində istifadə edilən katalizatorlar. \| 2 \| 13.03.2015 \| 7 \| Mövzu№14. Maye şüşə əsasında alınan kompozisiyalar Onların tətbiq sahələri \| 2 \| 13.03.2015 \| 8 \| Mövzu№15. Qələvi-posa kompozisiyaları Onların bərkiməsi və tətbiqi. \| 2 \| 20.03.2015 \| 8 \| Mövzu№16. Kükürd əsasında kompozisiya materialları Kükürdlü kompozisiyalar. Kükürdlü inşaat məmulatları üçün materiallar: kükürd, kükürd tərkibli tullantılar, narın doldurucular, doldurucular, modifikasiya edici əlavələr. \| 2 \| 20.03.2015 \| 9 \| Mövzu№17. Kükürdlü və polimerkükürdlü betonlar Kükürdlə hopdurulmuş betonlar. Polimer kükürd əsasında kükürdlü betonlar. \| 2 \| 27.03.2015 \| 9,10 \| Mövzu№18. Sement polimerli betonlar Betonların quruluşunu poimerlərlə modifikasiyası. Betonların xassələrinin polimerlərlə yaxşılaşdırılma üsulları. \| 4 \| 27.03.2015 03.04.2015 \| 10 \| Mövzu№19. Polietilen əsasında kompozisiyalar Polietilenin alınması və kompozisiyalarda matrisa kimi tətbiqi. \| 2 \| 03.04.2015 \| 11 \| Mövzu№20. Polipropilen əsasında kompozisiyalar Polipropilen əsasında kompozisiya materiallarının alınması və xassələri. Polipropilenin tətbiq sahələri \| 2 \| 10.04.2015 \| 11 \| Mövzu№21. Poliizobutilen əsasında kompozisiyalar Onların tətbiq sahələri. Qoruyucu vərəq materiallar. Təbəqə materialları. Mastika və zamaskalar. \| 2 \| 10.04.2015 \| 12 \| Mövzu№22. Polistirol əsasında alınan kompozisiyalar Tətbiqi.Tökmə məmulatlar. Preslənmiş məmulatlar. Ekstruziya məmulatları. Köpüklü polistirol. \| 2 \| 17.04.2015 \| 12 \| Mövzu№23. Polivinilxloridin alınması və kompozisiya materiallarının istehsalında tətbiqi Polivinilxlorid əsasında alınan məmulatlar. \| 2 \| 17.04.2015 \| 13 \| Mövzu№24. Polivinilxlorid əsasında alınan preslənmiş məmulatlar. Linolium və döşəmə üçün tavalar. Laylı plastiklər. Köpüklü və məsaməli polivinilxlorid. Perxlorvinil. \| 2 \| 24.04.2015 \| 13 \| Mövzu№25.Fenolformaldehid qətranı əsasında kompozisiyalar. Fenolformaldehid qətranının alınması. Novolak və rezol qətranları. \| 2 \| 24.04.2015 \| 14 \| Mövzu№26. Fenolformaldehid qətranı əsasında yapışqanlar. Novolak qətranı əsasında laklar. \| 2 \| 01.05.2015 \| 14 \| Mövzu№27. Aseton –formaldehid qətranları əsasında kompozisiyalar. Aseton–formaldehid qətranının alınması, xüsusiyyətləri. Aseton–formaldehid kompozisiyalarının tətbiq sahələri. \| 2 \| 01.05.2015 \| 15 \| Mövzu№28. Aktilatlar əsasında kompozisiya materialları və onların tətbiqi. Preslənmiş və tökmə məmulatlar. Öz-özünə bərkiyən plastmaslar. Örtüklər. Yapışqanlar. \| 2 \| 08.05.2015 \| 15 \| Mövzu№29. Polivinilasetat kompozisiyalar əsasında materiallar və onların tətbiqi. Yapışqanlar. Sement və polivinilasetat əsasında kompozisiyalar. \| 2 \| 08.05.2015 \| 5.2. Laboratoriya dərslərinin mövzuları və qısa icmaları Həftələr \| Mövzunun adı və qısa icmalı \| Saat \| Tarix \| 1 \| 2 \| 3 \| 4 \| 1, 2 \| Mövzu№1 Gips- sement – pussolan kompozisiyasınin fiziki-mexaniki xassələrinin təyini \| 4 \| 27.01.2015 03.02.2015 \| 3, 4 \| Mövzu№2 Əhəng-pussolan kompozisiyasının fiziki-mexaniki xassələrinin təyini \| 4 \| 10.02.2015 17.02.2015 \| 5, 6 \| Mövzu№3 Qumlu və karbonatlı portlandsementin xassələrinin təyini \| 4 \| 24.02.2015 03.03.2015 \| 7, 8 \| Mövzu№4 Özüyerləşən betonların hazırlanması və xassələrinin təyini \| 4 \| 10.03.2015 17.03.2015 \| 9, 10 \| Mövzu№5 Asbestsement və onun əsasında olan məmulatları xassələrinin təyini \| 4 \| 24.03.2015 31.03.2015 \| 11, 12 \| Mövzu№6 Döşəmə üçün lineliumun və tavaların sürtülməyə sınanılması \| 4 \| 07.04.2015 14.04.2015 \| 13, 14 \| Mövzu№7 Damüstü və hidroizolyasiya materiallarının sınanılması \| 4 \| 21.04.2015 28.04.2015 \| 15 \| Mövzu№8 Mastikaların sınanılması \| 2 \| 05.05.2015 \| - Fənn üzrə sərbəst işlərin mövzuları №-si \| Mövzunun adı \| 1 \| Kompozisiya materialları haqqında məlumat. \| 2 \| Gips kompozisiyalarının bərkiməsi \| 3 \| Maqnezitli kompozisiya materiallarının tətbiqi \| 4 \| Əhəng-pussolan kompozisiyasının bərkiməsinin əsasları \| 5 \| Üzvi, mineral və üzvi-mineral modifikatorlar \| 6 \| Maye şüşə əsasında alınan kompozisiyaların tətbiqi \| 7 \| Qələvi-posa kompozisiyalarının bərkiməsi \| 8 \| Radikal polimerləşmə \| 9 \| İonlarla polimerləşmə \| 10 \| Vinil spirti əsasında kompozisiyalar \| 11 \| Akril və metakril turşusu əsasında kompozisiyalar \| 12 \| Kumaron-indenli polimerlərin əsasında kompozisiyalar \| 13 \| Karbamid-formaldehid polimerləri əsasında kompozisiyalar \| 14 \| Poliefir polimerləri əsasında kompozisiyalar \| 15 \| Furan polimeri əsasında kompozisiyalar \| 16 \| Epoksid polimerləri əsasında kompozisiyalar \| 17 \| Furan qətranı əsasında kompozisiyalar \| 18 \| Epoksid qətranı əsasında əsasında kompozisiyalar \| 19 \| Poliuretan əsasında əsasında kompozisiyalar \| 20 \| Poliizobutilen əsasında əsasında kompozisiyalar \| 21 \| Silisium üzvi birləşmələr əsasında kompozisiyalar \| 22 \| Polivinilxlorid əsasında kompozisiyalar \| 6. Davamiyyətə verilən tələblər Dərsə davamiyyətə görə verilən maksimum bal 10 baldır. Balın miqdarı əsasən: tələbə semestr ərzində fənn üzrə bütün dərslərdə iştirak etdiyi halda ona 10 bal verilir. Semestr ərzində fənnin tədrisinə ayrılan saatların hər buraxılan 10 %-nə 1 bal çıxılır. Bütün fənlər üzrə semestr ərzində buraxılmış dərs saatlarının ümumi sayı normativ sənədlərdə müəyyən olunmuş həddən yuxarı olduğu halda tələbə imtahan sessiyasına buraxılmır və onun haqqında müəyyən qərar qəbul edilir. 7. Qiymətləndirmə Tələbənin biliyi maksimum 100 balla qiymətləndirilir. Bundan 50 balı tələbə semestr ərzində, 50 balı isə imtahanda toplayır. Semestr ərzində toplanan 50 bala aşağıdakılar aiddir: dərsə davamiyyətə görə ─ 10 bal;sərbəst işə görə ─ 10 bal;məşğələ (seminar) və ya laborator dərslərin nəticələrinə görə - 30 bal.Əgər fənn üzrə kurs işi (layihəsi) nəzərdə tutulubsa, onda məşğşlə (seminar) vəlaborator dərslərinə görə 20 bal, kurs işinin (layihəsinin) hazırlanması vəmüdafiəsinə görə 10 bal verilir. Tələbənin imtahanda topladığı balın miqdarı 17 baldan aşağı olmamalıdır. Fənn üzrə ayrılmış bütün saatların 25%-dən çoxunda iştirak etməyən tələbə həmin fənnin imtahanına buraxılmır. Fənn üzrə semestr ərzində toplanmış balın yekun miqdarına görə tələbənin biliyi Avropa Kredit Transfer Sisteminə (AKTS) görə aşağıdakı kimi qiymətləndirilir: 51 baldan aşağı – “qeyri-kafi” – F 51 - 60 bal – “qənaətbəxş – E 61 - 70 bal – “kafi” – D 71 - 80 bal – “yaxşı – C 81 - 90 – “çox yaxşı – B 91 - 100 – “əla” – A 8. Davranış qaydalarının pozulması. Tələbə Universitetin daxili nizam-intizam qaydalarını pozduqda Əsasnamədə nəzərdə tutulan qaydada tədbir görülür. 9. Fənn üzrə tələblər, tapşırıqlar. ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 10. Tələbələrin fənn haqqında fikrinin öyrənilməsi. ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Müəllim: ____________ Quvalov A.A. “_____”________________ 20__ il. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/tesdiq-edilmisdir-ali-tehsilin-bakalavriat-ve-magistratura-sev-v2.html	Təsdiq edilmişdir Ali təhsilin bakalavriat və magistratura səviyyələri üzrə bəzi ixtisasların (ixtisaslaşmaların) t ə s n I fati bakalavriat səviyyəsi üzrə	İxtisasların şifri \| İxtisaslar və ixtisaslaşmaların adı \| XTM060001 \| Silah və silah sistemlərinin istehsal texnologiyası Atıcı, artilleriya və raket silahlarının istehsal texnologiyası Döyüş sursatları və məhvedici vasitələrin istehsal texnologiyası Hərbi texnikanın layihələndirilməsi, istehsalı və sınağı \| XTM060002 \| Optotexnika Lazer texnikası və texnologiyası Optik materiallar, optik-elektron cihazlar və sistemlər \| XTM060003 \| Pirotexniki vasitələrin texnologiyası Barıtların və bərk raket yanacaqlarının kimya texnologiyası Partlayıcı məmulatların texnologiyası \| XTM060004 \| Çoxkanallı radiorele və troposfer rabitənin yerüstü aparatlarının hazırlanması, istismarı və təmiri İfrat yüksək tezliklər texnikası Hərbi rabitə vasitələri Radioelektron mübarizə və kəşfiyyat vasitələri \| XTM060005 \| Kompozisiya materiallarından müdafiə təyinatlı məmulatların layihələndirilməsi və istehsalı Metal əsaslı kompozisiya materiallarından hərbi təyinatlı məmulatların istehsalı Qeyri-metal əsaslı kompozisiya material-larından hərbi təyinatlı məmulatların istehsalı \| XTM060006 \| İnformasiya təhlükəsizliyi Məlumatların mühafizəsinin təşkili Məhdud girişli informasiyanın qorunması \| XTM060007* \| Hərbi və dövlət müdafiəsini idarəetmə Şəxsi heyətin idarə edilməsi Hərbi idarəetmə (əməliyyat-faktiki səviyyə) Dövlət müdafiəsini idarəetmə (strateji səviyyə) \|
http://muhaz.org/haqdamat-sefer-ha-zohar-introduction-to-the.html	Haqdamat Sefer ha Zohar introduction to the	nnrn nmpn Haqdamat Sefer ha^Zohar INTRODUCTION TO THE ZOHAR R abbi Hizkiyah opened, "Like a rose1 among thorns, so is my beloved among the maidens (Song of Songs 2:2). Who is a rose7. Assembly of Israel.2 For there is a rose, and then there is a rose! Just as a rose among thorns is colored red and white,3 so Assembly of Israel includes judgment and compassion. Just as a rose has thirteen petals, so Assembly of Israel has thirteen qualities of compassion surrounding Her on every side.4 Similarly, from the moment QTiVk (Elohim), 1. rose mtnii' (Shoshanah) probably means "lily" or "lotus" in Song of Songs, but here Rabbi Hizkiyah has in mind a rose. See Vayiqra Kabbah 23:3; Shir ha-Shirim Kabbah on 2:2; Zohar 1:137a, 221a; 2:20a (MhN), 189b; 3:107a, 180b, 233b, 286b; Ezra of Gerona, Peirush Shir ha-Shirim, 489 (lily); Joseph ibn Akhnin, Peirush Shir ha-Shirim, 63-65 (rose); Moses de Leon, Sefer ha-Rimmon, 183-84; Zohorei Ya'bets. A Ladino translation of the verse (The Ladino Five Scrolls, ed. Lazar, 4-5) reads: Comma la roza entre los espinos, ansi mi conpanera entre las duenas. 2. Assembly of Israel bxnw nraa (Kene- set Yisra'el). In rabbinic Hebrew, this phrase denotes the people of Israel. The midrash on the Song of Songs describes an allegorical love affair between the maiden (the earthly community of Israel) and her lover (the Holy One, blessed be He). See Shir ha-Shir im Kabbah on 2:1. In the Zohar, Keneset Yis ra'el can refer to the earthly community but also (often primarily) to Shekhinah, the di vine feminine counterpart of the people, the aspect of God most intimately connected with them. The lovers in the Song of Songs are pictured as the divine couple: Tif'eret and Shekhinah. - colored red and white As is Rosa gallica versicolor (also known as Rosa mun- di), one of the oldest of the striped roses, whose flowers are crimson splashed on a white background. The striping varies and occasionally flowers revert to the solid pink of their parent, Rosa gallica. The parent was introduced to Europe in the twelfth or thir teenth century by Crusaders returning from Palestine. Both parent and sport were fa mous for their aromatic and medicinal qua lities. Elsewhere (2:2oa-b) the Zohar alludes to the process of distilling oil from the pe tals of the flower to produce rose water, a popular remedy. During this process the color gradually changes from red to white. - thirteen petals... thirteen qualities of compassion... A rose blossom can have thirteen petals in its second tier. In rabbinic tradition, God's thirteen attributes of com passion are derived from Exodus 34:6-7. See BT Rosh ha-Shanah 17b. According to Kab balah, these qualities originate in Keter, the 1:1a THE ZOHAR God, is mentioned, it generates thirteen words to surround Assembly of Israel and protect Her; then it is mentioned again.5 Why again? To produce five sturdy leaves surrounding the rose.6 These five are called Salvation;7 they are five gates.8 Concerning this mystery it is written: I raise the cup of salvation (Psalms 116:13). This is the cup of blessing, which should rest on five fingers— and no more9—like the rose, sitting on five sturdy leaves, paradigm of five fingers. This rose is the cup of blessing. "From the second QTiVk (Elohim) till the third, five words appear. From here on: light—created, concealed, contained in the covenant,10 entering the rose, emitting seed into Her. This is the tree bearing fruit with its seed in it (Genesis 1:12).n That seed endures in the actual sign of covenant. Just as the image of the covenant is sown in forty-two couplings of that seed, so the engraved, explicit name12 is sown in forty-two letters of the act of Creation."13 highest sefirah, the realm of total compassion untainted by judgment. - Din^N (Elohim), God, is mentioned... The divine name nTl^K (Elohim), God, refers here to Binah, the Divine Mother. Between its first and second occurrences in the open ing verses of Genesis there are thirteen words, which allude to the thirteen qualities of compassion originating in Keter, emanat ing from Binah and surrounding the rose of Shekhinah. - five sturdy leaves... The leaves of rose plants grow in clusters of five, nine, or thirteen leaves. And between the second and third occurrences of wnbf. (Elohim) in Genesis are five words, alluding to five di vine leaves: the five sefirot emanating from Binah and transmitting the flow to Shekhi nah. These sefirot are Hesed, Cevurah, Tif'eret (including Yesod), Netsah, and Hod. - Salvation The flow of emanation saves the rose of Shekhinah from the demo nic thorns surrounding Her. - five gates By which one enters the divine realm. - cup of blessing...on five fingers... According to the Talmud, the cup of wine is held in the right hand during the blessing after food. See BT Bemkhot 51a: "One takes it with both hands and places it on the right hand." Cf. Zohar 1:156a (ST), 250a; 2:138b, b, 157b. 10. light—created, concealed... See BT Hagigah 12a: "Rabbi EPazar said, 'With the light created by the blessed Holy One on the first day, one could gaze and see from one end of the universe to the other. When the blessed Holy One foresaw the corrupt deeds of the generation of the Flood and the gen eration of the Dispersion [the generation of the Tower of Babel], He immediately hid it from them, as is written: The light of the wicked is withheld (Job 38:15). For whom did He hide it? For the righteous in the time to come.'" Elsewhere, the Midrash links the hidden light with Psalms 97:11: Light is sown for the righteous. See Tanhuma, Shemini 9; Shemot Kabbah 35:1; Midrash Tehillim 27:1. Rabbi Hizkiyah now specifies where the primordial light was concealed: in the covenant, which is a name for the sefirah of Yesod—the divine phallus, site of the covenant of circumcision. Yesod is also known as Righteous. See Zohar 1:21a, 3ib-32a, 45b; 2:35a, H8b-i49a; i66b-i67a, 230a. - tree bearing fruit... The tree sym bolizes male divinity. - explicit name The Ineffable Name, YHVH. See Devarim Rabbah 3:8; Midrash Te hillim 114:9; Zohar 2:48a. - forty-two couplings... forty-two let ters of the act of Creation The forty-two- letter name is mentioned in the name of Haqdamat Sefer ha-Zohar Rabbi Shim'on opened, "The blos-rptt/K-Q (Be-reshit), In the beginning. soms have appeared on the earth, the time of pruning has arrived; the voice of the turtledove is heard in our land (Song of Songs 2:12). The blossoms are the act of Creation, which appeared on the earth. When? On the third day, as is written: The earth brought forth vegetation (Genesis 1:12). Then they appeared on the earth. The time of pruning has arrived—the fourth day, on which the pruning of tyrants (Isaiah 25:5) took place.14 rnKn (Me'orot), lights, spelled deficiently.15 The voice of the turtledove is the fifth day, as is written: Let the waters swarm [with a swarm of living creatures, and Jet birds fly above the earth, across the expanse of the sky] (Genesis 1:20), generating offspring. 7s heard is the sixth day, as is written: Let us make a human being (Genesis 1:26), who was destined to declare acting before hearing, for here is written: [lb] nuwi (Na'aseh), Let us make, a human being, and there is written: rtuwi (Na'aseh), We will do, and we will listen (Exodus 24:7).16 In our land is the Sabbath day, paradigm of the land of eternal life.17 Rav, though not recorded, in BT Qiddushin 71a. According to one later view, it consists of the first forty-two letters of the Torah, from the a (bet) of rrupjaa (Be-reshit) through the a (bet) of ina (bohu), void (Genesis 1:2). See Tosafot, Hagigah lib, s.v. ein doreshin; KP i:46c-d; Trachtenberg, Jewish Magic and Superstition, 94-95; cf. Maimonides, Guide of the Perplexed, 1:62. Cordovero (OY) describes how the name YHVH ("the engraved, explicit name") can be permuted into a forty-two-letter name; cf. Zohar 2:260a. In Zohar 1:9a, Moses' staff is described as "radiating the engraved name in every direction with the radiance of the wise who engraved the explicit name in forty-two colors." Cf. Zohar 1:15b, 30a; 2:130b, and 175b: "... the forty-two holy letters of the holy name, by which heaven and earth were created." 14. pruning of tyrants... "pm (Zemir) is usually translated "singing oP in this verse, but Rabbi Shim'on understands it as "pruning of," i.e., the pruning of the demonic powers, the tyrants (KP; cf. Zohar 3:4b), or the pruning of humans by the demonic tyrants (OY). 15. rnxn (Me'orot), lights, spelled defi ciently In Genesis 1:14, the word rnKn (me'orot) is written without vavs, the vowel letters. (Such variant spelling is common in the Torah and affects neither pronunciation nor the plain meaning of the words.) This deficient spelling implies that something was missing on the fourth day of Creation, a lack representing the potential for evil or "curse": rnKn (me'erah). See Proverbs 3:33; JT Ta'anit 4:4, 68b; Pesiqta de-Rav Kahana 5:1; Soferim 17:4; Rashi and Minhat Shai on Genesis 1:14; Zohar 1:12a, 19b, 33b. - We will do and we will listen Spo ken by the people of Israel at Mount Sinai. With these words, Israel demonstrated true faith by committing themselves to fulfill and enact God's word even before hearing the details. See BT Shabbat 88a. - paradigm of the land... According to BT Berakhot 57b, the Sabbath is "a reflec tion of the world to come." THE ZOHAR "The bbssoms are the Patriarchs, who entered the divine mind before Creation18 and entered the world that is coming,19 where they were treasured away. From there, they emerged secretly and were concealed within prophets of truth.20 When Joseph was born, they were concealed within him.21 When Joseph entered the Holy Land, he planted them there. Then they appeared on earth, were revealed there. When are they visible? When the rainbow is revealed in the world.22 When the rainbow appears, they are revealed. Then, the time of pruning has arrived, time to excise the wicked from the world. Why are they spared? Because the blossoms have appeared on the earth. Had they not appeared, they would not remain in the world,23 nor would the world endure. Who sustains the world, enabling the Patriarchs to be revealed? The voice of children engaging in Torah.24 For the sake of those children, the world is saved. Corresponding to them, We will make you wreaths of gold (Song of Songs 1:11). 18. Patriarchs, who entered... See Be- reshit Kabbah 1:4: "Six things preceded Creation The Patriarchs arose in thought [i.e., were intended] to be created." In the Kabbalah, the Patriarchs (Abraham, Isaac, and Jacob) represent the triad of sefirot: Hesed, Gevurah, and Tif'eret. Cf. Zohar 1:39b, 97a-b; 3:4b. 19. the world that is coming ifiKT KH^V (Alma de-atei), the Aramaic equivalent of the rabbinic Hebrew Kan n^nvn (ha-olam ha-ba), "the world that is coming." This concept is often understood as referring to the here after and is usually translated as "the world to come." From another point of view, how ever, "the world that is coming" already ex ists, occupying another dimension. See Tan- huma, Vayiqra 8: "The wise call it ha-olam ha-ba not because it does not exist now, but for us today in this world it is still to come." Cf. Maimonides, Mishneh Torah, Hilkhot Te- shuvah 8:8; and Guttmann, Philosophies of Judaism, 37: "'The world to come' does not succeed 'this world' in time, but exists from eternity as a reality outside and above time, to which the soul ascends." In Kabbalah "the world that is coming" often refers to Binah, the continuous source of emanation, who gives birth to the lower sefirot. See Zohar 3:290b (IZ): "the world that is coming, constantly coming, never ceasing." Cf. Bahir 106 (160); Asher ben David, Peirush Shehsh Esreh Middot, in Kabbalah 2 (1997): 293> Moses de Leon, Sheqel ha-Qodesh, 26 (30); idem, Sod Eser Sefirot, 375; Zohar 1:83a, 92a. 20. prophets of truth The sefirot of Netsah and Hod, the source of prophecy. 21. Joseph... Joseph symbolizes the se- firah of Yesod, the divine phallus, since he withstood the test of sexual temptation in Egypt (Genesis 39). The upper triad of sefirot (Hesed, Cevurah, and Tif'eret) flow into him, and when Yesod enters Shekhinah ("the Holy Land," "earth"), the sefirotic triad is planted there and revealed. Though Joseph never returned to the land of Israel, his bones did. See Joshua 24:32. - When the rainbow is revealed... The rainbow symbolizes both Yesod and She khinah, in whose union Hesed, Cevurah, and Tif'eret are revealed in their respective colors: white, red, and green. - they would not remain... The wicked would not remain. - voice of children... See BT Shab- bat 119b: "Resh Lakish said in the name of Rabbi Yehudah the Prince, 'The world en dures only for the sake of the breath of children in the house of study.'" Cf. Zohar 1:146b; 3:17b. [v.ib] Haqdamat Sefer ha-Zohar These are little children, youngsters, as is written: Make two cherubim of gold (Exodus 25:i8)."25 Rabbi El'azar opened, "Lift your eyes rptt/K-Q (Be-reshit), In the beginning. on high and see: Who created these? (Isaiah 40:26). Lift your eyes on high. To which site? The site toward which all eyes gaze. Which is that? Opening of the eyes.26 There you will discover that this concealed ancient one, susceptible to questioning, created these. Who is that? Who.27 The one called End of Heaven above,28 whose domain extends over everything. Since it can be questioned, yet remains concealed and unrevealed, it is called Who. Beyond, there is no question.29 - Make two cherubim... In BT Suk- kah 5b, Rabbi Abbahu interprets the word ana (keruv), "cherub," as K«a"ia (fce-ravya), "like a child." The plump childlike angels of Christian art derive either from this tra dition or from the Greco-Roman Erotes, "loves." Here Rabbi Shim'on relates the golden cherubim to the golden wreaths of the Song of Songs, concluding that both images allude to children. - Opening of the eyes nmy nns (Petah einayim). The phrase originates in Genesis 38:14, where it means "the entrance to Ei nayim," a village where Tamar seduced her father-in-law, Judah. The midrash on Gen esis (Bereshit Rabbah 85:7) discovers a dee per meaning: "Rabbi [Yehudah the Prince] said, 'We have searched through the entire Bible and have not found a place called Pe- tah Einayim. What is Petah Einayim'? This in dicates that she [Tamar] gazed at the open ing toward which all eyes gaze and said, 'May it be the divine will that I not leave this house empty.'" In the Zohar, this open ing is identified with Shekhinah, gateway to the divine. See 3:7ib-72a. 27. Who in (Mi). Binah, the Divine Mother, is called Who. A spiritual seeker may inquire about Her, but such questions do not yield ordinary answers. The identity of the divine is discovered only in a realm beyond words. The mystical name Who be comes a focus of meditation, as question turns into quest. See Shim'on Lavi, KP, 1:91a: "Concerning everything that cannot be grasped, its question constitutes its answer." See Zohar i:29b-3oa, 45b, 85b-86a, 237b; 2:i26b-i27a, 138a, 139b, 226a, 231b. 28. End of Heaven above See Deuter onomy 4:32: For ask now of primal days, which were before you: from the day that God created humankind on earth, and from one end of heaven to the other. In BT Hagi- gah lib, this verse is interpreted as imposing a limit on cosmological speculation: "You may inquire concerning from one end of hea ven to the other, but you may not inquire concerning what is above, what is below, what came before, what will come after." See M Hagigah 2:1; Bereshit Rabbah 1:10. These restrictions on cosmological speculation recall the Gnostic striving after "the knowledge of who we were, what we have become, where we were, where we have been thrown, where we hasten, from what we are redeemed, what birth is and what rebirth" (Clement of Alexandria, Excerpts from Theodotus 78:2). See Zohar 1:30a; Moses de Leon, Sheqel ha-Qodesh, 31; idem, Sefer ha-Rimmon, 20, 375; idem, Sod Eser Sefirot Belimah, 371. 29. Beyond... The realms beyond Bi nah, namely, Hokhmah, Keter, and Ein Sof, are so unknowable that no question con cerning them can even be formulated. THE ZOHAR "This end of heaven is called Who. There is another below, called What.30 What distinguishes the two? The first, concealed one—called Who—can be questioned. Once a human being questions and searches,31 contemplating and knowing rung after rung to the very last rung—once one reaches there: Whaft. What do you know? What have you contemplated? For what have you searched? All is concealed, as before. "Concerning this mystery it is written: What can I take as a witness to you? What can I compare to you? (Lamentations 2:13). When the holy Temple was destroyed, a voice cried out: cWhat can I take as a witness to you? What can I compare to you?" I take What as a witness to you. Every single day I have called witnesses against you, since days of old, as is written: I call heaven and earth to witness against you this day (Deuteronomy 3o:i9).32 I compare you to What, precisely!33 I crowned you with holy crowns, gave you dominion over the world, as is written: 7s this the city that was called perfect crown of beauty, joy of all the earth? (Lamentations 2:15). I called you Jerusalem built up, a city bound together (Psalms 122:3). Now, What can I liken to you, to console you? (Lamentations, ibid., 13).34 Just as you sit desolate, so it is above, as it were. Just as now, the holy people do not enter you in holy array, so I swear to you that I Myself will not enter above until your inhabitants enter you below.35 This is your consolation: I compare this rung to you completely.36 But now that you are here, your ruin is vast as the ocean (ibid.).37 Yet if you say you cannot endure or be healed, then Who will heal you (ibid.), really! That concealed, high rung in which all exists will heal you and raise you up. 30. What nn (Mah), a name for She- khinah, last of the ten sefirot, daughter of Binah. See Zohar 2:127a. Binah and She khinah comprise the two ends of heaven, above and below Tif'eret, who is called Heaven. 31. and searches U'QU'Qm, Umphashpesh. Cr reads here: Utt'Qnm, u-mitpashshet, "and expands." See Bahir 134 (194); and Azriel of Gerona, Peirush ha-Aggadot, 39: "Thought expands (nuumnn, mitpashshetet) and asce nds to its source. When it reaches there, it is stopped and can ascend no further." - I call heaven and earth... Earth symbolizes Shekhinah. - Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/fenn-kompozisiya-materiallarnn-texnologiyas-muellim-ass-ramaza.html	Fənn: Kompozisiya materiallarının texnologiyası Müəllim: ass. Ramazanov Ədalət Məcid oğlu Qrup: 1125a qrup üçün test suallari	Fənn:Kompozisiya materiallarının texnologiyası Müəllim: ass. Ramazanov Ədalət Məcid oğlu Qrup: 1125a qrup üçün TEST SUALLARI (düzgün cavablar-hamsı A variantı) 1.Ovuntu metallurgiyasında kompakt metalların xırdalanması əsasən necə aparılır? A) Mexaniki üsulla B) Əzmə üsulu C) Kəsmə üsulu D) Temperaturun hesabına E) Xarici qüvvə tətbiq etməklə 2. Mexaniki xırdalanma üçün ən sadə avadanlıq A) Kürəvi dəyirmandır B) Burulğanlı dəyirmandır C) Toxmaqlı dəyirmandır D) Ərintinin püskürdülməsi E) Ərintinin dənəvərləşdirilməsi 3. Zərif və narın ovuntunun alınmasında istifadə olunan dəyirman A)Kürəvi vibrasiyalı dəyirman B)Toxmaqlı dəyirman C) Vallı dəyirman D) Burulğanlı dəyirman E) Kürəvi dəyirman 4. Döyülə bilən metalların ovuntusunun alınması hansı dəyirmanda aparılır. A) Burulğanlı dəyirman B) Toxmaqlı dəyirman C) Vallı dəyirman D) Kürəvi dəyirman E) Ərintinin püskürdülməsi 5. Məsaməli materialları xırdalamaq üçün hansı dəyirmandan istifadə edilir? A) Toxmaqlı dəyirman B) Kürəvi dəyirman C) Vallı dəyirman D) Burulqanlı dəyirman E) Yanaqlı və vallı xırdalayıcı dəyirman 6. Dəmir oksidinin bərk karbonla reduksiya etmə reaksiyası: A) FeOC=FeCO B) FeOC=FeC C) FeOO=FeCO2 D) FeOC=FeOCO2 E)FeOC=Fe2OCO 7. Oksidlərin bərk karbonla reduksiyası hansı temperaturda aparılır? A)900-1000oC B)700-800oC C)500-600oC D)600-750oCs E)750-800oC 8. Dəmir ovuntusunun xlor üsulu ilə alınması: A) Fetex2 HCl ⇄ FeCl2H2(FeCl2H2→Fetəmir2HCl) B) Fetex2 HCl ⇄ FeCl2H2(FeCl2H→FetəmirHCl) C) Fetex2 HCl ⇄ FeClH2(FeCl2H2→FetəmirHCl) D) Fetex2 HCl ⇄ FeCl2H(FeClH2→FetəmirHCl) E) Fetex2 HCl ⇄ FeCl2H2(FeCl2H→FetəmirCl) 9. Metallotermiki prosesdə temperaturu hansı aşağıdakı tənliklə təyin edirlər? A)t= K B)t=q2-q1.K C)t=⋺1⋺2.K D)t= E) t=.K E)10. Metallotermiki reduksiya zamanı titan oksidinin reduksiya etmək üçün istifadə olunan Ca miqdarı: A) 0.5-0.15 % B) 1.0-2.0 % C) 3.0-5.0 % D) 0.01-0.02 % E) 2.0-4.0 % 11. Metallotermiki reduksiya zamanı titan oksidinin Ca-reduksiyası: - TiO22Ca=Ti2CaO360oC - TiO22Ca=TiOCaO250oC - TiO22Ca=TiOCaO2300oC - TiO22Ca=TiCaO2150oC - TiO22Ca=TiOCa2O2200oC 12. Titan tetraxlorid ilə natrium arasında reaksiya aşağıdakı kimi gedir: - TiCl4(9)4Na(m)=Ti(b)4NaClm728.4oC - TiCl4(9)4Na(m)=Ti(b)4NaCl2m560oC - TiCl4(9)4Na(m)=TiCl2NaCl600oC - TiCl4(9)4Na(m)=TiClNaCl680oC - TiCl4(9)4Na(m)=Ti(b)4NaCl4650oC 13. Titan tetroxloridi ilə Natrium arasında reaksiya zamanı ovuntunun tərkibində neçə % Ti olur? - 0.8% Ti olur. - 0.02-0.04 % Ti olur. - 1.0-2.0% Ti olur. - 2.0-4.0% Ti olur. - 1.5-2.5 % Ti olur. 14. Titan tetraxloridi ilə natrium arasında reaksiya zamanı Ti dənəsinin ölçüsü: - 0.02-1 mm-dir - 0.01-0.5 mm-dir - 0.1-0.6 mm-dir - 2.0-3.0 mm-dir - 0.1-0.4 mm-dir 15. TiCl4-dən titan ovuntusunu almaq üçün istifadə olunan aqreqat necə adlanır? - Reaktor - Hava qarışdırıcı - Çökdürücü - Süzgənc - Cən 16. 85 kq TiCl2 və 46 kq Na-dan necə kq Titan ovuntusu alınır? - 30-35 kq - 15-20 kq - 5-10 kq - 20-25 kq - 10-15 kq 17. TiCl4-in maqneziumla reduksiya reaksiyası: - TiCl4(9)2Mg(m)=2MgCl2Ti(b)514oC - TiCl4(9)2Mg(m)=2MgCl2(m)TiCl480oC - TiCl4(9)2Mg(m)=2MgCl2(m)Ti400oC - TiCl4(9)2Mg(m)=2MgTiCl2430oC - TiCl4(9)2Mg(m)=2MgTi350oC 18. TiCl4-in Mg-la reduksiyareaksiyası hansı temperaturda aparılır? - 800-900oC - 1100-1200oC - 1500-1600oC - 600-650oC - 580-650oC 19. Ovuntunun elektroliz üsulu ilə alınması necə aparılır? - Birləşmənin sulu məhlulundan sabit elektrik - Birləşmənin tərkibində temperaturu max saxlamaqla - Birləşməyə katalizator əlavə etməklə - Birləşmənin sulu məhluluna əlavə materiallar verməklə - Kimyəvi reaksiya vasitəsi ilə metalın ayrılması 20. Cərəyanın sıxlığı ilə zaman müddəti arasındakı ardıcıllıq necə adlanır? - Hiperbolik - Ionlar - Kationlar - Birləşmələr - Çöküntünün ayrılması 21. Metalın əriməsi nədir? - Bərk haldan maye hala keçmə - Maye haldan bərk hala keçmə - Maddənin yumşalması - Metalın emal texnologiyası - Maddənin yayılması 22. Şixtə nədir? - Bərk materialların qarışığıdır. - Flüsdür - Maye metaldır - Posadır - Sobaya verilən qarla lavanın qarışığı 23. Ərimə aqreqatına flüsun verilməsi nə məqsəd güdür? - Posa əmələ gətirir və metalın tərkibini tənzimləyir - Maketin soyuması üçündür - Metalın əriməsi üçündür - Metalın bərkliyini artırmaq üçündür - Qırmanı sürətləndirir 24. Avadanlıqda karbon (C) ayrıca faza kimi nə üçün istifadə olunur? - Yanacaq rolunu oynayır - Metalı soyutmaq üçün - Örtük rolunu oynayır - Posa yaradır - Flüs rolunu oynayır 25. Elektrik sobalarında karbon nə üçün istifadə olunur? - Karbonlaşdırıcı kimi - Yanacaq kimi - Flüs kimi - Örtük kimi - Posa kimi 26. Ərimə prosesləri hansılardır? - Mono v poliproseslər - Ilkin ərimə - Orta temperaturlu - Yüksək temperaturlu - Aşağı temperaturlu 27. Poliproseslər hansılara bölünür? - Dipleks və tripleks - Monproseslər - Dübarə - Birdəfəli - Çoxdəfəli 28. İstiliyin generasiya olunma müddətinə görə ərimə avadanlıqları hansı növlərə bölünür? - Fasiləsiz - Birdəfəli - Ikidəfəli - Çoxdəfəli - Üçdəfəli 29. Əritmədə istiliyi generasiya mənbələri necə ola bilər? - Kontaktlı və kontaktsız - Sürətli - Aşağı sürətli - Sürtünən - Su alan 30. Ərimədə koks nə üçün istifadə olunur? - Yanacaq kimi - Qaz kimi - Posa kimi - Flüs kimi - Leqirləyici kimi 31. Bunlardan hansıları ərimə prosesinin intensiv parametrləridir? - Temperatur və təzyiq - Yük və sürət - Qüvvə və güc - Sürtünmə - Güc və sürət 32. Ərimə prosesinin əsas texnoloji parametrləri hansılardır? - Xüsusi güc və xüsusi məhsuldarlıq - Güc və sürət - Temperatur v təzyiq - Qırma və soyuma sürətləri - Qüvvə və sürət 33. Yeyilmə nədən aslıdır? - Sürətdən, yükləmədən, gücdən, istismar rejimindən - Ovulmaqdan, əzilməkdən, döyülmədən, korroziyadan - Materialdan, kimyəvi tərkibdən, bərklikdən - Yorulmadan, dözümlülükdən, müqavimətdən - Yağlanmadan, sütünmədən, zərbə özüllyündən 34. Standarta görə bunlardan hanslıarı yeyilmənin növüdür? - Korroziya-mexaniki - Kimyəvi-texniki - Soyutma-qızdırma - Döymə-əyilmə - Burulma-zərbə 35.Mis ovuntulrından alınmış kompozisiya materiallarının çatışmayan cəhətləri: - Az tapılan, baha və müasir tələbləri ödəməsi - Çox olması, texnoloji xassələri ödəməməsi - Çətin əriyən, mexaniki xassələri ödəməməsi - Asan əriyən, yüngül, fiziki xassələri ödəməməsi - Ağır, kövrək və kimyəvi xassələri ödəməməsi 36. İlk bişirilmiş antifiksion material nə vaxt alınmışdır? - 1932-ci ildə - 1942-ci ildə - 1928-ci ildə - 1936-cı ildə - 1931-ci ildə 37. Fe (dəmir) əsaslıməsaməli materilhansı ərintiləri əvəz edir? - Baabbit və tunc tökməli - Silimin və çuqun tökmələri - Alüminium və maqnezium tökmələri - Polad və çuqun tökmələri - Tixtan və bürünc tökmələri 38. Məsaməli dəmirin tətbiq sahələri - Həlqələr, yastıqlar, hesablama, həlledici qurğular - Porşenlər, nasoslar, başmaqlar - Şveller, ikitavr - Örtüklər, yayma valları - Diyircəklər, xüsusi yastıqlar 39. Dəmir-qrafit materialın hazırlanma texnologiyası: - Şixtənin hazırlanması, bişirmə, presləmə və kabinləmə - Yağ hopdurma, bişirmə, presləmə11 - Bişirmə, şixtənin hazırlanması, yağ hopdurma - Kalibirləmə, şixtənin hazırlanması - Presləmə, bişirmə, kalibirləmə 40.Materialın istismar sahələrini artırmaq üçün hansı emal aparılır? - Termiki və kimyəvi - Termomexaniki - Kəsmə və presləmə - Mexaniki və abraziv - Qızmar və soyuq 41. Antifriksion materialda qrafitin rolu: - Əsas materialın möhkəmliyini artırır - Möhkəmliyi azaldır və ovuntu kimi ayrılır - Kövrəklik verir və leqirləyici rol oynayır - Sementit əmələ gətirir və kiplik yaradır - Sementiti qatı yaradır və səthi möhkəmləndirir 42. Preslənmə təzyiqi nədən asılıdır? - Ovuntunun keyfiyyətindən, nümunənin miqdarından - Ovuntunun çəkisindən, nümunənin ölçüsündən - Ovuntunun həcmindən, nümunənin bərkliyindən - Ovuntunun tərkibindən, nümunənin məsaməliliyindən - Ovuntunun bərkliyindən, nümunənin qalınlığından 43. Dəmir-qrafit kompozisiya bişirmə motivi: - Qoruyucu və vakuum - Hava və buxar - Quru və yanar - Oksidləşdirici və ya reduksiyaedici - Soyuq və ya oksidləşdirici 44. Dəmir qrafit materialının bişirmə temperaturu - 100-1150oC - 800-1000oC - 1100-1200oC - 900-1000oC - 1200-1300oC 45. Dəmir-qrafi materialının bişirmə müddəti: - 1-2 saat - 2-3 saat - 3-5 saat - 2-4 saat - 4-6 saat 46. Bişirmədə qoruyucu mühit: - Hidrogen, dissosiasiya edilmiş ammonyak, təbii qaz - Oksigen, dissoiasiya edilmiş azot, propon - Karbon qazı, azot oksidləri, metan - Azot qazı, maye metal, karbon - Su buxarı, dəm qazı, etan 47. Hansı bişirmə mühiti karbonun yanma dərəcəsinə daha böyük təsir göstərir. - Hidrogen - Hava - Reduskiyaedici - Vakuum - Oksidləşdirici 48. Dəmir-qrafit qarışığının bişirmə mərhələləri - Xüsusi-diffuziya özüllü axın hesabına - Dislokasiyalı, xüsusi - Dislokasiyalı, vakansiyalı - Bərk fazalı-diffuziyalı - Maye fazalı-özüllü 49. Bişirmədə vakansiya mənbəyi harada ola bilər? - Boşluğun səthində, dislokasiya dənələrinin sərhəddində - Nümunənin səthində, bərk fazalarda - Ovuntu dənələrinin üzərində - Boşluğun daxilində - Ovuntu dənələrində, qaz fazalarında 50. Austenitin əmələ gəlməsi və karbonla doldurulması necə alınır? - Kontekt diffuziyasında və qaz fazalarında - Kimyəvi texniki emalda - Termomexaniki emalda - Termiki emalda və bərk fazalarda - Öz-özünə diffuziyada, maye fazalarda 51. Dəmir karbon ərintilərdə diffuziya əmsalı necə artır? - 1000oC-də karbonun miqdarı 0.18-dən 3.4%-ə artması ilə - 1000oC-də karbonun miqdarı 0.08-dən 0.8%-ə artması ilə - 900oC-də karbonun miqdarı 0.025-dən 0.4%-ə artması ilə - 1100oC-də karbonun miqdarı 2.14-dən 3.5%-ə artması ilə - 1050oC-də karbonun miqdarı 0.1-dən 0.2%-ə artması ilə 52. Karbonun austenitdəki qatılığı: - Eyni deyil - Bərbərdir - Azdır - Eynidir - Çoxdur 53. Karbonla daha çox doymuş dəmir ovuntusunun hissəcikləri harada yerləşir? - Qrafitin yaxınlığında - Dəmirin yaxınlığında - Nümunənin yaxınlığında - Boşluğun yaxınlığında - Nümunənin səthində 54. Sobada karbon ayrıca faza kimi nə üçün istifadə olunur? - Yanacaq kimi - Metalı soyutmaq üçün - Metalı qızdırmaq üçün - Posa yaratmaq üçün - Flüs rolunu oynayır 55. Ərimə necə başa düşülür? - Metalın bərk haldan maye hala keçməsi - Maye haldan bərk hala keçməsi - Maddənin yumşalması - Metalın emal texnologiyası - Maddənin yayılması 56. karbonun yanmasın hansı bişirmə mühiti təsir göstərir. - Hidrogen - Reduksiyası - Hava - Vakuum - Oksidləşdirici 57. Dəmirlə karbonun kontakt yerlərində hansı struktur yarana bilər? - Sementet - Perlit - Ferrit - Ledeburit - Martensit 58. Austenitin dənələrinin sərhəddində yerləşən sementit nəyə səbəb olur? - Austenitin qeyri-bircinsiliyinə - Austentin bircinsiliyinə - Austenin homogenliyinə - Austenitin parçalanmasına - Austenitin parçalanmasına 59. Austenitdə karbonun konsentrasiyası nədən asılıdır? - Bişirmə mühitindən - Bişirmə müddətindən - Bişirmə texnologiyasından - Bişirmə temperaturundan - Bişirmə avadanlığından 60. Austenitin son tərkibi nədən asılıdır? - Qrafitin həll olması və mühitlə qarşılıqlı əlaqəsindən - Qrafitin tərkibi və soyuducu mühitdən - Qrafitin ölçülərindən və emal rejimindən - Qrafitin dispersliyindən və termiki emaldan - Qrafitin möhkəmliyindən və şixtənin tərkibindən 61. Dəmir əsasda qrafitin həll olması nədən asılıdır? - Qrafitin markasından - Qrafitin dispresliyindən - Qrafitin kövrəkliyindən - Qrafitin ölçülərindən - Qrafitin bərkliliyindən 62. Bişirmədə strukturun homogenliyi necə arta bilər? - Temperaturu və saxlama müddətini artırmaqla - Bişirmə temperaturunu azaltmaqla - Bişirmədə saxlama müddətini azaltmaqla - Temperaturu və saxlama müddətini azaltmaqla - Bişirmə mühitini dəyişməklə 63. Bişirmə zamanı izotermik saxlama müddəti nə ilə təyin edilir? - Qrafitin dispresliyi - Qrafitin kimyəvi tərkibi - Qrafitin forması - Qrafitin bərkliyi - Qrafitin markası 64. Narın qrafitdən istifadə etdikdə həllolma və həcm üzrə karbonun bərabər paylanması nə vaxt baş verir? - 1050oC-də 10-15 dəqiqə - 1000oC-də 0.5-1 saat - 900oC-də 0.5-1 saat - 1100oC-də 0.5-1 saat - 950oC-də 1-1.5 saat 65. Dəmir-qrafit materialların istismar xassələrinə nə təsir edir? - Strukturtəşkiledicilərin qiyməti - Ferritin miqdarı - Perlitin miqdarı - Perrit və ferlitin miqdarı - Sementitin miqdarı 66. Sementitin ayrıca qatışıq kimi rolu: - Materialın iş qabiliyyətini yaxşılaşdırır - Materialın iş qabiliyyətini pisləşdirir - Materialın yeyilməyə davamlılığını artırır - Materialın yeyilməyə davmlılığını azaldır - Materialın dağılmasına səbəb olur. 67. Dəmir-qrafiti materialların mexaniki xassələrinə nə təsir edir? - Hissəciyin forma və ölçüsü - Hissəciyin bərkliyi və möhkəmliyi - Hissəciyin tərkibi - Hissəciyi axıcılığı və sıxlığı - Hissəciyin qatılığı 68. Dəmir-qrafiti materialların mexaniki xassələrinə nə təsir edir? - Ovuntunun təmizliyi - Ovuntunun bərkliyi - Ovuntunun axıcılığı - Ovuntunun səpilmə sıxlığı - Ovuntunun plastikliyi 69. Dəmir-qrafiti materiallarının mexaniki xassələrinə nə təsir edir? - Boşluğun forma və miqdarı - Boşluğun xırdalığı - Boşluğun iriliyi - Boşluğun bərabərliyi - Boşluğun xassələri 70. Dəmir-qrafii materiallarının mexaniki xassələrinə nə təsir edir? - Qrafitin tərkibi - Qrafitin bərkliyi - Qrafitin möhkəmliyi - Qrafitin forması - Qrafitin markası 71. Dəmir-qrafiti materiallarının mexaniki xassələrinə nə təsir edir? - Mikrostruktur - Bərklik - Kövrəklik - Möhkəmlik - Özlülük 72.Dəmir-qrafiti materiallarının mexaniki xassələrinə nə təsir edir? - Presləmə və bişirmə rejimləri - Kalibrləmə və yağlama rejimləri - Qarışdırma və termiki emal rejimləri - Yuyulma və ələnmə rejimləri - Alınma texnologiyası 73. Ferrit təşkiledicisinin miqdarı nədən asılıdır? - Qrafitin tərkibindən və bişirmə şəraitindən - Perlitin tərkibindən və presləmə şəraitindən - Sementitin tərkibindən və kalibrləmə şəraitindən - Perlit və sementitin tərkibindən - Qrafitin tərkibindən və bişşirmə şəraitindən 74. Daha yaxşı yeyilməyə davamlılığı hansı struktur göstərir? - Perlit - Ferrit - Sementit - PerlitFerrit - FerritSementit 75. Ferrit təşkiledicinin miqdarı: - 50%-ə qədər - 50%-dən çox - 60%-ə qədər - 60%-dən çox - 40%-ə qədər 76. Yağlama şəraitində sürtünmə əmsalı: - 0.005÷0.09 - 0.08÷0.1 - 0.05÷0.08 - 0.01÷0.05 - 0.02÷0.08 77. Dəmir-qrafit materiallarının anti-friksion xassələri nə ilə xarakterizə olunur? - Öz-özünə yağlanması və yaxşı işləməsi - Sürtümə əmsalı və məhdud yağlanması - Bərkliyi və istismar xassələri - Kimyəvi tərkibi və fiziki xassələri - Məhdud yağlanması və kimyəvi xassələri Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/qrup-750-buraxili-s-i-s-i.html	Qrup: 750 buraxili ş İ Ş İ	AZƏRBAYCAN RESPUBLİKASI TƏHSİL NAZİRLİYİ AZƏRBAYCAN DÖVLƏT İQTİSAD UNİVERSİTETİ Fakültə “Texnologiya və dizayn” Kafedra “Dizayn” . İxtisas: 050321– DİZAYN . Təsdiq edirəm: Kafedra müdiri “ 21 “ dekabr 2018 BURAXILIŞ İŞİ ÜZRƏ T A P Ş I R I Q Qr.№ 750 Ağamalıyeva Təranə Famil qızı (soyadı, adı, atasının adı) 1.Mövzunun adı: Dizayn sahələrində qrafik kompozisiyaların tətbiqi və təhlili Universitetin « 21 » dekabr 2018-ci il № 829/4/2018 əmri ilə təsdiq edilmişdir. 2.Mövzu üzrə tapşırıq: Dizayn sahələrində qrafik kompozisiyaların tətbiqi və təhlili 3.Hesabat – izahat yazısının məzmunu / işlənəcək sualların siyahısı / 1.Giriş 2.Qrafikanın yaranma tarixi 3.Rəsm qrafikanın ilk növü kimi 4.Təsviri incəsənətdə əsas ifadə formaları 5.Kitab qrafikasının tətbiqi sahəsi 6.Azərbaycanın kitab qrafikası 7.Oyma qrafikanın çap forması kimi 8.Oymada istifadə olunan materiallar 9.Nəticə və təkliflər 4.Qrafiki materiallar________________________________________ ______ 5.Tapşırığın verilmə tarixi 21 dekabr 2018-ci il 6.İşin təhvil verilmə müddəti 01 iyun 2019-cu il TƏLƏBƏ T.F.Ağamalıyeva /imza/ RƏHBƏR b/m.L.Ə.Cəfərova /imza/ \|
http://muhaz.org/memarlgn-esaslar-kafedras-dizaynin-esaslari-feninden-imtahan-s-v2.html	Memarlığın əsasları” kafedrası “Dİzaynin əsaslari” Fənindən imtahan sualları	Memarlıqda ansamblının yaradılmasının əsas tələb və xüsusiyyətləri hansılardır Memarlıq dizaynında kompozisiyanın əsas növləri və onların əsas xüsusiyyətləri hansılardır. Frontal kompozisiyanın nəyə deyilir və onun memarlıq dizaynında rolu. Memarlıq tikililərində frontal kompozisiyanın əsas xüsusiyyətləri hansılardır. Memarlıqda tikilən ansambların məkan həllinin bütövlüyünə necə nail olunur Dərinlik-fəza kompozisiyası fəza ilə müəyyən üsulla qarşılıqlı əlaqəsi zamanı qapalı və açıq olması nəticəsi hansı xüsusiyyətlərə malikdirlər. Memarlıq dizaynında Frontal kompozisiya nəyə deyilir, onun əsas qurulmasının qayda və xüsusiyyətləri hansılardır Kompozisiyanın iki vacib keyfiyətinin memarlıq dizaynında əsas xüsusiyyətləri nədən ibarətdir. Qotika üslubunun vacib kompozisiya prinsipləri hansılardır Roman memarlıq üslubunun əsas keyfiyyətləri hansılardır Dirçəliş (Renesans) memarlıq üslubunun əsas keyfiyyətləri hansılardır. Dizaynda tarixi üslublar və onların xarakterik xüsusiyyətləri hansılardır Baroko üslubunun yaranma tarixi və əsas xüsusiyyətləri hansılardır. Klassizim memarlıq üslubunun əsas xüsusiyyətləri hansılardır. Memarlıq dizayn üslublarının əsas keyfiyyətləri hansılardır Dizayn üslubları - bədii əlamətlərin ümumiliyinin möhkəm forması kimi anlayışının memarlıqda rolu və prinsipləri. Modern üslubunun yaranma tarixi və əsas xüsusiyyətləri hansılardır. Üzvü memarlıq üslubun yaranması tarixi və əsas xüsusiyyətləri hansılardır Dizayn kompozisiyasının əsas növlərindən biri olan frontal kompozisiyasının əsas xüsusiyyətləri hansılardır. Fərqli intervalda ritmik frontal kompozisiyaya aid nümunə çək. Dizayn kompozisiyasının əsas növlərindən biri olan dərinlik fəza kompozisiyasının əsas xüsusiyyətləri hansılardır. Dərinlik fəza kompozisiyasına aid nümunə çək. Dizayn kompozisiyasının əsas növlərindən biri olan həcmi kompozisiyası nəyə deyilir və onun əsas xüsusiyyətləri hansılardır. Həndəsi elementlərin qovuşmasından qurulmuş həcmi kompozisiyaya aid nümunə çək Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan ritmik kompozisiya intervalın və aksentin əhəmiyyəti nədən ibarətdir. Fərqli intervalı ritmik kompozisiyada aksenti istifadə etməklə nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan dinamik kompozisiyanın əsas xüsusiyyətləri. Dinamik formada dərinlik fəza kompozisiyasına aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitələri olan ritmik və metrik kompozisiyaların fərqli cəhətləri hansılardır. Əsasını sadə metrik elimentlər təşkil edən ritmik düzülüşlü kompozisiyaya aid nümünəsi çək. Dizaynda ifadə vasitəsi olan təzad kompozisiyasının əsas xüsusiyyətləri hansılardır. Təzad kompozisiyasına aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan nüansın dizaynda əhəmiyyəti nədən ibarətdir. Nüans kompozisiyasına aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan dinamikanın dizaynda əhəmiyyəti nədən ibarətdir. Dinamik kompozisiyaya aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan statikanın dizaynda əhəmiyyəti nədən ibarətdir. Statik kompozisiyaya aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan ritmin dizaynda əhəmiyyəti nədən ibarətdir. Ritmik kompozisiyaya aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan asimmetriyanın dizaynda rolu və əsas amilləri. Asimmetrik kompozisiyanın aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan disimmetriyanın dizaynda rolu və əsas xüsusiyyətləri. Disimmetrik kompozisiyaya aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan ritmik və metrik kompozisiyaların dizaynda əhəmiyyəti nədən ibarətdir. Merrik intervalardan ibarət ritmik kompozisiyaya aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan simmetriyanın dizaynda rolu və onun növlərinin əsas prinsipləri. Simmetrik kompozisiyaya aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan vintvari simmetriyanın dizaynda rolu əsas prinsipləri. Vintvari simmetrik kompozisiyaya aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan mərkəzi ox simmetriyasının dizaynda rolu və onun növlərinin əsas prinsipləri. Mərkəzi ox simmetrik kompozisiyasına aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan diaqonala nəzərən simmetriyanın dizaynda rolu və əsas prinsipləri. Diaqonala nəzərən simmetrik kompozisiyaya aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitələri olan ritmik və metrik kompozisiyaların fərqli cəhətləri hansılardır. Iki merrik sıranın üst-üstə düşməsindən yaranan ritmik kompozisiyaya aid nümunə çək. Memarlıq dizaynında oxşarlıq kompozisiyasının əhəmiyyəti və əsas xüsusiyyətləri. Oxsar elimentlərin qurulmasından yranan kompozisiyaya aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan metrik kompozisiyaların dizaynda əhəmiyyəti nədən ibarətdir. Merrik kompozisiyaya aid nümunə çək. Kompozisiyada eyniliyin və oxşarlığın əhəmiyyəti və onların fərqli cəhətləri hansılardır. Eynilik kompozisiyasına aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitələri olan simmetriyanın və asimmetriyanın fərqli cəhətləri hansılardır. Asimmetrik və simmetrik kompozisiyaya aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitələri olan simmetriyanın və disimmetriyanın fərqli cəhətləri hansılardır. Disimmetrik və simmetrik kompozisiyalara aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan metrik siranın əsas xasələri hansılardır. Sadə və mürəkkəb metrik sıralara aid nümunə çəkin. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan metrik siranın mürəkkəbliyinə necə nail olmaq olar. Kompozisiyada mürəkkəb metrik sıraya aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan simmetriyanın əsas xüsusiyyətləri hansılardır. Simmetrik frontal kompozisiyaya aid nümunə çək. Memarlıq ahəngdarlığının əsas iki qanunu olan - «eynilik» və «oxşarlıq» qanunlarının fərqli cəhətləri hansılardır. «Eynilik» və «oxşarlıq» kompozisiyasına aid nümunə çək. Memarlıq ahəngdarlığının əsas iki qanundan biri olan - «eynilik» qanununun əsas cəhətləri hansılardır. Eyni elimentlər ilə müstəvinin doldurulması kampozisiyasına aid nümunə çək. Memarlıq ahəngdarlığının əsas iki qanunundan biri olan - «oxşarlıq» qanunlarının əsas cəhətləri hansılardır. Oxşar elimentlərin birləşməsindən yaranan ritmik kampozisiyaya aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan metrik sıranın əsas xüsusiyyətləri hansılardır. Eyni elimentlərin müxtəlif intervallarla əvəz olunmasından yaranan metrik sırayaya aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan dinamikanın aktivliyinə necə nail olmaq olur. Dinamik kompozisiyaya aid nümunə çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan simmetriyanın hansı növləri var. Simmetriyanın növlərinə aid nümunə çəkin. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitələri olan dinamikanın və statikanın fərqli xüsusiyyətləri hansılardır. Əsasını sratik elimentlər təşkil edən dinamik kompozisiya nümünəsi çək. Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitəsi olan dinamik kompozisiyanın əsas xüsusiyyətləri. Kompozisiyanın əsasını təşkil edən dinamikanın keyfiyyətləri aktivləşdirən nüansa aid nümunə çək. Dizayn kompozisiyasında ifadə vasitəsi olan təzad - aydın ifadə edilmiş forma dinamikliyinin əsas amilləri hansılardır. Təzad rənglərin istifadəsi zamanı alınan dinamik kampozisiyaya aid nümunə çək. Dizaynda dərinlik-fəza kompozisiyası əsas amilləri hansılardır. Qapalı dərinlik fəza kompozisiyasına aid nümunə çək. Dizaynda dərinlik-fəza kompozisiyası əsas amilləri hansılardır. Acıq dərinlik fəza kompozisiyasına aid nümunə çək. Memarlıqda miqyasın pozulması halları hansı səbəblərdən baş verir. Miqyasın pozulması hallarına aid nümunə çək. Memarlıqda miqyasın hansı növləri istifadə olunur. Miqyasin üfqi forma bölgülənməsindən asılığına aid nümunə çək. Fəsillərin (mövzuların) adı Sualların nömrələri Ağırlıq dərəcələri Sadə Orta Çətin 1 2 3 4 5 6 I Dizayn kompozisiyasının məqsəd və məsələləri, Dizyn əsərlərinin təyinatı və məkanda təşkili, Kompozisiyada miqyas və əhatəlik anlayışı, Kompozisiyada simmetriya və asimmetriya, Kompozisiyada materialın rəngi, fakturası və teksturası 1,2,3,4,5,11,16,17, 18,19,20,21,22,23, 33,34,35,36,37,38, 39,40,41, 44,45, 46,47,49 16,17, 18,19, 20,21, 22,23, 46,47 33,34, 35,36, 37,38, 39,40, 41 1,2,3, 4,5, 11,44, 45,49 II Kompozisiya-bədii formayaranışının əsası kimi, Kompozisiyada ahəngdarlıq vasitələri, Kompozisiyada formanın dinamikası və statikası, Kompozisiyada təzad, nüans, bərabərlik anlayışları, Kompozisiyada tarazlıq haqqında anlayış, Kompozisiyanın növləri. Memarlıq kompozisiyaları və ansamblı 6,7,8,9, 10,12,13,14, 15,24,25,26,27, 28,29,30,31,32,62, 63,64,65, 66,67,68,69,70 24,25,26,27, 28,29,30,31 12,13,14,64,65,66,68,69,70 6,7,8,9,10, 15,32,62,63,67 III Kompozisiyada nisbət və mütənasiblik, Kompozisiyada ritm və metr anlayış, Şrift kompozisiyası, Tektonika və həcm-fəza strukturu haqında, Üslubların əsas xüsusiyyətləri
http://muhaz.org/kompozisiya-qanununun-mahiyyeti-neden-ibaretdir-ozunu-qoruma-q.html	Kompozisiya qanununun mahiyyəti nədən ibarətdir? Özünü qoruma qanununun mahiyyəti nədən ibarətdir?	\| Kompozisiya qanununun mahiyyəti nədən ibarətdir? Özünü qoruma qanununun mahiyyəti nədən ibarətdir?932 qrup “Təşkilat nəzəriyyəsi” fənnindən suallar - “Təşkilat” və onun mahiyyəti - Təşkilati struktur nədir? - Təşkilati strukturun əsas prinsipləri hansılardır və onların qısa izahatını verin. - Təşkilatın əsas qanunlarını sadalayın. - Təşkilatın əsas qanununun xarakteristikasını verin. - Proseslərin paralellik qanununun mahiyyəti nədən ibarətdir? - Mütənasiblik qanununun mahiyyəti nədən ibarətdir? - Kompozisiya qanununun mahiyyəti nədən ibarətdir? - Özünü qoruma qanununun mahiyyəti nədən ibarətdir? - Məlumatlandırma qanununun mahiyyəti nədən ibarətdir? - Ontoqenez qanununun mahiyyəti nədən ibarətdir? - Kommersiya təşkilatlarının daxili proseslərini sadalayın və xarakterizə edin. - Kommersiya təşkilatlarının fəaliyyətinin və inkişafının mahiyyəti nədən ibarətdir? - Təşkilati layihələndirmə və təşkilatı rasionallaşdırmanın mahiyyətini açıqlayın və fərqləndirici xüsusiyyətlərini qeyd edin. - Qərb ölkələrinin təşkilat və idarəetmənin inkişafının əsas məktəblərini sadalayın. - Rasionallıq məktəbinin mahiyyəti nədən ibarətdir? - İnzibati idarəetmə məktəbinin mahiyyəti nədən ibarətdir? - İnsan münasibətləri məktəbinin mahiyyəti nədən ibarətdir? - Təşkilat və idarəetmə haqqında hansı müasir baxışlar Sizə məlumdur? - Menecmentin inzibati məktəbinin rasionalizmdən imtina etməsi səbəbləri nədir? - Təşkilatda və idarəetmədə sistemli yanaşmanın istifadənin mahiyyəti nədən ibarətdir? - Təşkilatda və idarəetmədə situasiyalı yanaşmanın istifadənin mahiyyəti nədən ibarətdir? - Əsas müasir təşkilati strukturları sadalayın. - Divizional təşkilati strukturun hansı növləri Sizə məlumdur? - Elastik (adaptiv) təşkilati strukturların hansı növləri Sizə məlumdur? - İnnovasiya menecmenti anlayışı. - İnnovasiya menecmentinin rolu və vəzifələri. - Kommersiya təşkilatlarında innovasiya menecmentinin məqsədi və əsas istiqamətləri. - İnnovasiyaların həyatilik sikli (həyat dövriliyi). - İnnovasiya menecmentinin təşkilati formaları. - İnnovasiya fəaliyyətinin mahiyyəti və onun təşkilinin xüsusiyyətləri. - Kommersiya təşkilatlarında innovasiya proseslərinin xüsusiyyətləri. - Kommersiya firmasında, elmi-texniki təşkilatda idarəedici innovasiya proseslərinin təşkili. - Kommersiya təşkilatlarında innovasiya fəaliyyətinin idarə edilməsinin təşkili xüsusiyyətləri. - Risk nədir? - Kommersiya risklərini nəyə görə idarə etmək vacibdir? - Risk-menecment nədir? - Kommersiya təşkilatlarında risk-menecmentin xüsusiyyətləri. - İnformasiya və onun toplanması prosesi - Kommersiya strukturlarında risklərin müəyyən edilməsinin xüsusiyyətləri. - Kommersiya riskinin səviyyəsini aşağı salar və ya istisna edən tədbirlər - Sığortanın mahiyyətini açıqlayın. - Sığortanın əsas növlərini və metodlarını açıqlayın. - Təkrar sığorta etmək kommersiya risklərinin idarə edilməsi metodu kimi? - “Xecləşdirmə” anlayışının mahiyyətini açıqlayın. - “Strateji menecment” anlayışını izah edin. - Kommersiya təşkilatının strateji menecmentin əsas tərkib hissələrini sadalayın və xarakterizə edin. - Kommersiya firmasının strateji idarə edilməsi sistemində idarəetmə fəaliyyətinin əsas növlərinin mahiyyətini açıqlayın. - Kommersiya firmasının strateji potensialı dedikdə nə başa düşülür? - Firmanın strateji resursları - Təşkilat və heyətin qarşılıqlı münasibətləri - Kommersiya təşkilatlarında heyətin qarşılıqlı təsirinin xüsusiyyətləri - Motivasiyanın ümumi anlayışı. Effektiv motivasiya prinsipləri. - Motivasiya ilə həvəsləndirmə arasında fərq. - Formal kommersiya təşkilatları. - Qeyri-formal təşkilatları. - İnsanların qeyri-formal təşkilatlara daxil olma səbəbləri. - Qeyri-formal təşkilatın əsas xarakteristikaları. - Qrupların effektiv fəaliyyətinə təsir edən amillər - Hakimiyyət balansı və tabeçilikdə olanların hakimiyyəti. - Hakimiyyətin əsas formalarını sadalayın. - Müasir mərhələdə təsirin mahiyyəti və əsas formaları. - Kommersiya təşkilatlarında hakimiyyətin xüsusiyyətləri və şəxsi təsir. - Rəhbərliyin avtoritar və demokratik üslubları. - Effektiv liderliyə situasiyalı yanaşma. - Kommersiya təşkilatlarında liderliyin mahiyyəti. - Münaqişə nədir? Münaqişələrin əsas növləri. - Münaqişələrin yaranma səbəbləri. Münaqişələrin funksional və disfunksional nəticələri. - Münaqişələrin həll edilməsinin təşkilatı və şəxslərarası metodları. - Kommersiya təşkilatlarında istehlakçıların münaqişəli halları - Kommunikasiya nədir? - Kommunikasiyaların əsas mərhələlərinin mahiyyətini sadalayın və açıqlayın. - Kommunikasiya zamanı əsas əngəllər hansılardır? - Kommersiya təşkilatlarında kommunikasiya proseslərinin xüsusiyyətləri - Kommersiya işçilərinin motivləşdirilməsinin mahiyyətini açıqlayın Dostları ilə paylaş: \| \| \|
http://muhaz.org/kompozisiyann-nezari-esaslan-kompozisiyann-esas-qanun-va-qayda.html	Kompozisiyanın nəzari əsaslan Kompozisiyanın əsas qanun va qaydaları. Kompozisiyanın gerçəklik qanunu	Kompozisiyanın nəzəri əsasları.Kompozisiyanın əsas qayda və qanunları. Kompozisiyanın nəzari əsaslan Kompozisiyanın əsas qanun va qaydaları . Kompozisiyanın gerçəklik qanunu Kompozisiyada hadisələrin ümumiləşdirilməsi və tipikləşsirilməsi qanunu Hadisələrin ümumiləşdirilməsi və tipikləşdirilməsi qanununun 3 əsas xüsusiyyəti Kompozisiyanın bütövlük qanunu * Kompozisiyanın müvazinət qanunu. Kompozisiyanın təzadlar (kontrast) qanunu. Kompozisiyanın tabelik qanunu. Kompozisiyanın qaydaları Kompozisiyamnüsuİlan və“vasitələri Kompozitsiya - termini latın sözü olan «kompo» sözündən götürülüb, mənası 'yaratmaq” , “ yerləşdirmək” , “ tərtib etmək” deməkdir.Bədii əsərlərin yaradılmasında kompozisiya mühüm rol oynayır. Kompozisiya anlayışı bədii əsərlərin yaranması zamanı onun hissələrinin bir-biri ilə qarşılıqlı əlaqəli surətdə tərtib olunması nəzərdə tutulur. Yəni, rəssam tərəfindən təsvirin müstəvi üzərində bacanqla və süjetin mənasının açılmasına kömək edən xüsusiyyətlərlə qurulması nəzərdə tutulur. Qeyd etmək lazımdır ki, kompozisiyanın xarakteri əsərin ideyasından asılı olur. Kompozisiyanın özünəməxsus qanunauyğunluqları var Bura ətraf aləmin qavranılması prosesi daxil edilir. Kompozisiya - bır tərəfdən bədii əsərin yaranmasında yaradıcılıq prosesi, digər tərəfdən isə bədii əsərin məzmununun açılmasının üsuludur ki, onun özünəməxsus qanunları, qaydaları. üsulları və vasitələri vardır. Bədii əsərdə kompozisiya insan təfəkkürünün daha tam, bütöv və ifadəli həllində mühüm rol oynayır Başqa sözlə bədii əsərin yaranmasında kompozisiya forma və məzmun baxımından həll olunur Beləliklə, kompozisiya rəssamın yaradıcılıq prosesinin ən mühüm bir hissəsidir. Kompozisiyanın aşağıdakı qanunları vardır: 1. Gerçəklik qanunu. Burada rəssam ətraf aləmdəki hadisləri, əşyaları realist boyalarla təsvir elməyə çalışır. Məsələn: Azərbaycanın görkəmli rəssamı M.Abdullayev «Axşam» əsərində həyal həqiqətləri olduğu kimi əks etdirilmişdir Həmin kompozisiyada gülərüzlü qız-gəlinlər, yaşlı analar, qocalar, uşaq və körpələr axşam gəzintisində təsvir olunub Burada sədə adamlann həyatı olduğu ktmi gostənlıb. Bu baxımdan Tahir Salahovun « Bəstəkar Q.Qarayevın portreti” əsərində də rəssam nəinki dahi bəstəkarın zahiri oxşadığını, hətta onun daxili aləmini olduğu kimi realist boyalaria təsvir etməyə nail olmuşdur. 2.Hadisələrin ümumiləşdirilməsi və tipikləşdirilməsi qanunu. Burada rəssam bədii əsərdə insanların və hadisələrin xarakterini tipikləşdirir və onları fəlsəfi cəhətdən ümumiləşdirir. Bu qanunun 3 əsas xüsusiyyətini qeyd etmək lazımdır: a) Bədii əsərdə hərəktlərin hiss olunacaq səviyyədə verilməsi zamanı fəaliyyətin müəyyən məkan daxilində təsviri. b)Kompozisiyada hadisələrin tipik xarakterinə və ümumi şəraitinə görə təsvir edilməsi. Bədii əsərdə yeniliyin verilməsi. Bu qanun Tahir Salahovun “Təmirçilər "əsəırındə özünü çox aydın göstərmişdir. Tablpda adi iş günü təmirçilərin dənizə çıxması təsvir olunur. Onlar fikirlidirlər hər kəs görəcəyi iş haqqında düşünür. Onların oturuşu, geyimi, baxışları sadə şəkildə, adi halda təsvir edilmişdir. Neft daşlannda hər hansı qəzaya can atan təmirçilər burada konkret şəxslər kimi deyil, bu sahədə işləyən neftçiləri ümumiləşdirilmiş tipik surətlərii kimi təsvir olumuşlar. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/darsning-maqsadi-tarbiyaviy-maqsad.html	Darsning maqsadi: Tarbiyaviy maqsad	Darsning mavzusi:”O’zbekistonning me’moriy yodgorliklari. Darsning maqsadi: Tarbiyaviy maqsad:Vatanga bo’lgan mehr muhabbatni o’yg’otish,Jahonga mashhur Samarqand,Buxoro,Xiva shaharlaridagi tarixiy yodgorliklari bilan o’quvchilarni tanishtirish,millat va vatanga bo’lgan gururni shakllantirish Talimiy maqsad:Tasviriy san’atning janrlari:tarixiy,manzara,portret turlari bilan ishlash,perspektiva konunlari bilan tanishish,to’g’ri komponovka qilishni o’rgatish Rivojlantirish maqsad:Kompozisiya tuzish va akvarelda ishlash malaka va kunikmalarni oshirish Darsning jihozlanishi:Samarqand,Buxoro,Xiva shaharlarning tasvirlari,me’moriy yodgorliklar tasviri,reproduksiyalar va o’quvchilar ish namunalari Darsning borishi:O’qituvchi darsning boshlanishida o’quvchilaning diqqat e’tiborinidoskaga ilib qo’yilgan ko’rgazma qurollarga qaratadi.Ko’rgazmali qurollarda Samarqanddagi Shohi-Zinda,Go’r Amir,Registon,Bibixonim,Buxorodagi Sitoray Mohi Xosa,Chor minor,Ismoil Samoniy,XivadagiArk kabi yodgorliklar tasvirlangan. O’qiuvchi o’quvchilarga quyidagi savollarni berib “aqliy ho’jm”o’yishtiradi. _Bu rasmlarda qanday binolar tasvirlangan? _Bu binolar bir birlariga qaysi tomonlari bilan o’xshaydi va farq qiladi? _Ularda qanday naqshlar tasvirlangan? _Binolar qanday ranglarda tasvirlangan? O’qituvchi quyidagilarni hikoya qilib beradi: Tarixiy binolar bir necha asrlar oldin bunyod etilgan bo’lib,ular o’z zamonasida ma’lum bir maqsadda qurilgan.Masalan Samarqanddaga Shohi Zinda ansambli bir necha maqbaralardan tashkil topgan bo’lib asosan o’sha zamondagi podsholarning yaqinlarni dafn etish uchun mo’ljallab qurilgan. “Registon”ansambli bir necha madrasalarni(Ulug’bek,Tillaqori,Sherdor)o’z ichiga oladi.Bu erda mullavachallar tahsil olgan. Buxoradagi Arkda Buxoro amiri yashagan,uzoq mamlakatlardan kelgan elchilarni qabul qilgan.Sitoray Mohi Xosa esa amirning yozgi dam olish joyi bo’lgan. Shuningdek,Buxoroda va Xivada savdo-sotiq qilish uchun maxsus gumbazli savdo rastalari ham qurilgan.Bu binolarning ichki va tashqi qismlari geometric shakllardan tashkil topgan naqshlar bilan bezatilgan. Ayniqsa Sitoray Mohi Hosadagi zallar,devorlarga ishlangan naqshlar juda chiroyli chiqqan.Shunisi muhimki har bir shahardagi tarixiy yodgorliklarning sirtlariga ishlangan naqshlar kompozisiyasi va tuzilishi jihatdan bir-birlaridan keskin farq qiladi. Masalan Samarqandda ko’proq geometric shakllardan iborat bo’lgan naqshlar qo’llansa Buxorodagi binolarning sirtlari o’simliksimon naqshlar bilan bezatilgan. Qoralama ish eng katta bin ova minoralardan boshlanadi. Minora gumbazli binolar chizilgandan so’ng 2 tomonga simmetrik ravishda joylashgan minora chizish mumkin.Binolar atrofiga darahtlar,aravadadi va piyoda ketayotgan odamlar,ishak mingan odam,bolalar va boshqa elementlarni chizib chiqadi. Bu elementlar chizilishda perspektiva qoidalariga amal qilish kerak bo’ladi.Buning uchun uzoqda tasvirlanadigan minoralar teparoq qismiga,oldingi planda tasvirlanadigan katta o’lchamdagi binolar tasvirlari esa qog’ozning pastki qismiga joylashtiriladi. Bunda ayrim minora va binolar,darahtlarning rasmlari bir-birlarini to’sib qolgan holda tasvirlanishi kerak. So’ngra rasm akvarelda bo’yalib to’gtiladi.Darsning oxirida o’quvchilar bilan birgalikda bajarilgan ish tahlil qilinadi. Uyga vazifa: 1.Tarixiy me’moriy yodgorliklar tasvilangan reproduksiyalar yig’ish. 2.Boshqa me’moriy manzara chizish Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/reklam-ve-turizm.html	Reklam və turiZM	\| Reklam və turiZMDos. Əzizova G.Ə. Kollokvium sualları “REKLAM VƏ TURİZM” - Kütləvi tirist təşkilatlarının yaranması - Beynəlxalq turizmin dünya iqtisadiyyatında rolu - Beynəlxalq tirist axınlarının coğrafiyası - Turizmin öz təşkilinə görə növləri - Yerdəyişmə, qidalanma və əyləncə müəssisələri - Nəqliyyat sənayesi - Ölkə iqtisadiyyatının inkişafında turizmin rolu - Turist xidmətlərinin spesifik xüsusiyyətləri - Turizm məhsuluna olan tələbatın formalaşması - Turist bazarının həcminin təyin olunması - Məqsədyönlü bazarların təyin olunması - Turizmdə informasiya reklamı - Beynəlxalq turizm sərginin təşkili - Stendlərin yerləşdirilməsi - Turagentlərin həvəsləndirmə tədbirləri - İllüstrativ materialların kataloqda verilməsi - Turizmdə audio reklam - Turizmdə kino və telereklam - Azərbaycan turizminin inkişafına maneçilik göstərən problemlər - Turist marşrutlarının tərtibi - Qonaqpərvərliyin elementləri - Turizmdə “on-line” rejimi - Reklam fəaliyyətinin turist məhsulunun formalaşmasındakı rolu - Turizm müəssisəsinin vacib məqsədli auditoriyası - Turizm reklamının təsnifləşdirilməsi “Reklam estetikası” - Qrafik dizayn - Kompozisiya anlayışı - Kontrast və nyuans - Çap reklamının dizaynının əsas prinsipləri - Reklam siyasətinin dizayner işinə təsiri - Yeni texnologiya və dizayn - Tərtibatın orijinallığı və stabilliyi - Reklam mətninin stili - Rəng – real təsvirin yaradıcısı kimi - Reklam məlumatlarının tərtibatına əsas tələblər - Reklam taktikasının formulası - Maketin estetik funksiyaları - Brend və reklam - İmic və reklam - Reklamda innovasiya - Ticarətin estetik səviyyəsi - Reklam prosesinin hormonik təşkili - Reklam müraciətinin dizaynının spesifikası - Elementlər və komplekslər - Dinamika və statistika - Rəng kontrastları - Ritm, simmetriya, proporsiya, kontrast - Bədii obraz - Gözəllik anlayışı estetik kateqoriyanın əsas elementi kimi - Konstruktorluq aspekti “Müasir reklamın əsasları və reklam fəaliyyətinin təşkili problemləri” - Müasir reklam biznesi və onun xüsusiyyətləri - Biznes anlayışı - Reklam və turizm biznesi - Reklam agentlikləri və reklam biznesinin inkişafında onların rolu - Reklam fəaliyyətinin planlaşdırılması - Optimallıq və reklam - Modelləşmə və reklam - Beynəlxalq reklam - Müasir şəraitdə qərb ölkələrində reklam - Xarici ölkələrdə reklam yayım vasitələri - Xarici bazarda reklamverənlərin üzləşdiyi problemlər - Müasir elektron biznes model - Xarici reklam biznesi - Sifarişçinin hazırladığı brif sənədi - Reklam xidmətinin növləri - Müasir reklam bazarının tədqiqi metodları - Müasir iqtisadi şəraitdə xidmət bazarının tərkib elementi kimi reklam bazarının formalaşması xüsusiyyətləri - Müasir reklam tədbirlərinin təşkili və həyata keçirilməsi strategiyası - Birgə (müştərək) fəaliyyətin təşkili - Müasir reklam fəaliyyətinin qiymətləndirilməsi - Reklam mətnlərinin hazırlanması - Rəqiblərə əsaslanan hesablama metodu - Məhsulun diferensiallaşdırılması - Yeni texnologiya və dizayn - Müasir reklamın işləmə mexanizmi Dostları ilə paylaş: \| \| \|
http://muhaz.org/unisa-executive-golden-key-meeting.html	Unisa executive Golden Key Meeting	UniSA Executive Golden Key Meeting Monday 3 May 2010 Prepared by Stas Kosmadopoulos: General Secretary Members present: Erin Gold, Stas Kosmadopoulos, Simone Genovese, Prerna Ashok, Nigel Koop, Azid Foondun, Jenna Bishop, Audrey Linn. Apologies: Christopher Bean, Mary Avina, Lauren Mullinder, Tracey Tolari Meeting Location: Cafe Amore, Cnr of Pultney and Pirie St. Meeting opened at 7:10pm Flinders’ Induction Ceremony 1.1 Azid and Simone attending to help, May 11 Our Induction Ceremony – New Member Reception – Wednesday 12th May 2.1 Location: Brookman Hall, City East Campus 2.2 Registration opens 5.30pm, with official open at 7pm 2.3 Simone and Mary unable to attend 2.4 Action: Committee members (who are able) to arrive at 4pm for rehearsal – Especially those appearing on stage. Eg. Lauren, Tracy, Erin 2.5 “Information Table” – Action: Bring T-shirts, brochures, photographs, pens, laptop to show website, GK Chapter Newsletter. Bring an extension cord. 2.6 Action: Buy gifts for Stephen Forbes and Lauren – wine, maximum $20 per bottle 2.7 The “Post-New Member Reception debrief” – to be held before AGM New Member function – Thursday 20th May (1 week after NMR) 3.1 Location: Duke of Brunswick 3.2 Official start: 7pm 3.3 Action: Jenna to ring Duke of Brunswick before 13th May to choose a menu (can see on website) – Booking under “Golden Key” AGM – Sunday 30th May 4.1 Location: Magill Campus, Room H2-18 (Same room as planning session) 4.2 Official start: 1.30pm – however, Committee Members arrive 12.30pm (see 2.7 above) 4.3 Action: Jenna/Tracy to arrange ordering of pizza from Firle Dominos at least 1 hour prior to AGM start time to give time to cook. Pizza is to be delivered to the room. International Conferences 5.1 Regarding members who have attended previous International conferences, the Committee voted to issue a policy that in future: “GK Chapter members who have previously been subsidised by the Chapter to attend the International Conference must fund themselves if they intend to go again, unless no one else shows interest in going” 5.2 With regard to funding members: “Conference attendees must pay the Chapter 10% of the costs (flight, accommodation) funded by the Chapter” High School Visits 6.1 Loretto – Prerna has contacted them, and preferred visiting dates are sometime around the end of this semester and the beginning of next semester. Action: Prerna to work out the dates. 6.2 Brighton School – Action: Jenna will work out a date sometime in June/July to go with Audrey, and will put together a presentation for the high school kids. 6.3 Action: School visitors must report back to Erin and committee about what happened. Writing Competition 7.1 Lainie Anderson has been contacted and will judge 7.2 Winning article to be 800-1500 words, in order to be published in the Globalist. 7.3 Action: Simone to send Erin the end results of everything, and the due dates for submissions. Tri-Uni Quiz Night/Amazing Race/Honorary Member Function 8.1 Tri-Uni Quiz Night – Action: Simone to contact other GK Chapters to arrange a date – for a Friday in September (Possibly go out for drinks afterwards) 8.2 Flinders Social Officer: Alyce – [email protected] 8.3 Adelaide President: Ying – [email protected] 8.4 Need to get sponsors for Quiz Night 8.5 Choose charity – Youth Jet is a probable, but open to other suggestions 8.6 Other social events to be organised and discussed. Blood Drive 9.1 Simone made further enquiries, and can register group online, get a donor ID 9.2 FAQ could go on website 9.3 Action: Simone to set this up, possibly some time in July – “competition” over 4 months Applied Community Service 10.1 Helping kids, tutoring immigrants in council programs 10.2 Other suggestions welcome Name Badges 11.1 Azid found out that there is an initial cost plus $10.65 per badge 11.2 Badge design will have GK Logo, and “First Name Last Name” format 11.3 Committee members who wanted a badge put their names on a list Treasury Change-over 12.1 Azid wants to transfer into an advisory position. 12.2 Nigel to take over position as treasurer. Miscellaneous 13.1 Erin has got non-Golden Key recipients of the newsletter!!! 13.2 Nigel now has web access and can assist Chris. Meeting adjourned at 8.15pm Next Meeting: AGM – Sunday 30th May – 1.30pm @ Magill Campus (Room H2-18) (12.30pm for Post-NMR Debrief) Page \| of Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/11-suse-dekorativ-materiallar-plan-v2.html	11. ŞÜŞƏ. Dekorativ materiallar plan	11. ŞÜŞƏ. DEKORATİV MATERİALLAR PLAN 1. Qeyri – üzvi və üzvi şüşələr; 2. Sitallar və metallik şüşələr; 3. Bor – nitrid və karbonun polimorf modifikasiyaları; 4. Kompozisiya materialları; 5. Sintetik üzlük materialları; 6. Dekorativ kağız – qat kütlələr. Ə D Ə B İ Y Y A T 1. Материаловедение: конспект лекций / Алексив В.С. – М.: Эксмо, 2008. – 160c. – (Экзамен в кармане). 2. Пролиниленные материалы /Алексив Н.С., Карпов В.Т. Новак Ю.А. и др. – М.: Высен. Школа, 1991. – 288 c., ил. Sənayenin müxtəlif sahələrində, inşaatda və digər təsərrüfat sahələrində üzvi və qeyri – üzvi şüşələr tətbiq edilir. Qeyri – üzvi şüşələr: texniki, inşaat və məişət qrup-larına bölünür. Öz növbəsində inşaat şüşələri də konstruksiya, bəzək, səs və istilik izolyasiya qruplarına bölünür. Səthinin keyfiyyətindən asılı olaraq şüşələr cilalanmış və cilalanmamış, rəngli və rəngsiz olurlar. Möhkəmləndirilməsi üsuluna görə - adi, bişirilmiş, döyülmüş və möhkəmləndirilmiş (kimyəvi) yaxud digər üsullarla hazırla-nır. Profilinə görə şüşələr müstəvi (hamar), dalğavari, qutuşəkilli və profilli olur. Qeyri – üzvi inşaat şüşələri tikintidə: divarların işıqlanma pəncərələrinin şüşə-lənməsində, müxtəlif binaların tavanının (fonarının) şüşələnməsində istifadə olunur. Qeyri – üzvi şüşə - təmiz kvars qumu, NaSO4 və əhəngdən ibarət ərintinin soyu-masından sonra alınır. Pəncərə və qapıların, arakəsmələrin və s. şüşələnməsində ən geniş tətbiq olunan 1 və 2 növ vərəq pəncərə şüşələridir. Bu şüşələrin sıxlığı işıq ke-çiriciliyi (buraxıcılığı 84...87%, istilik keçiriciliyi isə aşağıdır. Sənaye eyni zamanda 1 və 2 növ haşiyəli (bəzəkli), rəngli və rəngsiz relyef haşiyəli vərəq şüşələri; termiki cilalanmış vərəq şüşələri, rəngli vərəq şüşələri (qırmızı, göy, yaşıl, sarı), hamar, rəng-li və rəngsiz, hamar, girintili – çıxıntılı (riflyonnıy) yaxud haşiyəli səthli; polad torlu armirasiya edilmiş və edilməmiş (3 növ olur: şveller profilli, qutu profilli – bir və iki tikişli; qabırğa profilli); metal torla armirasiya olunmuş vərəq şüşələr, -rəngli, rəngsiz, hamar və nahamar, haşiyəli şüşələr istehsal edir. Üzvi şüşələr –poluefir qətranı ilə zəngin olmayan, şəffaf polimer məhsuldur. Texniki, konstruksiya, vərəq, işıq –texniki və saat qruplarına bölünür. Texniki üzvi şüşə -plastikləşdirilmiş və plastikləşdirilməmiş metakril turşusunun metil efiri poli-meri (sopdimer) olub, iqtisadiyyatın müxtəlif sahələrində geniş tətbiq edilir. Stan-dartlarla üç marka üzvi şüşə: TÜPŞ – texniki üzvi plastikləşdirilmiş. TÜSPŞ – texniki üzvi sopolimer şüşə. [burada TÜPŞ – TOCП; TÜQPŞ – TOCH; TÜSPŞ - TOCC] Texniki üzvi şüşənin fiziki – mexaniki xüsusiyyətləri: yumşalma temperaturu (qalınlığından asılı olaraq) 92...130oC, zərbə özlülüyü 6...9kC/m2, sıxlığı 60...90 kq/m3 t = 20oC –də, şəffaflığı (qalınlığı...30mm olduqda) 85...88%, 40oC isindikdə 1 saat ərzində çökməsi 3,5...4,0%, dartılmada dağıdıcı gərginlik 60...80 Mpa (600...800kq/sm2), nisbi uzanma (dağılmada) 2...2,5% təşkil edir. Üzvi konstruksiya şüşələri də həmçinin üç markada buraxılır: COП – ÜPŞ– üzvi plastikləşdirilmiş şüşə; CT – 1 –üzvi qeyri plastikləşdirilmiş şüşə (ÜQPŞ) və 2– 55 –sopolimer şüşə. Bu üzvi şüşə markaları konstruksiya materialı (cihaz və aqreqat qayırmada) tətbiq edilir. Sitallar (şüşə keramika) –şüşə əsaslı şüşə -keramik material olub, şüşədən kristallik strukturuna görə fərqlənməklə keramikaya oxşar olub, daha kiçik (...1...2 mkm) kristallara və sıx düzülüşə malik olub, hər –hansı bir məsaməyə malik olmur. Sitallar şüşə sixtasını xüsusi tərkib əlavə etməklə əridərək plastik vəziyyətədək soyudur və şüşə texnologiyasında olduğu kimi formalar verilir (presləmə, üfürmə, dartma). Forma verilmiş məmulat xüsusi termiki emala uğradılaraq kiçik kristallı sıx struktur yaradılır ki, bu da sitala xarakterikdir. Sital kimyəvi tərkibinə görə aşağıdakı qruplara bölünür: CTЛ –spodumen; CTM –kordieritiv; CTБ –borboriumlu və borqurğuşunlu, yüksək silisiumlu, fotositallar, CTЛ markalı sitalda – litium (Li), CTM –də isə Mg vardır. Xüsusiyyətlərinə görə sitallar: kimyəvi dayanıqlı, yeyilməyə davamlı, optik, elektrikizolyasiya və istiyə danayıqlı. Kimyəvi dayanıqlı və yeyil-məyə davamlı sitallar tüstü boruları, plunjerlər, kimyəvi nasosların hissələri, reaktor-lar və kimyəvi aparatlar hazırlanmasında istifadə edilir ki, bu məmulatlardan istilik dayanıqlığı və qazmaye sızdırmaması vacibdir. Sintetik liflərin hazırlanmasında yeyilməyə davamlı sitallardan sap naqilləri və digər toxuculuq avadanlıqları istehsal edilir. Optik sitallardan TKЛP –lə birgə astronomik güzgü və lazerlərin hazırlan-masında istifadə edilir. Elektrik izolyasiya sitalları dəyişən temperatur və nəmlikdə yüksək gərginlikli rejimlərdə işləyən elektron və radiotexniki cihazların hazırlanmasında istifadə edilir. Metallik şüşə sitallarla eyni struktura malik olub, yalnız metal örtüklə örtülmüş olur. Elektrotexnikada tətbiq edilir. Sənayenin müxtəlif sahələrində və ilk öncə maşınqayırmada kubşəkilli bor – nitriddən geniş tətbiq edilir. Texnoloji faktorların variasiyası hesabına müxtəlif növ kubşəkilli bor –nitdir –elbor, elbor –P, kubonit, ismit, heksanit və s. istehsal edilir. Maşınqayırdama yüksək bərk material olan bor – nitrid (BN) əsasında hazırlanan və geniş tətbiq edilən –elbor –P və ismit hesab olunur. Kəsmə xüsusiyyəti və yeyilməyə davamlılığı bu materialların metalkerimik və mineral keramik ərintilərdən yüksək olduğu məlum olmuşdur. Elbor – P tətbiqi emal olunan səthin təmizliyinə və yüksək məhsuldarlığın təmin edilməsini şərtləndirir. Yüksək bərk material ismit – bor –nitrid əsasında (modifikasiyasıdır) alınır və döyülmüş poladların yonulmasında bərk ərintilərə nisbətən daha dayanıqlıdır. Karbonun kubşəkilli kristallik modifikasiya almazdır (təbii və süni) və turşu – qələvi mühitində həll olmur, yüksək bərkliyə malikdir, kəskilərin hazırlanmasında, şüşəkəsənlərin, metalların bərkliyinin təyin edilməsində istifadə olunan cihazların ucluqlarında və s. geniş tətbiq edilir. İqtisadiyyatın müxtəlif sahələrində, o cümlədən inşaatda müxtəlif xırdalanmış oduncaq (ovuntu – apilka) əsaslı kompozisiya materialları: oduncaq –qırıntı, oduncaq –lifli lövhələr, arbolit, fibrolit, sement –qırıntı lövhələr və oduncaq – yapışqan kompozisiyalar geniş istifadə edilir. Oduncaq – qırıntı lövhələri oduncaq hissəciklərin əlaqələndiricilərlə qarışdırı-laraq isti presləmə üsulu ilə hazırlanır. Belə lövhələr (plitələr) inşaat və mebel istehsalında geniş tətbiq edilir. Plitələrin ölçüləri aşağıdakı hüdudlarda olur: 1830...5680mm uzunluğa, 1220...2500 mm enə və 8...28mmqalınlığa malik olurlar. Fiziki – mexaniki göstəricilərinə görə oduncaq – ovuntu plitələri (lövhələri) aşağıdakı markalara П –A və П – Б –səthin keyfiyyətinə görə adi və kiçikstrukturlu səthli; səthin emal dərəcəsinə görə -cilalanmış və qeyri –cilalanmış; hidrofob xüsu-siyyətinə görə -adi və yüksək nəmliyə davamlı; əsas çatışmamazlığı –şaquli (səthə perpendikulyar) genişlənməyə davamsızlığıdır. Oduncaq –lifli plitələri iynəyarpaqlı və enli yarpaqlı oduncağın emalı tullan-tılarını tətbiq etməklə hazırlayırlar. Sıxlığı və möhkəmliyindən asılı olaraq DVP –lər yumşaq (M –4, M -12, M -20), yarımbərk (ПТ -100), bərk (T –350, T -400) və yüksək bərk – (CT –500) olur. Texniki xüsusiyyətlərinə görə DVP –lər bio, alov, nəmliyə davamlılıqlı və səs boğucu hazırlanır. DVP yumşaq növləri divarların səs istilik izolyasiyasından istifadə edilir. Yarımbərk DVP –lər ictimai və yaşayış binalarının divar və tavanlarının üzlənməsində istifadə olunur. Bərk və yüksək bərk DVP –lər mebel istehsalında və inşaatda istifadə edilir. Belə plitələr 2,5...10mm qalınlıqlı buraxılır. Orta bərklikli DVP –lər digər ölkələrdə “MDF –Medium Density Firebrands” markası ilə 10...30 mm qalınlıqda buraxılır və natural oduncağı əvəz edir. Son illər inşaatda arbolitdən hazırlanmış müxtəlif məmnulatlar geniş yayıl-mışdır. Arbolit –xırdalanmış ağac emalı tullantısı, birləşdirici –portland sement, əlavə -CaCl2, maye şüşə, alüminium sulfat və əhəngdən ibarətdir. Arbolit müxtəlif istilik izolyasiya məmulatlarının istehsalında istifadə edilir. Sement – ovuntu plitələri də geniş yayılmışdır. Tərkibi: ağac ovuntusu, portland sement və kimyəvi əlavə. Ölçüləri 1200 x 3600 mm, qalınlığı 8...25 mm, , əyilmədə möhkəmlik hüdudu 9...12 Mpa. Formalı taraların hazırlanmasında tam olaraq oduncaq –yapışqan kompozisiyalar istifadə edilir. Tərkibi: xırdalanmış oduncaq və birləşdirici –sidik formaldehid qətranı + parafindən ibarətdir. Sintetik üzlük materialları son dövrlərdə ofislərin interyerinin, müxtəlif binaların və xarici üzləmə işlərində geniş tətbiq olunmaqdadır. Bu materialın tətbiqi qıt “şpon” materialını əvəz etmişdir. Belə ki, sintetik üzlük materialı bəzək texnologiyasını çox sadələşdirmişdir. Hal –hazırda “real” qabarcıqları (deşikləri) imitasiya edən plyon-kaların alınması texnologiyasından istifadə olunur. Belə plyonka markaları PDSO və PDO mebəllərin üzlənməsində və avtomobillərin daxili bəzəyində istifadə olunur. PDO –A –020 aviasiya sənayesində təyyarələrin salonlarının bəzəyində istifadə olunur. Polimer materialları əsasında istehsal edilən plyonkaları polivinilxlorid, polip-ropilen, poliefir və s. kompozisiyalardan hazırlayırlar. PDO – PDSO – polivinilxlorid əsaslıdır. Son dövrlərdə ağacdan (qapı, mebel və s.) olan müxtəlif məmulatların üzlən-məsində, həmçinin divar və panellərin, interyer elementlərinin üzlənməsində poli-vinilftorid –yaxşı istifadə xüsusiyyətlərinə malik olduğundan plyonkaları (PVF) tətbiq olunmaqdadır. Qeyd olunan məqsədlə PVF plyonkasından əlavə, özüyapış-dırılan –sopolimer vinilxlorid və vinilasetat əsaslı VA markalı plyonkalar - «Skoç» firmasi tərəfindən istehsal edilir, tətbiq edilməkdədir. Bu plyonkalar şəffaf, rəng-lənmiş, metallik effektli hazırlanır. Bundan başqa böyük tələbatla – mühafizə yapışdırıcı lentlər – polimer əsaslı ЛТ – 38, ЛТ – 50 tipli lentlər (qalınlığı (lentin) ), qapı, pəncərə, sanitar qovşaqları və s. hazırlanmasında laminatlardan, mebel və avtomobillərin üzlən-məsində süni dəridən istifadə olunur. Son dövrlərdə yaşayış və ictimai binaların üzlənməsi və bəzədilməsində yeni material – çox özünəməxsus, süni daşların müxtəlif dizaynı məmulatı olan – mineral – akril plitələrdir. Dekoratuiv kağız –qat plastiklər artıq uzun illərdir ki, yaşayış, ictimai və istehsalat binalarının, müxtəlif nəqliyyat vasitələrinin salonlarının, mətbəx, tibbi və ticarət mebellərinin üzlənməsi işlərində tətbiq edilir. Bu növ plastiklər yaxşı fiziki – mexaniki və dekorativ xüsusiyyətlərə malik olmaqla, yaxşı emal olunur, yüksək t – ra davamlıdır, su, buxar, yeyinti və məişət mayelərinin (çay, kofe, araq, etil spirti və s.) təsirinə dayanıqlıdır. DKQP (DБC) – sıxlığı ən azı dartılmada dağıdıcı gərginlik 63,6 Mpa, əyilmədə - 98Mpa, su hopdurması <4%, istilik dayanıqlığı 120...140oC –dir. Dekorativ kağız – qar plastiklər (DKQP) vərəq material olub termoreaktiv qətran hopdurulmuş preslənmiş kağız təsəvvüründədir. DKQP iki əsas qrupa bölünür: I qrup – ticarət və digər mebellərin işçi və üz səthlərinin hazırlanmasında; II qrup – mətbəx, uşaq və digər mebellərin daimi nəmlik, istilik və digər faktorların təsiri mövcud olduğu mühitdə onların üzlüyünün hazırlanmasında istifadə olunur. DKQP ölçüləri: uzunluğu 400...3000mm, eni 400...1600mm və qalınlığı 1,0; 1,3; 1,6; 2,0; 2,5 və3,0 mm. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/tesdiq-edilmisdir-ali-tehsilin-bakalavriat-ve-magistratura-sev.html	Təsdiq edilmişdir Ali təhsilin bakalavriat və magistratura səviyyələri üzrə bəzi ixtisasların (ixtisaslaşmaların) t ə s n I fati bakalavriat səviyyəsi üzrə	İxtisasların şifri \| İxtisaslar və ixtisaslaşmaların adı \| XTM060001 \| Silah və silah sistemlərinin istehsal texnologiyası Atıcı, artilleriya və raket silahlarının istehsal texnologiyası Döyüş sursatları və məhvedici vasitələrin istehsal texnologiyası Hərbi texnikanın layihələndirilməsi, istehsalı və sınağı \| XTM060002 \| Optotexnika Lazer texnikası və texnologiyası Optik materiallar, optik-elektron cihazlar və sistemlər \| XTM060003 \| Pirotexniki vasitələrin texnologiyası Barıtların və bərk raket yanacaqlarının kimya texnologiyası Partlayıcı məmulatların texnologiyası \| XTM060004 \| Çoxkanallı radiorele və troposfer rabitənin yerüstü aparatlarının hazırlanması, istismarı və təmiri İfrat yüksək tezliklər texnikası Hərbi rabitə vasitələri Radioelektron mübarizə və kəşfiyyat vasitələri \| XTM060005 \| Kompozisiya materiallarından müdafiə təyinatlı məmulatların layihələndirilməsi və istehsalı Metal əsaslı kompozisiya materiallarından hərbi təyinatlı məmulatların istehsalı Qeyri-metal əsaslı kompozisiya material-larından hərbi təyinatlı məmulatların istehsalı \| XTM060006 \| İnformasiya təhlükəsizliyi Məlumatların mühafizəsinin təşkili Məhdud girişli informasiyanın qorunması \| XTM060007* \| Hərbi və dövlət müdafiəsini idarəetmə Şəxsi heyətin idarə edilməsi Hərbi idarəetmə (əməliyyat-faktiki səviyyə) Dövlət müdafiəsini idarəetmə (strateji səviyyə) \|
http://muhaz.org/virtualizarea-educaiei.html	Virtualizarea educaţiei	ÎNVĂȚAREA ASISTATĂ DE ORDINATOR Coordonator disciplină: Prof. univ. dr. Constantin Cucoş Introducere 1. Competenţe specifice acumulate - Competenţe profesionale şi descriptori C1. Proiectarea unor programe de instruire sau educaţionale adaptate pentru diverse niveluri de vârstă/pregătire şi diverse grupuri ţintă - Competenţe transversale CT3. Utilizarea metodelor şi tehnicilor eficiente de învăţare pe tot parcursul vieţii, în vederea formării şi dezvoltării profesionale continue 1. Obiectivele disciplinei (din grila competenţelor specifice acumulate) - Obiectivul general : Cunoașterea, contextualizarea, asimilarea și aplicarea noilor tehnologii în predarea unor conținuturi ale învățării - Obiectivele specifice - Acomodarea cu terminologia adiacentă şi accesarea corectă a aparatului conceptual specific învăţării asistate de ordinator; - Lecturarea şi înţelegerea adecvată a practicilor de învăţare asistată de ordinator şi a conţinuturilor adiacente purtate de acestea; - Conceperea şi dezvoltarea unor structuri de învăţare şi conţinuturi specifice, în acord cu noile tehnologii de informare şi comunicare; - Dobândirea unor criterii de selectare şi valorizare a suporturilor curriculare virtuale sau alternative; - Creşterea autonomiei şi responsabilităţii în gândirea şi derularea unor trasee educaţionale virtuale, diverse, inedite; - Rezolvarea corectă a cerinţelor marcate în suportul scris de care beneficiază cursanţii; - Identificarea pe cont propriu şi interpretarea adecvată a unor suporturi virtuale de învăţare (emise în ţară sau în străinătate); 3. Structura cursului: a) Unități de învățare: Unitatea de învățare nr. 1. Învăţarea informatizată - importanţă, fundamente, perspective 1.1. Virtualizarea instruirii şi formării - sensuri şi evoluţii 1.2. Aspecte ale informatizării educaţiei 1.3. Niveluri şi ipostaze ale virtualizării şcolii 1.4. Tipologia situaţiilor virtuale de învăţare 1.5. Şcoala contemporană şi provocările instruirii asistate de ordinator 1.6. Autoformarea - condiţie a instruirii computerizate Unitatea de învățare nr. 2. Mondializarea şi informatizarea procesului de învăţare 2.1. Educaţie şi mondializare 2.2. Globalizarea şi dinamica diferenţierii 2.3. Economia cunoaşterii în era informatizării 2.4. Educaţia - vector şi rezultat al globalizării 2.5. Educaţia - între tehnologie şi economie 2.6. Noile tehnologii de informare şi de comunicare (NTIC) şi educaţia 2.7. Funcţionalităţi ale calculatorului în şcoală Unitatea de învățare nr. 3. Cibercultura şi avatarurile învăţării în era internetului 3.1. Dimensiunea culturală a ciberspaţiului 3.2. Statutul educaţional al internetului 3.3. Socializarea şi internetul Unitatea de învățare nr. 4. Către un nou mediu de învăţare: comunitatea virtuală 4.1. Comunitatea virtuală - formă de emergenţă şi difuziune a cunoaşterii 4.2. Învăţarea colaborativă 4.3. Comunitatea virtuală – spaţiu de manifestare a inteligenţei colective 4.4. Campusul şi clasa virtuală Unitatea de învățare nr.5. Resurse informative şi formative ale E-Learning-ului 5.1. E-Learning-ul - trăsături şi funcţionalităţi 5.2. Caracteristici şi dimensiuni ale conţinuturilor de tip e-learning 5.3. Criterii de evaluare a unui produs curricular digital Unitatea de învățare nr. 6. Educaţia deschisă la distanţă - o ipostază a învăţării asistate de ordinator 5.1. Funcţionalitatea distanţei din perspectivă psihopedagogică 5.2. Determinarea tehnologică a educaţiei deschise la distanţă 5.3. Medierea didactică şi autonomia educatului 5.4. Atuurile educaţiei la distanţă 5.5. Perspective şi interogaţii posibile b. Timpul mediu necesar pentru parcurgerea fiecărei unităţi de învăţare (2-3 ore pentru fiecare unitate de curs, în total 14 ore) c. Tipurile de activităţi care facilitează parcurgerea unităţilor de învăţare inserate în curs (sunt marcate în fiecare unitate de învăţare şi cuprind exemple, aplicaţii, întrebări, teme de reflecţie etc.) d. Instrucţiuni privind parcurgerea cursului - Vă recomandăm să parcurgeți unitățile de învățare în ordinea indicată în suportul de curs. Fiecare unitate de învățare include aplicații, întrebări, teme de reflecție și teste de autoevaluare care au ca scop facilitarea procesului de învățare. Deși nu sunt obligatorii, acestea susțin parcurgerea structurată, gradată și temeinică a conținuturilor disciplinei. Temele de control obligatorii sunt semnalate și în unitățile de învățare corespunzătoare. Vă sugerăm să rezolvați fiecare sarcină de lucru pe măsură ce parcugeți fiecare unitate de învățare. Notă. În activitatea de tutoriat dar şi în vederea pregătirii examenului semestrial cursanţii sunt invitaţi să consulte, ca un complement al cursului, Constantin Cucoş, Informatizarea în educaţie. Aspecte ale virtualizării formării, Editura Polirom, Iaşi, 2006, unde vor găsi secvenţe informative şi interpretări suplimentare. CONȚINUTUL CURSULUI Unitatea de învățare nr. 1. Învăţarea informatizată - importanţă, fundamente, perspective 1.1. Virtualizarea instruirii şi formării - sensuri şi evoluţii O nouă faţă a realului se impune din ce în ce mai mult şi face concurenţă celei ştiute de noi: e vorba de una virtuală, posibilă. Lucrurile, procesele, indivizii ca atare au atât o prezentă reală, cât şi una imaginară, ireală. Un om este ceea ce constatăm că este, dar şi ceea ce el crede, speră, visează că ar putea fi. Hibridarea permanentă dintre real şi virtual stă, probabil, la baza spiritului prospectiv şi progresiv al conştiinţei umane. Fiecare obiect virtual anunţă unul real. Ca să stăpânim realitatea, ne bazăm pe „prelungirile” ei virtuale. Virtualul de azi devine realul de mâine. Cuvântul „virtual” îşi are originea în latinescul „virtus”, care înseamnă „putere”, „forţă”. În filosofia evului mediu virtualul se referea la acel ceva care exista ca putinţă şi nu ca act. Virtualul nu se opune realului sau realizabilului, ci actualului, „prezentificării” de acum. Virtualizarea, ca procesualitate, înseamnă o mişcare inversă actualizării, de mutare a unui lucru sau activităţi în sfera posibilului, a evoluţiilor şi capriciilor ulterioare, a indeterminării spaţiale şi temporale. Ea nu are nimic negativ în sine, ci ţine de acea putere a omului de a se proiecta, de a ieşi de sub constrângerile imediatului, datului, prezentului. „Virtualizarea - subliniază Pierre Levy (1995, p. 17) – este unul dintre cei mai importanţi vectori ai creării realităţii”. Efectele ei au un mare impact asupra realităţii ca atare. Temă de reflecţie Puteţi identifica şi alte situaţii de virtualizare a activităţilor umane? Numiţi-le şi descrieţi-le în mod succint. \| Realitatea virtuală pare a fi, după unii (Tisseau, 2001, p. 7), o cvasi-realitate care are aparenţa şi funcţionalitatea unei realităţi, dar care nu este totuşi realitate; e un fel de simulacru sau succedaneu al unei realităţi. O realitate virtuală este acea realitate care are toate condiţiile esenţiale de a deveni (sau a fi luată drept) realitate. Este totuşi mai puţin decât realitatea ca atare. Termenul are o semnificaţie echivocă şi paradoxală (ca şi expresii de felul mort vivant, clar obscur, linişte elocventă). Proprietatea esenţială a lumii virtuale o constituie, potrivit autorului de mai sus (2001, p. 8) autonomia, respectiv capacitatea acestei realităţi artificiale de a exista prin sine, fără nici o înrădăcinare concretă, dar care se rabate asupra realităţii descoperind-o, inventând-o, realizând-o. Precum celebra marionetă italiană, Pinocchio, care păpuşă fiind devine animată şi independentă de creator, şi lumea virtuală se desprinde de subiectul ce a generat-o, fiinţând de sine stătător şi influenţând realităţile la care face trimitere. Se pot degaja mai multe înţelesuri ale realităţii virtuale (cf. Nifle, 2002), cu ipostaze subiacente. Într-o primă accepţiune, realitatea virtuală este o simulare a lumii obţinută prin manipularea unor modele, a unor structuri, a unor legături specifice. Cea mai nouă unealtă de simulare pare a fi ordinatorul, el însuşi un simulacru al funcţionalităţii şi performativităţii (cei drept, maximizate) a creierului uman. În al doilea rând, realitatea virtuală are ca specificitate nu simpla reproducere a unor modele reale, ci deschiderea unui evantai de potenţialităţi prin depăşirea proprietăţilor lucrurilor reale. Într-un muzeu virtual, putem manevra altfel tablourile, intrând în structurile lor interne, fapt de neimaginat într-un muzeu real. Pentru alţii, realităţile virtuale constau în producerea, prin instrumente sofisticate, a unei cvasi-realităţi, ca urmare a unei fuziuni om-maşină, prin translarea la om a unor instrumente de re-activare sau maximizare a unor funcţiuni naturale (apelul la ochelari, telescop, proteze, stimulatoare cardiace, de pildă), dar şi de translare la maşini a unor proprietăţi umane (de a vorbi, de a reacţiona printr-o conduită antropoidă). Un alt sens este dat de calitatea acestei realităţi virtuale de a fi putătoare de promisiuni. Realitatea virtuală este un proiect care pregăteşte apariţia unei realizări sperate (Europa unită, Pacea mondială etc.). Virtualul, ca termen, provine din virtute, şi are înţelesul de acel ceva care se proiectează înspre dorinţa mult-visată. Temă de reflecţie Meditaţi la următoarea dilemă: poate fi realul substituit de virtual? În ce situaţii şi cu ce consecinţe? \| 1.2. Aspecte ale virtualizării educaţiei Educaţia, ca proces, a mizat şi a implicat dintotdeauna potenţialitatea. Finalitatea formării viza nu individul actual, ci pe cel virtual, aşa cum era el prefigurat la un moment dat. Nu starea prezentă interesa (cu toate că şi ceea ce este individul la un moment dat trebuie ştiut – aceasta fiind o premisă a reuşitei educaţiei), ci, mai degrabă, ceea ce omul trebuia să devină în viitor. De asemenea, educaţia a fost tentată nu numai să actualizeze (comportamente, atitudini, valori), ci să şi potenţeze viitoare stări, să pună persoana pe un drum, s-o direcţioneze înspre anumite ţinte. Având în vedere că educaţia instituţionalizată este limitată în timp, ea durând - de regulă - cel mult două decenii, aceasta va deschide doar apetituri, trasee, conduite etc., ele definitivându-se într-o perspectivă nefixată încă, chiar improbabilă. Vom conchide spunând că educaţia, prin definiţie, este evident potenţatoare şi „virtualizatoare”. Ea împinge actualul înspre virtualul, ce doar secvenţial şi progresiv (se speră!) a se realiza. Important Asistăm astăzi însă la un puseu în ceea ce priveşte virtualizarea educaţiei, la ivirea altei „feţe” a acesteia. Avem de a face cu o înscriere expresă a formării sau a unor etape ale acesteia pe un palier explicit virtual. Înmulţirea liniilor de instruire deschisă şi la distanţă, includerea cyber-culturii ca un nou referenţial în învăţare, atragerea internetului ca sursă şi mijloc didactic, multiplicarea în timp real a legăturilor dintre partenerii educaţiei mediate de calculator, raportarea la cyber-spaţiu ca mediu privilegiat, informatizarea educaţiei în genere constituie exemple concludente ale evoluţiei enunţate. Nu înseamnă că totul în materie de educaţie se mută dinspre actual către virtual. \| Fără o necesară şi precisă actualizare (a unor cunoştinţe, deprinderi, valori), nu poate fi vorba despre virtualizare. Ceva nu poate să apară din nimic. Virtualul se adaugă, firesc, la conduitele care s-au realizat prin programele educative clasice. Temă obligatorie Ce predispoziţii sau achiziţii trebuie să probeze educatul pentru a se înscrie într-un dispozitiv virtual de formare. Numiţi şase astfel de achiziţii de bază (timp de lucru: o oră) \| Ceea ce se schimbă fundamental în noile ipostaze ale educaţiei este raportul faţă de cunoaştere. Aceasta nu mai este o entitate dată, definitivă, statică, fixă, sigură, unică, ci devine o realitate permeabilă, deschisă, fugitivă, dilematică, plurală. De aici şi schimbarea modului de percepţie şi pricepere a ei. Relaţia cu cyber-cultura devine interactivă, sumativă, completivă. Consumatorul de informaţie devine generator, girant şi gestionar al acesteia. „Cyber-spaţiul oferă instrumente de construcţie cooperative a unui context comun pentru grupuri numeroase dispersate din punct de vedere geografic. Comunicarea îşi evidenţiază întreaga dimensiune pragmatică. Nu mai este vorba de o difuziune sau de un transport al mesajului, ci de o interacţiune în sânul unei situaţii pe care fiecare contribuie să o modifice sau stabilizeze, al unei negocieri asupra semnificaţiilor, al unui proces de recunoaştere mutuală a indivizilor şi grupurilor via activitatea de comunicare„ (Levy, 1995, p. 111). Paginile Web se constituie într-o imensă reţea cu multiple bifurcaţii şi intersecţii ce vin cu conţinuturi auto-organizatoare, auto-structurante, cu numeroase „goluri” în care oricând se pot adăuga noi elemente. Fiecare entitate derivă de undeva şi duce la ceva, este element informativ dar şi instrument de informare, o parte a stocului dar şi artificiu de stocaj. Pe o pagină Web totul pare a fi pe acelaşi plan dar şi diferenţiat totodată. Nu există o ierarhie absolută, însă fiecare site este un agent de selecţie, de fixare şi de ierarhizare parţială şi temporară. Departe de a fi o masă amorfă, Web-ul articulează o multitudine deschisă de puncte de vedere, această organizare putând însă satisface apetituri dar şi intervenţii particulare, personalizate. Cum observă un specialist al domeniului, Pierre Lévy, cyber-cultura menţine universalitatea dizolvând totalitatea, prin construirea unităţii bazată pe interacţiune, prin realizarea unei conectivităţi efective dintre valorile informaţionale ce vin din direcţii diferite. Acest nou tip de „universal” nu rezultă ca o totalizare pe linia sensului, ci a contactului, a conlucrării, a interacţiunii generale. Interpretările rămân în continuare particulare, diferite, disjuncte. Într-un raport al Commonwealth of Learning, coordonat de Glen M. Farrel (2001), sunt surprinse tendinţele principale ale educaţiei virtuale, exprimate succint prin următoarele trăsături: - Extensiunea ocaziilor de realizare a educaţiei virtuale. Tot mai multe instanţe educative, vizând formarea iniţială, de bază sau continue, îşi formează structuri complementare, adjuvante sau de sine stătătoare care se înscriu în sfera virtuală. - Conversiunea reţelelor şi tehnologiilor de informare şi comunicare în instanţe cu scop educativ. Chiar dintru început, aceste dispozitive au funcţionalităţi explicit educative, gândite şi gestionate pentru a se maximiza dimensiunile formative. A luat naştere o industrie specializată de dispozitive, programe, structuri digitale în acest sens. - Inventarea şi promovarea de noi obiecte pedagogice ce susţin sau care sunt livrate prin intermediul reţelelor educaţiei virtuale. Aceste obiecte au un înalt grad de transferabilitate, devenind funcţionale în circumstanţe culturale diferite şi convertind conţinuturi curriculare multiple. - Formarea unei noi culturi pedagogice de susţinere şi consiliere a celor se formează în reţelele virtuale sau on-line. Evantaiul procedural şi metodologic, de natură psihopedagogică, este redimensionat în concordanţă cu noile realităţi. - Dezvoltarea, testarea şi implementarea de noi modele organizaţionale şi de gestionare a învăţării sub impactul noilor tehnologii. Structurile organizatorice sunt renovate sau înlocuite cu noi instanţe sau instituţii profilate pe gestionarea cunoaşterii livrate virtual. - Asigurarea controlului calităţii prin degajarea unor formule clare de acreditare, de urmărire şi validare a parcursurilor virtuale de formare. Calitatea este o dimensiune care nu poate fi neglijată. Normativele de ordin legislativ, deontologic, didactic vin sa orienteze axiologic formulele noi de realizare a educaţiei. Prin intermediul calculatorului şi al reţelelor virtuale, fiecare poate intra în principiu în legătură cu alte persoane, cu alte moduri de gândire şi de vizare a lucrurilor. Reţeaua instituită şi principiul deschiderii permanente a fluxului informaţional constituie gajul universalizării sistemului, fără pericolul totalitarismului sensului. Fiecare nou venit, cu partea sa de contribuţie ideatică, măreşte eterogenitatea, salvând sistemul de riscul închiderii ideatice. Sistemul informaţional este aditiv, cumulativ, multidirecţional, autocorectiv, dilatant. Fiecare conexiune suplimentară adaugă noul, deschide alte chei interpretative, regenerează inteligenţa colectivă. Universalul adus de Internet nu generează unicitate, dictat ideatic. Şi, în nici un caz, acesta nu conduce la manipulări ideologice sau la totalitarism social (în afară de cazul când „navigatorii”au predispoziţii către aşa ceva!). Temă de reflecţie Aţi putea identifica si unele pericole pe linia masificării şi manipulării presupusă de informaţia postată în universul digital? \| Apelul la noile tehnologii informaţionale are un istoric şi se manifestă sub mai multe forme (cf. Michel, 1999): - învăţământul şi învăţarea asistată de ordinator, practicat deja de câteva decenii; - cursuri electronice şi programe didactice care pot fi depozitate pe web sau compact discuri; - rute de auto-formare şi auto-învăţare destul de suple, adaptate la interesele individuale, personale; - formarea şi educaţia la distanţă; - formarea deschisă şi flexibilă care pune accesul pe diversitatea rutelor de acces pentru cunoaştere sau competenţe ale indivizilor sau grupurilor de învăţare; - formarea asistată de multimedia; - formarea şi/sau învăţarea asincronă, prin relativizarea structurilor de formare la temporalitatea actorilor implicaţi; - formarea interactivă care pune accentul pe procesul colectiv de învăţare şi formare; - formarea cooperativă, bazată pe interacţiunile între diferitele grupuri de educaţi, educatori, tutori; - baze de date educaţionale, concepute ca instrumente de capitalizare, de resurse educative, în cea mai mare parte digitale; - platforme de învăţământ sau educative şi sisteme de difuziune de nivel internaţional (de pildă, sistemul european EUROPACE); - universităţi virtuale, susţinute de universităţi tradiţionale sau devenite autonome. Un aspect al virtualizării educaţiei este dat şi de statutul educatului în ansamblul formativ. Dacă dispozitivele clasice îi rezervă o slabă autonomie, aproape totul fiind preconizat şi directivat de educatori (ce să înveţe, cât să înveţe, unde să înveţe, ce să facă în urma celor învăţate etc.), altfel stau lucrurile în noua situaţie. Important Prerogativele formării şi iniţiativele pe linia instruirii sunt la dispoziţia educaţilor. Aceştia intră în sistem când vor, din ce loc vor, se adresează cui vor şi rămân conectaţi cât vor. Alegerile sunt nenumărate, nenormate, neîndrumate. Te duci acolo dintr-o motivaţie profundă şi unde presimţi satisfacţia informării. Tu cauţi informaţia şi nu ea pe tine! Îţi alegi magiştrii după preocupări şi bunul plac. Transmisia informaţiilor se face nu numai de la un centru anume (de la profesor), ci şi invers, dar şi între „coechipieri”. Vii în sistem cu partea ta de contribuţie la care te pricepi cel mai bine. Devii factor activ al informării pentru alţii. Datorită unei competenţe anume, din format te transformi în formator. \| Caracterul virtual al educaţiei conduce la o descentralizare a multiplelor baze de informare şi de cunoaştere. Aşa se face că educaţia se va face prin accesul nelimitat la diverse resurse educative destul de dispersate, lăsate la discreţia doritorilor. Dincolo de sursele interne, ale şcolii, educatul se poate conecta la surse alternative, larg răspândite în arealul său cultural, pe care le va acapara şi reasambla după logici ale interesului personal sau dictate de spaţiul formal pe care îl frecventează cu prioritate. Această stare de lucruri conduce la o nouă gestionare a timpului personal şi instituţional, la o prioritate a ritmului individual faţă de cel colectiv. În plus, cum subliniază Jean Michel (1999), noile tehnologii „vor face posibile noi interacţiuni între diferiţii indivizi şi diferitele grupuri de persoane. „Colecti-cielele” de învăţare, forumurile electronice, mesageria, tutoratul electronic, universităţile virtuale sunt ocazii de gândire a formării ca o construcţie permanentă a cunoaşterii personale sau colective, prin jocul diferitelor interacţiuni între grupurile de persoane: educaţii (studenţii) fac schimburi între ei cu persoanele resursă (profesori, tutori) etc.”. Noile formule de comunicare modifică schema tradiţională a comunicării didactice (profesor-elev), făcând din individul sau grupul de învăţare un ferment şi un generator al cunoaşterii. Aceştia realizează schimburi şi validări ale propriilor produse ale cunoaşterii, amplificând dorinţa de a învăţa şi motivaţia lucrului bine făcut. Noile resurse induc o nouă reprezentare despre ceea ce este lumea la un moment dat. Aceasta devine mai deschisă, mai diversă, cu registre culturale diferite, contrastante. Ea îmbie la o punere în chestiune a cetăţeniei legate de un teritoriu dat, la o de-centrare etnoculturală, la o nouă deontologie a vizării alterităţii. În fine, caracterul virtual al educaţiei este dat şi de de-localizarea şi de-teritorializarea cadrului de realizare a formării. Se renunţă din ce în ce mai mult la întâlnirea fizică a actorilor, la sălile de clasă, la şcoli în înţelesul lor tradiţional. Grupurile de învăţare sunt şi ele virtuale, întâmplătoare, efemere. Poţi să faci o şcoală (virtuală!) şi să obţii o diplomă (reală!) fără să-ţi fi văzut la chip profesorii sau colegii. Ei pot fi situaţi spaţial la cealaltă margine a lumii. Experienţele purtate de protagonişti devin ele însele o bogăţie şi un atu important al învăţării. Înveţi ce (şi de la cine) nici cu gândul nu gândeşti. Temă de reflecție În ce măsură situaţii de învăţare ale sistemului naţional de învăţare probează existenţa unor premise sugerate mai sus. \| Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html#ANA-MARIA_PRODAN_-_REGHECAMPF.	Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte	Crăciunescu Ștefan-Viorel FOTBAL AZ MOMENTUL 0 2017 CUVÂNT ÎNAINTE Inițial am dorit ca materialul să fie unul pur tehnic însă, pe parcurs, acaparat oarecum de problemele fotbalului din România, mai ales de nedreptățile aduse jucătorilor pe diferite ramuri (financiare, profesionale, morale etc.), lucruri pe care toți iubitorii sau cunoscătorii de fotbal le văd, dar nimeni nu prea le expune, m-am gândit să profit de ocazia pe care o am cu redactarea acestei cărți și să-mi expun părerea cu privire la aceste aspecte, întrucât situația este foarte gravă și acest lucru neplăcut trebuie evidențiat până la urmă de cineva care nu se dă „după cum bate vântul”. Pot spune că maniera de a scrie a fost ceva în genul Jerry Maguire, mai ales că am scris-o într-un timp extrem de scurt, însă depășește sfera de manifest. Voi vorbi despre așa-zisele „inovații” privind poziționarea jucătorilor în teren, riscul reprofilărilor, jocul slab prestat de echipa națională a României, precum și alte probleme contemporane ce pot avea repercusiuni în viitor, fie că sunt pe plan național sau la nivel global. Totodată, în cadrul acestui material, voi expune plusurile/schimbările pe care le-aș implementa în calitate de președinte FRF. Voi prezenta posibilele candidaturi la șefia FRF, ocazie cu care voi demonstra de ce nu sunt viabile sau sunt improrii, unele chiar DĂUNĂTOARE fotbalului din România, în condițiile în care deja suntem pe o pantă alarmant de descendentă. În ceea ce privește partea tehnică pot spune că aceast material, la ora actuală, cred că este printre puținele ce oferă scriptic o descriere a calităților pe care trebuie să le posede un jucător în funcție de poziția în teren ocupată, precum și transpunerea lor în aproape toate tipurile de sisteme de joc (cca. 300 reprezentări grafice, inclusiv cele online) cu 3, 4 sau 5 fundași (bineînțeles că valoarea acestui material rămâne la latitudinea cititorului). Nu exclud anumite greșeli sau opinii contrare, motiv pentru care îmi puteți lăsa comentarii dumneavoastră la adresa www.facebook.com/CraciunescuStefanCandidatFRF , unde puteți găsi GRATUIT cartea în format word (este gratuit peste tot ce-i drept). Mulțumesc! CUPRINS CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. I. Posibilii candidați 1 II. Schimbările pe care doresc să le aduc 40 III. Prezentare sumară a problematicii fotbalistice actuale atât intern, cât și extern 66 PROBLEMA 1 - sistemul de joc/selecția/specializarea 66 PROBLEMA 2 - tendințe europene negative 72 PROBLEMA 3 - licențierea antrenorilor 75 PROBLEMA 4 - tinerii jucători (politica de tranferuri a cluburilor) 79 CAPITOLUL 2 DESCRIEREA POSTURILOR DE JOC ÎN FUNCȚIE DE ZONA OCUPATĂ I. Generalități 83 II. Zonele de joc 88 III. Reprofilările 92 IV. Posturi 95 - Antrenorul principal/managerul 95 ZONA 0 - Portarul 103 ZONA 1 - 1. Libero-ul 106 - 2. Fundașul central 109 - 3. Fundașul lateral 113 ZONA 2 - 1. Mijlocașul defensiv 117 - 2. Regista 119 ZONA 3 - 1. Mijlocașul box-to-box 121 - 2. Mijlocașul central 123 - 3. Playmaker-ul 124 - 4. Mijlocașul lateral 124 ZONA 4 - 1. Mijlocașul ofensiv 126 - 2. Extrema 129 ZONA 5 - 1. Vârful împins 130 - 2. Atacantul retras 132 - 3. Atacantul complet 132 - 4. 9 fals 133 - 5. Interul 134 - 6. Raumdauter 136 CAPITOLUL 3 SISTEME DE JOC I. Generalități 137 II. Sisteme cu 5 fundași 148 III. Sisteme cu 4 fundași 179 IV. Sisteme cu 3 fundași 226 CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. Activitatea federației, cât și a celorlalte structuri administrative se reflectă în „bunăstarea” fotbalului din România, atât la nivelul echipei naționale, dar și la nivel de club, atât la seniori, cât și la copii și juniori. Sigur că nu putem vorbi de bunăstare când la nivelul echipei naționale ratăm calificare după calificare (după ce am adus un antrenor foarte scump, în condițiile în care era șomer de ceva timp și multe alte inadvertențe prezentate de-a lungul materialului), chiar dacă sistemul competițional și echipele adverse reprezentau un bun prilej de a o obține calificarea la turnee finale sau, mai ales, de a accede în fazele eliminatorii ale Campionatului European din Franța 2016. La nivel de club avem o Liga 1 în care cel puțin 3/4 din echipe au probleme financiare, nici nu putem vorbi de transferuri (toate echipele cu excepția FCSB au „cheltuit” cumulat sub jumătate de milion euro), în timp ce în liga secundă deja 4 echipe sunt ieșite din competiție, ca să nu mai vorbim de liga a III-a ș.a.m.d., unde nu se acordă nicio atenție dezvoltării sau măcar menținerii activității fotbalistice. În ceea ce privește fotbalul feminin sau futsalul nu vedem nicio implicare, toată expunerea ultimilor ani este consecința unui trend european/mondial. Pe plan național, la aceste 2 categorii, se fac lucruri de fațadă, promisiuni, de obicei la final de mandat, cu scopul câștigării unor voturi din partea acestora, nimic consistent, durabil. Au dispărut de-a lungul timpului de pe prima scenă fotbalistică, echipe precum Progresul, Sportul Studențesc, Petrolul, Rapid, Universitatea Cluj, Oțelul ș.a.m.d. Aceste echipe creșteau spiritul combativ al competiției (atât la nivelul echipelor, cât și fanilor) și intrarea lor în acest con de umbră reprezintă unul din motivele asistenței reduse la meciuri, a scăderii valorii și expunerii fotbalului românesc. Notele de subsol în acest prim capitol sunt foarte interesante și recomand accesarea acestora. I. Posibilii candidați Din ce se zvonește, aceștia ar putea fi: Cristian Balaj, Ana-Maria Prodan-Reghecampf , Cristian Chivu, Ionuț Lupescu, Florin Prunea, Răzvan Burleanu, pe care îi voi caracteriza sumar. Voi discuta și despre Christoph Daum și modelul german, așa-zisul „moment 0”, care nu a existat niciodată la aceștia, pură ficțiune. CRISTIAN BALAJ. Unul din arbitrii buni ai campionatului intern, actual consilier al ministrului Tineretului si Sportului, dar indicat în ceea ce este specializat - arbitraj. Postura de șef al Comisiei Centrale a Arbitrilor din România, unde lucrurile sub șefia domnului Vassaras ridică multe semne de întrebare, reprezintă opțiunea viabilă. Activitatea domnului Vassaras pare a consta mai mult în a ține prelegeri ocazionale unde, pentru acest lucru, îl puteam aduce pe Collina 1-2 ori pe lună și aveam un alt impact, atât valoric, dar și financiar, având în vedere că se zvonește că nu prea stă pe la muncă în condițiile în care termenii înţelegerii sunt pe măsura reputaţiei invocate de preşedintele FRF: salariu de 6.000 de euro pe lună, locuinţă închiriată în Bucureşti, maşină pusă la dispoziţie de FRF, 2 bilete de avion Bucureşti - Atena şi retur în fiecare lună.1 Eu, personal, nu am văzut schimbări, aceeași manieră de arbritraj în Liga I și a II-a, aceleași fețe cunoscute, aceleași controverse, ca să nu mai vorbim că de la nivelul ligii a treia începe calvarul pentru arbitrii, modul în care sunt „protejați” încă este inexistent (cu referire directă la integritatea fizică), rezultând chiar într-o renunțare a tinerilor încă din fazele incipiente, la toate acestea adăugăm vechea problemă a banilor și avem cheia „succesului” CCA. Dacă la nivelul Ligii 1 vorbim de aspecte administrative, la nivelul ligilor inferioare avem chestiuni existențiale unde, dacă nu mă înșel, la nivelul ligii a patra un arbitru primește sub 100 lei/meci, din care acesta suportă toate cheltuielile (transport, cazare, echipament, taxe etc.). „Încă din anul 2012, plata arbitrilor din lotul de Liga 1 a fost făcută exclusiv de către CCA, din sumele primite în acest scop de la LPF. Niciodată Federaţia Română de Fotbal nu a modificat acest mod de lucru şi niciodată FRF nu şi-a asumat plata baremurilor de arbitraj pentru Liga 1. Este adevărat că, la începutul sezonului 2016-2017 al Ligii 1, s-a produs un blocaj al plăţilor baremurilor arbitrilor ca urmare a adoptării de către cluburile din Liga 1 a unei decizii de Adunare Generală a LPF, prin care LPF urma să vireze cluburilor drepturile de televizare în integralitatea acestora, iar cluburile urmau să plătească direct către FRF-CCA sumele datorate cu titlu de barem de arbitraj. Această decizie a condus la imposibilitatea FRF-CCA de a emite facturi către LPF în conformitate cu modul de lucru stabilit, aşa cum am arătam şi mai sus, încă din anul 2012 şi implicit nu s-au putut achita baremurile aferente jocurilor din Liga 1”, se arată într-un comunicat al federaţiei.2 Ca element de noutate am văzut câteva perindări ale arbitrilor români în Asia, dar nu știu ce relevanță are acest lucru. Să faci o extrapolare cum că se pregătesc din punct de vedere climatic pentru turneul final și alte motive care nu au tangență cu fotbalul, mi se pare mai mult decât forțată. ANA-MARIA PRODAN-REGHECAMPF. În calitate de impresar nu știu câți jucători români a promovat sau cât a ajutat la dezvoltarea fotbalului românesc, ca să nu mai vorbim de perioada petrecută la Universitatea Cluj, unde s-a prezentat ca salvator al echipei, declarând următoarele la părăsirea echipei după numai 4 luni: „Nu a făcut nimeni ce am făcut eu pentru Universitatea Cluj. Am pierdut banii familiei mele şi am făcut mai mult decât Hristos pe Pământ pentru ei!”. Cu un tupeu incredibil, intră în direct la Valentin Moraru unde spune că ar trebui să ne mândrim cu ceea ce a făcut pentru fotbalul românesc, că a vândut pe sume mari ș.a.m.d.3 Modestia nu pare să fie principala calitate a doamnei. Ar fi frumos să ne arate doamna Prodan, negru pe alb, următoarele: - ce jucători a promovat și cei pe care i-a adus în țară, pentru că văd că încearcă să insinueze că are veleități de scouter; - foarte important, momentul și contextul în care i-a contractat: dacă aparțineau de alți impresari, fiind schimbați pe parcurs cu dânsa, cine a fost la celălalt capăt al tranzacției etc.; - comisioanele pe care le-a obținut, pentru că prespun că nu a făcut muncă voluntară; - dacă are vreo contribuție la faptul că Liga 1 este împânzită de jucători aduși liberi de contract, la o vârstă înaintată și de obicei străini. De exemplu, să analizăm cel mai mare potențial transfer din istoria Ligii 1, Nicolae Stanciu, în baza căruia și-a făcut mare reclamă. Pe vremea când activa la Vaslui, jucătorul era reprezentat de domnul Manea. La cum o știm toți pe doamna Prodan, probabil că jucătorul a fost „abordat” înainte de a face pasul spre FCSB, în postura de „jucător format”, certitudine. Deci meritul doamnei este faptul că a profitat de o situație, neavând decât contribuția luării comisionului??? ...să fim mândri!!! Un lucru ce mă frapează este afirmația cum că este agentul unor jucători precum: Stanciu, Adi Popa, Rotariu etc., dar pe transfermarkt nu găsesc nicio informație în acest sens. Nu îmi place această relație impresar-antrenor- jucători, dar este numai o părere personală. Priviți declarație, dintr-un articolul legat de un presupus conflict de interese, probabil administrativ: „Nu puteai să joci la Snagov dacă nu o aveai pe ea impresar. Îţi aduc un puşti care joacă, i-a stricat tot rostul. Avea vreo 16 ani. Îl cheamă Stancu, fundaş stânga. Nu a vrut să semneze cu ea. A d...u’ nu-l băga din cauză că nu a semnat. Eu am aflat târziu că nu a vrut să semneze cu ea şi nu l-a băgat” Apostol Muşat, fost primar Snagov şi finanţatorul echipei antrenate de Reghecampf. 45 O desfășurare ciudată a evenimentelor a fost și în cazul lui Alin Toșca (nu vorbesc despre valoare fotbalistică a acestuia), unde cronologic au avut loc următoarele evenimente (presă): - în vara anului 2016 are ofertă de la Pescara în cuantum de 2,2 - 2,5 milioane euro, în tranșe, jucătorul venind din postura de titular, integralist și căpitan al echipei de club, cu selecții la echipa națională, impresariat de Pietro Chiodi; - spre finalul anului 2016 apar zvonurile privind refuzul jucătorului de a fi reprezentat de soția antrenorului de la echipa de club și, printr-o coincidență extraordinară, acesta începe să piardă minute de joc și se evidențiază ca fiind unul din cei mai criticați jucători din lot, în condițiile unui joc foarte slab al întregii echipe; - în perioada de iarnă de transferuri a sezonului 2016-2017 , Toșca face trecerea la Betis pentru mai puțin din jumătatea sumei primite doar cu câteva luni înainte, respectiv 1 milion euro. O turnură care pune multe semne de întrebare. Cel mai important lucru cu care nu am cum să fiu de acord este propunerea acesteia pentru postul de selecționer - Laurențiu Reghcampf. Motivele legate strict de activitatea lui ca antrenor sunt clare, unele din acestea sunt expuse la prezentul capitol, secțiunea III, problema 1, dar și de-a lungul cărții, marcate cu „ * ”. Concluzionând, ne punem niște semne de întrebare mai ales când ne gândim că valoarea de transfer a unui jucător crește în funcție de numărul meciurilor jucate la nivel de club, dar mai ales la echipa națională și eu nu aș dori nici măcar zvonuri la acest nivel. Eu nu sunt mândru de activitatea doamnei Prodan, dimpotrivă, o văd ca unul din „personajele negative” ale fotbalului românesc, prea multe scandaluri, zvonuri ș.a.m.d. CRISTIAN CHIVU. Deși inițial a creat aparența unui jucător elevat, imparțial, lucrurile nu au stat chiar așa, cum de altfel timpul ne-a dovedit. Trecem peste momentul în care i-a tratat cu degetul mijlociu pe romani în momentul în care a ajuns la Inter, și îl analizăm strict pe cerința de bază a acestui post - protejarea și promovarea interesele naționale din punct de vedere fotbalistic și nu numai. Nu cred că este cazul aici, din moment ce probabil toți ne aducem aminte declarațiile date de acesta după ce Inter a câștigat în anul 2010 Liga Campionilor în urma căreia spunea că, din moment ce a câștigat trofeul, mulți i-au spus să lase naționala (cu alte cuvinte desigur), lucru ce a avut loc în 2011 pe motiv că nu mai dă același randament, serios??? Atunci de ce a continuat să joace încă 3 ani la Inter???….răspunsul meu este AȘA NU. Am văzut și micul scandal cu antrenorul Sdrobiș6 care îi reproșa că nu investește la rândul lui în copii, în condițiile în care este potent financiar. Aici nu pot spune că am ceva de remarcat, pentru că sunt banii omului și dacă nu simte nevoia să ajute la rândul său este strict problema lui, dar nu îți expune păreri despre fenomen în condițiile în care puteai să schimbi ceva și nu ai făcut-o. Scandalul a continuat cu afirmația acestuia cum că la Ajax a învățat să dea cu piciorul în minge... Mi se pare aberant, atunci îmi pun eu întrebarea: „cum ai ajuns acolo, dacă până atunci nu știai să lovești mingea?”. La acestea adăugăm faptul că a fost cooptat la UEFA ca observator tehnic, atât de aproape de momentul alegerilor pentru șefia FRF, unde sub îndrumarea cărei persoane credeți că va lucra? Ionuț Lupescu...ce convenabil! IONUȚ LUPESCU. Un alt domn patriot și cu principii care, în calitate de director tehnic UEFA, nu cunoaște basic-ul pe latură managerială, tehnică etc., aspect ce îl voi demonstra în cele ce urmează. Pentru început aș dori să vă prezint un interviu7, din care am extras câteva rânduri: Reporter: - Avem o mulţime de antrenori cu licenţă Pro. Lupescu: - Da, avem, poate chiar prea mulţi. Şi sunt destui care nu antrenează. I-am spus lui Dan Apolzan că trebuie să schimbe strategia, să introducă programe pentru obţinerea Licenţei A Elite, cea prin care se pregătesc antrenori specializaţi de copii şi juniori. Uite, ungurii au început să facă asta şi o să vezi ce rezultate vor avea în curând! FALS: Mai jos am prezentat un extras cu numărul antrenorilor posesori ai licenței PRO și nu numai... Aveam foarte puțini antrenori calificați per total, 128 PRO, aproape la același nivel cu Ungaria, Bosnia avea 201, Cehia 380, în timp ce Germania avea peste 1000, iar Spania peste 2000. Este nefondată afirmația că licența A Elite ar revigora fotbalul românesc, nu are nicio legătură pentru că licența PRO nu numai că oferă posibilitatea antrenării tuturor categoriilor, dar programul de pregătire, cel puțin pe hârtie, are o abordare exhaustivă. Dacă ar fi să vorbim de considerente financiare, întrucât licența PRO costă peste 6000 euro, licența A este mai mult decât suficientă pentru a oferi calificarea și cunoștințele necesare, deci niciuna nu este cauza problemei domnule director tehnic. Oamenii nu antrenează pentru că nu au unde, fotbalul este în declin, iar la copii și juniori cu greu se descurcă, poate cu o a doua slujbă, din moment ce, fie sunt voluntari, fie primesc salariul minim pe economie. Nici aceste școli private de fotbal nu știu cum se descurcă, având în vedere că plătesc transport, echipament, chirie teren ș.a.m.d., cred că fondatorii, la rândul lor, nu sunt departe de minim pe economie. Iar în ceea ce privește partea a doua a afirmației, este logic faptul că în Ungaria nu vor fi rezultate din moment ce Ferencvaros (campioana) este eliminată de Partizani Tirana din Ligă, iar la loturile de copii și juniori sunt rezultate mediocre; despre ce vorbim aici?! Trecerea de grupele Euro 2016, la seniori, nu poate fi considerată o mare performanță mai ales în formatul actual al competiției unde merg mai departe, majoritar, primele 3 echipe clasate din grupe de 4, la care adăugăm faptul că echipa Ungariei a fost formată preponderent din jucători cu vârste înaintate, nu în baza unei reconstrucții juvenile. Faptul că Ungaria a stabilit unele priorități în susținerea financiară a unor sporturi, printre care se regăsește și fotbalul, nu echivalează automat cu o dezvoltare a fenomenului, logic. Nu are nicio bază în declarații. Reporter: - Ai fost şi tu în Federaţie. Ce ai ai făcut în direcţia dezvoltării unor astfel de proiecte? Lupescu: - Ai uitat? În 2010 am demarat acel proiect cu campionatul selecţionatelor regionale. Era atât de simplu, nici nu costa mult, doar un milion de euro. Federaţia a pus 500.000, cele 42 de AJF-uri restul. A zis bine domnul reporter, ce ai făcut??? 1 milion de euro un turneu e puțin??? De ce acest format de turneu, așa mergeau copii la Cupa Prieteniei sau Brașov Indoor Cup??? Cum poți să chemi la joc ceva ce nu ai??? Cu 1 milion de euro poți susține grupe întregi de copii pe o durată cel puțin medie de timp...crește, nu te aștepta să culegi dacă nu ai semănat! Soluția domnului era să oblige cluburile să aibă academii, fără nicio facilitate, când este de notorietate ce se întâmplă la acest nivel, cu chete pentru banii de combustibil, iar despre plata sau promovarea copiilor nici nu se poate vorbi. NU poți să obligi cluburile până nu oferi o fundație pe care să se dezvolte, astfel încât acestea să dorească schimbarea, la care adăugăm faptul că dumnealui a venit în 2005 și până în 2010 (5 ani) ce a făcut??? O coincidență incredibilă, toate proiectele, inclusiv în conducerea actuală, iau naștere la final de mandat și, de obicei, se întind pentru următorul mandat (pretexte, lucruri de fațadă, campanie). Reporter: ...- Poate că vor face, dar deocamdată n-au timp, că se tot ceartă cei noi cu cei vechi. Lupescu: - Se ceartă fiindcă nu-şi dau seama ce reprezintă. Nu înţeleg că ei sunt imaginea fotbalului românesc, iar această imagine este de-plo-ra-bi-lă, ăsta este adevărul! Nu doar aici, la Nyon, ci peste tot. Nu vorbesc doar de scandalurile între Mircea Sandu şi Răzvan Burleanu, între Reghecampf şi Piţurcă, ci şi de cele dintre cluburi, conducători. Este deplorabilă, din moment ce dumnealui este unul din artizanii promovării acestei imagini, nu? Uităm de scandalurile pe care le-a avut cu Mircea Sandu, Mirel Rădoi ș.a.m.d., i s-a promovat imaginea de „lord”, persoană inteligentă, pentru că știe câteva limbi străine; asta denotă inteligența unui om??? Eu nu îmi dau seama cum a fost propulsat pe acea funcție în condițiile în care la federație nu știu ce realizări a avut, ca să nu mai vorbim de aspecte care denotă cunoștințele sale fotbalistice din punct de vedere tehnic (nu a fost antrenor, analist, profesor, nu a avut publicații de specialitate etc.). „Rădoi a trişat în competiţii şi pentru asta a şi fost suspendat. La începutul sezonului fiecare club trebuie să depună o listă a jucătorilor şi a staff-ului tehnic. El apărea acolo ca director. Nu ştiu ce director, director sportiv, de marketing, de stadion? El se comporta ca un antrenor şi de asta a fost suspendat", a spus Lupescu la Digisport. Acesta era motivul pentru care s-a înființat Comisia Tehnică UEFA, să vadă dacă fiecare angajat al clubulurilor are „comportament” conform fișei postului....ce aberație este aceasta??? Un comentariu neavenit mai ales într-un moment de cumpănă pentru fotbalul românesc - coeficientul României (patriot adevărat), în timpul prelimilariilor Ligii Campionilor, fapt ce a creat o stare de stres suplimentară. Priviți comentariu din partea domnului Lupescu: „Chiar acum un an sau doi, o echipă din Portugalia a fost în aceeaşi situaţie de care îmi spuneţi că ar fi Steaua. Avea un antrenor care nu obţinuse licenţa, stătea pe bancă în spatele altei funcţii. Cazul a fost sesizat imediat. Clubul şi persoana în cauză au fost sancţionaţi, dar nu mai ştiu exact nici numele echipei, nici al antrenorului”.8 Este clar faptul că nu poate să se detașeze de ranchiunele personale, fapt ce va atrage aceleași scandaluri de care toți iubitorii de fotbal s-au săturat. Într-adevăr, sunt pro asimilării tuturor cunoștințelor necesare anterior ocupării unui post, dar în situația în care erau oameni în staff cu licențe și este îndeplinită condiția, nu cred că aceasta era problema principală la UEFA...adică o comisie tehnică vine să vadă și dacă îngrijitorul terenului taie iarba corespunzător sau dă indicații??? să fim serioși, domnilor! Rădoi spunea într-un interviu acordat Gazetei că însuşi Chivu a protestat din cauza încercării marketingului FRF „de a profita pe spatele acestora". Este primul fotbalist care acuză un subiect sensibil, ţinut până astăzi secret, cel al încrengăturii dintre Lupescu şi firma lui Kiki Iancu. Prin contract, Iancu se ocupa de marketingul FRF, drepturi TV şi sponsorizări, zonă unde s-au învârtit anual afaceri de milioane de euro.9 Bineînțeles că și în trecut a dorit să fie președinte FRF contestându-l cu înverșunare pe domnul Mircea Sandu, dar totul s-a liniștit ulterior. Gândiți-vă că aceste afirmații vin de la un reprezentant UEFA și au un oarece ecou în plan european...așa că îi mulțumim pentru boost-ul de imagine. Reporter: - Cum ai trăit barajul cu Grecia? Lupescu: - N-am văzut decât meciul de la Bucureşti. Dar înteleg că, per ansamblu, nu am avut nici o mare ocazie în 180 de minute. Golul de la Bucureşti a fost autogol. Când îl vedeam pe Karagounis că la 38 de ani alerga mai mult decât mijlocaşii noştri, mult mai tineri, ce să mai zic?! Păcat, am avut o şansă bună să mergem la Mondial. Avocatura.com:10 - Ai vreun remarcat, cineva care ți-a plăcut mai mult? Lupescu: - Nu, și nici n-am urmărit prea mult echipa României, sincer! Am văzut doar un meci cu Ungaria, 1-1, și cam atât. Nu mi-a venit să cred când am citit...nu vede meciurile României??? No comment... Avocatura.com: Dar, dacă vorbim de români, ce ne-ar trebui mai mult ca să ajungem la nivelul pe care-l observăm afară? În toate domeniile, nu neapărat fotbal. Pentru că avem și noi calitățile noastre. Lupescu: Avem, dar cred că noi nu avem o educație a muncii. Asta ne lipsește. Avocatura.com: Etica muncii, cum se spune. Lupescu: Etica, și-o bună organizare, și-o bună educație a muncii. Cred că aici trebuie să se lucreze foarte mult. Lăsând la o parte celelalte probleme care sunt, important este să ai și o anumită educație a muncii.11 Dacă aceasta este concluzia pe care a tras-o despre fotbalul din România ca fiind principala problemă, este evidentă incapacitate acestuia de a oferi un diagnostic corespunzător. Bine a zis Gică Popescu vis-a-vis de calificarea la turneele finale că, dacă nu va fi obținută, să plece Sandu, Lucescu jr. și Lupescu, dar nu a plecat nimeni de bună voie sau în neant - tot o chestiune de etică și aceasta. „Eu sunt un tip căruia nu îi place să bată pasul pe loc şi viziunea mea despre dezvoltarea fotbalului românesc e puţin alta faţă de cea a federaţiei, de aceea am decis să întrerup azi colaborarea cu FRF. Îi mulţumesc preşedintelului Mircea Sandu pentru încrederea pe care mi-a arătat-o la un moment dat.”, a mai spus fostul jucător al echipei naţionale. Ionuţ Lupescu a fost numit în funcţia de director general al FRF în urma Comitetului Executiv din 22 noiembrie 2005, atribuţiile sale în cadrul federaţiei incluzând coordonarea activităţii departamentelor juridic, internaţional, financiar, sportiv şi marketing.12 Deci să ne facem înțeleși, vine cu această motivare după ce nu realizează nimic timp de 6 ani, în condițiile în care avea puterea și mai ales atribuții să o facă??? Domnul Lupescu se declara scârbit de întârzierile ce aveau loc la Arena Națională pricinuite de Consiliul General al Municipiului București. În regulă, atunci să vorbim și de românii scârbiți de infrastructura în care a investit sau, mai bine zis, NU a investit FRF, în condițiile în care dispune de fonduri consistente care, spre deosebire de municipalitate, nu vin direct din buzunarul românilor, încă un motiv în plus ca FRF să fie artizanul unor astfel de proiecte și nu „controlor”. Inserez și părerea acestuia despre domnul Daum de la sfârșitul anului 2016: „Eu cred ca Daum nu a fost primit de români foarte bine, așa cum ar fi trebuit. Cred că și Federația nu a pregătit momentul foarte bine.” Nu înțeleg, trebuia covor roșu sau să sărbătorim în stradă venirea unui antrenor îndoielnic din punct de vedere valoric??? Când era domnul Iordănescu, român fiind, ziceam că este depășit (ce-i drept, personal, nu mi-a plăcut modul în care a gestionat situația, de la preliminarii, până la finalul meciului cu Albania), dar germanul care a avut rezultate acum 15-20 ani este ok, nu??? După cum ați observat domnul Lupescu nu are un răspuns pertinent la niciuna dintre întrebări sau o opinie argumentată corespunzător, atât în ceea ce privește chestiunile administrative, dar și cele de ordin fotbalistic. Văd că face și gesturi presupuse a fi onorabile (publicitate ieftină), astfel refuză salarii de la UEFA (peste 5 mii euro pe lună), motiv pentru care ar fi interesant să vină să spună public, alături de domnul Prunea ce prime s-au primit pentru Campionatul European din 2008 și dacă salariile/primele/bonusurile la FRF au fost „mai bune” decât la UEFA, în condițiile în care ultima dispune de fonduri mult mai mari față de organismul din România. Înclin să cred că este o delimitare foarte fină după ce văd că domnul Prunea în aproape 6 ani de absență de la FRF a câștigat procesul cu aceasta, primind despăgubiri de aproximativ 500.000 euro. Din suma prezentată mai sus, 40% reprezintă bonuri de masă, diurne etc...un calcul simplu: aproximativ 7000 euro/lună all inclusive ca să zic așa, nu-i rău pentru fostul șef al Departamentului de Relații Internaționale Florin Prunea. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html#CAPITOLUL_1__CANDIDATURA_MEA_LA_ȘEFIA_F.R.F.	Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte	Crăciunescu Ștefan-Viorel FOTBAL AZ MOMENTUL 0 2017 CUVÂNT ÎNAINTE Inițial am dorit ca materialul să fie unul pur tehnic însă, pe parcurs, acaparat oarecum de problemele fotbalului din România, mai ales de nedreptățile aduse jucătorilor pe diferite ramuri (financiare, profesionale, morale etc.), lucruri pe care toți iubitorii sau cunoscătorii de fotbal le văd, dar nimeni nu prea le expune, m-am gândit să profit de ocazia pe care o am cu redactarea acestei cărți și să-mi expun părerea cu privire la aceste aspecte, întrucât situația este foarte gravă și acest lucru neplăcut trebuie evidențiat până la urmă de cineva care nu se dă „după cum bate vântul”. Pot spune că maniera de a scrie a fost ceva în genul Jerry Maguire, mai ales că am scris-o într-un timp extrem de scurt, însă depășește sfera de manifest. Voi vorbi despre așa-zisele „inovații” privind poziționarea jucătorilor în teren, riscul reprofilărilor, jocul slab prestat de echipa națională a României, precum și alte probleme contemporane ce pot avea repercusiuni în viitor, fie că sunt pe plan național sau la nivel global. Totodată, în cadrul acestui material, voi expune plusurile/schimbările pe care le-aș implementa în calitate de președinte FRF. Voi prezenta posibilele candidaturi la șefia FRF, ocazie cu care voi demonstra de ce nu sunt viabile sau sunt improrii, unele chiar DĂUNĂTOARE fotbalului din România, în condițiile în care deja suntem pe o pantă alarmant de descendentă. În ceea ce privește partea tehnică pot spune că aceast material, la ora actuală, cred că este printre puținele ce oferă scriptic o descriere a calităților pe care trebuie să le posede un jucător în funcție de poziția în teren ocupată, precum și transpunerea lor în aproape toate tipurile de sisteme de joc (cca. 300 reprezentări grafice, inclusiv cele online) cu 3, 4 sau 5 fundași (bineînțeles că valoarea acestui material rămâne la latitudinea cititorului). Nu exclud anumite greșeli sau opinii contrare, motiv pentru care îmi puteți lăsa comentarii dumneavoastră la adresa www.facebook.com/CraciunescuStefanCandidatFRF , unde puteți găsi GRATUIT cartea în format word (este gratuit peste tot ce-i drept). Mulțumesc! CUPRINS CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. I. Posibilii candidați 1 II. Schimbările pe care doresc să le aduc 40 III. Prezentare sumară a problematicii fotbalistice actuale atât intern, cât și extern 66 PROBLEMA 1 - sistemul de joc/selecția/specializarea 66 PROBLEMA 2 - tendințe europene negative 72 PROBLEMA 3 - licențierea antrenorilor 75 PROBLEMA 4 - tinerii jucători (politica de tranferuri a cluburilor) 79 CAPITOLUL 2 DESCRIEREA POSTURILOR DE JOC ÎN FUNCȚIE DE ZONA OCUPATĂ I. Generalități 83 II. Zonele de joc 88 III. Reprofilările 92 IV. Posturi 95 - Antrenorul principal/managerul 95 ZONA 0 - Portarul 103 ZONA 1 - 1. Libero-ul 106 - 2. Fundașul central 109 - 3. Fundașul lateral 113 ZONA 2 - 1. Mijlocașul defensiv 117 - 2. Regista 119 ZONA 3 - 1. Mijlocașul box-to-box 121 - 2. Mijlocașul central 123 - 3. Playmaker-ul 124 - 4. Mijlocașul lateral 124 ZONA 4 - 1. Mijlocașul ofensiv 126 - 2. Extrema 129 ZONA 5 - 1. Vârful împins 130 - 2. Atacantul retras 132 - 3. Atacantul complet 132 - 4. 9 fals 133 - 5. Interul 134 - 6. Raumdauter 136 CAPITOLUL 3 SISTEME DE JOC I. Generalități 137 II. Sisteme cu 5 fundași 148 III. Sisteme cu 4 fundași 179 IV. Sisteme cu 3 fundași 226 CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. Activitatea federației, cât și a celorlalte structuri administrative se reflectă în „bunăstarea” fotbalului din România, atât la nivelul echipei naționale, dar și la nivel de club, atât la seniori, cât și la copii și juniori. Sigur că nu putem vorbi de bunăstare când la nivelul echipei naționale ratăm calificare după calificare (după ce am adus un antrenor foarte scump, în condițiile în care era șomer de ceva timp și multe alte inadvertențe prezentate de-a lungul materialului), chiar dacă sistemul competițional și echipele adverse reprezentau un bun prilej de a o obține calificarea la turnee finale sau, mai ales, de a accede în fazele eliminatorii ale Campionatului European din Franța 2016. La nivel de club avem o Liga 1 în care cel puțin 3/4 din echipe au probleme financiare, nici nu putem vorbi de transferuri (toate echipele cu excepția FCSB au „cheltuit” cumulat sub jumătate de milion euro), în timp ce în liga secundă deja 4 echipe sunt ieșite din competiție, ca să nu mai vorbim de liga a III-a ș.a.m.d., unde nu se acordă nicio atenție dezvoltării sau măcar menținerii activității fotbalistice. În ceea ce privește fotbalul feminin sau futsalul nu vedem nicio implicare, toată expunerea ultimilor ani este consecința unui trend european/mondial. Pe plan național, la aceste 2 categorii, se fac lucruri de fațadă, promisiuni, de obicei la final de mandat, cu scopul câștigării unor voturi din partea acestora, nimic consistent, durabil. Au dispărut de-a lungul timpului de pe prima scenă fotbalistică, echipe precum Progresul, Sportul Studențesc, Petrolul, Rapid, Universitatea Cluj, Oțelul ș.a.m.d. Aceste echipe creșteau spiritul combativ al competiției (atât la nivelul echipelor, cât și fanilor) și intrarea lor în acest con de umbră reprezintă unul din motivele asistenței reduse la meciuri, a scăderii valorii și expunerii fotbalului românesc. Notele de subsol în acest prim capitol sunt foarte interesante și recomand accesarea acestora. I. Posibilii candidați Din ce se zvonește, aceștia ar putea fi: Cristian Balaj, Ana-Maria Prodan-Reghecampf , Cristian Chivu, Ionuț Lupescu, Florin Prunea, Răzvan Burleanu, pe care îi voi caracteriza sumar. Voi discuta și despre Christoph Daum și modelul german, așa-zisul „moment 0”, care nu a existat niciodată la aceștia, pură ficțiune. CRISTIAN BALAJ. Unul din arbitrii buni ai campionatului intern, actual consilier al ministrului Tineretului si Sportului, dar indicat în ceea ce este specializat - arbitraj. Postura de șef al Comisiei Centrale a Arbitrilor din România, unde lucrurile sub șefia domnului Vassaras ridică multe semne de întrebare, reprezintă opțiunea viabilă. Activitatea domnului Vassaras pare a consta mai mult în a ține prelegeri ocazionale unde, pentru acest lucru, îl puteam aduce pe Collina 1-2 ori pe lună și aveam un alt impact, atât valoric, dar și financiar, având în vedere că se zvonește că nu prea stă pe la muncă în condițiile în care termenii înţelegerii sunt pe măsura reputaţiei invocate de preşedintele FRF: salariu de 6.000 de euro pe lună, locuinţă închiriată în Bucureşti, maşină pusă la dispoziţie de FRF, 2 bilete de avion Bucureşti - Atena şi retur în fiecare lună.1 Eu, personal, nu am văzut schimbări, aceeași manieră de arbritraj în Liga I și a II-a, aceleași fețe cunoscute, aceleași controverse, ca să nu mai vorbim că de la nivelul ligii a treia începe calvarul pentru arbitrii, modul în care sunt „protejați” încă este inexistent (cu referire directă la integritatea fizică), rezultând chiar într-o renunțare a tinerilor încă din fazele incipiente, la toate acestea adăugăm vechea problemă a banilor și avem cheia „succesului” CCA. Dacă la nivelul Ligii 1 vorbim de aspecte administrative, la nivelul ligilor inferioare avem chestiuni existențiale unde, dacă nu mă înșel, la nivelul ligii a patra un arbitru primește sub 100 lei/meci, din care acesta suportă toate cheltuielile (transport, cazare, echipament, taxe etc.). „Încă din anul 2012, plata arbitrilor din lotul de Liga 1 a fost făcută exclusiv de către CCA, din sumele primite în acest scop de la LPF. Niciodată Federaţia Română de Fotbal nu a modificat acest mod de lucru şi niciodată FRF nu şi-a asumat plata baremurilor de arbitraj pentru Liga 1. Este adevărat că, la începutul sezonului 2016-2017 al Ligii 1, s-a produs un blocaj al plăţilor baremurilor arbitrilor ca urmare a adoptării de către cluburile din Liga 1 a unei decizii de Adunare Generală a LPF, prin care LPF urma să vireze cluburilor drepturile de televizare în integralitatea acestora, iar cluburile urmau să plătească direct către FRF-CCA sumele datorate cu titlu de barem de arbitraj. Această decizie a condus la imposibilitatea FRF-CCA de a emite facturi către LPF în conformitate cu modul de lucru stabilit, aşa cum am arătam şi mai sus, încă din anul 2012 şi implicit nu s-au putut achita baremurile aferente jocurilor din Liga 1”, se arată într-un comunicat al federaţiei.2 Ca element de noutate am văzut câteva perindări ale arbitrilor români în Asia, dar nu știu ce relevanță are acest lucru. Să faci o extrapolare cum că se pregătesc din punct de vedere climatic pentru turneul final și alte motive care nu au tangență cu fotbalul, mi se pare mai mult decât forțată. ANA-MARIA PRODAN-REGHECAMPF. În calitate de impresar nu știu câți jucători români a promovat sau cât a ajutat la dezvoltarea fotbalului românesc, ca să nu mai vorbim de perioada petrecută la Universitatea Cluj, unde s-a prezentat ca salvator al echipei, declarând următoarele la părăsirea echipei după numai 4 luni: „Nu a făcut nimeni ce am făcut eu pentru Universitatea Cluj. Am pierdut banii familiei mele şi am făcut mai mult decât Hristos pe Pământ pentru ei!”. Cu un tupeu incredibil, intră în direct la Valentin Moraru unde spune că ar trebui să ne mândrim cu ceea ce a făcut pentru fotbalul românesc, că a vândut pe sume mari ș.a.m.d.3 Modestia nu pare să fie principala calitate a doamnei. Ar fi frumos să ne arate doamna Prodan, negru pe alb, următoarele: - ce jucători a promovat și cei pe care i-a adus în țară, pentru că văd că încearcă să insinueze că are veleități de scouter; - foarte important, momentul și contextul în care i-a contractat: dacă aparțineau de alți impresari, fiind schimbați pe parcurs cu dânsa, cine a fost la celălalt capăt al tranzacției etc.; - comisioanele pe care le-a obținut, pentru că prespun că nu a făcut muncă voluntară; - dacă are vreo contribuție la faptul că Liga 1 este împânzită de jucători aduși liberi de contract, la o vârstă înaintată și de obicei străini. De exemplu, să analizăm cel mai mare potențial transfer din istoria Ligii 1, Nicolae Stanciu, în baza căruia și-a făcut mare reclamă. Pe vremea când activa la Vaslui, jucătorul era reprezentat de domnul Manea. La cum o știm toți pe doamna Prodan, probabil că jucătorul a fost „abordat” înainte de a face pasul spre FCSB, în postura de „jucător format”, certitudine. Deci meritul doamnei este faptul că a profitat de o situație, neavând decât contribuția luării comisionului??? ...să fim mândri!!! Un lucru ce mă frapează este afirmația cum că este agentul unor jucători precum: Stanciu, Adi Popa, Rotariu etc., dar pe transfermarkt nu găsesc nicio informație în acest sens. Nu îmi place această relație impresar-antrenor- jucători, dar este numai o părere personală. Priviți declarație, dintr-un articolul legat de un presupus conflict de interese, probabil administrativ: „Nu puteai să joci la Snagov dacă nu o aveai pe ea impresar. Îţi aduc un puşti care joacă, i-a stricat tot rostul. Avea vreo 16 ani. Îl cheamă Stancu, fundaş stânga. Nu a vrut să semneze cu ea. A d...u’ nu-l băga din cauză că nu a semnat. Eu am aflat târziu că nu a vrut să semneze cu ea şi nu l-a băgat” Apostol Muşat, fost primar Snagov şi finanţatorul echipei antrenate de Reghecampf. 45 O desfășurare ciudată a evenimentelor a fost și în cazul lui Alin Toșca (nu vorbesc despre valoare fotbalistică a acestuia), unde cronologic au avut loc următoarele evenimente (presă): - în vara anului 2016 are ofertă de la Pescara în cuantum de 2,2 - 2,5 milioane euro, în tranșe, jucătorul venind din postura de titular, integralist și căpitan al echipei de club, cu selecții la echipa națională, impresariat de Pietro Chiodi; - spre finalul anului 2016 apar zvonurile privind refuzul jucătorului de a fi reprezentat de soția antrenorului de la echipa de club și, printr-o coincidență extraordinară, acesta începe să piardă minute de joc și se evidențiază ca fiind unul din cei mai criticați jucători din lot, în condițiile unui joc foarte slab al întregii echipe; - în perioada de iarnă de transferuri a sezonului 2016-2017 , Toșca face trecerea la Betis pentru mai puțin din jumătatea sumei primite doar cu câteva luni înainte, respectiv 1 milion euro. O turnură care pune multe semne de întrebare. Cel mai important lucru cu care nu am cum să fiu de acord este propunerea acesteia pentru postul de selecționer - Laurențiu Reghcampf. Motivele legate strict de activitatea lui ca antrenor sunt clare, unele din acestea sunt expuse la prezentul capitol, secțiunea III, problema 1, dar și de-a lungul cărții, marcate cu „ * ”. Concluzionând, ne punem niște semne de întrebare mai ales când ne gândim că valoarea de transfer a unui jucător crește în funcție de numărul meciurilor jucate la nivel de club, dar mai ales la echipa națională și eu nu aș dori nici măcar zvonuri la acest nivel. Eu nu sunt mândru de activitatea doamnei Prodan, dimpotrivă, o văd ca unul din „personajele negative” ale fotbalului românesc, prea multe scandaluri, zvonuri ș.a.m.d. CRISTIAN CHIVU. Deși inițial a creat aparența unui jucător elevat, imparțial, lucrurile nu au stat chiar așa, cum de altfel timpul ne-a dovedit. Trecem peste momentul în care i-a tratat cu degetul mijlociu pe romani în momentul în care a ajuns la Inter, și îl analizăm strict pe cerința de bază a acestui post - protejarea și promovarea interesele naționale din punct de vedere fotbalistic și nu numai. Nu cred că este cazul aici, din moment ce probabil toți ne aducem aminte declarațiile date de acesta după ce Inter a câștigat în anul 2010 Liga Campionilor în urma căreia spunea că, din moment ce a câștigat trofeul, mulți i-au spus să lase naționala (cu alte cuvinte desigur), lucru ce a avut loc în 2011 pe motiv că nu mai dă același randament, serios??? Atunci de ce a continuat să joace încă 3 ani la Inter???….răspunsul meu este AȘA NU. Am văzut și micul scandal cu antrenorul Sdrobiș6 care îi reproșa că nu investește la rândul lui în copii, în condițiile în care este potent financiar. Aici nu pot spune că am ceva de remarcat, pentru că sunt banii omului și dacă nu simte nevoia să ajute la rândul său este strict problema lui, dar nu îți expune păreri despre fenomen în condițiile în care puteai să schimbi ceva și nu ai făcut-o. Scandalul a continuat cu afirmația acestuia cum că la Ajax a învățat să dea cu piciorul în minge... Mi se pare aberant, atunci îmi pun eu întrebarea: „cum ai ajuns acolo, dacă până atunci nu știai să lovești mingea?”. La acestea adăugăm faptul că a fost cooptat la UEFA ca observator tehnic, atât de aproape de momentul alegerilor pentru șefia FRF, unde sub îndrumarea cărei persoane credeți că va lucra? Ionuț Lupescu...ce convenabil! IONUȚ LUPESCU. Un alt domn patriot și cu principii care, în calitate de director tehnic UEFA, nu cunoaște basic-ul pe latură managerială, tehnică etc., aspect ce îl voi demonstra în cele ce urmează. Pentru început aș dori să vă prezint un interviu7, din care am extras câteva rânduri: Reporter: - Avem o mulţime de antrenori cu licenţă Pro. Lupescu: - Da, avem, poate chiar prea mulţi. Şi sunt destui care nu antrenează. I-am spus lui Dan Apolzan că trebuie să schimbe strategia, să introducă programe pentru obţinerea Licenţei A Elite, cea prin care se pregătesc antrenori specializaţi de copii şi juniori. Uite, ungurii au început să facă asta şi o să vezi ce rezultate vor avea în curând! FALS: Mai jos am prezentat un extras cu numărul antrenorilor posesori ai licenței PRO și nu numai... Aveam foarte puțini antrenori calificați per total, 128 PRO, aproape la același nivel cu Ungaria, Bosnia avea 201, Cehia 380, în timp ce Germania avea peste 1000, iar Spania peste 2000. Este nefondată afirmația că licența A Elite ar revigora fotbalul românesc, nu are nicio legătură pentru că licența PRO nu numai că oferă posibilitatea antrenării tuturor categoriilor, dar programul de pregătire, cel puțin pe hârtie, are o abordare exhaustivă. Dacă ar fi să vorbim de considerente financiare, întrucât licența PRO costă peste 6000 euro, licența A este mai mult decât suficientă pentru a oferi calificarea și cunoștințele necesare, deci niciuna nu este cauza problemei domnule director tehnic. Oamenii nu antrenează pentru că nu au unde, fotbalul este în declin, iar la copii și juniori cu greu se descurcă, poate cu o a doua slujbă, din moment ce, fie sunt voluntari, fie primesc salariul minim pe economie. Nici aceste școli private de fotbal nu știu cum se descurcă, având în vedere că plătesc transport, echipament, chirie teren ș.a.m.d., cred că fondatorii, la rândul lor, nu sunt departe de minim pe economie. Iar în ceea ce privește partea a doua a afirmației, este logic faptul că în Ungaria nu vor fi rezultate din moment ce Ferencvaros (campioana) este eliminată de Partizani Tirana din Ligă, iar la loturile de copii și juniori sunt rezultate mediocre; despre ce vorbim aici?! Trecerea de grupele Euro 2016, la seniori, nu poate fi considerată o mare performanță mai ales în formatul actual al competiției unde merg mai departe, majoritar, primele 3 echipe clasate din grupe de 4, la care adăugăm faptul că echipa Ungariei a fost formată preponderent din jucători cu vârste înaintate, nu în baza unei reconstrucții juvenile. Faptul că Ungaria a stabilit unele priorități în susținerea financiară a unor sporturi, printre care se regăsește și fotbalul, nu echivalează automat cu o dezvoltare a fenomenului, logic. Nu are nicio bază în declarații. Reporter: - Ai fost şi tu în Federaţie. Ce ai ai făcut în direcţia dezvoltării unor astfel de proiecte? Lupescu: - Ai uitat? În 2010 am demarat acel proiect cu campionatul selecţionatelor regionale. Era atât de simplu, nici nu costa mult, doar un milion de euro. Federaţia a pus 500.000, cele 42 de AJF-uri restul. A zis bine domnul reporter, ce ai făcut??? 1 milion de euro un turneu e puțin??? De ce acest format de turneu, așa mergeau copii la Cupa Prieteniei sau Brașov Indoor Cup??? Cum poți să chemi la joc ceva ce nu ai??? Cu 1 milion de euro poți susține grupe întregi de copii pe o durată cel puțin medie de timp...crește, nu te aștepta să culegi dacă nu ai semănat! Soluția domnului era să oblige cluburile să aibă academii, fără nicio facilitate, când este de notorietate ce se întâmplă la acest nivel, cu chete pentru banii de combustibil, iar despre plata sau promovarea copiilor nici nu se poate vorbi. NU poți să obligi cluburile până nu oferi o fundație pe care să se dezvolte, astfel încât acestea să dorească schimbarea, la care adăugăm faptul că dumnealui a venit în 2005 și până în 2010 (5 ani) ce a făcut??? O coincidență incredibilă, toate proiectele, inclusiv în conducerea actuală, iau naștere la final de mandat și, de obicei, se întind pentru următorul mandat (pretexte, lucruri de fațadă, campanie). Reporter: ...- Poate că vor face, dar deocamdată n-au timp, că se tot ceartă cei noi cu cei vechi. Lupescu: - Se ceartă fiindcă nu-şi dau seama ce reprezintă. Nu înţeleg că ei sunt imaginea fotbalului românesc, iar această imagine este de-plo-ra-bi-lă, ăsta este adevărul! Nu doar aici, la Nyon, ci peste tot. Nu vorbesc doar de scandalurile între Mircea Sandu şi Răzvan Burleanu, între Reghecampf şi Piţurcă, ci şi de cele dintre cluburi, conducători. Este deplorabilă, din moment ce dumnealui este unul din artizanii promovării acestei imagini, nu? Uităm de scandalurile pe care le-a avut cu Mircea Sandu, Mirel Rădoi ș.a.m.d., i s-a promovat imaginea de „lord”, persoană inteligentă, pentru că știe câteva limbi străine; asta denotă inteligența unui om??? Eu nu îmi dau seama cum a fost propulsat pe acea funcție în condițiile în care la federație nu știu ce realizări a avut, ca să nu mai vorbim de aspecte care denotă cunoștințele sale fotbalistice din punct de vedere tehnic (nu a fost antrenor, analist, profesor, nu a avut publicații de specialitate etc.). „Rădoi a trişat în competiţii şi pentru asta a şi fost suspendat. La începutul sezonului fiecare club trebuie să depună o listă a jucătorilor şi a staff-ului tehnic. El apărea acolo ca director. Nu ştiu ce director, director sportiv, de marketing, de stadion? El se comporta ca un antrenor şi de asta a fost suspendat", a spus Lupescu la Digisport. Acesta era motivul pentru care s-a înființat Comisia Tehnică UEFA, să vadă dacă fiecare angajat al clubulurilor are „comportament” conform fișei postului....ce aberație este aceasta??? Un comentariu neavenit mai ales într-un moment de cumpănă pentru fotbalul românesc - coeficientul României (patriot adevărat), în timpul prelimilariilor Ligii Campionilor, fapt ce a creat o stare de stres suplimentară. Priviți comentariu din partea domnului Lupescu: „Chiar acum un an sau doi, o echipă din Portugalia a fost în aceeaşi situaţie de care îmi spuneţi că ar fi Steaua. Avea un antrenor care nu obţinuse licenţa, stătea pe bancă în spatele altei funcţii. Cazul a fost sesizat imediat. Clubul şi persoana în cauză au fost sancţionaţi, dar nu mai ştiu exact nici numele echipei, nici al antrenorului”.8 Este clar faptul că nu poate să se detașeze de ranchiunele personale, fapt ce va atrage aceleași scandaluri de care toți iubitorii de fotbal s-au săturat. Într-adevăr, sunt pro asimilării tuturor cunoștințelor necesare anterior ocupării unui post, dar în situația în care erau oameni în staff cu licențe și este îndeplinită condiția, nu cred că aceasta era problema principală la UEFA...adică o comisie tehnică vine să vadă și dacă îngrijitorul terenului taie iarba corespunzător sau dă indicații??? să fim serioși, domnilor! Rădoi spunea într-un interviu acordat Gazetei că însuşi Chivu a protestat din cauza încercării marketingului FRF „de a profita pe spatele acestora". Este primul fotbalist care acuză un subiect sensibil, ţinut până astăzi secret, cel al încrengăturii dintre Lupescu şi firma lui Kiki Iancu. Prin contract, Iancu se ocupa de marketingul FRF, drepturi TV şi sponsorizări, zonă unde s-au învârtit anual afaceri de milioane de euro.9 Bineînțeles că și în trecut a dorit să fie președinte FRF contestându-l cu înverșunare pe domnul Mircea Sandu, dar totul s-a liniștit ulterior. Gândiți-vă că aceste afirmații vin de la un reprezentant UEFA și au un oarece ecou în plan european...așa că îi mulțumim pentru boost-ul de imagine. Reporter: - Cum ai trăit barajul cu Grecia? Lupescu: - N-am văzut decât meciul de la Bucureşti. Dar înteleg că, per ansamblu, nu am avut nici o mare ocazie în 180 de minute. Golul de la Bucureşti a fost autogol. Când îl vedeam pe Karagounis că la 38 de ani alerga mai mult decât mijlocaşii noştri, mult mai tineri, ce să mai zic?! Păcat, am avut o şansă bună să mergem la Mondial. Avocatura.com:10 - Ai vreun remarcat, cineva care ți-a plăcut mai mult? Lupescu: - Nu, și nici n-am urmărit prea mult echipa României, sincer! Am văzut doar un meci cu Ungaria, 1-1, și cam atât. Nu mi-a venit să cred când am citit...nu vede meciurile României??? No comment... Avocatura.com: Dar, dacă vorbim de români, ce ne-ar trebui mai mult ca să ajungem la nivelul pe care-l observăm afară? În toate domeniile, nu neapărat fotbal. Pentru că avem și noi calitățile noastre. Lupescu: Avem, dar cred că noi nu avem o educație a muncii. Asta ne lipsește. Avocatura.com: Etica muncii, cum se spune. Lupescu: Etica, și-o bună organizare, și-o bună educație a muncii. Cred că aici trebuie să se lucreze foarte mult. Lăsând la o parte celelalte probleme care sunt, important este să ai și o anumită educație a muncii.11 Dacă aceasta este concluzia pe care a tras-o despre fotbalul din România ca fiind principala problemă, este evidentă incapacitate acestuia de a oferi un diagnostic corespunzător. Bine a zis Gică Popescu vis-a-vis de calificarea la turneele finale că, dacă nu va fi obținută, să plece Sandu, Lucescu jr. și Lupescu, dar nu a plecat nimeni de bună voie sau în neant - tot o chestiune de etică și aceasta. „Eu sunt un tip căruia nu îi place să bată pasul pe loc şi viziunea mea despre dezvoltarea fotbalului românesc e puţin alta faţă de cea a federaţiei, de aceea am decis să întrerup azi colaborarea cu FRF. Îi mulţumesc preşedintelului Mircea Sandu pentru încrederea pe care mi-a arătat-o la un moment dat.”, a mai spus fostul jucător al echipei naţionale. Ionuţ Lupescu a fost numit în funcţia de director general al FRF în urma Comitetului Executiv din 22 noiembrie 2005, atribuţiile sale în cadrul federaţiei incluzând coordonarea activităţii departamentelor juridic, internaţional, financiar, sportiv şi marketing.12 Deci să ne facem înțeleși, vine cu această motivare după ce nu realizează nimic timp de 6 ani, în condițiile în care avea puterea și mai ales atribuții să o facă??? Domnul Lupescu se declara scârbit de întârzierile ce aveau loc la Arena Națională pricinuite de Consiliul General al Municipiului București. În regulă, atunci să vorbim și de românii scârbiți de infrastructura în care a investit sau, mai bine zis, NU a investit FRF, în condițiile în care dispune de fonduri consistente care, spre deosebire de municipalitate, nu vin direct din buzunarul românilor, încă un motiv în plus ca FRF să fie artizanul unor astfel de proiecte și nu „controlor”. Inserez și părerea acestuia despre domnul Daum de la sfârșitul anului 2016: „Eu cred ca Daum nu a fost primit de români foarte bine, așa cum ar fi trebuit. Cred că și Federația nu a pregătit momentul foarte bine.” Nu înțeleg, trebuia covor roșu sau să sărbătorim în stradă venirea unui antrenor îndoielnic din punct de vedere valoric??? Când era domnul Iordănescu, român fiind, ziceam că este depășit (ce-i drept, personal, nu mi-a plăcut modul în care a gestionat situația, de la preliminarii, până la finalul meciului cu Albania), dar germanul care a avut rezultate acum 15-20 ani este ok, nu??? După cum ați observat domnul Lupescu nu are un răspuns pertinent la niciuna dintre întrebări sau o opinie argumentată corespunzător, atât în ceea ce privește chestiunile administrative, dar și cele de ordin fotbalistic. Văd că face și gesturi presupuse a fi onorabile (publicitate ieftină), astfel refuză salarii de la UEFA (peste 5 mii euro pe lună), motiv pentru care ar fi interesant să vină să spună public, alături de domnul Prunea ce prime s-au primit pentru Campionatul European din 2008 și dacă salariile/primele/bonusurile la FRF au fost „mai bune” decât la UEFA, în condițiile în care ultima dispune de fonduri mult mai mari față de organismul din România. Înclin să cred că este o delimitare foarte fină după ce văd că domnul Prunea în aproape 6 ani de absență de la FRF a câștigat procesul cu aceasta, primind despăgubiri de aproximativ 500.000 euro. Din suma prezentată mai sus, 40% reprezintă bonuri de masă, diurne etc...un calcul simplu: aproximativ 7000 euro/lună all inclusive ca să zic așa, nu-i rău pentru fostul șef al Departamentului de Relații Internaționale Florin Prunea. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html#Avocatura.com	Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte	Crăciunescu Ștefan-Viorel FOTBAL AZ MOMENTUL 0 2017 CUVÂNT ÎNAINTE Inițial am dorit ca materialul să fie unul pur tehnic însă, pe parcurs, acaparat oarecum de problemele fotbalului din România, mai ales de nedreptățile aduse jucătorilor pe diferite ramuri (financiare, profesionale, morale etc.), lucruri pe care toți iubitorii sau cunoscătorii de fotbal le văd, dar nimeni nu prea le expune, m-am gândit să profit de ocazia pe care o am cu redactarea acestei cărți și să-mi expun părerea cu privire la aceste aspecte, întrucât situația este foarte gravă și acest lucru neplăcut trebuie evidențiat până la urmă de cineva care nu se dă „după cum bate vântul”. Pot spune că maniera de a scrie a fost ceva în genul Jerry Maguire, mai ales că am scris-o într-un timp extrem de scurt, însă depășește sfera de manifest. Voi vorbi despre așa-zisele „inovații” privind poziționarea jucătorilor în teren, riscul reprofilărilor, jocul slab prestat de echipa națională a României, precum și alte probleme contemporane ce pot avea repercusiuni în viitor, fie că sunt pe plan național sau la nivel global. Totodată, în cadrul acestui material, voi expune plusurile/schimbările pe care le-aș implementa în calitate de președinte FRF. Voi prezenta posibilele candidaturi la șefia FRF, ocazie cu care voi demonstra de ce nu sunt viabile sau sunt improrii, unele chiar DĂUNĂTOARE fotbalului din România, în condițiile în care deja suntem pe o pantă alarmant de descendentă. În ceea ce privește partea tehnică pot spune că aceast material, la ora actuală, cred că este printre puținele ce oferă scriptic o descriere a calităților pe care trebuie să le posede un jucător în funcție de poziția în teren ocupată, precum și transpunerea lor în aproape toate tipurile de sisteme de joc (cca. 300 reprezentări grafice, inclusiv cele online) cu 3, 4 sau 5 fundași (bineînțeles că valoarea acestui material rămâne la latitudinea cititorului). Nu exclud anumite greșeli sau opinii contrare, motiv pentru care îmi puteți lăsa comentarii dumneavoastră la adresa www.facebook.com/CraciunescuStefanCandidatFRF , unde puteți găsi GRATUIT cartea în format word (este gratuit peste tot ce-i drept). Mulțumesc! CUPRINS CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. I. Posibilii candidați 1 II. Schimbările pe care doresc să le aduc 40 III. Prezentare sumară a problematicii fotbalistice actuale atât intern, cât și extern 66 PROBLEMA 1 - sistemul de joc/selecția/specializarea 66 PROBLEMA 2 - tendințe europene negative 72 PROBLEMA 3 - licențierea antrenorilor 75 PROBLEMA 4 - tinerii jucători (politica de tranferuri a cluburilor) 79 CAPITOLUL 2 DESCRIEREA POSTURILOR DE JOC ÎN FUNCȚIE DE ZONA OCUPATĂ I. Generalități 83 II. Zonele de joc 88 III. Reprofilările 92 IV. Posturi 95 - Antrenorul principal/managerul 95 ZONA 0 - Portarul 103 ZONA 1 - 1. Libero-ul 106 - 2. Fundașul central 109 - 3. Fundașul lateral 113 ZONA 2 - 1. Mijlocașul defensiv 117 - 2. Regista 119 ZONA 3 - 1. Mijlocașul box-to-box 121 - 2. Mijlocașul central 123 - 3. Playmaker-ul 124 - 4. Mijlocașul lateral 124 ZONA 4 - 1. Mijlocașul ofensiv 126 - 2. Extrema 129 ZONA 5 - 1. Vârful împins 130 - 2. Atacantul retras 132 - 3. Atacantul complet 132 - 4. 9 fals 133 - 5. Interul 134 - 6. Raumdauter 136 CAPITOLUL 3 SISTEME DE JOC I. Generalități 137 II. Sisteme cu 5 fundași 148 III. Sisteme cu 4 fundași 179 IV. Sisteme cu 3 fundași 226 CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. Activitatea federației, cât și a celorlalte structuri administrative se reflectă în „bunăstarea” fotbalului din România, atât la nivelul echipei naționale, dar și la nivel de club, atât la seniori, cât și la copii și juniori. Sigur că nu putem vorbi de bunăstare când la nivelul echipei naționale ratăm calificare după calificare (după ce am adus un antrenor foarte scump, în condițiile în care era șomer de ceva timp și multe alte inadvertențe prezentate de-a lungul materialului), chiar dacă sistemul competițional și echipele adverse reprezentau un bun prilej de a o obține calificarea la turnee finale sau, mai ales, de a accede în fazele eliminatorii ale Campionatului European din Franța 2016. La nivel de club avem o Liga 1 în care cel puțin 3/4 din echipe au probleme financiare, nici nu putem vorbi de transferuri (toate echipele cu excepția FCSB au „cheltuit” cumulat sub jumătate de milion euro), în timp ce în liga secundă deja 4 echipe sunt ieșite din competiție, ca să nu mai vorbim de liga a III-a ș.a.m.d., unde nu se acordă nicio atenție dezvoltării sau măcar menținerii activității fotbalistice. În ceea ce privește fotbalul feminin sau futsalul nu vedem nicio implicare, toată expunerea ultimilor ani este consecința unui trend european/mondial. Pe plan național, la aceste 2 categorii, se fac lucruri de fațadă, promisiuni, de obicei la final de mandat, cu scopul câștigării unor voturi din partea acestora, nimic consistent, durabil. Au dispărut de-a lungul timpului de pe prima scenă fotbalistică, echipe precum Progresul, Sportul Studențesc, Petrolul, Rapid, Universitatea Cluj, Oțelul ș.a.m.d. Aceste echipe creșteau spiritul combativ al competiției (atât la nivelul echipelor, cât și fanilor) și intrarea lor în acest con de umbră reprezintă unul din motivele asistenței reduse la meciuri, a scăderii valorii și expunerii fotbalului românesc. Notele de subsol în acest prim capitol sunt foarte interesante și recomand accesarea acestora. I. Posibilii candidați Din ce se zvonește, aceștia ar putea fi: Cristian Balaj, Ana-Maria Prodan-Reghecampf , Cristian Chivu, Ionuț Lupescu, Florin Prunea, Răzvan Burleanu, pe care îi voi caracteriza sumar. Voi discuta și despre Christoph Daum și modelul german, așa-zisul „moment 0”, care nu a existat niciodată la aceștia, pură ficțiune. CRISTIAN BALAJ. Unul din arbitrii buni ai campionatului intern, actual consilier al ministrului Tineretului si Sportului, dar indicat în ceea ce este specializat - arbitraj. Postura de șef al Comisiei Centrale a Arbitrilor din România, unde lucrurile sub șefia domnului Vassaras ridică multe semne de întrebare, reprezintă opțiunea viabilă. Activitatea domnului Vassaras pare a consta mai mult în a ține prelegeri ocazionale unde, pentru acest lucru, îl puteam aduce pe Collina 1-2 ori pe lună și aveam un alt impact, atât valoric, dar și financiar, având în vedere că se zvonește că nu prea stă pe la muncă în condițiile în care termenii înţelegerii sunt pe măsura reputaţiei invocate de preşedintele FRF: salariu de 6.000 de euro pe lună, locuinţă închiriată în Bucureşti, maşină pusă la dispoziţie de FRF, 2 bilete de avion Bucureşti - Atena şi retur în fiecare lună.1 Eu, personal, nu am văzut schimbări, aceeași manieră de arbritraj în Liga I și a II-a, aceleași fețe cunoscute, aceleași controverse, ca să nu mai vorbim că de la nivelul ligii a treia începe calvarul pentru arbitrii, modul în care sunt „protejați” încă este inexistent (cu referire directă la integritatea fizică), rezultând chiar într-o renunțare a tinerilor încă din fazele incipiente, la toate acestea adăugăm vechea problemă a banilor și avem cheia „succesului” CCA. Dacă la nivelul Ligii 1 vorbim de aspecte administrative, la nivelul ligilor inferioare avem chestiuni existențiale unde, dacă nu mă înșel, la nivelul ligii a patra un arbitru primește sub 100 lei/meci, din care acesta suportă toate cheltuielile (transport, cazare, echipament, taxe etc.). „Încă din anul 2012, plata arbitrilor din lotul de Liga 1 a fost făcută exclusiv de către CCA, din sumele primite în acest scop de la LPF. Niciodată Federaţia Română de Fotbal nu a modificat acest mod de lucru şi niciodată FRF nu şi-a asumat plata baremurilor de arbitraj pentru Liga 1. Este adevărat că, la începutul sezonului 2016-2017 al Ligii 1, s-a produs un blocaj al plăţilor baremurilor arbitrilor ca urmare a adoptării de către cluburile din Liga 1 a unei decizii de Adunare Generală a LPF, prin care LPF urma să vireze cluburilor drepturile de televizare în integralitatea acestora, iar cluburile urmau să plătească direct către FRF-CCA sumele datorate cu titlu de barem de arbitraj. Această decizie a condus la imposibilitatea FRF-CCA de a emite facturi către LPF în conformitate cu modul de lucru stabilit, aşa cum am arătam şi mai sus, încă din anul 2012 şi implicit nu s-au putut achita baremurile aferente jocurilor din Liga 1”, se arată într-un comunicat al federaţiei.2 Ca element de noutate am văzut câteva perindări ale arbitrilor români în Asia, dar nu știu ce relevanță are acest lucru. Să faci o extrapolare cum că se pregătesc din punct de vedere climatic pentru turneul final și alte motive care nu au tangență cu fotbalul, mi se pare mai mult decât forțată. ANA-MARIA PRODAN-REGHECAMPF. În calitate de impresar nu știu câți jucători români a promovat sau cât a ajutat la dezvoltarea fotbalului românesc, ca să nu mai vorbim de perioada petrecută la Universitatea Cluj, unde s-a prezentat ca salvator al echipei, declarând următoarele la părăsirea echipei după numai 4 luni: „Nu a făcut nimeni ce am făcut eu pentru Universitatea Cluj. Am pierdut banii familiei mele şi am făcut mai mult decât Hristos pe Pământ pentru ei!”. Cu un tupeu incredibil, intră în direct la Valentin Moraru unde spune că ar trebui să ne mândrim cu ceea ce a făcut pentru fotbalul românesc, că a vândut pe sume mari ș.a.m.d.3 Modestia nu pare să fie principala calitate a doamnei. Ar fi frumos să ne arate doamna Prodan, negru pe alb, următoarele: - ce jucători a promovat și cei pe care i-a adus în țară, pentru că văd că încearcă să insinueze că are veleități de scouter; - foarte important, momentul și contextul în care i-a contractat: dacă aparțineau de alți impresari, fiind schimbați pe parcurs cu dânsa, cine a fost la celălalt capăt al tranzacției etc.; - comisioanele pe care le-a obținut, pentru că prespun că nu a făcut muncă voluntară; - dacă are vreo contribuție la faptul că Liga 1 este împânzită de jucători aduși liberi de contract, la o vârstă înaintată și de obicei străini. De exemplu, să analizăm cel mai mare potențial transfer din istoria Ligii 1, Nicolae Stanciu, în baza căruia și-a făcut mare reclamă. Pe vremea când activa la Vaslui, jucătorul era reprezentat de domnul Manea. La cum o știm toți pe doamna Prodan, probabil că jucătorul a fost „abordat” înainte de a face pasul spre FCSB, în postura de „jucător format”, certitudine. Deci meritul doamnei este faptul că a profitat de o situație, neavând decât contribuția luării comisionului??? ...să fim mândri!!! Un lucru ce mă frapează este afirmația cum că este agentul unor jucători precum: Stanciu, Adi Popa, Rotariu etc., dar pe transfermarkt nu găsesc nicio informație în acest sens. Nu îmi place această relație impresar-antrenor- jucători, dar este numai o părere personală. Priviți declarație, dintr-un articolul legat de un presupus conflict de interese, probabil administrativ: „Nu puteai să joci la Snagov dacă nu o aveai pe ea impresar. Îţi aduc un puşti care joacă, i-a stricat tot rostul. Avea vreo 16 ani. Îl cheamă Stancu, fundaş stânga. Nu a vrut să semneze cu ea. A d...u’ nu-l băga din cauză că nu a semnat. Eu am aflat târziu că nu a vrut să semneze cu ea şi nu l-a băgat” Apostol Muşat, fost primar Snagov şi finanţatorul echipei antrenate de Reghecampf. 45 O desfășurare ciudată a evenimentelor a fost și în cazul lui Alin Toșca (nu vorbesc despre valoare fotbalistică a acestuia), unde cronologic au avut loc următoarele evenimente (presă): - în vara anului 2016 are ofertă de la Pescara în cuantum de 2,2 - 2,5 milioane euro, în tranșe, jucătorul venind din postura de titular, integralist și căpitan al echipei de club, cu selecții la echipa națională, impresariat de Pietro Chiodi; - spre finalul anului 2016 apar zvonurile privind refuzul jucătorului de a fi reprezentat de soția antrenorului de la echipa de club și, printr-o coincidență extraordinară, acesta începe să piardă minute de joc și se evidențiază ca fiind unul din cei mai criticați jucători din lot, în condițiile unui joc foarte slab al întregii echipe; - în perioada de iarnă de transferuri a sezonului 2016-2017 , Toșca face trecerea la Betis pentru mai puțin din jumătatea sumei primite doar cu câteva luni înainte, respectiv 1 milion euro. O turnură care pune multe semne de întrebare. Cel mai important lucru cu care nu am cum să fiu de acord este propunerea acesteia pentru postul de selecționer - Laurențiu Reghcampf. Motivele legate strict de activitatea lui ca antrenor sunt clare, unele din acestea sunt expuse la prezentul capitol, secțiunea III, problema 1, dar și de-a lungul cărții, marcate cu „ * ”. Concluzionând, ne punem niște semne de întrebare mai ales când ne gândim că valoarea de transfer a unui jucător crește în funcție de numărul meciurilor jucate la nivel de club, dar mai ales la echipa națională și eu nu aș dori nici măcar zvonuri la acest nivel. Eu nu sunt mândru de activitatea doamnei Prodan, dimpotrivă, o văd ca unul din „personajele negative” ale fotbalului românesc, prea multe scandaluri, zvonuri ș.a.m.d. CRISTIAN CHIVU. Deși inițial a creat aparența unui jucător elevat, imparțial, lucrurile nu au stat chiar așa, cum de altfel timpul ne-a dovedit. Trecem peste momentul în care i-a tratat cu degetul mijlociu pe romani în momentul în care a ajuns la Inter, și îl analizăm strict pe cerința de bază a acestui post - protejarea și promovarea interesele naționale din punct de vedere fotbalistic și nu numai. Nu cred că este cazul aici, din moment ce probabil toți ne aducem aminte declarațiile date de acesta după ce Inter a câștigat în anul 2010 Liga Campionilor în urma căreia spunea că, din moment ce a câștigat trofeul, mulți i-au spus să lase naționala (cu alte cuvinte desigur), lucru ce a avut loc în 2011 pe motiv că nu mai dă același randament, serios??? Atunci de ce a continuat să joace încă 3 ani la Inter???….răspunsul meu este AȘA NU. Am văzut și micul scandal cu antrenorul Sdrobiș6 care îi reproșa că nu investește la rândul lui în copii, în condițiile în care este potent financiar. Aici nu pot spune că am ceva de remarcat, pentru că sunt banii omului și dacă nu simte nevoia să ajute la rândul său este strict problema lui, dar nu îți expune păreri despre fenomen în condițiile în care puteai să schimbi ceva și nu ai făcut-o. Scandalul a continuat cu afirmația acestuia cum că la Ajax a învățat să dea cu piciorul în minge... Mi se pare aberant, atunci îmi pun eu întrebarea: „cum ai ajuns acolo, dacă până atunci nu știai să lovești mingea?”. La acestea adăugăm faptul că a fost cooptat la UEFA ca observator tehnic, atât de aproape de momentul alegerilor pentru șefia FRF, unde sub îndrumarea cărei persoane credeți că va lucra? Ionuț Lupescu...ce convenabil! IONUȚ LUPESCU. Un alt domn patriot și cu principii care, în calitate de director tehnic UEFA, nu cunoaște basic-ul pe latură managerială, tehnică etc., aspect ce îl voi demonstra în cele ce urmează. Pentru început aș dori să vă prezint un interviu7, din care am extras câteva rânduri: Reporter: - Avem o mulţime de antrenori cu licenţă Pro. Lupescu: - Da, avem, poate chiar prea mulţi. Şi sunt destui care nu antrenează. I-am spus lui Dan Apolzan că trebuie să schimbe strategia, să introducă programe pentru obţinerea Licenţei A Elite, cea prin care se pregătesc antrenori specializaţi de copii şi juniori. Uite, ungurii au început să facă asta şi o să vezi ce rezultate vor avea în curând! FALS: Mai jos am prezentat un extras cu numărul antrenorilor posesori ai licenței PRO și nu numai... Aveam foarte puțini antrenori calificați per total, 128 PRO, aproape la același nivel cu Ungaria, Bosnia avea 201, Cehia 380, în timp ce Germania avea peste 1000, iar Spania peste 2000. Este nefondată afirmația că licența A Elite ar revigora fotbalul românesc, nu are nicio legătură pentru că licența PRO nu numai că oferă posibilitatea antrenării tuturor categoriilor, dar programul de pregătire, cel puțin pe hârtie, are o abordare exhaustivă. Dacă ar fi să vorbim de considerente financiare, întrucât licența PRO costă peste 6000 euro, licența A este mai mult decât suficientă pentru a oferi calificarea și cunoștințele necesare, deci niciuna nu este cauza problemei domnule director tehnic. Oamenii nu antrenează pentru că nu au unde, fotbalul este în declin, iar la copii și juniori cu greu se descurcă, poate cu o a doua slujbă, din moment ce, fie sunt voluntari, fie primesc salariul minim pe economie. Nici aceste școli private de fotbal nu știu cum se descurcă, având în vedere că plătesc transport, echipament, chirie teren ș.a.m.d., cred că fondatorii, la rândul lor, nu sunt departe de minim pe economie. Iar în ceea ce privește partea a doua a afirmației, este logic faptul că în Ungaria nu vor fi rezultate din moment ce Ferencvaros (campioana) este eliminată de Partizani Tirana din Ligă, iar la loturile de copii și juniori sunt rezultate mediocre; despre ce vorbim aici?! Trecerea de grupele Euro 2016, la seniori, nu poate fi considerată o mare performanță mai ales în formatul actual al competiției unde merg mai departe, majoritar, primele 3 echipe clasate din grupe de 4, la care adăugăm faptul că echipa Ungariei a fost formată preponderent din jucători cu vârste înaintate, nu în baza unei reconstrucții juvenile. Faptul că Ungaria a stabilit unele priorități în susținerea financiară a unor sporturi, printre care se regăsește și fotbalul, nu echivalează automat cu o dezvoltare a fenomenului, logic. Nu are nicio bază în declarații. Reporter: - Ai fost şi tu în Federaţie. Ce ai ai făcut în direcţia dezvoltării unor astfel de proiecte? Lupescu: - Ai uitat? În 2010 am demarat acel proiect cu campionatul selecţionatelor regionale. Era atât de simplu, nici nu costa mult, doar un milion de euro. Federaţia a pus 500.000, cele 42 de AJF-uri restul. A zis bine domnul reporter, ce ai făcut??? 1 milion de euro un turneu e puțin??? De ce acest format de turneu, așa mergeau copii la Cupa Prieteniei sau Brașov Indoor Cup??? Cum poți să chemi la joc ceva ce nu ai??? Cu 1 milion de euro poți susține grupe întregi de copii pe o durată cel puțin medie de timp...crește, nu te aștepta să culegi dacă nu ai semănat! Soluția domnului era să oblige cluburile să aibă academii, fără nicio facilitate, când este de notorietate ce se întâmplă la acest nivel, cu chete pentru banii de combustibil, iar despre plata sau promovarea copiilor nici nu se poate vorbi. NU poți să obligi cluburile până nu oferi o fundație pe care să se dezvolte, astfel încât acestea să dorească schimbarea, la care adăugăm faptul că dumnealui a venit în 2005 și până în 2010 (5 ani) ce a făcut??? O coincidență incredibilă, toate proiectele, inclusiv în conducerea actuală, iau naștere la final de mandat și, de obicei, se întind pentru următorul mandat (pretexte, lucruri de fațadă, campanie). Reporter: ...- Poate că vor face, dar deocamdată n-au timp, că se tot ceartă cei noi cu cei vechi. Lupescu: - Se ceartă fiindcă nu-şi dau seama ce reprezintă. Nu înţeleg că ei sunt imaginea fotbalului românesc, iar această imagine este de-plo-ra-bi-lă, ăsta este adevărul! Nu doar aici, la Nyon, ci peste tot. Nu vorbesc doar de scandalurile între Mircea Sandu şi Răzvan Burleanu, între Reghecampf şi Piţurcă, ci şi de cele dintre cluburi, conducători. Este deplorabilă, din moment ce dumnealui este unul din artizanii promovării acestei imagini, nu? Uităm de scandalurile pe care le-a avut cu Mircea Sandu, Mirel Rădoi ș.a.m.d., i s-a promovat imaginea de „lord”, persoană inteligentă, pentru că știe câteva limbi străine; asta denotă inteligența unui om??? Eu nu îmi dau seama cum a fost propulsat pe acea funcție în condițiile în care la federație nu știu ce realizări a avut, ca să nu mai vorbim de aspecte care denotă cunoștințele sale fotbalistice din punct de vedere tehnic (nu a fost antrenor, analist, profesor, nu a avut publicații de specialitate etc.). „Rădoi a trişat în competiţii şi pentru asta a şi fost suspendat. La începutul sezonului fiecare club trebuie să depună o listă a jucătorilor şi a staff-ului tehnic. El apărea acolo ca director. Nu ştiu ce director, director sportiv, de marketing, de stadion? El se comporta ca un antrenor şi de asta a fost suspendat", a spus Lupescu la Digisport. Acesta era motivul pentru care s-a înființat Comisia Tehnică UEFA, să vadă dacă fiecare angajat al clubulurilor are „comportament” conform fișei postului....ce aberație este aceasta??? Un comentariu neavenit mai ales într-un moment de cumpănă pentru fotbalul românesc - coeficientul României (patriot adevărat), în timpul prelimilariilor Ligii Campionilor, fapt ce a creat o stare de stres suplimentară. Priviți comentariu din partea domnului Lupescu: „Chiar acum un an sau doi, o echipă din Portugalia a fost în aceeaşi situaţie de care îmi spuneţi că ar fi Steaua. Avea un antrenor care nu obţinuse licenţa, stătea pe bancă în spatele altei funcţii. Cazul a fost sesizat imediat. Clubul şi persoana în cauză au fost sancţionaţi, dar nu mai ştiu exact nici numele echipei, nici al antrenorului”.8 Este clar faptul că nu poate să se detașeze de ranchiunele personale, fapt ce va atrage aceleași scandaluri de care toți iubitorii de fotbal s-au săturat. Într-adevăr, sunt pro asimilării tuturor cunoștințelor necesare anterior ocupării unui post, dar în situația în care erau oameni în staff cu licențe și este îndeplinită condiția, nu cred că aceasta era problema principală la UEFA...adică o comisie tehnică vine să vadă și dacă îngrijitorul terenului taie iarba corespunzător sau dă indicații??? să fim serioși, domnilor! Rădoi spunea într-un interviu acordat Gazetei că însuşi Chivu a protestat din cauza încercării marketingului FRF „de a profita pe spatele acestora". Este primul fotbalist care acuză un subiect sensibil, ţinut până astăzi secret, cel al încrengăturii dintre Lupescu şi firma lui Kiki Iancu. Prin contract, Iancu se ocupa de marketingul FRF, drepturi TV şi sponsorizări, zonă unde s-au învârtit anual afaceri de milioane de euro.9 Bineînțeles că și în trecut a dorit să fie președinte FRF contestându-l cu înverșunare pe domnul Mircea Sandu, dar totul s-a liniștit ulterior. Gândiți-vă că aceste afirmații vin de la un reprezentant UEFA și au un oarece ecou în plan european...așa că îi mulțumim pentru boost-ul de imagine. Reporter: - Cum ai trăit barajul cu Grecia? Lupescu: - N-am văzut decât meciul de la Bucureşti. Dar înteleg că, per ansamblu, nu am avut nici o mare ocazie în 180 de minute. Golul de la Bucureşti a fost autogol. Când îl vedeam pe Karagounis că la 38 de ani alerga mai mult decât mijlocaşii noştri, mult mai tineri, ce să mai zic?! Păcat, am avut o şansă bună să mergem la Mondial. Avocatura.com:10 - Ai vreun remarcat, cineva care ți-a plăcut mai mult? Lupescu: - Nu, și nici n-am urmărit prea mult echipa României, sincer! Am văzut doar un meci cu Ungaria, 1-1, și cam atât. Nu mi-a venit să cred când am citit...nu vede meciurile României??? No comment... Avocatura.com: Dar, dacă vorbim de români, ce ne-ar trebui mai mult ca să ajungem la nivelul pe care-l observăm afară? În toate domeniile, nu neapărat fotbal. Pentru că avem și noi calitățile noastre. Lupescu: Avem, dar cred că noi nu avem o educație a muncii. Asta ne lipsește. Avocatura.com: Etica muncii, cum se spune. Lupescu: Etica, și-o bună organizare, și-o bună educație a muncii. Cred că aici trebuie să se lucreze foarte mult. Lăsând la o parte celelalte probleme care sunt, important este să ai și o anumită educație a muncii.11 Dacă aceasta este concluzia pe care a tras-o despre fotbalul din România ca fiind principala problemă, este evidentă incapacitate acestuia de a oferi un diagnostic corespunzător. Bine a zis Gică Popescu vis-a-vis de calificarea la turneele finale că, dacă nu va fi obținută, să plece Sandu, Lucescu jr. și Lupescu, dar nu a plecat nimeni de bună voie sau în neant - tot o chestiune de etică și aceasta. „Eu sunt un tip căruia nu îi place să bată pasul pe loc şi viziunea mea despre dezvoltarea fotbalului românesc e puţin alta faţă de cea a federaţiei, de aceea am decis să întrerup azi colaborarea cu FRF. Îi mulţumesc preşedintelului Mircea Sandu pentru încrederea pe care mi-a arătat-o la un moment dat.”, a mai spus fostul jucător al echipei naţionale. Ionuţ Lupescu a fost numit în funcţia de director general al FRF în urma Comitetului Executiv din 22 noiembrie 2005, atribuţiile sale în cadrul federaţiei incluzând coordonarea activităţii departamentelor juridic, internaţional, financiar, sportiv şi marketing.12 Deci să ne facem înțeleși, vine cu această motivare după ce nu realizează nimic timp de 6 ani, în condițiile în care avea puterea și mai ales atribuții să o facă??? Domnul Lupescu se declara scârbit de întârzierile ce aveau loc la Arena Națională pricinuite de Consiliul General al Municipiului București. În regulă, atunci să vorbim și de românii scârbiți de infrastructura în care a investit sau, mai bine zis, NU a investit FRF, în condițiile în care dispune de fonduri consistente care, spre deosebire de municipalitate, nu vin direct din buzunarul românilor, încă un motiv în plus ca FRF să fie artizanul unor astfel de proiecte și nu „controlor”. Inserez și părerea acestuia despre domnul Daum de la sfârșitul anului 2016: „Eu cred ca Daum nu a fost primit de români foarte bine, așa cum ar fi trebuit. Cred că și Federația nu a pregătit momentul foarte bine.” Nu înțeleg, trebuia covor roșu sau să sărbătorim în stradă venirea unui antrenor îndoielnic din punct de vedere valoric??? Când era domnul Iordănescu, român fiind, ziceam că este depășit (ce-i drept, personal, nu mi-a plăcut modul în care a gestionat situația, de la preliminarii, până la finalul meciului cu Albania), dar germanul care a avut rezultate acum 15-20 ani este ok, nu??? După cum ați observat domnul Lupescu nu are un răspuns pertinent la niciuna dintre întrebări sau o opinie argumentată corespunzător, atât în ceea ce privește chestiunile administrative, dar și cele de ordin fotbalistic. Văd că face și gesturi presupuse a fi onorabile (publicitate ieftină), astfel refuză salarii de la UEFA (peste 5 mii euro pe lună), motiv pentru care ar fi interesant să vină să spună public, alături de domnul Prunea ce prime s-au primit pentru Campionatul European din 2008 și dacă salariile/primele/bonusurile la FRF au fost „mai bune” decât la UEFA, în condițiile în care ultima dispune de fonduri mult mai mari față de organismul din România. Înclin să cred că este o delimitare foarte fină după ce văd că domnul Prunea în aproape 6 ani de absență de la FRF a câștigat procesul cu aceasta, primind despăgubiri de aproximativ 500.000 euro. Din suma prezentată mai sus, 40% reprezintă bonuri de masă, diurne etc...un calcul simplu: aproximativ 7000 euro/lună all inclusive ca să zic așa, nu-i rău pentru fostul șef al Departamentului de Relații Internaționale Florin Prunea. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html#FALS	Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte	Crăciunescu Ștefan-Viorel FOTBAL AZ MOMENTUL 0 2017 CUVÂNT ÎNAINTE Inițial am dorit ca materialul să fie unul pur tehnic însă, pe parcurs, acaparat oarecum de problemele fotbalului din România, mai ales de nedreptățile aduse jucătorilor pe diferite ramuri (financiare, profesionale, morale etc.), lucruri pe care toți iubitorii sau cunoscătorii de fotbal le văd, dar nimeni nu prea le expune, m-am gândit să profit de ocazia pe care o am cu redactarea acestei cărți și să-mi expun părerea cu privire la aceste aspecte, întrucât situația este foarte gravă și acest lucru neplăcut trebuie evidențiat până la urmă de cineva care nu se dă „după cum bate vântul”. Pot spune că maniera de a scrie a fost ceva în genul Jerry Maguire, mai ales că am scris-o într-un timp extrem de scurt, însă depășește sfera de manifest. Voi vorbi despre așa-zisele „inovații” privind poziționarea jucătorilor în teren, riscul reprofilărilor, jocul slab prestat de echipa națională a României, precum și alte probleme contemporane ce pot avea repercusiuni în viitor, fie că sunt pe plan național sau la nivel global. Totodată, în cadrul acestui material, voi expune plusurile/schimbările pe care le-aș implementa în calitate de președinte FRF. Voi prezenta posibilele candidaturi la șefia FRF, ocazie cu care voi demonstra de ce nu sunt viabile sau sunt improrii, unele chiar DĂUNĂTOARE fotbalului din România, în condițiile în care deja suntem pe o pantă alarmant de descendentă. În ceea ce privește partea tehnică pot spune că aceast material, la ora actuală, cred că este printre puținele ce oferă scriptic o descriere a calităților pe care trebuie să le posede un jucător în funcție de poziția în teren ocupată, precum și transpunerea lor în aproape toate tipurile de sisteme de joc (cca. 300 reprezentări grafice, inclusiv cele online) cu 3, 4 sau 5 fundași (bineînțeles că valoarea acestui material rămâne la latitudinea cititorului). Nu exclud anumite greșeli sau opinii contrare, motiv pentru care îmi puteți lăsa comentarii dumneavoastră la adresa www.facebook.com/CraciunescuStefanCandidatFRF , unde puteți găsi GRATUIT cartea în format word (este gratuit peste tot ce-i drept). Mulțumesc! CUPRINS CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. I. Posibilii candidați 1 II. Schimbările pe care doresc să le aduc 40 III. Prezentare sumară a problematicii fotbalistice actuale atât intern, cât și extern 66 PROBLEMA 1 - sistemul de joc/selecția/specializarea 66 PROBLEMA 2 - tendințe europene negative 72 PROBLEMA 3 - licențierea antrenorilor 75 PROBLEMA 4 - tinerii jucători (politica de tranferuri a cluburilor) 79 CAPITOLUL 2 DESCRIEREA POSTURILOR DE JOC ÎN FUNCȚIE DE ZONA OCUPATĂ I. Generalități 83 II. Zonele de joc 88 III. Reprofilările 92 IV. Posturi 95 - Antrenorul principal/managerul 95 ZONA 0 - Portarul 103 ZONA 1 - 1. Libero-ul 106 - 2. Fundașul central 109 - 3. Fundașul lateral 113 ZONA 2 - 1. Mijlocașul defensiv 117 - 2. Regista 119 ZONA 3 - 1. Mijlocașul box-to-box 121 - 2. Mijlocașul central 123 - 3. Playmaker-ul 124 - 4. Mijlocașul lateral 124 ZONA 4 - 1. Mijlocașul ofensiv 126 - 2. Extrema 129 ZONA 5 - 1. Vârful împins 130 - 2. Atacantul retras 132 - 3. Atacantul complet 132 - 4. 9 fals 133 - 5. Interul 134 - 6. Raumdauter 136 CAPITOLUL 3 SISTEME DE JOC I. Generalități 137 II. Sisteme cu 5 fundași 148 III. Sisteme cu 4 fundași 179 IV. Sisteme cu 3 fundași 226 CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. Activitatea federației, cât și a celorlalte structuri administrative se reflectă în „bunăstarea” fotbalului din România, atât la nivelul echipei naționale, dar și la nivel de club, atât la seniori, cât și la copii și juniori. Sigur că nu putem vorbi de bunăstare când la nivelul echipei naționale ratăm calificare după calificare (după ce am adus un antrenor foarte scump, în condițiile în care era șomer de ceva timp și multe alte inadvertențe prezentate de-a lungul materialului), chiar dacă sistemul competițional și echipele adverse reprezentau un bun prilej de a o obține calificarea la turnee finale sau, mai ales, de a accede în fazele eliminatorii ale Campionatului European din Franța 2016. La nivel de club avem o Liga 1 în care cel puțin 3/4 din echipe au probleme financiare, nici nu putem vorbi de transferuri (toate echipele cu excepția FCSB au „cheltuit” cumulat sub jumătate de milion euro), în timp ce în liga secundă deja 4 echipe sunt ieșite din competiție, ca să nu mai vorbim de liga a III-a ș.a.m.d., unde nu se acordă nicio atenție dezvoltării sau măcar menținerii activității fotbalistice. În ceea ce privește fotbalul feminin sau futsalul nu vedem nicio implicare, toată expunerea ultimilor ani este consecința unui trend european/mondial. Pe plan național, la aceste 2 categorii, se fac lucruri de fațadă, promisiuni, de obicei la final de mandat, cu scopul câștigării unor voturi din partea acestora, nimic consistent, durabil. Au dispărut de-a lungul timpului de pe prima scenă fotbalistică, echipe precum Progresul, Sportul Studențesc, Petrolul, Rapid, Universitatea Cluj, Oțelul ș.a.m.d. Aceste echipe creșteau spiritul combativ al competiției (atât la nivelul echipelor, cât și fanilor) și intrarea lor în acest con de umbră reprezintă unul din motivele asistenței reduse la meciuri, a scăderii valorii și expunerii fotbalului românesc. Notele de subsol în acest prim capitol sunt foarte interesante și recomand accesarea acestora. I. Posibilii candidați Din ce se zvonește, aceștia ar putea fi: Cristian Balaj, Ana-Maria Prodan-Reghecampf , Cristian Chivu, Ionuț Lupescu, Florin Prunea, Răzvan Burleanu, pe care îi voi caracteriza sumar. Voi discuta și despre Christoph Daum și modelul german, așa-zisul „moment 0”, care nu a existat niciodată la aceștia, pură ficțiune. CRISTIAN BALAJ. Unul din arbitrii buni ai campionatului intern, actual consilier al ministrului Tineretului si Sportului, dar indicat în ceea ce este specializat - arbitraj. Postura de șef al Comisiei Centrale a Arbitrilor din România, unde lucrurile sub șefia domnului Vassaras ridică multe semne de întrebare, reprezintă opțiunea viabilă. Activitatea domnului Vassaras pare a consta mai mult în a ține prelegeri ocazionale unde, pentru acest lucru, îl puteam aduce pe Collina 1-2 ori pe lună și aveam un alt impact, atât valoric, dar și financiar, având în vedere că se zvonește că nu prea stă pe la muncă în condițiile în care termenii înţelegerii sunt pe măsura reputaţiei invocate de preşedintele FRF: salariu de 6.000 de euro pe lună, locuinţă închiriată în Bucureşti, maşină pusă la dispoziţie de FRF, 2 bilete de avion Bucureşti - Atena şi retur în fiecare lună.1 Eu, personal, nu am văzut schimbări, aceeași manieră de arbritraj în Liga I și a II-a, aceleași fețe cunoscute, aceleași controverse, ca să nu mai vorbim că de la nivelul ligii a treia începe calvarul pentru arbitrii, modul în care sunt „protejați” încă este inexistent (cu referire directă la integritatea fizică), rezultând chiar într-o renunțare a tinerilor încă din fazele incipiente, la toate acestea adăugăm vechea problemă a banilor și avem cheia „succesului” CCA. Dacă la nivelul Ligii 1 vorbim de aspecte administrative, la nivelul ligilor inferioare avem chestiuni existențiale unde, dacă nu mă înșel, la nivelul ligii a patra un arbitru primește sub 100 lei/meci, din care acesta suportă toate cheltuielile (transport, cazare, echipament, taxe etc.). „Încă din anul 2012, plata arbitrilor din lotul de Liga 1 a fost făcută exclusiv de către CCA, din sumele primite în acest scop de la LPF. Niciodată Federaţia Română de Fotbal nu a modificat acest mod de lucru şi niciodată FRF nu şi-a asumat plata baremurilor de arbitraj pentru Liga 1. Este adevărat că, la începutul sezonului 2016-2017 al Ligii 1, s-a produs un blocaj al plăţilor baremurilor arbitrilor ca urmare a adoptării de către cluburile din Liga 1 a unei decizii de Adunare Generală a LPF, prin care LPF urma să vireze cluburilor drepturile de televizare în integralitatea acestora, iar cluburile urmau să plătească direct către FRF-CCA sumele datorate cu titlu de barem de arbitraj. Această decizie a condus la imposibilitatea FRF-CCA de a emite facturi către LPF în conformitate cu modul de lucru stabilit, aşa cum am arătam şi mai sus, încă din anul 2012 şi implicit nu s-au putut achita baremurile aferente jocurilor din Liga 1”, se arată într-un comunicat al federaţiei.2 Ca element de noutate am văzut câteva perindări ale arbitrilor români în Asia, dar nu știu ce relevanță are acest lucru. Să faci o extrapolare cum că se pregătesc din punct de vedere climatic pentru turneul final și alte motive care nu au tangență cu fotbalul, mi se pare mai mult decât forțată. ANA-MARIA PRODAN-REGHECAMPF. În calitate de impresar nu știu câți jucători români a promovat sau cât a ajutat la dezvoltarea fotbalului românesc, ca să nu mai vorbim de perioada petrecută la Universitatea Cluj, unde s-a prezentat ca salvator al echipei, declarând următoarele la părăsirea echipei după numai 4 luni: „Nu a făcut nimeni ce am făcut eu pentru Universitatea Cluj. Am pierdut banii familiei mele şi am făcut mai mult decât Hristos pe Pământ pentru ei!”. Cu un tupeu incredibil, intră în direct la Valentin Moraru unde spune că ar trebui să ne mândrim cu ceea ce a făcut pentru fotbalul românesc, că a vândut pe sume mari ș.a.m.d.3 Modestia nu pare să fie principala calitate a doamnei. Ar fi frumos să ne arate doamna Prodan, negru pe alb, următoarele: - ce jucători a promovat și cei pe care i-a adus în țară, pentru că văd că încearcă să insinueze că are veleități de scouter; - foarte important, momentul și contextul în care i-a contractat: dacă aparțineau de alți impresari, fiind schimbați pe parcurs cu dânsa, cine a fost la celălalt capăt al tranzacției etc.; - comisioanele pe care le-a obținut, pentru că prespun că nu a făcut muncă voluntară; - dacă are vreo contribuție la faptul că Liga 1 este împânzită de jucători aduși liberi de contract, la o vârstă înaintată și de obicei străini. De exemplu, să analizăm cel mai mare potențial transfer din istoria Ligii 1, Nicolae Stanciu, în baza căruia și-a făcut mare reclamă. Pe vremea când activa la Vaslui, jucătorul era reprezentat de domnul Manea. La cum o știm toți pe doamna Prodan, probabil că jucătorul a fost „abordat” înainte de a face pasul spre FCSB, în postura de „jucător format”, certitudine. Deci meritul doamnei este faptul că a profitat de o situație, neavând decât contribuția luării comisionului??? ...să fim mândri!!! Un lucru ce mă frapează este afirmația cum că este agentul unor jucători precum: Stanciu, Adi Popa, Rotariu etc., dar pe transfermarkt nu găsesc nicio informație în acest sens. Nu îmi place această relație impresar-antrenor- jucători, dar este numai o părere personală. Priviți declarație, dintr-un articolul legat de un presupus conflict de interese, probabil administrativ: „Nu puteai să joci la Snagov dacă nu o aveai pe ea impresar. Îţi aduc un puşti care joacă, i-a stricat tot rostul. Avea vreo 16 ani. Îl cheamă Stancu, fundaş stânga. Nu a vrut să semneze cu ea. A d...u’ nu-l băga din cauză că nu a semnat. Eu am aflat târziu că nu a vrut să semneze cu ea şi nu l-a băgat” Apostol Muşat, fost primar Snagov şi finanţatorul echipei antrenate de Reghecampf. 45 O desfășurare ciudată a evenimentelor a fost și în cazul lui Alin Toșca (nu vorbesc despre valoare fotbalistică a acestuia), unde cronologic au avut loc următoarele evenimente (presă): - în vara anului 2016 are ofertă de la Pescara în cuantum de 2,2 - 2,5 milioane euro, în tranșe, jucătorul venind din postura de titular, integralist și căpitan al echipei de club, cu selecții la echipa națională, impresariat de Pietro Chiodi; - spre finalul anului 2016 apar zvonurile privind refuzul jucătorului de a fi reprezentat de soția antrenorului de la echipa de club și, printr-o coincidență extraordinară, acesta începe să piardă minute de joc și se evidențiază ca fiind unul din cei mai criticați jucători din lot, în condițiile unui joc foarte slab al întregii echipe; - în perioada de iarnă de transferuri a sezonului 2016-2017 , Toșca face trecerea la Betis pentru mai puțin din jumătatea sumei primite doar cu câteva luni înainte, respectiv 1 milion euro. O turnură care pune multe semne de întrebare. Cel mai important lucru cu care nu am cum să fiu de acord este propunerea acesteia pentru postul de selecționer - Laurențiu Reghcampf. Motivele legate strict de activitatea lui ca antrenor sunt clare, unele din acestea sunt expuse la prezentul capitol, secțiunea III, problema 1, dar și de-a lungul cărții, marcate cu „ * ”. Concluzionând, ne punem niște semne de întrebare mai ales când ne gândim că valoarea de transfer a unui jucător crește în funcție de numărul meciurilor jucate la nivel de club, dar mai ales la echipa națională și eu nu aș dori nici măcar zvonuri la acest nivel. Eu nu sunt mândru de activitatea doamnei Prodan, dimpotrivă, o văd ca unul din „personajele negative” ale fotbalului românesc, prea multe scandaluri, zvonuri ș.a.m.d. CRISTIAN CHIVU. Deși inițial a creat aparența unui jucător elevat, imparțial, lucrurile nu au stat chiar așa, cum de altfel timpul ne-a dovedit. Trecem peste momentul în care i-a tratat cu degetul mijlociu pe romani în momentul în care a ajuns la Inter, și îl analizăm strict pe cerința de bază a acestui post - protejarea și promovarea interesele naționale din punct de vedere fotbalistic și nu numai. Nu cred că este cazul aici, din moment ce probabil toți ne aducem aminte declarațiile date de acesta după ce Inter a câștigat în anul 2010 Liga Campionilor în urma căreia spunea că, din moment ce a câștigat trofeul, mulți i-au spus să lase naționala (cu alte cuvinte desigur), lucru ce a avut loc în 2011 pe motiv că nu mai dă același randament, serios??? Atunci de ce a continuat să joace încă 3 ani la Inter???….răspunsul meu este AȘA NU. Am văzut și micul scandal cu antrenorul Sdrobiș6 care îi reproșa că nu investește la rândul lui în copii, în condițiile în care este potent financiar. Aici nu pot spune că am ceva de remarcat, pentru că sunt banii omului și dacă nu simte nevoia să ajute la rândul său este strict problema lui, dar nu îți expune păreri despre fenomen în condițiile în care puteai să schimbi ceva și nu ai făcut-o. Scandalul a continuat cu afirmația acestuia cum că la Ajax a învățat să dea cu piciorul în minge... Mi se pare aberant, atunci îmi pun eu întrebarea: „cum ai ajuns acolo, dacă până atunci nu știai să lovești mingea?”. La acestea adăugăm faptul că a fost cooptat la UEFA ca observator tehnic, atât de aproape de momentul alegerilor pentru șefia FRF, unde sub îndrumarea cărei persoane credeți că va lucra? Ionuț Lupescu...ce convenabil! IONUȚ LUPESCU. Un alt domn patriot și cu principii care, în calitate de director tehnic UEFA, nu cunoaște basic-ul pe latură managerială, tehnică etc., aspect ce îl voi demonstra în cele ce urmează. Pentru început aș dori să vă prezint un interviu7, din care am extras câteva rânduri: Reporter: - Avem o mulţime de antrenori cu licenţă Pro. Lupescu: - Da, avem, poate chiar prea mulţi. Şi sunt destui care nu antrenează. I-am spus lui Dan Apolzan că trebuie să schimbe strategia, să introducă programe pentru obţinerea Licenţei A Elite, cea prin care se pregătesc antrenori specializaţi de copii şi juniori. Uite, ungurii au început să facă asta şi o să vezi ce rezultate vor avea în curând! FALS: Mai jos am prezentat un extras cu numărul antrenorilor posesori ai licenței PRO și nu numai... Aveam foarte puțini antrenori calificați per total, 128 PRO, aproape la același nivel cu Ungaria, Bosnia avea 201, Cehia 380, în timp ce Germania avea peste 1000, iar Spania peste 2000. Este nefondată afirmația că licența A Elite ar revigora fotbalul românesc, nu are nicio legătură pentru că licența PRO nu numai că oferă posibilitatea antrenării tuturor categoriilor, dar programul de pregătire, cel puțin pe hârtie, are o abordare exhaustivă. Dacă ar fi să vorbim de considerente financiare, întrucât licența PRO costă peste 6000 euro, licența A este mai mult decât suficientă pentru a oferi calificarea și cunoștințele necesare, deci niciuna nu este cauza problemei domnule director tehnic. Oamenii nu antrenează pentru că nu au unde, fotbalul este în declin, iar la copii și juniori cu greu se descurcă, poate cu o a doua slujbă, din moment ce, fie sunt voluntari, fie primesc salariul minim pe economie. Nici aceste școli private de fotbal nu știu cum se descurcă, având în vedere că plătesc transport, echipament, chirie teren ș.a.m.d., cred că fondatorii, la rândul lor, nu sunt departe de minim pe economie. Iar în ceea ce privește partea a doua a afirmației, este logic faptul că în Ungaria nu vor fi rezultate din moment ce Ferencvaros (campioana) este eliminată de Partizani Tirana din Ligă, iar la loturile de copii și juniori sunt rezultate mediocre; despre ce vorbim aici?! Trecerea de grupele Euro 2016, la seniori, nu poate fi considerată o mare performanță mai ales în formatul actual al competiției unde merg mai departe, majoritar, primele 3 echipe clasate din grupe de 4, la care adăugăm faptul că echipa Ungariei a fost formată preponderent din jucători cu vârste înaintate, nu în baza unei reconstrucții juvenile. Faptul că Ungaria a stabilit unele priorități în susținerea financiară a unor sporturi, printre care se regăsește și fotbalul, nu echivalează automat cu o dezvoltare a fenomenului, logic. Nu are nicio bază în declarații. Reporter: - Ai fost şi tu în Federaţie. Ce ai ai făcut în direcţia dezvoltării unor astfel de proiecte? Lupescu: - Ai uitat? În 2010 am demarat acel proiect cu campionatul selecţionatelor regionale. Era atât de simplu, nici nu costa mult, doar un milion de euro. Federaţia a pus 500.000, cele 42 de AJF-uri restul. A zis bine domnul reporter, ce ai făcut??? 1 milion de euro un turneu e puțin??? De ce acest format de turneu, așa mergeau copii la Cupa Prieteniei sau Brașov Indoor Cup??? Cum poți să chemi la joc ceva ce nu ai??? Cu 1 milion de euro poți susține grupe întregi de copii pe o durată cel puțin medie de timp...crește, nu te aștepta să culegi dacă nu ai semănat! Soluția domnului era să oblige cluburile să aibă academii, fără nicio facilitate, când este de notorietate ce se întâmplă la acest nivel, cu chete pentru banii de combustibil, iar despre plata sau promovarea copiilor nici nu se poate vorbi. NU poți să obligi cluburile până nu oferi o fundație pe care să se dezvolte, astfel încât acestea să dorească schimbarea, la care adăugăm faptul că dumnealui a venit în 2005 și până în 2010 (5 ani) ce a făcut??? O coincidență incredibilă, toate proiectele, inclusiv în conducerea actuală, iau naștere la final de mandat și, de obicei, se întind pentru următorul mandat (pretexte, lucruri de fațadă, campanie). Reporter: ...- Poate că vor face, dar deocamdată n-au timp, că se tot ceartă cei noi cu cei vechi. Lupescu: - Se ceartă fiindcă nu-şi dau seama ce reprezintă. Nu înţeleg că ei sunt imaginea fotbalului românesc, iar această imagine este de-plo-ra-bi-lă, ăsta este adevărul! Nu doar aici, la Nyon, ci peste tot. Nu vorbesc doar de scandalurile între Mircea Sandu şi Răzvan Burleanu, între Reghecampf şi Piţurcă, ci şi de cele dintre cluburi, conducători. Este deplorabilă, din moment ce dumnealui este unul din artizanii promovării acestei imagini, nu? Uităm de scandalurile pe care le-a avut cu Mircea Sandu, Mirel Rădoi ș.a.m.d., i s-a promovat imaginea de „lord”, persoană inteligentă, pentru că știe câteva limbi străine; asta denotă inteligența unui om??? Eu nu îmi dau seama cum a fost propulsat pe acea funcție în condițiile în care la federație nu știu ce realizări a avut, ca să nu mai vorbim de aspecte care denotă cunoștințele sale fotbalistice din punct de vedere tehnic (nu a fost antrenor, analist, profesor, nu a avut publicații de specialitate etc.). „Rădoi a trişat în competiţii şi pentru asta a şi fost suspendat. La începutul sezonului fiecare club trebuie să depună o listă a jucătorilor şi a staff-ului tehnic. El apărea acolo ca director. Nu ştiu ce director, director sportiv, de marketing, de stadion? El se comporta ca un antrenor şi de asta a fost suspendat", a spus Lupescu la Digisport. Acesta era motivul pentru care s-a înființat Comisia Tehnică UEFA, să vadă dacă fiecare angajat al clubulurilor are „comportament” conform fișei postului....ce aberație este aceasta??? Un comentariu neavenit mai ales într-un moment de cumpănă pentru fotbalul românesc - coeficientul României (patriot adevărat), în timpul prelimilariilor Ligii Campionilor, fapt ce a creat o stare de stres suplimentară. Priviți comentariu din partea domnului Lupescu: „Chiar acum un an sau doi, o echipă din Portugalia a fost în aceeaşi situaţie de care îmi spuneţi că ar fi Steaua. Avea un antrenor care nu obţinuse licenţa, stătea pe bancă în spatele altei funcţii. Cazul a fost sesizat imediat. Clubul şi persoana în cauză au fost sancţionaţi, dar nu mai ştiu exact nici numele echipei, nici al antrenorului”.8 Este clar faptul că nu poate să se detașeze de ranchiunele personale, fapt ce va atrage aceleași scandaluri de care toți iubitorii de fotbal s-au săturat. Într-adevăr, sunt pro asimilării tuturor cunoștințelor necesare anterior ocupării unui post, dar în situația în care erau oameni în staff cu licențe și este îndeplinită condiția, nu cred că aceasta era problema principală la UEFA...adică o comisie tehnică vine să vadă și dacă îngrijitorul terenului taie iarba corespunzător sau dă indicații??? să fim serioși, domnilor! Rădoi spunea într-un interviu acordat Gazetei că însuşi Chivu a protestat din cauza încercării marketingului FRF „de a profita pe spatele acestora". Este primul fotbalist care acuză un subiect sensibil, ţinut până astăzi secret, cel al încrengăturii dintre Lupescu şi firma lui Kiki Iancu. Prin contract, Iancu se ocupa de marketingul FRF, drepturi TV şi sponsorizări, zonă unde s-au învârtit anual afaceri de milioane de euro.9 Bineînțeles că și în trecut a dorit să fie președinte FRF contestându-l cu înverșunare pe domnul Mircea Sandu, dar totul s-a liniștit ulterior. Gândiți-vă că aceste afirmații vin de la un reprezentant UEFA și au un oarece ecou în plan european...așa că îi mulțumim pentru boost-ul de imagine. Reporter: - Cum ai trăit barajul cu Grecia? Lupescu: - N-am văzut decât meciul de la Bucureşti. Dar înteleg că, per ansamblu, nu am avut nici o mare ocazie în 180 de minute. Golul de la Bucureşti a fost autogol. Când îl vedeam pe Karagounis că la 38 de ani alerga mai mult decât mijlocaşii noştri, mult mai tineri, ce să mai zic?! Păcat, am avut o şansă bună să mergem la Mondial. Avocatura.com:10 - Ai vreun remarcat, cineva care ți-a plăcut mai mult? Lupescu: - Nu, și nici n-am urmărit prea mult echipa României, sincer! Am văzut doar un meci cu Ungaria, 1-1, și cam atât. Nu mi-a venit să cred când am citit...nu vede meciurile României??? No comment... Avocatura.com: Dar, dacă vorbim de români, ce ne-ar trebui mai mult ca să ajungem la nivelul pe care-l observăm afară? În toate domeniile, nu neapărat fotbal. Pentru că avem și noi calitățile noastre. Lupescu: Avem, dar cred că noi nu avem o educație a muncii. Asta ne lipsește. Avocatura.com: Etica muncii, cum se spune. Lupescu: Etica, și-o bună organizare, și-o bună educație a muncii. Cred că aici trebuie să se lucreze foarte mult. Lăsând la o parte celelalte probleme care sunt, important este să ai și o anumită educație a muncii.11 Dacă aceasta este concluzia pe care a tras-o despre fotbalul din România ca fiind principala problemă, este evidentă incapacitate acestuia de a oferi un diagnostic corespunzător. Bine a zis Gică Popescu vis-a-vis de calificarea la turneele finale că, dacă nu va fi obținută, să plece Sandu, Lucescu jr. și Lupescu, dar nu a plecat nimeni de bună voie sau în neant - tot o chestiune de etică și aceasta. „Eu sunt un tip căruia nu îi place să bată pasul pe loc şi viziunea mea despre dezvoltarea fotbalului românesc e puţin alta faţă de cea a federaţiei, de aceea am decis să întrerup azi colaborarea cu FRF. Îi mulţumesc preşedintelului Mircea Sandu pentru încrederea pe care mi-a arătat-o la un moment dat.”, a mai spus fostul jucător al echipei naţionale. Ionuţ Lupescu a fost numit în funcţia de director general al FRF în urma Comitetului Executiv din 22 noiembrie 2005, atribuţiile sale în cadrul federaţiei incluzând coordonarea activităţii departamentelor juridic, internaţional, financiar, sportiv şi marketing.12 Deci să ne facem înțeleși, vine cu această motivare după ce nu realizează nimic timp de 6 ani, în condițiile în care avea puterea și mai ales atribuții să o facă??? Domnul Lupescu se declara scârbit de întârzierile ce aveau loc la Arena Națională pricinuite de Consiliul General al Municipiului București. În regulă, atunci să vorbim și de românii scârbiți de infrastructura în care a investit sau, mai bine zis, NU a investit FRF, în condițiile în care dispune de fonduri consistente care, spre deosebire de municipalitate, nu vin direct din buzunarul românilor, încă un motiv în plus ca FRF să fie artizanul unor astfel de proiecte și nu „controlor”. Inserez și părerea acestuia despre domnul Daum de la sfârșitul anului 2016: „Eu cred ca Daum nu a fost primit de români foarte bine, așa cum ar fi trebuit. Cred că și Federația nu a pregătit momentul foarte bine.” Nu înțeleg, trebuia covor roșu sau să sărbătorim în stradă venirea unui antrenor îndoielnic din punct de vedere valoric??? Când era domnul Iordănescu, român fiind, ziceam că este depășit (ce-i drept, personal, nu mi-a plăcut modul în care a gestionat situația, de la preliminarii, până la finalul meciului cu Albania), dar germanul care a avut rezultate acum 15-20 ani este ok, nu??? După cum ați observat domnul Lupescu nu are un răspuns pertinent la niciuna dintre întrebări sau o opinie argumentată corespunzător, atât în ceea ce privește chestiunile administrative, dar și cele de ordin fotbalistic. Văd că face și gesturi presupuse a fi onorabile (publicitate ieftină), astfel refuză salarii de la UEFA (peste 5 mii euro pe lună), motiv pentru care ar fi interesant să vină să spună public, alături de domnul Prunea ce prime s-au primit pentru Campionatul European din 2008 și dacă salariile/primele/bonusurile la FRF au fost „mai bune” decât la UEFA, în condițiile în care ultima dispune de fonduri mult mai mari față de organismul din România. Înclin să cred că este o delimitare foarte fină după ce văd că domnul Prunea în aproape 6 ani de absență de la FRF a câștigat procesul cu aceasta, primind despăgubiri de aproximativ 500.000 euro. Din suma prezentată mai sus, 40% reprezintă bonuri de masă, diurne etc...un calcul simplu: aproximativ 7000 euro/lună all inclusive ca să zic așa, nu-i rău pentru fostul șef al Departamentului de Relații Internaționale Florin Prunea. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html?page=10	zona 2 - Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte	zona 2: - Pintili, Marin (mijlocași defensivi, per total). Ambii jucători au avut poziționări și joc specific mijlocașilor defensivi, verticalizări aproape de 0, pase scurte, fără a se evidenția, cele 2 șuturi ale lui Marin neputând fi catalogate drept reușite, cu atât mai mult un joc ofensiv al acestuia. Dacă punem în balanță prestația 8-arului advers, Delaney (vs. Pintili), mai vedem o pasă, asumarea unor riscuri, tonus. „Pintilii va fi unul dintre cei mai buni jucători de pe teren la meciul cu Danemarca.”, declara Reghecampf înaintea meciului, lucru pe care nu puteai să îl iei în seamă, dovedit pe durata meciului. Din start avem un deficit privind construcția (în condițiile în care ne bazam pe o construcție la firul ierbii din cauza jucătorilor cu talie din componența danezilor), deoarece am creat o lipsă de corespondență între zona 2 și zona 4. zona 4: - Stanciu (mijlocaș ofensiv). Având în vedere așezarea jucătorilor în teren și instrucțiunile transmise (în mod cert s-a cerut un joc dezvoltat majoritar pe benzile, urmat de transmiterea pe jos a mingii în careu sau imediata apropiere în vederea finalizării), astfel șansele ca Stanciu să aibă rezultate sau măcar să participe activ la joc erau minime. zona 5: - Keșeru, Chipciu (vârf împins circumstanțial, respectiv atacant retras/clasic). Deja simt că vorbim de lipsă de viziune/valoare ș.a.m.d. dacă nu vedem după atâția ani în care a evoluat Chipciu faptul că acest jucător nu poate evolua decât pe postul de extremă dreapta. Având în vedere talia fundașilor centrali danezi și nu numai, coroborată cu o rudimentaritate în execuții, poziționare ș.a.m.d., făcea obligatorie prezența în zona 5 a unor jucători ce dispuneau de o tehnică cel puțin bună, nefiind cazul în ceea ce îl privește pe Chipciu, altele fiind calitățile jucătorului. Ambii jucători se aflau pe aceeași linie de cele mai multe ori, au fost „aruncați” pur și simplu în zona 5, combinații nu au existat, dar nici un joc specific evidențierii vârfului împins. Într-adevăr, Keșeru putea gestiona mai bine ocaziile avute, dar nu putem spune că șansele pe care le-am irosit au decis jocul mai ales dacă luăm în considerare și ocaziile danezilor, situații în care aceștia au ratat din poziții mult mai bune de a marca. Cu atât mai mult nu putem afirmă că jucătorul român este slab valoric, totuși este golgheter în campionatul bulgar pe care mulți îl desconsideră, dar nu știu dacă nivelul Ligii 1 este cu mult peste acesta. România a avut 3 ocazii, toate aparținând lui Keșeru, pe parcursul întregii partide venite după faze simple, nefiind rezultatul unui sistem bine pus la punct, tactică sau combinații extraordinare, astfel : - respingere a fundașilor danezi la Benzar, care transmite mingea pe jos la Keșeru, care reia defectuos; - crossing Săpunaru, retransmite Benzar spre Keșeru care nu anticipează corect traiectoria mingii; - greșeală a fundașului danez, mingea ajunge la Keșeru care nu reușește dintr-o suprafață aglomerată să înscrie. După meci, domnul Daum declară că nu este Keșeru de talia lui Lewandowski, un marcator - ce comparație neavenită, fără niciun sens, mă face serios să mă gândesc la ce speech-uri ține; este ca și cum aș zice că dacă antrena aseară Jupp Heynckes era altceva, inepții. Așa cum am postat și cu o zi înaintea meciului (lucru verificabil), plecând de la selecția domnului Daum, aș fi adoptat un sistem de joc 4-1-2-1-2 centrat, astfel: zona 1: - Latovlevici, Benzar (fundași laterali ofensivi, cu adoptarea pozițiilor specifice posturilor), Chiricheș, Grigore (fundași centrali), al doilea o alegere circumstanțială datorată selecției; zona 2: - Săpunaru (mijlocaș defensiv); zona 3: - Stanciu (playmaker), Marin (mijlocaș central clasic); zona 4: - Budescu (mijlocaș ofensiv); zona 5: - Keșeru (vârf împins), Alibec (9 fals). 3 zone 3-3-4 4 zone 3-2-3-2 5 zone 3-1-2-1-3 / Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html#Reporter	Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte	Crăciunescu Ștefan-Viorel FOTBAL AZ MOMENTUL 0 2017 CUVÂNT ÎNAINTE Inițial am dorit ca materialul să fie unul pur tehnic însă, pe parcurs, acaparat oarecum de problemele fotbalului din România, mai ales de nedreptățile aduse jucătorilor pe diferite ramuri (financiare, profesionale, morale etc.), lucruri pe care toți iubitorii sau cunoscătorii de fotbal le văd, dar nimeni nu prea le expune, m-am gândit să profit de ocazia pe care o am cu redactarea acestei cărți și să-mi expun părerea cu privire la aceste aspecte, întrucât situația este foarte gravă și acest lucru neplăcut trebuie evidențiat până la urmă de cineva care nu se dă „după cum bate vântul”. Pot spune că maniera de a scrie a fost ceva în genul Jerry Maguire, mai ales că am scris-o într-un timp extrem de scurt, însă depășește sfera de manifest. Voi vorbi despre așa-zisele „inovații” privind poziționarea jucătorilor în teren, riscul reprofilărilor, jocul slab prestat de echipa națională a României, precum și alte probleme contemporane ce pot avea repercusiuni în viitor, fie că sunt pe plan național sau la nivel global. Totodată, în cadrul acestui material, voi expune plusurile/schimbările pe care le-aș implementa în calitate de președinte FRF. Voi prezenta posibilele candidaturi la șefia FRF, ocazie cu care voi demonstra de ce nu sunt viabile sau sunt improrii, unele chiar DĂUNĂTOARE fotbalului din România, în condițiile în care deja suntem pe o pantă alarmant de descendentă. În ceea ce privește partea tehnică pot spune că aceast material, la ora actuală, cred că este printre puținele ce oferă scriptic o descriere a calităților pe care trebuie să le posede un jucător în funcție de poziția în teren ocupată, precum și transpunerea lor în aproape toate tipurile de sisteme de joc (cca. 300 reprezentări grafice, inclusiv cele online) cu 3, 4 sau 5 fundași (bineînțeles că valoarea acestui material rămâne la latitudinea cititorului). Nu exclud anumite greșeli sau opinii contrare, motiv pentru care îmi puteți lăsa comentarii dumneavoastră la adresa www.facebook.com/CraciunescuStefanCandidatFRF , unde puteți găsi GRATUIT cartea în format word (este gratuit peste tot ce-i drept). Mulțumesc! CUPRINS CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. I. Posibilii candidați 1 II. Schimbările pe care doresc să le aduc 40 III. Prezentare sumară a problematicii fotbalistice actuale atât intern, cât și extern 66 PROBLEMA 1 - sistemul de joc/selecția/specializarea 66 PROBLEMA 2 - tendințe europene negative 72 PROBLEMA 3 - licențierea antrenorilor 75 PROBLEMA 4 - tinerii jucători (politica de tranferuri a cluburilor) 79 CAPITOLUL 2 DESCRIEREA POSTURILOR DE JOC ÎN FUNCȚIE DE ZONA OCUPATĂ I. Generalități 83 II. Zonele de joc 88 III. Reprofilările 92 IV. Posturi 95 - Antrenorul principal/managerul 95 ZONA 0 - Portarul 103 ZONA 1 - 1. Libero-ul 106 - 2. Fundașul central 109 - 3. Fundașul lateral 113 ZONA 2 - 1. Mijlocașul defensiv 117 - 2. Regista 119 ZONA 3 - 1. Mijlocașul box-to-box 121 - 2. Mijlocașul central 123 - 3. Playmaker-ul 124 - 4. Mijlocașul lateral 124 ZONA 4 - 1. Mijlocașul ofensiv 126 - 2. Extrema 129 ZONA 5 - 1. Vârful împins 130 - 2. Atacantul retras 132 - 3. Atacantul complet 132 - 4. 9 fals 133 - 5. Interul 134 - 6. Raumdauter 136 CAPITOLUL 3 SISTEME DE JOC I. Generalități 137 II. Sisteme cu 5 fundași 148 III. Sisteme cu 4 fundași 179 IV. Sisteme cu 3 fundași 226 CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. Activitatea federației, cât și a celorlalte structuri administrative se reflectă în „bunăstarea” fotbalului din România, atât la nivelul echipei naționale, dar și la nivel de club, atât la seniori, cât și la copii și juniori. Sigur că nu putem vorbi de bunăstare când la nivelul echipei naționale ratăm calificare după calificare (după ce am adus un antrenor foarte scump, în condițiile în care era șomer de ceva timp și multe alte inadvertențe prezentate de-a lungul materialului), chiar dacă sistemul competițional și echipele adverse reprezentau un bun prilej de a o obține calificarea la turnee finale sau, mai ales, de a accede în fazele eliminatorii ale Campionatului European din Franța 2016. La nivel de club avem o Liga 1 în care cel puțin 3/4 din echipe au probleme financiare, nici nu putem vorbi de transferuri (toate echipele cu excepția FCSB au „cheltuit” cumulat sub jumătate de milion euro), în timp ce în liga secundă deja 4 echipe sunt ieșite din competiție, ca să nu mai vorbim de liga a III-a ș.a.m.d., unde nu se acordă nicio atenție dezvoltării sau măcar menținerii activității fotbalistice. În ceea ce privește fotbalul feminin sau futsalul nu vedem nicio implicare, toată expunerea ultimilor ani este consecința unui trend european/mondial. Pe plan național, la aceste 2 categorii, se fac lucruri de fațadă, promisiuni, de obicei la final de mandat, cu scopul câștigării unor voturi din partea acestora, nimic consistent, durabil. Au dispărut de-a lungul timpului de pe prima scenă fotbalistică, echipe precum Progresul, Sportul Studențesc, Petrolul, Rapid, Universitatea Cluj, Oțelul ș.a.m.d. Aceste echipe creșteau spiritul combativ al competiției (atât la nivelul echipelor, cât și fanilor) și intrarea lor în acest con de umbră reprezintă unul din motivele asistenței reduse la meciuri, a scăderii valorii și expunerii fotbalului românesc. Notele de subsol în acest prim capitol sunt foarte interesante și recomand accesarea acestora. I. Posibilii candidați Din ce se zvonește, aceștia ar putea fi: Cristian Balaj, Ana-Maria Prodan-Reghecampf , Cristian Chivu, Ionuț Lupescu, Florin Prunea, Răzvan Burleanu, pe care îi voi caracteriza sumar. Voi discuta și despre Christoph Daum și modelul german, așa-zisul „moment 0”, care nu a existat niciodată la aceștia, pură ficțiune. CRISTIAN BALAJ. Unul din arbitrii buni ai campionatului intern, actual consilier al ministrului Tineretului si Sportului, dar indicat în ceea ce este specializat - arbitraj. Postura de șef al Comisiei Centrale a Arbitrilor din România, unde lucrurile sub șefia domnului Vassaras ridică multe semne de întrebare, reprezintă opțiunea viabilă. Activitatea domnului Vassaras pare a consta mai mult în a ține prelegeri ocazionale unde, pentru acest lucru, îl puteam aduce pe Collina 1-2 ori pe lună și aveam un alt impact, atât valoric, dar și financiar, având în vedere că se zvonește că nu prea stă pe la muncă în condițiile în care termenii înţelegerii sunt pe măsura reputaţiei invocate de preşedintele FRF: salariu de 6.000 de euro pe lună, locuinţă închiriată în Bucureşti, maşină pusă la dispoziţie de FRF, 2 bilete de avion Bucureşti - Atena şi retur în fiecare lună.1 Eu, personal, nu am văzut schimbări, aceeași manieră de arbritraj în Liga I și a II-a, aceleași fețe cunoscute, aceleași controverse, ca să nu mai vorbim că de la nivelul ligii a treia începe calvarul pentru arbitrii, modul în care sunt „protejați” încă este inexistent (cu referire directă la integritatea fizică), rezultând chiar într-o renunțare a tinerilor încă din fazele incipiente, la toate acestea adăugăm vechea problemă a banilor și avem cheia „succesului” CCA. Dacă la nivelul Ligii 1 vorbim de aspecte administrative, la nivelul ligilor inferioare avem chestiuni existențiale unde, dacă nu mă înșel, la nivelul ligii a patra un arbitru primește sub 100 lei/meci, din care acesta suportă toate cheltuielile (transport, cazare, echipament, taxe etc.). „Încă din anul 2012, plata arbitrilor din lotul de Liga 1 a fost făcută exclusiv de către CCA, din sumele primite în acest scop de la LPF. Niciodată Federaţia Română de Fotbal nu a modificat acest mod de lucru şi niciodată FRF nu şi-a asumat plata baremurilor de arbitraj pentru Liga 1. Este adevărat că, la începutul sezonului 2016-2017 al Ligii 1, s-a produs un blocaj al plăţilor baremurilor arbitrilor ca urmare a adoptării de către cluburile din Liga 1 a unei decizii de Adunare Generală a LPF, prin care LPF urma să vireze cluburilor drepturile de televizare în integralitatea acestora, iar cluburile urmau să plătească direct către FRF-CCA sumele datorate cu titlu de barem de arbitraj. Această decizie a condus la imposibilitatea FRF-CCA de a emite facturi către LPF în conformitate cu modul de lucru stabilit, aşa cum am arătam şi mai sus, încă din anul 2012 şi implicit nu s-au putut achita baremurile aferente jocurilor din Liga 1”, se arată într-un comunicat al federaţiei.2 Ca element de noutate am văzut câteva perindări ale arbitrilor români în Asia, dar nu știu ce relevanță are acest lucru. Să faci o extrapolare cum că se pregătesc din punct de vedere climatic pentru turneul final și alte motive care nu au tangență cu fotbalul, mi se pare mai mult decât forțată. ANA-MARIA PRODAN-REGHECAMPF. În calitate de impresar nu știu câți jucători români a promovat sau cât a ajutat la dezvoltarea fotbalului românesc, ca să nu mai vorbim de perioada petrecută la Universitatea Cluj, unde s-a prezentat ca salvator al echipei, declarând următoarele la părăsirea echipei după numai 4 luni: „Nu a făcut nimeni ce am făcut eu pentru Universitatea Cluj. Am pierdut banii familiei mele şi am făcut mai mult decât Hristos pe Pământ pentru ei!”. Cu un tupeu incredibil, intră în direct la Valentin Moraru unde spune că ar trebui să ne mândrim cu ceea ce a făcut pentru fotbalul românesc, că a vândut pe sume mari ș.a.m.d.3 Modestia nu pare să fie principala calitate a doamnei. Ar fi frumos să ne arate doamna Prodan, negru pe alb, următoarele: - ce jucători a promovat și cei pe care i-a adus în țară, pentru că văd că încearcă să insinueze că are veleități de scouter; - foarte important, momentul și contextul în care i-a contractat: dacă aparțineau de alți impresari, fiind schimbați pe parcurs cu dânsa, cine a fost la celălalt capăt al tranzacției etc.; - comisioanele pe care le-a obținut, pentru că prespun că nu a făcut muncă voluntară; - dacă are vreo contribuție la faptul că Liga 1 este împânzită de jucători aduși liberi de contract, la o vârstă înaintată și de obicei străini. De exemplu, să analizăm cel mai mare potențial transfer din istoria Ligii 1, Nicolae Stanciu, în baza căruia și-a făcut mare reclamă. Pe vremea când activa la Vaslui, jucătorul era reprezentat de domnul Manea. La cum o știm toți pe doamna Prodan, probabil că jucătorul a fost „abordat” înainte de a face pasul spre FCSB, în postura de „jucător format”, certitudine. Deci meritul doamnei este faptul că a profitat de o situație, neavând decât contribuția luării comisionului??? ...să fim mândri!!! Un lucru ce mă frapează este afirmația cum că este agentul unor jucători precum: Stanciu, Adi Popa, Rotariu etc., dar pe transfermarkt nu găsesc nicio informație în acest sens. Nu îmi place această relație impresar-antrenor- jucători, dar este numai o părere personală. Priviți declarație, dintr-un articolul legat de un presupus conflict de interese, probabil administrativ: „Nu puteai să joci la Snagov dacă nu o aveai pe ea impresar. Îţi aduc un puşti care joacă, i-a stricat tot rostul. Avea vreo 16 ani. Îl cheamă Stancu, fundaş stânga. Nu a vrut să semneze cu ea. A d...u’ nu-l băga din cauză că nu a semnat. Eu am aflat târziu că nu a vrut să semneze cu ea şi nu l-a băgat” Apostol Muşat, fost primar Snagov şi finanţatorul echipei antrenate de Reghecampf. 45 O desfășurare ciudată a evenimentelor a fost și în cazul lui Alin Toșca (nu vorbesc despre valoare fotbalistică a acestuia), unde cronologic au avut loc următoarele evenimente (presă): - în vara anului 2016 are ofertă de la Pescara în cuantum de 2,2 - 2,5 milioane euro, în tranșe, jucătorul venind din postura de titular, integralist și căpitan al echipei de club, cu selecții la echipa națională, impresariat de Pietro Chiodi; - spre finalul anului 2016 apar zvonurile privind refuzul jucătorului de a fi reprezentat de soția antrenorului de la echipa de club și, printr-o coincidență extraordinară, acesta începe să piardă minute de joc și se evidențiază ca fiind unul din cei mai criticați jucători din lot, în condițiile unui joc foarte slab al întregii echipe; - în perioada de iarnă de transferuri a sezonului 2016-2017 , Toșca face trecerea la Betis pentru mai puțin din jumătatea sumei primite doar cu câteva luni înainte, respectiv 1 milion euro. O turnură care pune multe semne de întrebare. Cel mai important lucru cu care nu am cum să fiu de acord este propunerea acesteia pentru postul de selecționer - Laurențiu Reghcampf. Motivele legate strict de activitatea lui ca antrenor sunt clare, unele din acestea sunt expuse la prezentul capitol, secțiunea III, problema 1, dar și de-a lungul cărții, marcate cu „ * ”. Concluzionând, ne punem niște semne de întrebare mai ales când ne gândim că valoarea de transfer a unui jucător crește în funcție de numărul meciurilor jucate la nivel de club, dar mai ales la echipa națională și eu nu aș dori nici măcar zvonuri la acest nivel. Eu nu sunt mândru de activitatea doamnei Prodan, dimpotrivă, o văd ca unul din „personajele negative” ale fotbalului românesc, prea multe scandaluri, zvonuri ș.a.m.d. CRISTIAN CHIVU. Deși inițial a creat aparența unui jucător elevat, imparțial, lucrurile nu au stat chiar așa, cum de altfel timpul ne-a dovedit. Trecem peste momentul în care i-a tratat cu degetul mijlociu pe romani în momentul în care a ajuns la Inter, și îl analizăm strict pe cerința de bază a acestui post - protejarea și promovarea interesele naționale din punct de vedere fotbalistic și nu numai. Nu cred că este cazul aici, din moment ce probabil toți ne aducem aminte declarațiile date de acesta după ce Inter a câștigat în anul 2010 Liga Campionilor în urma căreia spunea că, din moment ce a câștigat trofeul, mulți i-au spus să lase naționala (cu alte cuvinte desigur), lucru ce a avut loc în 2011 pe motiv că nu mai dă același randament, serios??? Atunci de ce a continuat să joace încă 3 ani la Inter???….răspunsul meu este AȘA NU. Am văzut și micul scandal cu antrenorul Sdrobiș6 care îi reproșa că nu investește la rândul lui în copii, în condițiile în care este potent financiar. Aici nu pot spune că am ceva de remarcat, pentru că sunt banii omului și dacă nu simte nevoia să ajute la rândul său este strict problema lui, dar nu îți expune păreri despre fenomen în condițiile în care puteai să schimbi ceva și nu ai făcut-o. Scandalul a continuat cu afirmația acestuia cum că la Ajax a învățat să dea cu piciorul în minge... Mi se pare aberant, atunci îmi pun eu întrebarea: „cum ai ajuns acolo, dacă până atunci nu știai să lovești mingea?”. La acestea adăugăm faptul că a fost cooptat la UEFA ca observator tehnic, atât de aproape de momentul alegerilor pentru șefia FRF, unde sub îndrumarea cărei persoane credeți că va lucra? Ionuț Lupescu...ce convenabil! IONUȚ LUPESCU. Un alt domn patriot și cu principii care, în calitate de director tehnic UEFA, nu cunoaște basic-ul pe latură managerială, tehnică etc., aspect ce îl voi demonstra în cele ce urmează. Pentru început aș dori să vă prezint un interviu7, din care am extras câteva rânduri: Reporter: - Avem o mulţime de antrenori cu licenţă Pro. Lupescu: - Da, avem, poate chiar prea mulţi. Şi sunt destui care nu antrenează. I-am spus lui Dan Apolzan că trebuie să schimbe strategia, să introducă programe pentru obţinerea Licenţei A Elite, cea prin care se pregătesc antrenori specializaţi de copii şi juniori. Uite, ungurii au început să facă asta şi o să vezi ce rezultate vor avea în curând! FALS: Mai jos am prezentat un extras cu numărul antrenorilor posesori ai licenței PRO și nu numai... Aveam foarte puțini antrenori calificați per total, 128 PRO, aproape la același nivel cu Ungaria, Bosnia avea 201, Cehia 380, în timp ce Germania avea peste 1000, iar Spania peste 2000. Este nefondată afirmația că licența A Elite ar revigora fotbalul românesc, nu are nicio legătură pentru că licența PRO nu numai că oferă posibilitatea antrenării tuturor categoriilor, dar programul de pregătire, cel puțin pe hârtie, are o abordare exhaustivă. Dacă ar fi să vorbim de considerente financiare, întrucât licența PRO costă peste 6000 euro, licența A este mai mult decât suficientă pentru a oferi calificarea și cunoștințele necesare, deci niciuna nu este cauza problemei domnule director tehnic. Oamenii nu antrenează pentru că nu au unde, fotbalul este în declin, iar la copii și juniori cu greu se descurcă, poate cu o a doua slujbă, din moment ce, fie sunt voluntari, fie primesc salariul minim pe economie. Nici aceste școli private de fotbal nu știu cum se descurcă, având în vedere că plătesc transport, echipament, chirie teren ș.a.m.d., cred că fondatorii, la rândul lor, nu sunt departe de minim pe economie. Iar în ceea ce privește partea a doua a afirmației, este logic faptul că în Ungaria nu vor fi rezultate din moment ce Ferencvaros (campioana) este eliminată de Partizani Tirana din Ligă, iar la loturile de copii și juniori sunt rezultate mediocre; despre ce vorbim aici?! Trecerea de grupele Euro 2016, la seniori, nu poate fi considerată o mare performanță mai ales în formatul actual al competiției unde merg mai departe, majoritar, primele 3 echipe clasate din grupe de 4, la care adăugăm faptul că echipa Ungariei a fost formată preponderent din jucători cu vârste înaintate, nu în baza unei reconstrucții juvenile. Faptul că Ungaria a stabilit unele priorități în susținerea financiară a unor sporturi, printre care se regăsește și fotbalul, nu echivalează automat cu o dezvoltare a fenomenului, logic. Nu are nicio bază în declarații. Reporter: - Ai fost şi tu în Federaţie. Ce ai ai făcut în direcţia dezvoltării unor astfel de proiecte? Lupescu: - Ai uitat? În 2010 am demarat acel proiect cu campionatul selecţionatelor regionale. Era atât de simplu, nici nu costa mult, doar un milion de euro. Federaţia a pus 500.000, cele 42 de AJF-uri restul. A zis bine domnul reporter, ce ai făcut??? 1 milion de euro un turneu e puțin??? De ce acest format de turneu, așa mergeau copii la Cupa Prieteniei sau Brașov Indoor Cup??? Cum poți să chemi la joc ceva ce nu ai??? Cu 1 milion de euro poți susține grupe întregi de copii pe o durată cel puțin medie de timp...crește, nu te aștepta să culegi dacă nu ai semănat! Soluția domnului era să oblige cluburile să aibă academii, fără nicio facilitate, când este de notorietate ce se întâmplă la acest nivel, cu chete pentru banii de combustibil, iar despre plata sau promovarea copiilor nici nu se poate vorbi. NU poți să obligi cluburile până nu oferi o fundație pe care să se dezvolte, astfel încât acestea să dorească schimbarea, la care adăugăm faptul că dumnealui a venit în 2005 și până în 2010 (5 ani) ce a făcut??? O coincidență incredibilă, toate proiectele, inclusiv în conducerea actuală, iau naștere la final de mandat și, de obicei, se întind pentru următorul mandat (pretexte, lucruri de fațadă, campanie). Reporter: ...- Poate că vor face, dar deocamdată n-au timp, că se tot ceartă cei noi cu cei vechi. Lupescu: - Se ceartă fiindcă nu-şi dau seama ce reprezintă. Nu înţeleg că ei sunt imaginea fotbalului românesc, iar această imagine este de-plo-ra-bi-lă, ăsta este adevărul! Nu doar aici, la Nyon, ci peste tot. Nu vorbesc doar de scandalurile între Mircea Sandu şi Răzvan Burleanu, între Reghecampf şi Piţurcă, ci şi de cele dintre cluburi, conducători. Este deplorabilă, din moment ce dumnealui este unul din artizanii promovării acestei imagini, nu? Uităm de scandalurile pe care le-a avut cu Mircea Sandu, Mirel Rădoi ș.a.m.d., i s-a promovat imaginea de „lord”, persoană inteligentă, pentru că știe câteva limbi străine; asta denotă inteligența unui om??? Eu nu îmi dau seama cum a fost propulsat pe acea funcție în condițiile în care la federație nu știu ce realizări a avut, ca să nu mai vorbim de aspecte care denotă cunoștințele sale fotbalistice din punct de vedere tehnic (nu a fost antrenor, analist, profesor, nu a avut publicații de specialitate etc.). „Rădoi a trişat în competiţii şi pentru asta a şi fost suspendat. La începutul sezonului fiecare club trebuie să depună o listă a jucătorilor şi a staff-ului tehnic. El apărea acolo ca director. Nu ştiu ce director, director sportiv, de marketing, de stadion? El se comporta ca un antrenor şi de asta a fost suspendat", a spus Lupescu la Digisport. Acesta era motivul pentru care s-a înființat Comisia Tehnică UEFA, să vadă dacă fiecare angajat al clubulurilor are „comportament” conform fișei postului....ce aberație este aceasta??? Un comentariu neavenit mai ales într-un moment de cumpănă pentru fotbalul românesc - coeficientul României (patriot adevărat), în timpul prelimilariilor Ligii Campionilor, fapt ce a creat o stare de stres suplimentară. Priviți comentariu din partea domnului Lupescu: „Chiar acum un an sau doi, o echipă din Portugalia a fost în aceeaşi situaţie de care îmi spuneţi că ar fi Steaua. Avea un antrenor care nu obţinuse licenţa, stătea pe bancă în spatele altei funcţii. Cazul a fost sesizat imediat. Clubul şi persoana în cauză au fost sancţionaţi, dar nu mai ştiu exact nici numele echipei, nici al antrenorului”.8 Este clar faptul că nu poate să se detașeze de ranchiunele personale, fapt ce va atrage aceleași scandaluri de care toți iubitorii de fotbal s-au săturat. Într-adevăr, sunt pro asimilării tuturor cunoștințelor necesare anterior ocupării unui post, dar în situația în care erau oameni în staff cu licențe și este îndeplinită condiția, nu cred că aceasta era problema principală la UEFA...adică o comisie tehnică vine să vadă și dacă îngrijitorul terenului taie iarba corespunzător sau dă indicații??? să fim serioși, domnilor! Rădoi spunea într-un interviu acordat Gazetei că însuşi Chivu a protestat din cauza încercării marketingului FRF „de a profita pe spatele acestora". Este primul fotbalist care acuză un subiect sensibil, ţinut până astăzi secret, cel al încrengăturii dintre Lupescu şi firma lui Kiki Iancu. Prin contract, Iancu se ocupa de marketingul FRF, drepturi TV şi sponsorizări, zonă unde s-au învârtit anual afaceri de milioane de euro.9 Bineînțeles că și în trecut a dorit să fie președinte FRF contestându-l cu înverșunare pe domnul Mircea Sandu, dar totul s-a liniștit ulterior. Gândiți-vă că aceste afirmații vin de la un reprezentant UEFA și au un oarece ecou în plan european...așa că îi mulțumim pentru boost-ul de imagine. Reporter: - Cum ai trăit barajul cu Grecia? Lupescu: - N-am văzut decât meciul de la Bucureşti. Dar înteleg că, per ansamblu, nu am avut nici o mare ocazie în 180 de minute. Golul de la Bucureşti a fost autogol. Când îl vedeam pe Karagounis că la 38 de ani alerga mai mult decât mijlocaşii noştri, mult mai tineri, ce să mai zic?! Păcat, am avut o şansă bună să mergem la Mondial. Avocatura.com:10 - Ai vreun remarcat, cineva care ți-a plăcut mai mult? Lupescu: - Nu, și nici n-am urmărit prea mult echipa României, sincer! Am văzut doar un meci cu Ungaria, 1-1, și cam atât. Nu mi-a venit să cred când am citit...nu vede meciurile României??? No comment... Avocatura.com: Dar, dacă vorbim de români, ce ne-ar trebui mai mult ca să ajungem la nivelul pe care-l observăm afară? În toate domeniile, nu neapărat fotbal. Pentru că avem și noi calitățile noastre. Lupescu: Avem, dar cred că noi nu avem o educație a muncii. Asta ne lipsește. Avocatura.com: Etica muncii, cum se spune. Lupescu: Etica, și-o bună organizare, și-o bună educație a muncii. Cred că aici trebuie să se lucreze foarte mult. Lăsând la o parte celelalte probleme care sunt, important este să ai și o anumită educație a muncii.11 Dacă aceasta este concluzia pe care a tras-o despre fotbalul din România ca fiind principala problemă, este evidentă incapacitate acestuia de a oferi un diagnostic corespunzător. Bine a zis Gică Popescu vis-a-vis de calificarea la turneele finale că, dacă nu va fi obținută, să plece Sandu, Lucescu jr. și Lupescu, dar nu a plecat nimeni de bună voie sau în neant - tot o chestiune de etică și aceasta. „Eu sunt un tip căruia nu îi place să bată pasul pe loc şi viziunea mea despre dezvoltarea fotbalului românesc e puţin alta faţă de cea a federaţiei, de aceea am decis să întrerup azi colaborarea cu FRF. Îi mulţumesc preşedintelului Mircea Sandu pentru încrederea pe care mi-a arătat-o la un moment dat.”, a mai spus fostul jucător al echipei naţionale. Ionuţ Lupescu a fost numit în funcţia de director general al FRF în urma Comitetului Executiv din 22 noiembrie 2005, atribuţiile sale în cadrul federaţiei incluzând coordonarea activităţii departamentelor juridic, internaţional, financiar, sportiv şi marketing.12 Deci să ne facem înțeleși, vine cu această motivare după ce nu realizează nimic timp de 6 ani, în condițiile în care avea puterea și mai ales atribuții să o facă??? Domnul Lupescu se declara scârbit de întârzierile ce aveau loc la Arena Națională pricinuite de Consiliul General al Municipiului București. În regulă, atunci să vorbim și de românii scârbiți de infrastructura în care a investit sau, mai bine zis, NU a investit FRF, în condițiile în care dispune de fonduri consistente care, spre deosebire de municipalitate, nu vin direct din buzunarul românilor, încă un motiv în plus ca FRF să fie artizanul unor astfel de proiecte și nu „controlor”. Inserez și părerea acestuia despre domnul Daum de la sfârșitul anului 2016: „Eu cred ca Daum nu a fost primit de români foarte bine, așa cum ar fi trebuit. Cred că și Federația nu a pregătit momentul foarte bine.” Nu înțeleg, trebuia covor roșu sau să sărbătorim în stradă venirea unui antrenor îndoielnic din punct de vedere valoric??? Când era domnul Iordănescu, român fiind, ziceam că este depășit (ce-i drept, personal, nu mi-a plăcut modul în care a gestionat situația, de la preliminarii, până la finalul meciului cu Albania), dar germanul care a avut rezultate acum 15-20 ani este ok, nu??? După cum ați observat domnul Lupescu nu are un răspuns pertinent la niciuna dintre întrebări sau o opinie argumentată corespunzător, atât în ceea ce privește chestiunile administrative, dar și cele de ordin fotbalistic. Văd că face și gesturi presupuse a fi onorabile (publicitate ieftină), astfel refuză salarii de la UEFA (peste 5 mii euro pe lună), motiv pentru care ar fi interesant să vină să spună public, alături de domnul Prunea ce prime s-au primit pentru Campionatul European din 2008 și dacă salariile/primele/bonusurile la FRF au fost „mai bune” decât la UEFA, în condițiile în care ultima dispune de fonduri mult mai mari față de organismul din România. Înclin să cred că este o delimitare foarte fină după ce văd că domnul Prunea în aproape 6 ani de absență de la FRF a câștigat procesul cu aceasta, primind despăgubiri de aproximativ 500.000 euro. Din suma prezentată mai sus, 40% reprezintă bonuri de masă, diurne etc...un calcul simplu: aproximativ 7000 euro/lună all inclusive ca să zic așa, nu-i rău pentru fostul șef al Departamentului de Relații Internaționale Florin Prunea. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html#500.000_euro	Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte	Crăciunescu Ștefan-Viorel FOTBAL AZ MOMENTUL 0 2017 CUVÂNT ÎNAINTE Inițial am dorit ca materialul să fie unul pur tehnic însă, pe parcurs, acaparat oarecum de problemele fotbalului din România, mai ales de nedreptățile aduse jucătorilor pe diferite ramuri (financiare, profesionale, morale etc.), lucruri pe care toți iubitorii sau cunoscătorii de fotbal le văd, dar nimeni nu prea le expune, m-am gândit să profit de ocazia pe care o am cu redactarea acestei cărți și să-mi expun părerea cu privire la aceste aspecte, întrucât situația este foarte gravă și acest lucru neplăcut trebuie evidențiat până la urmă de cineva care nu se dă „după cum bate vântul”. Pot spune că maniera de a scrie a fost ceva în genul Jerry Maguire, mai ales că am scris-o într-un timp extrem de scurt, însă depășește sfera de manifest. Voi vorbi despre așa-zisele „inovații” privind poziționarea jucătorilor în teren, riscul reprofilărilor, jocul slab prestat de echipa națională a României, precum și alte probleme contemporane ce pot avea repercusiuni în viitor, fie că sunt pe plan național sau la nivel global. Totodată, în cadrul acestui material, voi expune plusurile/schimbările pe care le-aș implementa în calitate de președinte FRF. Voi prezenta posibilele candidaturi la șefia FRF, ocazie cu care voi demonstra de ce nu sunt viabile sau sunt improrii, unele chiar DĂUNĂTOARE fotbalului din România, în condițiile în care deja suntem pe o pantă alarmant de descendentă. În ceea ce privește partea tehnică pot spune că aceast material, la ora actuală, cred că este printre puținele ce oferă scriptic o descriere a calităților pe care trebuie să le posede un jucător în funcție de poziția în teren ocupată, precum și transpunerea lor în aproape toate tipurile de sisteme de joc (cca. 300 reprezentări grafice, inclusiv cele online) cu 3, 4 sau 5 fundași (bineînțeles că valoarea acestui material rămâne la latitudinea cititorului). Nu exclud anumite greșeli sau opinii contrare, motiv pentru care îmi puteți lăsa comentarii dumneavoastră la adresa www.facebook.com/CraciunescuStefanCandidatFRF , unde puteți găsi GRATUIT cartea în format word (este gratuit peste tot ce-i drept). Mulțumesc! CUPRINS CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. I. Posibilii candidați 1 II. Schimbările pe care doresc să le aduc 40 III. Prezentare sumară a problematicii fotbalistice actuale atât intern, cât și extern 66 PROBLEMA 1 - sistemul de joc/selecția/specializarea 66 PROBLEMA 2 - tendințe europene negative 72 PROBLEMA 3 - licențierea antrenorilor 75 PROBLEMA 4 - tinerii jucători (politica de tranferuri a cluburilor) 79 CAPITOLUL 2 DESCRIEREA POSTURILOR DE JOC ÎN FUNCȚIE DE ZONA OCUPATĂ I. Generalități 83 II. Zonele de joc 88 III. Reprofilările 92 IV. Posturi 95 - Antrenorul principal/managerul 95 ZONA 0 - Portarul 103 ZONA 1 - 1. Libero-ul 106 - 2. Fundașul central 109 - 3. Fundașul lateral 113 ZONA 2 - 1. Mijlocașul defensiv 117 - 2. Regista 119 ZONA 3 - 1. Mijlocașul box-to-box 121 - 2. Mijlocașul central 123 - 3. Playmaker-ul 124 - 4. Mijlocașul lateral 124 ZONA 4 - 1. Mijlocașul ofensiv 126 - 2. Extrema 129 ZONA 5 - 1. Vârful împins 130 - 2. Atacantul retras 132 - 3. Atacantul complet 132 - 4. 9 fals 133 - 5. Interul 134 - 6. Raumdauter 136 CAPITOLUL 3 SISTEME DE JOC I. Generalități 137 II. Sisteme cu 5 fundași 148 III. Sisteme cu 4 fundași 179 IV. Sisteme cu 3 fundași 226 CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. Activitatea federației, cât și a celorlalte structuri administrative se reflectă în „bunăstarea” fotbalului din România, atât la nivelul echipei naționale, dar și la nivel de club, atât la seniori, cât și la copii și juniori. Sigur că nu putem vorbi de bunăstare când la nivelul echipei naționale ratăm calificare după calificare (după ce am adus un antrenor foarte scump, în condițiile în care era șomer de ceva timp și multe alte inadvertențe prezentate de-a lungul materialului), chiar dacă sistemul competițional și echipele adverse reprezentau un bun prilej de a o obține calificarea la turnee finale sau, mai ales, de a accede în fazele eliminatorii ale Campionatului European din Franța 2016. La nivel de club avem o Liga 1 în care cel puțin 3/4 din echipe au probleme financiare, nici nu putem vorbi de transferuri (toate echipele cu excepția FCSB au „cheltuit” cumulat sub jumătate de milion euro), în timp ce în liga secundă deja 4 echipe sunt ieșite din competiție, ca să nu mai vorbim de liga a III-a ș.a.m.d., unde nu se acordă nicio atenție dezvoltării sau măcar menținerii activității fotbalistice. În ceea ce privește fotbalul feminin sau futsalul nu vedem nicio implicare, toată expunerea ultimilor ani este consecința unui trend european/mondial. Pe plan național, la aceste 2 categorii, se fac lucruri de fațadă, promisiuni, de obicei la final de mandat, cu scopul câștigării unor voturi din partea acestora, nimic consistent, durabil. Au dispărut de-a lungul timpului de pe prima scenă fotbalistică, echipe precum Progresul, Sportul Studențesc, Petrolul, Rapid, Universitatea Cluj, Oțelul ș.a.m.d. Aceste echipe creșteau spiritul combativ al competiției (atât la nivelul echipelor, cât și fanilor) și intrarea lor în acest con de umbră reprezintă unul din motivele asistenței reduse la meciuri, a scăderii valorii și expunerii fotbalului românesc. Notele de subsol în acest prim capitol sunt foarte interesante și recomand accesarea acestora. I. Posibilii candidați Din ce se zvonește, aceștia ar putea fi: Cristian Balaj, Ana-Maria Prodan-Reghecampf , Cristian Chivu, Ionuț Lupescu, Florin Prunea, Răzvan Burleanu, pe care îi voi caracteriza sumar. Voi discuta și despre Christoph Daum și modelul german, așa-zisul „moment 0”, care nu a existat niciodată la aceștia, pură ficțiune. CRISTIAN BALAJ. Unul din arbitrii buni ai campionatului intern, actual consilier al ministrului Tineretului si Sportului, dar indicat în ceea ce este specializat - arbitraj. Postura de șef al Comisiei Centrale a Arbitrilor din România, unde lucrurile sub șefia domnului Vassaras ridică multe semne de întrebare, reprezintă opțiunea viabilă. Activitatea domnului Vassaras pare a consta mai mult în a ține prelegeri ocazionale unde, pentru acest lucru, îl puteam aduce pe Collina 1-2 ori pe lună și aveam un alt impact, atât valoric, dar și financiar, având în vedere că se zvonește că nu prea stă pe la muncă în condițiile în care termenii înţelegerii sunt pe măsura reputaţiei invocate de preşedintele FRF: salariu de 6.000 de euro pe lună, locuinţă închiriată în Bucureşti, maşină pusă la dispoziţie de FRF, 2 bilete de avion Bucureşti - Atena şi retur în fiecare lună.1 Eu, personal, nu am văzut schimbări, aceeași manieră de arbritraj în Liga I și a II-a, aceleași fețe cunoscute, aceleași controverse, ca să nu mai vorbim că de la nivelul ligii a treia începe calvarul pentru arbitrii, modul în care sunt „protejați” încă este inexistent (cu referire directă la integritatea fizică), rezultând chiar într-o renunțare a tinerilor încă din fazele incipiente, la toate acestea adăugăm vechea problemă a banilor și avem cheia „succesului” CCA. Dacă la nivelul Ligii 1 vorbim de aspecte administrative, la nivelul ligilor inferioare avem chestiuni existențiale unde, dacă nu mă înșel, la nivelul ligii a patra un arbitru primește sub 100 lei/meci, din care acesta suportă toate cheltuielile (transport, cazare, echipament, taxe etc.). „Încă din anul 2012, plata arbitrilor din lotul de Liga 1 a fost făcută exclusiv de către CCA, din sumele primite în acest scop de la LPF. Niciodată Federaţia Română de Fotbal nu a modificat acest mod de lucru şi niciodată FRF nu şi-a asumat plata baremurilor de arbitraj pentru Liga 1. Este adevărat că, la începutul sezonului 2016-2017 al Ligii 1, s-a produs un blocaj al plăţilor baremurilor arbitrilor ca urmare a adoptării de către cluburile din Liga 1 a unei decizii de Adunare Generală a LPF, prin care LPF urma să vireze cluburilor drepturile de televizare în integralitatea acestora, iar cluburile urmau să plătească direct către FRF-CCA sumele datorate cu titlu de barem de arbitraj. Această decizie a condus la imposibilitatea FRF-CCA de a emite facturi către LPF în conformitate cu modul de lucru stabilit, aşa cum am arătam şi mai sus, încă din anul 2012 şi implicit nu s-au putut achita baremurile aferente jocurilor din Liga 1”, se arată într-un comunicat al federaţiei.2 Ca element de noutate am văzut câteva perindări ale arbitrilor români în Asia, dar nu știu ce relevanță are acest lucru. Să faci o extrapolare cum că se pregătesc din punct de vedere climatic pentru turneul final și alte motive care nu au tangență cu fotbalul, mi se pare mai mult decât forțată. ANA-MARIA PRODAN-REGHECAMPF. În calitate de impresar nu știu câți jucători români a promovat sau cât a ajutat la dezvoltarea fotbalului românesc, ca să nu mai vorbim de perioada petrecută la Universitatea Cluj, unde s-a prezentat ca salvator al echipei, declarând următoarele la părăsirea echipei după numai 4 luni: „Nu a făcut nimeni ce am făcut eu pentru Universitatea Cluj. Am pierdut banii familiei mele şi am făcut mai mult decât Hristos pe Pământ pentru ei!”. Cu un tupeu incredibil, intră în direct la Valentin Moraru unde spune că ar trebui să ne mândrim cu ceea ce a făcut pentru fotbalul românesc, că a vândut pe sume mari ș.a.m.d.3 Modestia nu pare să fie principala calitate a doamnei. Ar fi frumos să ne arate doamna Prodan, negru pe alb, următoarele: - ce jucători a promovat și cei pe care i-a adus în țară, pentru că văd că încearcă să insinueze că are veleități de scouter; - foarte important, momentul și contextul în care i-a contractat: dacă aparțineau de alți impresari, fiind schimbați pe parcurs cu dânsa, cine a fost la celălalt capăt al tranzacției etc.; - comisioanele pe care le-a obținut, pentru că prespun că nu a făcut muncă voluntară; - dacă are vreo contribuție la faptul că Liga 1 este împânzită de jucători aduși liberi de contract, la o vârstă înaintată și de obicei străini. De exemplu, să analizăm cel mai mare potențial transfer din istoria Ligii 1, Nicolae Stanciu, în baza căruia și-a făcut mare reclamă. Pe vremea când activa la Vaslui, jucătorul era reprezentat de domnul Manea. La cum o știm toți pe doamna Prodan, probabil că jucătorul a fost „abordat” înainte de a face pasul spre FCSB, în postura de „jucător format”, certitudine. Deci meritul doamnei este faptul că a profitat de o situație, neavând decât contribuția luării comisionului??? ...să fim mândri!!! Un lucru ce mă frapează este afirmația cum că este agentul unor jucători precum: Stanciu, Adi Popa, Rotariu etc., dar pe transfermarkt nu găsesc nicio informație în acest sens. Nu îmi place această relație impresar-antrenor- jucători, dar este numai o părere personală. Priviți declarație, dintr-un articolul legat de un presupus conflict de interese, probabil administrativ: „Nu puteai să joci la Snagov dacă nu o aveai pe ea impresar. Îţi aduc un puşti care joacă, i-a stricat tot rostul. Avea vreo 16 ani. Îl cheamă Stancu, fundaş stânga. Nu a vrut să semneze cu ea. A d...u’ nu-l băga din cauză că nu a semnat. Eu am aflat târziu că nu a vrut să semneze cu ea şi nu l-a băgat” Apostol Muşat, fost primar Snagov şi finanţatorul echipei antrenate de Reghecampf. 45 O desfășurare ciudată a evenimentelor a fost și în cazul lui Alin Toșca (nu vorbesc despre valoare fotbalistică a acestuia), unde cronologic au avut loc următoarele evenimente (presă): - în vara anului 2016 are ofertă de la Pescara în cuantum de 2,2 - 2,5 milioane euro, în tranșe, jucătorul venind din postura de titular, integralist și căpitan al echipei de club, cu selecții la echipa națională, impresariat de Pietro Chiodi; - spre finalul anului 2016 apar zvonurile privind refuzul jucătorului de a fi reprezentat de soția antrenorului de la echipa de club și, printr-o coincidență extraordinară, acesta începe să piardă minute de joc și se evidențiază ca fiind unul din cei mai criticați jucători din lot, în condițiile unui joc foarte slab al întregii echipe; - în perioada de iarnă de transferuri a sezonului 2016-2017 , Toșca face trecerea la Betis pentru mai puțin din jumătatea sumei primite doar cu câteva luni înainte, respectiv 1 milion euro. O turnură care pune multe semne de întrebare. Cel mai important lucru cu care nu am cum să fiu de acord este propunerea acesteia pentru postul de selecționer - Laurențiu Reghcampf. Motivele legate strict de activitatea lui ca antrenor sunt clare, unele din acestea sunt expuse la prezentul capitol, secțiunea III, problema 1, dar și de-a lungul cărții, marcate cu „ * ”. Concluzionând, ne punem niște semne de întrebare mai ales când ne gândim că valoarea de transfer a unui jucător crește în funcție de numărul meciurilor jucate la nivel de club, dar mai ales la echipa națională și eu nu aș dori nici măcar zvonuri la acest nivel. Eu nu sunt mândru de activitatea doamnei Prodan, dimpotrivă, o văd ca unul din „personajele negative” ale fotbalului românesc, prea multe scandaluri, zvonuri ș.a.m.d. CRISTIAN CHIVU. Deși inițial a creat aparența unui jucător elevat, imparțial, lucrurile nu au stat chiar așa, cum de altfel timpul ne-a dovedit. Trecem peste momentul în care i-a tratat cu degetul mijlociu pe romani în momentul în care a ajuns la Inter, și îl analizăm strict pe cerința de bază a acestui post - protejarea și promovarea interesele naționale din punct de vedere fotbalistic și nu numai. Nu cred că este cazul aici, din moment ce probabil toți ne aducem aminte declarațiile date de acesta după ce Inter a câștigat în anul 2010 Liga Campionilor în urma căreia spunea că, din moment ce a câștigat trofeul, mulți i-au spus să lase naționala (cu alte cuvinte desigur), lucru ce a avut loc în 2011 pe motiv că nu mai dă același randament, serios??? Atunci de ce a continuat să joace încă 3 ani la Inter???….răspunsul meu este AȘA NU. Am văzut și micul scandal cu antrenorul Sdrobiș6 care îi reproșa că nu investește la rândul lui în copii, în condițiile în care este potent financiar. Aici nu pot spune că am ceva de remarcat, pentru că sunt banii omului și dacă nu simte nevoia să ajute la rândul său este strict problema lui, dar nu îți expune păreri despre fenomen în condițiile în care puteai să schimbi ceva și nu ai făcut-o. Scandalul a continuat cu afirmația acestuia cum că la Ajax a învățat să dea cu piciorul în minge... Mi se pare aberant, atunci îmi pun eu întrebarea: „cum ai ajuns acolo, dacă până atunci nu știai să lovești mingea?”. La acestea adăugăm faptul că a fost cooptat la UEFA ca observator tehnic, atât de aproape de momentul alegerilor pentru șefia FRF, unde sub îndrumarea cărei persoane credeți că va lucra? Ionuț Lupescu...ce convenabil! IONUȚ LUPESCU. Un alt domn patriot și cu principii care, în calitate de director tehnic UEFA, nu cunoaște basic-ul pe latură managerială, tehnică etc., aspect ce îl voi demonstra în cele ce urmează. Pentru început aș dori să vă prezint un interviu7, din care am extras câteva rânduri: Reporter: - Avem o mulţime de antrenori cu licenţă Pro. Lupescu: - Da, avem, poate chiar prea mulţi. Şi sunt destui care nu antrenează. I-am spus lui Dan Apolzan că trebuie să schimbe strategia, să introducă programe pentru obţinerea Licenţei A Elite, cea prin care se pregătesc antrenori specializaţi de copii şi juniori. Uite, ungurii au început să facă asta şi o să vezi ce rezultate vor avea în curând! FALS: Mai jos am prezentat un extras cu numărul antrenorilor posesori ai licenței PRO și nu numai... Aveam foarte puțini antrenori calificați per total, 128 PRO, aproape la același nivel cu Ungaria, Bosnia avea 201, Cehia 380, în timp ce Germania avea peste 1000, iar Spania peste 2000. Este nefondată afirmația că licența A Elite ar revigora fotbalul românesc, nu are nicio legătură pentru că licența PRO nu numai că oferă posibilitatea antrenării tuturor categoriilor, dar programul de pregătire, cel puțin pe hârtie, are o abordare exhaustivă. Dacă ar fi să vorbim de considerente financiare, întrucât licența PRO costă peste 6000 euro, licența A este mai mult decât suficientă pentru a oferi calificarea și cunoștințele necesare, deci niciuna nu este cauza problemei domnule director tehnic. Oamenii nu antrenează pentru că nu au unde, fotbalul este în declin, iar la copii și juniori cu greu se descurcă, poate cu o a doua slujbă, din moment ce, fie sunt voluntari, fie primesc salariul minim pe economie. Nici aceste școli private de fotbal nu știu cum se descurcă, având în vedere că plătesc transport, echipament, chirie teren ș.a.m.d., cred că fondatorii, la rândul lor, nu sunt departe de minim pe economie. Iar în ceea ce privește partea a doua a afirmației, este logic faptul că în Ungaria nu vor fi rezultate din moment ce Ferencvaros (campioana) este eliminată de Partizani Tirana din Ligă, iar la loturile de copii și juniori sunt rezultate mediocre; despre ce vorbim aici?! Trecerea de grupele Euro 2016, la seniori, nu poate fi considerată o mare performanță mai ales în formatul actual al competiției unde merg mai departe, majoritar, primele 3 echipe clasate din grupe de 4, la care adăugăm faptul că echipa Ungariei a fost formată preponderent din jucători cu vârste înaintate, nu în baza unei reconstrucții juvenile. Faptul că Ungaria a stabilit unele priorități în susținerea financiară a unor sporturi, printre care se regăsește și fotbalul, nu echivalează automat cu o dezvoltare a fenomenului, logic. Nu are nicio bază în declarații. Reporter: - Ai fost şi tu în Federaţie. Ce ai ai făcut în direcţia dezvoltării unor astfel de proiecte? Lupescu: - Ai uitat? În 2010 am demarat acel proiect cu campionatul selecţionatelor regionale. Era atât de simplu, nici nu costa mult, doar un milion de euro. Federaţia a pus 500.000, cele 42 de AJF-uri restul. A zis bine domnul reporter, ce ai făcut??? 1 milion de euro un turneu e puțin??? De ce acest format de turneu, așa mergeau copii la Cupa Prieteniei sau Brașov Indoor Cup??? Cum poți să chemi la joc ceva ce nu ai??? Cu 1 milion de euro poți susține grupe întregi de copii pe o durată cel puțin medie de timp...crește, nu te aștepta să culegi dacă nu ai semănat! Soluția domnului era să oblige cluburile să aibă academii, fără nicio facilitate, când este de notorietate ce se întâmplă la acest nivel, cu chete pentru banii de combustibil, iar despre plata sau promovarea copiilor nici nu se poate vorbi. NU poți să obligi cluburile până nu oferi o fundație pe care să se dezvolte, astfel încât acestea să dorească schimbarea, la care adăugăm faptul că dumnealui a venit în 2005 și până în 2010 (5 ani) ce a făcut??? O coincidență incredibilă, toate proiectele, inclusiv în conducerea actuală, iau naștere la final de mandat și, de obicei, se întind pentru următorul mandat (pretexte, lucruri de fațadă, campanie). Reporter: ...- Poate că vor face, dar deocamdată n-au timp, că se tot ceartă cei noi cu cei vechi. Lupescu: - Se ceartă fiindcă nu-şi dau seama ce reprezintă. Nu înţeleg că ei sunt imaginea fotbalului românesc, iar această imagine este de-plo-ra-bi-lă, ăsta este adevărul! Nu doar aici, la Nyon, ci peste tot. Nu vorbesc doar de scandalurile între Mircea Sandu şi Răzvan Burleanu, între Reghecampf şi Piţurcă, ci şi de cele dintre cluburi, conducători. Este deplorabilă, din moment ce dumnealui este unul din artizanii promovării acestei imagini, nu? Uităm de scandalurile pe care le-a avut cu Mircea Sandu, Mirel Rădoi ș.a.m.d., i s-a promovat imaginea de „lord”, persoană inteligentă, pentru că știe câteva limbi străine; asta denotă inteligența unui om??? Eu nu îmi dau seama cum a fost propulsat pe acea funcție în condițiile în care la federație nu știu ce realizări a avut, ca să nu mai vorbim de aspecte care denotă cunoștințele sale fotbalistice din punct de vedere tehnic (nu a fost antrenor, analist, profesor, nu a avut publicații de specialitate etc.). „Rădoi a trişat în competiţii şi pentru asta a şi fost suspendat. La începutul sezonului fiecare club trebuie să depună o listă a jucătorilor şi a staff-ului tehnic. El apărea acolo ca director. Nu ştiu ce director, director sportiv, de marketing, de stadion? El se comporta ca un antrenor şi de asta a fost suspendat", a spus Lupescu la Digisport. Acesta era motivul pentru care s-a înființat Comisia Tehnică UEFA, să vadă dacă fiecare angajat al clubulurilor are „comportament” conform fișei postului....ce aberație este aceasta??? Un comentariu neavenit mai ales într-un moment de cumpănă pentru fotbalul românesc - coeficientul României (patriot adevărat), în timpul prelimilariilor Ligii Campionilor, fapt ce a creat o stare de stres suplimentară. Priviți comentariu din partea domnului Lupescu: „Chiar acum un an sau doi, o echipă din Portugalia a fost în aceeaşi situaţie de care îmi spuneţi că ar fi Steaua. Avea un antrenor care nu obţinuse licenţa, stătea pe bancă în spatele altei funcţii. Cazul a fost sesizat imediat. Clubul şi persoana în cauză au fost sancţionaţi, dar nu mai ştiu exact nici numele echipei, nici al antrenorului”.8 Este clar faptul că nu poate să se detașeze de ranchiunele personale, fapt ce va atrage aceleași scandaluri de care toți iubitorii de fotbal s-au săturat. Într-adevăr, sunt pro asimilării tuturor cunoștințelor necesare anterior ocupării unui post, dar în situația în care erau oameni în staff cu licențe și este îndeplinită condiția, nu cred că aceasta era problema principală la UEFA...adică o comisie tehnică vine să vadă și dacă îngrijitorul terenului taie iarba corespunzător sau dă indicații??? să fim serioși, domnilor! Rădoi spunea într-un interviu acordat Gazetei că însuşi Chivu a protestat din cauza încercării marketingului FRF „de a profita pe spatele acestora". Este primul fotbalist care acuză un subiect sensibil, ţinut până astăzi secret, cel al încrengăturii dintre Lupescu şi firma lui Kiki Iancu. Prin contract, Iancu se ocupa de marketingul FRF, drepturi TV şi sponsorizări, zonă unde s-au învârtit anual afaceri de milioane de euro.9 Bineînțeles că și în trecut a dorit să fie președinte FRF contestându-l cu înverșunare pe domnul Mircea Sandu, dar totul s-a liniștit ulterior. Gândiți-vă că aceste afirmații vin de la un reprezentant UEFA și au un oarece ecou în plan european...așa că îi mulțumim pentru boost-ul de imagine. Reporter: - Cum ai trăit barajul cu Grecia? Lupescu: - N-am văzut decât meciul de la Bucureşti. Dar înteleg că, per ansamblu, nu am avut nici o mare ocazie în 180 de minute. Golul de la Bucureşti a fost autogol. Când îl vedeam pe Karagounis că la 38 de ani alerga mai mult decât mijlocaşii noştri, mult mai tineri, ce să mai zic?! Păcat, am avut o şansă bună să mergem la Mondial. Avocatura.com:10 - Ai vreun remarcat, cineva care ți-a plăcut mai mult? Lupescu: - Nu, și nici n-am urmărit prea mult echipa României, sincer! Am văzut doar un meci cu Ungaria, 1-1, și cam atât. Nu mi-a venit să cred când am citit...nu vede meciurile României??? No comment... Avocatura.com: Dar, dacă vorbim de români, ce ne-ar trebui mai mult ca să ajungem la nivelul pe care-l observăm afară? În toate domeniile, nu neapărat fotbal. Pentru că avem și noi calitățile noastre. Lupescu: Avem, dar cred că noi nu avem o educație a muncii. Asta ne lipsește. Avocatura.com: Etica muncii, cum se spune. Lupescu: Etica, și-o bună organizare, și-o bună educație a muncii. Cred că aici trebuie să se lucreze foarte mult. Lăsând la o parte celelalte probleme care sunt, important este să ai și o anumită educație a muncii.11 Dacă aceasta este concluzia pe care a tras-o despre fotbalul din România ca fiind principala problemă, este evidentă incapacitate acestuia de a oferi un diagnostic corespunzător. Bine a zis Gică Popescu vis-a-vis de calificarea la turneele finale că, dacă nu va fi obținută, să plece Sandu, Lucescu jr. și Lupescu, dar nu a plecat nimeni de bună voie sau în neant - tot o chestiune de etică și aceasta. „Eu sunt un tip căruia nu îi place să bată pasul pe loc şi viziunea mea despre dezvoltarea fotbalului românesc e puţin alta faţă de cea a federaţiei, de aceea am decis să întrerup azi colaborarea cu FRF. Îi mulţumesc preşedintelului Mircea Sandu pentru încrederea pe care mi-a arătat-o la un moment dat.”, a mai spus fostul jucător al echipei naţionale. Ionuţ Lupescu a fost numit în funcţia de director general al FRF în urma Comitetului Executiv din 22 noiembrie 2005, atribuţiile sale în cadrul federaţiei incluzând coordonarea activităţii departamentelor juridic, internaţional, financiar, sportiv şi marketing.12 Deci să ne facem înțeleși, vine cu această motivare după ce nu realizează nimic timp de 6 ani, în condițiile în care avea puterea și mai ales atribuții să o facă??? Domnul Lupescu se declara scârbit de întârzierile ce aveau loc la Arena Națională pricinuite de Consiliul General al Municipiului București. În regulă, atunci să vorbim și de românii scârbiți de infrastructura în care a investit sau, mai bine zis, NU a investit FRF, în condițiile în care dispune de fonduri consistente care, spre deosebire de municipalitate, nu vin direct din buzunarul românilor, încă un motiv în plus ca FRF să fie artizanul unor astfel de proiecte și nu „controlor”. Inserez și părerea acestuia despre domnul Daum de la sfârșitul anului 2016: „Eu cred ca Daum nu a fost primit de români foarte bine, așa cum ar fi trebuit. Cred că și Federația nu a pregătit momentul foarte bine.” Nu înțeleg, trebuia covor roșu sau să sărbătorim în stradă venirea unui antrenor îndoielnic din punct de vedere valoric??? Când era domnul Iordănescu, român fiind, ziceam că este depășit (ce-i drept, personal, nu mi-a plăcut modul în care a gestionat situația, de la preliminarii, până la finalul meciului cu Albania), dar germanul care a avut rezultate acum 15-20 ani este ok, nu??? După cum ați observat domnul Lupescu nu are un răspuns pertinent la niciuna dintre întrebări sau o opinie argumentată corespunzător, atât în ceea ce privește chestiunile administrative, dar și cele de ordin fotbalistic. Văd că face și gesturi presupuse a fi onorabile (publicitate ieftină), astfel refuză salarii de la UEFA (peste 5 mii euro pe lună), motiv pentru care ar fi interesant să vină să spună public, alături de domnul Prunea ce prime s-au primit pentru Campionatul European din 2008 și dacă salariile/primele/bonusurile la FRF au fost „mai bune” decât la UEFA, în condițiile în care ultima dispune de fonduri mult mai mari față de organismul din România. Înclin să cred că este o delimitare foarte fină după ce văd că domnul Prunea în aproape 6 ani de absență de la FRF a câștigat procesul cu aceasta, primind despăgubiri de aproximativ 500.000 euro. Din suma prezentată mai sus, 40% reprezintă bonuri de masă, diurne etc...un calcul simplu: aproximativ 7000 euro/lună all inclusive ca să zic așa, nu-i rău pentru fostul șef al Departamentului de Relații Internaționale Florin Prunea. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html#O_coincidență_incredibilă,_toate_proiectele,_inclusiv_în_conducerea_actuală,_iau_naștere_la_final_de_mandat_și,_de_obicei,_se_întind_pentru_următorul_mandat_(pretexte,_lucruri_de_fațadă,_campanie).	Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte	Crăciunescu Ștefan-Viorel FOTBAL AZ MOMENTUL 0 2017 CUVÂNT ÎNAINTE Inițial am dorit ca materialul să fie unul pur tehnic însă, pe parcurs, acaparat oarecum de problemele fotbalului din România, mai ales de nedreptățile aduse jucătorilor pe diferite ramuri (financiare, profesionale, morale etc.), lucruri pe care toți iubitorii sau cunoscătorii de fotbal le văd, dar nimeni nu prea le expune, m-am gândit să profit de ocazia pe care o am cu redactarea acestei cărți și să-mi expun părerea cu privire la aceste aspecte, întrucât situația este foarte gravă și acest lucru neplăcut trebuie evidențiat până la urmă de cineva care nu se dă „după cum bate vântul”. Pot spune că maniera de a scrie a fost ceva în genul Jerry Maguire, mai ales că am scris-o într-un timp extrem de scurt, însă depășește sfera de manifest. Voi vorbi despre așa-zisele „inovații” privind poziționarea jucătorilor în teren, riscul reprofilărilor, jocul slab prestat de echipa națională a României, precum și alte probleme contemporane ce pot avea repercusiuni în viitor, fie că sunt pe plan național sau la nivel global. Totodată, în cadrul acestui material, voi expune plusurile/schimbările pe care le-aș implementa în calitate de președinte FRF. Voi prezenta posibilele candidaturi la șefia FRF, ocazie cu care voi demonstra de ce nu sunt viabile sau sunt improrii, unele chiar DĂUNĂTOARE fotbalului din România, în condițiile în care deja suntem pe o pantă alarmant de descendentă. În ceea ce privește partea tehnică pot spune că aceast material, la ora actuală, cred că este printre puținele ce oferă scriptic o descriere a calităților pe care trebuie să le posede un jucător în funcție de poziția în teren ocupată, precum și transpunerea lor în aproape toate tipurile de sisteme de joc (cca. 300 reprezentări grafice, inclusiv cele online) cu 3, 4 sau 5 fundași (bineînțeles că valoarea acestui material rămâne la latitudinea cititorului). Nu exclud anumite greșeli sau opinii contrare, motiv pentru care îmi puteți lăsa comentarii dumneavoastră la adresa www.facebook.com/CraciunescuStefanCandidatFRF , unde puteți găsi GRATUIT cartea în format word (este gratuit peste tot ce-i drept). Mulțumesc! CUPRINS CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. I. Posibilii candidați 1 II. Schimbările pe care doresc să le aduc 40 III. Prezentare sumară a problematicii fotbalistice actuale atât intern, cât și extern 66 PROBLEMA 1 - sistemul de joc/selecția/specializarea 66 PROBLEMA 2 - tendințe europene negative 72 PROBLEMA 3 - licențierea antrenorilor 75 PROBLEMA 4 - tinerii jucători (politica de tranferuri a cluburilor) 79 CAPITOLUL 2 DESCRIEREA POSTURILOR DE JOC ÎN FUNCȚIE DE ZONA OCUPATĂ I. Generalități 83 II. Zonele de joc 88 III. Reprofilările 92 IV. Posturi 95 - Antrenorul principal/managerul 95 ZONA 0 - Portarul 103 ZONA 1 - 1. Libero-ul 106 - 2. Fundașul central 109 - 3. Fundașul lateral 113 ZONA 2 - 1. Mijlocașul defensiv 117 - 2. Regista 119 ZONA 3 - 1. Mijlocașul box-to-box 121 - 2. Mijlocașul central 123 - 3. Playmaker-ul 124 - 4. Mijlocașul lateral 124 ZONA 4 - 1. Mijlocașul ofensiv 126 - 2. Extrema 129 ZONA 5 - 1. Vârful împins 130 - 2. Atacantul retras 132 - 3. Atacantul complet 132 - 4. 9 fals 133 - 5. Interul 134 - 6. Raumdauter 136 CAPITOLUL 3 SISTEME DE JOC I. Generalități 137 II. Sisteme cu 5 fundași 148 III. Sisteme cu 4 fundași 179 IV. Sisteme cu 3 fundași 226 CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. Activitatea federației, cât și a celorlalte structuri administrative se reflectă în „bunăstarea” fotbalului din România, atât la nivelul echipei naționale, dar și la nivel de club, atât la seniori, cât și la copii și juniori. Sigur că nu putem vorbi de bunăstare când la nivelul echipei naționale ratăm calificare după calificare (după ce am adus un antrenor foarte scump, în condițiile în care era șomer de ceva timp și multe alte inadvertențe prezentate de-a lungul materialului), chiar dacă sistemul competițional și echipele adverse reprezentau un bun prilej de a o obține calificarea la turnee finale sau, mai ales, de a accede în fazele eliminatorii ale Campionatului European din Franța 2016. La nivel de club avem o Liga 1 în care cel puțin 3/4 din echipe au probleme financiare, nici nu putem vorbi de transferuri (toate echipele cu excepția FCSB au „cheltuit” cumulat sub jumătate de milion euro), în timp ce în liga secundă deja 4 echipe sunt ieșite din competiție, ca să nu mai vorbim de liga a III-a ș.a.m.d., unde nu se acordă nicio atenție dezvoltării sau măcar menținerii activității fotbalistice. În ceea ce privește fotbalul feminin sau futsalul nu vedem nicio implicare, toată expunerea ultimilor ani este consecința unui trend european/mondial. Pe plan național, la aceste 2 categorii, se fac lucruri de fațadă, promisiuni, de obicei la final de mandat, cu scopul câștigării unor voturi din partea acestora, nimic consistent, durabil. Au dispărut de-a lungul timpului de pe prima scenă fotbalistică, echipe precum Progresul, Sportul Studențesc, Petrolul, Rapid, Universitatea Cluj, Oțelul ș.a.m.d. Aceste echipe creșteau spiritul combativ al competiției (atât la nivelul echipelor, cât și fanilor) și intrarea lor în acest con de umbră reprezintă unul din motivele asistenței reduse la meciuri, a scăderii valorii și expunerii fotbalului românesc. Notele de subsol în acest prim capitol sunt foarte interesante și recomand accesarea acestora. I. Posibilii candidați Din ce se zvonește, aceștia ar putea fi: Cristian Balaj, Ana-Maria Prodan-Reghecampf , Cristian Chivu, Ionuț Lupescu, Florin Prunea, Răzvan Burleanu, pe care îi voi caracteriza sumar. Voi discuta și despre Christoph Daum și modelul german, așa-zisul „moment 0”, care nu a existat niciodată la aceștia, pură ficțiune. CRISTIAN BALAJ. Unul din arbitrii buni ai campionatului intern, actual consilier al ministrului Tineretului si Sportului, dar indicat în ceea ce este specializat - arbitraj. Postura de șef al Comisiei Centrale a Arbitrilor din România, unde lucrurile sub șefia domnului Vassaras ridică multe semne de întrebare, reprezintă opțiunea viabilă. Activitatea domnului Vassaras pare a consta mai mult în a ține prelegeri ocazionale unde, pentru acest lucru, îl puteam aduce pe Collina 1-2 ori pe lună și aveam un alt impact, atât valoric, dar și financiar, având în vedere că se zvonește că nu prea stă pe la muncă în condițiile în care termenii înţelegerii sunt pe măsura reputaţiei invocate de preşedintele FRF: salariu de 6.000 de euro pe lună, locuinţă închiriată în Bucureşti, maşină pusă la dispoziţie de FRF, 2 bilete de avion Bucureşti - Atena şi retur în fiecare lună.1 Eu, personal, nu am văzut schimbări, aceeași manieră de arbritraj în Liga I și a II-a, aceleași fețe cunoscute, aceleași controverse, ca să nu mai vorbim că de la nivelul ligii a treia începe calvarul pentru arbitrii, modul în care sunt „protejați” încă este inexistent (cu referire directă la integritatea fizică), rezultând chiar într-o renunțare a tinerilor încă din fazele incipiente, la toate acestea adăugăm vechea problemă a banilor și avem cheia „succesului” CCA. Dacă la nivelul Ligii 1 vorbim de aspecte administrative, la nivelul ligilor inferioare avem chestiuni existențiale unde, dacă nu mă înșel, la nivelul ligii a patra un arbitru primește sub 100 lei/meci, din care acesta suportă toate cheltuielile (transport, cazare, echipament, taxe etc.). „Încă din anul 2012, plata arbitrilor din lotul de Liga 1 a fost făcută exclusiv de către CCA, din sumele primite în acest scop de la LPF. Niciodată Federaţia Română de Fotbal nu a modificat acest mod de lucru şi niciodată FRF nu şi-a asumat plata baremurilor de arbitraj pentru Liga 1. Este adevărat că, la începutul sezonului 2016-2017 al Ligii 1, s-a produs un blocaj al plăţilor baremurilor arbitrilor ca urmare a adoptării de către cluburile din Liga 1 a unei decizii de Adunare Generală a LPF, prin care LPF urma să vireze cluburilor drepturile de televizare în integralitatea acestora, iar cluburile urmau să plătească direct către FRF-CCA sumele datorate cu titlu de barem de arbitraj. Această decizie a condus la imposibilitatea FRF-CCA de a emite facturi către LPF în conformitate cu modul de lucru stabilit, aşa cum am arătam şi mai sus, încă din anul 2012 şi implicit nu s-au putut achita baremurile aferente jocurilor din Liga 1”, se arată într-un comunicat al federaţiei.2 Ca element de noutate am văzut câteva perindări ale arbitrilor români în Asia, dar nu știu ce relevanță are acest lucru. Să faci o extrapolare cum că se pregătesc din punct de vedere climatic pentru turneul final și alte motive care nu au tangență cu fotbalul, mi se pare mai mult decât forțată. ANA-MARIA PRODAN-REGHECAMPF. În calitate de impresar nu știu câți jucători români a promovat sau cât a ajutat la dezvoltarea fotbalului românesc, ca să nu mai vorbim de perioada petrecută la Universitatea Cluj, unde s-a prezentat ca salvator al echipei, declarând următoarele la părăsirea echipei după numai 4 luni: „Nu a făcut nimeni ce am făcut eu pentru Universitatea Cluj. Am pierdut banii familiei mele şi am făcut mai mult decât Hristos pe Pământ pentru ei!”. Cu un tupeu incredibil, intră în direct la Valentin Moraru unde spune că ar trebui să ne mândrim cu ceea ce a făcut pentru fotbalul românesc, că a vândut pe sume mari ș.a.m.d.3 Modestia nu pare să fie principala calitate a doamnei. Ar fi frumos să ne arate doamna Prodan, negru pe alb, următoarele: - ce jucători a promovat și cei pe care i-a adus în țară, pentru că văd că încearcă să insinueze că are veleități de scouter; - foarte important, momentul și contextul în care i-a contractat: dacă aparțineau de alți impresari, fiind schimbați pe parcurs cu dânsa, cine a fost la celălalt capăt al tranzacției etc.; - comisioanele pe care le-a obținut, pentru că prespun că nu a făcut muncă voluntară; - dacă are vreo contribuție la faptul că Liga 1 este împânzită de jucători aduși liberi de contract, la o vârstă înaintată și de obicei străini. De exemplu, să analizăm cel mai mare potențial transfer din istoria Ligii 1, Nicolae Stanciu, în baza căruia și-a făcut mare reclamă. Pe vremea când activa la Vaslui, jucătorul era reprezentat de domnul Manea. La cum o știm toți pe doamna Prodan, probabil că jucătorul a fost „abordat” înainte de a face pasul spre FCSB, în postura de „jucător format”, certitudine. Deci meritul doamnei este faptul că a profitat de o situație, neavând decât contribuția luării comisionului??? ...să fim mândri!!! Un lucru ce mă frapează este afirmația cum că este agentul unor jucători precum: Stanciu, Adi Popa, Rotariu etc., dar pe transfermarkt nu găsesc nicio informație în acest sens. Nu îmi place această relație impresar-antrenor- jucători, dar este numai o părere personală. Priviți declarație, dintr-un articolul legat de un presupus conflict de interese, probabil administrativ: „Nu puteai să joci la Snagov dacă nu o aveai pe ea impresar. Îţi aduc un puşti care joacă, i-a stricat tot rostul. Avea vreo 16 ani. Îl cheamă Stancu, fundaş stânga. Nu a vrut să semneze cu ea. A d...u’ nu-l băga din cauză că nu a semnat. Eu am aflat târziu că nu a vrut să semneze cu ea şi nu l-a băgat” Apostol Muşat, fost primar Snagov şi finanţatorul echipei antrenate de Reghecampf. 45 O desfășurare ciudată a evenimentelor a fost și în cazul lui Alin Toșca (nu vorbesc despre valoare fotbalistică a acestuia), unde cronologic au avut loc următoarele evenimente (presă): - în vara anului 2016 are ofertă de la Pescara în cuantum de 2,2 - 2,5 milioane euro, în tranșe, jucătorul venind din postura de titular, integralist și căpitan al echipei de club, cu selecții la echipa națională, impresariat de Pietro Chiodi; - spre finalul anului 2016 apar zvonurile privind refuzul jucătorului de a fi reprezentat de soția antrenorului de la echipa de club și, printr-o coincidență extraordinară, acesta începe să piardă minute de joc și se evidențiază ca fiind unul din cei mai criticați jucători din lot, în condițiile unui joc foarte slab al întregii echipe; - în perioada de iarnă de transferuri a sezonului 2016-2017 , Toșca face trecerea la Betis pentru mai puțin din jumătatea sumei primite doar cu câteva luni înainte, respectiv 1 milion euro. O turnură care pune multe semne de întrebare. Cel mai important lucru cu care nu am cum să fiu de acord este propunerea acesteia pentru postul de selecționer - Laurențiu Reghcampf. Motivele legate strict de activitatea lui ca antrenor sunt clare, unele din acestea sunt expuse la prezentul capitol, secțiunea III, problema 1, dar și de-a lungul cărții, marcate cu „ * ”. Concluzionând, ne punem niște semne de întrebare mai ales când ne gândim că valoarea de transfer a unui jucător crește în funcție de numărul meciurilor jucate la nivel de club, dar mai ales la echipa națională și eu nu aș dori nici măcar zvonuri la acest nivel. Eu nu sunt mândru de activitatea doamnei Prodan, dimpotrivă, o văd ca unul din „personajele negative” ale fotbalului românesc, prea multe scandaluri, zvonuri ș.a.m.d. CRISTIAN CHIVU. Deși inițial a creat aparența unui jucător elevat, imparțial, lucrurile nu au stat chiar așa, cum de altfel timpul ne-a dovedit. Trecem peste momentul în care i-a tratat cu degetul mijlociu pe romani în momentul în care a ajuns la Inter, și îl analizăm strict pe cerința de bază a acestui post - protejarea și promovarea interesele naționale din punct de vedere fotbalistic și nu numai. Nu cred că este cazul aici, din moment ce probabil toți ne aducem aminte declarațiile date de acesta după ce Inter a câștigat în anul 2010 Liga Campionilor în urma căreia spunea că, din moment ce a câștigat trofeul, mulți i-au spus să lase naționala (cu alte cuvinte desigur), lucru ce a avut loc în 2011 pe motiv că nu mai dă același randament, serios??? Atunci de ce a continuat să joace încă 3 ani la Inter???….răspunsul meu este AȘA NU. Am văzut și micul scandal cu antrenorul Sdrobiș6 care îi reproșa că nu investește la rândul lui în copii, în condițiile în care este potent financiar. Aici nu pot spune că am ceva de remarcat, pentru că sunt banii omului și dacă nu simte nevoia să ajute la rândul său este strict problema lui, dar nu îți expune păreri despre fenomen în condițiile în care puteai să schimbi ceva și nu ai făcut-o. Scandalul a continuat cu afirmația acestuia cum că la Ajax a învățat să dea cu piciorul în minge... Mi se pare aberant, atunci îmi pun eu întrebarea: „cum ai ajuns acolo, dacă până atunci nu știai să lovești mingea?”. La acestea adăugăm faptul că a fost cooptat la UEFA ca observator tehnic, atât de aproape de momentul alegerilor pentru șefia FRF, unde sub îndrumarea cărei persoane credeți că va lucra? Ionuț Lupescu...ce convenabil! IONUȚ LUPESCU. Un alt domn patriot și cu principii care, în calitate de director tehnic UEFA, nu cunoaște basic-ul pe latură managerială, tehnică etc., aspect ce îl voi demonstra în cele ce urmează. Pentru început aș dori să vă prezint un interviu7, din care am extras câteva rânduri: Reporter: - Avem o mulţime de antrenori cu licenţă Pro. Lupescu: - Da, avem, poate chiar prea mulţi. Şi sunt destui care nu antrenează. I-am spus lui Dan Apolzan că trebuie să schimbe strategia, să introducă programe pentru obţinerea Licenţei A Elite, cea prin care se pregătesc antrenori specializaţi de copii şi juniori. Uite, ungurii au început să facă asta şi o să vezi ce rezultate vor avea în curând! FALS: Mai jos am prezentat un extras cu numărul antrenorilor posesori ai licenței PRO și nu numai... Aveam foarte puțini antrenori calificați per total, 128 PRO, aproape la același nivel cu Ungaria, Bosnia avea 201, Cehia 380, în timp ce Germania avea peste 1000, iar Spania peste 2000. Este nefondată afirmația că licența A Elite ar revigora fotbalul românesc, nu are nicio legătură pentru că licența PRO nu numai că oferă posibilitatea antrenării tuturor categoriilor, dar programul de pregătire, cel puțin pe hârtie, are o abordare exhaustivă. Dacă ar fi să vorbim de considerente financiare, întrucât licența PRO costă peste 6000 euro, licența A este mai mult decât suficientă pentru a oferi calificarea și cunoștințele necesare, deci niciuna nu este cauza problemei domnule director tehnic. Oamenii nu antrenează pentru că nu au unde, fotbalul este în declin, iar la copii și juniori cu greu se descurcă, poate cu o a doua slujbă, din moment ce, fie sunt voluntari, fie primesc salariul minim pe economie. Nici aceste școli private de fotbal nu știu cum se descurcă, având în vedere că plătesc transport, echipament, chirie teren ș.a.m.d., cred că fondatorii, la rândul lor, nu sunt departe de minim pe economie. Iar în ceea ce privește partea a doua a afirmației, este logic faptul că în Ungaria nu vor fi rezultate din moment ce Ferencvaros (campioana) este eliminată de Partizani Tirana din Ligă, iar la loturile de copii și juniori sunt rezultate mediocre; despre ce vorbim aici?! Trecerea de grupele Euro 2016, la seniori, nu poate fi considerată o mare performanță mai ales în formatul actual al competiției unde merg mai departe, majoritar, primele 3 echipe clasate din grupe de 4, la care adăugăm faptul că echipa Ungariei a fost formată preponderent din jucători cu vârste înaintate, nu în baza unei reconstrucții juvenile. Faptul că Ungaria a stabilit unele priorități în susținerea financiară a unor sporturi, printre care se regăsește și fotbalul, nu echivalează automat cu o dezvoltare a fenomenului, logic. Nu are nicio bază în declarații. Reporter: - Ai fost şi tu în Federaţie. Ce ai ai făcut în direcţia dezvoltării unor astfel de proiecte? Lupescu: - Ai uitat? În 2010 am demarat acel proiect cu campionatul selecţionatelor regionale. Era atât de simplu, nici nu costa mult, doar un milion de euro. Federaţia a pus 500.000, cele 42 de AJF-uri restul. A zis bine domnul reporter, ce ai făcut??? 1 milion de euro un turneu e puțin??? De ce acest format de turneu, așa mergeau copii la Cupa Prieteniei sau Brașov Indoor Cup??? Cum poți să chemi la joc ceva ce nu ai??? Cu 1 milion de euro poți susține grupe întregi de copii pe o durată cel puțin medie de timp...crește, nu te aștepta să culegi dacă nu ai semănat! Soluția domnului era să oblige cluburile să aibă academii, fără nicio facilitate, când este de notorietate ce se întâmplă la acest nivel, cu chete pentru banii de combustibil, iar despre plata sau promovarea copiilor nici nu se poate vorbi. NU poți să obligi cluburile până nu oferi o fundație pe care să se dezvolte, astfel încât acestea să dorească schimbarea, la care adăugăm faptul că dumnealui a venit în 2005 și până în 2010 (5 ani) ce a făcut??? O coincidență incredibilă, toate proiectele, inclusiv în conducerea actuală, iau naștere la final de mandat și, de obicei, se întind pentru următorul mandat (pretexte, lucruri de fațadă, campanie). Reporter: ...- Poate că vor face, dar deocamdată n-au timp, că se tot ceartă cei noi cu cei vechi. Lupescu: - Se ceartă fiindcă nu-şi dau seama ce reprezintă. Nu înţeleg că ei sunt imaginea fotbalului românesc, iar această imagine este de-plo-ra-bi-lă, ăsta este adevărul! Nu doar aici, la Nyon, ci peste tot. Nu vorbesc doar de scandalurile între Mircea Sandu şi Răzvan Burleanu, între Reghecampf şi Piţurcă, ci şi de cele dintre cluburi, conducători. Este deplorabilă, din moment ce dumnealui este unul din artizanii promovării acestei imagini, nu? Uităm de scandalurile pe care le-a avut cu Mircea Sandu, Mirel Rădoi ș.a.m.d., i s-a promovat imaginea de „lord”, persoană inteligentă, pentru că știe câteva limbi străine; asta denotă inteligența unui om??? Eu nu îmi dau seama cum a fost propulsat pe acea funcție în condițiile în care la federație nu știu ce realizări a avut, ca să nu mai vorbim de aspecte care denotă cunoștințele sale fotbalistice din punct de vedere tehnic (nu a fost antrenor, analist, profesor, nu a avut publicații de specialitate etc.). „Rădoi a trişat în competiţii şi pentru asta a şi fost suspendat. La începutul sezonului fiecare club trebuie să depună o listă a jucătorilor şi a staff-ului tehnic. El apărea acolo ca director. Nu ştiu ce director, director sportiv, de marketing, de stadion? El se comporta ca un antrenor şi de asta a fost suspendat", a spus Lupescu la Digisport. Acesta era motivul pentru care s-a înființat Comisia Tehnică UEFA, să vadă dacă fiecare angajat al clubulurilor are „comportament” conform fișei postului....ce aberație este aceasta??? Un comentariu neavenit mai ales într-un moment de cumpănă pentru fotbalul românesc - coeficientul României (patriot adevărat), în timpul prelimilariilor Ligii Campionilor, fapt ce a creat o stare de stres suplimentară. Priviți comentariu din partea domnului Lupescu: „Chiar acum un an sau doi, o echipă din Portugalia a fost în aceeaşi situaţie de care îmi spuneţi că ar fi Steaua. Avea un antrenor care nu obţinuse licenţa, stătea pe bancă în spatele altei funcţii. Cazul a fost sesizat imediat. Clubul şi persoana în cauză au fost sancţionaţi, dar nu mai ştiu exact nici numele echipei, nici al antrenorului”.8 Este clar faptul că nu poate să se detașeze de ranchiunele personale, fapt ce va atrage aceleași scandaluri de care toți iubitorii de fotbal s-au săturat. Într-adevăr, sunt pro asimilării tuturor cunoștințelor necesare anterior ocupării unui post, dar în situația în care erau oameni în staff cu licențe și este îndeplinită condiția, nu cred că aceasta era problema principală la UEFA...adică o comisie tehnică vine să vadă și dacă îngrijitorul terenului taie iarba corespunzător sau dă indicații??? să fim serioși, domnilor! Rădoi spunea într-un interviu acordat Gazetei că însuşi Chivu a protestat din cauza încercării marketingului FRF „de a profita pe spatele acestora". Este primul fotbalist care acuză un subiect sensibil, ţinut până astăzi secret, cel al încrengăturii dintre Lupescu şi firma lui Kiki Iancu. Prin contract, Iancu se ocupa de marketingul FRF, drepturi TV şi sponsorizări, zonă unde s-au învârtit anual afaceri de milioane de euro.9 Bineînțeles că și în trecut a dorit să fie președinte FRF contestându-l cu înverșunare pe domnul Mircea Sandu, dar totul s-a liniștit ulterior. Gândiți-vă că aceste afirmații vin de la un reprezentant UEFA și au un oarece ecou în plan european...așa că îi mulțumim pentru boost-ul de imagine. Reporter: - Cum ai trăit barajul cu Grecia? Lupescu: - N-am văzut decât meciul de la Bucureşti. Dar înteleg că, per ansamblu, nu am avut nici o mare ocazie în 180 de minute. Golul de la Bucureşti a fost autogol. Când îl vedeam pe Karagounis că la 38 de ani alerga mai mult decât mijlocaşii noştri, mult mai tineri, ce să mai zic?! Păcat, am avut o şansă bună să mergem la Mondial. Avocatura.com:10 - Ai vreun remarcat, cineva care ți-a plăcut mai mult? Lupescu: - Nu, și nici n-am urmărit prea mult echipa României, sincer! Am văzut doar un meci cu Ungaria, 1-1, și cam atât. Nu mi-a venit să cred când am citit...nu vede meciurile României??? No comment... Avocatura.com: Dar, dacă vorbim de români, ce ne-ar trebui mai mult ca să ajungem la nivelul pe care-l observăm afară? În toate domeniile, nu neapărat fotbal. Pentru că avem și noi calitățile noastre. Lupescu: Avem, dar cred că noi nu avem o educație a muncii. Asta ne lipsește. Avocatura.com: Etica muncii, cum se spune. Lupescu: Etica, și-o bună organizare, și-o bună educație a muncii. Cred că aici trebuie să se lucreze foarte mult. Lăsând la o parte celelalte probleme care sunt, important este să ai și o anumită educație a muncii.11 Dacă aceasta este concluzia pe care a tras-o despre fotbalul din România ca fiind principala problemă, este evidentă incapacitate acestuia de a oferi un diagnostic corespunzător. Bine a zis Gică Popescu vis-a-vis de calificarea la turneele finale că, dacă nu va fi obținută, să plece Sandu, Lucescu jr. și Lupescu, dar nu a plecat nimeni de bună voie sau în neant - tot o chestiune de etică și aceasta. „Eu sunt un tip căruia nu îi place să bată pasul pe loc şi viziunea mea despre dezvoltarea fotbalului românesc e puţin alta faţă de cea a federaţiei, de aceea am decis să întrerup azi colaborarea cu FRF. Îi mulţumesc preşedintelului Mircea Sandu pentru încrederea pe care mi-a arătat-o la un moment dat.”, a mai spus fostul jucător al echipei naţionale. Ionuţ Lupescu a fost numit în funcţia de director general al FRF în urma Comitetului Executiv din 22 noiembrie 2005, atribuţiile sale în cadrul federaţiei incluzând coordonarea activităţii departamentelor juridic, internaţional, financiar, sportiv şi marketing.12 Deci să ne facem înțeleși, vine cu această motivare după ce nu realizează nimic timp de 6 ani, în condițiile în care avea puterea și mai ales atribuții să o facă??? Domnul Lupescu se declara scârbit de întârzierile ce aveau loc la Arena Națională pricinuite de Consiliul General al Municipiului București. În regulă, atunci să vorbim și de românii scârbiți de infrastructura în care a investit sau, mai bine zis, NU a investit FRF, în condițiile în care dispune de fonduri consistente care, spre deosebire de municipalitate, nu vin direct din buzunarul românilor, încă un motiv în plus ca FRF să fie artizanul unor astfel de proiecte și nu „controlor”. Inserez și părerea acestuia despre domnul Daum de la sfârșitul anului 2016: „Eu cred ca Daum nu a fost primit de români foarte bine, așa cum ar fi trebuit. Cred că și Federația nu a pregătit momentul foarte bine.” Nu înțeleg, trebuia covor roșu sau să sărbătorim în stradă venirea unui antrenor îndoielnic din punct de vedere valoric??? Când era domnul Iordănescu, român fiind, ziceam că este depășit (ce-i drept, personal, nu mi-a plăcut modul în care a gestionat situația, de la preliminarii, până la finalul meciului cu Albania), dar germanul care a avut rezultate acum 15-20 ani este ok, nu??? După cum ați observat domnul Lupescu nu are un răspuns pertinent la niciuna dintre întrebări sau o opinie argumentată corespunzător, atât în ceea ce privește chestiunile administrative, dar și cele de ordin fotbalistic. Văd că face și gesturi presupuse a fi onorabile (publicitate ieftină), astfel refuză salarii de la UEFA (peste 5 mii euro pe lună), motiv pentru care ar fi interesant să vină să spună public, alături de domnul Prunea ce prime s-au primit pentru Campionatul European din 2008 și dacă salariile/primele/bonusurile la FRF au fost „mai bune” decât la UEFA, în condițiile în care ultima dispune de fonduri mult mai mari față de organismul din România. Înclin să cred că este o delimitare foarte fină după ce văd că domnul Prunea în aproape 6 ani de absență de la FRF a câștigat procesul cu aceasta, primind despăgubiri de aproximativ 500.000 euro. Din suma prezentată mai sus, 40% reprezintă bonuri de masă, diurne etc...un calcul simplu: aproximativ 7000 euro/lună all inclusive ca să zic așa, nu-i rău pentru fostul șef al Departamentului de Relații Internaționale Florin Prunea. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html#Lupescu	Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte	Crăciunescu Ștefan-Viorel FOTBAL AZ MOMENTUL 0 2017 CUVÂNT ÎNAINTE Inițial am dorit ca materialul să fie unul pur tehnic însă, pe parcurs, acaparat oarecum de problemele fotbalului din România, mai ales de nedreptățile aduse jucătorilor pe diferite ramuri (financiare, profesionale, morale etc.), lucruri pe care toți iubitorii sau cunoscătorii de fotbal le văd, dar nimeni nu prea le expune, m-am gândit să profit de ocazia pe care o am cu redactarea acestei cărți și să-mi expun părerea cu privire la aceste aspecte, întrucât situația este foarte gravă și acest lucru neplăcut trebuie evidențiat până la urmă de cineva care nu se dă „după cum bate vântul”. Pot spune că maniera de a scrie a fost ceva în genul Jerry Maguire, mai ales că am scris-o într-un timp extrem de scurt, însă depășește sfera de manifest. Voi vorbi despre așa-zisele „inovații” privind poziționarea jucătorilor în teren, riscul reprofilărilor, jocul slab prestat de echipa națională a României, precum și alte probleme contemporane ce pot avea repercusiuni în viitor, fie că sunt pe plan național sau la nivel global. Totodată, în cadrul acestui material, voi expune plusurile/schimbările pe care le-aș implementa în calitate de președinte FRF. Voi prezenta posibilele candidaturi la șefia FRF, ocazie cu care voi demonstra de ce nu sunt viabile sau sunt improrii, unele chiar DĂUNĂTOARE fotbalului din România, în condițiile în care deja suntem pe o pantă alarmant de descendentă. În ceea ce privește partea tehnică pot spune că aceast material, la ora actuală, cred că este printre puținele ce oferă scriptic o descriere a calităților pe care trebuie să le posede un jucător în funcție de poziția în teren ocupată, precum și transpunerea lor în aproape toate tipurile de sisteme de joc (cca. 300 reprezentări grafice, inclusiv cele online) cu 3, 4 sau 5 fundași (bineînțeles că valoarea acestui material rămâne la latitudinea cititorului). Nu exclud anumite greșeli sau opinii contrare, motiv pentru care îmi puteți lăsa comentarii dumneavoastră la adresa www.facebook.com/CraciunescuStefanCandidatFRF , unde puteți găsi GRATUIT cartea în format word (este gratuit peste tot ce-i drept). Mulțumesc! CUPRINS CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. I. Posibilii candidați 1 II. Schimbările pe care doresc să le aduc 40 III. Prezentare sumară a problematicii fotbalistice actuale atât intern, cât și extern 66 PROBLEMA 1 - sistemul de joc/selecția/specializarea 66 PROBLEMA 2 - tendințe europene negative 72 PROBLEMA 3 - licențierea antrenorilor 75 PROBLEMA 4 - tinerii jucători (politica de tranferuri a cluburilor) 79 CAPITOLUL 2 DESCRIEREA POSTURILOR DE JOC ÎN FUNCȚIE DE ZONA OCUPATĂ I. Generalități 83 II. Zonele de joc 88 III. Reprofilările 92 IV. Posturi 95 - Antrenorul principal/managerul 95 ZONA 0 - Portarul 103 ZONA 1 - 1. Libero-ul 106 - 2. Fundașul central 109 - 3. Fundașul lateral 113 ZONA 2 - 1. Mijlocașul defensiv 117 - 2. Regista 119 ZONA 3 - 1. Mijlocașul box-to-box 121 - 2. Mijlocașul central 123 - 3. Playmaker-ul 124 - 4. Mijlocașul lateral 124 ZONA 4 - 1. Mijlocașul ofensiv 126 - 2. Extrema 129 ZONA 5 - 1. Vârful împins 130 - 2. Atacantul retras 132 - 3. Atacantul complet 132 - 4. 9 fals 133 - 5. Interul 134 - 6. Raumdauter 136 CAPITOLUL 3 SISTEME DE JOC I. Generalități 137 II. Sisteme cu 5 fundași 148 III. Sisteme cu 4 fundași 179 IV. Sisteme cu 3 fundași 226 CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. Activitatea federației, cât și a celorlalte structuri administrative se reflectă în „bunăstarea” fotbalului din România, atât la nivelul echipei naționale, dar și la nivel de club, atât la seniori, cât și la copii și juniori. Sigur că nu putem vorbi de bunăstare când la nivelul echipei naționale ratăm calificare după calificare (după ce am adus un antrenor foarte scump, în condițiile în care era șomer de ceva timp și multe alte inadvertențe prezentate de-a lungul materialului), chiar dacă sistemul competițional și echipele adverse reprezentau un bun prilej de a o obține calificarea la turnee finale sau, mai ales, de a accede în fazele eliminatorii ale Campionatului European din Franța 2016. La nivel de club avem o Liga 1 în care cel puțin 3/4 din echipe au probleme financiare, nici nu putem vorbi de transferuri (toate echipele cu excepția FCSB au „cheltuit” cumulat sub jumătate de milion euro), în timp ce în liga secundă deja 4 echipe sunt ieșite din competiție, ca să nu mai vorbim de liga a III-a ș.a.m.d., unde nu se acordă nicio atenție dezvoltării sau măcar menținerii activității fotbalistice. În ceea ce privește fotbalul feminin sau futsalul nu vedem nicio implicare, toată expunerea ultimilor ani este consecința unui trend european/mondial. Pe plan național, la aceste 2 categorii, se fac lucruri de fațadă, promisiuni, de obicei la final de mandat, cu scopul câștigării unor voturi din partea acestora, nimic consistent, durabil. Au dispărut de-a lungul timpului de pe prima scenă fotbalistică, echipe precum Progresul, Sportul Studențesc, Petrolul, Rapid, Universitatea Cluj, Oțelul ș.a.m.d. Aceste echipe creșteau spiritul combativ al competiției (atât la nivelul echipelor, cât și fanilor) și intrarea lor în acest con de umbră reprezintă unul din motivele asistenței reduse la meciuri, a scăderii valorii și expunerii fotbalului românesc. Notele de subsol în acest prim capitol sunt foarte interesante și recomand accesarea acestora. I. Posibilii candidați Din ce se zvonește, aceștia ar putea fi: Cristian Balaj, Ana-Maria Prodan-Reghecampf , Cristian Chivu, Ionuț Lupescu, Florin Prunea, Răzvan Burleanu, pe care îi voi caracteriza sumar. Voi discuta și despre Christoph Daum și modelul german, așa-zisul „moment 0”, care nu a existat niciodată la aceștia, pură ficțiune. CRISTIAN BALAJ. Unul din arbitrii buni ai campionatului intern, actual consilier al ministrului Tineretului si Sportului, dar indicat în ceea ce este specializat - arbitraj. Postura de șef al Comisiei Centrale a Arbitrilor din România, unde lucrurile sub șefia domnului Vassaras ridică multe semne de întrebare, reprezintă opțiunea viabilă. Activitatea domnului Vassaras pare a consta mai mult în a ține prelegeri ocazionale unde, pentru acest lucru, îl puteam aduce pe Collina 1-2 ori pe lună și aveam un alt impact, atât valoric, dar și financiar, având în vedere că se zvonește că nu prea stă pe la muncă în condițiile în care termenii înţelegerii sunt pe măsura reputaţiei invocate de preşedintele FRF: salariu de 6.000 de euro pe lună, locuinţă închiriată în Bucureşti, maşină pusă la dispoziţie de FRF, 2 bilete de avion Bucureşti - Atena şi retur în fiecare lună.1 Eu, personal, nu am văzut schimbări, aceeași manieră de arbritraj în Liga I și a II-a, aceleași fețe cunoscute, aceleași controverse, ca să nu mai vorbim că de la nivelul ligii a treia începe calvarul pentru arbitrii, modul în care sunt „protejați” încă este inexistent (cu referire directă la integritatea fizică), rezultând chiar într-o renunțare a tinerilor încă din fazele incipiente, la toate acestea adăugăm vechea problemă a banilor și avem cheia „succesului” CCA. Dacă la nivelul Ligii 1 vorbim de aspecte administrative, la nivelul ligilor inferioare avem chestiuni existențiale unde, dacă nu mă înșel, la nivelul ligii a patra un arbitru primește sub 100 lei/meci, din care acesta suportă toate cheltuielile (transport, cazare, echipament, taxe etc.). „Încă din anul 2012, plata arbitrilor din lotul de Liga 1 a fost făcută exclusiv de către CCA, din sumele primite în acest scop de la LPF. Niciodată Federaţia Română de Fotbal nu a modificat acest mod de lucru şi niciodată FRF nu şi-a asumat plata baremurilor de arbitraj pentru Liga 1. Este adevărat că, la începutul sezonului 2016-2017 al Ligii 1, s-a produs un blocaj al plăţilor baremurilor arbitrilor ca urmare a adoptării de către cluburile din Liga 1 a unei decizii de Adunare Generală a LPF, prin care LPF urma să vireze cluburilor drepturile de televizare în integralitatea acestora, iar cluburile urmau să plătească direct către FRF-CCA sumele datorate cu titlu de barem de arbitraj. Această decizie a condus la imposibilitatea FRF-CCA de a emite facturi către LPF în conformitate cu modul de lucru stabilit, aşa cum am arătam şi mai sus, încă din anul 2012 şi implicit nu s-au putut achita baremurile aferente jocurilor din Liga 1”, se arată într-un comunicat al federaţiei.2 Ca element de noutate am văzut câteva perindări ale arbitrilor români în Asia, dar nu știu ce relevanță are acest lucru. Să faci o extrapolare cum că se pregătesc din punct de vedere climatic pentru turneul final și alte motive care nu au tangență cu fotbalul, mi se pare mai mult decât forțată. ANA-MARIA PRODAN-REGHECAMPF. În calitate de impresar nu știu câți jucători români a promovat sau cât a ajutat la dezvoltarea fotbalului românesc, ca să nu mai vorbim de perioada petrecută la Universitatea Cluj, unde s-a prezentat ca salvator al echipei, declarând următoarele la părăsirea echipei după numai 4 luni: „Nu a făcut nimeni ce am făcut eu pentru Universitatea Cluj. Am pierdut banii familiei mele şi am făcut mai mult decât Hristos pe Pământ pentru ei!”. Cu un tupeu incredibil, intră în direct la Valentin Moraru unde spune că ar trebui să ne mândrim cu ceea ce a făcut pentru fotbalul românesc, că a vândut pe sume mari ș.a.m.d.3 Modestia nu pare să fie principala calitate a doamnei. Ar fi frumos să ne arate doamna Prodan, negru pe alb, următoarele: - ce jucători a promovat și cei pe care i-a adus în țară, pentru că văd că încearcă să insinueze că are veleități de scouter; - foarte important, momentul și contextul în care i-a contractat: dacă aparțineau de alți impresari, fiind schimbați pe parcurs cu dânsa, cine a fost la celălalt capăt al tranzacției etc.; - comisioanele pe care le-a obținut, pentru că prespun că nu a făcut muncă voluntară; - dacă are vreo contribuție la faptul că Liga 1 este împânzită de jucători aduși liberi de contract, la o vârstă înaintată și de obicei străini. De exemplu, să analizăm cel mai mare potențial transfer din istoria Ligii 1, Nicolae Stanciu, în baza căruia și-a făcut mare reclamă. Pe vremea când activa la Vaslui, jucătorul era reprezentat de domnul Manea. La cum o știm toți pe doamna Prodan, probabil că jucătorul a fost „abordat” înainte de a face pasul spre FCSB, în postura de „jucător format”, certitudine. Deci meritul doamnei este faptul că a profitat de o situație, neavând decât contribuția luării comisionului??? ...să fim mândri!!! Un lucru ce mă frapează este afirmația cum că este agentul unor jucători precum: Stanciu, Adi Popa, Rotariu etc., dar pe transfermarkt nu găsesc nicio informație în acest sens. Nu îmi place această relație impresar-antrenor- jucători, dar este numai o părere personală. Priviți declarație, dintr-un articolul legat de un presupus conflict de interese, probabil administrativ: „Nu puteai să joci la Snagov dacă nu o aveai pe ea impresar. Îţi aduc un puşti care joacă, i-a stricat tot rostul. Avea vreo 16 ani. Îl cheamă Stancu, fundaş stânga. Nu a vrut să semneze cu ea. A d...u’ nu-l băga din cauză că nu a semnat. Eu am aflat târziu că nu a vrut să semneze cu ea şi nu l-a băgat” Apostol Muşat, fost primar Snagov şi finanţatorul echipei antrenate de Reghecampf. 45 O desfășurare ciudată a evenimentelor a fost și în cazul lui Alin Toșca (nu vorbesc despre valoare fotbalistică a acestuia), unde cronologic au avut loc următoarele evenimente (presă): - în vara anului 2016 are ofertă de la Pescara în cuantum de 2,2 - 2,5 milioane euro, în tranșe, jucătorul venind din postura de titular, integralist și căpitan al echipei de club, cu selecții la echipa națională, impresariat de Pietro Chiodi; - spre finalul anului 2016 apar zvonurile privind refuzul jucătorului de a fi reprezentat de soția antrenorului de la echipa de club și, printr-o coincidență extraordinară, acesta începe să piardă minute de joc și se evidențiază ca fiind unul din cei mai criticați jucători din lot, în condițiile unui joc foarte slab al întregii echipe; - în perioada de iarnă de transferuri a sezonului 2016-2017 , Toșca face trecerea la Betis pentru mai puțin din jumătatea sumei primite doar cu câteva luni înainte, respectiv 1 milion euro. O turnură care pune multe semne de întrebare. Cel mai important lucru cu care nu am cum să fiu de acord este propunerea acesteia pentru postul de selecționer - Laurențiu Reghcampf. Motivele legate strict de activitatea lui ca antrenor sunt clare, unele din acestea sunt expuse la prezentul capitol, secțiunea III, problema 1, dar și de-a lungul cărții, marcate cu „ * ”. Concluzionând, ne punem niște semne de întrebare mai ales când ne gândim că valoarea de transfer a unui jucător crește în funcție de numărul meciurilor jucate la nivel de club, dar mai ales la echipa națională și eu nu aș dori nici măcar zvonuri la acest nivel. Eu nu sunt mândru de activitatea doamnei Prodan, dimpotrivă, o văd ca unul din „personajele negative” ale fotbalului românesc, prea multe scandaluri, zvonuri ș.a.m.d. CRISTIAN CHIVU. Deși inițial a creat aparența unui jucător elevat, imparțial, lucrurile nu au stat chiar așa, cum de altfel timpul ne-a dovedit. Trecem peste momentul în care i-a tratat cu degetul mijlociu pe romani în momentul în care a ajuns la Inter, și îl analizăm strict pe cerința de bază a acestui post - protejarea și promovarea interesele naționale din punct de vedere fotbalistic și nu numai. Nu cred că este cazul aici, din moment ce probabil toți ne aducem aminte declarațiile date de acesta după ce Inter a câștigat în anul 2010 Liga Campionilor în urma căreia spunea că, din moment ce a câștigat trofeul, mulți i-au spus să lase naționala (cu alte cuvinte desigur), lucru ce a avut loc în 2011 pe motiv că nu mai dă același randament, serios??? Atunci de ce a continuat să joace încă 3 ani la Inter???….răspunsul meu este AȘA NU. Am văzut și micul scandal cu antrenorul Sdrobiș6 care îi reproșa că nu investește la rândul lui în copii, în condițiile în care este potent financiar. Aici nu pot spune că am ceva de remarcat, pentru că sunt banii omului și dacă nu simte nevoia să ajute la rândul său este strict problema lui, dar nu îți expune păreri despre fenomen în condițiile în care puteai să schimbi ceva și nu ai făcut-o. Scandalul a continuat cu afirmația acestuia cum că la Ajax a învățat să dea cu piciorul în minge... Mi se pare aberant, atunci îmi pun eu întrebarea: „cum ai ajuns acolo, dacă până atunci nu știai să lovești mingea?”. La acestea adăugăm faptul că a fost cooptat la UEFA ca observator tehnic, atât de aproape de momentul alegerilor pentru șefia FRF, unde sub îndrumarea cărei persoane credeți că va lucra? Ionuț Lupescu...ce convenabil! IONUȚ LUPESCU. Un alt domn patriot și cu principii care, în calitate de director tehnic UEFA, nu cunoaște basic-ul pe latură managerială, tehnică etc., aspect ce îl voi demonstra în cele ce urmează. Pentru început aș dori să vă prezint un interviu7, din care am extras câteva rânduri: Reporter: - Avem o mulţime de antrenori cu licenţă Pro. Lupescu: - Da, avem, poate chiar prea mulţi. Şi sunt destui care nu antrenează. I-am spus lui Dan Apolzan că trebuie să schimbe strategia, să introducă programe pentru obţinerea Licenţei A Elite, cea prin care se pregătesc antrenori specializaţi de copii şi juniori. Uite, ungurii au început să facă asta şi o să vezi ce rezultate vor avea în curând! FALS: Mai jos am prezentat un extras cu numărul antrenorilor posesori ai licenței PRO și nu numai... Aveam foarte puțini antrenori calificați per total, 128 PRO, aproape la același nivel cu Ungaria, Bosnia avea 201, Cehia 380, în timp ce Germania avea peste 1000, iar Spania peste 2000. Este nefondată afirmația că licența A Elite ar revigora fotbalul românesc, nu are nicio legătură pentru că licența PRO nu numai că oferă posibilitatea antrenării tuturor categoriilor, dar programul de pregătire, cel puțin pe hârtie, are o abordare exhaustivă. Dacă ar fi să vorbim de considerente financiare, întrucât licența PRO costă peste 6000 euro, licența A este mai mult decât suficientă pentru a oferi calificarea și cunoștințele necesare, deci niciuna nu este cauza problemei domnule director tehnic. Oamenii nu antrenează pentru că nu au unde, fotbalul este în declin, iar la copii și juniori cu greu se descurcă, poate cu o a doua slujbă, din moment ce, fie sunt voluntari, fie primesc salariul minim pe economie. Nici aceste școli private de fotbal nu știu cum se descurcă, având în vedere că plătesc transport, echipament, chirie teren ș.a.m.d., cred că fondatorii, la rândul lor, nu sunt departe de minim pe economie. Iar în ceea ce privește partea a doua a afirmației, este logic faptul că în Ungaria nu vor fi rezultate din moment ce Ferencvaros (campioana) este eliminată de Partizani Tirana din Ligă, iar la loturile de copii și juniori sunt rezultate mediocre; despre ce vorbim aici?! Trecerea de grupele Euro 2016, la seniori, nu poate fi considerată o mare performanță mai ales în formatul actual al competiției unde merg mai departe, majoritar, primele 3 echipe clasate din grupe de 4, la care adăugăm faptul că echipa Ungariei a fost formată preponderent din jucători cu vârste înaintate, nu în baza unei reconstrucții juvenile. Faptul că Ungaria a stabilit unele priorități în susținerea financiară a unor sporturi, printre care se regăsește și fotbalul, nu echivalează automat cu o dezvoltare a fenomenului, logic. Nu are nicio bază în declarații. Reporter: - Ai fost şi tu în Federaţie. Ce ai ai făcut în direcţia dezvoltării unor astfel de proiecte? Lupescu: - Ai uitat? În 2010 am demarat acel proiect cu campionatul selecţionatelor regionale. Era atât de simplu, nici nu costa mult, doar un milion de euro. Federaţia a pus 500.000, cele 42 de AJF-uri restul. A zis bine domnul reporter, ce ai făcut??? 1 milion de euro un turneu e puțin??? De ce acest format de turneu, așa mergeau copii la Cupa Prieteniei sau Brașov Indoor Cup??? Cum poți să chemi la joc ceva ce nu ai??? Cu 1 milion de euro poți susține grupe întregi de copii pe o durată cel puțin medie de timp...crește, nu te aștepta să culegi dacă nu ai semănat! Soluția domnului era să oblige cluburile să aibă academii, fără nicio facilitate, când este de notorietate ce se întâmplă la acest nivel, cu chete pentru banii de combustibil, iar despre plata sau promovarea copiilor nici nu se poate vorbi. NU poți să obligi cluburile până nu oferi o fundație pe care să se dezvolte, astfel încât acestea să dorească schimbarea, la care adăugăm faptul că dumnealui a venit în 2005 și până în 2010 (5 ani) ce a făcut??? O coincidență incredibilă, toate proiectele, inclusiv în conducerea actuală, iau naștere la final de mandat și, de obicei, se întind pentru următorul mandat (pretexte, lucruri de fațadă, campanie). Reporter: ...- Poate că vor face, dar deocamdată n-au timp, că se tot ceartă cei noi cu cei vechi. Lupescu: - Se ceartă fiindcă nu-şi dau seama ce reprezintă. Nu înţeleg că ei sunt imaginea fotbalului românesc, iar această imagine este de-plo-ra-bi-lă, ăsta este adevărul! Nu doar aici, la Nyon, ci peste tot. Nu vorbesc doar de scandalurile între Mircea Sandu şi Răzvan Burleanu, între Reghecampf şi Piţurcă, ci şi de cele dintre cluburi, conducători. Este deplorabilă, din moment ce dumnealui este unul din artizanii promovării acestei imagini, nu? Uităm de scandalurile pe care le-a avut cu Mircea Sandu, Mirel Rădoi ș.a.m.d., i s-a promovat imaginea de „lord”, persoană inteligentă, pentru că știe câteva limbi străine; asta denotă inteligența unui om??? Eu nu îmi dau seama cum a fost propulsat pe acea funcție în condițiile în care la federație nu știu ce realizări a avut, ca să nu mai vorbim de aspecte care denotă cunoștințele sale fotbalistice din punct de vedere tehnic (nu a fost antrenor, analist, profesor, nu a avut publicații de specialitate etc.). „Rădoi a trişat în competiţii şi pentru asta a şi fost suspendat. La începutul sezonului fiecare club trebuie să depună o listă a jucătorilor şi a staff-ului tehnic. El apărea acolo ca director. Nu ştiu ce director, director sportiv, de marketing, de stadion? El se comporta ca un antrenor şi de asta a fost suspendat", a spus Lupescu la Digisport. Acesta era motivul pentru care s-a înființat Comisia Tehnică UEFA, să vadă dacă fiecare angajat al clubulurilor are „comportament” conform fișei postului....ce aberație este aceasta??? Un comentariu neavenit mai ales într-un moment de cumpănă pentru fotbalul românesc - coeficientul României (patriot adevărat), în timpul prelimilariilor Ligii Campionilor, fapt ce a creat o stare de stres suplimentară. Priviți comentariu din partea domnului Lupescu: „Chiar acum un an sau doi, o echipă din Portugalia a fost în aceeaşi situaţie de care îmi spuneţi că ar fi Steaua. Avea un antrenor care nu obţinuse licenţa, stătea pe bancă în spatele altei funcţii. Cazul a fost sesizat imediat. Clubul şi persoana în cauză au fost sancţionaţi, dar nu mai ştiu exact nici numele echipei, nici al antrenorului”.8 Este clar faptul că nu poate să se detașeze de ranchiunele personale, fapt ce va atrage aceleași scandaluri de care toți iubitorii de fotbal s-au săturat. Într-adevăr, sunt pro asimilării tuturor cunoștințelor necesare anterior ocupării unui post, dar în situația în care erau oameni în staff cu licențe și este îndeplinită condiția, nu cred că aceasta era problema principală la UEFA...adică o comisie tehnică vine să vadă și dacă îngrijitorul terenului taie iarba corespunzător sau dă indicații??? să fim serioși, domnilor! Rădoi spunea într-un interviu acordat Gazetei că însuşi Chivu a protestat din cauza încercării marketingului FRF „de a profita pe spatele acestora". Este primul fotbalist care acuză un subiect sensibil, ţinut până astăzi secret, cel al încrengăturii dintre Lupescu şi firma lui Kiki Iancu. Prin contract, Iancu se ocupa de marketingul FRF, drepturi TV şi sponsorizări, zonă unde s-au învârtit anual afaceri de milioane de euro.9 Bineînțeles că și în trecut a dorit să fie președinte FRF contestându-l cu înverșunare pe domnul Mircea Sandu, dar totul s-a liniștit ulterior. Gândiți-vă că aceste afirmații vin de la un reprezentant UEFA și au un oarece ecou în plan european...așa că îi mulțumim pentru boost-ul de imagine. Reporter: - Cum ai trăit barajul cu Grecia? Lupescu: - N-am văzut decât meciul de la Bucureşti. Dar înteleg că, per ansamblu, nu am avut nici o mare ocazie în 180 de minute. Golul de la Bucureşti a fost autogol. Când îl vedeam pe Karagounis că la 38 de ani alerga mai mult decât mijlocaşii noştri, mult mai tineri, ce să mai zic?! Păcat, am avut o şansă bună să mergem la Mondial. Avocatura.com:10 - Ai vreun remarcat, cineva care ți-a plăcut mai mult? Lupescu: - Nu, și nici n-am urmărit prea mult echipa României, sincer! Am văzut doar un meci cu Ungaria, 1-1, și cam atât. Nu mi-a venit să cred când am citit...nu vede meciurile României??? No comment... Avocatura.com: Dar, dacă vorbim de români, ce ne-ar trebui mai mult ca să ajungem la nivelul pe care-l observăm afară? În toate domeniile, nu neapărat fotbal. Pentru că avem și noi calitățile noastre. Lupescu: Avem, dar cred că noi nu avem o educație a muncii. Asta ne lipsește. Avocatura.com: Etica muncii, cum se spune. Lupescu: Etica, și-o bună organizare, și-o bună educație a muncii. Cred că aici trebuie să se lucreze foarte mult. Lăsând la o parte celelalte probleme care sunt, important este să ai și o anumită educație a muncii.11 Dacă aceasta este concluzia pe care a tras-o despre fotbalul din România ca fiind principala problemă, este evidentă incapacitate acestuia de a oferi un diagnostic corespunzător. Bine a zis Gică Popescu vis-a-vis de calificarea la turneele finale că, dacă nu va fi obținută, să plece Sandu, Lucescu jr. și Lupescu, dar nu a plecat nimeni de bună voie sau în neant - tot o chestiune de etică și aceasta. „Eu sunt un tip căruia nu îi place să bată pasul pe loc şi viziunea mea despre dezvoltarea fotbalului românesc e puţin alta faţă de cea a federaţiei, de aceea am decis să întrerup azi colaborarea cu FRF. Îi mulţumesc preşedintelului Mircea Sandu pentru încrederea pe care mi-a arătat-o la un moment dat.”, a mai spus fostul jucător al echipei naţionale. Ionuţ Lupescu a fost numit în funcţia de director general al FRF în urma Comitetului Executiv din 22 noiembrie 2005, atribuţiile sale în cadrul federaţiei incluzând coordonarea activităţii departamentelor juridic, internaţional, financiar, sportiv şi marketing.12 Deci să ne facem înțeleși, vine cu această motivare după ce nu realizează nimic timp de 6 ani, în condițiile în care avea puterea și mai ales atribuții să o facă??? Domnul Lupescu se declara scârbit de întârzierile ce aveau loc la Arena Națională pricinuite de Consiliul General al Municipiului București. În regulă, atunci să vorbim și de românii scârbiți de infrastructura în care a investit sau, mai bine zis, NU a investit FRF, în condițiile în care dispune de fonduri consistente care, spre deosebire de municipalitate, nu vin direct din buzunarul românilor, încă un motiv în plus ca FRF să fie artizanul unor astfel de proiecte și nu „controlor”. Inserez și părerea acestuia despre domnul Daum de la sfârșitul anului 2016: „Eu cred ca Daum nu a fost primit de români foarte bine, așa cum ar fi trebuit. Cred că și Federația nu a pregătit momentul foarte bine.” Nu înțeleg, trebuia covor roșu sau să sărbătorim în stradă venirea unui antrenor îndoielnic din punct de vedere valoric??? Când era domnul Iordănescu, român fiind, ziceam că este depășit (ce-i drept, personal, nu mi-a plăcut modul în care a gestionat situația, de la preliminarii, până la finalul meciului cu Albania), dar germanul care a avut rezultate acum 15-20 ani este ok, nu??? După cum ați observat domnul Lupescu nu are un răspuns pertinent la niciuna dintre întrebări sau o opinie argumentată corespunzător, atât în ceea ce privește chestiunile administrative, dar și cele de ordin fotbalistic. Văd că face și gesturi presupuse a fi onorabile (publicitate ieftină), astfel refuză salarii de la UEFA (peste 5 mii euro pe lună), motiv pentru care ar fi interesant să vină să spună public, alături de domnul Prunea ce prime s-au primit pentru Campionatul European din 2008 și dacă salariile/primele/bonusurile la FRF au fost „mai bune” decât la UEFA, în condițiile în care ultima dispune de fonduri mult mai mari față de organismul din România. Înclin să cred că este o delimitare foarte fină după ce văd că domnul Prunea în aproape 6 ani de absență de la FRF a câștigat procesul cu aceasta, primind despăgubiri de aproximativ 500.000 euro. Din suma prezentată mai sus, 40% reprezintă bonuri de masă, diurne etc...un calcul simplu: aproximativ 7000 euro/lună all inclusive ca să zic așa, nu-i rău pentru fostul șef al Departamentului de Relații Internaționale Florin Prunea. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html#AȘA_NU.	Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte	Crăciunescu Ștefan-Viorel FOTBAL AZ MOMENTUL 0 2017 CUVÂNT ÎNAINTE Inițial am dorit ca materialul să fie unul pur tehnic însă, pe parcurs, acaparat oarecum de problemele fotbalului din România, mai ales de nedreptățile aduse jucătorilor pe diferite ramuri (financiare, profesionale, morale etc.), lucruri pe care toți iubitorii sau cunoscătorii de fotbal le văd, dar nimeni nu prea le expune, m-am gândit să profit de ocazia pe care o am cu redactarea acestei cărți și să-mi expun părerea cu privire la aceste aspecte, întrucât situația este foarte gravă și acest lucru neplăcut trebuie evidențiat până la urmă de cineva care nu se dă „după cum bate vântul”. Pot spune că maniera de a scrie a fost ceva în genul Jerry Maguire, mai ales că am scris-o într-un timp extrem de scurt, însă depășește sfera de manifest. Voi vorbi despre așa-zisele „inovații” privind poziționarea jucătorilor în teren, riscul reprofilărilor, jocul slab prestat de echipa națională a României, precum și alte probleme contemporane ce pot avea repercusiuni în viitor, fie că sunt pe plan național sau la nivel global. Totodată, în cadrul acestui material, voi expune plusurile/schimbările pe care le-aș implementa în calitate de președinte FRF. Voi prezenta posibilele candidaturi la șefia FRF, ocazie cu care voi demonstra de ce nu sunt viabile sau sunt improrii, unele chiar DĂUNĂTOARE fotbalului din România, în condițiile în care deja suntem pe o pantă alarmant de descendentă. În ceea ce privește partea tehnică pot spune că aceast material, la ora actuală, cred că este printre puținele ce oferă scriptic o descriere a calităților pe care trebuie să le posede un jucător în funcție de poziția în teren ocupată, precum și transpunerea lor în aproape toate tipurile de sisteme de joc (cca. 300 reprezentări grafice, inclusiv cele online) cu 3, 4 sau 5 fundași (bineînțeles că valoarea acestui material rămâne la latitudinea cititorului). Nu exclud anumite greșeli sau opinii contrare, motiv pentru care îmi puteți lăsa comentarii dumneavoastră la adresa www.facebook.com/CraciunescuStefanCandidatFRF , unde puteți găsi GRATUIT cartea în format word (este gratuit peste tot ce-i drept). Mulțumesc! CUPRINS CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. I. Posibilii candidați 1 II. Schimbările pe care doresc să le aduc 40 III. Prezentare sumară a problematicii fotbalistice actuale atât intern, cât și extern 66 PROBLEMA 1 - sistemul de joc/selecția/specializarea 66 PROBLEMA 2 - tendințe europene negative 72 PROBLEMA 3 - licențierea antrenorilor 75 PROBLEMA 4 - tinerii jucători (politica de tranferuri a cluburilor) 79 CAPITOLUL 2 DESCRIEREA POSTURILOR DE JOC ÎN FUNCȚIE DE ZONA OCUPATĂ I. Generalități 83 II. Zonele de joc 88 III. Reprofilările 92 IV. Posturi 95 - Antrenorul principal/managerul 95 ZONA 0 - Portarul 103 ZONA 1 - 1. Libero-ul 106 - 2. Fundașul central 109 - 3. Fundașul lateral 113 ZONA 2 - 1. Mijlocașul defensiv 117 - 2. Regista 119 ZONA 3 - 1. Mijlocașul box-to-box 121 - 2. Mijlocașul central 123 - 3. Playmaker-ul 124 - 4. Mijlocașul lateral 124 ZONA 4 - 1. Mijlocașul ofensiv 126 - 2. Extrema 129 ZONA 5 - 1. Vârful împins 130 - 2. Atacantul retras 132 - 3. Atacantul complet 132 - 4. 9 fals 133 - 5. Interul 134 - 6. Raumdauter 136 CAPITOLUL 3 SISTEME DE JOC I. Generalități 137 II. Sisteme cu 5 fundași 148 III. Sisteme cu 4 fundași 179 IV. Sisteme cu 3 fundași 226 CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. Activitatea federației, cât și a celorlalte structuri administrative se reflectă în „bunăstarea” fotbalului din România, atât la nivelul echipei naționale, dar și la nivel de club, atât la seniori, cât și la copii și juniori. Sigur că nu putem vorbi de bunăstare când la nivelul echipei naționale ratăm calificare după calificare (după ce am adus un antrenor foarte scump, în condițiile în care era șomer de ceva timp și multe alte inadvertențe prezentate de-a lungul materialului), chiar dacă sistemul competițional și echipele adverse reprezentau un bun prilej de a o obține calificarea la turnee finale sau, mai ales, de a accede în fazele eliminatorii ale Campionatului European din Franța 2016. La nivel de club avem o Liga 1 în care cel puțin 3/4 din echipe au probleme financiare, nici nu putem vorbi de transferuri (toate echipele cu excepția FCSB au „cheltuit” cumulat sub jumătate de milion euro), în timp ce în liga secundă deja 4 echipe sunt ieșite din competiție, ca să nu mai vorbim de liga a III-a ș.a.m.d., unde nu se acordă nicio atenție dezvoltării sau măcar menținerii activității fotbalistice. În ceea ce privește fotbalul feminin sau futsalul nu vedem nicio implicare, toată expunerea ultimilor ani este consecința unui trend european/mondial. Pe plan național, la aceste 2 categorii, se fac lucruri de fațadă, promisiuni, de obicei la final de mandat, cu scopul câștigării unor voturi din partea acestora, nimic consistent, durabil. Au dispărut de-a lungul timpului de pe prima scenă fotbalistică, echipe precum Progresul, Sportul Studențesc, Petrolul, Rapid, Universitatea Cluj, Oțelul ș.a.m.d. Aceste echipe creșteau spiritul combativ al competiției (atât la nivelul echipelor, cât și fanilor) și intrarea lor în acest con de umbră reprezintă unul din motivele asistenței reduse la meciuri, a scăderii valorii și expunerii fotbalului românesc. Notele de subsol în acest prim capitol sunt foarte interesante și recomand accesarea acestora. I. Posibilii candidați Din ce se zvonește, aceștia ar putea fi: Cristian Balaj, Ana-Maria Prodan-Reghecampf , Cristian Chivu, Ionuț Lupescu, Florin Prunea, Răzvan Burleanu, pe care îi voi caracteriza sumar. Voi discuta și despre Christoph Daum și modelul german, așa-zisul „moment 0”, care nu a existat niciodată la aceștia, pură ficțiune. CRISTIAN BALAJ. Unul din arbitrii buni ai campionatului intern, actual consilier al ministrului Tineretului si Sportului, dar indicat în ceea ce este specializat - arbitraj. Postura de șef al Comisiei Centrale a Arbitrilor din România, unde lucrurile sub șefia domnului Vassaras ridică multe semne de întrebare, reprezintă opțiunea viabilă. Activitatea domnului Vassaras pare a consta mai mult în a ține prelegeri ocazionale unde, pentru acest lucru, îl puteam aduce pe Collina 1-2 ori pe lună și aveam un alt impact, atât valoric, dar și financiar, având în vedere că se zvonește că nu prea stă pe la muncă în condițiile în care termenii înţelegerii sunt pe măsura reputaţiei invocate de preşedintele FRF: salariu de 6.000 de euro pe lună, locuinţă închiriată în Bucureşti, maşină pusă la dispoziţie de FRF, 2 bilete de avion Bucureşti - Atena şi retur în fiecare lună.1 Eu, personal, nu am văzut schimbări, aceeași manieră de arbritraj în Liga I și a II-a, aceleași fețe cunoscute, aceleași controverse, ca să nu mai vorbim că de la nivelul ligii a treia începe calvarul pentru arbitrii, modul în care sunt „protejați” încă este inexistent (cu referire directă la integritatea fizică), rezultând chiar într-o renunțare a tinerilor încă din fazele incipiente, la toate acestea adăugăm vechea problemă a banilor și avem cheia „succesului” CCA. Dacă la nivelul Ligii 1 vorbim de aspecte administrative, la nivelul ligilor inferioare avem chestiuni existențiale unde, dacă nu mă înșel, la nivelul ligii a patra un arbitru primește sub 100 lei/meci, din care acesta suportă toate cheltuielile (transport, cazare, echipament, taxe etc.). „Încă din anul 2012, plata arbitrilor din lotul de Liga 1 a fost făcută exclusiv de către CCA, din sumele primite în acest scop de la LPF. Niciodată Federaţia Română de Fotbal nu a modificat acest mod de lucru şi niciodată FRF nu şi-a asumat plata baremurilor de arbitraj pentru Liga 1. Este adevărat că, la începutul sezonului 2016-2017 al Ligii 1, s-a produs un blocaj al plăţilor baremurilor arbitrilor ca urmare a adoptării de către cluburile din Liga 1 a unei decizii de Adunare Generală a LPF, prin care LPF urma să vireze cluburilor drepturile de televizare în integralitatea acestora, iar cluburile urmau să plătească direct către FRF-CCA sumele datorate cu titlu de barem de arbitraj. Această decizie a condus la imposibilitatea FRF-CCA de a emite facturi către LPF în conformitate cu modul de lucru stabilit, aşa cum am arătam şi mai sus, încă din anul 2012 şi implicit nu s-au putut achita baremurile aferente jocurilor din Liga 1”, se arată într-un comunicat al federaţiei.2 Ca element de noutate am văzut câteva perindări ale arbitrilor români în Asia, dar nu știu ce relevanță are acest lucru. Să faci o extrapolare cum că se pregătesc din punct de vedere climatic pentru turneul final și alte motive care nu au tangență cu fotbalul, mi se pare mai mult decât forțată. ANA-MARIA PRODAN-REGHECAMPF. În calitate de impresar nu știu câți jucători români a promovat sau cât a ajutat la dezvoltarea fotbalului românesc, ca să nu mai vorbim de perioada petrecută la Universitatea Cluj, unde s-a prezentat ca salvator al echipei, declarând următoarele la părăsirea echipei după numai 4 luni: „Nu a făcut nimeni ce am făcut eu pentru Universitatea Cluj. Am pierdut banii familiei mele şi am făcut mai mult decât Hristos pe Pământ pentru ei!”. Cu un tupeu incredibil, intră în direct la Valentin Moraru unde spune că ar trebui să ne mândrim cu ceea ce a făcut pentru fotbalul românesc, că a vândut pe sume mari ș.a.m.d.3 Modestia nu pare să fie principala calitate a doamnei. Ar fi frumos să ne arate doamna Prodan, negru pe alb, următoarele: - ce jucători a promovat și cei pe care i-a adus în țară, pentru că văd că încearcă să insinueze că are veleități de scouter; - foarte important, momentul și contextul în care i-a contractat: dacă aparțineau de alți impresari, fiind schimbați pe parcurs cu dânsa, cine a fost la celălalt capăt al tranzacției etc.; - comisioanele pe care le-a obținut, pentru că prespun că nu a făcut muncă voluntară; - dacă are vreo contribuție la faptul că Liga 1 este împânzită de jucători aduși liberi de contract, la o vârstă înaintată și de obicei străini. De exemplu, să analizăm cel mai mare potențial transfer din istoria Ligii 1, Nicolae Stanciu, în baza căruia și-a făcut mare reclamă. Pe vremea când activa la Vaslui, jucătorul era reprezentat de domnul Manea. La cum o știm toți pe doamna Prodan, probabil că jucătorul a fost „abordat” înainte de a face pasul spre FCSB, în postura de „jucător format”, certitudine. Deci meritul doamnei este faptul că a profitat de o situație, neavând decât contribuția luării comisionului??? ...să fim mândri!!! Un lucru ce mă frapează este afirmația cum că este agentul unor jucători precum: Stanciu, Adi Popa, Rotariu etc., dar pe transfermarkt nu găsesc nicio informație în acest sens. Nu îmi place această relație impresar-antrenor- jucători, dar este numai o părere personală. Priviți declarație, dintr-un articolul legat de un presupus conflict de interese, probabil administrativ: „Nu puteai să joci la Snagov dacă nu o aveai pe ea impresar. Îţi aduc un puşti care joacă, i-a stricat tot rostul. Avea vreo 16 ani. Îl cheamă Stancu, fundaş stânga. Nu a vrut să semneze cu ea. A d...u’ nu-l băga din cauză că nu a semnat. Eu am aflat târziu că nu a vrut să semneze cu ea şi nu l-a băgat” Apostol Muşat, fost primar Snagov şi finanţatorul echipei antrenate de Reghecampf. 45 O desfășurare ciudată a evenimentelor a fost și în cazul lui Alin Toșca (nu vorbesc despre valoare fotbalistică a acestuia), unde cronologic au avut loc următoarele evenimente (presă): - în vara anului 2016 are ofertă de la Pescara în cuantum de 2,2 - 2,5 milioane euro, în tranșe, jucătorul venind din postura de titular, integralist și căpitan al echipei de club, cu selecții la echipa națională, impresariat de Pietro Chiodi; - spre finalul anului 2016 apar zvonurile privind refuzul jucătorului de a fi reprezentat de soția antrenorului de la echipa de club și, printr-o coincidență extraordinară, acesta începe să piardă minute de joc și se evidențiază ca fiind unul din cei mai criticați jucători din lot, în condițiile unui joc foarte slab al întregii echipe; - în perioada de iarnă de transferuri a sezonului 2016-2017 , Toșca face trecerea la Betis pentru mai puțin din jumătatea sumei primite doar cu câteva luni înainte, respectiv 1 milion euro. O turnură care pune multe semne de întrebare. Cel mai important lucru cu care nu am cum să fiu de acord este propunerea acesteia pentru postul de selecționer - Laurențiu Reghcampf. Motivele legate strict de activitatea lui ca antrenor sunt clare, unele din acestea sunt expuse la prezentul capitol, secțiunea III, problema 1, dar și de-a lungul cărții, marcate cu „ * ”. Concluzionând, ne punem niște semne de întrebare mai ales când ne gândim că valoarea de transfer a unui jucător crește în funcție de numărul meciurilor jucate la nivel de club, dar mai ales la echipa națională și eu nu aș dori nici măcar zvonuri la acest nivel. Eu nu sunt mândru de activitatea doamnei Prodan, dimpotrivă, o văd ca unul din „personajele negative” ale fotbalului românesc, prea multe scandaluri, zvonuri ș.a.m.d. CRISTIAN CHIVU. Deși inițial a creat aparența unui jucător elevat, imparțial, lucrurile nu au stat chiar așa, cum de altfel timpul ne-a dovedit. Trecem peste momentul în care i-a tratat cu degetul mijlociu pe romani în momentul în care a ajuns la Inter, și îl analizăm strict pe cerința de bază a acestui post - protejarea și promovarea interesele naționale din punct de vedere fotbalistic și nu numai. Nu cred că este cazul aici, din moment ce probabil toți ne aducem aminte declarațiile date de acesta după ce Inter a câștigat în anul 2010 Liga Campionilor în urma căreia spunea că, din moment ce a câștigat trofeul, mulți i-au spus să lase naționala (cu alte cuvinte desigur), lucru ce a avut loc în 2011 pe motiv că nu mai dă același randament, serios??? Atunci de ce a continuat să joace încă 3 ani la Inter???….răspunsul meu este AȘA NU. Am văzut și micul scandal cu antrenorul Sdrobiș6 care îi reproșa că nu investește la rândul lui în copii, în condițiile în care este potent financiar. Aici nu pot spune că am ceva de remarcat, pentru că sunt banii omului și dacă nu simte nevoia să ajute la rândul său este strict problema lui, dar nu îți expune păreri despre fenomen în condițiile în care puteai să schimbi ceva și nu ai făcut-o. Scandalul a continuat cu afirmația acestuia cum că la Ajax a învățat să dea cu piciorul în minge... Mi se pare aberant, atunci îmi pun eu întrebarea: „cum ai ajuns acolo, dacă până atunci nu știai să lovești mingea?”. La acestea adăugăm faptul că a fost cooptat la UEFA ca observator tehnic, atât de aproape de momentul alegerilor pentru șefia FRF, unde sub îndrumarea cărei persoane credeți că va lucra? Ionuț Lupescu...ce convenabil! IONUȚ LUPESCU. Un alt domn patriot și cu principii care, în calitate de director tehnic UEFA, nu cunoaște basic-ul pe latură managerială, tehnică etc., aspect ce îl voi demonstra în cele ce urmează. Pentru început aș dori să vă prezint un interviu7, din care am extras câteva rânduri: Reporter: - Avem o mulţime de antrenori cu licenţă Pro. Lupescu: - Da, avem, poate chiar prea mulţi. Şi sunt destui care nu antrenează. I-am spus lui Dan Apolzan că trebuie să schimbe strategia, să introducă programe pentru obţinerea Licenţei A Elite, cea prin care se pregătesc antrenori specializaţi de copii şi juniori. Uite, ungurii au început să facă asta şi o să vezi ce rezultate vor avea în curând! FALS: Mai jos am prezentat un extras cu numărul antrenorilor posesori ai licenței PRO și nu numai... Aveam foarte puțini antrenori calificați per total, 128 PRO, aproape la același nivel cu Ungaria, Bosnia avea 201, Cehia 380, în timp ce Germania avea peste 1000, iar Spania peste 2000. Este nefondată afirmația că licența A Elite ar revigora fotbalul românesc, nu are nicio legătură pentru că licența PRO nu numai că oferă posibilitatea antrenării tuturor categoriilor, dar programul de pregătire, cel puțin pe hârtie, are o abordare exhaustivă. Dacă ar fi să vorbim de considerente financiare, întrucât licența PRO costă peste 6000 euro, licența A este mai mult decât suficientă pentru a oferi calificarea și cunoștințele necesare, deci niciuna nu este cauza problemei domnule director tehnic. Oamenii nu antrenează pentru că nu au unde, fotbalul este în declin, iar la copii și juniori cu greu se descurcă, poate cu o a doua slujbă, din moment ce, fie sunt voluntari, fie primesc salariul minim pe economie. Nici aceste școli private de fotbal nu știu cum se descurcă, având în vedere că plătesc transport, echipament, chirie teren ș.a.m.d., cred că fondatorii, la rândul lor, nu sunt departe de minim pe economie. Iar în ceea ce privește partea a doua a afirmației, este logic faptul că în Ungaria nu vor fi rezultate din moment ce Ferencvaros (campioana) este eliminată de Partizani Tirana din Ligă, iar la loturile de copii și juniori sunt rezultate mediocre; despre ce vorbim aici?! Trecerea de grupele Euro 2016, la seniori, nu poate fi considerată o mare performanță mai ales în formatul actual al competiției unde merg mai departe, majoritar, primele 3 echipe clasate din grupe de 4, la care adăugăm faptul că echipa Ungariei a fost formată preponderent din jucători cu vârste înaintate, nu în baza unei reconstrucții juvenile. Faptul că Ungaria a stabilit unele priorități în susținerea financiară a unor sporturi, printre care se regăsește și fotbalul, nu echivalează automat cu o dezvoltare a fenomenului, logic. Nu are nicio bază în declarații. Reporter: - Ai fost şi tu în Federaţie. Ce ai ai făcut în direcţia dezvoltării unor astfel de proiecte? Lupescu: - Ai uitat? În 2010 am demarat acel proiect cu campionatul selecţionatelor regionale. Era atât de simplu, nici nu costa mult, doar un milion de euro. Federaţia a pus 500.000, cele 42 de AJF-uri restul. A zis bine domnul reporter, ce ai făcut??? 1 milion de euro un turneu e puțin??? De ce acest format de turneu, așa mergeau copii la Cupa Prieteniei sau Brașov Indoor Cup??? Cum poți să chemi la joc ceva ce nu ai??? Cu 1 milion de euro poți susține grupe întregi de copii pe o durată cel puțin medie de timp...crește, nu te aștepta să culegi dacă nu ai semănat! Soluția domnului era să oblige cluburile să aibă academii, fără nicio facilitate, când este de notorietate ce se întâmplă la acest nivel, cu chete pentru banii de combustibil, iar despre plata sau promovarea copiilor nici nu se poate vorbi. NU poți să obligi cluburile până nu oferi o fundație pe care să se dezvolte, astfel încât acestea să dorească schimbarea, la care adăugăm faptul că dumnealui a venit în 2005 și până în 2010 (5 ani) ce a făcut??? O coincidență incredibilă, toate proiectele, inclusiv în conducerea actuală, iau naștere la final de mandat și, de obicei, se întind pentru următorul mandat (pretexte, lucruri de fațadă, campanie). Reporter: ...- Poate că vor face, dar deocamdată n-au timp, că se tot ceartă cei noi cu cei vechi. Lupescu: - Se ceartă fiindcă nu-şi dau seama ce reprezintă. Nu înţeleg că ei sunt imaginea fotbalului românesc, iar această imagine este de-plo-ra-bi-lă, ăsta este adevărul! Nu doar aici, la Nyon, ci peste tot. Nu vorbesc doar de scandalurile între Mircea Sandu şi Răzvan Burleanu, între Reghecampf şi Piţurcă, ci şi de cele dintre cluburi, conducători. Este deplorabilă, din moment ce dumnealui este unul din artizanii promovării acestei imagini, nu? Uităm de scandalurile pe care le-a avut cu Mircea Sandu, Mirel Rădoi ș.a.m.d., i s-a promovat imaginea de „lord”, persoană inteligentă, pentru că știe câteva limbi străine; asta denotă inteligența unui om??? Eu nu îmi dau seama cum a fost propulsat pe acea funcție în condițiile în care la federație nu știu ce realizări a avut, ca să nu mai vorbim de aspecte care denotă cunoștințele sale fotbalistice din punct de vedere tehnic (nu a fost antrenor, analist, profesor, nu a avut publicații de specialitate etc.). „Rădoi a trişat în competiţii şi pentru asta a şi fost suspendat. La începutul sezonului fiecare club trebuie să depună o listă a jucătorilor şi a staff-ului tehnic. El apărea acolo ca director. Nu ştiu ce director, director sportiv, de marketing, de stadion? El se comporta ca un antrenor şi de asta a fost suspendat", a spus Lupescu la Digisport. Acesta era motivul pentru care s-a înființat Comisia Tehnică UEFA, să vadă dacă fiecare angajat al clubulurilor are „comportament” conform fișei postului....ce aberație este aceasta??? Un comentariu neavenit mai ales într-un moment de cumpănă pentru fotbalul românesc - coeficientul României (patriot adevărat), în timpul prelimilariilor Ligii Campionilor, fapt ce a creat o stare de stres suplimentară. Priviți comentariu din partea domnului Lupescu: „Chiar acum un an sau doi, o echipă din Portugalia a fost în aceeaşi situaţie de care îmi spuneţi că ar fi Steaua. Avea un antrenor care nu obţinuse licenţa, stătea pe bancă în spatele altei funcţii. Cazul a fost sesizat imediat. Clubul şi persoana în cauză au fost sancţionaţi, dar nu mai ştiu exact nici numele echipei, nici al antrenorului”.8 Este clar faptul că nu poate să se detașeze de ranchiunele personale, fapt ce va atrage aceleași scandaluri de care toți iubitorii de fotbal s-au săturat. Într-adevăr, sunt pro asimilării tuturor cunoștințelor necesare anterior ocupării unui post, dar în situația în care erau oameni în staff cu licențe și este îndeplinită condiția, nu cred că aceasta era problema principală la UEFA...adică o comisie tehnică vine să vadă și dacă îngrijitorul terenului taie iarba corespunzător sau dă indicații??? să fim serioși, domnilor! Rădoi spunea într-un interviu acordat Gazetei că însuşi Chivu a protestat din cauza încercării marketingului FRF „de a profita pe spatele acestora". Este primul fotbalist care acuză un subiect sensibil, ţinut până astăzi secret, cel al încrengăturii dintre Lupescu şi firma lui Kiki Iancu. Prin contract, Iancu se ocupa de marketingul FRF, drepturi TV şi sponsorizări, zonă unde s-au învârtit anual afaceri de milioane de euro.9 Bineînțeles că și în trecut a dorit să fie președinte FRF contestându-l cu înverșunare pe domnul Mircea Sandu, dar totul s-a liniștit ulterior. Gândiți-vă că aceste afirmații vin de la un reprezentant UEFA și au un oarece ecou în plan european...așa că îi mulțumim pentru boost-ul de imagine. Reporter: - Cum ai trăit barajul cu Grecia? Lupescu: - N-am văzut decât meciul de la Bucureşti. Dar înteleg că, per ansamblu, nu am avut nici o mare ocazie în 180 de minute. Golul de la Bucureşti a fost autogol. Când îl vedeam pe Karagounis că la 38 de ani alerga mai mult decât mijlocaşii noştri, mult mai tineri, ce să mai zic?! Păcat, am avut o şansă bună să mergem la Mondial. Avocatura.com:10 - Ai vreun remarcat, cineva care ți-a plăcut mai mult? Lupescu: - Nu, și nici n-am urmărit prea mult echipa României, sincer! Am văzut doar un meci cu Ungaria, 1-1, și cam atât. Nu mi-a venit să cred când am citit...nu vede meciurile României??? No comment... Avocatura.com: Dar, dacă vorbim de români, ce ne-ar trebui mai mult ca să ajungem la nivelul pe care-l observăm afară? În toate domeniile, nu neapărat fotbal. Pentru că avem și noi calitățile noastre. Lupescu: Avem, dar cred că noi nu avem o educație a muncii. Asta ne lipsește. Avocatura.com: Etica muncii, cum se spune. Lupescu: Etica, și-o bună organizare, și-o bună educație a muncii. Cred că aici trebuie să se lucreze foarte mult. Lăsând la o parte celelalte probleme care sunt, important este să ai și o anumită educație a muncii.11 Dacă aceasta este concluzia pe care a tras-o despre fotbalul din România ca fiind principala problemă, este evidentă incapacitate acestuia de a oferi un diagnostic corespunzător. Bine a zis Gică Popescu vis-a-vis de calificarea la turneele finale că, dacă nu va fi obținută, să plece Sandu, Lucescu jr. și Lupescu, dar nu a plecat nimeni de bună voie sau în neant - tot o chestiune de etică și aceasta. „Eu sunt un tip căruia nu îi place să bată pasul pe loc şi viziunea mea despre dezvoltarea fotbalului românesc e puţin alta faţă de cea a federaţiei, de aceea am decis să întrerup azi colaborarea cu FRF. Îi mulţumesc preşedintelului Mircea Sandu pentru încrederea pe care mi-a arătat-o la un moment dat.”, a mai spus fostul jucător al echipei naţionale. Ionuţ Lupescu a fost numit în funcţia de director general al FRF în urma Comitetului Executiv din 22 noiembrie 2005, atribuţiile sale în cadrul federaţiei incluzând coordonarea activităţii departamentelor juridic, internaţional, financiar, sportiv şi marketing.12 Deci să ne facem înțeleși, vine cu această motivare după ce nu realizează nimic timp de 6 ani, în condițiile în care avea puterea și mai ales atribuții să o facă??? Domnul Lupescu se declara scârbit de întârzierile ce aveau loc la Arena Națională pricinuite de Consiliul General al Municipiului București. În regulă, atunci să vorbim și de românii scârbiți de infrastructura în care a investit sau, mai bine zis, NU a investit FRF, în condițiile în care dispune de fonduri consistente care, spre deosebire de municipalitate, nu vin direct din buzunarul românilor, încă un motiv în plus ca FRF să fie artizanul unor astfel de proiecte și nu „controlor”. Inserez și părerea acestuia despre domnul Daum de la sfârșitul anului 2016: „Eu cred ca Daum nu a fost primit de români foarte bine, așa cum ar fi trebuit. Cred că și Federația nu a pregătit momentul foarte bine.” Nu înțeleg, trebuia covor roșu sau să sărbătorim în stradă venirea unui antrenor îndoielnic din punct de vedere valoric??? Când era domnul Iordănescu, român fiind, ziceam că este depășit (ce-i drept, personal, nu mi-a plăcut modul în care a gestionat situația, de la preliminarii, până la finalul meciului cu Albania), dar germanul care a avut rezultate acum 15-20 ani este ok, nu??? După cum ați observat domnul Lupescu nu are un răspuns pertinent la niciuna dintre întrebări sau o opinie argumentată corespunzător, atât în ceea ce privește chestiunile administrative, dar și cele de ordin fotbalistic. Văd că face și gesturi presupuse a fi onorabile (publicitate ieftină), astfel refuză salarii de la UEFA (peste 5 mii euro pe lună), motiv pentru care ar fi interesant să vină să spună public, alături de domnul Prunea ce prime s-au primit pentru Campionatul European din 2008 și dacă salariile/primele/bonusurile la FRF au fost „mai bune” decât la UEFA, în condițiile în care ultima dispune de fonduri mult mai mari față de organismul din România. Înclin să cred că este o delimitare foarte fină după ce văd că domnul Prunea în aproape 6 ani de absență de la FRF a câștigat procesul cu aceasta, primind despăgubiri de aproximativ 500.000 euro. Din suma prezentată mai sus, 40% reprezintă bonuri de masă, diurne etc...un calcul simplu: aproximativ 7000 euro/lună all inclusive ca să zic așa, nu-i rău pentru fostul șef al Departamentului de Relații Internaționale Florin Prunea. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/strengthening-lawyers-legal-knowledge-and-cooperation-with-pro.html	Strengthening lawyers legal knowledge and cooperation with prosecutors and judges, to protect victims of human trafficking rights in the judicial proceedings just/2015/jtra/AG/ejtr/8686	Financed by the Justice Programme of the European Union STRENGTHENING LAWYERS LEGAL KNOWLEDGE AND COOPERATION WITH PROSECUTORS AND JUDGES, TO PROTECT VICTIMS OF HUMAN TRAFFICKING RIGHTS IN THE JUDICIAL PROCEEDINGS JUST/2015/JTRA/AG/EJTR/8686 TRAINING SHEET no.1 European Legislation \| Romanian Legislation \| Bulgarian Legislation \| Council of Europe Convention on Action against Trafficking in Human Beings \| Criminal Code \| Criminal Code \| European Convention on Human Rights \| Criminal Procedural Code \| Criminal Procedural Code \| Directive 2011/36/EU of the European Parliament and of the Council on preventing and combating trafficking in human beings and protecting its victims \| Law 678/2001 on prevention and combating human trafficking \| Combating Trafficking in Human Beings Act, 2003 \| Council Directive 2004/81/EC on the residence permit issued to third-country nationals who are victims of trafficking in human beings or who have been the subject of an action to facilitate illegal immigration, who cooperate with the competent authorities \| Law 211/2004 on certain measures to ensure the protection of victims of crimes \| Crime Victim Assistance and Compensation Act, 2007 \| Council Directive 2004/80/EC of 29 April 2004 relating to compensation to crime victims \| Government Decision no. 1238/2007 on the approval of National Standards specific to the services of assistance and protection of victims of human trafficking \| --- \| Directive 2011/92/EU of the European Parliament and of the Council of 13 December 2011 on combating the sexual abuse and sexual exploitation of children and child pornography \| Law 682/2004 on the protection of witnesses \| --- \| Legislația Europeană \| Legislația Română \| Legislația Bulgară \| Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de persoane \| Codul Penal \| Codul Penal \| Convenția Europeană a drepturilor omului \| Codul de Procedură Penală \| Codul de Procedură Penală \| Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului, privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia \| Legea 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane \| Actul privind combaterea traficului de fiinte umane, 2003 \| Directiva 2004/81/CE a Consiliului privind permisul de ședere eliberat resortisanților țărilor terțe care sunt victime ale traficului de persoane sau care au făcut obiectul unei facilitări a imigrației ilegale și care cooperează cu autoritățile competente \| Legea 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor \| Legea privind asistența si acordarea compensațiile financiare victimelor infractiunilor, 2007 \| Directiva 2004/80/CE a Consiliului privind despăgubirea victimelor infracționalității \| Hotărârea de Guvern 1238/2007 privind aprobarea Standardelor naţionale specifice pentru serviciile spacializate de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de persoane \| --- \| Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile \| Legea 682/2004 privind protecția martorilor \| --- \| Европейското законодателство \| Румънското законодателство \| Българското законодателство \| Конвенция на Съвета на Европа за борба с трафика на хора \| Наказателен кодекс \| Наказателен кодекс \| Европейската конвенция за правата на човека \| Наказателно-процесуален кодекс \| Наказателно-процесуален кодекс \| ДИРЕКТИВА 2011/36/ЕС НА ЕВРОПЕЙСКИЯ ПАРЛАМЕНТ И НА СЪВЕТА от 5 април 2011 година относно предотвратяването и борбата с трафика на хора и защитата на жертвите от него и за замяна на Рамково решение 2002/629/ПВР на Съвета \| Закон 678/2001 за предотвратяване и борба с трафика на хора \| Закон за борба с трафика на хора, 2003 \| ДИРЕКТИВА 2004/81/ЕО НА СЪВЕТА от 29 април 2004 година за издаване на разрешение за пребиваване на граждани на трети страни, които са жертви на трафик на хора или са били обект на помощ за незаконна имиграция и които сътрудничат с компетентните органи \| Закон № 211/2004 относно някои мерки за осигуряване на защита на жертвите на престъпления \| Закон за подпомагане и финансова компенсация на пострадали от престъпления, 2007 \| ДИРЕКТИВА 2004/80/ЕО НА СЪВЕТА от 29 април 2004 година относно обезщетението на жертвите на престъпления \| Правителствено решение №. 1238/2007 за одобряване на национални стандарти, специфични за услугите за подпомагане и защита на жертви на трафик на хора \| --- \| ДИРЕКТИВА 2011/92/ЕС НА ЕВРОПЕЙСКИЯ ПАРЛАМЕНТ И НА СЪВЕТА от 13 декември 2011 година относно борбата със сексуалното насилие и със сексуалната експлоатация на деца, както и с детската порнография и за замяна на Рамково решение 2004/68/ПВР на Съвета \| Закон 682/2004 относно защитата на свидетелите \| --- \| TRAINING SHEET no.2 Legal Terms / Termeni Juridici / правни термини abolish \| a abroga \| отменяне \| sentenced in his absence \| condamnat în lipsă \| осъдени задочно \| according to the law \| în conformitate cu legea \| в съответствие със закона \| accused person \| acuzat, inculpat \| ответник \| caught in the act \| prins asupra faptului, flagrant delict \| изненадан от това, при явно престъпление \| to adopt a decision \| a adopta o hotărâre \| да приеме решение \| aforethought \| premeditat \| предумишлен \| approbate \| a aproba, a încuviința \| да одобрява, да предоставя \| circumstantial evidence \| prezumție \| презумпция \| criminal/penal code \| codul penal \| Наказателен кодекс \| to commit an offense \| a comite o infracțiune \| да извърши престъпление \| by common consent \| de comun acord \| по взаимно съгласие \| corroborate the evidences \| a corobora probele \| да потвърди доказателствата \| defendant \| inculpat \| ответник \| to disallow a claim \| a respinge o cerere \| отхвърляне на заявление \| equitable \| echitabil, just \| справедливо, просто \| execution of a judgement \| executarea unei hotărâri judecătoresti \| изпълнение на съдебно решение \| guardianship \| tutelă, curatelă \| настойничество, настойник \| illegality \| ilegalitate \| незаконосъобразност \| incrimination \| incriminare, acuzație \| инкриминиране, обвинение \| to carry out the law \| a aplica legea \| да прилагат закона \| to object to a witness \| a refuza depoziția unui martor \| да отхвърлят свидетелските показания на свидетел \| plaintiff \| reclamant \| ищец \| to prosecute the party accused \| a trimite in judecată pe acuzat \| да съди обвиняемия \| to repel a law \| a abroga o lege \| да отмени закон \| statutory \| prevăzut de lege \| предвидени от закона \| subpoena \| citație \| призовка \| to bear a testimony \| a depune mărturie \| да свидетелстват \| unlawful \| ilicit, ilegal \| незаконно, незаконно \| TRAINING SHEET no.3 Case Studies / Studii de Caz / казуси CASE STUDY 1 (Romania) The facts: By indictment no. X/D/P/18.11.2015 the Prosecutor’s Office attached to the High Court of Cassation and Justice – The Directorate for Investigating Organized Crime and Terrorism ordered the indictment of the defendants C.G., C.F., C.F. called ”C.”, C.S., C.M., C.I., S.M., S.V.G., I.M., G.F, G.I., G.C., F.P., S.A.Ș., B.I., T.E.B., D.C., M.I.G., G.M. and O.A.I. who were found guilty for organized criminal group with the aim to commit the offenses of trafficking in persons and trafficking in minors through the sexual exploitation of the victims; the victims were recruited by false promises of marriage or by offering jobs abroad (as housekeepers, baby-sitters or elderly careers) or being abducted off the street. The defendants C.G., C.F. and C.F. called "C" recruited the young girls from the Moldova region; then they transported the victims to Bucharest and sold them to their grandchildren, the defendants C.S., C.M. and C.I. who were sexually exploiting the young girls recruited across Bucharest or were reselling them to Giurgiu to the defendants M.S. and S.V.G. (who were exploiting their victims in Italy) or to other defendants. The young girls were also recruited directly by the defendants C.S., C.M., C.I., I.M., G.F., G.I., G.C., F.P., S.A.Ș.. These defendants were using the physical appearance, by establishing cohabitation relationships with the victims and persuading them to prostitution against remuneration, with a view to build a future together. The first three defendants were recruiting victims also through violence by kidnapping the victims in the street and forcing them to engage in prostitution and reselling them among defendants. The victims were accommodated either at the defendants’ own places in Romania, in rented locations or in hotels in Italy – Rome; the victims were transported to customers (when required) either by the defendants B.I. and T.E.B. (the taxi-drivers who were receiving a commission for transport, and when they were required by the defendants they were watching the victims and receiving money from customers) in Romania, or by the defendants in person in Italy - Rome. The victims were exploited both by the victims recruiters and those not involved in their recruitment; the defendants D.C. (the concubine of the defendant C.M.) M.I.G. and G.M. were taking care of the victim’s outfits; they were responding to customer calls, establishing the price, the meeting place and they were accompanying the victims to the customers’ places. The Defendant O.A.I. was also posting ads on the Internet related to offering sexual services against remuneration. …. Description of the legal issues: 1. During the prosecution, on 10.09.2015 the minor injured parties A.N., H.I, T.R., P.I., G.D. and U.N. were heard in the presence of all persons expressly provided by law on hearing minors; there also participated the defendants M.S., C.G, C.M. and C.S., the defendants’ lawyers and the duty lawyers appointed for the injured minors. 2. On 11.09.2015, in the presence of all duty lawyers and chosen lawyers there were heard the adult injured parties D.V., M.N., G.L., S.A.; the injured parties requested the prosecutor to be protected by the authorities, whereas immediately after the hearing of the minor victims by the prosecutor, the defendants S.M., C.G., C.M. and C.S. came at their places and threatened them, the adult victim G.L. being attacked by some of the defendants. The injured parties also requested the arrest of the defendants and to be notified about their release. The prosecutor asked the duty lawyers of the injured parties to submit written requests in order to respond to them. On 11.09.2015 the prosecutor requested the judge for rights and freedoms the arrest of the defendants C.G., C.F., C.F. called "C", C.S., C.M., C.I., S.M., S.V.G., I.M., G.F, G.I., G.C., F.P. and S.A.Ş. since their release would represent a real danger for public order and of the defendants S.M., C.G, C.M. and C.S. because they tried to directly influence the truth by threats against the adult injured parties. The proposal was accepted by the judge of rights and freedoms, as formulated by the prosecutor. After the arrest, the duty lawyers of the adult injured parties did not submit also in writing those requested orally by the injured when they were heard by the prosecutor, because the defendants were arrested. 3. On 25.09.2015, at the request of the chosen lawyers of the defendants S.M., C.G, C.M. and C.S. (who requested this in order to comply with the defendant’s right to an effective defense) the injured minors were reheard (being present all the persons expressly provided by law for hearing minors); on this occasion, the chosen lawyers of the defendants bullied the victims by raising more questions on issues related to the private life of the victims, determining them to refuse to give statements in the case. On 20.10.2015 the claim of the defendant M.S. requesting the replacement of the privisional detention with judicial review was admitted because the defendant needed medical care that could not be provided in prison. Between 20.10.2015 - 15.11.2015 the only procedural steps carried out by the prosecutor were the hearing of 10 witnesses in the presence of the lawyers who requested this; on 18.11.2015 it was ordered the indictment of the defendants in custody respectively under judicial review, by issuing the indictment. ….. CASE STUDY 2 (Romania) By the indictment no. XX/D/P/2010 of the Prosecutor's Office attached to the High Court of Cassation and Justice DIOCT – The Territorial Service of Bucharest – on 16.10.2015 it was ordered the indictment together with other defendants, of the defendant B.A. in provisional detention for the offenses of constitution of an organized criminal group, a deed provided by Art. 367 paragraph 1 of the C.C.; trafficking in minors, deed provided by Art. 211 paragraph 1 of the C.C., with the application of Art. 35 paragraph 1 of the C.C.; (related to the minor victims D.T.R.M, A.E., D.L.E., I.F.D., A.R.M. and V.(P) F.I.); trafficking in persons, deed provided by Art. 210 paragraph 1 of the C.C., (related to the adult victim B.V.); pimping, deed provided by Art. 213 paragraphs 1 and 3 of the C.C. (related to the civil party/defendant L.A.M.); all with the application of Articles 5 and 38 of the C.C.. In fact, it was noted that before 2003, together with the defendants G.M.I. (concubin), B.D. (brother), P.D. (cousin), S.F. (sister-in-law), D.P., D.V. (brothers-in-law), the perpetrators B.E. (sister, deceased), I.M. (mother, deceased) and others, constituted an organized criminal group that was supported by other persons for the purpose of committing the offense of trafficking in persons/minors; in the period 2003 - October 2012 they exploited the minor victims D.T.R.M., A.E., D.L.E., I.F.D., A.R.M. and V.(P) F. I., the adult victim B.V. or facilitated the practice of prostitution by the civil party/defendant L.A.M., all these for the purpose of obtaining material benefits. All injured parties were heard during the trial, except for the minor victim V.(P)F.I. and the defendants who did not want to make statements. During the trial dated 10.02.2017, a witness with protected identity was heard in a non-public hearing, as well as the witness B.V., an adult victim of trafficking in human beings, who refused to participate in the criminal proceedings as injured party or civil party. However, she requested to be assisted by a chosen lawyer who was unable to appear at the trial; the defendants and the prosecutor opposed arguing that the witness’s right to be assisted by a chosen lawyer when the privilege against self-criminality is objected, but in the present case - in relation to the facts set out in the document instituting the proceedings and the statement of the witness given during the criminal prosecution - there is no such risk. The court heard the witness in the absence of the chosen lawyer, pointing out that the lawyer was required to be present at the case, at the established hour (12.00). The defendant B.A. requested the re-hearing of the injured party A.P.M. who was heard by the court on 23.09.2016, given that the defendant B.D. (co-defendant in the case) in the meantime married to this injured party, so it is likely that this injured party changed her statements concerning the defendant B.A., especially because it is necessary to determine how the injured party had come to marry this defendant and the fact that she was not as innocent as she looked. At the same time, the lawyer chosen by B.A. requested the release of a copy of the record of the hearing dated 10.02.2017 when the witnesses were heard, indicating it was necessary for the defendant’s personal archive. The duty lawyer of the injured party A.P.M. opposed to the re-hearing request, showing that although the victim married one of the defendants it did not mean that she was not traumatized for what happened to her, and she did not intend to appear before the court after her hearing dated 23.09.2016, asking for the judgement of the case in her absence. The court accepted both claims submitted by the defendant A.B., by virtue of the full exercise of the right of defense, and postponed the judgement of the case with a view to hearing the injured party A.P:M. and of other five witnesses indicated in the document instituting the proceedings. Task Show and motivate whether the court has acted correctly at the trial dated 10.02.2017. CASE STUDY 3 (Romania) By the petition filed with County Court B on 10.06.2015 under no. XX by the said A.B. on behalf of the minor A.C., victim of trafficking in minors in the criminal case no. ZZZ, a compensation of 5,000 Lei was requested, representing physical losses – cost of hospitalisation, medical tests, and psychological counselling classes. In support of the petition, the petitioner showed that her daughter, A.C., was a victim of the actions of the defendant C.G. who was convicted by final sentence for the crime of trafficking in minors, incriminated by Article 211 (2) of the Criminal Code, Article 210 (1) a), b) Criminal Code, the crime of sexual intercourse with a minor, incriminated by Article 220 (1) and (2) Criminal Code. The defendant is serving a 7 years prison term, as per the Decision of the Court of Appeal B no. xx/07.04.2015. The defendant is not solvable and has no movable or immovable property. The petitioner attached to the petition the following documents: receipt no. xx of 06.08.2014 for 225 Lei that A.C. paid to the Teaching Psychiatry Hospital Prof. Dr. Alexandru Obregia, representing the cost of 9 days hospitalisation as attendant for the juvenile; receipt no. xx/19.05.2015 and invoice no. xx/19.05.2015 whereby A.B. paid 800 Lei representing medical services rendered from 2.08.2014 by SC Medical SRL; receipt no. xx/15.05.2015 and invoice no. xx/ 15.05.2015, whereby A.C. paid 1,150 Lei representing medical evaluation and psychological counselling services provided to the child A.C. in the interval August 2014 – January 2015; expenses claim for patient A.C. prepared by the Teaching Psychiatry Hospital for the amount of 1,233.49 Lei. Also, the petitioner called two witnesses, acquaintances that are familiar with the juvenile’s precarious health state. De jure, the petition was grounded on the provision of Law no. 211/2004. In the case, a request was transmitted to Bar of B to designate a lawyer ex-officio and the criminal sentence no. x/F of 21 January 2015 issued by County Court I in the criminal case no. XX, rendered final on 07.04.2015 by the criminal decision no. xx/07.04.2015 of CAB was attached, showing that the defendant C. G., currently in the Prison of S., was convicted: - to 6 years imprisonment and denial of the rights provided by Article 66 (1) a), b), d), e), f), n) and o) of the Criminal Code for 4 years for the crime of trafficking in minors. - on the grounds of Article 220 (1) and (2) of the Criminal Code corroborated with Article 396 (10) of the Code of Criminal Procedure, the same defendant was convicted to 3 years in prison and denial of the rights provided by Article 66 (1) a), b), d), e), f), n) and o) of the Criminal Code for 2 years for the crime of sexual intercourse with a minor. - on the grounds of Article 38 (1) of the Criminal Code and Article 39 (1) b) of the Criminal Code and Article 45 (3) a) of the Criminal Code, the defendant C.G. must now serve the longer sentence of 6 years in prison to which 1/3 of the 3 years prison sentence is added, so that the defendant has to serve a 7 years prison term and 4 years denial of the rights provided by Article 66 (1) a), b), d), e), f), n) and o) of the Criminal Code. The above-mentioned decision obliged the defendant C.G. to pay the amount of 500 Euros as moral damages to the juvenile plaintiff, A.C. Also, a notification from the S Town Hall was also submitted to the file, showing that, currently, Mr. C.G. is not registered for tax purposes with any movable or immovable property. The prisons where the perpetrator serves the sentence pay his health insurance contribution, his income being nil. On the judgement term of 18.06.2015, in public session, the petitioner A.B., mother of the juvenile A.C. appeared and requested the petition to be admitted as formulated, after previously the Board rejected the testimony of the two witnesses as inadmissible in this procedure, considering the prosecutor’s conclusions to such effect. Task - Indicate the resolution you would pass if you would be members of the Board judging the petition filed by A.B. as parent of the juvenile A.C.? Provide arguments for your opinion. - Identify the errors committed by the Board, if any, in the procedure of judging the petition. CASE STUDY 4 (Bulgaria) S. N. has been abandoned by her parents and grew up in homes for children, deprived of parental care. In the autumn of 2008 S. N. completed lawful age and left the home. In the city of Sofia she got acquainted with a young man, named B.I.. They started dating. On an undetermined date in November, 2008 S. N. has been brought by B.I. in the town of Pleven, in the house of his "relatives" K.K. and his son S.S.. Later B.I. departed and S.N. was left alone in the home of K.K. and S.S.. K.K. and S.S. decided to force S.N. to become a prostitute in their favour, thus earning money. Initially they both misled S.N. that they will care for her, that they will buy clothes for her and she will not lack anything. As far as S.N. was in dead-lock, she had no home and work, she agreed. K.K. and S.S. every day forced S.N. to prostitute at the road to Sofia and every evening in front of the District Hospital of the town of Pleven. The tariff of the witness was 15 BGN for oral sex and 20 BGN for standard sex. Regardless of the promises, that they will behave correctly with her and she will lack nothing, K.K. and S.S. started to impose on her permanent and regular torment. K.K. took the identity card of S.N. and made her an address registration at the address: the town of Pleven, District Pleven, 5 "Layka" street, where was residing his brother – S.B.. K.K. and S.S. were taking all the money, which S.N. earned, living her only pocket money for cigarettes. They both often threatened and beat S.N. and forced her to prostitute, even when she did not wish or was in her monthly period. K.K. and S.S. kept the witness S.N. in their home and forced her to prostitute until the spring of 2010. At that time they both decided to take S.N. out of the borders of the Republic of Bulgaria, with the purpose to prostitute in their favour abroad. They contacted their acquaintances in the Republic of Austria and arranged the stay of S.N. there. On an undetermined date in the spring of 2010 K.K. and S.S. took S.N. and one more girl to the city of Sofia by car. There they boarded both the girls in a plane to Vienna. In the capital of the Republic of Austria - Vienna, S.N. and the other girl were met by an acquaintance of K.K. and S.S., who transported them to the town of Gratz. There S. N. was placed in a locale, where she started working as a prostitute. Her working time was from 12.00 at noon until 6.00 a.m. on the next morning, depending on the presence of clients. The tariff was 63 Euro for half an hour and 100 Euro for one hour, which included any sexual "services", depending on the wishes of the client. All the earned money was sent by S.N. through the money transfer system "WESTERN UNION" to K.K. and S.S. The greater part of the transfers were sent in the name of K.K., but there have been particular transfers in the name of S.S. and to the wife of K.K – T.K... In the Republic of Austria S.N. was working as a prostitute until the summer of 2012. During her stay S.N. came back in the Republic of Bulgaria several times and she stayed in the house of K.K. and S.S. in the town of Pleven. In these cases S.N. handed over the earned and gathered by her money in cash to K.K. and S.S.. Several times S.N. tried to hide different amounts and to keep them for herself, but K.K. and S.S. always got to know and forced her to give them the money. S.N. had a permanent fear from both of them, because the same persons repeatedly exercised physical and psychic violence over her - they beat her and threatened her. In the summer of 2012 S.N. definitely returned in Bulgaria. In the town of Pleven S.N. got acquainted with K.N.. S.N. escaped from K.K. and S.S. and started living with K.N. in the home of the latter in the town of Nikopol. Later on S.N. and K.N. contracted a civil marriage. Regardless of the reluctance of S.N. to prostitute any longer in favor of K.K. and S.S., they both did not renounce her. On 23.11.2013 S.S. went to the town of Nikopol, where he met with S.N.. S.S. made S.N. by force to get on the car, by which he travelled and took her to the town of Pleven. In the town of Pleven K.K. was waiting for them. K.K. and S.S. took S.N.'s identity card and mobile. In the town of Pleven K.K. and S.S. were stopped by police officials and taken to the First Regional Office of the Ministry of Interior- the town of Pleven. K.K. and S.S. threatened S.N. and asked her to tell, that she has escaped from her husband, for the reason that the same person beat her. As she was afraid of them, S.N. submitted explanations, pointing out that she has really run away from the town of Nikopol and voluntarily joined K.K. and S.S.. After being dismissed from the police K.K. and S.S. took S.N. in their home in the town of Pleven. There they both announced to her, that she is going "to work" again for them, i.e. to prostitute and on the next day she will travel to the Federal Republic of Germany. S.N. refused, telling them that she was pregnant, she aborted and she is taking medicines, and she wanted to go back to her husband in the town of Nikopol. The defendants however gave her several blows and told her, that she has no right of choice and claims. On 24.11.2013 K.K. and S.S. took S.N. by car to the city of Sofia. In Sofia S.N. and S.S. took a bus and left the territory of the Republic of Bulgaria, traveling to the Federal Republic of Germany. In Germany S.S. took S.N. in an apartment in the town of Horn-Bad Meinberg. Several days later K.K. joined them. In the Federal Republic of Germany, the town of Horn-Bad Meinberg K.K. and S.S. forced S.N. to prostitute for them. S.N. worked in a bar, where she addressed potential clients, offering them sexual services. Her tariff was 50 Euro for half an hour and 100 Euro for one hour, which included any sexual "services", depending on the wishes of the client. K.K. and S.S. were constantly controlling S.N., taking from her all the earned money. Both of them started to impose permanent and regular torment on her, forcing her to work every day, almost without days off. By the received from prostitution money K.K. and S.S. acquired real estates in Bulgaria, bought a number of luxurious motor vehicles and a great quantity of golden jewelries. Shortly before Christmas K.K. was searched on the phone by the police. K.K. and S.S. got frightened that they may be wanted and on 24.12.2013, together with S.N. came back in the Republic of Bulgaria, returning to their home in the town of Pleven, District Pleven. In the town of Pleven S.N. managed to escape and turned back to her husband K.N. in the town of Nikopol, District Pleven. In Nikopol S.N. went on prostituting, but for her husband K.N.. For the reason that K.N. received threats from K.K. and S.S., he filed a signal to the police. QUESTIONS, RELATED TO THE CASE: 1. Are there committed crimes and what is their legal qualification? - Which is the competent Prosecutor's Office to perform the investigation of the case? - What steps should the Police and the Prosecutor's Office undertake in regard to protect the rights of the victim S.N.? - May S.N. be forced to cooperate and testify? - Has the injured the right of a free-of-charge legal assistance and how could be guaranteed access to such an assistance? - Of which mechanisms and legal procedures can S.N. take advantage, in order to receive protection of her personal safety, identity and good name? STUDIU DE CAZ 1 (Romania) Situația de fapt: Prin rechizitoriul nr. X/D/P/18.11.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor C.G., C.F., C.F. zis ”C.”, C.S., C.M., C.I., S.M., S.V.G., I.M., G.F, G.I., G.C., F.P., S.A.Ș., B.I., T.E.B., D.C., M.I.G. şi G.M. și O.A.I. reţinându-se în sarcina acestora faptul că s-au constituit într-un grup de criminalitate organizată în vederea săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori prin exploatarea sexuală a victimelor, acestea fiind racolate prin promisiuni mincinoase de căsătorie sau privind oferirea de locuri de muncă în străinătate (menajere sau îngrijitoare de copii şi bătrâni) sau fiind răpite de pe stradă. Racolarea tinerelor se realiza de către inculpaţii C.G., C.F. şi C.F. zis „C.” din regiunea Moldova, care ulterior transportau victimele la Bucureşti şi le vindeau nepoţilor săi, inculpaţii C.S., C.M. şi C.I., aceştia exploatând sexual tinerele racolate pe raza Municipiului Bucureşti sau le revindeau, fie la Giurgiu, inculpaţilor S.M. şi S.V.G. (aceştia exploatând victimele în Italia), fie celorlalţi inculpaţi. Racolarea tinerelor se efectua şi direct de către inculpaţii C.S., C.M., C.I., I.M., G.F., G.I., G.C., F.P., S.A.Ş., aceştia folosindu-se de aspectul fizic, stabilind relaţii de concubinaj cu victimele şi convingându-le să se prostitueze contra cost, în vederea construirii unui viitor împreună. Primii trei inculpaţi racolau victimele şi prin violenţă, răpind victimele de pe stradă şi obligându-le la practicarea prostituţie, victimele fiind revândute între inculpaţi. Cazarea victimelor se realiza fie la locuinţele proprii ale inculpaţilor din România, fie la locuinţe închiriate de către aceştia sau la hoteluri din Italia - Roma, victimele fiind transportate la clienţi (atunci când se solicita aceasta), fie de către inculpaţii B.I. şi T.E.B. (taximetrişti, care primeau un comision pentru transport, şi atunci când li se solicita de către inculpaţi, supravegheau victimele şi primeau banii de la clienţi) în România, fie de către inculpaţi personal, în Italia - Roma. Exploatarea victimelor se realiza atât de cei care racolau victimele, cât şi de cei care nu erau implicaţi în racolarea acestora, iar inculpatele D.C. (concubina inculpatului C.M.), M.I.G. şi G.M. se ocupau de ţinuta victimelor, răspundeau la apelurile clienţilor, stabileau cu aceştia tariful, locul de întâlnire şi însoţeau victimele până la domiciliul clienţilor. Inculpata O.A.I. se ocupa şi cu postarea anunţurilor pe internet privind oferirea de servicii sexuale contra cost. …. Descrierea problemelor de drept: 1. În cursul urmăririi penale, la data de 10.09.2015 au fost audiate persoanele vătămate minore A.N, H.I, T.R., P.I., G.D. și U.N. fiind prezente toate persoanele prevăzute în mod expres de lege pentru audierea minorilor, precum și inculpații S.M., C.G, C.M și C.S., avocații inculpaților și avocații desemnați din oficiu pentru persoanele vătămate minore. 2. La data de 11.09.2015, în prezența tuturor avocaților din oficiu și a celor aleși, au fost audiate persoanele vătămate majore D.V., M.N., G.L., S.A, care au solicitat procurorului să fie protejate de autorități întrucât, imediat după ce victimele minore au fost audiate de către procuror, inculpații S.M., C.G, C.M și C.S au venit la ele acasă și le-au amenințat, victima majoră G.L. fiind agresată de către unii dintre inculpați. Persoanele vătămate au mai solicitat ca inculpații să fie arestați, iar dacă sunt puși în libertate să fie încunoștințate. Procurorul a rugat avocații din oficiu ai persoanelor vătămate să formuleze în scris solicitările pentru a putea răspunde la acestea. La data 11.09.2015 procurorul a solicitat judecătorului de drepturi și libertăți arestarea preventivă a inculpaților C.G., C.F., C.F. zis ”C.”, C.S., C.M., C.I., S.M., S.V.G., I.M., G.F, G.I., G.C., F.P. și S.A.Ș. întrucât lăsarea lor în liberate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar pentru inculpații S.M., C.G, C.M și C.S. și pentru că aceștia au încercat să influențeze în mod direct aflarea adevărului prin amenințările adresate părților vătămate majore. Propunerea a fost admisă de către judecătorul de drepturi și libertăți, astfel cum a fost formulată de către procuror. Ulterior arestării, avocații din oficiu ai persoanelor vătămate majore nu au mai formulat și în scris cele solicitate oral de către persoanele vătămate majore la momentul audierii lor de către procuror, întrucât inculpații au fost arestați. 3. La data de 25.09.2015, la solicitarea avocaților aleși ai inculpaților S.M., C.G, C.M și C.S. (care au solicitat acest lucru în vederea respectării dreptului inculpatului la o apărare efectivă), au fost reaudiate persoanele vătămate minore (fiind prezente toate persoanele prevăzute în mod expres de lege pentru audierea minorilor), iar cu această ocazia au fost adresate mai multe întrebări de către avocații aleși ai inculpaților privind aspecte din viața privată a victimelor care au timorat victimele minore, determinându-le să refuze să mai dea declarații în cauză. La data de 20.10.2015 a fost admisă pentru inculpatul S.M. cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar întrucât inculpatul necesita efectuarea unui tratament medical care nu putea fi asigurat în regimul penitenciar. În perioada 20.10.2015 – 15.11.2015 singurele acte de procedură efectuate de către procuror au fost audierea a 10 martori, în prezența avocaților care au solicitat acest lucru, la data de 18.11.2015 dispunându-se trimiterea în judecată a inculpaților aflați în stare de arest și respectiv control judiciar, prin întocmirea rechizitoriului. STUDIU DE CAZ 2 (Romania) Prin rechizitoriul nr. XX/D/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie DIICOT – Serviciu Teritorial Bucureşti – s-a dispus trimiterea în judecată la data de 16.10.2015, alături de alţi inculpaţi, şi a inculpatei B.A. în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, faptă prev. de art. 367 alin. 1 C.p.; trafic de minori, fapte prev. de art. 211 alin. 1 C.p., cu aplic. art.35 alin. 1 C.p.; (în raport de victimele minore D.T.R.M, A. E, D. L. E, I.F.D., A.R.M. şi V. (P) F. I); trafic de persoane, faptă prev. de art. 210 alin. 1 C.p., (în raport de victima majoră B.V.); proxenetism, faptă prev. de art. 213 alin. 1 şi 3 C.p., (în raport de partea civilă/inculpata L.A.M.); toate cu aplicarea art. 38 C.p. şi. art. 5 C.p.. În fapt, s-a reţinut că anterior anului 2003, împreună cu inculpaţii G.M.I. (concubin), B.D. (frate), P.D. (văr), S.F. (cumnată), D.P., D.V. (cumnaţi), făptuitoarele B.E. (soră, decedată) I. M. (mamă, decedată) şi alţii, a constituit un grup infracţional organizat care a fost sprijinit de alte persoane în scopul săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane/minori, exploatându-le în perioada 2003-octombrie 2012 pe victimele minore D.T.R.M, A. E, D. L. E, I.F.D., A.R.M. şi V. (P) F. I, pe victima majoră B.V. ori înlesnind practicarea prostituţiei de către partea civilă/inculpata L.A.M., toate acestea fiind realizate în scopul obţinerii unor beneficii materiale. În cursul judecăţii au fost audiate toate persoanele vătămate, cu excepţia victimei minore V.(P)F.I. şi a inculpaţilor, care nu au dorit să dea declaraţii. La termenul de judecată din data de 10.02.2017, a fost audiat în şedinţă nepublică martorul cu identitate protejată C.P., precum şi martora B.V., victimă majoră a traficului de persoane, care nu a dorit să participe la procesul penal în calitate de persoană vătămată sau parte civilă. Aceasta a solicitat, însă, să fie asistată de apărătorul ales, care se afla în imposibilitate de prezentare la termenul de judecată menţionat, inculpaţii şi procurorul opunându-se, arătând că se recunoaşte dreptul martorului de a fi asistat de apărător ales atunci când este incident privilegiul împotriva autoincriminării, însă în cauza de faţă – în raport de situaţia de fapt expusă în actul de sesizare şi de declaraţia martorei dată în cursul urmăririi penale – nu există un asemenea risc. Instanţa a procedat la audierea martorei în absenţa avocatului ales, arătând că avocatul avea obligaţia de a fi prezent la strigarea cauzei, care avea şi oră fixată (ora 12.00). Inculpata B.A. a solicitat reaudierea persoanei vătămate A.P.M., care a fost audiată de instanţă la termenul din data de 23.09.2016, având în vedere că inculpatul B.D.(coinculpat în cauză), între timp s-a căsătorit cu această persoană vătămată, aşa încât există posibilitatea ca această persoană vătămată să îşi schimbe declaraţiile şi în raport de inculpata B.A., mai ales că trebuie stabilit modul în care persoana vătămată a ajuns să se căsătorească cu acest inculpat şi faptul că nu este atât de inocentă precum arată. Totodată, apărătorul ales la B.A. a solicitat eliberarea unei copii de pe înregistrarea şedinţei de judecată de la termenul 10.02.2017, când au fost audiaţi martorii, arătând că îi este necesară pentru arhiva personală a inculpatei. Apărătorul din oficiu al persoanei vătămate A.P.M. s-a opus solicitării de reaudiere, arătând că deşi victima s-a căsătorit cu unul dintre inculpaţi nu înseamnă că nu este în continuare traumatizată de ce i s-a întâmplat, aceasta nemaidorind să se prezinte la instanţă după audierea sa din data de 23.09.2016, solicitând judecarea cauzei în lipsa sa. Instanţa a admis ambele cereri formulate de inculpata A.B., în virtutea exercitării depline a dreptului la apărare şi a dispus amânarea judecării cauzei în vederea audierii persoanei vătămate A.P:M. şi a încă 5 martori indicaţi în actul de sesizare. Cerinţă Arătaţi, motivat, dacă instanţa de judecată a procedat corect la termenul de judecată din data de 10.02.2017. STUDIU DE CAZ 3 (Romania) Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. la data de 10.06.2015, sub nr. XX numita A.B. pentru minora A.C., victimă a infracţiunii de trafic de minori în dosarul penal nr. ZZZ, a solicitat compensaţie în cuantum de 5.000 lei reprezentând daune materiale – cheltuieli cu spitalizarea, analize medicale, contravaloarea cursurilor de consiliere psihologică. În motivarea cererii, petenta a arată că fiica sa, A.C. a fost victima acţiunii inculpatului C.G., care a fost condamnat definitiv pentru infracțiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 211 alin. 2 Cp , art. 210 alin. 1 lit. a, b Cod penal, infracţiunea de act sexual cu un minor prev. de art. 220 alin. 1 şi 2 Cod penal, iar pedeapsa pe care o execută inculpatul este de 7 ani închisoare, conform Deciziei Curţii de Apel B. nr. xx/07.04.2015. Inculpatul nu este solvabil şi nu are nici un bun mobil sau imobil proprietate personală. La cererea sa, petenta a anexat următoarele înscrisuri: chitanţa nr. xx din 06.08.2014 cu suma de 225 lei achitată de A.C. Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia, reprezentând 9 zile de spitalizare ca însoţitor în spital; chitanţa nr. xx/19.05.2015 şi factura fiscală nr. xx/19.05.2015, prin care A.B. achită suma de 800 lei reprezentând servicii medicale acordate începând cu data de 2.08.2014 către SC Medical SRL; chitanţa nr. xx/15.05.2015 şi factura fiscală nr. xx/ 15.05.2015 , prin care A.C. achită suma de 1150 lei reprezentând servicii medicale de evaluare şi consiliere psihologice acordate copilului A.C. pe perioada august 2014-ianuarie 2015; decont de cheltuieli pentru pacientul A.C. întocmit de Spitalul Clinic de Psihiatrie pentru suma de 1233,49 lei. A mai solicitat administrarea probei cu doi martori, respectiv persoane apropiate care cunosc starea precară de sănătate psihică a minorei. În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 211/2004. În cauză a fost emisă adresă la Baroul B. pentru desemnarea unui apărător din oficiu și a fost atașată sentinţa penală nr. x/F din 21 ianuarie 2015 pronunţată de Tribunalul I. în dosarul penal nr. XX, definitivă la data 07.04.2015 prin Decizia penală nr. xx/07.04.2015 a CAB din care rezultă că inculpatul C. G., aflat în prezent în Penitenciarul S., a fost condamnat: - la pedeapsa de 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d, e, f, n şi o Cod penal pe o durată de 4 ani pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori. - În baza art. 220 alin. 1, 2 Cod penal cu art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d, e, f, n şi o) Cod penal pe o durată de 2 ani, pentru infracţiunea de act sexual cu un minor. - În baza art. 38 alin. 1 Cod penal cu art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal cu art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal, inculpatul C.G. are de executat pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare la care se adaugă 1/3 din pedeapsa de 3 închisoare, inculpatul având de executat pedeapsa de 7 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d, e, f, n şi o Cod penal.” Prin hotărârea menționată a fost obligat inculpatul C.G. la plata sumei de 500 Euro cu titlu de daune morale către partea civilă minoră A.C. La dosar s-a mia depus și Adresa Primăriei S. din care rezultă că d-nul C.G. nu figurează în evidenţele fiscale cu bunuri mobile şi imobile, în prezent, Penitenciarele unde făptuitorul execută pedeapsa cu închisoarea achitându-i acestuia contribuţia la sănătate, la venituri având 0. La termenul de judecată din data de 18.06.2015, în ședință publică, s-a prezentat petenta A.B., mama minorei A.C., care a solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulată, după ce în prealabil Comisia a respins administrarea probei testimoniale cu cei doi martori ca inadmisibilă în această procedură, față de concluziile procurorului în acest sens. Cerințe - Arătați ce soluție ați pronunța dacă ați face parte din Comisia sesizată cu cererea petentei A.B., în calitate de părinte al minorei A.C.? Argumentați. - Identificați, dacă există, greșeli comise de către Comisie în procedura de judecată a cererii. This publication has been produced with the financial support of the Justice Programme of the European Union. The contents of the publication are the sole responsibility of the authors and can in no way be taken to reflect the views of the European Commission Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html#Nu_îmi_place_această_relație_impresar-antrenor-_jucători,_dar_este_numai_o_părere_personală.	Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte	Crăciunescu Ștefan-Viorel FOTBAL AZ MOMENTUL 0 2017 CUVÂNT ÎNAINTE Inițial am dorit ca materialul să fie unul pur tehnic însă, pe parcurs, acaparat oarecum de problemele fotbalului din România, mai ales de nedreptățile aduse jucătorilor pe diferite ramuri (financiare, profesionale, morale etc.), lucruri pe care toți iubitorii sau cunoscătorii de fotbal le văd, dar nimeni nu prea le expune, m-am gândit să profit de ocazia pe care o am cu redactarea acestei cărți și să-mi expun părerea cu privire la aceste aspecte, întrucât situația este foarte gravă și acest lucru neplăcut trebuie evidențiat până la urmă de cineva care nu se dă „după cum bate vântul”. Pot spune că maniera de a scrie a fost ceva în genul Jerry Maguire, mai ales că am scris-o într-un timp extrem de scurt, însă depășește sfera de manifest. Voi vorbi despre așa-zisele „inovații” privind poziționarea jucătorilor în teren, riscul reprofilărilor, jocul slab prestat de echipa națională a României, precum și alte probleme contemporane ce pot avea repercusiuni în viitor, fie că sunt pe plan național sau la nivel global. Totodată, în cadrul acestui material, voi expune plusurile/schimbările pe care le-aș implementa în calitate de președinte FRF. Voi prezenta posibilele candidaturi la șefia FRF, ocazie cu care voi demonstra de ce nu sunt viabile sau sunt improrii, unele chiar DĂUNĂTOARE fotbalului din România, în condițiile în care deja suntem pe o pantă alarmant de descendentă. În ceea ce privește partea tehnică pot spune că aceast material, la ora actuală, cred că este printre puținele ce oferă scriptic o descriere a calităților pe care trebuie să le posede un jucător în funcție de poziția în teren ocupată, precum și transpunerea lor în aproape toate tipurile de sisteme de joc (cca. 300 reprezentări grafice, inclusiv cele online) cu 3, 4 sau 5 fundași (bineînțeles că valoarea acestui material rămâne la latitudinea cititorului). Nu exclud anumite greșeli sau opinii contrare, motiv pentru care îmi puteți lăsa comentarii dumneavoastră la adresa www.facebook.com/CraciunescuStefanCandidatFRF , unde puteți găsi GRATUIT cartea în format word (este gratuit peste tot ce-i drept). Mulțumesc! CUPRINS CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. I. Posibilii candidați 1 II. Schimbările pe care doresc să le aduc 40 III. Prezentare sumară a problematicii fotbalistice actuale atât intern, cât și extern 66 PROBLEMA 1 - sistemul de joc/selecția/specializarea 66 PROBLEMA 2 - tendințe europene negative 72 PROBLEMA 3 - licențierea antrenorilor 75 PROBLEMA 4 - tinerii jucători (politica de tranferuri a cluburilor) 79 CAPITOLUL 2 DESCRIEREA POSTURILOR DE JOC ÎN FUNCȚIE DE ZONA OCUPATĂ I. Generalități 83 II. Zonele de joc 88 III. Reprofilările 92 IV. Posturi 95 - Antrenorul principal/managerul 95 ZONA 0 - Portarul 103 ZONA 1 - 1. Libero-ul 106 - 2. Fundașul central 109 - 3. Fundașul lateral 113 ZONA 2 - 1. Mijlocașul defensiv 117 - 2. Regista 119 ZONA 3 - 1. Mijlocașul box-to-box 121 - 2. Mijlocașul central 123 - 3. Playmaker-ul 124 - 4. Mijlocașul lateral 124 ZONA 4 - 1. Mijlocașul ofensiv 126 - 2. Extrema 129 ZONA 5 - 1. Vârful împins 130 - 2. Atacantul retras 132 - 3. Atacantul complet 132 - 4. 9 fals 133 - 5. Interul 134 - 6. Raumdauter 136 CAPITOLUL 3 SISTEME DE JOC I. Generalități 137 II. Sisteme cu 5 fundași 148 III. Sisteme cu 4 fundași 179 IV. Sisteme cu 3 fundași 226 CAPITOLUL 1 CANDIDATURA MEA LA ȘEFIA F.R.F. Activitatea federației, cât și a celorlalte structuri administrative se reflectă în „bunăstarea” fotbalului din România, atât la nivelul echipei naționale, dar și la nivel de club, atât la seniori, cât și la copii și juniori. Sigur că nu putem vorbi de bunăstare când la nivelul echipei naționale ratăm calificare după calificare (după ce am adus un antrenor foarte scump, în condițiile în care era șomer de ceva timp și multe alte inadvertențe prezentate de-a lungul materialului), chiar dacă sistemul competițional și echipele adverse reprezentau un bun prilej de a o obține calificarea la turnee finale sau, mai ales, de a accede în fazele eliminatorii ale Campionatului European din Franța 2016. La nivel de club avem o Liga 1 în care cel puțin 3/4 din echipe au probleme financiare, nici nu putem vorbi de transferuri (toate echipele cu excepția FCSB au „cheltuit” cumulat sub jumătate de milion euro), în timp ce în liga secundă deja 4 echipe sunt ieșite din competiție, ca să nu mai vorbim de liga a III-a ș.a.m.d., unde nu se acordă nicio atenție dezvoltării sau măcar menținerii activității fotbalistice. În ceea ce privește fotbalul feminin sau futsalul nu vedem nicio implicare, toată expunerea ultimilor ani este consecința unui trend european/mondial. Pe plan național, la aceste 2 categorii, se fac lucruri de fațadă, promisiuni, de obicei la final de mandat, cu scopul câștigării unor voturi din partea acestora, nimic consistent, durabil. Au dispărut de-a lungul timpului de pe prima scenă fotbalistică, echipe precum Progresul, Sportul Studențesc, Petrolul, Rapid, Universitatea Cluj, Oțelul ș.a.m.d. Aceste echipe creșteau spiritul combativ al competiției (atât la nivelul echipelor, cât și fanilor) și intrarea lor în acest con de umbră reprezintă unul din motivele asistenței reduse la meciuri, a scăderii valorii și expunerii fotbalului românesc. Notele de subsol în acest prim capitol sunt foarte interesante și recomand accesarea acestora. I. Posibilii candidați Din ce se zvonește, aceștia ar putea fi: Cristian Balaj, Ana-Maria Prodan-Reghecampf , Cristian Chivu, Ionuț Lupescu, Florin Prunea, Răzvan Burleanu, pe care îi voi caracteriza sumar. Voi discuta și despre Christoph Daum și modelul german, așa-zisul „moment 0”, care nu a existat niciodată la aceștia, pură ficțiune. CRISTIAN BALAJ. Unul din arbitrii buni ai campionatului intern, actual consilier al ministrului Tineretului si Sportului, dar indicat în ceea ce este specializat - arbitraj. Postura de șef al Comisiei Centrale a Arbitrilor din România, unde lucrurile sub șefia domnului Vassaras ridică multe semne de întrebare, reprezintă opțiunea viabilă. Activitatea domnului Vassaras pare a consta mai mult în a ține prelegeri ocazionale unde, pentru acest lucru, îl puteam aduce pe Collina 1-2 ori pe lună și aveam un alt impact, atât valoric, dar și financiar, având în vedere că se zvonește că nu prea stă pe la muncă în condițiile în care termenii înţelegerii sunt pe măsura reputaţiei invocate de preşedintele FRF: salariu de 6.000 de euro pe lună, locuinţă închiriată în Bucureşti, maşină pusă la dispoziţie de FRF, 2 bilete de avion Bucureşti - Atena şi retur în fiecare lună.1 Eu, personal, nu am văzut schimbări, aceeași manieră de arbritraj în Liga I și a II-a, aceleași fețe cunoscute, aceleași controverse, ca să nu mai vorbim că de la nivelul ligii a treia începe calvarul pentru arbitrii, modul în care sunt „protejați” încă este inexistent (cu referire directă la integritatea fizică), rezultând chiar într-o renunțare a tinerilor încă din fazele incipiente, la toate acestea adăugăm vechea problemă a banilor și avem cheia „succesului” CCA. Dacă la nivelul Ligii 1 vorbim de aspecte administrative, la nivelul ligilor inferioare avem chestiuni existențiale unde, dacă nu mă înșel, la nivelul ligii a patra un arbitru primește sub 100 lei/meci, din care acesta suportă toate cheltuielile (transport, cazare, echipament, taxe etc.). „Încă din anul 2012, plata arbitrilor din lotul de Liga 1 a fost făcută exclusiv de către CCA, din sumele primite în acest scop de la LPF. Niciodată Federaţia Română de Fotbal nu a modificat acest mod de lucru şi niciodată FRF nu şi-a asumat plata baremurilor de arbitraj pentru Liga 1. Este adevărat că, la începutul sezonului 2016-2017 al Ligii 1, s-a produs un blocaj al plăţilor baremurilor arbitrilor ca urmare a adoptării de către cluburile din Liga 1 a unei decizii de Adunare Generală a LPF, prin care LPF urma să vireze cluburilor drepturile de televizare în integralitatea acestora, iar cluburile urmau să plătească direct către FRF-CCA sumele datorate cu titlu de barem de arbitraj. Această decizie a condus la imposibilitatea FRF-CCA de a emite facturi către LPF în conformitate cu modul de lucru stabilit, aşa cum am arătam şi mai sus, încă din anul 2012 şi implicit nu s-au putut achita baremurile aferente jocurilor din Liga 1”, se arată într-un comunicat al federaţiei.2 Ca element de noutate am văzut câteva perindări ale arbitrilor români în Asia, dar nu știu ce relevanță are acest lucru. Să faci o extrapolare cum că se pregătesc din punct de vedere climatic pentru turneul final și alte motive care nu au tangență cu fotbalul, mi se pare mai mult decât forțată. ANA-MARIA PRODAN-REGHECAMPF. În calitate de impresar nu știu câți jucători români a promovat sau cât a ajutat la dezvoltarea fotbalului românesc, ca să nu mai vorbim de perioada petrecută la Universitatea Cluj, unde s-a prezentat ca salvator al echipei, declarând următoarele la părăsirea echipei după numai 4 luni: „Nu a făcut nimeni ce am făcut eu pentru Universitatea Cluj. Am pierdut banii familiei mele şi am făcut mai mult decât Hristos pe Pământ pentru ei!”. Cu un tupeu incredibil, intră în direct la Valentin Moraru unde spune că ar trebui să ne mândrim cu ceea ce a făcut pentru fotbalul românesc, că a vândut pe sume mari ș.a.m.d.3 Modestia nu pare să fie principala calitate a doamnei. Ar fi frumos să ne arate doamna Prodan, negru pe alb, următoarele: - ce jucători a promovat și cei pe care i-a adus în țară, pentru că văd că încearcă să insinueze că are veleități de scouter; - foarte important, momentul și contextul în care i-a contractat: dacă aparțineau de alți impresari, fiind schimbați pe parcurs cu dânsa, cine a fost la celălalt capăt al tranzacției etc.; - comisioanele pe care le-a obținut, pentru că prespun că nu a făcut muncă voluntară; - dacă are vreo contribuție la faptul că Liga 1 este împânzită de jucători aduși liberi de contract, la o vârstă înaintată și de obicei străini. De exemplu, să analizăm cel mai mare potențial transfer din istoria Ligii 1, Nicolae Stanciu, în baza căruia și-a făcut mare reclamă. Pe vremea când activa la Vaslui, jucătorul era reprezentat de domnul Manea. La cum o știm toți pe doamna Prodan, probabil că jucătorul a fost „abordat” înainte de a face pasul spre FCSB, în postura de „jucător format”, certitudine. Deci meritul doamnei este faptul că a profitat de o situație, neavând decât contribuția luării comisionului??? ...să fim mândri!!! Un lucru ce mă frapează este afirmația cum că este agentul unor jucători precum: Stanciu, Adi Popa, Rotariu etc., dar pe transfermarkt nu găsesc nicio informație în acest sens. Nu îmi place această relație impresar-antrenor- jucători, dar este numai o părere personală. Priviți declarație, dintr-un articolul legat de un presupus conflict de interese, probabil administrativ: „Nu puteai să joci la Snagov dacă nu o aveai pe ea impresar. Îţi aduc un puşti care joacă, i-a stricat tot rostul. Avea vreo 16 ani. Îl cheamă Stancu, fundaş stânga. Nu a vrut să semneze cu ea. A d...u’ nu-l băga din cauză că nu a semnat. Eu am aflat târziu că nu a vrut să semneze cu ea şi nu l-a băgat” Apostol Muşat, fost primar Snagov şi finanţatorul echipei antrenate de Reghecampf. 45 O desfășurare ciudată a evenimentelor a fost și în cazul lui Alin Toșca (nu vorbesc despre valoare fotbalistică a acestuia), unde cronologic au avut loc următoarele evenimente (presă): - în vara anului 2016 are ofertă de la Pescara în cuantum de 2,2 - 2,5 milioane euro, în tranșe, jucătorul venind din postura de titular, integralist și căpitan al echipei de club, cu selecții la echipa națională, impresariat de Pietro Chiodi; - spre finalul anului 2016 apar zvonurile privind refuzul jucătorului de a fi reprezentat de soția antrenorului de la echipa de club și, printr-o coincidență extraordinară, acesta începe să piardă minute de joc și se evidențiază ca fiind unul din cei mai criticați jucători din lot, în condițiile unui joc foarte slab al întregii echipe; - în perioada de iarnă de transferuri a sezonului 2016-2017 , Toșca face trecerea la Betis pentru mai puțin din jumătatea sumei primite doar cu câteva luni înainte, respectiv 1 milion euro. O turnură care pune multe semne de întrebare. Cel mai important lucru cu care nu am cum să fiu de acord este propunerea acesteia pentru postul de selecționer - Laurențiu Reghcampf. Motivele legate strict de activitatea lui ca antrenor sunt clare, unele din acestea sunt expuse la prezentul capitol, secțiunea III, problema 1, dar și de-a lungul cărții, marcate cu „ * ”. Concluzionând, ne punem niște semne de întrebare mai ales când ne gândim că valoarea de transfer a unui jucător crește în funcție de numărul meciurilor jucate la nivel de club, dar mai ales la echipa națională și eu nu aș dori nici măcar zvonuri la acest nivel. Eu nu sunt mândru de activitatea doamnei Prodan, dimpotrivă, o văd ca unul din „personajele negative” ale fotbalului românesc, prea multe scandaluri, zvonuri ș.a.m.d. CRISTIAN CHIVU. Deși inițial a creat aparența unui jucător elevat, imparțial, lucrurile nu au stat chiar așa, cum de altfel timpul ne-a dovedit. Trecem peste momentul în care i-a tratat cu degetul mijlociu pe romani în momentul în care a ajuns la Inter, și îl analizăm strict pe cerința de bază a acestui post - protejarea și promovarea interesele naționale din punct de vedere fotbalistic și nu numai. Nu cred că este cazul aici, din moment ce probabil toți ne aducem aminte declarațiile date de acesta după ce Inter a câștigat în anul 2010 Liga Campionilor în urma căreia spunea că, din moment ce a câștigat trofeul, mulți i-au spus să lase naționala (cu alte cuvinte desigur), lucru ce a avut loc în 2011 pe motiv că nu mai dă același randament, serios??? Atunci de ce a continuat să joace încă 3 ani la Inter???….răspunsul meu este AȘA NU. Am văzut și micul scandal cu antrenorul Sdrobiș6 care îi reproșa că nu investește la rândul lui în copii, în condițiile în care este potent financiar. Aici nu pot spune că am ceva de remarcat, pentru că sunt banii omului și dacă nu simte nevoia să ajute la rândul său este strict problema lui, dar nu îți expune păreri despre fenomen în condițiile în care puteai să schimbi ceva și nu ai făcut-o. Scandalul a continuat cu afirmația acestuia cum că la Ajax a învățat să dea cu piciorul în minge... Mi se pare aberant, atunci îmi pun eu întrebarea: „cum ai ajuns acolo, dacă până atunci nu știai să lovești mingea?”. La acestea adăugăm faptul că a fost cooptat la UEFA ca observator tehnic, atât de aproape de momentul alegerilor pentru șefia FRF, unde sub îndrumarea cărei persoane credeți că va lucra? Ionuț Lupescu...ce convenabil! IONUȚ LUPESCU. Un alt domn patriot și cu principii care, în calitate de director tehnic UEFA, nu cunoaște basic-ul pe latură managerială, tehnică etc., aspect ce îl voi demonstra în cele ce urmează. Pentru început aș dori să vă prezint un interviu7, din care am extras câteva rânduri: Reporter: - Avem o mulţime de antrenori cu licenţă Pro. Lupescu: - Da, avem, poate chiar prea mulţi. Şi sunt destui care nu antrenează. I-am spus lui Dan Apolzan că trebuie să schimbe strategia, să introducă programe pentru obţinerea Licenţei A Elite, cea prin care se pregătesc antrenori specializaţi de copii şi juniori. Uite, ungurii au început să facă asta şi o să vezi ce rezultate vor avea în curând! FALS: Mai jos am prezentat un extras cu numărul antrenorilor posesori ai licenței PRO și nu numai... Aveam foarte puțini antrenori calificați per total, 128 PRO, aproape la același nivel cu Ungaria, Bosnia avea 201, Cehia 380, în timp ce Germania avea peste 1000, iar Spania peste 2000. Este nefondată afirmația că licența A Elite ar revigora fotbalul românesc, nu are nicio legătură pentru că licența PRO nu numai că oferă posibilitatea antrenării tuturor categoriilor, dar programul de pregătire, cel puțin pe hârtie, are o abordare exhaustivă. Dacă ar fi să vorbim de considerente financiare, întrucât licența PRO costă peste 6000 euro, licența A este mai mult decât suficientă pentru a oferi calificarea și cunoștințele necesare, deci niciuna nu este cauza problemei domnule director tehnic. Oamenii nu antrenează pentru că nu au unde, fotbalul este în declin, iar la copii și juniori cu greu se descurcă, poate cu o a doua slujbă, din moment ce, fie sunt voluntari, fie primesc salariul minim pe economie. Nici aceste școli private de fotbal nu știu cum se descurcă, având în vedere că plătesc transport, echipament, chirie teren ș.a.m.d., cred că fondatorii, la rândul lor, nu sunt departe de minim pe economie. Iar în ceea ce privește partea a doua a afirmației, este logic faptul că în Ungaria nu vor fi rezultate din moment ce Ferencvaros (campioana) este eliminată de Partizani Tirana din Ligă, iar la loturile de copii și juniori sunt rezultate mediocre; despre ce vorbim aici?! Trecerea de grupele Euro 2016, la seniori, nu poate fi considerată o mare performanță mai ales în formatul actual al competiției unde merg mai departe, majoritar, primele 3 echipe clasate din grupe de 4, la care adăugăm faptul că echipa Ungariei a fost formată preponderent din jucători cu vârste înaintate, nu în baza unei reconstrucții juvenile. Faptul că Ungaria a stabilit unele priorități în susținerea financiară a unor sporturi, printre care se regăsește și fotbalul, nu echivalează automat cu o dezvoltare a fenomenului, logic. Nu are nicio bază în declarații. Reporter: - Ai fost şi tu în Federaţie. Ce ai ai făcut în direcţia dezvoltării unor astfel de proiecte? Lupescu: - Ai uitat? În 2010 am demarat acel proiect cu campionatul selecţionatelor regionale. Era atât de simplu, nici nu costa mult, doar un milion de euro. Federaţia a pus 500.000, cele 42 de AJF-uri restul. A zis bine domnul reporter, ce ai făcut??? 1 milion de euro un turneu e puțin??? De ce acest format de turneu, așa mergeau copii la Cupa Prieteniei sau Brașov Indoor Cup??? Cum poți să chemi la joc ceva ce nu ai??? Cu 1 milion de euro poți susține grupe întregi de copii pe o durată cel puțin medie de timp...crește, nu te aștepta să culegi dacă nu ai semănat! Soluția domnului era să oblige cluburile să aibă academii, fără nicio facilitate, când este de notorietate ce se întâmplă la acest nivel, cu chete pentru banii de combustibil, iar despre plata sau promovarea copiilor nici nu se poate vorbi. NU poți să obligi cluburile până nu oferi o fundație pe care să se dezvolte, astfel încât acestea să dorească schimbarea, la care adăugăm faptul că dumnealui a venit în 2005 și până în 2010 (5 ani) ce a făcut??? O coincidență incredibilă, toate proiectele, inclusiv în conducerea actuală, iau naștere la final de mandat și, de obicei, se întind pentru următorul mandat (pretexte, lucruri de fațadă, campanie). Reporter: ...- Poate că vor face, dar deocamdată n-au timp, că se tot ceartă cei noi cu cei vechi. Lupescu: - Se ceartă fiindcă nu-şi dau seama ce reprezintă. Nu înţeleg că ei sunt imaginea fotbalului românesc, iar această imagine este de-plo-ra-bi-lă, ăsta este adevărul! Nu doar aici, la Nyon, ci peste tot. Nu vorbesc doar de scandalurile între Mircea Sandu şi Răzvan Burleanu, între Reghecampf şi Piţurcă, ci şi de cele dintre cluburi, conducători. Este deplorabilă, din moment ce dumnealui este unul din artizanii promovării acestei imagini, nu? Uităm de scandalurile pe care le-a avut cu Mircea Sandu, Mirel Rădoi ș.a.m.d., i s-a promovat imaginea de „lord”, persoană inteligentă, pentru că știe câteva limbi străine; asta denotă inteligența unui om??? Eu nu îmi dau seama cum a fost propulsat pe acea funcție în condițiile în care la federație nu știu ce realizări a avut, ca să nu mai vorbim de aspecte care denotă cunoștințele sale fotbalistice din punct de vedere tehnic (nu a fost antrenor, analist, profesor, nu a avut publicații de specialitate etc.). „Rădoi a trişat în competiţii şi pentru asta a şi fost suspendat. La începutul sezonului fiecare club trebuie să depună o listă a jucătorilor şi a staff-ului tehnic. El apărea acolo ca director. Nu ştiu ce director, director sportiv, de marketing, de stadion? El se comporta ca un antrenor şi de asta a fost suspendat", a spus Lupescu la Digisport. Acesta era motivul pentru care s-a înființat Comisia Tehnică UEFA, să vadă dacă fiecare angajat al clubulurilor are „comportament” conform fișei postului....ce aberație este aceasta??? Un comentariu neavenit mai ales într-un moment de cumpănă pentru fotbalul românesc - coeficientul României (patriot adevărat), în timpul prelimilariilor Ligii Campionilor, fapt ce a creat o stare de stres suplimentară. Priviți comentariu din partea domnului Lupescu: „Chiar acum un an sau doi, o echipă din Portugalia a fost în aceeaşi situaţie de care îmi spuneţi că ar fi Steaua. Avea un antrenor care nu obţinuse licenţa, stătea pe bancă în spatele altei funcţii. Cazul a fost sesizat imediat. Clubul şi persoana în cauză au fost sancţionaţi, dar nu mai ştiu exact nici numele echipei, nici al antrenorului”.8 Este clar faptul că nu poate să se detașeze de ranchiunele personale, fapt ce va atrage aceleași scandaluri de care toți iubitorii de fotbal s-au săturat. Într-adevăr, sunt pro asimilării tuturor cunoștințelor necesare anterior ocupării unui post, dar în situația în care erau oameni în staff cu licențe și este îndeplinită condiția, nu cred că aceasta era problema principală la UEFA...adică o comisie tehnică vine să vadă și dacă îngrijitorul terenului taie iarba corespunzător sau dă indicații??? să fim serioși, domnilor! Rădoi spunea într-un interviu acordat Gazetei că însuşi Chivu a protestat din cauza încercării marketingului FRF „de a profita pe spatele acestora". Este primul fotbalist care acuză un subiect sensibil, ţinut până astăzi secret, cel al încrengăturii dintre Lupescu şi firma lui Kiki Iancu. Prin contract, Iancu se ocupa de marketingul FRF, drepturi TV şi sponsorizări, zonă unde s-au învârtit anual afaceri de milioane de euro.9 Bineînțeles că și în trecut a dorit să fie președinte FRF contestându-l cu înverșunare pe domnul Mircea Sandu, dar totul s-a liniștit ulterior. Gândiți-vă că aceste afirmații vin de la un reprezentant UEFA și au un oarece ecou în plan european...așa că îi mulțumim pentru boost-ul de imagine. Reporter: - Cum ai trăit barajul cu Grecia? Lupescu: - N-am văzut decât meciul de la Bucureşti. Dar înteleg că, per ansamblu, nu am avut nici o mare ocazie în 180 de minute. Golul de la Bucureşti a fost autogol. Când îl vedeam pe Karagounis că la 38 de ani alerga mai mult decât mijlocaşii noştri, mult mai tineri, ce să mai zic?! Păcat, am avut o şansă bună să mergem la Mondial. Avocatura.com:10 - Ai vreun remarcat, cineva care ți-a plăcut mai mult? Lupescu: - Nu, și nici n-am urmărit prea mult echipa României, sincer! Am văzut doar un meci cu Ungaria, 1-1, și cam atât. Nu mi-a venit să cred când am citit...nu vede meciurile României??? No comment... Avocatura.com: Dar, dacă vorbim de români, ce ne-ar trebui mai mult ca să ajungem la nivelul pe care-l observăm afară? În toate domeniile, nu neapărat fotbal. Pentru că avem și noi calitățile noastre. Lupescu: Avem, dar cred că noi nu avem o educație a muncii. Asta ne lipsește. Avocatura.com: Etica muncii, cum se spune. Lupescu: Etica, și-o bună organizare, și-o bună educație a muncii. Cred că aici trebuie să se lucreze foarte mult. Lăsând la o parte celelalte probleme care sunt, important este să ai și o anumită educație a muncii.11 Dacă aceasta este concluzia pe care a tras-o despre fotbalul din România ca fiind principala problemă, este evidentă incapacitate acestuia de a oferi un diagnostic corespunzător. Bine a zis Gică Popescu vis-a-vis de calificarea la turneele finale că, dacă nu va fi obținută, să plece Sandu, Lucescu jr. și Lupescu, dar nu a plecat nimeni de bună voie sau în neant - tot o chestiune de etică și aceasta. „Eu sunt un tip căruia nu îi place să bată pasul pe loc şi viziunea mea despre dezvoltarea fotbalului românesc e puţin alta faţă de cea a federaţiei, de aceea am decis să întrerup azi colaborarea cu FRF. Îi mulţumesc preşedintelului Mircea Sandu pentru încrederea pe care mi-a arătat-o la un moment dat.”, a mai spus fostul jucător al echipei naţionale. Ionuţ Lupescu a fost numit în funcţia de director general al FRF în urma Comitetului Executiv din 22 noiembrie 2005, atribuţiile sale în cadrul federaţiei incluzând coordonarea activităţii departamentelor juridic, internaţional, financiar, sportiv şi marketing.12 Deci să ne facem înțeleși, vine cu această motivare după ce nu realizează nimic timp de 6 ani, în condițiile în care avea puterea și mai ales atribuții să o facă??? Domnul Lupescu se declara scârbit de întârzierile ce aveau loc la Arena Națională pricinuite de Consiliul General al Municipiului București. În regulă, atunci să vorbim și de românii scârbiți de infrastructura în care a investit sau, mai bine zis, NU a investit FRF, în condițiile în care dispune de fonduri consistente care, spre deosebire de municipalitate, nu vin direct din buzunarul românilor, încă un motiv în plus ca FRF să fie artizanul unor astfel de proiecte și nu „controlor”. Inserez și părerea acestuia despre domnul Daum de la sfârșitul anului 2016: „Eu cred ca Daum nu a fost primit de români foarte bine, așa cum ar fi trebuit. Cred că și Federația nu a pregătit momentul foarte bine.” Nu înțeleg, trebuia covor roșu sau să sărbătorim în stradă venirea unui antrenor îndoielnic din punct de vedere valoric??? Când era domnul Iordănescu, român fiind, ziceam că este depășit (ce-i drept, personal, nu mi-a plăcut modul în care a gestionat situația, de la preliminarii, până la finalul meciului cu Albania), dar germanul care a avut rezultate acum 15-20 ani este ok, nu??? După cum ați observat domnul Lupescu nu are un răspuns pertinent la niciuna dintre întrebări sau o opinie argumentată corespunzător, atât în ceea ce privește chestiunile administrative, dar și cele de ordin fotbalistic. Văd că face și gesturi presupuse a fi onorabile (publicitate ieftină), astfel refuză salarii de la UEFA (peste 5 mii euro pe lună), motiv pentru care ar fi interesant să vină să spună public, alături de domnul Prunea ce prime s-au primit pentru Campionatul European din 2008 și dacă salariile/primele/bonusurile la FRF au fost „mai bune” decât la UEFA, în condițiile în care ultima dispune de fonduri mult mai mari față de organismul din România. Înclin să cred că este o delimitare foarte fină după ce văd că domnul Prunea în aproape 6 ani de absență de la FRF a câștigat procesul cu aceasta, primind despăgubiri de aproximativ 500.000 euro. Din suma prezentată mai sus, 40% reprezintă bonuri de masă, diurne etc...un calcul simplu: aproximativ 7000 euro/lună all inclusive ca să zic așa, nu-i rău pentru fostul șef al Departamentului de Relații Internaționale Florin Prunea. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html?page=6	ZONA 1 1. Libero-ul - Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte	ZONA 1 1. Libero-ul Jucători: Miodrag Belodedici, Leonardo Bonucci, Manuel Neurer Originea cuvântului este italiană „libero da impegni di marcatura” - fără angajamente de a efectua marcaj. A stat la baza „sistemului catenaccio”, fiind folosit începând cu anii 1950. A primit numeroase critici, fiind numit de unele persoane „anti-fotbal”. Unele persoane susțin că originea libero-ului este din Elveția anilor 1930 „verrouilleur”, măturătoare (asemenea corespondentului englezesc „sweeper”). Libero-ul este jucătorul din spatele ultimei linii de fundași centrali. Chiar dacă nu mai are o aplicabilitate reală în fotbalul modern (puține echipe folosesc libero, de obicei în Italia), totuși acesta se regășeste involuntar sau sporadic. De obicei îl regăsim în momentul folosirii unui sistem de joc cu 3 „fundași” centrali. Spun involuntar din prisma faptului că jucătorului nu i se transmite la intrarea pe teren să îndeplinească rolul unui libero, dar anumite faze de joc îl pun în această postură (de aceea nu este exclusă îndeplinirea de către portar a acestui rol în diferite momente ale jocului - ex. Manuel Neurer). Cu toate că reprezintă ultima redută a apărării, libero-ul se bucură de o foarte mare libertate de exprimare în joc, astfel acesta participă la fazele fixe sau inițiază contraatacuri. Abilități: A. de ordin fizic 1. să fie înalt; 2. forță; 3. viteză de deplasare bună; 4. echilibru; 5. agilitate - ușurință în mișcări; 6. detentă. B. de ordin tehnico-tactic 1. să fie foarte bun la capitolul deposedări (tackling-uri); 2. viteză de reacție și execuție; 3. tehnică bună - datorită valențelor sale ofensive; 4. să fie un bun pasator; 5. joc foarte bun de cap; 6. capacitatea de a ieși din apărare cu mingea la picior; 7. joc bun cu ambele picioare; 8. modul în care gestionează situațiile de 1 la 1 sau de inferioritate numerică, de obicei pe zonă centrală; 9. poziționare. C. de ordin mental 1. să aibă viziune de ansamblu asupra jocului atât în momentul inițierii atacului, dar și al coordonării apărării (o problemă ar putea fi în cazul ieșirilor la offside unde este mai grea coordonarea având în vedere poziția joasă a libero-ului față de linia de fundași); 2. stăpânire de sine/calm; 3. concentrare; 4. curaj; 5. agresivitate pozitivă; 6. determinare; 7. constanță; 8. siguranță în joc; 9. disciplinat în intervenții, în special din cauza poziției joase în care se află (putând oferi lovituri libere din preajma careului propriu, lovituri de pedeapsă sau să fie sancționat chiar și cu eliminare), de aceea se vor evita intervențiile pripite, impulsive; 10. lider; 11. comunicare; 12. capacitatea de a anticipa anumite situații de joc (ex. intercepția). 2. Fundașul central Jucători: Alessandro Nesta, John Terry Abilități: A. de ordin fizic 1. să fie înalt; 2. forță; 3. viteză de deplasare bună (cerință a fotbalului modern urmare a valorii în continuă creștere a jucătorilor de atac); 4. echilibru; 5. agilitate - ușurință în mișcări; 6. detentă. B. de ordin tehnico-tactic 1. să fie foarte bun la capitolul deposedări (tackling-uri); 2. viteză de reacție și execuție; 3. în general le sunt acordate sarcini preponderent defensive, astfel nu se bucură de aceeași libertate de exprimare de care beneficia libero-ul, motiv pentru care tehnica nu este o condiție obligatorie, dar reprezintă un plus, mai ales în fotbalul modern; 4. să fie un bun pasator - lucru des întâlnit în zona centrală a apărării, unde este cel mai mare volum de pase cu cel mai mare procent de eficacitate (întrucât, de obicei, acțiunile pornesc de la nivelul fundașilor și, având în vedere faptul că se cere să se joace simplu, fără riscuri, avem o pondere cantitativă bazată pe siguranță și mai puțin calitativă pentru faza de construcție avansată); 5. joc foarte bun de cap; 6. capacitatea de a degaja (aprecierea situației + forță privind lungimea traiectoriei) - de foarte multe ori se cere tratarea fazelor într-un mod simplu, rigid (ex. se face abstracție de la simțul estetic, prin trimiterea mingii la întâmplare, departe de propria poartă în condiții de presiune sporită a adversarului); 7. abilitatea de a face marcaj în zonă, dar mai ales om la om asupra jucătorilor de atac ai echipei adverse - o altă cerință a valorii în continuă creștere a jucătorilor de atac care exploatează la maxim orice spațiu lăsat liber de jucătorii din apărare; 8. capacitatea de a se interpune pe traiectoria mingiilor (blocaj sau deviere); 9. modul în care gestionează situațiile de 1 la 1 sau de inferioritate numerică zonală; 10. capacitatea de a ieși din apărare cu mingea la picior; 11. poziționare, astfel poate interveni în mod oportun asupra jucătorului advers, evitând să fie scos din joc de acesta sau substituie anumite lacune ale sale (în principal viteza). Totodată „strâng” în anumite zone lăsate libere de coechipierii din zona 1. În opinia mea, jucătorul de picior stâng trebuie să se regăsească pe poziția de fundaș central stânga, și cel de picior drept pe cea de fundaș central dreapta. Afirm acest lucru dintr-un considerent foarte simplu - pivotarea. Acest lucru este indicat deoarece, majoritatea depășirilor ce produc situații periculoase de poartă, se fac pe partea exterioară unde, de obicei, se exploatează zona lăsată descoperită în urma urcărilor fundașilor laterali de bandă în atac urmată de șut/centrare cu piciorul puternic, iar dacă aceasta se face spre centru va interveni dublajul asigurat de ceilalți fundași centrali sau mijlocași defensivi. C. de ordin mental 1. să aibă viziune de ansamblu asupra jocului; 2. stăpânire de sine/calm; 3. concentrare; 4. curaj; 5. agresivitate pozitivă; 6. determinare; 7. constanță; 8. siguranță în joc; 9. disciplinat în intervenții, în special din cauza poziției joase în care se află (putând oferi lovituri libere din preajma careului propriu, lovituri de la 11m sau să fie sancționat chiar și cu eliminare) - se vor evita intervențiile pripite, impulsive; 10. lider; 11. comunicare; 12. anticipare. 3. Fundașul lateral Jucător: Roberto Carlos Chiar dacă poziția de wing-back luată mot-a-mot ar face referire la o aripă retrasă, voi face o traducere în conformitate cu ceea ce reprezintă aceast post - fundaș lateral ofensiv (cu sarcini/valențe ofensive), proveniența lui fiind practic din fundaș lateral și nu aripă clasică/mijlocaș lateral/extremă. În fotbalul actual este o linie foarte subțire între fundașul lateral, fundașul lateral ofensiv și mijlocaș lateral, fiind foarte greu de distins în anumite situații de joc, dar eu le consider mai mult ipostaze în care se află fundașul lateral ofensiv. S-au făcut foarte multe analize privind prestația jocului României la Campionatul European 2016, dar și în preliminariile acestui turneu final, ocazie cu care s-a evidențiat pozitiv (în mod eronat, părerea mea) prestația anumitor jucători. Atunci când nu greșești decisiv, dar nu ți-ai asumat vreun risc și nu ai adus un plus pe fază ofensivă, adoptând o poziție preponderent statică NU înseamnă joc bun, dimpotrivă. Având în vedere cerințele fotbalului actual se poate spune că nu mai au o aplicabilitate prea mare posturile de fundaș lateral clasic, retras, static, cât și de mijlocaș lateral, fiind înlocuite de fundaș lateral ofensiv, respectiv extremă. Pentru a ne crea o imagine asupra acestei poziții statice, pe lângă cea evidențiată mai sus, exagerând puțin, ar fi cea din finalul meciului Middlesbrough - Steaua București, încheiat cu scorul de 4 - 2. După cum am afirmat anterior, fundașul lateral clasic, static nu mai reprezintă un post în adevăratul sens, ci mai mult o situație de joc excepțională, motiv pentru care voi analiza doar fundașul lateral cu valențe/sarcini ofensive. Abilități:____A._de_ordin_fizic'> Abilități: A. de ordin fizic 1. cel mai mare succes pe acest post revenind jucătorilor de statură mică sau medie, cu centrul de greutate jos; 2. forță; 3. rezistența - poate cea mai importantă cerință fizică în acest caz, întrucât specificitatea acestui post constă în deplasări succesive din apărare în atac și invers (aerobă, cât și anaerobă); 4. viteză de deplasare foarte bună (exploatează spațiile libere din flancuri, intră în învăluiri etc.); 5. echilibru; 6. agilitate - ușurință în mișcări. B. de ordin tehnico-tactic 1. să fie foarte bun la capitolul deposedări (tackling-uri); 2. viteză de reacție și execuție; 3. ca element de noutate pe fază ofensivă - precizia paselor lungi (crossing-uri, centrări, pase în lung de linie). Cu toate că este una din acțiunile tactice cel mai des repetate, randamentul centrărilor, cel puțin la nivelul Ligii 1, este catastrofal, cauzele putând fi: - starea gazonului; - antrenament defectuos - nu se efectuează un antrenament specializat, specific procedeului tehnic sau acțiunii tactice dorite; - lipsa valorii fotbalistice (o posibilitate ar fi faptul că a pornit de la vârste mici cu anumite deficiențe, fiind tot mai greu de reglat odată cu înaintarea în vârstă); 4. un bun executant al aruncărilor de la margine, fiind un obicei ca aceștia să fie desemnați să le execute; 5. de obicei efectuează marcajul extremei echipei adverse. Există însă situații de joc în care întâlnim marcajul în zonă, chiar și pe zonă centrală, pentru suplinirea lipsei fundașilor centrali sau asigurarea dublajului (forțați de îmrejurări); 6. o bună mișcare în teren atât cu minge (dribbling), cât și fără (demarcări); 7. modul în care gestionează situațiile de 1 la 1 sau de inferioritate numerică, de obicei în bandă; 8. disponibilitatea în vederea participării la combinații; 9. poziționare - și în acest caz, jucătorul de picior stâng trebuie să se regăsească pe banda stângă, și viceversa, atât datorită pivotării mai ușoare pe fază defensivă, dar și urcărilor în atac unde de obicei centrează „pe alergare” cu piciorul mai apropiat de linia de tușă (de obicei, cel puternic). C. de ordin mental 1. concentrare; 2. curaj; 3. agresivitate pozitivă; 4. determinare; 5. constanță; 6. siguranță în joc; 7. anticipare. ZONA 2 1. Mijlocașul defensiv Jucători: Xabi Alonso, Pepe („distrugător”) Este poziționat între mijlocașii centrali și fundașii centrali. Are ca principală atribuție stoparea atacurilor echipei adverse înainte de a ajunge la linia fundașilor. Fotbalul actual cere ca mijlocașul defensiv, în general, să contribuie activ la faza de construcție/atac, să nu mai fie rigid, comparativ cu trecutul unde era catalogat doar „distrugător” (mai găsim și azi jucători de acest tip) și avea un rol limitat - de a stopa atacurile adverse și a da mingea primului coechipier (pase scurte, joc simplu). Ca aproape orice post, cerințele fotbalului modern vin în sensul sprijinirii atacului și se exclud sarcinile limitate. Abilități: A. de ordin fizic 1. înălțime cel puțin medie; 2. forță; 3. viteză de deplasare bună; 4. rezistență, disponibilitate la efort. B. de ordin tehnico-tactic 1. să fie foarte bun la capitolul deposedări (tackling-uri); 2. viteză de reacție și execuție; 3. să fie un bun pasator; 4. joc bun de cap; 5. marcaj zonal, cât și om la om; 6. capacitatea de a se interpune pe traiectoria mingiilor (blocaj sau deviere); 7. modul în care gestionează situațiile de inferioritate numerică sau de 1 la 1; 8. șuturi; 9. capacitate de „citire a jocului” pe fază defensivă, simțind vulnerabilitățile și intervenind în sprijinul apărării; 10. poziționare. C. de ordin mental 1. concentrare; 2. curaj; 3. agresivitate pozitivă - are uneori intervenții mai riscante (aspect ce nu îl face întotdeauna un fundaș central bun prin reprofilare); 4. determinare; 5. constanță; 6. siguranță în joc; 7. comunicare; 8. anticipare. 2. Regista Jucători: Lucian Sânmărtean, Andrea Pirlo Provine din limba italiană, însemnând „director” - principala atribuție este de a direcționa, coordona strategia ofensivă. Contrar părerilor „specialiștilor” este un post ce nu solicită o deosebită viteză de deplasare sau o rezistență mare la efort, edificatoare fiind știința jocului, inteligența fotbalistică, poziționarea, precum și viziunea. „Regista” este aproape identică cu poziția de playmaker retras (playmaker-ul cu ceva sarcini defensive, prin adoptarea unei poziții mai joase), și nu cu cea de mijlocaș ofensiv. Regista intră în posesia mingii, de regulă, la nivelul mijlocașilor defensivi și nu este caracterizat prin ocuparea unor poziții foarte avansate/de finalizare în timpul atacului. Abilități: A. de ordin fizic 1. înălțime cel puțin medie; 2. forță medie; 3. rezistență, disponibilitate la efort - facultativ întrucât pot compensa prin poziționare. B. de ordin tehnico-tactic 1. să fie acceptabil la capitolul deposedări (tackling-uri), mai ales dacă substituie mijlocașul defensiv; 2. viteză de reacție și execuție; 3. să fie un bun pasator, mai ales în ceea ce privește pasele lungi (verticalizări, deschideri, crossing-uri); 4. efectuează preponderent un marcaj zonal; 5. dribbling, modul în care gestionează situațiile de „scoatere” a adversarilor din joc ; 6. capacitatea de a ieși din poziția retrasă cu mingea la picior; 7. șuturi; 8. poziționare inteligentă; 9. joc bun cu ambele picioare; 10. tehnică foarte bună, crează superioritate în joc pe faza de atac; 11. dictează tempo-ul. C. de ordin mental 1. lider; 2. imprevizibilitate, destabilizând în momente cheie apărarea adversă prin pase, în majoritatea cazurilor; 3. viziune; 4. fler, simț de orientare rapidă într-o situație dificilă; 5. concentrare; 6. determinare; 7. constanță; 8. siguranță în joc; 9. comunicare; 10. creativitate; 11. poziționare; 12. anticipare; 13. știința jocului; ZONA 3 1. Mijlocașul box-to-box Jucător: Paul Pogba, Kante După cum implică și numele, acest tip de mijlocaș este caracterizat prin deplasări frecvente dintr-un careu în celălalt, aflându-se chiar și în situații iminente de a marca. Prezintă o îmbinare de calități ofensive, cât și defensive (specifice mijlocașului defensiv și ofensiv). Abilități: A. de ordin fizic 1. înălțime cel puțin medie; 2. forță; 3. viteză de deplasare bună; 4. rezistență, disponibilitate la efort. B. de ordin tehnico-tactic 1. să fie foarte bun la capitolul deposedări (tackling-uri); 2. viteză de reacție și execuție; 3. să fie un bun pasator; 4. joc bun de cap; 5. marcaj zonal, cât și om la om; 6. capacitatea de a se interpune pe traiectoria mingiilor (blocaj sau deviere); 7. modul în care gestionează situațiile de inferioritate numerică sau de 1 la 1; 8. șut bun; 9. tehnică bună; 10. capacitate de citire a jocului pe fază defensivă, simțind vulnerabilitățile și intervenind în sprijinul apărării dar și pe fază ofensivă; 11. poziționare. C. de ordin mental 1. concentrare; 2. curaj; 3. agresivitate pozitivă; 4. determinare; 5. constanță; 6. siguranță în joc; 7. comunicare; 8. viziune de ansamblu asupra jocului; 9. stăpânire de sine; 10. anticipare. 2. Mijlocașul central Jucător: Jack Wilshere Mijlocașul central face legătura între zonele 2 și 4, necesită aceleași abilități precum mijlocașul box-to-box, diferențele față de acesta sunt făcute de faptul că nu se regășește prea des în postura de finalizator și distanțele parcurse de acesta sunt mai mici, de obicei între linia mijlocașilor defensivi și a celor ofensivi. 3. Playmaker-ul Jucător: Andres Iniesta „Playmaker” (engleză) , „enganche” (spaniolă) sau „trequartista” (italiană - un playmaker ceva mai avansat, cu tentă de mijlocaș ofensiv), toți termenii semnifică aproape același lucru - jucătorul de geniu de la mijlocul terenului, cel care își asumă riscuri, crează superioritate pe fază ofensivă (coordonatorul de joc). Playmaker-ul sau mijlocașul ofensiv este purtătorul, de regulă, al tricoului cu numărul 10. Are aproape aceleași calități precum mijlocașul ofensiv dar, față de acesta, playmaker-ul: - nu adoptă o poziție atât de avansată; - nu posedă viteza sau explozia acestuia; - nu se regăsește atât de des în postura de a finaliza. 4. Mijlocașul lateral Jucător: Kwadoo Asamoah În prezent este cel mai des utilizată în sistemul de joc 3-5-2. Chiar dacă pare la la prima vedere că jucătorii ocupă poziția de fundaș lateral cu valențe ofensive, de fapt aceștia ocupă locuri pe linia mijlocașilor centrali, fiindu-le destul de convenabil, deoarece împart oarecum distanța dintre atac și apărare. Prezintă fie același set de abilități precum fundașul lateral ofensiv, fie al extremei, motiv pentru care, în opinia mea, nu este avantajoasă, lucrurile fiind făcute cu „jumătate de măsură”. După ce am făcut o afirmație negativă înaintea meciului României cu Danemarca, în care am criticat presupusul sistem ce se zvonea a fi adoptat, respectiv 3-4-3 (în viziunea lor), am fost abordat de o persoană care îmi atrăgea atenția asupra prestațiilor foarte bune ale lui Alonso și Moses la Chelsea. Analizând, Alonso este clar că se apropie mai mult de fundaș, în timp ce Moses de extremă, fiind atenți la faptul că pe postul de fundaș central dreapta este Azpilicueta, fundaș dreapta la bază, probabil pentru a suplini deficiențele lui Moses. După 28 etape, Chelsea are al doilea atac din Premier League, cu 59 goluri, din punct de vedere ofensiv jucătorii sus-menționați au reușit câte 2 pase de gol, Alonso marcând de 4 ori, în timp ce Moses are 3 reușite. În ceea ce privește defensiva, Alonso, fundaș la bază, ocupă locul 4 în echipă la tackling-uri, în timp ce Moses este printre ultimii. Cifrele nu sunt fomidabile având în vedere că sunt jucători de mare valoare și versatili. De aceea, în multe situații, „forțările” pe aceste posturi coroborate cu o valoare scăzută pot fi decisive, negativ desigur. Ideea principală este că este mai bună o delimitare expresă a sarcinilor, astfel încât jucătorul să își pună în valoare la maxim principalele calități (alegie fie fundaș lateral ofensiv, fie extremă). ZONA 4 1. Mijlocașul ofensiv Jucător: Gheorghe Hagi Mijlocașul ofensiv ocupă zona mediană dintre linia mijlocașilor centrali și a atacanților, fiind totuși un post caraterizat prin libertate de mișcare și acțiune. Jucătorul de pe acest post se găsește foarte des în situații favorabile de a marca. Alături de playmakeri, sunt jucătorii care poartă tricoul cu numărul 10. Fotbalul modern, sau mai bine zis antrenorii, cer jucătorilor din această poziție să „coboare cu omul”, să aibă sarcini defensive. Chiar și lui Gheorghe Hagi i se reproșa faptul că nu depune prea mare efort pe faza defensivă. Personal consider că această poziție nu exclude un minim de sarcini defensive, dar nu ceea ce se încearcă în momentul de față, o suprasolicitare fizică și tactică. Mijlocașul ofensiv trebuie să aibă în majoritatea timpului resurse de energie, să fie lucid, astfel încât oboseala să nu îi afecteze performanțele, să poată fi capabil în orice moment să destabilizeze apărarea adversă, să aibă ruperi de ritm, să ofere pase de gol etc. Abilități: A. de ordin fizic 1. forță; 2. viteză foarte bună de deplasare. B. de ordin tehnico-tactic 1. viteză de reacție și execuție; 2. să fie un bun pasator, intră des în combinații, 1-2-uri; 3. dribbling, modul în care gestionează situațiile de „scoatere” a adversarilor din joc, în special 1 la 1; 4. șut foarte bun; 5. preferabil un joc bun cu ambele picioare; 6. tehnică foarte bună; 7. demarcări; 8. ruperi de ritm; 9. o bună mișcare în teren, exploatând preponderent pe zonă centrală, spațiile libere; 10. bun finalizator; 11. forță de pătrundere. C. de ordin mental 1. lider; 2. imprevizibilitate, destabilizând în momente cheie apărarea adversă prin dribbling, în majoritatea cazurilor; 3. viziune; 4. fler, simț de orientare rapidă într-o situație dificilă; 5. concentrare; 6. determinare; 7. stăpânire de sine, mai ales la finalizare; 8. își asumă riscuri; 9. altruism; 10. creativitate; 11. anticipare. 2. Extrema Jucător: Marco Reus Extrema (dex) este jucătorul care ocupă locul lateral cel mai înaintat din stânga sau din dreapta într-o echipă de fotbal (în engleză - „winger”). De obicei își depășește omul pe exterior, astfel este indicat să fie un jucător căruia piciorul puternic să corespundă benzii pe care joacă (stânga sau dreapta), dar nu obligatoriu, întrucât nu influențează într-un procent așa mare precum în cazul jucătorilor din zona 1. Abilități: A. de ordin fizic 1. forță; 2. rezistența, disponibilitate la efort; 3. viteză de deplasare foarte bună; 4. echilibru; 5. agilitate. B. de ordin tehnico-tactic 1. ruperi de ritm; 2. viteză de reacție și execuție; 3. precizia paselor, în mod special a centrărilor; 4. o bună mișcare în teren atât cu minge, cât și fără exploatând preponderent spațiile libere din bandă; 5. dribbling, modul în care gestionează situațiile de „scoatere” a adversarilor din joc, în special 1 la 1; 6. tehnică bună. C. de ordin mental 1. agresivitate pozitivă; 2. determinare; 3. constanță; 4. siguranță în joc. ZONA 5 1. Vârful împins Jucător: Robert Lewandowski, Zlatan Ibrahimovic Este jucătorul cel mai avansat al echipei, destinatarul majorității mingiilor de atac, care se află cel mai des în postura de finalizator, un marcator prin excelență. Nu poți să dai sarcini defensive unui vârf împins, lucru valabil, în mare parte, și pentru ceilalți jucători din zona 5, deoarece va lipsi luciditatea la finalizare, precum și energia necesară câștigării duelurilor cu adversarii, indiferent dacă sunt bazate pe forță, sau pe viteză. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html?page=3	Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte - səhifə 3	Nu voi permite ca neînțelegerile personale sau ambițiile prostești să le afecteze pe cele profesionale. Mirel Rădoi, Radu Ștefan, Lucian Sânmărtean, Florin Niță, Martin Tudor, Vali Badea sau chiar domnul Nicolae Dobrin sunt doar câteva din exemplele în acest sens, pentru că echipa este a națiunii, nu a unui singur om. Totodată, nu voi permite bătăi de joc la adresa jucătorilor; Stanciu, Benzar, Alibec, Sânmărtean au fost soluții de foarte mult timp și nu poți să îți bați joc de ei, și de poporul român până la urmă, pentru simplu fapt că îți displac din motive subiective, independente de fotbal. Să nu uităm faptul că Alibec în 2010 „a copiat” prestația lui Milito, reușind o dublă în victoria Interului în fața celor de la Bayern, la tineret, meci ce a prefațat finala Ligii Campionilor din acel an. Să afirmi în acest moment că jucătorul este de mare valoare nu poate fi catalogat drept un element de noutate. Dacă majoritatea tinerilor, în momentul în care fac pasul la facultate, au o perioadă de rebeliune, datorată și unor factori fiziologici, putem să înțelegem prin ce a trecut Alibec în momentul în care a făcut pasul spre fotbalul mare la această vârstă. Nu cred că a fost vorba de valoare, ci doar de o slabă gestionare a situației. Vor întocmi RAPOARTE prin care să motiveze fiecare selecție, dar și pentru cei neselecționați, dar aflați în atenția opiniei publice. Până la urmă, echipa națională are câteva meciuri pe an, așă că timp este sufiecient pentru un specialist în domeniu, să întocmească aceste rapoarte fără să dea copy-paste după instatfootball, unde sunt minimale. Aceștia vor mai avea de introdus: poziții pe care dau randament maxim jucătorii, în ce sistem, potențialul de dezvoltare, durata acestuia, abilități, implicare în joc, cu ce coechipieri au cea mai bună relație de joc etc. Dacă la liga 1 și cea secundă putem să avem o colaborare deschisă cu televiziunile, în sensul să ne pună la dispoziție înregistrări, montaje etc., la copii și juniori va fi o activitate de scouting exemplară, analize din competiții destinate copiilor (oficiale și neoficiale), totul va fi complet, fără a lăsa loc de interpretări. Amatorismul evidențiat și prin video-ul acela de fațadă, în care Daum anunță lotul pentru meciul cu Danemarca și face o așa-zisă „analiză” este aspectul edificator privind cunoștințele și modul de selecție, practic nu a transmis nimic cu excepția numelor jucătorilor. Dacă așa s-a ajuns ca eu, un nimeni până la urmă, să cunosc toate aceste aspecte mai bine decât așa-zișii „specialiști”, mă face chiar și pe mine să îmi pun serioase semne de întrebare asupra viitorului fotbalului românesc. 4. o relaționare mai bună cu suporterii. Doresc o implicare mai mare a acestora în activitatea echipei naționale prin diferite interacțiuni în mediile de socializare, punere la dispoziție de documente de educare fotbalistică, transparență (privind deciziile adoptate), clasamente și statistici actualizate la toate grupele de vârstă (un ajutor dat cluburilor mici sau școlilor de fotbal pentru selecția ulterioară, cât și imagine), totul pe site-ul oficial al federației și, bineînțeles, SONDAJE. Am observat acum, pe ultima sută înaintea alegerilor, că au început să facă tot felul de chestiuni interactive, dar timp de aproape 4 ani de ce nu s-a văzut acest lucru? Urăsc pur și simplu lucrurile făcută de fațadă, mai ales că sunt chestiuni idioate, că altfel nu pot să le numesc. Totuși, această transparență, „socializare” din partea FRF, făcută la final de mandat, s-a întors împotriva acestora, astfel am văzut jocuri foarte slabe din parte echipelor naționale de juniori, precum și lipsa realizărilor din partea federației, după cum vom vedea în sondajul de mai jos. Priviți sondajul: „În ce proiect doriți să fie investit profitul de la meciul România - Danemarca? 1. Dezvoltarea unui sistem de monitorizare a copiilor și juniorilor români legitimați la cluburi din afara României prin identificarea unui grup de tehnicieni stabiliți în țările europene, care să devină colaboratori FRF și care să urmarească îndeaproape antrenamentele și jocurile tinerelor talente cu potențial pentru echipele naționale ale României 2. Achiziționarea necesarului tehnic pentru testare fizică aprofundată, precum și pentru analiză și diagnostic, la nivelul tuturor loturilor naționale de copii și juniori, pentru îmbunătățirea performanțelor sportive la nivel de echipe reprezentative, precum și pentru asistență optimă în formarea și dezvoltarea individuală a jucătorilor. 3. Organizarea unor cursuri de specializare a preparatorilor fizici la nivel de copii și juniori, cu participarea unor experți în domeniu. Nu înțeleg nimic, prima este inutilă întrucât, momentan, nu avem acoperit acest lucru la nivel național. A doua este un exemplu clar că până acum nu s-a făcut nimic, din moment ce aștepți un meci, o campanie, o fațadă, pentru un necesar tehnic pe care trebuia să îl pui la punct din prima zi de mandat. Punctul 3 este o absurditate din moment ce avem cursuri pentru licențele mult-discutate și nu se justifică o cheltuială suplimentară în acest sens, mai ales de asemenea proporții. Gândiți-vă că sondajul a strâns azi, 01.04.2017, un număr de 604 voturi (inclusiv ale lor)... pentru că oamenii au văzut maniera stupidă în care a fost conceput. La care adăugăm un plan de dezvoltare...pe ce perioadă credeți??? 2015-2020. Exact ce ziceam anterior, dacă se poate prelungi pe o jumătate de secol mandatul, cu promisiuni pe finalul fiecărui mandat, ar fi excelent pentru dânșii. 5. retragerea regulii folosirii jucătorilor U21 și oricăror alte asemnea ce restrâng posibilitatea ca cel mai bun jucător să aibă minute (criterii de vârstă, apartenență geografică etc.) și, după cum am arătat mai sus, nu a avut niciun impact, mai ales că se dă ocazia, de obicei, unui singur jucător din cei 11, insuficient. DAR doresc facilitarea dezvoltării unui sistem competițional puternic la copii și juniori la nivel de club, pe categorii de vârstă (U15, U17, U19, U21,chiar U23) întrucât nu sunt de acord cu această a doua echipă a cluburilor la care sunt „aruncați” jucători de toate vârstele, având la bază justificări mai mult sau mai puțin pertinenete (escapade, disensiuni, fie persoanle, fie contractuale etc.). Acest lucru face mai mult decât desuetă Cupa Ligii, ale cărei premii ar fi mai bine să fie investite în acest sistem, motiv pentru care anularea acestei competiții este mai mult decât justificată. Ce motivație, potențial, mediu de dezvoltare poate avea un copil care o saptămână joacă în liga 1 și 3 luni în ligile inferioare alături de cei „alungați” de la prima echipă, mai ales în condițiile în care jocurile echipei secunde sunt fără miză??? Acești oameni care nu au treabă cu fotbalul nu înțeleg necesitatea minutelor de joc pentru tineri și modul în care trebuie să beneficieze aceștia, într-un număr cât mai mare de jucători. Ce sistem este acum la copii și juniori și modul în care este evidențiat este aproape nul. Formatul pe care îl voi aduce pe categoriile de vârstă susmenționate, va merge până la nivelul ligii a IV-a, cu echipele corespondente seniorilor. Nu numai că vor beneficia de o expunere considerabilă prin transmisiuni TV și statistici actualizate (toate meciurile vor fi monitorizate de un sistem de scouting), dar vor fi premii financiare substanțiale și facilități privind transportul și nu numai. De aceste compensații pecuniare pot beneficia și echipele din ligile inferioare, întrucât doresc ca la finalul sezonului regulat, primele 2 clasate din fiecare eșalon să dispute meciuri eliminatorii: - Liga I loc 1 - Liga III loc 2 vs. Liga II Loc 2 - Liga IV loc 1 contra - Liga I loc 2 - Liga III loc 1 vs. Liga II Loc 1 - Liga IV loc 2. La liga a III-a vom avea grupă finală formată din prima echipă clasată în fiecare grupă, iar liga a IV-a sistem eliminatoriu. Aceste meciuri vor determina ceea ce se pierde la nivelul ligilor inferioare din cauza deficiențelor sistemului românesc. Voi implementa scouting până la nivelul ligilor inferioare și al campionatelor școlare. Totodată am auzit unele lucruri negative despre anumiți antrenori de la copii și juniori, pe care le voi remedia imediat, astfel încât să fie obiectivitate în selecția acestora. Procentul de jucători pierduți este enorm, sunt tineri talentați în ligile inferioare, chiar județene, în număr foarte mare, unii dintre aceștia cu potențial de dezvoltare mult mai mare de nivelul Ligii 1. Nu este normal că s-a impus regula U21, mai ales că nu a avut niciun efect, dar și gândirea „managerilor” este inexplicabilă. Aduc jucători liberi de contract, de valoare cel puțin îndoielnică, care au minim 29-30 ani și nu prezintă niciun potențial de dezvoltare dar care, datorită faptului că au trecut pe la o echipă de top sau campionat de top în tinerețe, fără a înregistra prea multe minute ori sunt impresariați de mai știu eu cine, vin pe salarii mari , aspect care scade valoarea economică, fotbalistică și potențialul de dezvoltare a fotbalului românesc și, implicit, al tinerilor. De ce domnule manager nu crești un copil care are potențial de dezvoltare, astfel încât să ajuți fotbalul românesc și te ajuți și pe tine atât la nivelul rezultatelor, cât și financiar? Să nu uităm că cele mai scumpe transferuri din istoria campionatul intern au fost cele ale jucătorilor români, care au avut salarii inferioare coechipierilor stranieri (inițial sau pe toată durata contractului). Totodată, campionatele puternice din Europa dispun de un număr foarte mare de jucători autohtoni, poate o pondere mai mică în Premier League, dar în Championship sau mai jos cred că sunt peste 90% autohtoni, nivelul acestor ligi și expunerea lor fiind foarte mare. Pentru a înțelege fenomenul, Championship-ul are o medie de aproximativ 20 000 spectatori/meci. Cum am afirmat și mai sus, campionatul din România are printre cele mai ridicate medii de vârstă din Europa cu toată regula U21 a domnului Burleanu care a NU a salvat fotbalul românesc. 6. comunicare mai bună cu presa pentru că, dacă suntem realiști, din păcate, majoritatea cluburilor TRĂIESC EXCLUSIV DIN DREPTURILE TV. Inadmisibil și lipsit de profesionalism a fost momentul în care televiziunile și oamenii consternați în urma întreruperii meciului ASA - Pandurii din cauze meteorologice, s-a încercat de către primii obținerea unui punct de vedere din partea FRF și LPF, dar nu a putut fi contactat niciun reprezentant din partea acestora. Chiar dacă aveau sau nu atribuții referitoare la remedierea problemei, subzista datoria cel puțin morală de a intra în direct pentru a da informații sau măcar să liniștească spiritele. Conlucrarea cu mass-media trebuie să fie activă. Dacă dumnealor cred că FRFtv suplinește acest lucru, în condițiile în care am văzut live-uri pe facebook de la necunoscuți cu mai multe vizualizări, este strict problema dânșilor. 7. găsirea unui cadru pentru dezvoltarea și promovarea fotbalului din ligile inferioare și, automat, a jucătorilor, astfel încât un jucător să aibă posibilitatea să treacă prin toate stadiile de dezvoltare și „să nu se piardă pe drum”. Un lucru care mă deranjează enorm, de foarte mult timp, este reprezentat de schimbarea aproape a întregului lot al echipelor nou-promovate cu jucători de la echipele recent retrogradate. În primul rând mi se pare o lipsă de respect față de jucători, este ca și cum cineva plantează și altul vine și culege pentru interesul propriu, ceea ce nu este normal. 8. STOP primelor nesimțite. Nu voi permite ca persoana mea, în calitate de președinte al FRF, sau un alt membru al staff-ului, cu excepția antrenorului, să primească o primă egală sau mai mare decât un jucător care își dă viața pe teren, în timp ce eu semnez hârtii dintr-un scaun cald. Vă dați seama la ce cuantum se ridică acestea per total în condițiile în care se împărțeau prime de aproape 100 mii euro/persoană neoperativă și câte centre puteau fi susținute cu aceste sume, baze sportive, facilități ș.a.m.d.??? 9. implicarea jucătorilor naționalei în activități de interes general, nu neaparat cu implicații financiare, lucruri simple, omenești, caritabile. Acesta este spiritul fotbalului, simbioza fani-jucători, iar fără ea nu avem nimic. În Anglia sau Olanda am văzut niște lucruri fenomenale, cu oameni, copii, încercați de viață, lucruri ce ne fac să ne dăm seama cât de norocoși suntem Gestul lui Defoe sau al celor de la Spurs și nu numai ne fac să iubim acest sport și ceea ce oferă el. 10. investiții majore în infrastructură și nu doar „pe hârtie” sau pe sume neproporționale cu lucrarea efectuată. Am văzut că ar exista planuri de construcție a unor săli de sport în mediul rural. Să sperăm că acestea vor contrazice statistica, unde au fost construite pe sume colosale, unele din acestea neavând efectiv cui să se adreseze, întrucât nu existau, la propriu, persoane care să o poată folosi. Chiar sunt curios să văd sumele investite în centrele acelea de excelență, să vedem proporționalitatea, nu??? Tot aud inepția cum că ar trebui să mai așteptăm 7-8 ani să vedem atunci performanțe... Așa cum am menționat anterior, la U17 am fost învinși de Danemarca (04.04.2017) cu 1-6, dar și anul trecut de Azerbaijan, în timp ce la U21, avem înfrângeri 1-5 cu Rusia și 0-2 cu Danemarca (martie 2017). Problema nu o reprezintă resursa umană, ci selecția, aspecte financiare, marketing și altele, majoritatea independente de valoarea jucătorilor. Pe lângă aceste „centre excelente”, marea investiție a actualei conduceri în infrastructură este reprezentată de construirea terenurilor sintetice, că a văzut domnul Burleanu că Danemarca are nu știu câte sute. Părerea mea este că factorul determinant este clima țărilor nordice, nicidecum factori de ordini fotbalistic. Totodată susțin construirea de baze sportive cu teren acoperit cu iarbă, jocul pe teren sintetic fiind la nivel de excepție (condiții meteo etc.), mai ales că, în viziunea mea, desfășurarea activității pe o perioadă îndelungată în asemenea condiții prezintă o latură negativă asupra aspectelor de natură fiziologică și, implicit, fotbalistică. La copii și juniori va fi cel mai mare proiect dedicat acestora din istoria României. 11. implicare activă, fundamentată, în conflictul CSA-FCSB. Avem o mare problemă, ne pierdem identitatea, fotbalistică, umană, națională. Mă uit la englezi și regăsesc un Manchester United, Liverpool, care „sunt aceleași” de la înființarea acestora înainte de 1900, până în prezent, fenomen întâlnit la majoritatea cluburilor din Anglia, până la nivelul ligilor inferioare (chiar liga a opta). Probleme de identitate și nu numai regăsim la cluburi precum: Steaua, Rapid, Arad, Craiova, Timișoara, chiar și Dinamo22. Imaginați-vă în câțiva ani să fie meciuri numai cu echipe înființate după 2000, în care vor fi mai bătrâni jucătorii decât clubul. Am văzut o opinie din partea domnului Burleanu pentru campanie despre FCSB, după ce anterior declarase altceva, dar noi, suporterii, nu vrem vorbe, vrem fapte, implicare, o singură echipă Steaua, Dinamo, Rapid, Poli, UTA ș.a.m.d. De ce 3 ani nu a încercat rezolvarea conflictului FCSB-CSA??? Nu este nicio imixtiune sau favorizare, FRF este obligată să apere fotbalul românesc. 12. rezolvarea cu celeritate a problemei dezafilierii Craiovei, odată cu hotărârea definitivă a instanței, pentru că sunt sigur că și în cazul în care se stabilesc despăgubiri similare primei instanțe patronul clubului nu va dori să închidă porțile fotbalului românesc și vom ajunge la o soluție legală favorabilă ambelor părți, Nu cunosc toate detaliile procesului și nu exclud o vină din partea fostei conduceri a federației și nu numai, dar cuantumul acestor despăgubiri, respectiv peste 200 milioane euro, mi se pare o sumă disproporționată, dar nu din cauza instanței. De ce afirm acest lucru? În sezonul 2010-2011, Universitatea Craiova a retrogradat fotbalistic în liga secundă, valoare lotului fiind la acea dată 24,68 milioane euro, conform transfermarkt.ro. Este clar pentru oricine că retrogradarea echivalează cu o diminuare a valorii. În 2011 echipa este exclusă, aparent abuziv, având în vedere majoritatea hotărârilor judecătorești pronunțate până în prezent, din toate competițiile. Interviu:23 România Curată: Dați niște exemple despre sumele trecute în clauzele din contractele jucătorilor, luate în calcul de judecător, ca să ajungă la suma asta enormă: Mircea Moise: Florin Costea 12 milioane euro, Mihai Costea 15 milioane euro, Prepeliță 10 milioane euro, Silviu Lung jr. 10 milioane euro, Găman 10 milioane euro, Bărboianu 10 milioane euro, Ologu 8 milioane euro, Mihai Roman 20 milioane euro, Busu 8 milioane euro, Costin 10 milioane euro, Subotic 3 milioane euro, Surugiu 10 milioane euro. Una e situația când eu vin și negociez cu tine și vând 1,2, 3 jucători și una e când vii și mi-i iei pe toți în mod abuziv. Nu poți să intervii în raporturile contractuale. Nu poți să faci mai mult decât spune Legea Sportului. Jucător Universitatea 2010-2011 \| Clauză reziliere \| Primul tranfer sau liber (din cauza dezafilierii) \| Situație ulterioară \| Mihai Costea \| 15 mil. euro \| 1,4 mil. euro FCSB (vara 2011) \| Liber (vara 2015) \| Florin Costea \| 12 mil. euro \| Liber FCSB (vara 2011) \| Liber (vara 2012) \| Andrei Prepeliță \| 10 mil. euro \| Liber FCSB (vara 2011) \| Liber (vara 2015) \| Silviu Lung Jr. \| 10 mil. euro \| Liber Astra (vara 2011) \| - \| Valerică Găman \| 10 mil. euro \| Liber Dinamo/Astra (vara 2011) \| Liber (vara 2016) \| Ștefan Bărboianu \| 10 mil. euro \| Liber Dinamo/Astra (vara 2011) \| Liber (iarna 2014) \| Alexandru Ologu \| 8 mil. euro \| Liber Astra (vara 2011) \| Liber (vara 2012) \| Mihai Roman \| 20 mil. euro \| Liber Petrolul (vara 2011) \| Liber (vara 2014) NEC (350 mii euro) \| Sorin Busu \| 8 mil. euro \| Liber Petrolul (vara 2011) \| Liber (vara 2012) \| Costinel Gugu \| 10 mil. euro \| Liber FCM Tg. Mureș (vara 2011) \| Liber (iarna 2015) \| Danijel Subotic \| 3 mil. euro \| Liber FCM Tg. Mureș (vara 2011) \| ? \| Olivian Surugiu \| 10 mil. euro \| Liber ? Alro Slatina (vara 2011) \| ? \| Tabel privind situația jucătorilor conform transfermarkt.ro România Curată: Suma a fost plătită pe baza vreunei expertize judiciare expusă de instanță? Mircea Moise: Nu s-a făcut nici o expertiză pentru că nu aveam nevoie de expertiză. Eu cred că în soluție va apărea prejudiciul defalcat pentru fiecare jucător în parte. Asta fiindcă fiecare jucător a avut un contract. În plus, există o expertiză făcută în cadrul unui alt dosar la Brașov. A fost dispusă de judecător de la Tribunalul Brașov să stabilească prejudiciul provocat patrimoniului societății. Mai exact ce patrimoniu avea societatea la data excluderii. În acea expertiză de la Brașov apar jucătorii ăștia, fiecare jucător cu ce sumă avea trecută în contract. În baza acelui contract avea drepturi și obligații și îi era interzis să înceteze contractul înainte de termen în mod unilateral. Dacă totuși jucătorul decidea că vrea să îi înceteze unilateral, trebuia să plătească clubului o sumă de bani în termen de 10 zile și nu putea fi legitimat la alt club înainte să plătească banii. FRF a reziliat contractele jucătorilor și a legitimat jucătorii la alte cluburi, situație în raport de care Federația e cea care trebuia să plătească prejudiciul stabilit în contract pentru situația respectivă. E adevărat că n-a reziliat jucătorul contractul, dar jucătorul a fost pus în situația de a beneficia de o eliberare de sub contract fără să plătească acea sumă și atunci suma trebuia să fie plătită de FRF, LPF și cei doi (Sandu și Dragomir – n. RC). În primul rând mi se pare o pasivitate extremă din partea FRF. Cum să nu ceri o expertiză??? Cred că actuala conducere ar fi capabilă să lase procesul să fie condus de domnul Mititelu, la despăgubirile cerute, doar pentru a demonstra că fosta conducere a fost deficitară. Se vor trezi prea târziu, când se va pune lacătul pe federație și, implicit, pe fotbalul din România. Cum văd eu situația? În prima parte am prezentat situația jucătorilor, unde am observat că majoritatea nu au fost transferați ulterior pe nicio sumă de transfer, ca să nu mai vorbim de faptul că nu am analizat perioada contractuală rămasă. Clauza de reziliere/denunțare unilaterală o văd dintr-o altă perspectivă (poate greșesc, nu am mai avut tangență cu dreptul civil de peste 5 ani). În urma convenției, clauza de reziliere este aplicabilă exclusiv părților. În ce sens: prin regulamentul de organizare a activității fotbalistice (depinde și de forma în care a fost adoptat) Universității i-a fost automat retras dreptul de a legitima jucători. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html?page=7	Abilități: A. de ordin fizic - Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte	Abilități: A. de ordin fizic 1. forță; 2. viteză foarte bună de deplasare; 3. preferabil înalt; 4. detentă. B. de ordin tehnico-tactic 1. viteză de reacție și execuție; 2. șut bun; 3. preferabil un joc bun cu ambele picioare; 4. mișcare bună în teren, cu și fără minge („trage” oameni după el, crează spații etc.); 5. ruperi de ritm; 6. bun finalizator; 7. un bun pasator; 8. forță de pătrundere. 9. joc foarte bun de cap. C. de ordin mental 1. imprevizibilitate; 2. concentrare; 3. determinare; 4. stăpânire de sine, mai ales la finalizare; 6. anticipare. 2. Atacantul retras Jucător: Fernando Morientes Are aproape aceleași abilități ca vârful împins, dar atacantul retras: - adoptă o poziție mai retrasă; - intră mai des în combinații; - nu are un joc de cap atât de bun. 3. Atacantul complet Jucător: Sergio Aguero Este tipul de atacant modern, caracterizat prin libertatea de mișcare și de acțiune în principal datorată abilităților sale, dar mai ales a versatilității acestora. Pe durata unui joc aceștia pot ocupa toate pozițiile din zona 5, dând randament apropiat sau egal, bazându-se mai mult pe zona centrală. 4. 9 fals Jucător: Lionel Messi Are toate abilitățile ce caracterizează un mijlocaș ofensiv, însă adoptă o poziție mai avansată decât acesta, cu un aport considerabil la finalizare. Spre deosebire de raumdauter sau inter ocupă o poziție ceva mai centrală. În urma prezentării celor 4 tipuri de jucători din zona 5 putem conluziona următoare: - 9 fals și atacantul complet sunt caracterizați de o tehnică foarte bună, specifică mijlocașilor ofensivi, un plus pentru 9 fals, dar un minus la jocul de cap; - vârfului împins nu i se cere o tehnică deosebită, procentul mare de a finaliza favorabil situațiile de poartă fiind principalul criteriu, dar și talia, în timp ce atacantul retras/clasic vine cu tehnica, talia și procentul de finalizare situat între 9 fals/atacant complet și vârf împins; - vârful împins adoptă cea mai avansată poziție, urmat de atacantul retras, 9 fals, inter (raumdauter), în timp ce atacantul complet nu are o poziție prorpiu-zisă putând adopta oricare din aceste poziții, toate fiind ca poziționare în fața liniei mijlocașului ofensiv/extremelor. 5. Interul Jucător: Cristiano Ronaldo, Neymar Interul (dex) este jucătorul din înaintarea unei echipe de fotbal, care ocupă locul din dreapta sau din stânga centrului înaintaș. În engleză pare să fie redat, de regulă, prin sintagme precum „inside forward” sau „inverted winger” - oarecum desemnând o extremă cu acțiune inversă. Se recomandă ca piciorul puternic să fie opus benzii pe care joacă (astfel un jucător de picior drept va juca în preajma benzii din stânga și invers). Este jucătorul de atac caracterizat prin viteză și explozie, care efectuează o mișcare de „tăiere” a terenului, din lateral în centru, în special pentru a-și găsi o poziție favorabilă de șut. Abilități: A. de ordin fizic 1. forță; 2. rezistența, disponibilitate la efort; 3. viteză de deplasare foarte bună; 4. echilibru; 6. detentă; 5. agilitate. B. de ordin tehnico-tactic 1. ruperi de ritm; 2. viteză de reacție și execuție; 3. dribbling, modul în care gestionează situațiile de „scoatere” a adversarilor din joc, în special 1 la 1; 4. forță de pătrundere; 5. șut foarte bun; 6. preferabil un joc bun cu ambele picioare; 7. bun finalizator; 8. tehnică foarte bună. C. de ordin mental 1. agresivitate pozitivă; 2. determinare; 3. constanță; 4. siguranță în joc. 5. imprevizibilitate; 6. concentrare; 7. stăpânire de sine, mai ales la finalizare; 8. își asumă riscuri; 9. anticipare. 6. Raumdauter Jucător: Thomas Muller Acest post se spune că a fost „inventat” de Thomas Muller, traducerea acestuia însemnând persoană care interpretează sau investighează spațiul. Nu beneficiază de o poziționare propriu-zisă fiind caracterizat prin imprevizibilitate, inteligență - citirea jocului și exploatarea spațiilor, însă dacă ar trebui încadrat ar fi între inter și 9 fals. CAPITOLUL 3 SISTEME DE JOC I. Generalități Aveam oarece dubii în redactarea inițială a materialului, fiind de părere că transpunerea unui sistem de joc este o chestiune elementară, de notorietate. Este incredibil la ce nivel se fac greșeli de bază, motiv pentru care am abordat subiectul, în opinia mea, cel puțin la nivel de bază, din cauza numărului crescut de sisteme de joc. Desigur, dezvoltat, se poate face analiză asupra unei variante de sistem de joc care să aibă aceeași întindere, însă nucleul, punctul de plecare, este abordat în prezentul material. Niciodată alegerea sistemului de joc nu va fi mai importantă decât selecția jucătorilor și mai ales transpunerea lor în sistemul de joc adoptat astfel încât să dea randament maxim. Modul în care am abordat fiecare variantă de sistem este foarte bine-venită, deoarece ne face să ne dăm seama asupra faptului că poate exista identitatea între 2 sisteme diferite în funcție de instrucțiunile primite de jucători. În cadrul prezentului material se va face analiza asupra unei singure forme a variantelor de sisteme, celelalte forme existente le găsiți, fie că sunt aplicabile sau nu, doar ca și reprezentări grafice, pe pagina de facebook www.facebook.com/CraciunescuStefanCandidatFRF . Sistemul de joc poate fi: 1. rigid sau mobil; 2. defensiv sau ofensiv. 3. simetric sau asimetric; Probabil că vine întrebarea - de ce asimetric? Voi da un exemplu forțat de 3-1-3-3 „dublu” asimetric pentru a acoperi ambele faze, astfel, asimetria poate fi aplicată: - pe faza de apărare atunci când echipa adversă dispune de individualități, ex. doar extrema dreaptă reprezintă o amenințare, ocazie cu care se poate juca cu fundaș lateral (ofensiv) stânga, dar putem folosi mijlocaș lateral dreapta (provenit din extremă, sau chiar extremă), dacă jucătorul advers corespondent nu posedă aceeași calitate; - pe faza de atac dacă avem jucători fie pliabili doar unei anumite poziții, fie din cauza folosirii asimetriei în apărare vom fi nevoiți să compensăm cu asimetrie în atac. Sistemul de joc poate fi reprezentarea unor figuri geometrice, litere ș.a.m.d.. (romb, cerc, triunghi, „W”, „X” etc.) Totodată acesta poate fi centrat sau deschis (dacă folosim cel puțin unul din următorii jucători: extremă, raumdauter sau inter). De exemplu, un sistem de joc 4-3-3 deschis permite fundașilor laterali ofensivi să aibă un sprijin pe faza de atac, dar și în apărare, în mod indirect, prin faptul că este o acoperire destul de uniformă a terenului, scurtând distanțele dintre linii, pe când un 4-3-3 clasic, centrat nu oferă aceleași avantaje, sau cel puțin nu atât de vizibile, concentrând jocul pe zona mediană, cu suprasolicitarea fundașilor laterali ofensivi. În general sistemul de joc determină și filozofia/strategia de joc, dar nu întotdeauna. Aici întâlnim cazurile în care formula de joc la prima vedere pare extrem de ofensivă, dar în timpul meciului vedem contrariul. În acestă situație cauzele pot fi: 1. valoare propriilor jucători; 2. valoarea echipei adverse, care nu îți permite să joci ce ți-ai propus; 3. instrucțiunile deficitare ale antrenorului. Cum am menționat anterior, avem 3 strategii de joc - acestea privesc: 1. apărarea; 2. posesia; 3. atacul. În funcție de strategia adoptată antrenorul trebuie să ofere anumite instrucțiuni echipei, unei anumite zone, sau fiecărui jucător, cum ar fi: 1. să facă pasul la offside sau să adopte o poziție joasă; 2. să iasă din apărare calm, cu mingea la picior sau cu pase scurte ori să degajeze mingea; 3. să verticalizeze sau să deschidă jocul în lateral; 4. să aibă libertate de mișcare și de execuție sau să joace simplu, rigid, păstrându-și poziția; 5. să finalizeze prin șuturi de la distanță sau să pătrundă aproape sau în interiorul careului de 16 m advers; 6. să facă marcaj om la om (strâns sau mai lejer) sau în zonă etc. 7. să joace rapid sau să țină mingea mai mult timp în posesie. Sunt situații în care se dorește prestarea unui joc ofensiv (pentru că am văzut că „a juca” anti-fotbal fără a construi faze de atac coerente și fără a avea un șut pe poartă este posibil), Acest lucru nu este posibil din cauza faptului că se fac lucrurile cu jumătate de măsură, astfel se comit 2 mari greșeli: 1. se fixează un sistem de joc tipic ofensiv, ex. 4-3-3, dar se folosesc 2 mijlocași cu sarcini defensive, sau se oferă instrucțiuni defensive echipei ori sarcini ofensive unor jucători cu profil și abilități defensive, motiv pentru care aceștia nu vor avea mijloacele punerii în aplicare a unui joc ofensiv. Plusul ofensiv care vine datorită sistemului se anulează din cauza instrucțiunilor defensive sau a selecției. 2. se adoptă un sistem tipic defensiv, ex. 4-2-3-1, cu 2 mijlocași defensivi, unde sunt evidente carențele din propria apărare și lipsa tranziției apărare-atac. În acest caz plusul ofensiv al selecției corespunzătoare (parțial) se anulează în mod clar cu sistemul deficitar ales. Totodată precizez faptul că posturile alese din cadrul sistemelor nu sunt fixe, ex. avem sistemul 4-3-3, unde în pozițiile atacanților am ales un vârf împins, un inter și un 9 fals, dar la fel de bine puteau fi vârf împins și 2 atacanți retrași ș.a.m.d.., rămâne la latitudinea fiecăruia, cu condiția ca jucătorul care-l substituie să fie din aceeași zonă și poziționare (centrală sau laterală). În funcție de cele 6 zone se descrie sistemul de joc aplicat (nu voi face referire la portar în scrierea sistemelor sau a contorizării cifrelor din sistem). În trecutul apropiat sistemele de joc erau simple, alcătuite doar din 3 cifre sau chiar 1 la începutul fotbalului (sistemul cu 10 atacanți), ulterior s-au elaborat noi poziții, fapt ce face ca sistemul să fie destul de complex, versatil și, bineînțeles, lăsând loc de interpretări și comentarii. În prezent nu pare a mai fi lăsat mare loc de interpretări și mari inovații și, chiar dacă pare ciudată reprezentarea mea grafică, mai ales cea cu 5 cifre, în opinia mea ea reprezintă adevărul a ceea ce se regăsește în teren (probabil că și părea ciudat și pentru cei care au adoptat cu 3-4 cifre, după ce au plecat de la 1-2 ) Excepții privind transpunerea scriptică a sistemului de joc : - zona 0 este opțională (de regulă, se omite scrierea acesteia); - zona 2, unde în cadrul sistemului se evidențiază doar mijlocașii existenți în cadrul acestei zone fără fundașii laterali ofensivi care vor fi trecuți în zona 1. În fotbalul modern nu pare a mai avea aplicabilitate postura de fundaș lateral static; - în notările clasice, de regulă, jucătorii din zona 4 cu sarcini ofensive se asimilează zonei 5, iar dacă au sarcini defensive (mai rar) sau de susținere sunt trecuți în zona 3, dar personal consider că ei ar trebui să fie întotdeauna evidențiați în zona 4; Evidențierea sistemului de joc obligatoriu va avea minim 3 cifre și maxim 5 cifre (fără portar), de aceea cu o singură cifră 0 vom evidenția lipsa jucătorilor din zonele 2, 3, 4, doar atunci când avem jucători numai în zonele 1 și 5 sau lipsa zonei 5. Din păcate la noi tendința pare să fie adoptarea sistemelor de joc defensive, fie că sunt tipice sau ofensive pe hârtie, dar folosirea a 2 mijlocași defensivi. * Uneori am văzut chiar adoptarea unui sistem de joc 4-2-3-1-0, în condițiile în care lotul era mai valoros „pe hârtie” și porneau ca favoriți cerți, cu Chipciu „pseudo-atacant”. Chiar nu trebuie să fii expert ca să vezi ca singurul post pe care poate da randament Chipciu este cel de extremă dreapta pentru că are doar piciorul drept și poate face doar dribbling pe tușă în viteză urmat de centrare/șut, cum de altfel s-a și demonstrat la Anderlecht comparativ cu ultima perioadă la Steaua unde era fluierat și forțat să joace fie în banda stângă sau în centru, unde nu putea să pună în aplicarea vreuna din calități, întrucât toate veneau pe invers. Cum de altfel nu trebuie să fii expert să vezi că Enache nu poate juca fundaș dreapta, timingul lui în momentul tackling-ului, concentrarea și poziționarea sunt sub orice critică. Din ce am observat și la capitolul centrări este deficitar, deci vom exclude și postul de extremă. Impacientarea și dezordinea în mișcări îl fac improriu pentru faza de construcție, fie ea centrală sau în bandă. Dacă ar fi totuși să îl folosim titular (nu recomand), prin excludere, singurul post pe care poate evolua, având în vedere că a marcat un număr decent de goluri de-a lungul carierei și pare a avea un relativ simț al porții este acela de atacant retras, părerea mea. Sistemul de joc trebuie să fie clar, să reprezinte exact zonele acoperite, fără a lăsa loc de interpretări, de aceea vom vedea că cele formate din 5 cifre (cu jucători în toate zonele) evidențiază cel mai bine acest lucru (de multe ori e foarte greu de transpus un sistem pe hârtie din cauza așezării defectuoase a echipei, a asimetriei sau a permutărilor constante a jucătorilor în cadrul meciului). Aș dori să aflu și eu o explicație logică (chiar aș dori opinia cititorilor pe pagina de facebook) cum, după ce în tur ai pierdut cu Dinamo cu scorul de 1-4, la meciul retur joci cu 2 mijlocași defensivi, 1 mijlocaș ofensiv (mai mult box-to-box, fiind lângă Moke, cât și lângă Alibec în diferite momente) și un singur vârf împins (care a fost mai mult un 9 fals, coborând foarte mult atât central, dar și lateral), deci un 4-2-3-1 (mai bine zis un 4-2-1-2-1). Vorbim de un trofeu, fie el și Cupa Ligii, iar antrenorul, la onferința de presă, în loc să inspire, motiveze echipa să arate determinare, mentalitate de învingător, vine și declară că nu ar fi primit banii pe anul trecut din respectiva competiție. Aceasta era problema sau declarația oportună la un astfel de meci, mai ales cu cea mai mare rivală? OK, ulterior a zis că fa trata meciul ca un antrenament cu public, atunci de ce a folosit sistem defensiv??? numai contradicții. Foarte inspirat comentatorul după meci - „acesta poate fi meciul de 1 milion euro”, aparent totul se rezumă la bani, nu mai există demnitate, să recunoști momentele nefaste și să pleci bărbătește atunci când echipa nu joacă de foarte mult timp în condițiile în care s-au făcut investiții majore. Mi-a plăcut faptul că în urma scandalurilor cu indigestia și meciurile slabe s-au dat pe post mai multe faze de la antrenamentele FCSB-ului unde era jale. Tot staff-ul era în îmbulzeala aceea, Niță era jucător de câmp, 5 contra 2 statice, nu am văzut vreodată așa antrenament, mai mult a jucat mingea staff-ul decât jucătorii și Gabriel Tamaș a zis că așa cum joacă la antrenamente i-ar putea bate și pe Barcelona...NU, antrenamentele sunt în concordanță cu meciurile prestate de echipă, cum a fost și cu Mioveni sau Dinamo (echipa de rezerve în retur). Ideea este că se vedea clar faptul că nu era un antrenament de relaxare, destindere, văzând îndârjirea cu care „trăgeau” majoritatea jucătorilor. Oricum, ce caută tot staff-ul la joc în cadrul unei ședințe de antrenament oficiale, în timp ce copii stau prin ligile inferioare??? Nu îmi plac uneori declarațiile domnului Marius Șumudică, dar acest om a dus o Astra cu probleme financiare în 16-imi Europa League, în timp ce Reghecampf se agață de optimile Europa League de acum 4 ani. Performanță „recentă” a fost cu Protasov, în mare parte, și ulteior Olăroiu, nu acum. Mihai Stoica declara cum că meciul crucial ar fi fost cu Sparta, nu Zurich, că performanța cea mai mare a fost play-off-ul Ligii Campionilor. FALS, cea mai mare preformanță a unei echipe românești din acest sezon a fost primăvara europeană a Astrei, fie ea doar în Europa League, punct. Regulă: dorești un joc defensiv, maxim de posesie, bazat pe contraatacuri, joci cu un singur vârf împis, dar dacă vrei să joci ofensiv în mod obligatoriu vârful împins trebuie susținut de minim un om în zona 5 și cel puțin un jucător de construcție (preferabil, mijlocaș ofensiv). II. Sisteme cu 5 fundași Din start pot să afirm faptul că, per total, sunt împotriva sistemelor cu 5 fundași deoarece, în majoritatea cazurilor: 1. așezarea jucătorilor în teren nu este uniformă; 2. este o discrepanță prea mare între gradele de solicitare ale jucătorilor. În cadrul sistemelor cu 5 fundași este o mare probabilitate ca unul din fundașii centrali să nu fie la fel de solicitat ca ceilalți doi, astfel s-a renunțat inutil la un jucător de construcție sau atac. Totodată fundașii laterali depun un efort considerabil prin urcările succesive în atac, urmate de replieri; 3. din cele 3 faze de joc (apărare, construcție, atac), va fi avantajată doar apărare, cu sacrificarea celorlalte 2. Eu cred totuși că acest avantaj în apărare este relativ, deoarece în momentul în care joci cu un sistem defensiv și renunți la jucători de construcție/atac pentru a mări aportul defensiv, prin lipsa acestora creezi posibilitatea ca adversarii să fie cei la conducerea jocului și, implicit, au un număr mai mare de faze de poartă rezultând o probabilitate mai mare a acestora de a marca; 4. coordonarea jucătorilor în momentul „ieșirii la offside” va fi dificilă; 5. posibilitate de a finaliza sau de a se ajunge în astfel de situații este redusă (0-1 goluri/meci pare a fi regula). Vor fi persoane care vor spune că mai ales sistemul 5-3-2 este aplicat cu succes și chiar se dau multe goluri, dar aș face următoarea remarcă: este posibil doar cu echipele de valoarea mai mică sau apropiată, în condițiile în care nu se pune presiune pe apărarea proprie, fapt ce permite fundașilor laterali să adopte o poziție avansată transformându-se , de regulă, în 3-5-2 clasic, care este un sistem relativ ofensiv ce oferă superioritate în jumătatea adversă. Desigur, este nevoie în primul rând ca cei 3 fundași centrali să fie de o valoare superioară, de aceea vom vedea echipe mai mici care adoptă acest sistem cu 5 fundași și primesc foarte multe goluri. 3 zone 5-4-1 În cadrul acestui sistem întâlnim: - 1 portar; - 3 fundași centrali, cu posibilitatea ca unul din ei să fie libero, toți având o poziționare destul de fixă indiferent de faza de joc în care se află echipa; - 2 fundași laterali clasici, retrași, statici; - 1 playmaker ușor avansat; - 1 mijlocaș central clasic sau cu sarcini defensive; - 2 mijlocași laterali; - 1 vârf împins mobil din cauza împrejurărilor. Analiză: - superioritate defensivă pe aproape toate tipurile de atac ale adversarilor, datorată pozițiilor joase/statice adoptate de jucători, aspect ce face ca mișcarea acestora în teren să fie limitată, nelăsând locuri exploatabile evidente dar, așa cum am menționat anterior, permiterea unui joc care pune presiune pe defensivă și o apărare joasă va crește numărul ocaziilor de gol și, implict, probabilitatea adversarului de a marca; - vârful împins va fi constant în inferioritate în momentul atacului, va coborî mult pentru a intra în posesia mingii și va depune foarte mult efort, de regulă, fără rezultat; - lipsa jucătorilor în zona 4 și prezența unui singur jucător în linia 5 duce la un joc defensiv, cu posesie în prima jumătate, dar ineficace în jumătatea adversă, faza de construcție fiind departe de careul advers; - ca majoritatea sistemelor cu 5 fundași, este o mare probabilitate ca unul din fundașii centrali să nu fie la fel de solicitat ca ceilalți doi, astfel s-a renunțat inutil la un jucător de construcție sau atac; - probabilitate mică de a finaliza, mică-medie de a ajunge în astfel de situații. Sistemul de joc 5-4-1 clasic este un sistem defensiv, cu jucătorii din zona 1 în poziții statice și retrase, iar cei din zona 3 având un joc cel mult de posesie, fără mari realizări ofensive. 5-3-2 În cadrul acestui sistem întâlnim: - 1 portar; - 3 fundași centrali, cu posibilitatea ca unul din ei să fie libero; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 playmaker avansat; - 1 mijlocaș central cu sarcini defensive; - 1 mijlocaș box-to-box tipic, de obicei antrenorii folosesc, în mod nejustificat, un al doilea mijlocaș central cu sarcini defensive sau, maxim, mijlocaș central clasic; - 1 atacant retras sau orice jucător central din zona 5, cu excepția vârfului împins; - 1 vârf împins fix. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - stabilitate pe zona mediană, unde avem condiții favorabile de dezvoltare a atacului, cât și de organizare a apărării în aceste zone; - probabilitate medie-mare de a finaliza sau de a ajunge în astfel de situații, mai ales datorită prezenței celor 2 atacanți; - în multe momente de joc sunt jucători în toate zonele (chiar dacă nu sunt într-un număr satisfăcător) prin transformare în 5-1-1-1-2, unde playmaker-ul urcă în zona 4, mijlocașul central cu sarcini defensive coboară în zona 2 și mijlocașul box-to-box rămâne în zona 3 unde, la nevoie, asistă zona 2 sau 4 sau aduce un plus pe fazele de atac prin transformarea în 3-5-2, dar voi încerca să renunț la a face comparații cu forma rezultată din descompunerea/răspândirea jucătorilor pe diferite zone, urmând să fie analizat fiecare sistem în cadrul propriei secțiuni; - risipă mare de energie pentru fundașii laterali ofensivi, fiind singurii artizani ai dezvoltării atacului pe benzi; - spații descoperite, exploatabile (mai ales pe contraatac), lăsate în urma urcării în atac a fundașilor laterali ofensivi, dar există o susținere suficientă în acoperirea acestora, fapt ce face parțial justificată folosirea unui al treilea fundaș central (libero); - atacantul retras sau oricare al doilea atacant, din cauza spațiilor prea mari dintre linii va coborî destul de mult, la nivelul mijlocașilor ofensivi, pentru a intra în posesia mingii. Sistemul 5-3-2 clasic, centrat, îl consider oarecum echilibrat. O formă foarte utilizată a acestui sistem o constă retragerea întregii zone 3 în zona 2, de regulă prin folosirea a 2 mijlocași defensivi și a unui regista. Aceasta vine cu o lipsă de jucători în zonele 3 și 4, astfel oferă un plus defensiv, dar cu sacrificarea construcției, mai ales prin folosirea celor 2 mijlocași defensivi. O oarece aplicabilitate ar putea avea în jocul pe contraatac, unde regista transmite pase direct pe jucătorii din zona 5 sau prin urcarea fundașilor laterali ofensivi, fiind un număr destul des mare de jucători ce pot acoperi zonele părăsite de aceștia, însă aglomerarea de jucători din propria jumătate, însoțită de distanța prea mare dintre zone fac improrie folosirea acestei fome. 5-2-3 În cadrul sistemului 5-2-3 deschis, întâlnim: - 1 portar; - 3 fundași centrali, cu posibilitatea ca unul din ei să fie libero; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 playmaker ușor avansat; - 1 mijlocaș central clasic sau cu sarcini defensive; - 2 interi; - 1 vârf împins fix. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html?page=2	FLORIN PRUNEA - Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte	FLORIN PRUNEA. Pornim de la o întrebare simplă: Oare domnul Prunea nu este unul din beneficiarii primelor nesimțite primite de staff-ul naționalei în 2008??? După cum am menționat mai sus, perioada FRF nu a fost deloc rea din punct de vedere financiar, la fel cum vom vedea că nu este nici cea de la nivel de club. Gesturile filantropice par a fi un obicei la aceste persoane publice din fotbal, astfel domnul Prunea a susținut că dacă va primi primă din calificarea la Euro 2016 îi va dona centrului de copii și juniori de la CSMS Iași. Nu știu cât are loc promovarea tinerilor la echipa pe care o conduce domnul Prunea, întrucât CSMS Iași este o echipă cu media de vârstă de peste 27 ani, deci nu văd sensul donării către nimic practic, în cazul în care acest lucru a avut loc efectiv. Negru pe alb, 11-le obișnuit al echipei este: Grahovac (33), Frăsinescu (32), Mihalache (32), Țigănașu (26), Bosoi (29), Vasile Gheorghe (32), Răuță (24), Ștefănescu (22, împrumut FCSB), Bole (27), Cristea (32), Golubovic (33). Concluzie: noțiunea de promovare a tinerilor este inexistentă, fiind nevoie de un jucător împrumutat pentru a îndeplini regula U21, la un club ce dispune de centre de copii și juniori, aspect ce denotă cel puțin un management slab. Media de vârstă a celor 10 jucători titulari aparținând clubului este de 30 ani. Destul de ieftină această publicitate, la propriu și la figurat. Este simplu, dacă acesta afirmă că s-au împărțit prime pentru staff-ul administrativ al FRF în cuantum de 650 mii euro din care Burleanu și-a oprit 90 mii, Prunea probabil că primea o sumă modică, menționând și că nu știe sigur dacă o va primi. În condițiile în care ai avut aceste beneficii financiare nu te mai uiți la o mică sumă pentru o așa publicitate, atât de aproape de alegerile pentru șefia FRF, având în vedere că toată mass-media a abordat acest subiect. Ce-i drept, unele lucururi negative pe care le spune la adresa domnului Burleanu par justificate, dar și cele spuse de Burleanu la adresa celuilalt par la fel. Ce concluzie tragem? - 2 RELE. Trebuie să începem în această lume să renunțăm în a alege răul mai puțin rău, haideți să alegem binele! Ce a demonstrat ca manager al echipei din Iași și nu numai, în afară de controverse, scandaluri? O calificare în Europa League într-adevăr istorică pentru oraș, dar în fond și la urma urmei din play-out, de pe un loc de mijlocul clasamentului, datorată stării de insolvență a celorlalte cluburi și nu abilităților sale manageriale. Modul în care a gestionat plecarea antrenorului Napoli lasă de dorit, o bătaie de joc cum nu vezi nici în ligile județene. Un om cu care te bucuri la victorii și la bilanțuri, te lauzi cu munca depusă de acesta (probabil prestația clubului și implicit a antrenorului fiind unul din criteriile de evaluare a propriei activități), îl ții la poartă? Reporteris.ro relatează că „tot bugetul Poli Iași vine din banii ieșenilor și din drepturile TV. Nimic din vânzări, marketing, sponsorizări. Salariul președintelui Poli Iași e sfidător. Prunea nu face nimic în afară de alcătuirea lotului, realizat 100% numai din împrumuturi, ca de 20 de ani încoace. Și aici a dat rateuri: Llullaku, lăsat să plece, Grahovac, păstrat cu salariu mărit. La banii pe care îi ia, Prunea nu aduce nimic din vânzări de jucători, nu aduce oameni la stadion, nu face niciun ban din sponsorizări și marketing. E pur și simplu un întreținut pe banii statului. Locuiește într-o vilă Conest din Platoul Însorit și poate deconta cheltuieli lunare de 1.500 de euro.”13 Conform aceleiași surse salariul acestuia ar ajunge undeva la 140.000 euro/an, în condițiile în care primește primă de instalare inclusiv la reînnoirea contractelor și declară că în ligile inferioare jucătorii primesc 1000 lei pe lună??? Am văzut că este un obicei la bogați să vorbească despre sărăcie, în timp ce ei se îmbogățesc în continuare. Ce contribuții a adus pentru asemenea salariu???14 „Inexplicabil este faptul că nu se regăseşte nicio sumă din valorificarea transferurilor de jucători, în condiţiile în care echipa activează în prima ligă şi are centru de formare copii şi juniori. De asemenea, nu există preocuparea şi interesul pentru promovarea şi valorificarea jucătorilor formaţi în pepiniera proprie”, se arată în hârtia remisă preşedintelui executiv de Consiliul Director. Aceste sume colosale care tranzitează conturile domnului Prunea par a veni în contradicție cu situația financiară precară a clubului, unde ar fi curios să vedem dacă dânsul se regăsește pe lista restanțelor salariale. Astfel CSM Iași are datorii de aproximativ 450.000 euro, iar situația pare una fără ieșire. Jucătorii își pot depune memorii pentru a deveni liberi de contract, nefiind plătiți de 3 luni.15 Am văzut că se pune în discuție de către domnul Prunea faptul că situația este grea din cauza tăierii „robinetului” Fundației Sportului Ieșean (bani publici). Probabil că municipalitatea se gândea, ca orice om normal că, după un anumit timp, în baza facilităților oferite, echipa va și produce, măcar la nivel existențial, ceea ce nu cred că este cazul. Și tot spune: „e rândul generației de aur”...nu pot spune că sunt total împotriva acestei afirmații, dar este ca și cum aș zice „antrenorul naționalei trebuie să fie blond și înalt”, care este fundamentul??? Tocmai ce am arătat oameni din fotbal, aspiranți la astfel de funcții și nu numai, care nu cunosc fenomenul. Pe lângă acestea, nu știu dacă este îndreptățit să facă astfel de afirmații întrucât nu cred că dumnealui reprezintă vocea acestei generații mai ales că, din cunoștințele mele, a avut doar 3 prezențe la turneele finale care au definit noțiunea de „generație de aur”, după ce Bogdan Stelea a fost trecut pe bancă în mod absurd, părerea mea, după ce echipa a primit 4 goluri cu Elveția. Unde adăugăm faptul că, după jocul slab al naționalei, din ultimul timp sub conducerea lui Daum, desigur din punct de vedere al sistemului adoptat, construcției, aportului ofensiv, dumnealui indică greșeala ca fiind lipsa lui Tamaș... Rămâi fără cuvinte, oameni care au jucat o viață fotbal să nu poată vedea chestiuni elementare. Să vină la șefia FRF după ce nu a demonstrat absolut nimic, dimpotrivă, mi s-ar părea o opțiune mai mult decât neinspirată. RĂZVAN BURLEANU. Această persoană la propriu nu are nicio treabă cu fotbalul, nu o zic cu răutate, o spun în sensul că nu cred că știe cluburile europene importante de fotbal sau jucătorii acestora, de aceea este incredibil cum a ajuns pe acest post. Deranjant este faptul că „dă lecții”, atât din punct de vedere fotbalistic, dar și managerial, în condițiile în care are mari lacune în aceste domenii. Fără să fie membru al vreunui partid politic, candidatul la preşedinţia FRF a lucrat succesiv în următoarele instituţii: Primăria municipiului Bacău, Parlamentul României - Comisia juridică, Autoritatea Electorală Permanentă - controlul respectării legalităţii în procesele electorale şi Administraţia Prezidenţială - Departamentul pentru minorităţi naţionale16, amuzant, nu??? O să sune ca și cum aș fi frustrat, dar sunt sigur că mulți oameni se regăsesc în această situație pe diferitele ramuri în care activează, dar cum este posibil ca domnul să fie decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios, în Grad de Cavaler la doar 25 ani. Eu, personal, cu 3 facultăți „la activ”, din care una la stat unde la propriu spălatul toaletelor intra în programul zilnic, ca să nu mai vorbim de alte implicații, nici nu visez la așa ceva, în sensul că nici nu știu ce trebuie să faci pentru o astfel de distincție. Recunosc, eu sunt unul dintre „norocoși”, deoarece jobul era asigurat după absolvirea instituției, în timp ce majoritatea copiilor în situația dânsului, cu SNSPA (sau ASE, chiar Universitate), la această vârstă cu greu își găsesc job-uri pe la call center-uri sau pe la diferite multinaționale, în poziții prost plătite... De la declarația lui Prunea: „Îi cer public domnului Burleanu să facă public contractul atribuirii Campionatului European 2020. Să vedeţi 250.000 de euro pe ce se duc şi o să vedeţi cine este proprietarul firmei care are atribuit acest contract. Să-l facă public, dacă nu are nimic de ascuns! Să vedeţi ce sume de bani sunt acolo şi noi nu vom organiza niciun meci”17, la scandalul terenurilor de fotbal „Răzvan Burleanu nu a lăsat licitația la voia întâmplării. În paralel cu firma sa, Lider Sport, la licitație s-au înscris și Asociația Județeană de Minifotbal din Bacău, condusă de tatăl lui, Gheorghe Burleanu, și societatea Impact Sports & Entertainment, patronată de fratele lui, Cosmin-Ștefan Burleanu. Au fost singurele trei oferte depuse. Toate trei au oferit prețul minim: 12 bani/lună/mp. Adică o redevență anuală de 2.160 de lei. Lider Sport a fost declarată câștigătoare, încheind contractul de concesiune pentru 25 de ani.18, toate aceste aspecte coroborate ne fac să ne punem măcar unele semne de întrebare. Trecem la partea fotbalistică, unde încep cu observația că nu se oferă nicio facilitate cluburilor în dezvoltarea academiilor sau, mai bine zis, nicio facilitate în dezvoltarea tinerilor în cadrul cluburilor. Poate că domnii din conducere forțează cu aceste „centre de excelență” de fațadă, venind cu o denumire pompoasă, statistici ciudate și gata, au revoluționat fotbalul din România și mai vor cel puțin un mandat. Regula U21 nu știu ce aplicabilitate are și nu știu câți, sau dacă jucătorii din „centrele neexcelente” au făcut pasul spre cluburi din Liga 1 sau măcar a doua. Am văzut că au făcut pasul spre echipele naționale la categoria corespunzătoare de vârstă, convenabil, nu??? Ca o curiozitate istorică, pentru că sunt sigur că multe persoane nu știu acest lucru din cauza lipsei mediatizării la acest nivel, dar și a faptului că a trecut mult timp de atunci, însă România a fost campioană europeană la fotbal U19 (1962), vicecampioană europeană la aceeași categorie de vârstă (1960) și ocupanta locului 3 la Campionatul Mondial de Fotbal sub 20 ani din 1981. Totodată vedem nepriceperea multora când vorbesc evaziv de faptul că România la nivel de seniori, de-a lungul istoriei, are numai 7 calificări la campionatul mondial și 5 la campionatul european, motiv pentru care nu se justifică o mare presiune pe aceste calificări. FALS, cum poți să compari 2 situații complet diferite? În sistemul vechi de calificare, turneele finale începeau uneori chiar din faza semifinalelor astfel încât, chiar dacă România nu figura ca și echipă calificată la acel turneu, preliminariile în care s-a regăsit au fost chiar echivalentul sferturilor de finală. În trecut aveam fie sistem eliminatoriu, fie se califica numai prima clasată din grupă, de aceea vom vedea reprezentative puternice care ratau calificarea din cauza sistemului. Acum este mult mai facil, numărul echipelor prezente la turneul final fiind în continuă creștere și, dacă nici în aceste condiții nu te califici, problema este majoră. Cu riscul de a mă repeta, nu pot să nu remarc cum se laudă dânsul pentru alegerea selecționerului Daum, precum și promovarea tinerilor atât la echipa națională, cât și la cele de club (unde a făcut rapoarte peste rapoarte cu minute jucate de U21, desigur adunate cu Academia Hagi)...serios???? Care sunt tinerii de la națională? - Romario Benzar la aproape 25 ani, care de 2-3 ani este cea mai bună soluție pe postul de fundaș dreapta și s-au gândit să îl cheme tocmai acum??? - Rotariu rezervă atât la club, cât și la echipa națională, care nici acum nu este pregătit fizic??? - Răzvan Marin, despre care pot spune că nu este un jucător rău, mai ales în contextul actual. Șutul foarte bun pe care îl posedă „acoperă” celelalte deficiențe, care ies în evidență în meciurile cu echipe mai bine cotate (poziționare medie, tackling slab/mediu, tehnică medie/bună, pasă medie/bună, dar cu puține verticalizări, forță medie, viteză medie, joc de cap slab). Ați văzut jucătorul cum s-a prezentat în diferite ipostaze: Armenia vs. Polonia, Steaua vs. Chiajna etc., edificator pentru afirmația mea. Adevărul este că pe acel post avem ceva probleme, de aceea pot spune că 70-80% își merită titularizarea. Concluzie: 3 tineri din care unul nu prea mai este tânăr, altul rezervă și ultimul forțat și ajutat de împrejurări…felicitări!!! Haideți să vedem un raport UEFA19 de acum 2-3 ani, astfel: - aveam campionatul din Europa în care echipele au schimbat cei mai mulţi antrenori și locul 3 la nivel mondial, campionatul din România având printre cele mai ridicate medii de vârstă din Europa. Gândiți-vă că Italia, care este cunoscută pentru folosirea jucătorilor cu vârste cu mult peste 30 de ani avea, conform raportului, media de vârstă 26,9, în timp ce România 26,1. Acesta pare să fie un raport de acum 2-3 ani, dar să vedem schimbările actuale. Analizând cifrele actuale furnizate de transfermarkt.ro, avem campionatul în care peste 20% din jucători sunt stranieri, în timp ce media de vârstă este de 25,8 ani, iar dacă excludem Pandurii (nevoită să joace cu tineri din cauza situației financiare precare) și Viitorul, avem media de vârstă 26,3, în timp ce Seria A are 26,8. Ce impact a avut regula U21??? Zero. În ceea ce privește selecționerul Christoph Daum, haideți să îi facem o mică analiză: Lăsând trecutul negativ pentru care a suferit consecințele legale, am în minte primul interviu al dânsului, înainte de cooptare, în care acesta a lăsat de înțeles că are oferte cu nemiluita, că le analizează ș.a.m.d. Sunt sigur că după 15 ani în care mai mult nu a antrenat și dacă a făcut-o a fost dat afară cam de peste tot, fiind de cca. 2 ani șomer, avea foarte multe oferte, mai aveau să-l întrebe dacă a intrat pe fir și Manchester Utd. Un manager bun nu are cum să cadă în cea mai simplă metodă de ridicare a cuantumului salarial sau de contractare rapidă pentru a influența o decizie pripită, asta dacă nu a fost cumva o altă fațadă prin care să pună selecționerul în ipostaza de „salvator al națiunii” ca, ulterior, să justifice implicațiile financiare sau alte aspecte. Vă spun eu, nimeni nu îl lua, pe cine mințim aici??? Contrar oricăror legi ale rațiunii se vehiculează salariul de peste 1 milion euro/sezon....incredibil20. Și ajunge domnul Daum la echipa națională să revoluționeze fotbalul românesc și să facă uitat jocul lipsit de viziune, ultradefensiv al domnului Iordănescu. După ce ține 10 interviuri în care încearcă să nu supere pe nimeni și lasă totul în expectativă (inclusiv jucătorii), vin meciurile...mai rău ca niciodată. Începând cu un presupus „4-1-2-1-2 în romb” cu Muntenegru (din ce am văzut în comentariile specialiștilor că s-ar fi dorit a fi), care nu prea era romb, și culminând cu o așezare imposibil de descris în meciul cu Polonia, în momentul actual ceea ce se întămplă la nivelul echipei naționale este cel puțin îngrijorător. După meciul cu Polonia, materialul era finalizat, dar anticipam o nouă „revoluționare tactică” la meciul cu Danemarca, așa că am așteptat și nu a fost în zadar. Analiza sumară a jocului/sistemului deficitar o găsiți în cadrul capitolului IV (Sisteme cu 3 fundași), pentru a vă da posibilitatea studierii întregului material și a vedea perfect situația prezentă în teren. În cadrul jocului actual al echipei naționale întâlnim 2 probleme majore: selecția și tactica folosită. Fals se afirmă că problema o reprezintă diferența selecționer-antrenor club, lucru adevărat în majoritatea cazurilor, dar care nu se aplică în această situație pentru că domnul Daum face niște greșeli elementare. Pe lângă aceste aspecte, chiar dacă pare insignifiant ceea ce afirm, faptul că antrenorul nu vorbește limba română reprezintă un minus deoarece motivarea jucătorilor sau transmiterea indicațiilor de joc/antrenament este greoaie/inexistentă, mai ales în contextul în care mulți jucători nu cunosc o limbă de circulație internațională. La nivelul unei echipe naționale este/ar trebui să fie o regulă generală extrem de clară - selecția se face în funcție de forma pe care o traversează jucătorul într-o anumită perioadă determinată de timp, avându-se în vedere și calitatea echipelor/adversarilor la care/împotriva cărora evoluează. NU se justifică contractarea antrenorului naționalei pe o perioadă mare de timp, cum este în cazul echipelor de club (unde efectiv au loc anumite procese tehnico-tactice și administrative ce necesită timp) sau cooptarea unui staff numeros (perioada relativ scurtă în care sunt convocați, precum și numărul fix și relativ mic de jucători). O problemă similară am întâlnit și în trecutul apropiat, unde cred că eram singura echipă națională de la campionatul european care aveam 3 „antrenori secunzi” - Viorel Moldovan, Daniel Isăilă şi Ionuţ Badea; care este justificarea? Să zicem că prima alegere s-a datorat istoricul său de jucător, ceea ce este de necontestat, Moldovan fiind un jucător extraordinar până în momentul retragerii și, probabil, au încercat forțarea ascensiunii ca antrenor Dar ceilalți 2, din care ultimul încă se regăsește în staff-ul primei echipe, iar celălalt la U21 (unde tocmai ce am fost învinși cu 5-1 de selecționata Rusiei și 2-0 de cea a Danemarcei), ce au demonstrat pentru a li se oferi această șansă??? Domnul Burleanu în urma tuturor insucceselor, greșelilor, vine și declară că ar dori să îi dea actualului selecționer un contract valabil pe 10 ani dacă ar putea…IREAL. Nu mi se pare normal ca în 4 ani de mandat să vii cu antrenor și să te întinzi în mandatul viitorului președinte, indiferent dacă ești reales. Vino cu propria echipă și asumă-ți responsabilitate totală pentru toate nereușitele, pe perioadata propriului mandat. Componența echipei aduse de acesta nu o cunosc, cu excepția domnului Daum și a consilierului Vochin. Despre cel din urmă pot spune că nu sunt, nu am fost fan și nu mi s-a părut un analist care să se detașeze ca un mare cunoscător al fenomenului fotbalistic din România, dimpotrivă. Pe lângă aceste aspecte, aroganța și lipsa de dialog mi se par evidente, ca să nu mai vorbim de zvonurile care îl înfățișează pe acesta cu rol decident în multe aspecte de țin de echipa națională și nu numai (refuz să cred acest lucru), în condițiile în care nu știu, nici în acest caz, care este specializarea dânsului. După ce promite jocuri extraodinare, calificări, domnul Daum își arată limitările și duce echipa pe locul rușinos din clasamentul preliminariilor, într-o grupă unde cu excepția câtorva jucători de mare valoare, ceilalți sunt mult sub valoarea jucătorilor români. Totodată se apropie cu pași repezi de cea mai proastă clasare a echipei naționale a României, în ierarhia FIFA. Burleanu, după meciul cu Polonia de la București: „Nu o să fac o analiză a jocului. Trebuie să ne uităm în oglindă și să vedem ce e de făcut. Avem nevoie de mai multe investiții, cote obligatorii și trebuie determinate cluburile să investează în copii și juniori. Ați văzut că am băgat în dosarul de licențiere obligativatea de a investi 10% din transferuri în juniori. Trebuie să facem asta.”. Face din nou o afirmație nefundamentată, în condițiile în care noțiunea de transfer „pe bani” nu prea există în Liga 1, cu mici excepții. O altă problemă ce decurge din aceasta o reprezintă instabilitatea financiară a cluburilor, unde trebuie avută în vedere ordinea în care se plătesc datoriile în aceste cazuri? Întreb, dacă au popriri ș.a., ce vor face cu acea cotă inaplicabilă? Se vor crea niște situații nefavorabile, iar acest lucru nu este o soluție. Odată cerută demisia selecționerului de majoritatea opiniei publice, domnul Burleanu vine cu referiri la mentalitatea românilor, numind „specific românesc” schimbarea prematură (în opinia dumnealui) a antrenorilor. Să fim serioși, ai schimbat deja 2 antrenori în 3 ani și doar încăpățânarea sau frica de un nou rateu înainte de alegeri face să nu fie „3 din 3”. Singura „mutare” bună pentru alegeri, indiferent de rezultate, întrucât timpul scurt până la alegeri poate fi folosit ca pretext, este cooptarea pe postul de selecționer a unui fost component al generației de aur. Sunt sigur că la alegeri va folosi lozinci precum „avem proiecte în derulare sau neîncepute”.. Vin atunci cu întrebarea: de ce le ții la sertar??? răspunsul este simplu, ei doresc dacă se poate să fie din prima mandatul pe 20 ani și nimeni să nu îi conteste. Nu putem să facem dintr-o federație propria afacere sau să facem lucruri doar de fațadă, dar vorba aceea, „dacă merge, merge”. Momentul 0 la germani din anul 2000 (în imaginația lor): Ca să vorbim despre acest lucru mergem la statistici ante/post 2000 : - 1996 campioană europeană; - 1998 sferturi Campionat Mondial fiind scoasă de de Croația lui Suker; - 2000 faza grupelor la Campionatul European cu România lui Hagi, Portugalia lui Figo și Anglia lui Shearer; - 2002 vicecampioană mondială fiind învinsă în finală de Brazilia lui Ronaldo, dar echipele întâlnite au fost Irlanda, Arabia Saudită și Camerun în faza grupelor, Paraguay, SUA și Coreea de Sud în fazele eliminatorii; - 2004 faza grupelor la Campionatul European unde într-o grupă cu Cehia, Olanda și Letonia nu a avut nicio victorie; - 2006 sferturi Campionat Mondial fiind învinsă de Argentina. Observați mari discrepanțe???? Bineînțeles că NU. Am observat că, în prezent, domnul Burleanu este într-un fel de turneu național (campanie), în special la AJF-uri. Ulterior am văzut un articol din 18 septembrie 2015, după ce am remarcat aceste „vizite” ciudate, în cadrul căruia se prevestea acest mod de acțiune.21 Oamenii cred că și-au dat seama de contribuția pe care a adus-o fotbalului românesc și orice mușamalizare ori lucru de fațadă este inutil. În opinia mea, după acest mandat, singurul „0” este la capitolul reușite. II. Schimbările pe care doresc să le aduc Inițial am dorit să candidez la alegerile din 2022, dar există posibilitatea ca până atunci să nu mai am la ce candida, la propriu. Mă gândesc aici la procesele în care este angrenată FRF, făcând o obișnuință din a plăti despăgubiri, astfel existând posibilitatea dispariției federației. Ce voi face în situația în care voi deveni președinte FRF: 1. „revalidarea” propriului mandat în Adunarea Generală după 2 ani (lucru ce ar trebui adoptat la foarte multe instituții), pentru că mandatul de 4 ani fără a putea fi contestat mi se pare prea lung, cel puțin în mandatul meu, în care voi răspunde simplu, negru pe alb: - avem rezultate? - am îndeplinit obiectivele? - există vreo perspectivă de dezvoltare a fotbalui pe toate palierele (club, națională, copii și juniori, futsal, fotbal feminin) ? Futsalul, nu neaparat la nivel competițional (diferite turnee neoficiale), este o sursă incredibilă de talente, mai ales în ceea ce privește tinerii. Probabil mulți au avut posibilitatea să vadă video-uri cu jucători precum Ronaldinho sau Coutinho la vârste fragede în care jucau fotbal în sală. Bineînțeles că fenomenul trebuie dezvoltat în ceea ce privește futsalul organizat, prin expunerea acestuia, ca influență benefică directă asupra competițiilor oficiale și a jucătorilor participanți, dar și ca model pentru tineri care, fie continuă pe calea futsalului, fie trec pe terenul mare. Un lucru extrem de benefic al sălilor este atmosfera, tendința fiind ocuparea în număr mare de spectatori, spre deosebire de stadioane unde asistența este critică și va fi nevoie de multă implicare pentru a putea readuce oamenii la stadioane, cauzele fiind numeroase, începând de la prestația jucătorilor, până la activitatea organelor de conducere ale fotbalului românesc. În ceea ce privește fotbalul feminin, de-a lungul istoriei barierele sociale au făcut ca acest sport, perceput exclusiv ca fiind adresat bărbaților, să nu se bucure de aceeași dezvoltare. Dar fotbalul feminin se bucură de o ascensiune la nivel mondial, chiar dacă expunerea pe plan național este minoră. De aceea, cu toate că atunci când jucam fotbal de stradă în copilărie, aveam 1-2 fete în echipă, nu știu câte au luat în considerare sau măcar să știe că există posibilitatea să urmeze această cale. Acest lucru cu fotbalul de stradă nu prea se mai practică. Țin minte că jucam de dimineața până seara cu porți improvizate din pomi, garduri (cauza principală a tăierii sau confiscării mingiilor de vecini), borduri, deja când mergeam la cluburi sportive aveam mai mult decât baza fotbalului. Am observat că a început campania domnului Burleanu în momentul în care a chemat fetele la un joc cu naționala României înaintea meciului cu Danemarca. Nu cred că cineva se poate lăsa influențat de această publicitate ieftină din campanie, având în vedere că nu s-a făcut nimic pentru dezvoltarea acestei ramuri a fotbalului. - s-a îmbunătățit situația cluburilor sau permitem intrarea tuturor echipelor în insolvență, astfel încât să ajungem să jucăm în cupele europene cu echipele care retrogradează în liga a doua? Deja am participat cu o echipă din play-out în Europa League în actualul sezon al competiției. - românii sunt mulțumiți sau suntem contestați pe bună dreptate la fiecare meci pentru că nu le oferim nimic pe stadion suporterilor? Dacă nu au fost îndeplinite, în ședință publică, îmi prezint DEMISIA - fotbalul din România nu mai are timp de bătăi de joc și intenția mea nu este să țin cu dinții de scaun. 2. rezilierea imediată a contractului actualului selecționer - Christoph Daum. La data de 07 iulie 2016, actualul președinte al FRF declara faptul că obiectivul este calificarea la Campionatul Mondial din 2018. Presupun că nu vorbim de amatorism la acest nivel și această clauză este trecută expres în contractul domnului Daum, neîndeplinirea însemnând clar rezilierea unilaterală. Considerentele în baza cărora este nevoie de schimbarea selecționerului sunt evidente, fiind expuse pe parcursul întregului material. Am 2-3 nume de antrenori de mare valoare, bun-simț, inteligență, integritate, patrioți, fără salarii mari (chiar „nesimțit” de mici), fără clauze de reziliere, setați pe performață, nu profit. Oricum, antrenorul o să aibă mai mult un rol minimal, întrucât selecția se va face într-un context nou, fără loc de interpretări, fără subiectivism, voi aduce un element de noutate la nivel mondial. Veți vedea o conlucrare extraordinară cluburi-echipa națională, antrenori-jucători, suporteri, TV, o să fie o abordare interesantă, atât pot spune momentan. 3. implicare activă în relația jucători-antrenori. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/tarix-sinif-ix-movzu-elektromaqnit-induksiya-hadisesi-meqsed.html	Tarix: Sinif: IX mövzu: Elektromaqnit induksiya hadisəsi Məqsəd	Tarix: Sinif: IX Mövzu: Elektromaqnit induksiya hadisəsi Məqsəd: Elektromaqnit induksiya hadisəsini, induksiya cərəyanının yaranma səbəbini, istiqamətini təcrübi yolla, istiqmətləndirilmiş mühazirə, qruplarla iş usulu ilə öyrədilməsi. Dərsin xarakteri: Öyrədici Dərsin növü: Induktiv İşin forması: Qruplarla iş Üsul: Mühazirə, BİBÖ Resurslar: Qalvonometr,sarğac, Lens təcrübəsi, lampa, açar, naqil, kompas əqrəbi, vəkil tablosu, sabit düz maqnit. Ədəbiyyat: Dərslik IX-cu sinif, TQDK-nın fizika dərsliyi 1) Dərsin gedişi: Sinifdəki şagirdlər 3 qrupa bölünür Liderlər seçilir I qrup – Maqnit II qrup – Ersted III qrup – Amper 2) Motivasyanın qoyulması Əlimdə sabit maqniti tutub, şagirdlərdən soruşuram. Bu nədir? Şagirdlər hamısı birlikdə sabit maqnitdir deyirlər. Sonra bütün qrup şagirdlərinə belə bir sualla müraciət edirəm. Sual 1 : Onda deyin görüm sabit maqnit nədir? Sual 2: Sabit maqnit hansı xassələrə malikdir? Sual 3: Kainatda mövcudluğu haqqında hansı fikirləri söyləyə bilərsiniz? Sonra komputer vasitəsiylə şagirdlərə mövzu ilə bağlı görüntülər göstərilir. Hər bir görüntü şagirdlərə tam aydınlığı ilə çatdırılır. Görüntülərdən sonra şagirdlərə belə bir sualla müraciət edirəm. Sual 4: Maqnit sahəsi necədir və öz varlığını necə göstərir? Komputerdə göstərilən H.Ersted təcrübəsini şagirdlərdən biri göstərməklə belə bir nəticə söylənildi ki, cərəyan keçən naqilin ətrafında maqnit əqrəbinin dönməsinə səbəb, naqilin ətrafında maqnit sahəsinin olmasıdır. Qrup şagirdləri belə bir sual cavab axtarmaq üçün düşünürlər. Görəsən maqnit sahəsi də cərəyan yarada bilərmi? Təcrübə 1: Bunun üçün cərəyanın çox cuzi dəyişməsini göstərən qalvonometrə maqnitin N qütbünü daxil edək. Bu zaman nə hiss etdiniz? Maqniti sayğaca daxil edəndə qalvonometrin əqrəbi çox cuzi olaraq sağa meyllənir. Deməli onda söyləyə bilərik ki, maqnitin sahəsi də öz növbəsində elektrik cərəyanı yarada bilər. Təcrübə 2: Əgər sarğaca daxil edilən sabit maqniti sükunətdə saxlasaq vəya yerindəcə fırlatsaq bu zaman əqrəq sıfır bölgüsünü göstərir. Deməli sarğacda cərəyanın kəsildiyi göstərilir. Təcrübə 3: İndi isə sabit maqniti sarğacdan çıxaraq bu zaman yenədə sarğacda elektrik cərəyanı yaranır. Ancaq qalvonometrə bu cərəyan əks istiqmətdə olduğunu göstərir. Deməli təcrübələrdən məlum oldu ki, sabit maqnitin sarğac daxilində yer dəyişməsi zamanı dolaqlarda cərəyan yaranır. Sonra şagirdləri şagirdlər tərəfindən aparılan təcrübələrdən ümumi nəticə haqqında düşünürlər. Ö.M.Taradey həm tərcümeyi halı , həmdə elm sahəsi haqqında ixtiralarını söyləmək. Sonra qrup şagirdləri ayrılıqda bir-bir fikirlərini bildirirlər. Nəticə: Sarğaca elektromaqnit daxil edib çıxarmaqla elektrik cərəyanı almaq mümkündür. Nəticə: Sabit maqnitin sarğac dolaqlarını kəsib keçən, maqnit selinin ixtiyari dəyişməsi bu sarğacda elekrik cərəyanı yaradır. Bu hadisə elektromaqnit induksiya hadisəsi, təsirlə yaranan cərəyan isə induksiya cərəyanı adlandırılır. Nəticə: Qapalı naqil konturla hüdudlanmış səthdən keçən maqnit seli dəyişən zaman bu naqildə elektrik cərəyanının yaranması elektromaqnit induksiyası adlanır Sual 5: İnduksiya cərəyanı yaradan elektrik sahəsi haradan yaranır? Sual 6: İnduksiya cərəyanının istiqaməti nədən asılıdır? Təcrübə: Dayaq nöqtəsində asanlıqla fırlana bilən bütöv kəsik Al halqalara sabit maqniti yaxınlaşdıraq. Bütöv halqada induksiya cərəyanı yarandığından o maqnitdən itələnir. Maqniti uzaqlaşdırdıqda isə cəzb olunur. Qrup şagirdlərindən biri Emili Lens təcrübəsini şagirdlərə nümayiş etdirdikdən sonra Ö.Emili Lensin elm sahəsində ixitirası haqda fikirləri söyləmək. Nəticə: Bundan belə bir nəticə çıxarmaq olar ki, maqniti yaxınlaşdırdıqda halqanın konturundan keçən maqnit seli artır ф 0 olur. Bu zaman induksiya cərəyanı elə istiqamətdə onun yaratdığı maqnit sahəsi halqanın konturundan keçən maqnit selinin artmasına mane olur. Maqniti uzaqlaşdırdıqda isə halqanın konturundan keçən maqnit seli azalır ф 0 olur. Nəticə: Bu halda induksiya cərəyanı elə maqnit seli yaradır ki , o da halqadan keçən maqnit selini artırır. Kəsik halqada isə heç bir effekt müşahidə edilmir. Çünki, cərəyanın yaranması üçün kontur qapalı olmalıdır. Sonra şagirdlərə Lens təcrübəsini sağ əl qaydası ilə göstərilməsini və tabloda izahını göstərirəm. Sual 7: Elektromaqnitlərdən, elektromaqnit induksiya hadisəsindən həyatda, nəqliyyatda, kənd təsərrüfatında və texnika da hansı məqsədlər üçün istifadə olunur? Hər bir tətbiq sahəsini şagirdlərdən maraqla dinləmək. Mövzunu tam mənimsətmək məqsədi üçün qrup şagirdlərinə yazılı şəkildə sual verməklə cavablarını dinləmək. I qrup: MAQNİT : Paralel məftillərdə qarşılıqlı təsir. qüvvələri şəkildə göstərildiyi kimi olarsa, cərəyanın istiqaməti necə olacaqdır? 1) 2) + ф II qrup: ERSTED: İstiqməti şəkillərdə göstərildiyi olan paralel cərəyanlar necə qarşılıqlı təsir edir? - + + - - - c) III qrup: AMPER : Troleybus xəttinin 2 hava məftili necə qarşılıqlı təsir edir. Bir- birini cəzb edir, yoxsa itələyir? Dərsin üsulu: BİBO metodundan istifadə etməli Bildiklərimiz \| Bilmək istərdik \| Öyrəndik \| ф = BS Cosx FA = JBl Sinx F4 = qVB Sinx \| Maqnit sahəsi elektrik cərəyanları yarada bilərmi? \| Elektromaqnit induksiya hadisəsi,həyatda, texnikada tətbiq sahələrinin əhəmiyyətini \| Qiymətləndirmə: Bir neçə variantda qiymətləndirmə olar. a) motivasiya fəallığına görə fərdi qiymətləndirmə b) Təcrübə göstərən fəal şagirdlər c) Qrup liderləri və qrupun ayrı-ayrı şagirdlərini qiymətləndirmə Meyarlar Qrup \| Əməkdaşlığa görə \| Fikir çatdırılmasına görə \| Təcrübələrin aparılmasına görə \| Nəticə \| I Qrup II Qrup III Qrup \| \| \| \| \| C.CABBARLI ADINA 6 SAYLI ORTA MƏKTƏBİN FİZİKA MÜƏLLİMİ HÜSEYNOVA MAHİRƏ ƏHMƏD QIZININ FƏAL TƏLİM METODU İLƏ KEÇƏCƏYİ AÇIQ DƏRSİN İCMALI. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/annotasiya-v2.html	Annotasiya	AZƏRBAYCAN RESPUBLİKASI TƏHSİL NAZİRLİYİ AZƏRBAYCAN MÜƏLLİMLƏR İNSTİTUTU Firədun Nadir oğlu İbrahimov Rüfət Lətif oğlu Hüseynzadə PEDAQOGİKA Dərslik Azərbaycan Respublikası Təhsil Nazirliyinin 14.12.2011- ci il tarixli, 2062 №-li əmri ilə təsdiq edilmişdir. I cild Bakı 2012 Kitab Ulu Öndərimiz Heydər Əliyevin - “Mənim ən sevimli müəllimim!” – nidası ilə əzizlədiyi görkəmli pedaqoq, ədəbiyyatşünas alim, ”İstiqlal” ordenli, Əməkdar müəllim Lətif Hüseynzadənin əziz xatirəsinə ithaf olunur. Elmi redaktor: Ə.Ə.Ağayev Pedaqogika üzrə elmlər doktoru, professor Rəyçilər: Akif Abbasov Pedaqogika üzrə elmlər doktoru, professor. Ləzifə Qasımova Pedaqogika üzrə elmlər doktoru, professor Ağahüseyn Həsənov Pedaqogika üzrə elmlər doktoru, professor. Mircəfər Həsənov Pedaqogika üzrə fəlsəfə doktoru, professor. Məmmədəli Ağayev Pedaqogika üzrə fəlsəfə doktoru, dosent Firədun İbrahimov, Rüfət Hüseynzadə. PEDAQOGİKA: 2 cilddə. I cild. – Bakı: Mütərcim, 2012, s. Dərslikdə təhsilin Bolonya prosesi, kredit sistemi, yeni pedaqoji texnologiyalar, innovasiyalar, fəal və interaktiv təlim metodları, pedaqoji proseslərə yanaşmada yeni pedaqoji təfəkkür ümumiləşmiş şəkildə şərh olunur, müasir pedaqoji elmin və son pedaqoji təcrübələrin nailiyyətləri əsasında pedaqogikanın nəzəri və praktiki məsələləri geniş planda təqdim olunur. Dərslik Azərbaycan Respublikası Təhsil Nazirliyi tərəfindən təsdiq edilmiş “Pedaqogika” proqramı əsasında hazırlanmış və Bolonya prosesi, kredit sistemi üzrə ali pedaqoji məktəblərin bakalavr pilləsi üçün nəzərdə tutulmuşdur. İ хх-11 © F.N.İbrahimov, R.L.Hüseynzadə. 2012 “Mən yer üzündə müəllim adından yüksək bir ad tanımıram!” Heydər Əliyev DƏRSLİYİN MƏQSƏDİ VƏ STRUKTURU HAQQINDA Təhsilin ayrı-ayrı sahələrinin inkişafı üzrə real vəziyyətin təhlili əsasında hazırlanıb təsdiq edilmiş proqramların reallaşdırılması nəticəsində təhsil infrastrukturunun müasir tələblərə uyğun təkmilləşdirilməsi, təhsilin məzmununun yeniləşdirilməsi və buna müvafiq yeni dərslik siyasətinin aparılması, təhsil alanların nailiyyətlərinin qiymətləndirilməsi üzrə yeni model və mexanizmlərin tətbiqi, əmək bazarının tələbatına uyğun kadr hazırlığı və təminatının yaxşılaşdırılması, təhsil müəssisələrinin informasiya-kommunikasiya texnologiyaları ilə təmin edilməsi və təhsil sisteminin informasiyalaşdırılması, istedadlı uşaqların inkişafı, xüsusi qayğıya ehtiyacı olan uşaqların təhsilinin təşkili, de-institutlaşdırma, məktəbəqədər təhsil-tərbiyə işinin və peşə təhsilinin yeniləşdirilməsi, xaricdə təhsil və digər bu kimi sahələrdə əhəmiyyətli nailiyyətlər əldə olunmuşdur. Bütün bunlar Ulu öndər Heydər Əliyev tərəfindən əsası qoyulan siyasi və sosial-iqtisadi, mədəni-maarif kursun nəticələridir. Bu kurs ölkə Prezidenti cənab İlham Əliyev tərəfindən yaradıcılıqla və uğurla həyata keçirilir. Azərbaycanda bütün sahələrdə olduğu kimi, təhsil sahəsində də dinamik inkişaf davamlı hala gəlmişdir. Möhtərəm prezidentimiz belə bir vacib ideya irəli sürmüşdür ki, “qara qızıldan, maddi dəyərlərdən əldə edilən kapital ölkədə insan kapitalının inkişafına yönəldilməlidir”. Bu gün “təhsil Azərbaycanın davamlı inkişaf strategiyasının ən öncül istiqamətlərindən biridir”. Dövrün, zamanın tələblərinə görə müasir dünya təcrübəsi əsas tutulmaqla ümumi təhsilin yeni konsepsiyasının işlənib hazırlanması, məqsəd və vəzifələrin yeni pedaqoji təfəkkür baxımından formalaşdırılması, fənlərin məzmununun konseptual müddəalarının müəyyənləşdirilməsi və fənn kurikulumlarının yaranması, məzmunda standart məfhumunun reallığa çevrilməsi təhsil tariximizdə yadda qalacaq mühüm nailiyyətlərdir. Azərbaycanın sosial-iqtisadi və mədəni həyatında, o cümlədən təhsil sahəsindəki davamlı inkişafı, dinamizmi, “oxuyan cəmiyyət”in qarşısında həlli vacib olan məsələlər qoyur. Yeniləşən təhsilimizin öncül mövqeyinin saxlanması, funksiyalarını yerinə yetirməsi və inkişafı milli-mənəvi və ümumbəşəri dəyərləri qoruyan və inkişaf etdirən, geniş dünyagörüşünə malik olan, təşəbbüsləri və yenilikləri qiymətləndirməyi bacaran, nəzəri və praktik biliklərə yiyələnən, müasir təfəkkürlü və rəqabət qabiliyyətli pedaqoji kadrların olmasından asılıdır. Hansı ki, bu cür keyfiyyətlərə malik pedaqoji kadrların hazırlanması, mövcud pedaqoji kadr potensialının ixtisasının artırılması, yenidən hazırlanması, qabaqcıl pedaqoji təcrübənin, texnologiyaların mənimsənilməsi və praktikaya gətirilməsi və s. pedaqogikanın bilavasitə və bilvasitə problemləridir, vəzifələridir. Pedaqogika elmi bu tələbləri ödəmək, pedaqoji prosesin effektivliyini yüksəltmək üçün yeni nəzəriyyə və texnologiyalar işləyir və məktəbə təklif edir. Bu dərslikdə pedaqogikanın nəzəri-metodoloji məsələlərini, təlim, tərbiyə, təhsil anlayışlarını, pedaqoji prosesin təbiətini, texnoloji əsaslarını, təhsilşünaslıqda pedaqogikanın tədqiq etdiyi problemlərin həllinə yanaşmaları müasir nəzəri fikir və qabaqcıl təcrübə nöqteyi-nəzərdən geniş şəkildə işıqlandırmağa çalışmış və bu zaman Azərbaycanda həyata keçirilən təhsil islahatına dayanan proqram və konsepsiyalara rəhbər sənədlər kimi istinad etmişik. Dərsliyi hazırlayarkən bizə məlum olan mövcud pedaqogika dərsliklərinin və dərs vəsaitlərinin üstün cəhətlərindən faydalanmaqla yanaşı, pedaqogika fənni üzrə tədris proqramının tələbləri diqqət mərkəzində saxlanılmışdır. Eyni zamanda Azərbaycan pedaqoji fikir tarixində layiqli yeri olan görkəmli pedaqoqların – M.M. Mehdizadənin, Ə.Seyidovun, M.Ə.Muradxanovun, M.C.Mərdanovun, A.O.Mehrabovun, H.M.Əhmədovun, Ə.Ə.Ağayevin, N.M.Kazımovun, Z.İ.Qaralovun, Y.Ş.Kərimovun, Y.R.Talıbovun, B.A.Əhmədovun, A.M.Həsənovun, Ə.Ş.Həşimovun, A.N.Abbasovun, Ə.X.Paşayevin, F.A.Rüstəmovun, H.Ə.Əlizadənin, L.N.Qasımovanın, O.Q.Həsənlinin, H.H.Əhmədovun, K.A.Məmmədovun, F.N.İbrahimovun, R.L.Hüseynzadənin, R.H. Məmmədzadənin, M.M. Həsənovun və digər görkəmli alim-pedaqoq, tədqiqatçıların min bir zəhməti hesabına hasil olan dəyərli əsərlərinə, zəngin pedaqoji ideyalarına, yeni pedaqoji yanaşmalarına istinad edilmiş, yeri gəldikcə, müxtəlif xalqların nümayəndələrinin faydalı hesab etdiyimiz pedaqoji fikirlərinə müraciət edilmişdir. Bu prosesdə pedaqogikanın ayrı-ayrı mübahisəli məsələlərinə və müddəalarına yenidən nəzər salınmış, onlara müəyyən münasibət bəslənilmişdir. Dərsliyin məzmununda ehtiva olunan şərhlərdə sistemli təhlilə üstünlük verilmişdir. Pedaqogikanın tədrisi ilə bağlı tələblərə uyğun nəzəri və texnoloji problemləri özündə əks etdirən bu dərslik sistemi və strukturu ilə digərlərindən fərqlənir. Dərslikdə ehtiva olunan sistemin elementləri arasında dialektik əlaqələr onun emercent təbiəti gözlənilməklə açıqlanır, ümumi və spesifik qanunauyğunluqlar nəzəri və praktik baxımdan interpretasiya olunur. Dərslikdə pedaqoji prosesə dialektik təbiətli sistem kimi baxılmış, onun ehtiva etdiyi təlim, tərbiyə, təhsil və inkişaf real həyatda bir-birini şərtləndirən, vahidin tərəfləri kimi çıxış edən hadisələr kimi elmi əsaslarla şərh olunmuşdur. Təlim, tərbiyə, təhsil və inkişaf hadisələri arasındakı, eləcə də hər birinin daxilindəki dialektika diqqət mərkəzinə çəkilməklə təhlil olunmuş və təbiətləri açılmışdır. Bu yanaşma pedaqogika üzrə nəzəriyyə və texnologiyaya aid edilən kateqorial aparatın dürüstləşdirilməsinə, hər bir anlayışın əsas əlamətlərini müəyyənləşdirməyə, daha məqbul sayıla biləcək təriflərin formulə olunmasına imkan yaratmışdır. Bütün bunlar təqdim olunan dərsliyin müsbət məziyyətləri kimi qəbul oluna bilər. Qənaətimizə görə, bu dərsliyin əsas qayəsi, ideya istiqaməti respublikamızda aparılan təhsil islahatının ruhuna tam uyğundur. Dərsliyin məzmununa daxil olan materiallardan mühazirə və seminarlarda istifadə olunmuş, onun tələbələrin hazırlığına təsiri baxımından müsbət məziyyətləri dəqiqləşdirilmiş, müvafiq təshih işi aparılmışdır, tələbələrin istək və tələbatlarına da həssaslıqla yanaşılmışdır. Dərslik iki cilddə əhatə olunmuşdur. Dərsliyin birinci cildində pedaqogikanın nəzəri-metodoloji məsələləri, təhsil və təlim haqqında nəzəriyyə (didaktika) özünə yer almışdır. Dərsliyin ikinci cildində isə tərbiyə nəzəriyyəsi və məktəbşünaslığın aktual məsələləri “sistem-struktur” rakursda şərh olunmuşdur. Gərgin iş nəticəsində həm strukturuna, həm tematikasına, həm müasir həyatımıza, həm də orta ümumi təhsilin fəlsəfəsinə uyğun olaraq öz həcminə, üslubuna və məzmununa görə əvvəlki pedaqogika dərslik və dərs vəsaitlərindən fərqli yeni dəyərli bir pedaqogika dərsliyi sizlərə təqdim olunur. İnanırıq ki, tələbələrin, müəllimlərin, magistrant və doktorantların, pedaqogika üzrə tədqiqatçıların, pedaqogikaya maraq göstərənlərin sərəncamında olan bu dərslik maraq və rəğbətlə qarşılanacaqdır. Müəlliflər PEDAQOGİKANIN NƏZƏRİ-METODOLOJİ MƏSƏLƏLƏRİ I fəsil PEDAQOGİKA ELMİ HAQQINDA ÜMUMİ ANLAYIŞ Əhatə olunan məsələlər: 1. Elm anlayışı. 1.2. Pedaqogika nəzəri və tətbiqi elmdir. 1.3. Pedaqogika nəyi öyrənir: pedaqogika elminin obyekti və predmeti. 1.4. Pedaqogikanın anlayışlar sistemi. 1.5. Pedaqoji cərəyanlar. 1.6. Pedaqogikanın başqa elmlərlə əlaqəsi. 1.7. Pedaqogikanın sahələri. Pedaqogikada diferensiasiya prosesləri. Altı nökərim var cəsur, cəngavər, Pənahım onlardır çətində, darda. Deyim adlarını, bilməyə dəyər – Necə, Niyə, Kim, Nə, Haçan və Harada. Kiplinq 1.1. Elm anlayışı Müasir dövrdə cəmiyyətin inkişaf səviyyəsi elmi tərəqqi ilə sıx bağlıdır. Elm anlayışı (ər. ﻋﻠﻢ “elm”) “bilmək, məlumatlı olmaq” mənalarını verən ﻋﻠﻢ “aləmə” kökündəndir. Alim ( ər. ﻋﺎﻠﻢ, cəmi ﺀ ﻋﻠﻤﺎ “ üləma”) sözü də ﻋﻠﻢ “elm” sözündən əmələ gəlmişdir. İctimai fikir tarixində öz xidmətləri ilə seçilən, elm və mədəniyyət aləmində tanınan görkəmli şəxsiyyətlər elm haqqında qiymətli fikirlər söyləmişlər. Qədim yunan filosofu Diogen elmi dünyada ən böyük xeyir, nadanlığı isə ən böyük şər hesab edirdi. Böyük türk mütəfəkkiri və şairi Cəlaləddin Rumiyə görə elm sahilsiz bir dəryadır, alim də sahilsiz dəryaya dalmış bir dalğıcdır. Dahi Azərbaycan şairi və mütəfəkkiri Nizami Gəncəvi yazırdı: Qüvvət elmdədir, başqa cür heç kəs, Heç kəsə üstünlük eyləyə bilməz. Hər uca rütbədən biliniz, fəqət Alimin rütbəsi ucadır əlbət. Azərbaycan milli izahlı ensiklopedik pedaqoji lüğətində (Bakı, 2005) “elm” və “alim” kəlmələri belə xarakterizə olunur: “Elm-real gerçəkliyin ictimai şüurda inikası olan və onu (gerçəkliyi) təkmilləşdirməyə yönələrək cəmiyyətə fayda verən obyektiv biliklər sistemidir. Alim - iqtisadiyyatın, ticarətin, inşaatın, mədəniyyət və incəsənətin, habelə təbiətin bu və ya digər sahəsindəki hadisələr arasında səbəb və nəticə əlaqələrini, qanunauyğunluqlarını elmi cəhətdən araşdıran əsasən elmlər namizədi (indi fəlsəfə doktoru) və ya elmlər doktoru elmi dərəcəsi olan şəxsə deyilir”. Azərbaycan dilinin izahlı lüğətində (II cild “Şərq-Qərb”, 2006) elm - təbiət və cəmiyyətin inkişafındakı qanunauyğunluqları və obyektiv aləmə təsiri üsullarını meydana çıxaran biliklər sistemi və bu biliklərin ayrıca sahəsi adlandırılır. Müəllim (ər. ﻤﻌﻠﻢ “öyrədən, müəllim”) sözü də ﻋﻠﻢ “elm” kökündəndir. Pedaqoji anlamda müəllim - sistemləşdirilmiş bilik, bacarıq və vərdişləri, mənəvi, əxlaqi keyfiyyətləri öyrənənlərə, yetişən nəslə məqsədəyönlü, planlı və mütəşəkkil aşılayan, öyrədən, istiqamət verən və fəaliyyəti ilə cəmiyyətin inkişafına təkan verən pedaqoji təhsilli mütəxəssisdir. İnsanlara xeyirli, faydalı işlər aşılamaq tərbiyənin ana xəttidir. Tərbiyə hikmətə aid mühüm məsələlərdən biri olduğundan, hikmət vərdişinin formalaşdırılması tarixən ən aktual məsələ sayılmışdır və indiki şəraitdə bu aktuallıq daha da artmışdır. Hikmət mərifət sahibləri arasında hər şeyi olduğu kimi dərk etmək, hər işi lazımi səviyyədə yerinə yetirməkdir. Hikmət nəticəsində insanın mənəviyyatı mümkün qədər təkmilləşməli, arzu edilən səviyyəyə yüksəlməlidir. Deməli, hikmət bir-birini tamamlayan iki hissənin – elm və əməlin (işin, fəaliyyətin) vəhdətidir. Professor Z.İ.Qaralovun fikrincə, elm təbiətdə, cəmiyyətdə, insan beynində gedən dəyişmələrin, hərəkətin mahiyyətini, qanun və qanunauyğunluqlarını düzgün dərk etmək, insanın yaradıcı ağlı, sağlam düşüncəsi, iti təfəkkürü dairəsində varlıqlarda daim fəaliyyət göstərən çevrilmələri, onların səbəb və nəticələrini, xüsusiyyət və keyfiyyətlərini aşkara çıxarıb sistemə salmaqdır. Elm dərk olunmuş həqiqətlər sistemidir. Bu sistemə yiyələnməyə vərdiş etmək insanların insanlıq borcudur. Əks təqdirdə insan nadanlığa doğru gedər. Bu vərdişə sahib olanlar bilikli, ağıllı, bəşəriyyətə və özünə xeyir gətirən insanlar kimi tanınır. Quranda yazılıb: “Uca Tanrı kimi istəyirsə, ona hikmət verir, kimə hikmət verirsə, ona böyük nemət bəxş edir.” Elm onunla həqiqətən məşğul olanlara məmnuniyyət bəxş edir. Lakin onun idraki qiyməti bununla bitmir. Elm – azad insan zəkasının ən böyük nailiyyəti, idealı və onun narahat ağlının məhsuludur. Elm – bəşər sivilizasiyasının məhək daşıdır. Elmin məqsədi həqiqəti axtarmaqdır. Miletli Falesdən üzü bəri həqiqəti tapmaq uğrunda mübarizə bu günə qədər davam edir və davam etməkdədir. Elmin məqsədi dünyanı və bizim özümüzü dərk etməkdir. Elmin böyük kəşflərə doğru gedən yolu, Bekonun dediyi kimi, heç də şahrah deyil, əksinə daşlı-kəsəkli, sıldırımlı və tufanlıdır. Elmdə seçmə çox vacibdir. Alim, faktlar düzgün gəlmədikdə ən sevimli nəzəriyyəni belə məmnuniyyətlə dəyişməyi, hətta rədd etməyi bacarmalıdır. O, inanmalıdır ki, təbiətdə rasionalizm mövcuddur, ancaq hesab etməməlidir ki, gerçəyin qanunları tamamilə determinikdir (Həqiqi, kəskin dəlillər gətirməlidir, unutmamalıdır ki, determinizm obyektiv gerçəklikdə baş verən bütün hadisələri, mahiyyətdə, dərin qatlarda bütün mənaları izah edə bilmir). Buna baxmayaraq, elm, hadisələrin sonrakı gedişini əvvəlcədən xəbər vermək üçün onların qanunauyğunluqlarla cərəyan etdiyini qəbul edir. Ç.Darvinin qeyd etdiyi kimi, elm adamının işinin müvəffəqiyyəti aşağıdakılarla təyin olunur: Elmə məhəbbət; Müşahidə aparmaq və faktları toplamaq səyi; Hər hansı məsələ haqqında uzun müddət düşünmək, lazım gəldikdə intəhasız səbrə malik olmaq; Kifayət qədər ixtiraçılıq qabiliyyəti və sağlam düşüncənin olması. A.A.Blok yazır: “Şair – ahəngin oğludur və ona dünya mədəniyyətində müəyyən rol verilmişdir. Ona üç iş həvalə olunmuşdur: birinci – səsləri öz əzəli yatağından oyadıb azad etmək; ikinci – bu səsləri müəyyən qəlibə salıb, onları müəyyən bir ahəngə gətirmək; üçüncü – bu ahəngi xarici aləmə təqdim etməkdir”. Əgər bu keyfiyyətləri elmə uyğunlaşdırmağa cəhd etsək, aşağıdakılar alınar: Təkrar olunan faktlar və hadisələr arasındakı əlaqələri müəyyən etmək; Fərziyyə və nəzəriyyələrin köməyi ilə qarma-qarışıq faktları müəyyən ahəngə, qanuna gətirmək; Tədqiqatın nəticələrini müzakirəyə vermək. Ehtimal ki, ən çətin üçüncü məsələdir. İnsan bütün böyük ümidlərini elmə bağlayır, qarşısına çıxan çətinliklərdən, təhlükələrdən xilas yolunu elmdə axtarır. Baxmayaraq ki, bu gün bəşəriyyət üçün ən böyük təhlükə olan nüvə silahını da, ekoloji böhranı da elm yaratmışdır. Doğrudanmı hər bir çətinlikdən çıxış yolunu, V.Hüqonun dediyi kimi, bu çətinliyi doğuran səbəbin özündə axtarmaq lazımdır? Qarşıda duran böyük vəzifə heç olmazsa bu gün kamal əhlinin elmə daha böyük sürətlə yiyələnməsi və inkişaf səviyyəsinə görə “fəsad əhlini” qabaqlamasıdır. Elm yalnız o zaman bəşəriyyəti həqiqətən xoşbəxtliyə aparar ki, onun ön cəbhəsi etibarlı əllərdə olsun. Elmin əsas funksiyası heç də sadəcə olaraq insanın mənəvi-intellektual maraqlarına deyil, onun dünyanı məqsədyönlü surətdə dəyişdirmək, öz əməli fəaliyyətini elmi əsaslar üzrə qurmaq məqsədinə xidmət etməkdir. Bütün əməli fəaliyyət sahələri ancaq elmi əsaslarla təşkil olunduqda səmərə verir. Buna görə də ixtisasından asılı olmadan bütün fəaliyyət sahələrində çalışan insanlar həmin sahənin elmi əsaslarını öyrənmək məcburiyyətindədirlər (Elmi əsaslar təkcə elmin deyil, müvafiq fəaliyyət sahəsinin də tərkibinə daxildir. Yəni ixtisas təhsili alan şəxs elm adamı olmasa da, müvafiq fəaliyyət sahəsinin elmi əsaslarına yiyələnmiş olmalıdır). Elmin ön xəttinə çıxmaq üçün ilk növbədə onu mənimsəmək tələb olunur. Həm də təkcə konseptual məzmun baxımından deyil, sosial və təşkilati struktur baxımdan. Müasir dövrdə elmi adi şüur səviyyəsində idarə etmək mümkün deyil. Onu elmi surətdə idarə edə bilmək üçün isə elmin rüşeym halından bu günə qədər keçdiyi tarixi yolu izləmək, inkişaf meyillərini aşkara çıxarmaq və məqsədəuyğun istiqamətə yönəltmək tələb olunur. “Elm” anlayışının başa düşülməsindən asılı olaraq onun nə vaxtdan başlandığı sualını cavablandırmaq mümkündür. Elm dedikdə, bir neçə en kəsiyi ehtiva edən mürəkkəb qeyri-bircins sistem nəzərdə tutulur. İstər “elm” sistemi, istərsə də elmi inkişaf prosesi yalnız son dövrlərdə xüsusi tədqiqat predmetinə çevrilmişdir ki, bu da elmin sosial və iqtisadi rolunun ciddi surətdə artması ilə əlaqədardır. Elm elmi biliklərin bir sistem kimi formalaşdığı vaxtdan başlanır. Yəni elə bir vaxtdan ki, birincisi, bu vaxta qədər toplanmış biliklər yeni əldə olunan bilik üçün meyara çevrilir, artıq qərarlaşmış olan biliklərə uyğun gəlmək, onları tamamlamaq elmiliyin şərti kimi çıxış edir. Yaxud, ikincisi, mövcud biliklər zəminində daha obyektiv gerçəklikdən yeni faktiki material gözləmədən yeni bilik almaq imkanı yaranır, başqa sözlə, mövcud biliklər öz-özünü inkişaf etdirmək keyfiyyəti əldə edir. Elmi biliyin tarixi inkişaf yolunun izlənilməsi elmin ümumi inkişaf qanunauyğunluğunun müəyyənləşdirilməsi üçün xüsusi əhəmiyyətə malikdir. Belə ki, bütöv “elm” sisteminin keçdiyi əsas tarixi mərhələlər yalnız konkret elmi yaradıcılıq xüsusiyyətlərinin, istifadə edilən elmi idrak metodlarının, elmi biliyin toplanma və saxlanma vasitələrinin, informasiya mübadiləsi və s. cəhətlərin müxtəlif dövrlərdə müxtəlif ictimai-iqtisadi şəraitlərdəki vəziyyətlərinə görə müəyyənləşdirilə bilər. “Elm” sisteminin başlıca elementlərindən birini də elmi yaradıcılıq prosesi təşkil edir. Tədqiqatçıların bir qismi məhz bu cəhəti elmin mahiyyəti kimi götürür və onu yalnız bir en kəsiyində, qnoseoloji müstəvidə tədqiq edirlər. Belə tədqiqatlarda elmi bilik istehsalı, prosesin bu və ya digər qnoseoloji məqamı ön plana çəkilir. Elmi məntiqi-qnoseoloji aspektdə uğurla tədqiq edə bilmək üçün əvvəlcə onu bütöv dinamik bir sistem kimi təsəvvür etmək və elmi səciyyələndirən müxtəlif hadisələr çoxluğu içərisində məntiqi təhlilin spesifik obyektini müəyyənləşdirmək lazımdır. Elm bilavasitə idrakla bağlı olduğuna görə onun öyrənilməsində məntiqi-qnoseoloji aspekt mühüm yer tutur. Lakin elm ayrıca bir fərdin deyil, ictimai fəaliyyətin məhsulu olduğundan cəmiyyətə xas olan müəyyən xüsusiyyətlər elm hadisəsində də öz əksini tapır. Hər hansı bir dövrdə və hər hansı bir ölkədə elmi fəaliyyətin özünəməxsus cəhətləri, elmin qarşısında qoyulan məqsəd və vəzifələr, elm adamlarının ictimai mövqeyi, elmi-tədqiqat istiqamətləri, bu və ya digər elmi axtarışa ictimai maraq və bundan asılı olaraq elmi axtarışların ağırlıq mərkəzinin dəyişməsi həmin dövrdə və həmin ölkədəki ictimai quruluşun xarakterindən, ümumi mədəni inkişaf səviyyəsindən də asılıdır və bu göstərir ki, yalnız məntiqi təhlillə elmin inkişaf qanunauyğunluqlarını aşkar etmək mümkün deyildir. Buna görə də elmin sistemli tədqiqi zamanı bir tərəfdən məntiqi ilə tarixin vəhdətindən çıxış etmək, digər tərəfdən də elmi mürəkkəb tədqiqat obyekti kimi götürmək, onun qnoseoloji, həm də sosioloji en kəsiklərini nəzərə almaq mühüm şərtdir. Əslində elm və bilik sistemləri yalnız müəyyən ümumi sahədə kəsişir, qalan sahələrdə isə bir-birindən fərqli məzmunlara malikdir. Bu ümumi sahə – elmi bilikdir. Elmi bilik “elm” sisteminə daxildir. “Bilik” anlayışı elmi bilikdən başqa, əməli biliyi də əhatə edir ki, sonuncu “elm” sisteminə daxil deyildir. Yaxud da “elm” anlayışının əhatə etdiyi maddi tərəflər (elmi tədqiqat institutları, laboratoriyalar, “elm texnikası” və s.) və yaradıcılıq axtarışları “bilik” sisteminə daxil deyil. Biliklər sistemi özündə fəaliyyət məqamını əks etdirmir. Elm isə məhz elmi axtarışlar, yaradıcılıq, tədqiqat prosesində – elmi fəaliyyət zamanı cəmiyyətin tərkib hissəsi kimi, ictimai hadisə kimi qarşıya çıxır. Elmin məqsəd və funksiyalarını, mənəvi aspektlərini bilmək təhsil siyasətinin formalaşması üçün çox önəmlidir. Çünki təhsilin məzmununda elmi-texniki biliklərə birtərəfli qaydada geniş yer verilməsi və onların insanın daha böyük amallar uğrunda mübarizəsində ancaq bir vasitə olduğunun öyrənilməsi, gənclərin bu amallardan xəbərsiz qalması təhsilin alı məqsədindən uzaqlaşmasına səbəb ola bilər. Elmin məqsədi insanın intellektual dünyasını zənginləşdirmək, onu daha məlumatlı, daha bilikli etmək və bu biliyin qüvvəyə çevrilməsi sayəsində onun imkanlarını artırmaq, sözün həqiqi mənasında, daim uğrunda çarpışdığı azadlığa qovuşdurmaqdır. Yuxarıda söylədiklərimizi belə xülasə edə bilərik: elm-təbiət, cəmiyyət və təfəkkürün obyektiv inkişaf qanunları haqqında bəşəriyyətin tarix boyu əldə etmiş olduğu biliklər sistemindən və həmin biliklər zəminində yeni qanunların kəşf olunması üçün göstərilən fəaliyyətdən ibarətdir. Maddi aləm (bizi əhatə edən gerçəklik) vahid olduğundan onu tədqiq edən elm də vahiddir; elmin müxtəlif sahələrə bölünməsi, yəni diferensiasiya edilməsi müəyyən mənada şərtidir, varlığın müxtəlif sahələrini daha dərindən araşdırmağa xidmət edir. 1.2. Pedaqogika nəzəri və tətbiqi elmdir Pedaqoji biliklər qədimdir və bəşər cəmiyyətinin inkişafından ayrılmazdır. Bu biliklər böyüyən nəslin həyata hazırlanması, onun təlim və tərbiyəsi ilə bağlı insan fəaliyyətinin spesifik sahəsinə aiddir. Bəşəriyyətin tərəqqisi dünyaya gələn yeni nəslin özündən əvvəlki nəsillərin istehsal, sosial və mənəvi təcrübəsinə yiyələnməsi, onu daha da zənginləşdirilmiş halda yeni nəslə ötürülməsi sayəsində mümkün olmuşdur. Bu, insan cəmiyyətinin mövcudluğuna və inkişafına zəmin yaratmışdır. İstehsalın daha da inkişafı və mürəkkəbləşməsi sayəsində elmi biliklərin həcmi artmış, böyüməkdə olan nəslin həyata hazırlanması daha da mühüm əhəmiyyət kəsb etmiş, təhsil-tərbiyə işinin xüsusi təşkil olunmuş şəraitdə həyata keçirilməsi zərurəti yaranmışdır. Təhsil cəmiyyətin obyektiv tələbatına çevrilmiş və onun inkişafının mühüm şərti olmuşdur. Nəticədə, təlim və tərbiyə işi xüsusi ictimai funksiya kimi ayrılmış, yəni xüsusi təlim, tərbiyə və tədris müəssisələri və uşaqları oxudan, öyrədən, tərbiyə edən peşə sahibləri – pedaqoqlar meydana gəlmişdir. Təlim və tərbiyə nəzəriyyəsinin intensiv inkişafına baxmayaraq, XVII əsrə qədər pedaqogika bir sıra digər elmlər kimi fəlsəfənin tərkib hissəsi olmuşdur. Bir çox alimlər pedaqogikanı onun özündən kənarda və özündən asılı olmayaraq işlənib hazırlanan normativ biliklər sistemi hesab etmişlər. Ona görə də həm müstəqil bir elm sahəsi, həm də tədris fənni kimi pedaqogikanın bir elm kimi formalaşması uzun sürən və mürəkkəb proses olmuşdur. Hələ vaxtı ilə İ.Kant (1724-1804), G.V.Hegel (1770-1831), İ.F.Herbart (1776-1841) fəlsəfə kursundan mühazirələr oxuyan zaman pedaqogika onun bir hissəsi kimi qalmaqda idi. Bununla belə, alman alimləri H.Myunşterberq (1863-1915), E.Meyman (1862-1915), Amerika psixoloqu U.Ceyms (1842-1910), rus pedaqoqu K.D.Uşinski (1824-1870) pedaqogikanın mümkün qədər müstəqil bir elm olmasını istəyirdilər. XX əsrin 20-30-cu illərində nəzəriyyəçi pedaqoqlar göstərdilər ki, pedaqogikanın statusu haqqındakı təsəvvürlər yanlışdır. Onlar belə hesab edirdilər ki, pedaqogika digər elmlərin məlumatlarını assimilyasiya etməklə yanaşı, nisbi müstəqil elm sahəsidir. Buna baxmayaraq, elmi biliklər sisteminin modeli qurularkən ənənəvi olaraq üç əsas bilik sahələri – təbiət, cəmiyyət və təfəkkür elmləri orada əsas yer tutur. Nəzəri problemlərin intensiv həlli metodikalarının formalaşması, metodoloji məsələlər üzrə tədqiqatların nəticələri pedaqogikanın müstəqil bir elm kimi öz hüquqlarını bərpa etməsinə imkan verdi. Artıq XX əsrin 30-40-cı illərində pedaqogikanın həm nəzəri və həm də tətbiqi bir elm olması təsdiq olundu. Məlum olduğu kimi, vahid olan elmin hər bir sahəsi başqa sahələrindən üç mühüm əlamətinə görə fərqlənir: a) hər bir sahənin özünün xüsusi tədqiqat obyekti və buna uyğun predmeti vardır; b) hər bir sahə özünün obyektini öyrənmək üçün tədqiqat metodlarından istifadə edir; ç) hər bir sahənin tədqiqat obyektinə uyğun olan anlayışlar sistemi fəaliyyət göstərir. Pedaqogika elminin başqa elmlərdən fərqləndirən birinci əlamət onun özünəməxsus tədqiqat obyektinə malik olmasıdır. Bu obyekt bəşəriyyətin əldə etmiş olduğu təcrübəni yeni nəsillərə verməyin spesifik xüsusiyyətləri ilə xarakterizə olunur. Təcrübənin verilməsinin qanunauyğunluqlarını, prinsiplərini, yollarını pedaqogika elmindən başqa, heç bir elm özü üçün spesifik obyekt hesab edə bilməz. Həmin obyektdə (yəni təcrübənin verilməsi prosesində) fəaliyyət göstərən qanunauyğunluqlar, prinsiplər, metodlar və s. məhz pedaqogikanın anlayışlar sistemini təşkil edir. Pedaqogika öz obyektini öyrənmək üçün pedaqoji müşahidə, pedaqoji müsahibə, pedaqoji eksperiment kimi tədqiqat metodlarından istifadə edir ki, başqa elmlərdə həmin metodlar özünü pedaqogikada olduğu şəkildə büruzə vermir . Pedaqogika özünün tətbiqi hissəsi üçün baza elmidir. O, digər elmlərdən bəzi ideyaları əxz edir, amma hər şeydən əvvəl özünün nəzəri tədqiqatlarına əsaslanır. Nəzəri pedaqogika pedaqoji elmlər sisteminə daxil olan bütün elm sahələri üçün baza elmidir. Onların hamısının elmi-nəzəri əsasını müasir nəzəri pedaqogika təşkil edir. Pedaqogika elminin sürətlə diferensiasıyası nəticəsində o, artıq adi pedaqogika yox, ümumi pedaqogika statusunu almışdır. Ona bu statusun verilməsi həm şaxələnmə hadisələrinin baş verməsi, həm də baza elmi statusunu saxlaması ilə əlaqədardır. Hər bir elm kimi pedaqogika da öz müstəqilliyini saxlamaqla bir sıra başqa elmlərlə sıx əlaqədardır. Bu əlaqə ilk növbədə insanı başqa istiqamətlərdə öyrənən elmlərlə bağlıdır. Pedaqogika hər şeydən əvvəl ümumi psixologiya, uşaq psixologiyası, pedaqoji psixologiya və sosial psixologiya ilə əlaqədardır. Bioloji elmlər, fiziologiya, gigiyena ilə pedaqogikanın əlaqəsi qaçılmazdır. Danılmazdır ki, tarix boyu pedaqoji nəzəriyyələr fəlsəfi görüşlərlə sıx bağlı olmuş, çox zaman filosoflar tərəfindən irəli sürülmüşdür. Müxtəlif tərbiyə sistemləri bu və ya başqa fəlsəfi cərəyanın təsiri altında olmuş, zəmanəmizin ya qabaqcıl, ya da mürtəce fəlsəfəsinə istinad etmişdir. Ayrı-ayrı ölkələrdə ictimai, iqtisadi, siyasi quruluşun müxtəlifliyi ilə əlaqədar müxtəlif pedaqoji cərəyanlar yaranmışdır. Pedaqogika elmi bu cərəyanların təbiətini açır, təlim, tərbiyə və təhsil sahəsindəki əks-sədanı təhlil edir, onların mütərəqqi cəhətlərini ortaya qoyur. Bir elm kimi pedaqogikanın funksiyaları (vəzifələri) onun predmeti ilə şərtlənir, hansı ki, bu funksiyalar nəzəri və texnoloji olmaqla iki yerə bölünür. Unutmayaq ki, pedaqogika özünün nəzəri və texnoloji funksiyalarını vəhdətdə həyata keçirir. Nəzəri funksiyalar üç səviyyədə təzahür edir: Təsviredici və izahedici səviyyə (bu, qabaqcıl pedaqoji təcrübəni öyrənməkdir); Diaqnostik səviyyə (bu, pedaqoji hadisələrin vəziyyətini, pedaqoqun və şagirdlərin səmərəli fəaliyyətini, onları təmin edən şəraiti və səbəbləri üzə çıxarmağı nəzərdə tutur); Proqnostik səviyyə (bu, pedaqoji gerçəkliyi eksperimental yolla tədqiq etmək və onun əsasında varlığı dəyişdirməyin modelini qurmağı nəzərdə tutur). Pedaqogikanın texnoloji funksiyası üç səviyyədə həyata keçirilir: Layihə səviyyəsi (buraya tədris planları, proqramları, dərslik və dərs vəsaitlərinin, pedaqoji tövsiyələrin işlənib hazırlanması və s. daxildir); Dəyişdirici səviyyə (bu səviyyədə pedaqoji elmin nailiyyətləri təhsil praktikasını təkmilləşdirmək və yenidən qurmaq məqsədilə tətbiq olunur); Refleksiv və korrektiv səviyyə (bu səviyyə elmi-tədqiqatların nəticələrinin təhsil-tərbiyə praktikasına təsirinin yekunlarını qiymətləndirməyi və sonradan elmi-nəzəriyyə ilə praktik fəaliyyətin qarşılıqlı təsirini korreksiya etməyi nəzərdə tutur) . Bir elm sahəsi kimi pedaqogika elmi özündə üç hissəni birləşdirir: O nəyi öyrənmişdir? O nəyi öyrənməlidir? O nəyi öyrətməlidir? Bu üç hissə arasında tarixilik, inkişaf və təkmilləşmə prosesi vardır. Pedaqogikanın müxtəlif bölmələri fərqləndirilir. Ənənəvi olaraq fərqləndirilən bölmələr bunlardır: pedaqogikanın ümumi əsasları, didaktika, tərbiyəşünaslıq və məktəbşünaslıq. Bu bölmələrin hər biri nisbi müstəqil nəzəriyyə kimi (elmi idrakın forması olmaqla) pedaqogikanın strukturunda yer tutmuşdur. Pedaqogika elmi-pedaqoji nəzəriyyələrin məcmusu kimi təqdim oluna bilər. Bu gün hər bir nəzəriyyənin (məsələn, didaktikanın) özünün inkişafı nəticəsində yeni-yeni nəzəriyyələr (məsələn, “Müasir dərs nəzəriyyəsi”) işlənib hazırlanmışdır. Bu onu göstərir ki, pedaqogika elmi inkişaf edir, yeni-yeni nəzəriyyələr meydana gəlir. *** Burada “nəzəriyyə” anlayışı ilə bağlı şərh verməyi də məqbul sayırıq, düşünürük ki, faydalı olar. Çünki bu anlayışdan sonrakı interpretasiyalarda tez-tez istifadə olunacaqdır. Öncə qeyd etməliyik ki, hipoteza ilə tutuşdurulduqda nəzəriyyəni elmi idrakın forması kimi daha aydın şəkildə dərk etmək mümkündür. V.H.Nəsirov və Ə.B.Məmmədov göstərirlər ki, hipoteza yalnız elm və bəşəriyyətin praktikası tərəfindən təsdiq edildikdən sonra elmi nəzəriyyəyə çevrilir, bununla da elmi idrakın yeni, nisbətən daha yüksək forması olan nəzəriyyə yaranmış olur. Aralarındakı bir sıra prinsipial fərqlərə baxma-yaraq hipoteza və nəzəriyyə elmi biliyin sistemləşdirilməsinin öz aralarında qarşılıqlı əlaqələnən iki müxtəlif formasıdır; idrakın inkişafı prosesində hipoteza nəzəriyyəyə çevrilir. P.V.Kopninin təbirincə desək, “hipoteza ilə səhih nəzəriyyənin qarşılıqlı əlaqəsi o dərəcədə ayrılmazdır ki, onlar bir-birinə elə qarşılıqlı nüfuz edirlər ki, nəticədə səhih nəzəriyyənin inkişafı hipoteza vasitəsi ilə baş verir.” Elmi nəzəriyyənin prinsipinin daha da inkişaf etməsi və təkmilləşməsi də hipoteza vasitəsilə mümkün olur. Fəlsəfi ədəbiyyatda vurğulanır ki, hipoteza və nəzəriyyədə ifadə olunan bilik bir-birindən özünün inkişaf və yetkinlik dərəcəsinə görə fərqlənir. Biliyin təşkilinin ən yüksək forması nəzəriyyədir. Struktur və məntiqi təhlili, nəzəri biliyin xüsusiyyətlərini daha tam şəkildə müəyyənləşdirməyə imkan verən nəzəriyyə, bütün bilik sistemi ilə həm bir sıra ümumi, həm də spesifik cəhətlərə malikdir. Nəzəriyyə gerçəkliyin müəyyən sahəsinə daxil olan hadisələri təsvir və izah edən, bu sahədə kəşf olunan qanunları vahid bir başlanğıcda birləşdirən bilik sistemidir. Yeri gəlmişkən qeyd edək ki, fəlsəfi ədəbiyyatda “nəzəriyyə” anla-yışına birmənalı tərif verilməmişdir. Bir çox hallarda nəzəriyyə dedikdə, ümumiyyətlə, praktikadan fərqli olaraq insan idrakı, hipotezadan fərqli olaraq səhih elmi müddəalar məcmusu, bəzi hallarda isə sadəcə olaraq idrakın bu və ya digər sahəsinə aid edilən mühakimələr məcmusu nəzərdə tutulur. V.H.Nəsirov və Ə.B.Məmmədov göstərirlər ki, məna müxtəlifliyinə baxmayaraq mövcud metodoloji ədəbiyyatda nəzəriyyənin aşağıdakı tərifi xüsusilə geniş yayılmışdır: “Elmi biliyin keyfiyyətcə xüsusi forması olan nəzəriyyə dedikdə, bu və ya digər predmet sahəsinin mühüm, başqa sözlə, qanunauyğun, ümumi və zəruri daxili əlaqələrini əks etdirən, öz aralarında məntiqi surətdə əlaqələnən fərziyyələrin müəyyən sistemi kimi mövcud olan həqiqi bilik nəzərdə tutulur.” Daha ətraflı məlumat üçün V.A.Ştoffun tədqiqatlarına nəzər salmaq olar1. P.V.Kopninə görə, nəzəriyyə “hadisələr qrupunu təsvir və izah edən geniş bilik sahəsinə deyilir.”2 Nəzəriyyənin əsas məqsədi gerçəkliyin öz aralarında qarşılıqlı əlaqələnən qanunlar sistemini kəşf və izah etməkdir. Bu mənada izahat nəzəriyyənin, onun həqiqiliyinin sübuta yetirilməsi ilə bağlı olan mühüm məsələsi olsa da, hər halda onun məqsədi deyil. Belə ki, nəzəriyyə ayrı-ayrı fakt və hadisələrə deyil, predmetin strukturuna, onun mahiyyətinə bütövlüklə aid olur. Nəzəriyyənin səciyyə daşıyan momentləri isə problem, ideya, prinsip, kateqoriya, universal qanunlar və nəzəriyyədən çıxarılan nəticələrdir. Nəzəriyyə tədqiqatın empirik səviyyəsində əldə edilən nəticələr əsasında yaradılır. Bu nəticələr nəzəriyyədə ümumi ideyalar əsasında birləşdirilərək vahid sistemə salınır və nəzəriyyəyə daxil edilən abstraksiya ideallaşdırma və digər prinsiplər əsasında daha da dəqiqləşdirilir. Bütün sistemlər kimi, nəzəriyyə də müəyyən tərkib, başqa sözlə, ona xas olan elementlər arasındakı əlaqə və münasibətlərin məcmusu ilə xarakterizə olunur. Nəzəriyyənin tərkibinə və ya məzmununa onun əsas və spesifik anlayış və müddəaları daxil olur. Nəzəriyyənin xüsusi terminlər vasitəsi ilə ifadə olunan anlayışlarında onun predmet sahəsinə daxil olan cisim və hadisələrin xassə və münasibətləri, xüsusi növ cümlələr formasında ifadə olunan əsas müddəalarında isə tam sistem olmaq etibarilə onun predmet sahəsinin qanunauyğun qaydaları və strukturu əks olunur. Bu müddəalardan daha ümumi və fundamental olanlar prinsip adlanıb, nəzəriyyənin məntiqi təşkilində əsas, müqəddəm şərtlər rolunu oynayır1. Qeyd etmək yerinə düşər ki, nəzəriyyənin strukturu yalnız cümlə və terminlərin məntiqi münasibətlərini deyil, həmçinin gerçəkliyin nəzəri inkişafının müxtəlif forma, vasitə və üsulları arasındakı münasibətləri də əhatə edir. Nəzəriyyənin ideya, dil, məntiqi vasitə, riyazi aparat, model kimi amillərinin qarşılıqlı əlaqəsi onun qnoseoloji strukturu ilə xarakterizə olunur. Nəzəriyyənin qneseoloji strukturu idrakın nəzəri səviyyəsində gerçəkliyin inkişafının mürəkkəb dialektik səciyyə daşıdığını göstərir. Yeni yaradılmış hər bir elmi nəzəriyyə bütün əvvəlki idrak fəaliyyətinin qanunauyğun nəticəsi kimi meydana gəlir. Buna görə də nəzəriyyə bir sıra tələblərə cavab verməlidir. Sözügedən tələblər sırasında aşağıdakılar özünə yer almışdır. Əvvəla, nəzəriyyə bilik sistemi olmaq etibarilə müəyyən predmet sahəsinə malik olmalıdır. Elmi nəzəriyyənin əlaməti olmaq etibarilə predmetlilik göstərir ki, elmi nəzəriyyənin bütün anlayış və müddəaları eyni predmet sahəsinə aid olmalı, eyni tədqiqat obyektini əks etdirməlidirlər. İkinci, elmi nəzəriyyə gerçəkliyin müəyyən sahəsini adekvat və tam təsvir etməli, başqa sözlə, bu sahənin tədqiqindən alınmış təcrübi məlumatlar nəzəriyyənin əsas prinsip, anlayış, abstraksiya, ideallaşdırma və aksiomları vasitəsilə təsvir olunmalıdır. Üçüncü, nəzəriyyəyə daxil olan müxtəlif komponentlərin qarşılıqlı əlaqəsi izah edilməlidir, bir mühakimədən digərinə keçməyə imkan verən müxtəlif müddəaların əlaqəsi yaradılmalıdır. Nəzəriyyənin izahedicilik qabiliyyəti müasir elmi biliyin inkişafının bir sıra xüsusiyyətlərindən – bəzi nəzəriyyələrdə xüsusi çətinliklərdən, bəzilərində isə nəzəriyyədə əks olunan obyektin müşahidəsinin bilavasitə həyata keçirilə bilməməsindən irəli gəlir. Nəzəriyyənin əlamətlərindən olan izahat həm də elmi tədqiqatın mühüm metodudur. Predmetin mahiyyətinin, onun daxili təbiətinin və inkişaf qanunlarının açılmasında izahat böyük əhəmiyyət kəsb edir. Yeri gəlmişkən qeyd edək ki, hadisəni izah etmək – bu, hər şeydən əvvəl, onun mahiyyətinin tabe olduğu qanunları açmaq deməkdir. Nəzəriyyə ona görə elmi izahatın əsasını təşkil edir ki, o hadisələrin mahiyyətinin sistemləşdirilmiş inkişafıdır, onun müddəa, prinsip, qanun, anlayış və kateqoriyalarında gerçəkliyin mühüm əlaqə və münasibətləri əks olunur. Hadisələrin izah edildiyi qanunların xarakterindən asılı olaraq izahatın müxtəlif növləri bir-birindən fərqləndirilir. İzahatın ən geniş yayılmış növləri səbəbiyyət, funksional və struktur izahatlardır. Dördüncü, nəzəriyyə təcrübədə, ictimai praktikanın gedişində yoxlanıla bilməlidir. Elmi nəzəriyyənin bu əlaməti onun məzmununu həqiqət, inkişaf və təkmilləşmə qabiliyyəti baxımından xarakterizə edir. Nəzəriyyənin yoxlanıla bilməsi nəzəriyyənin məzmunu ilə onun əks etdirdiyi real obyektlərin xassələri və münasibətləri arasında uyğunluq yaradılması deməkdir. Nəzəriyyənin yoxlanıla bilməsi onun məhdudluğunun və gələcək imkanlarının aşkar edilməsi ilə üzvi surətdə bağlıdır. Beşinci, elmi nəzəriyyə həqiqi və səhih olmalıdır. Bu o deməkdir ki, nəzəriyyənin əsas müddəalarının həqiqiliyi səhih müəyyən olunmalıdır. Bu mənada elmi nəzəriyyə real hadisələrin səbəb və xassələri haqqında ehtimallı bilik formasında mövcud olan hipotezadan əsaslı surətdə fərqlənir. Altıncı, elmi nəzəriyyə daxilən ziddiyyətli olmamalı və təcrübi faktlarla yaxşı uzlaşmalıdır. Əks təqdirdə nəzəriyyə ya təkmilləşdirilməli, ya da inkar olunmalıdır. P.F.İolon nəzəriyyənin qarşısına qoyulan bu tələbi belə ifadə edir: “Nəzəriyyənin daxilində yaranan məntiqi ziddiyyətlər onu dağıdıb, yalan nəzəri sistemə çevirdiyindən nəzəriyyə onları həll etmək üçün səmərəli üsul və vasitələrə malik olmalıdır. Qeyri-ziddiyyətlilik predmet sahəsinin xarakterindən, məntiqi tipindən, idraki səviyyəsindən asılı olmayaraq hər bir nəzəriyyənin ödəyəcəyi şərtdir. Yalnız o nəzəriyyə qeyri-ziddiyyətli sayıla bilər ki, onun hər hansı ixtiyari iki müddəası məntiqi cəhətdən bir araya sığa bilmiş olsun. Nəzəriyyə özünün daxili ziddiyyətlərini həll edərək inkişaf edir”1. Yeddinci, yeni yaranan hər bir nəzəriyyə qarşısında qoyulan mühüm tələblərdən biri də nəzəriyyənin qabaqgörən olmasıdır. İzahat kimi elmi qabaqgörənlik də elmi nəzəriyyənin çox mühüm funksiyalarındandır. Belə ki, elmin vəzifəsi yalnız keçmiş və indiki hadisələri açmaq və izah etməklə məhdudlaşmayıb, həm də gələcəyi qabaqcadan görməkdən ibarətdir. Elmi qabaqgörənlik elmi izahatdan ayrılmaz olub, həmişə onun əsasında qurulur. Elmi izahat ilə elmi qabaqgörənliyin qarşılıqlı əlaqəsini onların məntiqi quruluşlarının oxşarlığından da görmək olar. Həm elmi qabaqgörənlik, həm də izahat eyni bir nəzəriyyəyə, başqa sözlə, eyni qanunauyğunluqlara və mühüm əlaqələrə əsaslanır, eyni bir “məntiqi mexanizmdən” istifadə edirlər. Elmi izahat ilə elmi qabaqgörənlik arasında həm də müəyyən fərq də vardır. Həm də bu fərq onların eksperiment və müşahidədən alınan təcrübi məlumatlarla olan əlaqələsinin dərəcəsindədir. Bu əlaqə elmi qabaqgörənlikdə daha zəifdir.2 Elmi qabaqgörənliyin mükəmməlliyi və dəqiqliyi bir çox şərtlərdən asılı olsa da, bir sıra hallarda dürüst xarakter ala bilir. Bununla belə elmi qabaqgörənliyin təsir dairəsinin məhdudluğunu da qeyd etmək lazımdır. Elmi qabaqgörənliyin əsası və stimulu olan praktika onu təsdiq edə bildiyi kimi, eyni zamanda bəzi düzəlişlər verib onu dəqiqləşdirə bilir. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/gence-seheri-nizami-aydn-adna-18-li-tam-orta-mektebin-azerbayc.html	Gəncə şəhəri Nizami Aydın adına 18 №li tam orta məktəbin Azərbaycan dili	\| Gəncə şəhəri Nizami Aydın adına 18 №li tam orta məktəbin Azərbaycan dili \| tarix \| 07.04.2018 \| ölçüsü \| 30,12 Kb. \| \| #46919 \| növü \| Dərslik \| \| Gəncə şəhəri Nizami Aydın adına 18 №li tam orta məktəbin Azərbaycan dili və ədəbiyyat müəllimi Ruhiyyə Yaşar qızı Məmmədovanın 5 sinifdə ədəbiyyatdan Səməd Vurğunun “Azərbaycan” mövzusunda keçirdiyi dərsin icmalı. 2016 Mövzu: Səməd Vurğunun “Azərbaycan” şeiri. Standart: 1.1.2 Şeiri məzmununa görə ifadəli oxuy 1.1.2, 1.2.3 Əsərdə bədii təsvir vasitələrini müəyyənləşdirir və onun rolunu aydınlaşdırır. 2.1.1 Təqdimat edərkən öyrəndiyi yeni sözlərdən nitqində istifadə edir. 2.1.2 Müzakirələrdə fikirlərini aydın və ardıcıl şərh edir. Dərsin məqsədi: --Azərbaycanın necə gözəl , varlı ölkəyə malik olmasının çagirdlərə çatdırmaq. --Şeirdəki bədii təsvir vasitələrindən düzgün istifadə edərək onları tapmaq. --Azərbaycanın varlı , qonaqpərvər , qəhrəman oğullar yetişdirdiyi bir ölkə olduğunu şagirdlərə mənimsətmək. İnteqrasiya: Fənndaxili İş forması: Kollektiv İş üsulu: Əqli hücum Resurslar: Dərslik , təbaşir , iş vərəqi , qiymətləndirmə cədvəli Dərsin gedişi. Motivasiya. Varlıdır Qəhrəmanlar yetirir Göygöl Dahilər yetirmişlər Azərbaycan Bərəkətli çölləri var Odlar diyarıdır Sərvəti var Dillər əzbəri olan Muğanı, Qarabağı, Mili var Dostlar! Gəlin sizə bir-bir danışım Min bağın , bağçanın barı məndıdir. Sinəm oylağıdır gözəlliklərin Hər sevən ürəyin yarı məndədir Nə çoxdur qoynumda almalı bağlar! Qüdrətim göylərin dillərini bağlar Meşəli dərələr , sal buzlu dağlar. Dağların süd kimi qarı məndədir İnsan bir uşaqdır , vətən bir ana Ömür bir çıraqdır könül pərvanə. Yolunuz düşdümü bizim Şirvana? Gül açan heyvası , narı məndədir. Tədqiqat sualı. “Azərbaycan” deyəndə hansı hisslər keçirirsiz? Tədqiqatın aparılması. İgidlər yurdudur, bu dağ, bu aran. Bu dağlar başında qalmamış boran. Hər təzə çiçəkdən bir şirə soran Pətəyə bal düşən arı məndədir. Bu misrada məcazın hansı növündən istifadə edilmişdir? Qruplarla iş. 1 qrup Göygöl 2 qrup Qız qalası 3 qrup Kəpəz 4 qrup Nizami Gəncəvi 1 qrup “Göygöl” “Azərbaycan” şerində qəhrəmanlardan bəhs edən parçanı yazın. 2 qrup “Qız Qalası” Verilmiş parçada məcazin hansı növü işlənmişdir? Ağdaşın pambığı çiçək-çiçəkdir , Şəkinin bəzəyi şaldır , ipəkdir. Qarabağ gözəli dünyada təkdir. İsti yanaqların narı məndədir. 3 qrup “Kəpəz” Verilmiş misrada söhbət nədən gedir? Ölsün bu yerlərdən ilham almayan, Qəlbini saz kimi tutub çalmayan, Yarışda gənclikdən geri qalmayan, Min qoca məndədir , qarı məndədir. 4 qrup “Nizami Gəncəvi” Verilmiş misrada bənzətməni seç. Yerdən ayağını quş kimi üzüb Yay kimi dartınıb , ox kimi süzüb, Yenə öz sözünü nizama düzüb Baş alıb gedirsən hayana ceyran? İnformasiya mübadiləsi. Şeirdəki misraların mənaları açıqlanır və məcazların növləri deyilir. İnformasiya müzakirəsi. Hər qrup ayrı-ayrılıqda öz işini təqdim edir, qrup işləri müzakirə olunur.Fikirlər dinlənilir. Nəticə və ümümləşdirmə. Şagirdlərin fəaliyyəti müşahidə qabiliyyətinə görə qiymətləndirilir. Qiymətləndirmə. Meyarlar Qruplar \| Əməkdaşlıq \| Tədqiqat \| Təqdimat \| Tətbiqetmə \| 1 qrup \| \| \| \| \| 2 qrup \| \| \| \| \| 3 qrup \| \| \| \| \| 4 qrup \| \| \| \| \| Evə tapşırıq: Səməd Vurğunun “Azərbaycan” şerini əzbər öyrənmək və şeirdə işlənən bədii təsvir vasitələri seçib yazmaq. Dostları ilə paylaş: \| \| \|
http://muhaz.org/category/Dərslik/?page=2	Dərslik	A zərbaycan respublikasi təHSİl naziRLİYİ azərbaycan döVLƏT İQTİsad universiteti Niyazi Əlikram oğlu Həsənov Bİznesin strateji İdarə ediLMƏSİ (Dərslik) Azərbaycan Dövlət İqtisad Universitetinin Tədris Metodiki Şurasının 06 iyul 2018-ci IL 05 saylı protokoluna əsasən ali məktəblər üçün dərslik kimi təsdiq edilmişdir Dərslik 3,11 Mb. 179 oxumaq 1 2 Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024 rəhbərliyinə müraciət gir \| qeydiyyatdan keç Ana səhifə Dərs Dərslik Guide Kompozisiya Mücərrəd Mühazirə Qaydalar Referat Report Request Review yükləyin
http://muhaz.org/fakultenin-ad--kimya-ve-biologiya-ixtisas-kimya-ve-biologiya-m-v2.html	##Fakültənin adı : Kimya və Biologiya ##İxtisas: Kimya və Biologiya müəllimliyi	##Fakültənin adı : Kimya və Biologiya ##İxtisas: Kimya və Biologiya müəllimliyi ##Bölmə: azərbaycan ##Qrup – 504, 505, 506 ##Kafedra müdiri: dos. A. Ə. Yusifova_____________ ##Fənnin adı : Biologiyanın tədrisi metodikası ##Müəllimin adı : b/m. İ.M.Kazımov________________ ##İşçi qrupu: S. Mehdiyeva, K. Mahmudova, G. Novruzova ##num= 1// level= 1// sumtest=42 // name= Müəllimin planlaşdırma bacarığı // 1. Təlim modelinin komponentlərinə aiddir? 1 - Təlimin məzmunu 2 - Təlimin metodları 3 - Öyrədici mühit 4 - Qiymətləndirmə 5 - Təlim üsulları 6 - Müəllim üçün vəsait A) 3, 4, 5, 6 B) 1, 2, 3, 4 C) 1, 4, 5, 6 D) 2, 3, 4, 5 E) 1, 3, 5, 6 2. İllik planlaşdırma apararkən müəllim hansı sənədlərə istinad etməlidir? 1 - Məzmun standartları 2 - Qiymətləndirmə standartları 3 - Tədris planı 4 - Dərslik 5 - Müəllim üçün vəsait 6 - Şagirdlərin maraqları 7 - Şagirdlərin psixoloji vəziyyəti Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html?page=4	Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte - səhifə 4	DACĂ jucătorii considerau ca aceasta este cauza managementului deficitar al clubului (trebuie văzută și situația financiară a clubului la acea dată) ș.a.m.d. și se îndrepta împotriva clubului pentru clauză, puteam vorbi de compensare în baza clauzei. În caz contrar, situația noastră presupunând că este din „vina” terțului, FRF ș.a.m.d., nimeni nu datorează nimănui clauze, prejudiciul („despăgubirea”) fiind stabilit în baza unei expertize. Dacă suma aceea exorbitantă a fost stabilită printr-un raport de expertiză, se aduc noi probe (printre care și ceea ce am relatatat anterior), urmând a se trece la efectuarea unei noi expertize. Totodată susținerea domnului Mititelu conform căreia a luat împrumuturi pentru susținerea echipei în cuantum de peste 20 mil. euro, consider că această sumă este parte integrantă din valoarea echipei, în condițiile în care a fost investită în cadrul acesteia, nicidecum o suplimentare. Repet, în niciun caz nu condamn soluția instanței de judecată, afirm doar că pasivitatea apărării (FRF ș.a.m.d.) a făcut să se ajungă la acest lucru. Dacă s-a greșit împotriva domnului Mititelu consider că vinovații trebuie să plătească, dar în mod echitabil și să nu avem parte de o îmbogățire fără justă cauză (în apel, părerea mea, cred că se vor diminua considerabil, maxim 25% din actualul cuantum). 13. întărirea departamentului juridic al FRF din cauza numeroaselor situații slab gestionate evidențiate anterior. 14. nu sunt pe post de marionetă, atât în ceea ce privește interesele anumitor persoane, dar și a forurile europene și voi participa activ în orice nedreptate pe care o consider îndreptată asupra oricăriu jucător sau club din România. 15. la preluarea postului voi prezenta situația financiară a federației, pentru că mi-a atras atenția interviul actualului președinte Burleanu la data de 03.04.2017, unde spune că a plecat cu un deficit de 5 mil. euro și următorii 2 ani a fost „stabilitate pe 0” și, desigur, de abia acum începe creșterea, la final de mandat.. Mai vag nici că se putea. S-a acoperit deficitul inițial, cum s-a acoperit??? Pe lângă activitățile enumerate mai sus pot spune că sunt un om simplu, în niciun caz rigid în gândire și dispus la dialog, dornic cu adevărat să schimbe fotbalul din România, fără a fi de vreo apartenență politică. Consider că materialul de față reprezintă mai mult decât o atestare privind cunoștințele mele fotbalistice, dar și manageriale. Fotbal am practicat doar la nivel de copii și juniori, dar am avut 2 interacțiuni marcante cu ceea ce reprezintă fotbalul românesc, edificatoare pentru situația actuală: 1. acum mai bine de 12 ani am fost la preselecție la un club mare din România, poate cel mai mare, ocazie cu care s-a disputat un meci de numai 1-2 minute în care nu toți jucătorii au avut posibilitatea să atingă mingea (eu am avut noroc și am reușit o respingere), iar după ce domnii antrenori au servit masa de prânz au spus că și-au uitat pixul la masă și nu mai scriu pe nimeni (bineînțeles că au folosit un alt limbaj), exact așa procedând. Acest lucru a avut o pondere destul de mare în decizia mea ulterioară de a renunța la un job sigur pentru a-mi urma visul și de a nu mai permite astfel de „manifestări”, ceea ce mă duce la punctul 2. 2. astfel trec la obținerea specializărilor și încep a transmite mesaje școlilor de fotbal de pe raza municipiului București și a localităților limitrofe și, după ce le prezint studiile pe care le dețin, mă lovesc de refuzul acestora. Văzând acest lucru vin cu disponibilitatea de a lucra gratis la grupele de copii, ocazie cu care mă lovesc de același refuz, în condițiile în care eram absolvent de 2 facultăți, an terminal la o alta, precum și specializare fotbalistică….de ce? (întrebare retorică). Trebuie remediate aceste „subiectivisme”, ca să nu le zic altfel, să începem să respectăm oamenii și să îi promovăm obiectiv pentru că aceste lucruri nu au legătură cu licența A Elite sau alte chestiuni spuse de „persoane neavizate ajunse în poziții avizate”. III. Prezentare sumară a problematicii fotbalistice actuale ațât intern, cât și extern. În cele ce urmează voi aborda sumar câteva probleme contemporane, urmând ca ulterior să intru în partea tehnică unde voi prezenta simplitatea atribuțiilor, criteriilor de analiză, sistemelor de joc etc. PROBLEMA 1 - sistemul de joc, selecția, specializarea Primul aspect „deranjant” a fost în momentul în care am citit pe un website sportiv faptul că Josep Guardiola a revoluționat fotbalul inventând formula de joc „WW” - lucru complet fals, aceasta având origini ungare foarte îndepărtate. Dacă ar fi să fim preciși, sistemul „WW” poate fi 4-1-2-3 (cu interi), 4-3-2-1, sau chiar 4-1-2-3-0, sisteme pe care le voi aborda în cadrul acestei cărți, dar în niciun caz cel pe formula de joc a celor de la Bayern din „era Guardiola”. Rămânând la subiectul Guardiola, un alt aspect negativ pe care l-am observat a fost „intrarea” în centru a fundașilor laterali pe faza de atac, acordându-li-se sarcini foarte ofensive, găsindu-se în multe faze de joc în apropierea careului advers în poziția mijlocașilor ofensivi sau chiar a atacanților retrași. * Lucru mai grav este faptul că s-a încercat să se copieze și la noi, cu intrarea lui Enache sau Aganovici în centru - un dezastru total. Oricum, ceea ce se întâmplă la FCSB este inexplicabil, într-un campionat în care 3/4 din echipe au probleme financiare, iar toată Liga 1 „investește” în transferuri maxim 400-500 mii euro, iar propria echipă face transferuri de peste 6,5 milioane euro, te prezinți de o așa manieră rușinoasă? Trebuia să vedem rezultate cu cel puțin 3 goluri diferență, dar nu mai intru în detalii pentru că sunt probleme mai mari decât la națională în ceea ce privește pregătirea, așezarea în teren ș.a.m.d. Cu aceste sume investite trebuia să își pună obiectiv minimal accederea în grupele UCL sau măcar optimi Europa League, dar acceptăm și mai ales promovăm subiectivismul și mediocritatea. Cum poți afirma că jucători cu care fostul antrenor a câțtigat Liga 1 sunt nepregătiți după ce tu i-ai avut sub comandă de luni de zile??? După meciul din cupă cu Mioveni, antrenorul FCSB declară că va fi diferit după pauza de iarnă, atunci când va veni și Alibec. Acest lucru înseamnă practic că afirmi incompetența ta, faptul că nu poți antrena echipa și astepți ca un jucător să vină să mușamalizeze aceste lacune din antrenament. Mă îndoiesc că ar ști măcar bazele generale ale antrenamentului, timpul necesar pentru a aduce un jucător la forma optimă, asta presupunând că era nepregătit. Au 3 ocazii tot meciul și vin cu replica „nu ne lasă arbitrii să jucăm!”. Ce au făcut arbitrii: ți-au luat mingea, ți-au condus antrenamentele, care sunt explicațiile jocului sub orice critică??? Revenim la strategia cu fundașii laterali în centru ofensiv și afirm că astfel de schimbări sunt ineficiente din următoarele considerente: - un mijlocaș din zona centrală, cu sarcini ofensive, posedă cu totul alte abilități față de un fundaș lateral, după cum voi evidenția în cadrul materialului (faptul că Philipp Lahm a reușit acest lucru a fost o excepție, probabil datorită valorii jucătorului, însă nu s-a ridicat la randamentul dat ca fundaș lateral); - pe faza de atac se produce o aglomerare a jucătorilor pe zona mediană al terenului, unde vom avea cantitate, dar nu calitate; - în cazul în care atacul nu are succes vor fi nevoiți să coboare extremele cu fundașii laterali adverși sau extremele echipei adverse, depunând o mare risipă de energie pentru acoperirea spațiilor rămase libere în apărare. Jocul „tiki-taka” - altă inovație care, pe hârtie, are un scop bun - pasarea în vederea deschiderii unor spații. Însă acesta a fost destul de prost interpretat de foarte multe echipe care nu aveau resursele punerii în aplicare sau nu au înțeles conceptul, dezvoltând 2 lucruri majore care au dăunat jocului de fotbal: - folosirea unui singur atacant „de meserie” (de regulă vârf împins sau atacant clasic); - pasarea mingii fără nicio noimă (multe pase laterale, puține verticalizări, conducând astfel la puține faze de poartă). Problema specializării: 1. Jucătorii au nevoie de specializare pe posturile pe care dau randament maxim, de aceea veți vedea o greșeală imensă a antrenorilor cu „forțarea” jucătorilor să evolueze pe posturi pe care nu numai că nu sunt obișnuiți, dar, prin calitățile lor, nu sunt recomandați pentru acel post. Despre specializare vorbim și cazul în care anumiți jucători trebuie să își însușească obligatoriu anumite procedee tehnice. Cel mai edificator în acest sens avem un alt exemplul negativ din partea lui Guardiola, care alege portarii luând în calcul într-o proporție prea mare calitatea jocul de picior. Din cauza acestui aspect am văzut goluri primite în urma obsesiei de a juca aproape, riscant, combinativ, în toate situațiile (chiar și în condiții de inferioritate zonală, atât la portari, cât și la fundași sau alți jucători aflați pe faza defensivă). Aș remarca și o lipsă de proporționalitate în ceea ce privește partea financiară. Cum poți ca manager să-l achiziționezi pe Claudio Bravo, un portar bun ce-i drept, dar la vârsta de 32 ani (chiar dacă la portari vârsta nu este un criteriu decisiv), la prețul de 18 mil. euro în condițiile în care avem Keylor Navas (Real Madrid) - 10 mil. euro, Marc Ter Stegen (Barcelona) - 12 mil. euro, Hugo Lloris (Spurs) - 12.6 mil. euro, Jan Oblak (Atl. Madrid) - 16 mil. euro, David de Gea (Manchester Utd.) - 25 mil. euro, Manuel Neuer (Bayern) - 30 mil. euro??? Versatilitatea, în primul caz, precum și un joc de picior bun al portarilor, în cel de-al doilea reprezintă plusuri și nu ar trebui în niciun caz să fie aspecte obligatoriu de însușit. 2. Antrenorii. Specializarea constă în bagajul de informații, caracterul, „ochiul format” pe care le au antrenorii (subiectul este dezvoltat separat în cadrul capitolului 2, secțiunea III). 3. Managerii. La nivel de club manageri pot fi „patroni (public sau privat)”, președinți, directori, antrenori, dar și toate tipurile de administratori etc. Pe lângă aceștia, bineînțeles, avem conducătorii organismelor fotbalistice (F.I.F.A., U.E.F.A., F.R.F., L.P.F. etc.). FALS se susține, probabil din cauza „modelului Burleanu” că la șefia FRF trebuie să fie un fost jucător. Repet, care este fundamentul??? Uităm oare că sub conducerea unui fost jucător la conducerea FRF s-a ajuns în situația în care din cauza unei dezafilierii îndoielnice a unui club de fotbal s-au stabilit despăgubiri foarte mari de către o instanță judecătorească, fapt ce poate aduce închiderea porților fotbalului din România??? Sau că în această perioadă România ajunsese în afara primelor 50 locuri în clasamentul mondial al națiunilor??? Chiar președinții FIFA și UEFA au ca pregătire de bază dreptul, nicidecum o carieră fotbalistică. O decizie bizară a cluburilor din România o reprezintă cooptarea (mai ales imediat după retragerea din activitatea fotbalistică) a foștilor jucători, direct pe posturi cu putere decizională, mai ales asupra politicii de transferuri (ex. președinte, manager general etc.). Totodată întâlnim cazuri în care antrenorului i se aduc jucători (de regulă liberi de contract) asupra cărora acesta nu are un cuvânt de spus, transferul fiind negociat exclusiv pe ruta impresar -„manager”. PROBLEMA 2 - tendințe europene negative O mare problemă cred că o reprezintă regulile fair play-ului financiar, nu din perspectiva plății datoriilor, care este un lucru normal, dar cel al interzicerii aportului personal până la un anumit procent (pe scurt, „patronului” nu îi este permis să acopere datoriile cu proprii bani), motiv pentru care va face cheltuieli limitate pentru că, dacă depășește plafonul, va primi o serie de sancțiuni Sancțiunea privind imposibilitatea de a folosi anumiți jucători în cupele europene mi se pare un lucru inadmisibil, fiind o restrângere clară a drepturilor jucătorilor. UEFA ar trebui să promoveze interesele cluburilor din Europa și nu este o justificare faptul că, dacă nu era introdusă această regulă se crea o prăpastie prea mare între cluburile mari și cele mici, dimpotrivă, se oferea posibilitatea ca prin transferuri să poată crește și acestea. Acest lucru oferă premisele ca jucătorii din Europa să plece prin Asia, Australia sau, chiar SUA, dezvoltând fotbalul în acele zone, cu toate că această regulă a fost adoptată de UEFA (for la nivel european, nu mondial). În niciun caz nu este echitate, având în vedere că un club din Premier League nu va încălca această regulă în condițiile în care drepturile de televizare anuale se ridică la aproximativ 2 miliarde de lire, nu??? Ca să fie groapa și mai mare între cluburile mici și cele mai mari (de fapt între țări), vin cu mărirea consistentă a drepturilor TV din Liga Campionilor, undeva la nivelul Premier League (1.5 mrd. euro), DAR schimbă formatul competiției, făcând și mai grea accederea echipelor mici, în timp ce garantează 4 reprezentante în grupă din partea Angliei, Spaniei, Italiei și Germaniei (primele 4 clasate în clasamentul coeficienților). În consecință, vor dispărea eventualele venituri ale cluburilor ce fac parte din campionate mai mici din: - transferuri (pentru a respecta regulile financiare, atât cluburile mari care sunt constrânse, dar mai ales cele din țări/campionate slab cotate unde veniturile sunt reduse); - participările în cupele europene; - marketing (ce-i drept nu prea se punctează la acest capitol la noi); - sponzorizări, fiind cauza directă a diminuării expunerii; - bilete, în condițiile în care deja pentru majoritatea echipelor de Liga 1 sunt minimale. Practic, echipele din România ar urma să depindă exclusiv din banii televiziunilor naționale în cazul echipelor de Liga1 (majoritatea deja o fac). Dar în ligile inferioare și mai ales la copii și juniori nu prea există noțiunea de expunere, drepturi TV... Toate aceste aspecte și nu numai au făcut obiectul unui email pe care l-am transmis celor de la UEFA la data de 01 ianuarie 2017, la care nu am primit răspuns până la acest moment (01.04.2015). O altă „inimaginabilitate” se produce și domnul Burleanu devine noul președinte al grupului de lucru al UEFA cu Uniunea Europeană. Astfel, acesta pare a fi pus să se ocupe de relația dintre UEFA și reprezentații Uniunii Europene. Obiectivele sale principale ar fi: dezvoltarea fotbalului din Europa de Est (că pe cel din România l-a supradezvoltat) și susținerea Regulamentului de Fair-Play Financiar (despre care am arătat negru pe alb că este o tâmpenie în modul în care este conceput). Probabil nu au nevoie de un inovator, ci de un „aplicator”. Dar nu mai mă miră nimic, când îl văd pe domnul președinte UEFA Ceferin, jurist de meserie, că declară public faptul că este îngrijorat de BREXIT pentru libera circulație a jucătorilor, mai ales din considerente de procedură, vorbind chiar de o nedisputare a meciurilor europene în Regatul Unit. Despre ce vorbim aici, nu s-a mai jucat fotbal până la înființarea UE? Norvegia, dar și alte țări care nu sunt membre UE, la care se adugă altele care nici măcar nu aparțin Europei, dar joacă în competiții organizate de UEFA, la acestea nu avem aceeași situație fără să existe probleme??? Un lucru e clar, vorbim limbi diferite, eu vorbesc despre fotbal din punct de vedere tehnico-tactic, social, economic, juridic, psihologic, uman și ei politic care, bineînțeles că nu are ce căuta în sport. Pe lângă aceste lucru, mai rău, se vorbea despre posibilitatea creării unei Super Ligi, doar pentru echipe din campionate puternice sau pe bază de imagine ori situație economică, nebazată pe locul din clasament, fapt ce ar distruge complet spiritul fotbalului. Este îmbucurător faptul că s-a renunțat la această idee, pentru moment. Pentru acest lucru nu pot decât să felicit UEFA, cu toate că a fost o oarece compensare cu noul format al competițiilor europene la nivel de club. PROBLEMA 3 - licențierea antrenorilor Este obligatorie suplimentarea numărului de locuri pentru concursurile de obținere a licențelor UEFA de antrenor (ex. în prezent pentru licența UEFA B sunt 50 locuri/sesiune) și mai ales reducerea timpului de obținere a acestora . NU este echitate în momentul în care în Italia se obțin în 2 ani toate licențele, întrucât la nivel european, în principal licența UEFA B, avem un număr destul de mic de antrenori specializați în comparație cu alte țări. Ca să nu mai vorbim de faptul că în Anglia sunt cursuri peste cursuri, totul pus la dispoziție electronic unde, dacă ești pregătit, susții examenul scris și gata. Totodată ai pe site toate locațiile și datele la care se susțin licențele, de la C (corespodentul nostru), la PRO. O altă facilitate extraordinară, disponibilă pe site, este căutarea joburilor pe o anumită rază în funcție de codul poștal dorit. La noi, când susții examenul scris pentru obținerea licenței B vei avea neplăcerea de a afla că poți pica examenul chiar dacă obții nota 9 la proba scrisă (părerea mea cea mai importantă formă de evaluare). Ponderea la aceste „teste” este următoarea: - examen scris - 50% - practic - 20% - activitate academică - 10% - activitate jucător - 10% - antrenor cu carnet - 5% - licența UEFA C - 5% În plus, văd că facilități de diminuare a timpului de obținere a licențelor de antrenor sunt posibile (prin comasarea A+B), dar DOAR pentru foști fotbaliști în baza anumitor criterii și nu numai. O altă întrebare pe care mi-o pun este dacă la aceste cursuri comasate se intră pe concurs sau pe dosare??? Pe ce fundament se bazează această inechitate??? Cu ce este mai presus un fost fotbalist față de un absolvent de instituție de învățământ superior??? Este ca și cum am zice că un elev, învățând suplimentar, devine automat profesor. „- Domnul Laurenţiu Reghecampf a început cursurile pentru licenţa ”B” în septembrie 2008. - În martie 2010, înainte de a încheia cursurile pentru licenţa ”B”, s-a înscris la cursurile cumulate pentru licenţele ”B” şi ”A”, organizate de Şcoala Federală de Antrenori pentru foştii jucători, la care au mai participat, printre alţii, antrenori precum Dan Alexa, Cosmin Bărcăuan, Iulian Tameş, Augustin Chiriţă, Nana Falemi, Dorel Mutică, Gabriel Caramarin. A finalizat cursurile în noiembrie 2010, obţinând licenţele B şi A. - În martie 2011 a început cursurile pentru obţinerea licenţei PRO. Diploma de absolvire a cursurilor a primit-o în martie 2012.”24 Și eu stau 3 ani numai să iau carnetul de antrenor care îmi permite să mă înscriu la concursul pentru licența B, urmând minim 4 ani până la PRO. „Pai eu chiar sunt antrenor mare, pentru că am făcut rezultate la Steaua. Dar, nu mă simt vizat, deoarece nu stau toată ziua la televizior și am echipă. Sunt sigur că nu s-a referit la mine. Sunt puțini antrenori mari care au fost în ultimii ani la Steaua.” , declara Reghecampf într-un schimb de replici de la distanță cu Mirel Rădoi. Nu este condiție obligatorie ca pentru a fi antrenor bun să fi fost un bun jucător. Avem exemplul celui mai titrat antrenor din istoria fotbalului în acest sens - Sir Alex Ferguson. Conform extrasului UEFA Coaching Convention Statistics din data de 01.10.201325, numărul antrenorilor posesori ai licențelor UEFA A, B și PRO se prezintă astfel: ȚARA \| B \| A \| PRO \| Anglia \| 9.548 \| 1.190 \| 205 \| Franța \| 12.200 \| 3.030 \| 278 \| Germania \| 21.731 \| 5.633 \| 1.304 \| Italia \| 37.742 \| 1.556 \| 725 \| Spania \| 9.391 \| 13.070 \| 2.353 \| Ungaria \| 3.679 \| 606 \| 117 \| România \| 1.194 \| 1.192 \| 128 \| PROBLEMA 4 - tinerii jucători (politica de tranferuri a cluburilor) Cu toate că la nivelul ligilor inferioare, cât și competițiile de copii și juniori sunt foarte mulți jucători talentați, după cum am afirmat anterior, foarte rar aceștia fac pasul către Liga 1 (scopul final sau intermediar al oricărui jucător din această categorie). Motivele sunt atât de numeroase încât acest subiect ar putea face obiectul unei cărți. Un motiv îl voi aborda pe scurt - numărul extrem de mare al „transferurilor” jucătorilor străini liberi de contract, motivând situația financiară dificilă, astfel încât în perioadele de tranferuri unele echipe schimbă complet lotul. Având în vedere că bugetul unui club nu se compune numai din sumele alocate pentru plata contravalorii unui jucător, dar și din bugetul dedicat plății salariilor, la un calcul simplu al unei echipe actuale din România: 5 jucători (inutilizabili) x 100.000 euro (salariu anual brut în cel mai bun caz) x 1 an (minim) = 500.000 euro/an + eventuale taxe ale agenților, bani ce pot fi investiți în tineri autohtoni, pentru că, pe lângă obligația morală, așa cum am menționat anterior, statistica ne spune că cei mai scumpe tranferuri și cei mai buni jucători din Liga 1 au fost jucătorii tineri români care au parcurs toți pașii formării. Cu puțin timp în urmă am fost martorii unui meci de cupă, cu un Dinamo 2 extrem de bine organizat, fără salarii mari, care aproape tot meciul a dominat prima echipă, dar ai căror jucători rareori prind prima echipă (aproape niciodată), în schimb, sunt aduși jucători liberi de contract la vârste înaintate care nu aduc vreun plus. Concluzia este că în urma acestei filozofii se crează impresia de economisire și de stabilitate, dar se întâmplă exact contrariul. Să se termine cu inepțiile conform cărora la 23 ani nu le pot da minute de joc pentru că sunt prea tineri. Exact ce am scris anterior: nu cunosc bazele antrenamentului și vârstele de la care pot da randament destul de apropiat de cel maxim, ca să nu mai vorbim că nu va ajunge la maxim dacă nu are minute de joc. Să aruncăm o privire în lumea fotbalistică, unde tot două picioare au și ei, iar campionatele în care joacă/au jucat sunt mult mai solicitante decât al nostru, astfel: - Verratti debutează la Pescara la 16 ani și la nici 20 ani face pasul spre PSG; - Romelu Lukaku golgheter în campionatul belgian la 16 ani; - Paulo Dybala la nici 19 ani la Palermo; - Sergio Aguero debutează în Argentina la 15 ani și vine la Atl. Madrid la 18 ani; - Dele Alli care este o certitudine în acest moment atât la Spurs, cât și la echipa națională a Angliei la 20 ani, precum și colegul său Harry Kane; - Kimmich, Alaba, Martial, Messi, Cristiano, Pogba, Icardi, Sterling, Rashford, Draxler, Iheanacho, Origi, Bernardo Silva, Renato Sanches, Pjaca, Sane, Odegaard, Gabriel Barbosa, toți au început la vârste fragede și lista poate continua. Dar noi îi promovăm la 26, ei mai joacă până la 28-29 și cam atât - vina este exclusiv a antrenorilor. Personal, niciodată nu aș accepta jucători liberi de pe DVD cu vârsta peste 29-30 ani, cum este practica în ultimul timp. Dacă vine la un trial și chiar dovedește că are calități mult mai bune decât variantele de care dispunem la acel moment, sigur că este obligatorie cooptarea acestuia. Este foate ciudat și modul în care se schimbă întregi loturi de jucători de-a lungul unui sezon. Sunt echipe care „au rulat” chiar și 50 de jucători în sezonul actual al Ligii 1. Este într-adevăr o recomandare să vii la echip cu 1-2 jucători, dar nu de maniera expusă anterior. Până la urmă nu se mai justifică rolul principal al antrenorului, acela de a antrena ceva ce se presupune că nu poate da randament maxim fără acesta sau de a remedia ceva ce nu merge. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/microsoft-mehsullar-uzre-resmi-sertifikatlar-mcp-mcsa-mcsa--m.html	Microsoft məhsulları üzrə rəsmi sertifikatları: mcp, mcsa, mcsa + M, mcse, mct	Windows Server 2012 R2 Active Directory Domain Services I hissə Dekabr 2013 Müəllif haqqında: Elgüc Yusifbəyli Fərəc oğlu : 1983-Naxçıvan MR Microsoft məhsulları üzrə rəsmi sertifikatları: MCP, MCSA, MCSA + M, MCSE, MCT Fərdi səhifəsi: www.yusifbeyli.com Könüllü fəaliyyətləri : www.technet.az (təsisçi) Könüllü fəaliyyətləri : Turkish Avengers Team Məqsəd: Elektron resurs yaratmaqda məqsədim Azərbaycanda İKT sahəsi üzrə mövcud olan informasiya çatışmazlığının aradan qaldırılmasına və bu sahə üzrə yetişməkdə olan gənclərimizin maariflənməsinə dəstək olmaqdır. E-Kitab haqqında: Əziz oxucu ! Dərslik üç hissədən ibarət olacaq. Fikrim Azərbaycan dilində geniş bir Active Directory resursu yaratmaq və bu mövzu əsasında gənclərin öz biliklərini daha yaxşı təkmilləşdirməsinə dəstək olmaqdır. İrad və təkliflər üçün: yusifbeyli.com/əlaqə Texniki suallar üçün: forum.technet.az - itab tamamilə pulsuzdur. M ö v z u l a r Active Directory haqqında ilkin məlumat 04 AD DS (Domain Controller): Sazlanması. 09 AD DS (Domain Controller)– PowerShell üzərindən sazlanması 20 AD DS : Funksionallığın Təsdiqlənməsi. 22 Reverse Lookup Zone: Tənzimlənməsi. 24 Additional Domain Controller: Sazlanması… 31 Additional Domain Controller: PowerShell Üzərindən Sazlanması.44 Additional Domain Controller: IFM vasitəsilə sazlanması 45 Read-Only Domain Controller: Sazlanması. 51 Active Directory Child Domain: Sazlanması 60 Active Directory Tree Domain: Sazlanması 65 Active Directory haqqında ilkin məlumat Texnologiya həyatına Active Directory əsas anlayış kimi Windows Server 2000 ilə daxil olub. Lakin bu texnologiya Windows NT üzərində şəbəkədəki obyektləri idarə etmək üçün yaradılmış “Windows NT Directory Services“ adlı xidmətin davamı və tam təkmilləşdirilmiş formasıdır. Active Directory xidməti Microsoft Server 2000 ilə inkşaf etdirilərək Server 2003/2008/2012 məhsullarında ciddi yeniliklər əlavə olundu və imkanları genişləndirildi. Zənnimcə Active Directory xidmətinə Mərkəzi İdaretmə Sistemi kimi yanaşsaq yanılmarıq. Active Directory və yaxud Domain adlandırdığımız bu xidmət mərkəzi baza şəkilində çalışaraq, obyektlərin (istifadəçi, komputer, printer və s.) bir mərkəzdən nəzarətinə və idarə olunmasına geniş imkan yaradır. Active Directory təməlini təşkil edən əsas elmentlərdən biridə LDAP xidmətidir. Active Directory sorğularında LDAP-xidmətindən yararlanır, belə standartlar Active Directory-nın Linux/Unix kimi başqa sistemlərlə inteqrasiyasına imkan yaradır. Active Directory quruluşuna görə iki hissəyə ayrılır. - Fiziki quruluş (Physical Structure) - Məntiqi quruluş (Logical Structure) - Fiziki Quruluş (Physical Structure) - Şəbəkənin quruluşu və yerləşdiyi mövqelər əsasında yaranan bir struktur formasıdır. Yəni şəbəkə sturkturunun bölgələrə bölünməsi, komputerlərin yerləşdiyi mövqe, wan linkləri və s. - DC (Domain Controller) və Site-lar Active Directory-nın fiziki quruluşunu əmələ gətirir. DC (Domain Controller) – DC istifadəçilərin logon əməliyyatlarına nəzarət edir və domain üçün təhlükəsizliklə bağlı informasiyaları öz üzərində saxlayır. DC lokal bazanın bir nüsxəsini öz üzərində saxlayır və hər hansı bir dəyişiklik baş verərsə bu dəyişkiliyin digər DC-lərə göndəriləmsini (replikasiya) təmin edir. Acitve Directory multi-master replikasiya (replication) modelindən istifadə etdiyi üçün dəyişkliklərin digər DC-lərdən qəbulu və göndərilməsi imkanına sahibdir. Qeyd: Replikasiya bir DC üzərindəki informasiyaların digər DC-lərə kopyalanmasına yəni eyniləşdirilməsinə xidmət edir. Misal üçün əgər bir DC üzərində istifədəçinin soyadı dəyişdirilibsə bu informasiyanın bütün DC-lərdə eyniləşməsi üçün dəyişikliyin replikasiya olunmasına ehtiyac var. Server 2003 və sonrakı sistemlərdə default dəyər 15 saniyədir (update notification). Site – Bir neçə İP subnetlərinin təhlükəsiz və sürətli xətlər üzərindən bir-biri ilə əlqələndirliməsini Site adlandıra bilərik. Site-ları yaratmaqda məqsədimiz DC-lər arası replikasiyanın və qlobal (wan) trafikin düzgün şəkildə optimallaşdırılmasını təmin etməkdir. Məntiqi quruluş (Logical Structure) - Məntiqi quruluş dedikdə Active Directory üzərindəki istfadəçilərin komputerlərin və s. yardılacaq obyektələrin idarə olunması üçün müəyyən platformanın yaradılması nəzərdə tutulur. - Məntiqi quruluşa Domain, Organizational Unit, Tree and Forest anlayışları daxildir. Domain: Active Directory-nın təməlini təşkil edən komponentlərdən biridir. Domain bütün obyektləri öz daxilində saxlayan və müəyyən sərhədə malik olan bir şəbəkə tipidir. Şəbəkədə yeganə ada (unique) sahib olmalıdır. Hər Domainin öz idarəçisi (Administrator) var. Əgər şəbəkədə bir neçə domain varsa hüquqi çərçivədə icazə verilən zaman digər idarəçilər tərəfindən idarə olunması mümkündür. Organizational Unit: Domain daxilindəki istifadəçı, komputer və s. obeyktlərin idarə olunmasını asanlaşdırır və şirkət daxilində nəzarət üçün doğru bir dizayn qurmağa imkan tanıyır. OU-lar system inzibatçılarının düşüncəsi və yaxud şirkətin quruluşu əsasında formalaşır, bu zaman group policy tətbiqləri və obeyktlərin idarə olunması xeyli sadələşir. Tree and Forests: Forest içindəki domainlər müəyyən olunmuş adlandırma və iyerarxiya (hierarchical) çərçivəsində Tree-ləri əmələ gətir. Forest: Bir və ya daha çox ayrı-ayrı domain tree-lərinin əmələ gətirdiyi bir quruluşdur. Forest yaradılarkən yaranmış ilk Tree Forest-Root adlandırılır və digər Tree-lər bu Forest Root altına əlavə olunur. Forestdə qurulmuş ilk domain Forest-Root Domain adlandırılır. Forestə əlavə olunmuş digər Tree-lər eyni ada malik olmasalar da eyni schema və qlobal kataloqu istifadə edəcəklər. Global Catalog: GC-lar Active Directory obyektləri haqqındakı sorğulara cavab vermək üçün dizayn olunmuşdur. İlk qurulmuş DC həmçinin GC funksiyasına malik olur, ehtiyac olduğu halda digər DC-lər üzərində GC funksiyası aktivləşdirilə bilər. Global Catalog-un iş prinsipi Unversal Group üzvlük vasitəsilə şəbəkəyə daxil olmanı və forest içində gerçəkləşdirilən sorğular üçün düzgün informasiyanı DC üzərindən təmin etməkdir. Active Directory Schema: Active Directory bazasındakı obyektlər və onların xüsusiyyətləri haqqındakı məlumatlardan ibarətdir. Forest strukturu yalnız bir Schemadan ibarət olur və bütun obyektlər haqqında informasiyalar həmin Schema üzərinə yazılır. Hazırda Schema versiyaları aşağdakı kimidir. - Windows Server 2012 R2 \| \| \| 69 \| Windows Server 2012 \| \| \| 56 \| Windows Server 2008 R2 \| \| \| 47 \| Windows Server 2008 \| \| \| 44 \| Windows Server 2003 R2 \| \| \| 31 \| Windows Server 2003 \| \| \| 30 \| Windows Server 2000 \| \| \| 13 \| Misal üçün Exchange, Lync Server kimi məhsullar schema-da müəyyən dəyişikliklərin olunmasını tələb edir. Beləki əməliyyatların bəziləri avtomatik system tərəfindən həyata keçirilərkən bəziləri inzibatçı tərəfindən icra olunur. Yəni tələblər çərçivəsində schemanı genişləndirmək mümkündür. Lakin bu sadə əməliyyat olmadığı üçün geri dönə bilməyəcəyiniz fəsadlara gətirib çıxara bilər. İlk mövzumuzda Active Directory haqqında bəzi baza biliklərinə yiyələndikdən sonra sırası ilə Domain xidmətinin qurulumları haqqında digər nəzəri-texniki imkanlara nəzər yetirəcəyik. AD DS (Domain Controller): Sazlanması Windows Server 2008 ilə birlikdə Active Directory xidməti Active Directory Doman Services ilə əvəz olunub. Daha doğrusu Active Directory altında bir çox xidmət birləşib və Doman Services anlayışı tətbiq olunaraq bu xidmətdə Active Directory-nın bir hissəsi kimi təqdim olunub. Burdan yola çıxaraq mövzu daxilində AD DS qısaltması, Doman xidməti və yaxud Domain Servisləri kəlməsi istifadə olunub. Domain xidmətinin sazlanması üçün aşağıdakı ilkin addımların nəzərə alınması tövsiyə olunur. - Yerləşəcəyi movqe və funksionallıq baxımından doğru dizayn. - Sistem üçün ehtiyac olan bütün service packs, update, rollup-ların yüklənməsi. - Server sistemləri üçün nəzərdə tutulmuş uyğun Antivirus məhsulunun yüklənməsi. Domain xidmətinin sazlanması bir neçə sadə əməliyyatdan ibarətdir. İlkin tənzimləmə aşağdakı kimidir. - Qeyd etdiyimiz kimi Domain xidməti üçün önəmli servsilərdən biri də DNS-dir. Sorğuların doğru icrası, istifadəçi komputerlərin düzgün əlaqələndirilməsini və s. təmin etmək üçün sabit ip adresinə ehtiyac var. Bunları nəzərə alaraq Domain xidməti qurulacaq server üzərində aşağıdakı qaydada ip adreslərini tənzimləyirik. Preferred DNS bölməsindəki ip adresini (192.168.10.10) daxil etmək mümkündür. Lakin bir neçə şəbəkə kartı və yaxud bir neçə ip adresindən istifadə olunacaqsa bu zaman DNS sorğularında uyğunsuzluq və digər problemlərlə qarşılaşacaqsınız. Ümumiyyətlə Windows Server 2008 ƏS-dən sonra yükləmə zamanı sistem tərəfindən avtomatik olaraq ip adresi 127.0.0.1 –lə (localhost) əvəz olunur. Real həyatda Domain servislərinin tək ip üzərindən xidmət göstərəcək şəkildə sazlanması tövsiyə olunur. - İp adreslərini daxil etdikdən sonra sıra gəldi Domain xidmətinin sazlanmasına. Bu qurulumu GUİ üzərindən gerçəkləşdirəcəyik. Server Manager (Idaretmə Löhvəsi) bölməsinə daxil oluruq. - İdaretmə Lövhəsindən Add Roles and Features bölməsinə keçid edirik. - Add Roles and Features bölməsindən Role-based or feature-based installation seçərək davam edirik. Şəkildən göründüyü kimi Windows Server 2012 üzərində Remote Desktop (keçmiş Terminal Server) xidmətinin qurulumu ayrı bölmə altında təqdim olunub. - Select a server from the server pool : Windows Server 2012 ilə əlavə olunmuş yeni imkanlardan biridir. Bu funksionallıq vasitəsilə server pool-a daxil edilmiş digər server sistemləri üzərində bir çox xidmətin uzaqdan qurulumu mümkündür. Select a virtual hard disk: VHD formatda olan yəni offline virtual disklər üzərinə bir çox xidmətlərin əlavə olunmasına imkan yaradır. Select a server from the server pool bölməsindən Domain xidməti yüklənəcək serveri seçərək digər mərhələyə keçid edirik. - Roles: Bu bölmədə Windows Server 2012 R2 tərəfindən dəstəklənən əsas funksiyalar öz əksini tapıb. Əvvəlcədə qeyd etdiymiz kimi Windows Server 2008 ilə Microsoft şirkətinin əlavə və dəyişiklərdən sonra Active Directory anlayışı özündə bir çox xidmətləri birləşdirmişdir. Beləki əvvələr öyrəndiyimiz Domain xidməti anlayışı burda Active Directory Domain Services anlayışına bərabərdir. - AD DS xidmətini seçdikdən sonra ehtiyac olan alətlərin yüklənməsi tələbi ilə qarışlaşcağıq. Add Featrues deyərək digər addıma keçid edirik. - Bu bölmədə heç bir əlavəyə ehtiyac qalmadığı üçün digər mərhələyə keçid edirik. - İnstall deyərək qurulum üçün gərəkli olan ilkin mərhələni tamamlayırıq. - Birinci mərhələnin tamamından sonra Serverin İdarəetmə Lövhəsində yeni bildiriş işarəsilə qarşılacağıq. Promote this server to a domain controller bölməsinə keçid edərək qurulumun ikinci mərhələsinə başlayırıq. Yeni qurulum üçün Add a new forest seçərək davam edirik. Qurulan Domain forest-dəki ilk domain olduğu üçün Root Domain olacaq. Bu hissədə diqqət ediləcək nöqtələrdən biri öncədən planlanmış doğru ad seçimi olmalıdır ki, gələcəkdə bəzi çətin həllərlə qarşılaşmayaq. Misalda technet.az domain adından yararlanırıq. - FFL və DFL (Forest Function level və Domain Function level): Sadə şəkildə izah etsək Active Directory ilə gələn yeni funksiyaları istifadə etmək və keçmiş domain sistemləri ilə birlikdə düzgün çalışmaq üçün dizayn olunub. Əgər şəbəkəniz Windows Server 2012 R2 Domain struktruna malikdirsə yeni imkanlardan yararlanmaq üçün Function levelin 2012 R2 moduna çəkilməsi doğru seçimdir. Əgər qarışıq və köhnə platformalara maliksəniz düzgün inteqrasiya üçün aşağı modlardan yararlanmaq lazımdır. Bu dəyişiklik olunduqdan sonra bir daha geri qaytarmaq mümkün deyil (Windows Server 2008 R2 və sonrası xaric). Hansı funksional səviyyədə çalışacağını və Directory Services Restore Mode (DSRM) şifrəsini (AD DS üzərində yaranacaq nasazlıqlar zamanı Safe Mode üçün istifadə olunacaq şifrə) təyin edərək davam edirik. - Digər mərhələyə keçid edirik. - The NETBIOS domain name: Şəbəkədə bu adda hər hansı bir komputer və s. mövcuddursa bu bölmədə həmin adın qarşısına avtomatik 0 rəqəmi əlavə olunur. Burda qeyd olunan ad şəbəkədəki Domain qrupunuz olacaq (Workgroup anlayışı kimi). Həmçinin bir forest daxilində eyni ada malik yalnız bir Domain ola bilər. - Şəkildən aydın olduğu kimi bu bölmədə AD DS-ə aid bəzi məlumatların yerləşəcəyi mövqe göstərilir. Bu bölmədə dəyişiklik etmək mümkündür, lakin spesifik backup və s. əməliyyatlar zamanı həmin qovluqların nəzərdən qaçması ehtimalı böyükdür. Dəyişklik etmədən digər mərhələyə keçid edirik. - View script: bölməsindən icra olunacaq PowerShell əmrlərini əldə edə bilərik. Digər mərhələyə keçid edirik. - Zəruri olan şərtlər analiz olundqudan sonra hər hansı uyğunsuzluq aşkarlanmazsa All prerequisite checks passed successfully məlumatı ilə qarışlaşcağıq. İnstall deyərək son mərəhələdəki addımı tamamlamış oluruq. Bu addımdan sonra AD DS-in qurulumu başa çatacaq. - AD DS-in yükləməsinin ardından system yenidən açılan zaman aşağdakı pəncərə ilə qarşılaşacağıq. Artıq Administrator və digər bütün istifadəçi, qruplar lokaldan AD DS xidməti üzərinə daşınmışdır. DC xaric digər qurğularda sistemə daxil olarkən əgər həmin sistemlər üzərində administrator adlı hesab mövcuddursa bu sistemlər Domainə daxil edildikdən sonra həmin sistemlər üzərində qoşulma aşağıdakı şəkildə olacaq. - Domain: Technet\administrator və yaxud [email protected] - Lokal: Komputeradı\administrator və yaxud .\Administrator Yuxarıdakı göstərilənlər administrator və yaxud eyni adlı istifadəçi bağlantıları zamanı qarışılıqları aradan qaldıracaq. Ümumiyyətlə administrator hesabını disable etməyiniz tövsiyə olunur. - Qurulum tamamlandıqdan sonra AD DS-in idarə olunması və s. kimi alətlər öz yerini alətlər panelində alacaq. Şəkildə qeyd olunan mövzular elektron vəsaitin ikinci hissəsində incələnəcək. - Active Directory Users and Computers – Domain Controllers bölməsinə keçid etdyimiz zaman DC01-in həmin bölmədə yer aldığının şahidi oluruq. Domain Controllers: Bu bölmə əsasən DC funksionallıqları daşıyan serverlərin yerləşdiyi bölmədir, bu hissədə dəyişkliklər group policy tətbiqləri apararkən diqqətli olmaq və ehtiyac duyulmadıqca dəyişikliklərin aparlımaması tövsiyyə olunur. AD DS (Domain Controller)– PowerShell üzərindən sazlanması AD DS haqqında söz açıdığmız ilk mövzumuzda GUİ üzərindən əməliyyatları gerçəkləşdirdik. Təcrübəm əsasında qeyd edim ki, əvvəlki Əməliyyat Sistemlərində bu proses daha sadə şəkildə həyata keçirilirdi. Demək olar ki, Windows Server 2012 ilə GUİ vasitəsilə qurulum daha çox səbr tələb edir. Biz bu addımları PowerShell üzərində daha rahat, sürətli həyata keçirə bilərik. Tələb olunan şərtlər çox sadədir. Ehtiyac olan PowerShell əmrlər toplusunu hazırlayıb arxivimizdə saxlamaq. GUİ üzərindən yazılmış mövzumuza nəzər yetirdikdə iki hissədən ibarət olduğunu görürük. Eyni qayda əsasında aşağdakı misala diqqət yetirək. Xatırla: Ilk mövzumdakı qaydada DNS tənzimləmərini unutmayaq. - AD DS və ehtiyac olan alətləri yükləyirik (Mərhələ 1). Get-WindowsFeature əmrini icra edərək qurulcaq xidmətin adını dəqiq təyin edə bilərik. PowerShell üzərində icra olunacaq əmrin doğru yazılışı Name bölməsi altında yerləşir. Bu sahədə yeni addımlayanların həmin hissəni yadda saxlaması faydalı olacaq. - Install-WindowsFeature AD-Domain-Services –IncludeManagementTools - Bu addımda isə AD DS xidmətinin qurulumunu tamamlayırıq. Misalda Yusifbeyli.com adından yararlanırıq. Əmrlərin düzlüşünə diqqət yetirən zaman GUİ üzərindəki əməliyyatların arxa planı ilə rastlaşırıq. Hansı ki, biz bu əmrləri ilkin qurlum zamanı əldə etmişik. FFL, DFL dəyişmək mümkündür (Win2003, Win2008, Win2008R2, Win2012). - Install-ADDSForest -DomainName Yusifbeyli.com -CreateDNSDelegation:$False -DataBasePath “C:\Windows\NTDS” -ForestMode Win2012R2 -DomainMode Win2012R2 -DomainNetBiosName yusifbeyli -LogPath “C:\Windows\NTDS” - SysvolPath “C:\NTDS\Sysvol” - AD DS xidmətinin yüklənməsi tamanlanmışdır. PowerShell əmrlərinin əməliyyatları nə qədər sadələşdirdiyinin şahidi olduq. Bu tip əməliyyatlar üçün ən uyğun yöntəmdir. AD DS : Funksionallığın Təsdiqlənməsi Domain xidmətinin yüklənmsənin ardından bəzi qısa testlər gerçəkləşdirərək AD DS-nin işlək olub olmadığını təsdiqləmək mümkündür. Bu nəticələr əsasında gələcəkdə yarana biləcək çətinliklərin öncədən qarışısını almaq və yaxud bu xidmətin doğru çalışıb çalışmadığından əmin ola bilərik. Sistemə daxıl olduqdan sonra aşağdakı bəzi əmrləri icra edərək nəticələrə nəzər yetirək. Qeyd etmək istərdim ki, qeyd edəcəyimiz əmrlər bəzi misalları əhatə edəcəyi üçün həmin əmrlərin geniş şəkildə araşdırılması məqsədə uyğundur. Eynilə gələcəkdə yarancaq çətinliklərlə bağlı bu əmrlərldən yararalanarq geniş anlazilər apara bilərik. Yəni ilkin sazlamanın təsdiqi üçün nəzərədə tutulmayıb. - Net share: bu əmr vasitəsilə qovulaqların paylaşılmasını və yaxud faktik paylaşılmış resursları görmək mümkündür. AD DS xidməti sazlanmış server üzərində bu əmr icra olunan zaman SYSVOL, NETLOGON adlı resursların paylaşıldığı təsdiqlənməlidir. Alternativ metod: Start – Run \\127.0.0.1 - DNS üzərində Domain xidməti xidməti tərəfindən yaradılmış zona öz əksini tapmalıdır. - %Systemroot%\Sysvol\Domain\Policies bölməsində Default Domain policy və Default Domain Controllers policy aid GUID-lər (globally unique identifier) öz əksini tapmalıdır. - Dcdiag (Domain Controller Diagnostic Tool): Bu köməkçi əmr vasitəsilə bir çox testlər gerçəkləşdirmək mümkündür. Domaində çıxan nasazlıqlar zamanı ən çox istifadə edilən əmrlər toplusundan biridir. Dcdiag /v əmrini icara edərək xidmətin çalışması üçün ehtiyac duyulun bəzi servislərin işlək olmasını və ya digər funksionallıqlar haqqında geniş məlumat toplaya bilərik. Dcdiag /? vasitəsilə digər funskionallıqlarla bağlı geniş analizlər aparmaq mümkündür. Qeyd olunmuş bir neçə addım vasitəsilə biz qurduğumuz Domain servisinin işlək olduğunu təsdiqləmiş oluruq. Bu testlərin sayını artırmaq mümkündür lakin diqqətinizə çatıdırmaq istədiyim məsələ budur ki, bir əməliyyatlar gerçəkləşəsən zaman hansı proseslərin meydana gəlməsini maksimum səviyyədə doğru və dərindən mənimsəməyə çalışmalısınız. Reverse Lookup Zone: Tənzimlənməsi Reverse Lookup Zone: İP adreslərini host adlarına çevirir, yəni PTR qeydiyyatları bu bölgə altında yer alır. Domain xidməti sazlanan zaman Reverse Lookup Zone avtomatik tənzimlənmədiyi üçün bu əməliyyatı özümüz gerçəkləşdirməliyik. DNS Domain xidmətinin ayrılmaz hissələrindən biridir. Beləki Reverse Lookup Zone tənzimlənəməsi şərt deyil. Lakin sorğuların doğru gerçəkləşməsini əldə etmək və yaxud bəzi tətbiqlərin doğru çalışmasına nail olmaq üçün Reverse Lookup Zone tənzimlənməsi məqsədəuyğundur. Qeyd etdiyimiz misala nəzər salsaq soruğuların tam reallaşmadığının yəni nəticənin tamamlanmadığının şahidi oluruq. - DC01-in sazlanmasının ardından DNS xidmətinin idarəetmə bölməsinə daxil olaraq. Launch nslookup əmrini icra edək. - Nəticə (DNS request timed out. Timeout was 2 seconds. Default Server: Unknown). Bu xətanın əsas səbəbi qeyd etdimiz kimi bu serverə aid PTR qeydiyyatı Reverse Lookup Zone altında mövcud deyil və yaxud ümumiyyətlə Reverse Lookup Zone yaradılmayıb. - Yeni zona yaratmaq üçün Reverse Lookup Zone –New Zone seçərək davam edirik. - Zona Tipini Primary zone və məlumatların Active Directory bazasında saxlanılmasını seçərək davam edirik. - Primary Zone: Əsas zonadır və bütün əsas məlumatlar bu zona içərisində saxlanır. - Secondary Zone : Əsas zonanın bir nüsxəsini özündə saxlayan zonadır. Secondary Zone read only (oxuna bilən) olduğu üçün bütün dəyişikliklər Primary Zone üzərində edilir. Secondary Zone-nın müsbət cəhəti böyük şəbəkə sistemlərində balansı tarazlaması və backup rolu oynamasıdır. - Stub Zone : Primary Zone içindəki A , SOA ve NS qeydiyyatlarının bir kopyasını öz daxilində tutar, secondary zone kimi read only-dir. - Normalda bütün DNS qeydiyyatları Windows \ System32 \ DNS qovluğu altında yerləşir. Əgər Zona yardan vaxt Store the zone in Active Directory bölməsi də qeyd olunarsa DNS qeydiyyatları Active Directory içərisində saxlanacaq. Bu tip zonalar Active Directory Integrated Zone adlanır və daha təhlukəsiz və güvənilirdir. - Dəyişiklik etmədən davam edirik (əhatə olunacaq replikasiya sahəsi) - Strukturdakı həllə uyğun olaraq İPv4 Revers Lookup Zone seçərək davam edirik. - İstifadə etdiyimiz subnetləri daxil edirik. Genişliyindən asılı olaraq və yaxud bir neçə subnet səviyyəsində bölgü aparmaq mümkündür. - Allow only secure dynamic updates seçərək davam edirik. - Allow only secure dynamic updates: Seçimin aktiv olması üçün Zona adı yaratdığımız zaman (Şəkil 4) Store the zone in Active Directory bölməsi qeyd olunmalıdır. Bu bölmə seçilərsə təhlükəsizlik tələblərinə cavab verən qeydiyyat tipləri avtomatik yenilənəcək və yaxud əlavə olunacaqdır. - Allow both nonsecure and secure dynamic updates: Bu seçim bir müddət sonra DNS serverdə bəzi uyğunsuz qeydiyyat tiplərinin yaranmasına və riskə səbəb olacaqdır. Ehtyac olmadıqda tövsiyə olunmayan həlldir. - Do not allow dynamic updates: Bu bölmə qeydiyyat tiplərini avtomatik yeniləməy icazə vermir. Qeydiyyat tiplərini özümüz yeniləmək məcburiyyətindəyik. - Finish deyərək əməliyyatı tamamlayırıq. - Forward Lookup Zone bölməsindən technet.az seçimindən sonra DC01 üzərindən sağ düymə vasitəsilə Properties bölməsinə keçid edirik. - Həmin pəncərədən Update associated pointer (PTR) record seçərək əməliyyatı tamamlayırıq. Bu addımı seçərək Reverse Lookup Zone altında yaratdığımız bölməyə DC01 serverinə aid PTR qeydiyyat tipinin əlavə olunmasını və yenilənməsinə imkan yaratmış oluruq. - Launch nslookup əmrini yenidən icra etdiyimiz zaman artıq sorğunun tam gerçəkləşdiyinin şahidi oluruq. Bu addımdan sonra artıq sazladığımız platforma ilkin xidmət üçün hazırdır. Additional Domain Controller: Sazlanması Ilk mövzumuzda DC-nin sazlanması haqqında tanış olduq. Bu mövzumuzda Additional Domain Controller’in (ADC) sazlanmasını gerçəkləşdirəcəyik. Nə üçün ADC ?. Kiçik həcmli şirkətlərin tək DC vasitəsilə idarə olunması mümkündür. Yəni iş yükünü nəzrə alaraq DC-nin müəyyən vaxt aralıqlarında nüsxələrini (backup) çıxarmaq və hər hansı bir çoküş anında həmin nüsxədən geri qayıtmaq mümkündür. Lakin böyük şirkətlərdə sistemlərin daimiliyi, sabitliyi kimi anlayışlar daha ön planda olduğu üçün vaxt itkisi və yarancaq digər amillər yolverilməzdir. Bu kimi çətinliklərin önünə keçmək üçün bəzi həllər mövcuddur ki, Domain xidməti tərəfdə bunun adı Additional Domain Controller (ADC) adlanlır. Yəni dədə-baba deyimilə biz buna Backup Domain Controller (BDC)-də adlandıra bilərik. ADC qurulmasında əsas məqsəd Domain strukturunun sabitliyini və daimiliyini təmin etməkdir. Hər hansı bir səbəbdən Domain Controller’in çökməsi zamanı FSMO rollarını ADC-yə daşınaraq kəsintisiz xidməti təmin etmiş oluruq. ADC -nin sazlanması DC ilə oxşarlıq təşkil edir. ADC haqqında müəyyən fikir formalaşdırdıqdan sonra birlikdə sazlanmasına nəzər yetirək. DNS-lə bağlı dəyişiklər edərək ilk addımlarımıza başlayırıq. - ADC qurulacaq server üzərində DC-nin və öz lokal ip adresini (192.168.10.11=127.0.0.1) daxil edərək davam edirik. - ADC qurulacaq serverimizi yeni qurduğumuz Domainə üzv edərək davam edirik. İlk mövzumzdan bəlli olduğu kimi qurduğumuz domain adı technet.az, domain controller adı isə DC01 adlanırdı. Domain bölmsinə üzv olacağımız domain adını daxil edərək davam edirik. - Əgər DNS adresləri və s. əlaqlər düzgün qurulubsa OK düyməsini daxil etdikdən sonra aşağdakı ilk bölmə ilə qarışlaşırıq. Domain administrator və şifrəsini daxil edərək serverin Domain-ə üzv olmasını təmin edirik. - Sistem yenidən açıldıqdan sonra demək olar ki, ilk qurulumdakı eyni addımları təkrar edərək ADC-nin sazlanmasını həyata keçiririk. Domain Adminsitrator hesabı vasitəsilə sistemə daxil olaraq davam edirik. - Server Manager (Idaretmə Löhvəsi) bölməsinə daxil oluruq. - İdaretmə Lövhəsindən Add Roles and Features bölməsinə keçid edirik. - Add Roles and Features bölməsindən Role-based or feature-based installation seçərək davam edirik. - ADC qurulacaq serveri seçərək davam edirik. - AD DS xidmətini seçdikdən sonra ehtiyac olan alətlərin yüklənməsi tələbi ilə qarışlaşcağıq. Add Featrues deyərək digər addıma keçid edirik. - Dəyişklik etmədən digər mərhələyə keçid edirik. - AD DS haqqında ilkin məlumat əldə etdikdən sonra davam edirik. - Eynilə DC qurulumdan olduğu kimi İnstall deyərək gərəkli olan ilkin mərhələni tamamlayırıq. - Promote this server to a domain controller bölməsinə keçid edərək qurulumun ikinci mərhələsinə başlayırıq. - Əsas dəyişiklik burda ortaya çıxır. Bu bölmədə ilkin sazlamadan fərqli olaraq Add a doman controller to an existing domain seçib, yeni DC-ni mövcud domain strukturuna daxil edirik. Xatıralatmaq istəyirəm ki, bu qurulumu başqa bir isitfadəçi hesabı ilə həyata keçirməyə çalışsaq həmin hesab Schema Admins, Enterprise Admins və Domain Admins qrupuna üzv olmalıdır. - Qlobal Kataloq haqqında məlumatlı olduğumuz üçün seçilməsi məqsədə uyğundur. RODC seçdiyimiz zaman bu server ADC-dən fərqli olaraq RODC kimi fəaliyyət göstərəcək. Bu mövzu haqqında danışacağıq. DSRM şifrəsini daxil edərək digər mərhələyə keçid edirik. - Davam edirik. - Strukturda bir neçə DC mövcuddursa hansı DC üzərindən replikasiyanı gerçəkləşdirəcəyini seçmək mümkündür. - Davam edirik. - Seçim etdiyimiz tənzimləmələr haqqında məlumat aldıqdan sonra son mərhləyə keçid edirik. - Zəruri olan şərtlər analiz olundqudan sonra hər hansı uyğunsuzluq aşkarlanmazsa All prerequisite checks passed successfully məlumatı ilə qarışlaşcağıq. İnstall deyərək ADC-nin qurlumunu tamamlayırıq. - Sistemə daxil olduqdan sonra Active Directory Sites and Services bölməsinə daxil olub hər iki server üzərində Replicate Now deyərək hər iki DC arasındakı əlaqəni doğrulayırıq. - DC01: DC-ləri bir-birindən ayıran Firewall varsa iki DC arasındakı əlaqə üçün ehtiyac olan portların açıq olduğundan əmin olun. Replikasiya düzgün şəkildə gerçəkləşərsə aşağıdakı şəkildə gördüyünüz informasiya ilə qarşılaşacaqsınız. - DC02. Eyni nəticə ilə qarşılaşırıq. - Bütün replikasiyalar tamamlandıqdan sonra Master DNS-dəki informasiyaların nüsxəsinin eyni ilə ADC qurulu server üzərində avtomatik yarandığının şahidi oluruq. - Active Directory Users and Computers – Domain Controllers bölməsinə keçid etdyimiz zaman DC02-nin də Computers bölməsindən həmin bölməyə daşındığının şahidi oluruq. Real həyat təcrübəsində replikasiyaların tamamlanması üçün 24/48 saat gözləmək məqsədəuyğundur. Əsasən bu rolların daşınması zamanı vacib bir məsələdir (digər mövzularımızda ətraflı izahat veriləcək). Digər tərəfdən baxdıqda isə əgər DC-lər fərqli bölgələrdə yerləşərsə, bölgələr arası əlaqənin sürətindən asılı olaraq replikasiya uzun çəkə bilər. Qurulum tamamlandıqdan sonra Replikasiya prosesi qeyd etdiyimiz şəkildə müsbət nəticə vermədiyi təqdirdə heç bir dəyişiklik etmədən bir müddət gözləməyiniz və təkrarən sınaqdan keçirməyiniz məqsədəuyğundur. Additional Domain Controller: PowerShell Üzərindən Sazlanması ADC haqqında ümumi tanışlıq və bu qədər əzab-əziyyətli qrafik addımlardan sonra hiss edirəm ki, PowerShell üzərindən bu addımların icrasını qeyd etmək yerinə düşəcək. Gəlin mövumuzu birgə nəzərdən keçirək. Xatırlatma: ADC qurulacaq server üzərində DNS adresləri daxil etməyi və Domain-ə üzv etməyi unutmayaq. - Sistemə daxil olduqdan sonra aşağdakı əmrləri icra edərək ilk mərhələni tamamlayırıq. - Install-WindowsFeature AD-Domain-Services –IncludeManagementTools - Bu addımda isə ADC-nin qurulumunu tamamlayırıq. Aşağdakı powershell əmrlərinin icra olunaması yetərlidir. Əgər hər hansı bir DC üzərindən replikasiyanın gerçəkləşməsini istəsək -ReplicationSourceDC "DC01.Yusifbeyli.com" əmrini aşağdakı əmrlər toplusuna daxil etməyimiz yetərli olacaq. - Install-ADDSDomainController -DomainName "Yusifbeyli.com" - NoGlobalCatalog:$false -CreateDnsDelegation:$false - CriticalReplicationOnly:$false -DatabasePath "C:\Windows\NTDS" - InstallDns:$true -LogPath "C:\Windows\NTDS" -NoRebootOnCompletion:$false -SiteName "Default-First-Site-Name" -SysvolPath "C:\Windows\SYSVOL" - Force:$true Artıq ADC xidmətə hazırdır. PowerShell platforması yeni sayıldığı üçün demək olar ki, yeni məhsul çıxan zaman çox ciddi dəyişikliklər və əlavələr edilir. Bəzən bir çox əmr öz funksionallığını itirir. Belə halları nəzərdə saxlamaq lazımdır. Bir çox mövzumuz bənzərlik təşkil etdiyi üçün digər mövzularımızı daha qısa tutmağa çalışacağıq və bəzi eynlik təşkil edən əlavələrə mövzular daxilində yer verilməyəcək. Öncəki mövzuları diqqətli oxumağınız məqsədə uyğundur. Additional Domain Controller: IFM vasitəsilə sazlanması Artıq ADC mövzsunda məlumatımız olduğu üçün alternativ olaraq ADC-nin İFM (İnstall From Media) vasitəsilə sazlanmasına nəzər yetirəcəyik. İFM vasitəsilə qurulum nə üçün gərəklidir sualına cavab tapmağa çalışaq. Təsəvvür edək ki, mərkəzdə olan DC-nin bazası həcminə görə çox böyükdür, ADC qurulacaq serverin hər hansı bir bölgədə yerləşməsinə gərək var və Mərkəz ilə Bölgə arasında aşağı sürətli şəbəkə əlaqəsi mövcuddur. Bu halda həmin funskionallıq vasitəsilə NTDS.DİT faylının, SYSVOL qovluğunun nüsxəsini çıxarıb bölgədə quracağımız serverə daşıyıb replikasiya zamanı əsas məlumatların lokaldan oxunmasını təmin edə bilərik. Qeyd etmək istərdim ki, əvvələr buna bənzər funksionallıq Server 2003 ƏS-ində başqa qayda ilə həyata keçirilirdi. Yəni tam olaraq bir yenlik sayılmaz. Sadəcə Server 2008 ƏS ilə birlikdə bu funksiya təkmiləşdirilərək İFM ilə əvəz olunub. Biz bu əməliyyatı aparmaq üçün NTDSUTİL köməkçi alətindən yararlanırıq. Gəlin birlikdə bu addımların necə gerçəkləşdiyinə nəzər yetirək. Xatırlatma: ADC qurulacaq server üzərində DNS adresləri daxil etməyi və Domain-ə üzv etməyi unutmayaq. - İlk öncə mərkəzdə qurulu olan DC üzərinə gələrək aşağıdakı əmrləri icra edirik. CMD üzərindən : Ntdsutil - activate instance ntds - ifm Seçimimiz Create Sysvol Full %s olacaq. Qısa olaraq aşağdakı məlumatlardan yararlanaq. - Create Sysvol Full %s – DC qurulumu üçün Sysvol qovluğu ilə birlikdə nüsxə hazırlayır. - Create Full %s - DC qurulumu üçün nüsxə hazırlayır (Sysvol xaric). - Create Sysvol RODC %s - RODC qurulumu üçün Sysvol qovluğu ilə birlikdə nüsxə hazırlayır. - Create RODC %s - RODC qurulumu üçün nüsxə hazırlayır (Sysvol xaric). - Create Sysvol Full seçərək İFM vasitəsi ilə məlumatların c:\IFM adında yaratdığmız qovuluğa yazdırırıq. Şəkilə diqqət yetirdiyimiz zaman geniş informasiya ilə qarşılaşmaq mümkündür. Belə ki, bu əmrin icrası zaman ehtiyac olan bir çox informasiyanın nüsxəsi çıxarılır. Adından da bəlli olduğu kimi əmrə NoDefrag kəliməsi əlavə olunsaydı defraqmentasiya əməliyyatı icra olunmayacaqdı. Ən sonda quit deyərək əməliyyatı sonlandırmış oluruq. Create Sysvol Full c:\IFM - Quit - Quit Xatırlatma: Əgər RODC qurmağa çalışsaydıq Create Sysvol RODC və yaxud Create RODC əmrini icra etməli idik. Bütün qurulum addımları eynilik təşkil edir. Bu qayda ilə RODC-ni İFM vasitəsilə qura bilərsiniz. - Artıq ehtiyac olan nüsxəsələr hazırdır. Son olaraq İFM qovluğunu istənilən bir vasitə ilə ADC qurulacaq server üzərinə daşıyırıq. Sıra gəldi ADC-nin İFM vasitəsilə sazlanmasına. İkinci mərəhələni qısa tutmağa çalışacağam. - Artıq öncəki mövzuları icra etdiyimiz üçün eyni addımların təkrarını yazmağa gərək duymuram. Burda qeyd etdiyim addımlar ADC qurulumu mərhələsindəki 17-ci bölməni əhatə edir. İnstall from media bölməsini seçdikdən sonra İFM qovluğunun yolunu göstərməyimiz kifayət edir. Nextlə digər addımları tamamlayırıq. Əgər bu addımları PowerShell üzərindən icra etmək niyyətində olsaq - InstallationMediaPath "IFM Patch" əmrindən yararlanmalıyıq. Misal: - Install-ADDSDomainController -DomainName "Yusifbeyli.com" - NoGlobalCatalog:$false -CreateDnsDelegation:$false - CriticalReplicationOnly:$false -DatabasePath "C:\Windows\NTDS" - InstallDns:$true -InstallationMediaPath "C:\IFM" -LogPath "C:\Windows\NTDS" -NoRebootOnCompletion:$false -SiteName "Default-First- Site-Name" -SysvolPath "C:\Windows\SYSVOL" -Force:$true Hələlik ADC haqqında bu qədər. Zənnimcə yetərli informasiya əldə etmiş olduq. RODC – Read-Only Domain Controller: Sazlanması Qeyd etdiyimiz şəkil server otaqları üçün bizdə çox müsbət fikir formalaşdırmır. RODC gözümüzdə canlandırıldığı zaman düşüncəmizdə bu tipdəki şəkillər formalaşmalıdır. Nə üçün ?. Uzaq regionlarda yerləşən istər fiziki istərsədə digər təhlükəsizlik şərtlərinə cavab verməyən onlarla bölgə ofislərimiz mövcud ola bilər. Bu tip imkanlara sahib olan 10-15 istifadəçilik nəzartdən kənarda qalmış ofislərimiz üçün seçimimiz RODC olacaq. RODC sadəcə oxuna bilən bir DC funksionallığına malikdir. Read-Only kəliməsi bunu əks elətdirir. Yəni DC kimi read/write imkanına mailk deyil. Əgər bir sorğu zaman hər hansı bir yaz əmri icra olunarsa RODC bu məlumatı DC üzərinə yönlədirir. Digər bir məsələ isə istifadəçilərlə bağlı əsəs təhlükəslik məlumatları RODC üzərində saxlanılmır və adi istifadəçi hüququna malik olan hesablar vasitəsilə RODC-ni idarə etmək mümkündür. RODC çökən zaman rahat bir şəkildə qalıqları Domain Controllers OU-su altından silmək mümkündür. Qeyd etdiyimiz kimi, RODC –ni ADC ilə qarışdırmamaqda yarar var. ADC çökən DC-nin tam xidmətini bərpa edə bilər, lakin RODC bu funksionallığa malik deyil. Yəni əsas DC çökərsə RODC əhəmiyyətsiz qalır. Bu məqamı nəzərdə saxlamaq mütləqdir. Birlikdə RODC-nin sazlanmasına nəzər yetirək. Xatırlatma: RODC qurulacaq server üzərində DNS adresləri daxil etməyi və Domain-ə üzv etməyi unutmayaq. - Əlavə addımları qeyd etmədən birbaşa RODC seçiminin mövcud olduğu pəncərəyə keçid edirik. - Bu addımdakı qısa açıqlamlara nəzər yetirək. Delegated administrator account - Accounts that are allowed to replicate passwords to the RODC - Accounts that are denied from replicating passwords to the RODC Qeyd etdiyimiz bəndlərdən birincisi idaretmə üçün əlavə hesab təyin etməyə imkan yaradır. Digər bəndələrə baxdığımız zaman biri hesab şifrələrinin replikasiya olunmasına digəri isə qadağa olunmasına imkan yaradır. Bu bölmələrdə indi və gələcəkdə dəyişkilik etmək imkanımız mövcuddur. - Əgər İFM vasitəsilə qurulum gerçəkləşdirmək niyyətimiz varsa aşağdakı əmri icra etmək yetərli olacaq. Digər addımlar ADC məqaləsində qeyd olunub. Create Sysvol RODC c:\IFM - Qurulum tamamlandıqdan sonra aşağdakı şəkilə nəzər yetirdiyimiz zaman DC03 qarşısındakı Read-only kəliməsi vasitəsilə RODC-ni digər DC-lərdən fərqləndirmək mümkündür. - Digər DC-lər üzərində mövcud olmayan xüsusiyyətlərdən biri isə öncəki ikinci bənddə qısa məlumat verdiyimiz bəzi dəyişikləri Password Replication Policy bölmədən həyata keçirmək mümkündür. - Password Replication Policy bölməsindən Add düyməsindən istifadə edərək əlavə hesablar təyin etmək mümkündür. - Password Replication Policy – Advanced bölməsinə daxil olaraq istədiyimiz istifadəçi və komputerlərin şifrələrinin RODC-nin yaddaşında (cache) tutmasını təmin edə bilərik. Bu seçim bizə onun üçün gərəklidir ki, əgər RODC ilə əsas DC arasında əlaqə kəsilərsə istifadəçilər sistemə daxil ola bilsin. Qeyd kimi bildirmək istərdim ki, həmin istifadəçinin hesabı ilə birlikdə komputer hesabının siyahıya əlavə edilməsi doğru həll olacaq. - Prepopulate Passwords bölməsinə daxil olub istifadəçi seçimini edirik. Object Types bölməsinə nəzər yetirdikdə iki həllin təqdim olunduğunun şahidi oluruq. - Yes deyərək əməliyyatı bitirmiş oluruq. Bu addımları gerçəkləşdirmədən öncə Password Replication Policy bölməsindən həmin hesab üçün icazə tətbiq olunmalıdır. - Digər təqdirdə aşağıdakı nəticə ilə qarışılaşcağıq. - İdarəetmə üçün hesab təyin etmək istədiyimiz zaman Managed By bölməsindən yararlana bilərik. Bu bölməyə qrup və yaxud istifadəçi əlavə etmək mümkündür. - Son olaraq RODC üçün PowerShell scriptlərini sizin öhdəliyinizə buraxıram . - Install-WindowsFeature AD-Domain-Services –IncludeManagementTools - Install-ADDSDomainController -AllowPasswordReplicationAccountName @("TECHNET\Allowed RODC Password Replication Group") - NoGlobalCatalog:$false -CriticalReplicationOnly:$false -DatabasePath "C:\Windows\NTDS" - DenyPasswordReplicationAccountName @("BUILTIN\Administrators", "BUILTIN\Server Operators", "BUILTIN\Backup Operators", "BUILTIN\Account Operators", "TECHNET\Denied RODC Password Replication Group") - DomainName "technet.az" -InstallDns:$true -LogPath "C:\Windows\NTDS" - NoRebootOnCompletion:$false -ReadOnlyReplica:$true -SiteName "Default-First- Site-Name" -SysvolPath "C:\Windows\SYSVOL" -Force:$true RODC haqqında hələlik mövzumuza son deyirik. Active Directory Child Domain: Sazlanması Child Domain əsasən geniş holdinq və qurumlarda tətbiq olunur, daha doğrusu idaretmə sistemi öz daxilində şirkətlərə və yaxud bir neçə regiona bölünürsə, yəni həm mərkəzi həmdə regional idarəetmə sistemi varsa bəzi qurum və şirkətlər Child Domain-dən yaralanmağa üstünlük verir. Burdakı məqsədlərdən biri əgər bölgədə sistem inzibatçıları varsa həmin strukturların idarə olunmasının digər şəxslər tərəfindən həyata keçirilməsinə uyğun imkan yaratmaqdır. Bu yöntəm bəzi qurumlar tərəfindən aşağıda qeyd olunmuş şəkilə uyğun dizayn olunur. Real həyatda Child Domainlərin yüklənməsi sistem inzibatçıları tərəfindən çox tərcih edilməyən yöntəmdir. Bunun əsəas səbəbi mürəkkəb dizaynlarda ciddi iş yükü və yaranacaq nasazlıqlar zamanı çıxacaq çətinliklərin analiz və s. kimi müəyyən maneələr yaratmasıdır. Ehtiyac yaranmadıqca domain infrastruktrunun Organizational Unit-lər vasitəsilə idarə olunmasını məqsədə uyğun sayılır. Xatırlatma: Child Domain qurulacaq server üzərində DNS adresləri daxil etməyi və Domain-ə üzv etməyi unutmayaq. Əgər strukturda DC və ADC mövcuddursa digər DC-lər üzərində hər iki DNS adreslərini daxil etmək məqsədə uyğundur. Child Domainin sazlanması ADC- sazlanması ilə bənzərlik təşkil edir. İlkin addımlar qeyd etmədən dəyişkilik təşkil edən bölmələri inəcələyək. - Add a new domain to an existing forest – yəni mövcud olan forest-ə yeni domain əlavə edirik. New doman name: Child Domain adını daxil edirik. Əgər Forest daxilində bir neçə doman mövcuddursa Select bölməsindən hansı domain-ə tabe olacağını seçmə imkanımız var. - DSRM şifrəsini daxil edərək növbəti addıma keçid edirik. - DNS Delegation - bir neçə funksionallığı özündə birləşdirir, idaretməni və yük paylaşmını həyata keçirmək mümkündür. Qısa olaraq Zone Delegation: DNS namespace-lərin digər yerdən idarəsi, böyük strukturlarda DNS üzərindəki yüklərin paylaşımı, subdomain-lər əlavə olunması kimi amilləri misal çəkmək olar. Növbəti addımların eynilik təşkil etdiyi üçün digər addımları bitirib qurulumu tamalayırıq. - Powershell əmrləri aşağdakı kimidir. - Install-WindowsFeature AD-Domain-Services –IncludeManagementTools - Install-ADDSDomain -NoGlobalCatalog:$false -CreateDnsDelegation:$true - DatabasePath "C:\Windows\NTDS" -DomainMode "Win2012R2" -DomainType "ChildDomain" -InstallDns:$true -LogPath "C:\Windows\NTDS" - NewDomainName "sirketa" -NewDomainNetbiosName "SIRKETA" - ParentDomainName "technet.az" -NoRebootOnCompletion:$false -SiteName "Default-First-Site-Name" -SysvolPath "C:\Windows\SYSVOL" -Force:$true - DSRM şifrəsi - Child DC sazlandıqdan sonra qeyd etdiyimiz öncəki qurulumlardan fərqli olaraq əlavə yeni bir platformanın yarandığını görmüş oluruq. - Forest Root DC - Child DC Bundan başqa DNS üzərindəki dəyişiklikləri, Enterprise Admins qrupunun Child DC üzərində mövcud olmadığını və digər fərqləri analiz etmək mümkündür. Active Directory Tree Domain: Sazlanması Domain servislərinin qurulması haqqındakı son mövuzumuzda yeni bir Tree Domain sazlanması haqqında söhbət açacağıq. Şəkilə diqqət yetirdiyimiz zaman başqa bir dizayn ilə qarşılaşırıq. Əvvəlki mövzularımızda da qeyd etdiyimiz kimi, belə həllər şirkətlərin starategiyasından asılıdır. Real həyatda mürəkkəb dizaynlar istisnalar xaric çox effektiv deyil. Lakin misal olaraq X bir şirkətin iki böyük qurumu ola bilər və bunların bir neçə alt qurumları mövcud ola bilər ki, bu qurumlar arasında idarəetmə əsasında aşağdakı kimi bir həll təqdim oluna bilər. Bu tip həllər üçün Tree Domain qurulumu ideal seçim ola bilər. Tree Domain digər servislər kimi sazlanır. Digər addımlar eynilik təşkil etdiyi üçün birbaşa fərqilik göstərən bəndlərə nəzər yetirək. Xatırlatma: Tree Domain qurulacaq server üzərində DNS adresləri daxil etməyi və Domain-ə üzv etməyi unutmayaq. Əgər strukturda DC və ADC mövcuddursa digər DC-lər üzərində hər iki DNS adreslərini daxil etmək məqsədə uyğundur. - Add a new domain to an existing forest – yəni mövcud olan forest-ə yeni domain əlavə edirik. Select doman type: Tree Domain seçib Domain adını daxil edirik. Digər bölmələr eynilik təşkil etdiyi üçün Next-lərlə davam edərək qurulumu tamamlayırıq. Əsas DC - Child DC - Tree Domain Hər üç şəkilə nəzər yetirən zaman Master rolların DC01 üzərində olduğunun şahidi oluruq. Bu mövzular haqqında geniş məlumat elektron vəsaitin ikinci və üçüncü hissəsində təqdim olunacaq. - Yeni domain adının yarandığını görmüş oluruq. - PowerShell əmrləri. - Install-WindowsFeature AD-Domain-Services –IncludeManagementTools - Install-ADDSDomain -NoGlobalCatalog:$false -CreateDnsDelegation:$false - DatabasePath "C:\Windows\NTDS" -DomainMode "Win2012R2" -DomainType "TreeDomain" -InstallDns:$true -LogPath "C:\Windows\NTDS" -NewDomainName "yusifbeyli.com" -NewDomainNetbiosName "Yusifbeyli" -ParentDomainName "technet.az" -NoRebootOnCompletion:$false -SiteName "Default-First-Site-Name" - SysvolPath "C:\Windows\SYSVOL" -Force:$true - DSRM şifrəsi Mövzular əsasən qurulumu əhatə etdiyi üçün Domain Xidmətinin digər funksionallıqları ilə bağlı həll təqdim olunacaq. Qrammatik və s. səhvlərlə bağlı bildiriş etməyinizi xahiş edirəm. Yararlı olması diləyi ilə. Qrupumuzun göstərdiyi böyük dəstəyə görə hər birinə xüsusi təşəkkürümü bildirirəm. Qeyd: Dərslik hazırlanan zaman Microsoft resursları əsas götürülüb. Müəllif hüquqlarını sizin vicdanınız qoruyur © Texnologiya Azərbaycan \| www.TechNet.az \| www.Yusifbeyli.com Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/muqeddime-v3.html	MüQƏDDİMƏ	Tərtib edən: dosent N.Ə.Aslanova Redaktor: f.e.n., dosent A.M.Cabbarov Rəyçilər: f.e.d., professor M.Y.Qazıyeva f.e.d., professor Z.A.Ağayev f.e.n., dosent N.H. Nəbiyev f.e.n., dosent V.B.Nəsibov MÜQƏDDİMƏ (ПРЕДИСЛОВИЕ) Mövcud dərslik ali məktəblərin tərcümə və tibb ixtisasları üzrə ingilis dilini öyrənməkdə olan tələbələri üçün nəzərdə tutulmuşdur. Dərsliyin yazılışı müddətində müəllif gələcək mütəxəssislərin peşə tələbatlarını nəzərə alaraq onların reseptiv və produktiv vərdiş və bacarıqlarının bir vaxtda və qarşılıqlı formalaşması haqqında müasir metodika və psixologiyanın müddəalarını və kommunikativ istiqamət yönlülük prinsiplərini rəhbər tutmuşdur. Dərsliyin əsas vəzifəsi tələbələrdə ingilis dilindən peşə ünsiyyəti və özünütəhsil vasitəsi kimi istifadə etmək bacarığı formalaşdırmaqdır. Dərslik tələbələrdə ingilis dilində leksik və qrammatik struktur materialı əsasında tibb ədəbiyyatı üçün səciyyəvi olan oxu, dinləmə və danışıq bacarıqları və vərdişlərinin inkişafını nəzərdə tutur. Dərsliyin dil (leksika və qrammatika) materialı tibb dilinin statistik tədqiqatı əsasında seçilmişdir. Mətn materialının tematikası proqram tələblərinə uyğundur və tələbə tərcüməçi-həkim peşə hazırlığının məzmununu əks etdirir. Mətnlər, bir qayda olaraq, orijinal elmi və elmi-populyar ədəbiyyatdan götürülmüşdür. Tədris məqsədi ilə onlar qismən qısaldılmışdır. DƏRSLİYİN STRUKTURU Dərslik aşağıdakı hissələrdən ibarətdir:Учебник состоит из следующих разделов: Giriş kursu – (1-4 dərslər). Вводно- коррективный курс. Əsas kurs. 1. Tibb ədəbiyyatının oxunması və tərcüməsi təlimi. Mövzular üzrə 1-22 dərslər: insan anatomiyası (1-6), insan fiziologiyası (7-13), mikrobiologiya (14), patologiya (15-19), insan sağlamlığı və ətraf mühit (20-22). 2. Şifahi peşə ünsiyyəti təlimi. Bizim ölkədə, ABŞ-da, Böyük Britaniyada tibb institutu, tibb təhsili və tibbi xidmət mövzuları daxil olunmuş şifahi nitq kursu. Qrammatik arayış kitabçası. (СТРУКТУРА УЧЕБНИКА) Основной курс. Обучение чтению и переводу медицинской литературы. Уроки 1-22 по темам: анатомия человека (1-6), физиология человека (7-13), микробиология (14), патология (15-19), здоровые человека и окружающая среда (20-22). 2. Обучение устному профессиональному общению. Курс устной речи, включающий темы: медицинский институт, медицинское образование и медицинское обслуживание в нашей стране, в США и Великобритании. Грамматический справочник. MÜNDƏRİCAT (СОДЕРЖАНИЕ) (Giriş kursu) (Вводно- коррективный курс) Dərs 1. \| Sait hərflərin vurğulu və vurğusuz vəziyyətdə oxunuşu. to be, to have fellərinin təsriflənməsi.................................. \| 11 \| Урок1. \| Чтение гласных букв в ударном и безударном положении (Спряжение to be, to have) \| \| Dərs 2. \| İngilis dilində samit səslər……………… \| 21 \| Урок 2. \| Согласные звуки в английским языке \| \| Dərs 3. \| İngilis sait və samit hərf birləşmələrinin oxunuşu. Artikl…………………………. \| 28 \| Урок 3. \| Чтение сочетаний английских гласных и согласных букв. Артикли \| \| Dərs 4. \| İngilis dilində təsdiq və sual cümlələrində söz sırası. Sualların dörd forması…………………………………… \| 32 \| Урок 4. \| Порядок слов в английских утвердительных и вопросительных предложениях.Четыре типа вопросов \| \| LEARNING TO UNDERSTAND A MEDICAL TEXT PART I. Anatomy 1 Tərtib edən: dosent N.Ə.Aslanova 2 2 Redaktor: f.e.n., dosent A.M.Cabbarov 2 Rəyçilər: f.e.d., professor M.Y.Qazıyeva 2 f.e.d., professor Z.A.Ağayev 2 f.e.n., dosent N.H. Nəbiyev 2 f.e.n., dosent V.B.Nəsibov 2 2 MÜQƏDDİMƏ (ПРЕДИСЛОВИЕ) 3 Mövcud dərslik ali məktəblərin tərcümə və tibb ixtisasları üzrə ingilis dilini öyrənməkdə olan tələbələri üçün nəzərdə tutulmuşdur. Dərsliyin yazılışı müddətində müəllif gələcək mütəxəssislərin peşə tələbatlarını nəzərə alaraq onların reseptiv və produktiv vərdiş və bacarıqlarının bir vaxtda və qarşılıqlı formalaşması haqqında müasir metodika və psixologiyanın müddəalarını və kommunikativ istiqamət yönlülük prinsiplərini rəhbər tutmuşdur. 3 Dərsliyin əsas vəzifəsi tələbələrdə ingilis dilindən peşə ünsiyyəti və özünütəhsil vasitəsi kimi istifadə etmək bacarığı formalaşdırmaqdır. 3 Dərslik tələbələrdə ingilis dilində leksik və qrammatik struktur materialı əsasında tibb ədəbiyyatı üçün səciyyəvi olan oxu, dinləmə və danışıq bacarıqları və vərdişlərinin inkişafını nəzərdə tutur. Dərsliyin dil (leksika və qrammatika) materialı tibb dilinin statistik tədqiqatı əsasında seçilmişdir. 3 Mətn materialının tematikası proqram tələblərinə uyğundur və tələbə tərcüməçi-həkim peşə hazırlığının məzmununu əks etdirir. Mətnlər, bir qayda olaraq, orijinal elmi və elmi-populyar ədəbiyyatdan götürülmüşdür. Tədris məqsədi ilə onlar qismən qısaldılmışdır. 3 MÜNDƏRİCAT 5 (СОДЕРЖАНИЕ) 5 REVIEWING SOME BASIC FACTS ABOUT THE ENGLISH LANGUAGE 19 DƏRS 1 19 УРОК 1 19 NƏ ÜÇÜN ALİ MƏKTƏBLƏRDƏ XARİCİ DİLLƏRİ ÖYRƏNMƏK LAZIMDIR? 19 Əziz dost! Siz orta məktəbdə ingilis dili ilə məşğul olmuşsunuz. Ali məktəbdə də ingilis dilinin öyrənilməsinə kifayət qədər yer ayrılır. Lakin ali məktəbdə xarici dil dərslərinin məqsədi başqadır. Ali məktəbdə xarici dilin öyrənilməsinin son məqsədi məlumat toplamaq üçün peşə ədəbiyyatının oxu vərdişlərinə yiyələnmək, həmçinin institut tələbə həyatı və təhsili, onun gələcək peşəsi ilə bağlı mövzular çərçivəsində xarici dildə söhbət aparmaq vərdişlərini möhkəmləndirməkdir. İldən ilə müxtəlif ölkələrin arasında işgüzar əlaqələr inkişaf edir və möhkəmlənir. Sizi qarşıda ürək-damar xəstəliklərinin, müxtəlif növ xərçəngin və virus infeksiyalarının aşkarlanması sahəsində, tibb sahəsində ən yeni ixtiralarla bağlı mühüm problemlər müzakirə olunacaq beynəlxalq konqreslər, simpoziumlar gözləyir. Müntəzəm olaraq məlumatların həcmi artır. Tibb mütəxəssisi elmi informasiyanın mənimsənilməsinə vaxtının çoxunu sərf edir. Bu işdə sizə ingilis dilində tibb ədəbiyyatını oxumaq bacarığı kömək edəcək. Xarici dilin öyrənilməsi çətin işdir, amma mümkündür. Dili “öyrətmək” olmaz, dili ancaq öyrənərlər. (L.V.Şerba) Bu məqsədə nail olmağın yeganə yolu gərgin və şüurlu əməkdir. A.Eynşteyn özü haqda yazmışdır: “Mənim heç bir istedadım yoxdur, amma təkcə qatır inadkarlığım və ehtiraslı həvəsim vardır”. İngilislərin yaxşı bir məsəli var: “Bircə həvəs olsun, hər bir iş düzələr” 20 İngilis saitləri necə oxunur? 20 Sait səslər 21 I 21 II 21 III 21 IV 21 Açıq heca 21 Qapalı heca 21 Sait +r 21 Samit +re 21 a 21 [ei] 21 name 21 baby 21 [æ] 21 man 21 hand 21 [Λ] 21 part 21 start 21 [εə ] 21 care 21 prepare 21 E 21 [i:] 21 we 21 these 21 [e] 21 ten 21 leg 21 [ə:] 21 her 21 nerve 21 [ıə] 21 here 21 sphere 21 O 21 [ou] 21 no 21 note 21 [] 21 not 21 dog 21 [:] 21 form 21 sport 21 [:] 21 more 21 ignore 21 u 21 i/y 21 [јu:] 21 student 21 music 21 [aı] 21 my 21 time 21 [Λ] 21 but 21 up 21 [ı] 21 big 21 six 21 [ə:] 21 nurse 21 burn 21 [ə:] 21 girl 21 firm 21 [јu:ə] 21 cure 21 pure 21 [aıə] 21 Fire 21 Tired 21 Qeyd: 1.Vurğusuz vəziyyətdə a, e, o, y , i, u saitləri [ə] və yaxud [ı] kimi oxunur. Məsələn: common, system, difficult, woman, direct, history. 21 2. r, l, j saitlərindən sonra u saiti [u:] kimi tələffüz olunur. Məsələn: rule, true, June , blue. 22 [Λ] 22 Çalışma 1. Aşağıdakı sözlərin oxunuşunu müqayisə edin. 22 İNGİLİS DİLİNDƏ SAMİT SƏSLƏR 37 УРОК З 44 İNGİLİS SAİT VƏ SAMİT BİRLƏŞMƏLƏRİ NECƏ OXUNUR? 44 DƏRS 4 49 УРОК 4 49 İNGİLİS DİLİNDƏ HANSI SAİT VƏ SAMİT BİRLƏŞMƏLƏRİ UZUN SƏS VERİR 49 LEARNING TO UNDERSTAND A MEDICAL TEXT 62 I. Anatomy 62 LESSON ONE 62 THE SKELETON 62 Часть I 62 I hissəyə dair sözlər 62 III hissə 77 Часть III 77 LESSON TWO 78 THE MUSCLES 78 II hissə 87 Часть II 87 PART II. PHYSIOLOGY Lesson 7. \| Blood. Circulation Participle I and II in the function of attribute. Sequence of tenses. Functions and translation of words after, before………………… \| 133 \| Lesson 8. \| Respiration Participle I and II in the function of adverbial modifier. Независимый причастный оборот. Functions and translation of words both, both... and……………………. \| 145 \| Lesson 9. \| Digestion Infinitive in the function of subject and adverbial modifier. Comparison construction the...the. Functions and translation of words due, due to………………………….. \| 158 \| Lesson 10. \| Nutrition Infinitive in the function of attribute. Functions and translation of for……………………………………. \| 171 \| Lesson 11. \| The Excretory Organs Complex Subject. Functions and translation of as well as, as well……………………. \| 183 \| Lesson 12. \| The Endocrine System Complex object . Paired conjuctions either...or.. \| 195 \| Lesson 13. \| The Nervous System The Gerund ing-forms in different functions………….. \| 206 \| 1 Tərtib edən: dosent N.Ə.Aslanova 2 2 Redaktor: f.e.n., dosent A.M.Cabbarov 2 Rəyçilər: f.e.d., professor M.Y.Qazıyeva 2 f.e.d., professor Z.A.Ağayev 2 f.e.n., dosent N.H. Nəbiyev 2 f.e.n., dosent V.B.Nəsibov 2 2 MÜQƏDDİMƏ (ПРЕДИСЛОВИЕ) 3 Mövcud dərslik ali məktəblərin tərcümə və tibb ixtisasları üzrə ingilis dilini öyrənməkdə olan tələbələri üçün nəzərdə tutulmuşdur. Dərsliyin yazılışı müddətində müəllif gələcək mütəxəssislərin peşə tələbatlarını nəzərə alaraq onların reseptiv və produktiv vərdiş və bacarıqlarının bir vaxtda və qarşılıqlı formalaşması haqqında müasir metodika və psixologiyanın müddəalarını və kommunikativ istiqamət yönlülük prinsiplərini rəhbər tutmuşdur. 3 Dərsliyin əsas vəzifəsi tələbələrdə ingilis dilindən peşə ünsiyyəti və özünütəhsil vasitəsi kimi istifadə etmək bacarığı formalaşdırmaqdır. 3 Dərslik tələbələrdə ingilis dilində leksik və qrammatik struktur materialı əsasında tibb ədəbiyyatı üçün səciyyəvi olan oxu, dinləmə və danışıq bacarıqları və vərdişlərinin inkişafını nəzərdə tutur. Dərsliyin dil (leksika və qrammatika) materialı tibb dilinin statistik tədqiqatı əsasında seçilmişdir. 3 Mətn materialının tematikası proqram tələblərinə uyğundur və tələbə tərcüməçi-həkim peşə hazırlığının məzmununu əks etdirir. Mətnlər, bir qayda olaraq, orijinal elmi və elmi-populyar ədəbiyyatdan götürülmüşdür. Tədris məqsədi ilə onlar qismən qısaldılmışdır. 3 MÜNDƏRİCAT 5 (СОДЕРЖАНИЕ) 5 REVIEWING SOME BASIC FACTS ABOUT THE ENGLISH LANGUAGE 19 DƏRS 1 19 УРОК 1 19 NƏ ÜÇÜN ALİ MƏKTƏBLƏRDƏ XARİCİ DİLLƏRİ ÖYRƏNMƏK LAZIMDIR? 19 Əziz dost! Siz orta məktəbdə ingilis dili ilə məşğul olmuşsunuz. Ali məktəbdə də ingilis dilinin öyrənilməsinə kifayət qədər yer ayrılır. Lakin ali məktəbdə xarici dil dərslərinin məqsədi başqadır. Ali məktəbdə xarici dilin öyrənilməsinin son məqsədi məlumat toplamaq üçün peşə ədəbiyyatının oxu vərdişlərinə yiyələnmək, həmçinin institut tələbə həyatı və təhsili, onun gələcək peşəsi ilə bağlı mövzular çərçivəsində xarici dildə söhbət aparmaq vərdişlərini möhkəmləndirməkdir. İldən ilə müxtəlif ölkələrin arasında işgüzar əlaqələr inkişaf edir və möhkəmlənir. Sizi qarşıda ürək-damar xəstəliklərinin, müxtəlif növ xərçəngin və virus infeksiyalarının aşkarlanması sahəsində, tibb sahəsində ən yeni ixtiralarla bağlı mühüm problemlər müzakirə olunacaq beynəlxalq konqreslər, simpoziumlar gözləyir. Müntəzəm olaraq məlumatların həcmi artır. Tibb mütəxəssisi elmi informasiyanın mənimsənilməsinə vaxtının çoxunu sərf edir. Bu işdə sizə ingilis dilində tibb ədəbiyyatını oxumaq bacarığı kömək edəcək. Xarici dilin öyrənilməsi çətin işdir, amma mümkündür. Dili “öyrətmək” olmaz, dili ancaq öyrənərlər. (L.V.Şerba) Bu məqsədə nail olmağın yeganə yolu gərgin və şüurlu əməkdir. A.Eynşteyn özü haqda yazmışdır: “Mənim heç bir istedadım yoxdur, amma təkcə qatır inadkarlığım və ehtiraslı həvəsim vardır”. İngilislərin yaxşı bir məsəli var: “Bircə həvəs olsun, hər bir iş düzələr” 20 İngilis saitləri necə oxunur? 20 Sait səslər 21 I 21 II 21 III 21 IV 21 Açıq heca 21 Qapalı heca 21 Sait +r 21 Samit +re 21 a 21 [ei] 21 name 21 baby 21 [æ] 21 man 21 hand 21 [Λ] 21 part 21 start 21 [εə ] 21 care 21 prepare 21 E 21 [i:] 21 we 21 these 21 [e] 21 ten 21 leg 21 [ə:] 21 her 21 nerve 21 [ıə] 21 here 21 sphere 21 O 21 [ou] 21 no 21 note 21 [] 21 not 21 dog 21 [:] 21 form 21 sport 21 [:] 21 more 21 ignore 21 u 21 i/y 21 [јu:] 21 student 21 music 21 [aı] 21 my 21 time 21 [Λ] 21 but 21 up 21 [ı] 21 big 21 six 21 [ə:] 21 nurse 21 burn 21 [ə:] 21 girl 21 firm 21 [јu:ə] 21 cure 21 pure 21 [aıə] 21 Fire 21 Tired 21 Qeyd: 1.Vurğusuz vəziyyətdə a, e, o, y , i, u saitləri [ə] və yaxud [ı] kimi oxunur. Məsələn: common, system, difficult, woman, direct, history. 21 2. r, l, j saitlərindən sonra u saiti [u:] kimi tələffüz olunur. Məsələn: rule, true, June , blue. 22 [Λ] 22 Çalışma 1. Aşağıdakı sözlərin oxunuşunu müqayisə edin. 22 İNGİLİS DİLİNDƏ SAMİT SƏSLƏR 37 УРОК З 44 İNGİLİS SAİT VƏ SAMİT BİRLƏŞMƏLƏRİ NECƏ OXUNUR? 44 DƏRS 4 49 УРОК 4 49 İNGİLİS DİLİNDƏ HANSI SAİT VƏ SAMİT BİRLƏŞMƏLƏRİ UZUN SƏS VERİR 49 LEARNING TO UNDERSTAND A MEDICAL TEXT 62 I. Anatomy 62 LESSON ONE 62 THE SKELETON 62 Часть I 62 I hissəyə dair sözlər 62 III hissə 77 Часть III 77 LESSON TWO 78 THE MUSCLES 78 II hissə 87 Часть II 87 REVIEWING SOME BASIC FACTS ABOUT THE ENGLISH LANGUAGE DƏRS 1 УРОК 1 NƏ ÜÇÜN ALİ MƏKTƏBLƏRDƏ XARİCİ DİLLƏRİ ÖYRƏNMƏK LAZIMDIR? Əziz dost! Siz orta məktəbdə ingilis dili ilə məşğul olmuşsunuz. Ali məktəbdə də ingilis dilinin öyrənilməsinə kifayət qədər yer ayrılır. Lakin ali məktəbdə xarici dil dərslərinin məqsədi başqadır. Ali məktəbdə xarici dilin öyrənilməsinin son məqsədi məlumat toplamaq üçün peşə ədəbiyyatının oxu vərdişlərinə yiyələnmək, həmçinin institut tələbə həyatı və təhsili, onun gələcək peşəsi ilə bağlı mövzular çərçivəsində xarici dildə söhbət aparmaq vərdişlərini möhkəmləndirməkdir. İldən ilə müxtəlif ölkələrin arasında işgüzar əlaqələr inkişaf edir və möhkəmlənir. Sizi qarşıda ürək-damar xəstəliklərinin, müxtəlif növ xərçəngin və virus infeksiyalarının aşkarlanması sahəsində, tibb sahəsində ən yeni ixtiralarla bağlı mühüm problemlər müzakirə olunacaq beynəlxalq konqreslər, simpoziumlar gözləyir. Müntəzəm olaraq məlumatların həcmi artır. Tibb mütəxəssisi elmi informasiyanın mənimsənilməsinə vaxtının çoxunu sərf edir. Bu işdə sizə ingilis dilində tibb ədəbiyyatını oxumaq bacarığı kömək edəcək. Xarici dilin öyrənilməsi çətin işdir, amma mümkündür. Dili “öyrətmək” olmaz, dili ancaq öyrənərlər. (L.V.Şerba) Bu məqsədə nail olmağın yeganə yolu gərgin və şüurlu əməkdir. A.Eynşteyn özü haqda yazmışdır: “Mənim heç bir istedadım yoxdur, amma təkcə qatır inadkarlığım və ehtiraslı həvəsim vardır”. İngilislərin yaxşı bir məsəli var: “Bircə həvəs olsun, hər bir iş düzələr” İngilis saitləri necə oxunur? Sait səslər \| I \| II \| III \| IV \| Açıq heca \| Qapalı heca \| Sait +r \| Samit +re \| a \| [ei] name baby \| [æ] man hand \| [Λ] part start \| [εə ] care prepare \| E \| [i:] we these \| [e] ten leg \| [ə:] her nerve \| [ıə] here sphere \| O \| [ou] no note \| [] not dog \| [:] form sport \| [:] more ignore \| u i/y \| [јu:] student music [aı] my time \| [Λ] but up [ı] big six \| [ə:] nurse burn [ə:] girl firm \| [јu:ə] cure pure [aıə] Fire Tired \| Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/fakultenin-ad--kimya-ve-biologiya-ixtisas-kimya-ve-biologiya-m.html	##Fakültənin adı : Kimya və Biologiya ##İxtisas: Kimya və Biologiya müəllimliyi	##Fakültənin adı : Kimya və Biologiya ##İxtisas: Kimya və Biologiya müəllimliyi ##Bölmə: azərbaycan ##Qrup – 504, 505, 506 ##Kafedra müdiri: dos. A. Ə. Yusifova_____________ ##Fənnin adı : Biologiyanın tədrisi metodikası ##Müəllimin adı : b/m. İ.M.Kazımov________________ ##İşçi qrupu: S. Mehdiyeva, K. Mahmudova, G. Novruzova ##num= 1// level= 1// sumtest=42 // name= Müəllimin planlaşdırma bacarığı // 1. Təlim modelinin komponentlərinə aiddir? 1 - Təlimin məzmunu 2 - Təlimin metodları 3 - Öyrədici mühit 4 - Qiymətləndirmə 5 - Təlim üsulları 6 - Müəllim üçün vəsait A) 3, 4, 5, 6 B) 1, 2, 3, 4 C) 1, 4, 5, 6 D) 2, 3, 4, 5 E) 1, 3, 5, 6 2. İllik planlaşdırma apararkən müəllim hansı sənədlərə istinad etməlidir? 1 - Məzmun standartları 2 - Qiymətləndirmə standartları 3 - Tədris planı 4 - Dərslik 5 - Müəllim üçün vəsait 6 - Şagirdlərin maraqları 7 - Şagirdlərin psixoloji vəziyyəti A) 2, 3, 4, 5, 6 B) 1, 2, 3, 4, 6 C) 1, 2, 3, 4, 7 D) 1, 2, 3, 4, 5 E) 3, 4, 5, 6, 7 3. Planlaşdırmanın neçə növü var və hansılardır? A) 1 - perspektiv B) 1 - cari C) 2, perspektiv və cari D) 2 – motivasiya və cari E) 2 – tədqiqat və motivasiya 4. İllik planlaşdırma apararkən müəllim aşağıdakı hansı sənədlərə istinad etməlidir: 1 – məzmun standartı 2 – tədris planı 3 – dərslik 4 – müəllim üçün vəsait 5 – qiymətləndirmə standartı A) 2, 4, 5 B) 1, 2, 3 C) 2, 4 D) 5, 3 E) hamısı 5. Təlim modelinin neçə əsas komponenti var? A) 2 B) 1 C) 3 D) 6 E) 4 6. Təlim modelinin 4 - cü əsas komponenti hansıdır? A) öyrədici mühit B) Təlimin məzmunu C) qiymətləndirmə D) təlim metodları E) motivasiya 7. İllik planlaşdırma apararkən müəllim hansı sənədlərə istinad edə bilməz? I - Məzmun standartları II - tədris planı III - Azərbaycan Respublikasının Konstitusiyası IV - Testlər V –Qiymətləndirmə A) II, III B) yalnız III C) I, II D) III, IV E) III, IV, V 8. Fəal dərsin hansı növləri var və deyilən mülahizələrdən hansı düzgün qeyd olunub? I – induktiv II - qeyri - fəal III – Deduktiv 1 – induktiv tədiqqat xüsusi biliklərdən ümumi biliklərə doğru irəliləyir 2 - Deduktiv tədqiqat xüsusən ümumiyə doğru irəliləyən biliklərdir 3 - Induktiv tədqiqat yeni mövzunun keçirilməsi zamanı istifadə olunur 4 - Deduktiv tədqiqat mövzunun möhkəmləndiriləmsi və dərinləşdirilməsi məqsədi ilə tətbiq olunur 5 - Qeyri - fəal tədqiqat hadisə haqqında ümumi nəticə gəlməyi nəzərdə tutur A) I - 1, 3, III - 4 B) I - 1, 3, II - 2, 5 C) I - 1, III - 2 D) I - 3, II - 5 E) I - 1, 3; II - 5, III - 4 9. Təlim sisteminin komponentləri arasında əlaqə yaradan ünsürlər təlim prosesinə əsas istiqamətini göstərin: 1 – şagirdlərin idrak proseslərinin inkişafı 2 - Dərsin motivasiyasını işləyib hazırlamaq 3 – tədqiqat sualını qısaca ifadə etmək 4 – şagirdlərin şəxsiyyətinin inkişafı A) 2, 3 B) 1, 4 C) 2, 4 D) 3, 4 E) 1, 3 10. Fəal dərsin tədrisinə müəllim aşağıdakı kimi hazırlaşa, plan tərtib edə bilər 1 – dərsin məqsədlərini müəyyən etmək 2 - Dərsin motivasiyasını işləyib hazırlamaq 3 – resursların müəyyən edilməsi 4 – fasilitasiya üçün sualları hazırlamaq A) 1, 3, 4 B) 2, 3, 4 C) 1, 3, 4 D) 1, 2, 3 E) 1, 2, 4 11. Uyğunluğu müəyyən edin. Təlim məqsədləri təsnif olunur. I - Müəllimin fəaliyyətinin xarakteri üzrə; II – İdrak sahəsində əldə olunan nəticələrin səviyyəsi üzrə III – idrak proseslərinin səviyyəsi üzrə a - Hafizə b - Öyrədici c - Bilik d - Sintez e - Inkişafetdirici A) I - b, c, II - c, d, III - a B) I - b, II - c, d, III - a, e C) I - e, II - c, d, III - a, b D) I - b, e, II - c, III - a, d E) I - a, II - b, III - d, e 12. Planlaşdırmanın hansı növləri var ? A) prespektiv B) illik, perspektiv C) illik, cari D) cari, gündəlik E) illik 13. Gündəlik planlaşdırmanın ardıcıl sxemi hansıdır ? 1 – mövzu 2 – üsullar 3 – məqsəd 4 – iş forması 5 – inteqrasiya 6 – resurslar A) 1, 3, 5, 2, 4, 6 B) 1, 3, 5, 4, 2, 6 C) 1, 5, 3, 2, 4, 6 D) 1, 3, 4, 5, 2, 6 E) 1, 2, 3, 5, 4, 6 14. Təlim modelinin əsas komponentləri hansılardır? 1 – tədqiqat aparmaq 2 – təlimin metodları 3 – məlumat mübadiləsi 5 – təlimin məzmunu 6 – öyrədici mühit 7 – qiymətləndirmə A) 2, 5, 6, 7 B) 1, 2, 3, 4 C) 3, 4, 5, 6 D) 4, 5, 6, 7 E) 1, 5, 6, 7 15. Dərs planı tərtib edilərkən bir çox tələblər nəzərə alınmalıdır. Aşağıdakılardan hansı aid deyil? A) sinifdənkənar işlər. B) standartın seçilməsi C) təlim məqsədlərinin müəyyənləşdirilməsi D) resursların müəyyən edilməsi E) dərsin mərhələlər üzrə təşkili 16. Müəllim fəaliyyətinin xarakteri üzrə təlim məqsədlərini seçin. 1 – öyrədici 2 - bilik vermə 3 – sintezedici 4 – qiymətləndirmə 5 – inkişafetdirici 6 – tərbiyəedici A) 1, 2, 3 B) 1, 5, 6 C) 2, 5, 6 D) 2, 3, 4 E) 4, 5, 6 17. İnduktiv tədqiqatın gedişi mərhələlərini ardıcıllıqla qeyd edin. 1 –məluumtın əlaqələndirilməsi 2 – motivasiya 3 – məlumatın müzakirəsi və təşkili 4 – biliyin tətbiq edilməsi 5 – tədqiqat 6 – məlumatın mübadiləsi 7 – nəticənin çıxarılması A) 1, 2, 3, 4, 7, 6, 5 B) 1, 6, 5, 7, 4, 3, 2 C) 2, 5, 6, 3, 1, 7, 4 D) 7, 6, 1, 2, 4, 3, 5 E) 5, 3, 2, 7, 4, 6, 1 18. İllik planlaşdırılma apararkən müəllim hansı sənədlərə istinad etməlidir? 1 – dərslik 2 – təlim strategiyaları 3 – qiymətləndirilmə standartları 4 – kurikulum islahatı 5 – müəllim üçün vəsait 6 – didaktik material 7 - Təhsil qanunu 8 – tədris planı A) 1, 3, 4, 7 B) 2, 4, 6, 7 C) 5, 6, 7, 8 D) 1, 3, 5, 8 E) 2, 5, 7, 8 19. Təlim modelinin əsas komponentlərini seçin. 1 – təlimin məzmunu 2 - Təlimin üsulu 3 – təlimin metodları 4 – təlim texnologiyaları 5 – öyrədici mühit 6 – qiymətləndirmə 7 – təlim vasitələri A) 3, 4, 5, 7 B) 1, 2, 3, 4 C) 2, 3, 4, 5 D) 3, 4, 5, 6 E) 1, 3, 5, 6 20. İllik planlaşdırma apararkən müəllim hansı sənədlərə istinad edir? A) məzmun standartları, qiymətləndirmə standartları, tədris planı, dərslik, müəllim üçün vəsait B) təlimin məzmunu, təlim metodları, təlim texnologiyaları C) tədris planı, tədris proqramı, təlimin məzmunu D) təlim üsulları, dərslik, təlim texnologiyaları E) dərslik, müəllim üçün vəsait, cari planlaşdırma 21. Müəllimin fasilitaiya bacarığı nə deməkdir? A) müəllimin şagirdlər üzərində liderlik bacarığı B) müəllimin avtoritarlıq bacarığı C) müəllimin bələdçi rolunu həyata keçirməsi bacarığı D) müəllimin şagirdlərin psixoloji durumunu öyrənmək bacarığı E) müəllimin şagirdlərin şəxsi keyfiyyətlərini anlama bacarığı 22. Müəllimin fasilitasiya prosesini daha dəqiq anlaması və öyrənməsi üçün hansı tövsiyyələr vardır ? 1 – motivasiya mərhələsində şagirdlər dərsin mövzusunun müəyyənləşdirilməsinə cəlb olunmalıdırlar II – resursların müəyyən edilməsi aparılmalıdır III - qapalı suallardansa, açıq suallardan daha çox istifadə olunmalıdır IV – hər bir şagirdə digər şagirdlərin işinə, fikrinə münasibət göstərmələrinə imkan yaratmaq V – tədris ediləcək tədris vahidlərini standartlarına əsasən müəyyən etmək A) III, IV, V B) II, III, IV C) I, II, III D) I, III, IV E) I, IV, V 23. Təlim məqsədlərinin təsnifatı aşağıdakılardan hansıdır? 1 – müəllim fəaliyyətinin xarakteri üzrə 2 – təlim metodları 3 - şagird nailiyyətlərinin qiymətləndirilməsi 4 - idrak sahəsində əldə olunan nəticələrin səviyyəsi üzrə 5 – idrak proseslərinin səviyyəsi üzrə A) 1, 3, 5 B) 2, 3, 4 C) 3, 4, 5 D) 1, 2, 3 E) 1, 4, 5 24. Fənnin planlaşdırılması ardıcıllığını müəyyən edin. 1 – Tədris ediləcək tədris vahidlərini standartlarına əsasən müəyyən etmək 2 - Tədirs planı 3 - Tədris vahidlərinin ardıcıllıq prinsiplərini müəyyənləşdirmək 4 – hər tədris vahidi üçün tədris planına əsasən vaxt bölgüsü aparmaq 5 – qiymətləndirmə standartları A) 1, 3, 4 B) 3, 4, 5 C) 1, 4, 5 D) 2, 4, 5 E) 2, 3, 4 25. Təlim modelinin komponentlərini ardıcıl düzün. 1 – iş vərəqləri 2 – qiymətləndirmə 3 – təlimin məzmunu 4 – öyrədici mühit 5 – təlimin metodları A) 1, 2, 5, 2 B) 3, 5, 4, 2 C) 4, 5, 3, 1 D) 1, 2, 3, 4 E) 2, 4, 5, 3 26. Dərsin səmərəli təşkili üçün hansı tələblər nəzərə alınmalıdır? 1 – standartların seçilməsi 2 – dərsliklər 3 – təlim məqsədlərinin müəyyənləşdirilməsi 4 – meyarların tətbiqi 5 – iş forması və üsullarının seçilməsi ondan istifadə edilməsi 6 – fərziyyələr 7 - Resursların müəyyən edilməsi A) 3, 4, 5 B) 2, 3, 4 C) 1, 2, 6 D) 1, 2, 5, 6 E) 1, 3, 5, 7 27. Blum taksonomiyalarını seçin. 1 – bilik 2 – anlama 3 – tətbiq 4 – fərqləndirmə 5 – sintez 6 – analiz 7 – sadalama 8 – qiymətləndirmə A) 1, 2, 3, 5, 6, 8 B) 2, 3, 4, 6, 7, 8 C) 1, 2, 4, 5, 7, 8 D) 1, 3, 5, 6, 7, 8 E) 3, 4, 5, 6, 7, 8 28. Aşağıdakılardan hansı sinifdən - sinifə dəyişmir? A) mövzu B) məzmun standartı C) alt standart D) bölmə E) fəsil 29. Təlim məqsədinin müəllim fəaliyyətinin və xarakterinə görə təsnifatını seçin: 1 – bilik 2 – öyrədici 3 – sintez 4 – tətbiq 5 – inkişafetdirici 6 – tərbiyəedici A) 2, 4, 6 B) 4, 5, 6 C) 2, 3, 4 D) 1, 3, 5 E) 2, 5, 6 30. Təlim modelinin komponentlərini seçin: 1 – təlimin məzmunu 2 – təlimin standartları 3 – təlimin metodları 4 – təlimin strategiyası 5 – öyrədici mühit 6 – qiymətləndirmə A) 3, 4, 5, 6 B) 2, 4, 6, 5 C) 1, 3, 5, 4 D) 1, 3, 5, 6 E) 1, 2, 3, 4 31. Dərsin səmərəli təşkili və uğurlu nəticələrin əldə olunması üçün hansı tələblər nəzərə alınmalıdır? 1 – standartların seçilməsi 2 – təlim məqsədlərinin müəyyənləşdirilməsi 3 – iş forması və üsullarının seçilməsi 4 – inteqrasiya imkanlarının nəzərə alınması 5 – resursların müəyyən edilməsi 6 – dərsin mərhələlər üzrə təşkili 7 – vaxtın düzgün bölünməsi və ondan istifadə A) 2, 4, 6 B) 1, 3, 5, 7 C) hamısı D) 1, 5, 6, 7 E) 2, 4, 5 32. Aşağıdakılardan hansı təlim modelinin əsas komponentlərinə aid deyil? 1 – təlimin məzmunu 2 – təliminstandartları 3 – təlimin metodları 4 – iş üslubları 5 – yaradıcı mühit 6 – qiymətləndirmə A) 3, 4, 6 B) 1, 3, 5 C) 1, 2, 5 D) 4, 5, 6 E) 2, 4, 5 33. İllik planlaşdırma apararkən müəllim hansı sənədə istinad etməməlidir: A) qiymətləndirmə standartları B) məzmun standartları C) tədris planı D) mövzuya ayrılan saata E) müəllim üçün vəsait 34. Təlim - tərbiyə prosesinin strukturlu şərti olaraq belə təsvir edilir: 1 – təlim - tərbiyə prosesinin təşkili 2 – təlim metodları 3 – Müəllim fəaliyyətinin xarakteri 4 – idrak prosesinin səviyyəsi A) 2, 3 B) 3, 4 C) 1, 2 D) 1, 4 E) 1, 5 35. Təlim modelinin hansı komponentləri var? A) təlimin məzmunu, öyrədici mühit B) qiymətləndirmə, müəllimin xarakteri C) təlimin metodları, dərs vəsaiti D) qiymətləndirmə, sxem E) müəllimin xarakteri, sxem 36. Planlaşdırma zamanı müəllim 4 əsas suala cavab verməlidir. Hansı variant bu suala uyğun deyil? A) Necə öyrədilməli? B) Nə öyrədilməli? C) Kimi öyrətməli? D) Nəticələri necə qiymətləndirmək olar? E) Hansı şəraitdə? 37. İllik planlaşdırma apararkən müəllim bir çox sənədlərə istinad edir. Hansı variant bu sənədlərə aid deyil? A) Müəllim üçün vəsait B) Tədris planı C) Qiymətləndirmə standartları D) Dərslik E) Sinifdənkənr tədbirlər 38. Fənnin planlaşdırılması ardıcıllığı hansı variantda düzgün verilib? 1 – tədris ediləcək tədris vahidlərini standartlarına əsasən müəyyən etmək 2 – tədris vahidlərinin ardıcıllıq prinsiplərini müəyyənləşdirmək 3 – hər tədris vahidi üçün tədris planına əsasən vaxt bölgüsünü müəyyənləşdirərkən fənn üzrə illik dərs saatlarının ümumi sayı nəzərə alınır A) 3, 2, 1 B) 1, 2, 3 C) 1, 3, 2 D) 2, 1, 3 E) 3, 1, 2 39. Qrup işinin qiymətləndirilməsi hansı vasitələrlə keçirilə bilər? a - Qrafik b - Meyar cədvəli c - qrupdaxili qiymətləndimə A) a, b B) c, a, C) heç biri D) hamısı E) c, b 40. İlilk qiymətləndirmə hansı düsturla aparılır: A) B) (Y1 + Y2) 2=i C) i=2Y D) i=Y1 + Y2 E) 41. Ölkəmizdə qiymətləndirmə neçə istiqamətlərdə aparılır? A) 5 B) 4 C) 3 D) 2 E) 1 42. Aşağıdakılardan hansı cari (formativ) tədris fəaliyyəti zamanı verilir ? A) məktəbdaxili B) diaqnostik C) summativ D) formativ qiymət E) milli Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html?page=5	CAPITOLUL 2 DESCRIEREA POSTURILOR DE JOC	CAPITOLUL 2 DESCRIEREA POSTURILOR DE JOC ÎN FUNCȚIE DE ZONA OCUPATĂ I. Generalități Sistemul de joc este una din formele de suplinire a diferențelor de valoare între jucătorii celor 2 echipe combatante, fiind cu atât mai important cu cât diferența de valoare este mai mică (invers proporțional). Într-adevăr, în trecut, sistemul de joc adoptat putea fi un „element-surpriză” și putea câștiga un meci dar, întotdeauna, pe primul loc a fost și va rămâne selecția. Până la urmă „catenaccio” (defensiv), „tiki-taka” (posesie) sau „fotbal-total” (atac, repetate schimburi de poziții, cu care Ajax a câștigat 3 Cupe ale Campionilor Europeni consecutive în perioada 1970-1973), nu au reprezentat sisteme, ci mai degrabă strategii de abordare a jocului. Caracterizarea posturilor pe care se regăsesc jucătorii este extrem de importantă din 2 considerente majore: - ne ajută în cadrul selecției; - lotul avut la dispoziție, evaluat în funcție de aceste criterii, poate influența sistemul de joc ales, astfel încât abilitățile jucătorilor dictează uneori sistemul și nu invers. În opinia mea, din păcate, cele mai importante premise pentru ca un jucător de fotbal să reușească nu sunt dependente 100 % de voința sau performanțele lui, conform graficului de mai jos. 1. Norocul începe să aibă o pondere din ce în ce mai mare în descoperirea viitorilor fotbaliști. 2. Nutriția, pe care, cu toate că am clasat-o pe o poziție inferioară, o consider ca fiind cea mai importantă în viața cotidiană. Sunt multe exemple de jucători care au un stil de viață nesănătos și care, în viziunea lor, nu le influențează prestația (băuturi energizante, carne procesată, țigări, alcool etc.). În funcție de vârstă, metabolism sau alți factori somatici este posibil ca pe termen scurt să nu influențeze determinant prestațiile acestora. Ceea ce nu își dau ei seama sau nu li se prezintă este faptul că pe termen mediu-lung aceste practici pot avea efecte din cele mai grave, atât pe planul prestațiilor sportive, cât și al sănătății. Cu toate că am încadrat-o ca și categorie de sine stătătoare, aceasta ar trebui în mod normal să facă parte din antrenament, ocazie cu care antrenorul, sau o altă persoana desemnată, să transmită planuri nutriționale și să vegheze la respectarea acestora. 3. Materialul genetic (selecția naturală) își are rolul său extrem de important și în acest caz. În această categorie intră atât talentul nativ, cât și predispoziția la accidentări. 4. Strâns legat de talent regăsim calitatea antrenamentului. Este ca și cum am avea o bucată brută de lut pe care trebuie să îi dăm o formă, un proces migălos, dar plin de satisfacții la vederea produsului finit. Din păcate, în foarte multe cazuri unii antrenori nu își dau seama de puterea pe care o au asupra viitorului copiilor, dar și responsabilitatea aferentă. 5. În prezent, factorii de natură economică ocupă un loc determinant, tragic uneori, astfel nu discutăm de cuantumul salariului, ci de aspecte elementare precum un „acoperiș deasupra capului” sau „o pâine pe masă”. Este de notorietate faptul că au fost jucători neplătiți de mai bine de un an, care nu aveau bani de chirii sau care primeau mâncare de la oameni. La vârste fragede aceste aspecte se răsfrâng asupra copiilor prin intermediul familiei acestuia care nu are timpul sau mijloacele necesare să îndrume sau măcar să se îngrijească în mod corespunzător de aceștia. 6. Este foarte important ca în urma acestor încercări grele persoana în cauză să aibă un psihic puternic. Forța psihică se transpune și prin determinarea pe care o arată jucătorul/antrenorul. 7. Antrenamentul trebuie să se caracterizeze printr-o mare seriozitate și foarte multă muncă atât din partea jucătorului, cât și antrenorului, chiar dacă are loc într-o atmosferă ludică. 8. După cum am menționat mai sus, selecția este subiectivă și reprezintă pasul final, de aceea nu trebuie să ne jucăm cu viețile unor oameni care, după ce au înfruntat pașii anteriori, să le negăm sau să nu le recunoaștem meritele. II. Zonele de joc Înainte de a trece la exemplificarea fiecărei zone și implicit a posturilor ce o determină, aș dori să fac câteva precizări: - chiar dacă am tratat jucătorii ca individualități, forța stă în puterea grupului (munca în echipă); - majoritatea jucătorilor, mai ales cei din zonele ofensive, sunt caracterizați prin versatilitate, astfel un jucător poate ocupa, chiar și pe durata unui singur joc, mai multe poziții (de aceea în momentul în care am dat exemplu de jucători pe posturile descrise nu exclud ca aceștia să fi ocupat sau să fie capabili să ocupe alte posturi); - nu știu dacă am folosit cea mai bună exprimare în ceea ce privește atacantul retras, întrucât în comparație cu vârful împins toți ceilalți jucători din zona 5 sunt „retrași”, dar nici „clasic” nu mi se părea că reprezintă o opțiune mai bună, acest lucru putându-se atribui mai multor jucători din zona 5. În viziunea mea terenul de fotbal se împarte în 6 zone, delimitarea liniilor și sarcinilor fiind prea evidentă pentru a nu considera această distribuire veriga de bază în analiza tuturor sistemelor de joc: zona 0 - portar; zona 1 - libero, fundași centrali, fundași laterali clasici/defensivi + fundași laterali ofensivi; zona 2 - mijlocași defensivi, regista; zona 3 - mijlocași box-to-box, mijlocași centrali, playmakeri, mijlocași laterali; zona 4 - mijlocași ofensivi, extreme; zona 5 - centru: atacant retras, vârf împins, 9 fals, atacant complet, - lateral: raumdeuter, inter. OBSERVAȚII: 1. am trecut fundașii laterali ofensivi în zona 1, cu toate că aceștia sunt de fapt la intersecția cu zona 2 pentru a menține scrierea clasică (ex. voi scrie 4-4-2 chiar dacă avem fundași laterali ofensivi, și nu 2-6-2 sau 2-2-4-2) și din cauza faptului că poziția de fundaș lateral static nu prea mai are aplicabilitate în fotbalul modern. Pe parcursul materialului fundașii laterali ofensivi vor fi prezentați în sisteme și mai puțin fundașii laterali clasici; 2. poziția în anumite momente de joc coroborat cu abilitățile individuale sau sarcinile ce li se atribuie jucătorilor duc la încadrarea extremelor în categoria atacanților laterali, dar ar fi ca și cum am atribui mijlocașului ofensiv poziția de 9 fals, posibil, dar forțat, fără a exprima cu adevărat ceea ce vrea să transmită sistemul de joc. De aceea extremele le voi considera ca făcând parte din zona 4; 3. am optat pentru introducerea următoarelor poziții: raumdeuter, inter, 9 fals, atacant complet în zona 5, chiar dacă aceștia sunt pseudo-atacanți (din cauza poziției lor inițiale coborâte pentru a deschide spații, a primi mingi etc.), datorită profilului lor specific unui atacant și ar fi fost forțată introducerea lor în zona 4. În descrierea sistemelor, pe parcursul întregului material, voi face referire la zona centrală/mediană ca fiind linia imaginară care împarte terenul în 2 părți egale, longitudinal. III. Reprofilările Un alt subiect tabu alături de selecțiile deficitare, care nu pot fi făcute după modelul unor excepții. Astfel sunt uzuale următoare reprofilări: 1. din mijlocaș ofensiv sau playmaker în regista. Odată cu înaintarea în vârstă scad anumite calități fizice (în special viteza), dar se compensează prin dezvoltarea unor calități mentale (știința jocului, viziune, calm etc.). Acest lucru face indicată retragerea mijlocașului ofensiv sau playmaker-ului, care este caracterizat prin explozie, în linia dintre mijlocașii centrali și cei defensivi, în poziția de regista sau playmaker retras (ex. Lucian Sânmărtean, Andrea Pirlo); 2. din fundaș lateral cu valențe ofensive în mijlocaș lateral sau extremă, nu invers (ex. Gareth Bale în perioada Tottenham). Greșeala vine din faptul că, practic, extrema îndeplinește 80-90% din cerințele necesare fundașul lateral ofensiv, dar cei 10-20% lipsă fac diferența. Reguli privind permutările, astfel: 1. NU din extremă în fundaș lateral, deoarece așezarea în teren va fi deficitară, având tendința de a lăsa spații libere prin urcările în atac și neștiința poziționării, invers DA. Extremei îi lipsește, de regulă, cerința numărul 1 pentru acest post: tackling-ul, mai ales din punct de vedere al timing-ul (coordonarea mișcărilor astfel încât să se facă deposedarea la momentul oportun); 2. NU, din fundaș lateral în fundaș central. Fundașul lateral caracterizat prin viteză și statură mică-medie pentru a avea un centru de greutate jos nu i se cere obligatoriu un joc de cap bun sau maximă prudență la tackling-uri, aspecte obligatorii pentru fundașul central. 3. DA, din fundaș central (sau libero) în mijlocaș defensiv și mai puțin invers; 4. DA permutărilor, între mijlocașii box-to-box, central, playmaker, ofensiv; 5. DA, din mijlocaș central (cu sarcini defensive) sau mijlocaș box-to-box în mijlocaș defensiv. Mai puțin indicată (eu zic chiar neindicată) este reprofilarea mijlocașilor defensivi în jucători din zona 3, cu excepția mijlocașului central cu sarcini defensive. Mijlocașii defensivi au tendința de a coborî la nivelul fundașilor centrali pe faza de construcție, de a juca la siguranță, motiv pentru care acesta niciodată nu va acoperi zona susmenționată conform exigențelor acelor posturi; 5. este permisă retragerea playmaker-ului/mijlocașului ofensiv în poziția de regista, după cum am menționat mai sus; 6. sunt permise retragerile atacantului retras, 9 fals, atacant complet pe poziția de mijlocaș ofensiv și a raumdeuter-ilor, interilor pe cea de extremă; 7. sunt permise permutări în zona 5; 8. sunt permise orice alte permutări în funcție de abilitățile jucătorilor. IV. Posturi Antrenorul principal/managerul În prezent noțiunea de antrenor oarecum nu mai corespunde realității, aceasta fiind înlocuită cu cea de manager (ex. cluburilor engleze mai ales), întrucât un antrenor care se respectă trebuie să aibă control total, să cunoască toate aspectele și să ia parte la toate deciziile din cadrul clubului, fie că vorbim de cele de ordin fotbalistic (selecția, antrenamentul etc.), dar mai ales cele de ordin financiar. Totuși, în aceste condiții, dacă antrenorul/managerul are o politica deficitară de transferuri poate destabiliza un club din punct de vedere financiar. Abilități: 1. bun scouter - condiție obligatorie. Fie că vorbim de o selecție inițială la nivel de copii, fie de selecția finală, antrenorul trebuie să fie capabil să identifice calitățile, dar și vulnerabilitățile jucătorilor, atât prezente, dar mai ales viitoare (ce potențial pot dezvolta anumiți jucători). 2. un bun tactician - am făcut selecția, acum trebuie să dăm sarcini de joc, să le „găsim” locul în teren unde vor da randament maxim, atât individual, dar și ca grup. Ca să vă dați seama de gravitatea situației, cu referire la punctele 1 și 2 voi analiza subiectul transferului nerealizat al lui Deac (31 ani) la FCSB, jucător notoriu, mai ales pe plan național, inclusiv la nivelul abilităților tehnice. Părerea mea este că se aseamănă foarte mult cu Boldrin sub toate aspectele menționate anterior, motiv pentru care va exista și o identitate a pozițiilor în teren, logic. Priviți declarațiile oficialilor FCSB: „Ne dorim întotdeauna să acoperim posturile deficitare. Când s-a discutat despre Ciprian Deac, dacă vă uitaţi pe lot, pe postul unde credeam noi că joacă, în banda stângă, aveam doi jucători foarte importanţi.”, susținea Reghecampf. „Dacă am fi ştiut la momentul ăla că el poate să evolueze atât de bine şi să dea randament pe o astfel de poziţie, poate că aveam altă discuţie”, completa Mihai Stoica. Cum adică „unde credeai”??? Un antrenor trebuie să vadă care este tendința jucătorului în ceea ce privește deplasarea în teren, dribblingul, șutul, precum și alte criterii în baza cărora să prevadă pozițiile pe care acesta poate evolua. În schimb au „feeling” pentru reprofilarea lui Enache din extremă în fundaș lateral... Tocmai au demonstrat că sunt deficitari la primele 2 puncte, ca să nu mă exprim altfel. 3. modul în care gestionează finanțele clubului. Chiar și aducerea jucătorilor liberi de contract poate destabiliza bugetul astfel trebuie analizat bugetul salarial și cel al transferurilor. Gestionarea bugetului se referă și la atribuirea anumitor sume centrelor de copii și juniori, nu putem avea 5 mil. euro/an buget la echipa mare și 100.000 euro/an la copii. * Să analizăm puțin FCSB grosso modo sezonul acesta (știu că per total stau bine financiar, dar nu datorită politicii de transferuri), astfel vinde sezonul acesta de 15 mil. euro, cumpără de 6,5 mil. euro; toate bune până aici, DAR - jucătorii pe care „s-au luat bani” au costat 4 mil. euro; - jucătorii care au plecat liberi de contract și au venit „pe bani” au costat alte 4 mil. euro; - la aceștia adăugăm costul salarial al celor plecați, fie liberi, fie „pe bani”, undeva la cel puțin 2 mil./sezon + bonusuri la semnătură + impresari și salariul consistent al actualul antrenor + staff. După cum am văzut raportul venituri/cheltuieli este mai mic decât pare la prima vederere. Viitorul nu pare promițător întrucât, în anii anteriori, au avut 2-3 jucători valoroși tineri care au plecat pe sume consistente (ex. Stanciu sau Chiricheș, ambii transferați la vârsta de 23 ani). Părerea mea este că singurul jucător din lotul FCSB care poate face obiectul unui transfer consistent (cel puțin 7-8 mil. euro) este Alibec (26 ani), în condițiile în care nu va mai suferi accidentări. Totodată, salariile merg în continuare și banii cheltuiți pe jucători din sezoanele anterioare, la care adăugăm parcursul european ce, cu un astfel de joc și mai ales cu noul format al competiției, nu pare a fi promițător; 4. antrenamente de o calitate superioară (cunoștințe teoretice transpuse în practică, invers nu prea ai cum). Este clar că fără o bază teoretică nu se poate, astfel antrenorul trebuie să posede cunoștințe de anatomie, fiziologie, biochimie, biomecanică etc. și nu este suficientă cooptarea în staff a persoanelor cu astfel de cunoștințe. Un lucru care nu mi se pare în regulă la unii antrenori îl reprezintă intrarea în timpul unui antrenament care nu avea caracter ludic sau de relaxare (exemplu într-un joc de 5 contra 2 ș.a.m.d.) DOAR într-un singur grup. Una din principalele atribuții, poate cea mai importantă, este observația - cum poți observa și acorda șanse egale când îți concentrezi atenția, câmpul vizual asupra unui singur grup redus??? Fie intri la toate grupurile și schimbi 2-3 pase (mai ales în cadrul grupurilor de jucători tineri), fie stai pe margine sau participi după antrenament la un tenis de picior sau alte jocuri pentru destindere. 5. calități psiho-pedagogice, capacitatea de a motiva. 6. rol de model - comportament exemplar atât în teren, cât și în afara acestuia. 7. modul în care asigură compensarea/balansarea plecărilor cu a venirilor de jucători (atât cantitativ, dar mai ales calitativ). 8. să acorde încredere tinerilor (părerea mea, cel puțin 2-3 jucători U23 în primul 11). 9. declarațiile publice. Este de la sine înțeles faptul că dialogul purtat trebuie să fie de o manieră calmă, cu bun simț, fără jigniri, destul de deschisă în majoritatea cazurilor și obiectiv. Să fim serioși, nu poți declara faptul că ai pierdut jocul din cauza faptului că a dezvăluit patronul formula/echipa de joc, toată lumea știe acest lucru dinainte la Barcelona sau Real și asta nu îi împiedică să câștige meciuri, nu? * Cu referire la punctele 8 și 9, nu pot să nu remarc tineri precum Dennis Man, Robert Vâlceanu sau Vlad Mihalcea ( despre ultimul se vorbește public de faptul că îi place ciocolata; dacă nu se poate abține până la urmă servește copilul cu o alternativă - ciocolată amăruie sau praf de roșcove, un set suplimentar de exerciții, explică-i anumite lucruri, apelează la partea psihologică etc.), care și cu regula aceasta de a introduce tineri nu prind lotul și par a fi stagnat, dacă nu chiar decăzut, posturile lor fiind ocupate de jucători de valoare egală, poate chiar inferioară și fără potențial de dezvoltare. Acum este greu acum să vorbim de un potențial de dezvoltare întrucât nu știu cum i-a afectat lipsa meciurilor sau schimbarea mediului prin aceste împrumuturi succesive. Că tot a fost acest scandal cu jucătorii de la Dinamo și s-a vorbit de apelarea la această latură psihologică, mă gândesc ce simte un jucător ca Dennis Man, Mihalcea, Vâlceanu, chiar și Patrick Petre (recunosc că pare a avea ceva probleme în a-și stăpâni impulsurile și, mai ales, în ceea ce privește pregătirea fizică), care după ce făceau un meci bun , următoarele meciuri nu mai prindeau lotul, urmând o perioadă lungă de lipsă. Când un copil prinde un meci bun, trebuie să creezi momentum, o înșiruire de partide, să-i acorzi încredere. Avem foarte mulți jucători români tineri, de perspectivă (ex. Florinel Coman sau Moruțan, dar și mulți alții sub 20 ani pe care eu, persoanl, îi văd direct la lotul de seniori). O altă declarație ALARMANTĂ a fost făcută asupra unui alt tânăr - Tudorie (20 ani) care, indiferent de prestațiile pe care le-a avut, nu poți declara public că va fi chemat doar să care bagajele echipei - lipsă de respect, tact, bun simț din partea antrenorului trecută ușor cu vederea de conducerea clubului, dar și de media. Lipsă totală de imaginație prin reprofilarea lui Tudorie în fundaș central, făcută „băbește”, în genul: „este înalt, hai să îl facem fundaș central!!!”, poziție în care, cu excepția înălțimii, nu dispune de o altă calitate. Totodată nu mi se pare normal ca unui jucător precum Lucian Sânmărtean să i se atribuie public expresia „ciorbă reîncălzită”, un jucător care a dat dovadă întodeauna de mare valoare, caracter, bun simț, profesionalism , a cărui tehnică nu suportă comparație (a se vedea statistica celor 45 minute care i s-au „acordat” la CE 2016, mai mult la cererea opiniei publice). După ce am vizionat fiecare meci al lui Lucian Sânmărtean la Pandurii (mai puțin la arabi), pot afirma că acest jucător la 36/37 ani este cel mai bun playmaker/regista român chiar și la ora actuală, însă în momentul în care greșea o pasă, uneori cu consecințe grave sau avea un joc mai slab (rareori se întâmplă acest lucru), mass-media și alte persoane afirmau nefondat că vârsta își spune cuvântul . FALS, este un jucător care își asumă riscuri, creează faze de atac importante, care depășește adversari mult mai tineri în viteză, cu mingea la picior și este normal ca un jucător care face aceste lucruri să fie „mai predispus” greșelii decât unul care paseasă numai înapoi și în lateral. 10. disciplina din vestiar - foarte importantă din cauza diferitelor tipuri de temperament. Mai nou, avem și problemele de natură financiară (în continuă creștere numărul memoriilor pentru a deveni jucători liberi de contract). Trebuie să luăm în calcul și motivația jucătorilor mai ales că, așa cum am menționat mai sus, au fost jucători de lot național neplătiți de mai bine de 1 an la care se punea problema asigurării hranei de zi cu zi. 11. determinare, întotdeauna să împingă limitele, să aibă mentalitate de învingător. 12. să își susțină proprii jucători. 13. să cunoască o limbă de circulație internațională - una din problemele neadaptării atât a jucătorilor cât și a antrenorilor în campionatele străine. ZONA 0 Portarul Jucător: Gianluigi Buffon Abilități: A. de ordin fizic 1. să fie înalt (minim 1,85 m); 2. segmente lungi, bine proporționate, acordând atenție faptului că unii portari, chiar și în poziția ortostatică, țin brațele îndoite din articulația cotului, iar în timpul intervențiilor nu pot face extensia completă - 180°; 3. agilitate - ușurință în mișcări; 4. forță; 5. viteză de deplasare - foarte importantă este viteza mare pe distanțe scurte (sprint); 6. echilibru; 7. flexibilitate/elasticitate. 8. detentă - în momentul săriturii desprinderea de la sol să fie energică și cât mai îndepărtată față de punctul de plecare, fie că este verticală sau orizontală - se pot folosi corzi de rezistență în cadrul antrenamentelor (nu este întotdeauna dependentă de înălțimea jucătorului). B. de ordin tehnico-tactic 1. modul în care gestionează momentele de 1 la 1 (fazele singur cu portarul); 2. îndemânare - să mânuiască mingea cu usurință, dacă este posibil având același randament cu ambele mâini (ambidextru); 3. reflexe bune - fiind una din cele mai importante calități, chiar cea mai importantă în opinia mea. Acestea se dezvoltă și prin antrenament iar, pe langă metodele clasice, aș recomanda folosirea mingii cu forme neregulate (minge de reacție) și a exercițiilor la plasă tip „rebound” folosită la distanțe mici, cu transmiterea mingii atât din față, cât și din spate, unde avem un timp foarte scurt în care acesta trebuie să reacționeze (în funcție de feedback voi încerca să abordez în alte materiale exercițiile aplicabile, specializate, corespunzătoare fiecărui post și un altul legat de nutriție); 4. poziționarea (orientare) - din cauza faptului că acesta are aproape tot timpul poziția cu spatele la poartă, un portar trebuie, pe lângă adoptarea unor poziții specifice în teren în funcție de diferite situații de joc, să își traseze anumite coordonate (ex. distanța de la centru porții la bare); 5. capacitatea de a ieși pe centrări (exclus portar de linia porții); 6. joc bun de picior, facultativ, nu obligatoriu ; 7. viteza de execuție. C. de ordin mental 1. siguranță în joc (caracterizată în principal prin încredere). Spre deosebire de alte poziții unde greșelile, în majoritatea cazurilor, nu au consecințe grave imediate, în cadrul postului de portar orice greșeală poate echivala cu primirea golului. Aici intervine și știința antrenorului care, dacă acest lucru se întamplă și este un caz singular sau extrem de rar, va da încredere pe viitor portarului și nu va acționa din impuls, trecându-l pe banca de rezerve „să își revină” (lucru destul de frecvent întâlnit); 2. concentrare pe toată durata partidei, chiar și în „momentele moarte” ale jocului. Totodată portarul nu va fi distras de anumite comentarii negative din partea spectatorilor, adversarilor sau chiar al coechipierilor; 3. anticipare; 4. curaj; 5. constanță 6. stăpânire de sine/calm; 7. lider, în cadrul unor situații de joc (avem momente în care o intervenție extraordinară a portarului motivează întreaga echipă, lucru cel mai simplu de remarcat la apărarea loviturilor de pedeapsă); 8. comunicarea - un aspect foarte important întrucât portarul are o vedere de ansamblu asupra terenului și poate coordona apărarea sau diferite faze ale jocului; 9. hotărâre în intervenții - tot mai des întâlnim ieșiri greșite atât pe centrări, cât și în situații iminente de gol, sau tentative de ieșire urmate de retrageri spre propria poartă. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html?page=9	Analiză - Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte	Analiză: - stabilitate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor datorată, mai ales, limitării atribuțiilor jucătorilor; - vârful împins în inferioritate în majoritatea cazurilor, suportul mijlocașului ofensiv fiind insuficient, din punctul meu de vedere; - per total avem un joc de posesie cu verticalizări sporadice; - probabilitate mică-medie de a finaliza , medie de a ajunge în astfel de situații. 4-3-2-1 În cadrul sistemului 4-3-2-1 clasic, deschis, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 playmaker avansat; - 1 mijlocaș central clasic sau cu sarcini defensive; - 1 mijlocaș box-to-box; - 2 extreme; - 1 vârf împins relativ mobil din cauza împrejurărilor. Analiză: - stabilitate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - așezare destul de uniformă a jucătorilor în teren, astfel travaliul fundașilor laterali ofensivi nu mai este la fel de mare precum în cazurile precedente; - în majoritatea situațiilor vârful împins va fi în inferioritate însă, având suport atât pe zona mediană (chiar dacă nu atât de consistent precum ar fi fost în cazul unui al doilea atacant sau unui mijlocaș ofensiv), cât și pe benzi, va avea mai multe mingi exploatabile; - probabilitate medie de a finaliza, medie-mare de a ajunge în astfel de situații. Nu se recomandă forma cu retragerea zonei 3 în 2 deoarece este sufiecient suportul defensiv și acesta lucru ar dăuna foarte mult fazei de construcție. 4-3-1-2 În cadrul sistemului 4-3-1-2 clasic, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 2 mijlocași defensivi; - 1 regista; - 1 mijlocaș ofensiv; - 1 vârf împins fix. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - stabilitate pe zona mediană - condiții favorabile de dezvoltare a atacului și de organizare a apărării în aceste zone; - probabilitate mare de a finaliza, medie-mare de ajunge în astfel de situații, mai ales pe zona mediană; - risipă mare de energie pentru fundașii laterali ofensivi. Urcarea zonei 2 în zona 3 vine cu un plus considerabil pe faza de construcție și aduce beneficii pe fază defensivă asemănătoare formei analizate. 4-2-3-1 În cadrul sistemului 4-2-3-1, deschis, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș defensiv; - 1 regista; - 1 mijlocaș ofensiv; - 2 extreme; - 1 vârf împins fix. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarului; - jucătorii dispersați astfel încât să se acopere toate fazele; - acoperirea uniformă a terenului; - probabilitate medie de a finaliza și medie-mare de a ajunge în astfel de situații, sistemul permițând dezvoltarea atacului atât pe zona mediană, cât și pe benzi. Această variantă a sistemului o regăsim foarte des la noi, dar cu o singură schimbare crucială, în locul registei regăsim un al doilea mijlocaș defensiv, aspect ce diminuează semnificativ șansele de transmitere a mingii în zona 4, ca să nu mai vorbim de faptul că folosirea unui mijlocaș ofensiv de calitate inferioară compromite efectiv aducerea mingii la finalizare. Oricum, sunt sigur că în viziunea acestora, se crede că implementează sistemul 4-2-1-3, dar cei presupuși a fi din zona 5 nu desfășoară activități specifice unui inter, cu excepția pozițiilor avansate, aspecte ce îi fac să joace rar mingea și să adâncească lacunele ofensive. 4-2-2-2 În cadrul sistemului 4-2-2-2 deschis, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș central clasic sau cu sarcini defensive (în funcție de presiunea la care este supusă linia de mijloc sau defensiva); - 1 playmaker; - 2 extreme; - 1 atacant retras; - 1 vârf împins. Analiză: - stabilitate defensivă, asigurat și de prezența extremelor în bandă,chiar dacă avem o zonă ușor expusă la nivelul mijlocașilor defensivi, substituită suficient prin prezența mijlocașului central cu sarcini defensive.; - probabilitate mare de a finaliza sau de a ajunge în astfel de situații. În opinia mea, acest sistem 4-4-2 ofensiv (vechi) este cel mai echilibrat sistem de joc, astfel el nu aduce avantaje extraordinare pentru vreuna din fazele de joc, dar asigură o stabilitate, fiind un sistem ce poate fi folosit cu succes indiferent de tactica adoptată de adversar. 4-2-1-3 În cadrul sistemului 4-2-1-3 deschis, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 2 mijlocași defensivi; - 1 playmaker; - 2 interi; - 1 vârf împins fix. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - probabilitate mare de a finaliza și medie-mare de a ajunge în astfel de situații, - risipă medie-mare de energie pentru fundașii laterali ofensivi, chiar dacă există o deschidere relativă prin folosirea interilor. Această formă aduce o oarece dificultate în aducerea mingii la „finalizatorii” din zona 5. Forma recomandată, în viziunea mea, este dată de urcarea zonei 2 în 3, însoțită de permutarea playmaker-mijlocaș ofensiv. În această situație plusul ofensiv este evident, fără a aduce un minus notabil pe faza defensiva. 4-1-4-1 În cadrul acestui sistem întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali clasici, retrași, statici; - 1 mijlocaș defensiv; - 1 playmaker ușor avansat; - 1 mijlocaș box-to-box sau mijlocaș central clasic/cu sarcini defensive; - 2 mijlocași laterali; - 1 vârf împins mobil din cauza împrejurărilor. Analiză: - superioritate defensivă pe aproape toate tipurile de atac ale adversarilor; - vârful împins va fi constant în inferioritate în momentul atacului, va coborî mult pentru a intra în posesia mingii și va depune foarte mult efort, de regulă, fără rezultat; - ineficace în jumătatea adversă, faza de construcție fiind departe de careul advers; - probabilitate mică de a finaliza sau de a ajunge în astfel de situații. 4-1-3-2 În cadrul acestui sistem întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș defensiv; - 1 playmaker avansat; - 1 mijlocaș central clasic, cu sarcini defensive sau ofensive în funcție de cerințele jocului; - 1 mijlocaș box-to-box tipic, de obicei antrenorii nejustificat folosesc un al doilea mijlocaș central cu sarcini defensive; - 1 atacant retras sau orice jucător central din zona 5, cu excepția vârfului împins; - 1 vârf împins fix. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - stabilitate pe zona mediană, unde avem condiții favorabile de dezvoltare a atacului, cât și de organizare a apărării în aceste zone; - probabilitate medie-mare de a finaliza sau de a ajunge în astfel de situații; - risipă mare de energie pentru fundașii laterali ofensivi, fiind singurii artizani ai dezvoltării atacului pe benzi; - spații descoperite, exploatabile (mai ales pe contraatac), lăsate în urma urcării în atac a fundașilor laterali ofensivi; - atacantul retras sau oricare al doilea atacant, din cauza spațiilor prea mari dintre linii va coborî destul de mult, la nivelul mijlocașilor ofensivi, pentru a intra în posesia mingii. Se poate adopta și forma deschisă a sistemului, prin înlocuirea zonei 3, cu o zonă 4 formată din 1 mijlocaș ofensiv și 2 extreme, aspect ce va oferi suport pe benzi ofensiv, dar și defensiv. Această formă prezintă o posibilitate mică de îngreunare a tranziției apărare-atac. 4-1-2-3 În cadrul sistemului 4-1-2-3 deschis, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș defensiv; - 1 mijlocaș central clasic sau cu sarcini defensive; - 1 playmaker avansat; - 2 interi; - 1 vârf împins fix. Analiză: - stabilitate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - probabilitate mare de a finaliza sau de a ajunge în astfel de situații; - risipă medie-mare de energie pentru fundașii laterali ofensivi, chiar dacă există un suport relativ în atac prin folosirea interilor; 4-1-1-4 În cadrul sistemului 4-1-1-4 deschis, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș defensiv; - 1 playmaker; - 2 interi; - 1 atacant retras sau orice jucător central din zona 5, cu excepția vârfului împins; - 1 vârf împins fix. Analiză: - superioritate cel puțin numerică în treimea adversă, astfel probabilitatea de a marca în momentul în care mingea ajunge în această zonă este foarte mare; - stabilitate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarului. 5 zone 4-3-1-1-1 În cadrul sistemului 4-3-1-1-1 centrat, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 3 mijlocași defensiv; - 1 playmaker; - 1 mijlocaș ofensiv; - 1 vârf împins. Analiză: - superioritate defensivă pe toate atacurile adversarilor fiind un sistem ultradefensiv; - oferă premisele conservării unui rezultat favorabil (cel puțin scriptic); - propice jocului pe contraatac, fiind distanțe apropiate între liniii, mai ales pe zona mediană. - risipă de energie ușor peste medie pentru fundașii laterali ofensivi pe faza de atac, dar jocul fiind bazat pe conservarea rezultatului, urcările nu vor fi prea dese; - o construcție sporadică, dar nu acesta este oricum scopul folosirii acestui sistem; - probabilitate mică de a finaliza sau de a ajunge în astfel de situații în majoritatea cazurilor, fiind dependentă de nereușitele atacurilor adverse. 4-2-2-1-1 În cadrul sistemului 4-2-2-1-1 centrat, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 2 mijlocași defensivi; - 2 mijlocași centrali clasici, box-to-box, playmaker sau o intercalare, excepție face folosirea simultană a 2 playmakeri; - 1 mijlocaș ofensiv; - 1 vârf împins. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - premise bune de dezvoltarea a contraatacului; - risipă de energie peste medie pentru fundașii laterali ofensivi pe faza de atac, de această dată jocul fiind puțin mai elaborat, urcările vor fi mai dese, cerute de joc; - probabilitate medie de a finaliza și medie de a ajunge în astfel de situații în majoritatea cazurilor. 4-2-1-2-1 În cadrul sistemului 4-2-1-2-1 deschis, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 2 mijlocași defensivi; - 1 playmaker avansat; - 2 extreme; - 1 vârf împins. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - probabilitate mică-medie de a finaliza și medie de a ajunge în astfel de situații, fiind extrem de importantă, chiar decisivă, calitatea jucătorilor din zonele 3 și 5. 4-2-1-1-2 În cadrul sistemului 4-2-1-1-2 centrat, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 2 mijlocași defensivi; - 1 playmaker; - 1 mijlocaș ofensiv; - 1 atacant retras; - 1 vârf împins. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - premise bune de dezvoltarea a atacului pe zona mediană; - probabilitate medie-mare de a finaliza, medie de a ajunge în astfel de situații. 4-1-3-1-1 În cadrul sistemului 4-1-3-1-1, clasic, centrat, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș defensiv; - 1 mijlocaș box-to-box tipic; - 1 mijlocaș central clasic; - 1 playmaker avansat; - 1 mijlocaș ofensiv; - 1 vârf împins fix. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - stabilitate pe zona mediană, unde avem condiții favorabile de dezvoltare a atacului, cât și de organizare a apărării în aceste zone; - probabilitate medie-mare de a finaliza sau de a ajunge în astfel de situații; - risipă mare de energie pentru fundașii laterali ofensivi, dar numărul crescut de mijlocași va face ca jocul să fie concentrat pe zona mediană, motiv pentru care există posibilitatea ca aportul ofensiv al fundașilor laterali să nu fie necesar; - spații descoperite, exploatabile, aspect dependent de punctul anterior. 4-1-2-2-1 În cadrul sistemului 4-1-2-2-1 deschis, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș defensiv - 1 playmaker avansat; - 1 mijlocaș box-to-box; - 2 extreme; - 1 vârf împins relativ mobil din cauza împrejurărilor. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - așezare destul de uniformă a jucătorilor în teren, cu un minus relativ în zona 5; - în majoritatea situațiilor vârful împins va fi în inferioritate, va depune un efort considerabil, de foarte multe ori fără rezultate notabile. - probabilitate medie de a finaliza, medie-mare de a ajunge în astfel de situații. 4-1-2-1-2 În cadrul sistemului 4-1-2-1-2 clasic, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș defensiv; - 1 mijlocaș central clasic; - 1 mijlocaș box-to-box, chiar și un mijlocaș central cu sarcini ofensive sau playmaker mai ales dacă vine în tandem cu un mijlocaș cu profil defensiv; - 1 mijlocaș ofensiv; - 1 atacant retras; - 1 vârf împins fix. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - stabilitate pe zona mediană - condiții favorabile de dezvoltare a atacului, cât și de organizare a apărării; - probabilitate mare de a finaliza sau de ajunge în astfel de situații, mai ales pe zonă centrală; - risipă mare de energie pentru fundașii laterali ofensivi, dar numărul crescut de mijlocași va face ca jocul să fie concentrat pe zona mediană, motiv pentru care există posibilitatea ca aportul ofensiv al fundașilor laterali să nu fie necesar. 4-1-1-3-1 În cadrul sistemului 4-1-1-3-1 deschis, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș defensiv; - 1 mijlocaș central clasic, ofensiv, box-to-box, chiar și playmaker; - 1 mijlocaș ofensiv; - 2 extreme; - 1 vârf împins fix. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale; - jucătorii dispersați astfel încât acoperă toate fazele, chiar dacă nu se regăsesc într-un număr suficient, mai ales în zona 5; - distanțele dintre zone bine-proporționate; - probabilitate medie de a finaliza, medie-mare de a ajunge în astfel de situații. 4-1-1-2-2 În cadrul sistemului 4-1-1-2-2 deschis, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș defensiv; - 1 playmaker; - 2 extreme; - 1 atacant retras sau chiar al doilea vârf împins dacă se joacă direct pe vârfuri de la nivelul registei, chiar și al extremelor, 9 fals sau atacant complet dacă se urmărește un minim de construcție (recomandat); - 1 vârf împins. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - probabilitate mare de a finaliza, medie-mare de ajunge în astfel de situații când atacul este dezvoltat pe flancuri, mică în celelalte situații. 4-1-1-1-3 În cadrul sistemului 4-1-1-1-3 deschis, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș defensiv; - 1 mijlocaș central clasic sau box-to-box; - 1 mijlocaș ofensiv; - 2 interi; - 1 vârf împins fix. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - probabilitate mare de a finaliza sau de a ajunge în astfel de situații; - risipă medie-mare de energie pentru fundașii laterali ofensivi. IV. Sisteme cu 3 fundași Variantele de sistem provenite din cele cu 5 fundași nu aduc un plus ofensiv notabil, de cele mai multe ori exprimând același lucru precum forma cu 5 fundași. Cauzele pentru care există identitatea între acestea pot fi: - sarcinile trasate jucătorilor (mijlocașii laterali primesc sarcini defensive); - jucătorii nu sunt obișnuiți cu poziția avansată de mijlocaș lateral; - echipa adversă nu permite adoptarea pozițiilor laterale avansate. Totuși există și sisteme tip cu 3 fundași care nu provin din cele cu 5 fundași, la care mă voi rezuma doar în a oferi câte o reprezentarea grafică a celor 3 dispuneri, mai ales din cauza faptului că majoritatea nu au o prea mare aplicabilitate. Toate reprezentările grafice le găsiți pe pagina www.facebook.com/CraciunescuStefanCandidatFRF . Totodată este foarte greu pentru un jucător de bandă în acest sistem să dea randament maxim, indiferent de poziția sa obișnuită, întrucât pe lângă atribuțiile specifice pe care trebuie să le aibă, atât ofensive, cât și defensive, el va parcurge ambele faze, de regulă, în sprint, fapt deloc favorabil, mai ales dacă avem o zonă centrală cu o componență deficitară din punct de vedere valoric sau datorată sarcinilor trasate. Cel mai simplu mod în care putem evidenția dezavantajele unui astfel de sistem este analizarea meciului România - Danemarca 0-0, rezultatul consemnând cea mai lungă serie fără gol marcat din istoria echipei naționale. Cu toate acestea după meci au fost laude președinte FRF-selecționer și invers, trăgând speranță la locul 2 în grupă, fără a evidenția că acest loc nu asigură calificarea la baraj. Chiar cu o zi înaintea meciului am postat un mesaj prin care speram să nu se adeverească zvonurile ce prezentau un sistem 3-4-3. „Dar de ce ar trebui să mă gândesc că pot fi demis? Eu mă gândesc cum să învingem. Dar dacă ar fi să completez logica întrebări tale, înseamnă că dacă vom învinge mâine ar trebui să mi se prelungească înțelegerea pe încă 10 ani?”, declara Daum. Pun eu o întrebare mai logică, nu a fost adus să mai și învingem ???? Având în vedere că meciul cu danezii era decisiv, victoria fiind obligatorie, sistemul propus de Daum, în viziunea dânsului, a fost 3-4-3 mega/ultraofensiv. FALS, sistemul adoptat în meci a fost 5-2-1-2: zona 1: - Latovlevici, Benzar (fundași laterali ofensivi). Să nu ne lăsăm induși în eroare de faptul că cei 2 jucători au adoptat poziții avansate, specifice extremelor, acestea fiind sporadice. Dacă ați fost atenți la meci ați observat că în min. 60 Benzar nu prea mai avea resurse să facă ambele faze, ambii adoptând o poziție din ce în ce mai joasă odată cu trecerea timpului. Cu excepția celor 2-3 centrări ale lui Benzar, aportul ofensiv specific extremelor nu s-a regăsit. România a terminat meciul fără a obține o lovitură de colț. - Toșca, Chiricheș, Săpunaru (fundași centrali). Nefondată afirmația că nu erau obișnuiți cu aceste posturi, dimpotrivă. Gândirea a fost deficitară în introducerea celor 3 fundași întrucât era clar faptul că niciunul nu excela în ceea ce privește jocul de cap și că vom fi dominați aerian, lucru care a și avut loc, cu excepția câtorva intervenții cu capul în dreptul lui Săpunaru. Strategia și gândirea antrenorului trebuia să se concentreze pe un joc ofensiv și în a nu le permite să ajungă în astfel de situații, mai ales că fundașii lor centrali nu i-am perceput ca având o mare siguranță în joc, chiar valoare. Tot am auzit că jucătorii României nu au valore fotbalistică, sunt necunoscuți ș.a.m.d. Fals, valorea jucătorilor români, per total, cred că este detașat pe locul 2, după Polonia. Putem afirma că jucătorii danezi erau notorii, cu excepția a 2-3 nume? Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/fenn-ikt-proqramlar-muellim-v2.html	Fənn: İkt proqramları Müəllim	\| Fənn: İkt proqramları Müəllim \| səhifə \| 1/6 \| tarix \| 05.01.2022 \| ölçüsü \| 28,22 Kb. \| \| #111283 \| növü \| Dərslik \| \| Dərsin icmalı Peşə : Fənn: İKT proqramları__________________________________________________ Müəllim: Məmmədova Rübabə________________________________________________ Mövzu: Windows Əməliyyat Sistemində İşçi stol ,Fayl və qovluqlarla iş . Məqsəd: Windows -un başlanğıc ekranı Masaüstü (Desktop) adlanan sistem obyekti ilə tanış olmaq ,fayl və qovluq strukturu üzərində aparılan əməliyyatları öyrənməkdir. Fənlərarası əlaqə : İnformatika , Kompüter texnologiyasının əsasları,Elektrotexnika və s Əyani vəsaitlər: Dərslik ,Kompüter,iş vərəqləri,plakatlar. Üsul : Müzakirə xarakterli ,Əqli hücum. Dərsin gedişi: Sinfin təşkili : Davamiyyəti yoxlamaq,nəzəri jurnalı təlimata uyğun olaraq işləmək ,yeni tədris olunacaq mövzunun adını mövzu təqvim planı əsasında qeyd etmək. Dostları ilə paylaş: \| \| \|
http://muhaz.org/fenn-ikt-proqramlar-muellim.html	Fənn: İkt proqramları Müəllim	Dərsin icmalı Peşə : Fənn: İKT proqramları__________________________________________________ Müəllim: Məmmədova Rübabə________________________________________________ Mövzu: Windows Əməliyyat Sistemində İşçi stol ,Fayl və qovluqlarla iş . Məqsəd: Windows -un başlanğıc ekranı Masaüstü (Desktop) adlanan sistem obyekti ilə tanış olmaq ,fayl və qovluq strukturu üzərində aparılan əməliyyatları öyrənməkdir. Fənlərarası əlaqə : İnformatika , Kompüter texnologiyasının əsasları,Elektrotexnika və s Əyani vəsaitlər: Dərslik ,Kompüter,iş vərəqləri,plakatlar. Üsul : Müzakirə xarakterli ,Əqli hücum. Dərsin gedişi: Sinfin təşkili : Davamiyyəti yoxlamaq,nəzəri jurnalı təlimata uyğun olaraq işləmək ,yeni tədris olunacaq mövzunun adını mövzu təqvim planı əsasında qeyd etmək. Keçmiş dərsin sorğusu:(Frontal sorğu)1 .Əməliyyat sistemi nədir ? 2 Windows əməliyyat sisteminin əsas funksiyası nədən ibarətdir? 3 Windows -un baş menyusu hansı obyektlərdən ibarətdir? 4 Windows -un kontekst menyusu haqqında nə bilirsiniz? 5. Windows -un əsas obyektləri hansılardır ? Keçmiş dərsin yekunlaşdırılması :Müəllim yeni dərsin izahına başlamamışdan əvvəl tədris olunmuş mövzuya bir daha qayıdaraq yeni dərslə köhnə dərs arasında əlaqə yaratdı.Motivasiya quraraq yeni dərsi şagirdlərin iştirakı ilə izah etməyə başladı. Sinfi fəallaşdırmaq məqsədilə şagirdləri də dərsə cəlb etdi. Yeni dərsin izahı : Motivasiya (Problemin qoyuluşu): Müəllim əqli hücum ---beyin həmləsi ilə sorğu aparır. Lövhədən plakat asır və plakatdakı sorğu üzrə motivasiya qurur.(Mövzu ilə əlaqədar açar sözlərdən My Computer My Documents istifadə edir) Masaüstü -iççi stol (Desktop) Windows -un hansı obyekrləri və idarəetmə elementləri ilə əks olunmuşdur ? Fayl və qovluq ,onlar üzərində aparılan əməliyyatlar . Recycle Bin Taskbar Müəllim motivasiya mərhələsində şagirdlərin nə bildiklərinə əmin olduqdan sonra onların nəyi bilmək istədiklərini araşdırır və bunu tədqiqat sualı seçərkən nəzərdə saxlayır. İnformasiya mübadiləsi və müzakirəsi aparan müəllim şagirdlərin nəyi bildiklərinə tam əmin olur. Tədqiqat sualları: İşçi çtol (Desktop) Windows -un obyektləri və Windows -un idarəetmə elementlərinin əks olunduğu qrafiki mühiti tədqiq etmək ,bu mühitdə fayl və qovluq strukturu ilə naviqasiyalar və onlar üzərində aparılan əməliyyatları araşdırmaq . Tədqiqatın aparılması :Müəllim tədqiqatı aparmaq üçün şagirdləri qruplara bölür və qruplara rəhbər təyin edir.Qruplar müəyyən adlarla adlandırılır və onlara iş vərəqləri paylanır. Qrup 1 (Monitor ) Qrup 2 (Prosessor) Qrup 3(Printer) Qrup 4(Skaner) İş vərəqi №1 Masaüstü(Desktop) – qrafiki mühitində Windows –un obyektlərini və idarəetmə elementlərini araşdırmalı. Nişanlar (Piktoqramlar), (Start)Başlat düyməsi ,Məsələlər paneli,(Taskbar),Dil paneli(Language Bar), Açılışda başlat(Start Up). İş vərəqi №2 Masaüstünün ( İşçi stolun) fonunu qurmalı , xüsusiyyətlərini dəyişdirməli, işçi masanın qurulmasının əlavə vasitələrini araşdırmalı .(My Computer,My Documents.Recucle Bin, Control Panel) İş vərəqi №3 Fayl nədir? Faylın parametrləri. Fayl strukturu üzərində aparılan əməliyyatlar (Hər hansı bir faylı yaradıb üzərində əməliyyatlar ardıcıllığını aşağıdakı qaydada aparmalı.) 1 Faylı yaradıb , ona ad verməli 2 Fayla baxmalı. Onu işə salmalı 3 Faylın redaktə olunması 4 Faylın yadda saxlanması 5 Faylın adının dəyişdirilməsi 6 Faylın yerinin dəyişdirilməsi 7 Faylların köçürülməsi ,lazım gəldikdə silinməsi. İş vərəqi №4 Qovluqlar ,qovluqlar üzərində əməliyyatlar ,qovluqların fayllardan fərqi. Mübadilə: İş vərəqləri toplanır, lövhədən asılır,qrup liderləri tərəfindən təqdim olunur. Müzakirə: Bu prosesdə müəllim şagirdlərə suallar verir.əsas fikir birgə izah olunur. Yeni dərsin möhkəmləndirilməsi məqsədi ilə müzakirə prosesi başlayır. Yeni dərsin möhkəmləndirilməsi: 1 İşçi stol- masaüstü nədir ,o nəyi xatırladır ? 2 İşçi stoldakı element və obyektlərə kiçik şəkillər demək olarmı? 3 Məxsusi İşçi masanın digər elementlərinin əvvəlki oxşarları hansıdır? 4 Fayllar məxsusi adlarla xarakterizə olunurmu,kompüterdə müxtəlif adda , müxtəlif görünüşdə məlumatlar vardırsa onları fayl adlandırmaq olarmı? - 5 Faylların hansı xüsusiyyətləri ( Atribut –rəmzləri) vardır? - - Qovluq nədir ,onun fayldan fərqini necə izah edərdiniz? 7Gündəlik həyatımızda istifadə etdiyimiz qovluqları kompüterdəki ilə eyniləşdirmək olarmı ? 8 Saysız hesabsız faylların yerləşdirildiyi və həmin faylların tipinə ,müəyyən xüsusiyyətlərinə görə yığıldığı yerə nə ad vermək olar? 9 Kompüterdə hansı texniki təhlükəsizlik qaydalarına riayət etmək lazımdır ? Nəticə və ümumiləşdirmə Şagirdlərin cavabları ümumiləşdirilir.Öz sənətinin yaradıcısı olmaq,kompüteri müəyyən səviyyədə işlətməyi bacarmaq, kompüterdə işləyərkən texniki təhlükəsiz qaydalarına hökmən riayət etməyi həmişə diqqət mərkəzində saxlamalı. Yaradıcı tətbiqetmə: Windows –un işçi masasında fayl və qovluqlarla əlaqəli əməliyyat yarat.My Documents,My Pictures,My Music qovluqlarını yarat, onlara uyğun çoxlu sayda faylları verilmiş qovluqlarda yerləşdir və onların klassik formaları ilə uyğunluğunu izah et. Qiymətləndirmə : Müəllim hər qrup üçün meyar cədvəli hazırlayır və dərsin bütün mərhələlə rində müəyyən qiymətlərlə qiymətləndirilir. Qruplar Meyarlar \| 1 \| 2 \| 3 \| 4 \| Tədqiqat aparır \| 5 \| 3 \| 3 \| 3 \| Əməkdaşlıq edir \| 4 \| 4 \| 3 \| 4 \| Təqdim edir \| 4 \| 4 \| 4 \| 5 \| Nəticə çıxarır \| 5 \| 4 \| 4 \| 5 \| Əlaqələndirir \| 4 \| 5 \| 3 \| 3 \| Tətbiq edir \| 4 \| 4 \| 3 \| 3 \| Yekun \| 26 \| 24 \| 20 \| 23 \| Ev tapşırığı :Öz kompüterində işçi masanı qur,ekranı tənzimlə,parametrləri seç,eyni strukturlu fayllar yarat ,onları qovluqlarda yerləşdir,adını və nişanını dəyişdir. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/microsoft-mehsullar-uzre-resmi-sertifikatlar-mcp-mcsa-mcsa--m-v2.html	Microsoft məhsulları üzrə rəsmi sertifikatları: mcp, mcsa, mcsa + M, mcse, mct	Elgüc Yusifbəyli Fərəc oğlu : 1983-Naxçıvan MR Microsoft məhsulları üzrə rəsmi sertifikatları: MCP, MCSA, MCSA + M, MCSE, MCT Fərdi səhifəsi: www.yusifbeyli.com Könüllü fəaliyyətləri : www.technet.az (təsisçi) Könüllü fəaliyyətləri : Turkish Avengers Team Məqsəd: Elektron resurs yaratmaqda məqsədim Azərbaycanda İKT sahəsi üzrə mövcud olan informasiya çatışmazlığının aradan qaldırılmasına və bu sahə üzrə yetişməkdə olan gənclərimizin maariflənməsinə dəstək olmaqdır. E-Kitab haqqında: Əziz oxucu ! Dərslik üç hissədən ibarət olacaq. Fikrim Azərbaycan dilində geniş bir Active Directory resursu yaratmaq və bu mövzu əsasında gənclərin öz biliklərini daha yaxşı təkmilləşdirməsinə dəstək olmaqdır. İrad və təkliflər üçün: yusifbeyli.com/əlaqə Texniki suallar üçün: forum.technet.az itab tamamiləpulsuzdur.
http://muhaz.org/derslik-azerbaycan-diller-universiteti-elmi-surasnn.html	Dərslik Azərbaycan Dillər Universiteti Elmi Şurasının	Elmi redaktor və ön sözün müəllifi: Akademik Ramiz Mehdiyev Dərslik müəllifləri: AMEA-nın həqiqi üzvü, professor Kamal Abdulla, fəlsəfə elmləri doktoru, professor Etibar Nəcəfov, fəlsəfə elmləri doktoru, professor Əlikram Abdullayev, fəlsəfə elmləri doktoru, professor Əyyub Kərimov, sosiologiya üzrə fəlsəfə doktoru Asəf Qənbərov, ilahiyyat üzrə fəlsəfə doktoru Aqil Şirinov, filologiya üzrə fəlsəfə doktoru Billurə Aslanova, ilahiyyat üzrə fəlsəfə doktoru Ceyhun Məmmədov, siyasi elmlər üzrə fəlsəfə doktoru İrina Kunina, filologiya üzrə fəlsəfə doktoru Könül Aslanova, ilahiyyat üzrə fəlsəfə doktoru Mehman İsmayılov, siyasi elmlər üzrə fəlsəfə doktoru Moisey Bekker, fəlsəfə üzrə fəlsəfə doktoru Rəşad İlyasov, Anar Əlizadə, Ceyhun Əliyev, Elnarə Kərimova, Əliheydər Zülfüqarov, Əli Həziyev, Gündüz İsmayılov, Güney Namazova, Mahir Qəniyev, Nahid Məmmədov, Nicat Məmmədli, Rəvan Həsənov, Rəfi Qurbanov, Rəhim Rəhimov, Sadiq Mirzəyev, Tərlan Orucova. Rəyçilər: Akademik İsa Həbibəyli Professor Musa Qasımlı (AMEA-nın müxbir üzvü) Nəşrə məsul: Anar Əlizadə Nəşriyyat redaktoru: Əliheydər Zülfüqarov Dizayner: Raman Dadaşov
http://muhaz.org/annotasiya.html	Annotasiya	AZƏRBAYCAN RESPUBLİKASI TƏHSİL NAZİRLİYİ AZƏRBAYCAN MÜƏLLİMLƏR İNSTİTUTU Firədun Nadir oğlu İbrahimov Rüfət Lətif oğlu Hüseynzadə PEDAQOGİKA Dərslik Azərbaycan Respublikası Təhsil Nazirliyinin 14.12.2011- ci il tarixli, 2062 №-li əmri ilə təsdiq edilmişdir. I cild Bakı 2012 Kitab Ulu Öndərimiz Heydər Əliyevin - “Mənim ən sevimli müəllimim!” – nidası ilə əzizlədiyi görkəmli pedaqoq, ədəbiyyatşünas alim, ”İstiqlal” ordenli, Əməkdar müəllim Lətif Hüseynzadənin əziz xatirəsinə ithaf olunur. Elmi redaktor: Ə.Ə.Ağayev Pedaqogika üzrə elmlər doktoru, professor Rəyçilər: Akif Abbasov Pedaqogika üzrə elmlər doktoru, professor. Ləzifə Qasımova Pedaqogika üzrə elmlər doktoru, professor Ağahüseyn Həsənov Pedaqogika üzrə elmlər doktoru, professor. Mircəfər Həsənov Pedaqogika üzrə fəlsəfə doktoru, professor. Məmmədəli Ağayev Pedaqogika üzrə fəlsəfə doktoru, dosent Firədun İbrahimov, Rüfət Hüseynzadə. PEDAQOGİKA: 2 cilddə. I cild. – Bakı: Mütərcim, 2012, s. Dərslikdə təhsilin Bolonya prosesi, kredit sistemi, yeni pedaqoji texnologiyalar, innovasiyalar, fəal və interaktiv təlim metodları, pedaqoji proseslərə yanaşmada yeni pedaqoji təfəkkür ümumiləşmiş şəkildə şərh olunur, müasir pedaqoji elmin və son pedaqoji təcrübələrin nailiyyətləri əsasında pedaqogikanın nəzəri və praktiki məsələləri geniş planda təqdim olunur. Dərslik Azərbaycan Respublikası Təhsil Nazirliyi tərəfindən təsdiq edilmiş “Pedaqogika” proqramı əsasında hazırlanmış və Bolonya prosesi, kredit sistemi üzrə ali pedaqoji məktəblərin bakalavr pilləsi üçün nəzərdə tutulmuşdur. İ хх-11 © F.N.İbrahimov, R.L.Hüseynzadə. 2012 “Mən yer üzündə müəllim adından yüksək bir ad tanımıram!” Heydər Əliyev DƏRSLİYİN MƏQSƏDİ VƏ STRUKTURU HAQQINDA Təhsilin ayrı-ayrı sahələrinin inkişafı üzrə real vəziyyətin təhlili əsasında hazırlanıb təsdiq edilmiş proqramların reallaşdırılması nəticəsində təhsil infrastrukturunun müasir tələblərə uyğun təkmilləşdirilməsi, təhsilin məzmununun yeniləşdirilməsi və buna müvafiq yeni dərslik siyasətinin aparılması, təhsil alanların nailiyyətlərinin qiymətləndirilməsi üzrə yeni model və mexanizmlərin tətbiqi, əmək bazarının tələbatına uyğun kadr hazırlığı və təminatının yaxşılaşdırılması, təhsil müəssisələrinin informasiya-kommunikasiya texnologiyaları ilə təmin edilməsi və təhsil sisteminin informasiyalaşdırılması, istedadlı uşaqların inkişafı, xüsusi qayğıya ehtiyacı olan uşaqların təhsilinin təşkili, de-institutlaşdırma, məktəbəqədər təhsil-tərbiyə işinin və peşə təhsilinin yeniləşdirilməsi, xaricdə təhsil və digər bu kimi sahələrdə əhəmiyyətli nailiyyətlər əldə olunmuşdur. Bütün bunlar Ulu öndər Heydər Əliyev tərəfindən əsası qoyulan siyasi və sosial-iqtisadi, mədəni-maarif kursun nəticələridir. Bu kurs ölkə Prezidenti cənab İlham Əliyev tərəfindən yaradıcılıqla və uğurla həyata keçirilir. Azərbaycanda bütün sahələrdə olduğu kimi, təhsil sahəsində də dinamik inkişaf davamlı hala gəlmişdir. Möhtərəm prezidentimiz belə bir vacib ideya irəli sürmüşdür ki, “qara qızıldan, maddi dəyərlərdən əldə edilən kapital ölkədə insan kapitalının inkişafına yönəldilməlidir”. Bu gün “təhsil Azərbaycanın davamlı inkişaf strategiyasının ən öncül istiqamətlərindən biridir”. Dövrün, zamanın tələblərinə görə müasir dünya təcrübəsi əsas tutulmaqla ümumi təhsilin yeni konsepsiyasının işlənib hazırlanması, məqsəd və vəzifələrin yeni pedaqoji təfəkkür baxımından formalaşdırılması, fənlərin məzmununun konseptual müddəalarının müəyyənləşdirilməsi və fənn kurikulumlarının yaranması, məzmunda standart məfhumunun reallığa çevrilməsi təhsil tariximizdə yadda qalacaq mühüm nailiyyətlərdir. Azərbaycanın sosial-iqtisadi və mədəni həyatında, o cümlədən təhsil sahəsindəki davamlı inkişafı, dinamizmi, “oxuyan cəmiyyət”in qarşısında həlli vacib olan məsələlər qoyur. Yeniləşən təhsilimizin öncül mövqeyinin saxlanması, funksiyalarını yerinə yetirməsi və inkişafı milli-mənəvi və ümumbəşəri dəyərləri qoruyan və inkişaf etdirən, geniş dünyagörüşünə malik olan, təşəbbüsləri və yenilikləri qiymətləndirməyi bacaran, nəzəri və praktik biliklərə yiyələnən, müasir təfəkkürlü və rəqabət qabiliyyətli pedaqoji kadrların olmasından asılıdır. Hansı ki, bu cür keyfiyyətlərə malik pedaqoji kadrların hazırlanması, mövcud pedaqoji kadr potensialının ixtisasının artırılması, yenidən hazırlanması, qabaqcıl pedaqoji təcrübənin, texnologiyaların mənimsənilməsi və praktikaya gətirilməsi və s. pedaqogikanın bilavasitə və bilvasitə problemləridir, vəzifələridir. Pedaqogika elmi bu tələbləri ödəmək, pedaqoji prosesin effektivliyini yüksəltmək üçün yeni nəzəriyyə və texnologiyalar işləyir və məktəbə təklif edir. Bu dərslikdə pedaqogikanın nəzəri-metodoloji məsələlərini, təlim, tərbiyə, təhsil anlayışlarını, pedaqoji prosesin təbiətini, texnoloji əsaslarını, təhsilşünaslıqda pedaqogikanın tədqiq etdiyi problemlərin həllinə yanaşmaları müasir nəzəri fikir və qabaqcıl təcrübə nöqteyi-nəzərdən geniş şəkildə işıqlandırmağa çalışmış və bu zaman Azərbaycanda həyata keçirilən təhsil islahatına dayanan proqram və konsepsiyalara rəhbər sənədlər kimi istinad etmişik. Dərsliyi hazırlayarkən bizə məlum olan mövcud pedaqogika dərsliklərinin və dərs vəsaitlərinin üstün cəhətlərindən faydalanmaqla yanaşı, pedaqogika fənni üzrə tədris proqramının tələbləri diqqət mərkəzində saxlanılmışdır. Eyni zamanda Azərbaycan pedaqoji fikir tarixində layiqli yeri olan görkəmli pedaqoqların – M.M. Mehdizadənin, Ə.Seyidovun, M.Ə.Muradxanovun, M.C.Mərdanovun, A.O.Mehrabovun, H.M.Əhmədovun, Ə.Ə.Ağayevin, N.M.Kazımovun, Z.İ.Qaralovun, Y.Ş.Kərimovun, Y.R.Talıbovun, B.A.Əhmədovun, A.M.Həsənovun, Ə.Ş.Həşimovun, A.N.Abbasovun, Ə.X.Paşayevin, F.A.Rüstəmovun, H.Ə.Əlizadənin, L.N.Qasımovanın, O.Q.Həsənlinin, H.H.Əhmədovun, K.A.Məmmədovun, F.N.İbrahimovun, R.L.Hüseynzadənin, R.H. Məmmədzadənin, M.M. Həsənovun və digər görkəmli alim-pedaqoq, tədqiqatçıların min bir zəhməti hesabına hasil olan dəyərli əsərlərinə, zəngin pedaqoji ideyalarına, yeni pedaqoji yanaşmalarına istinad edilmiş, yeri gəldikcə, müxtəlif xalqların nümayəndələrinin faydalı hesab etdiyimiz pedaqoji fikirlərinə müraciət edilmişdir. Bu prosesdə pedaqogikanın ayrı-ayrı mübahisəli məsələlərinə və müddəalarına yenidən nəzər salınmış, onlara müəyyən münasibət bəslənilmişdir. Dərsliyin məzmununda ehtiva olunan şərhlərdə sistemli təhlilə üstünlük verilmişdir. Pedaqogikanın tədrisi ilə bağlı tələblərə uyğun nəzəri və texnoloji problemləri özündə əks etdirən bu dərslik sistemi və strukturu ilə digərlərindən fərqlənir. Dərslikdə ehtiva olunan sistemin elementləri arasında dialektik əlaqələr onun emercent təbiəti gözlənilməklə açıqlanır, ümumi və spesifik qanunauyğunluqlar nəzəri və praktik baxımdan interpretasiya olunur. Dərslikdə pedaqoji prosesə dialektik təbiətli sistem kimi baxılmış, onun ehtiva etdiyi təlim, tərbiyə, təhsil və inkişaf real həyatda bir-birini şərtləndirən, vahidin tərəfləri kimi çıxış edən hadisələr kimi elmi əsaslarla şərh olunmuşdur. Təlim, tərbiyə, təhsil və inkişaf hadisələri arasındakı, eləcə də hər birinin daxilindəki dialektika diqqət mərkəzinə çəkilməklə təhlil olunmuş və təbiətləri açılmışdır. Bu yanaşma pedaqogika üzrə nəzəriyyə və texnologiyaya aid edilən kateqorial aparatın dürüstləşdirilməsinə, hər bir anlayışın əsas əlamətlərini müəyyənləşdirməyə, daha məqbul sayıla biləcək təriflərin formulə olunmasına imkan yaratmışdır. Bütün bunlar təqdim olunan dərsliyin müsbət məziyyətləri kimi qəbul oluna bilər. Qənaətimizə görə, bu dərsliyin əsas qayəsi, ideya istiqaməti respublikamızda aparılan təhsil islahatının ruhuna tam uyğundur. Dərsliyin məzmununa daxil olan materiallardan mühazirə və seminarlarda istifadə olunmuş, onun tələbələrin hazırlığına təsiri baxımından müsbət məziyyətləri dəqiqləşdirilmiş, müvafiq təshih işi aparılmışdır, tələbələrin istək və tələbatlarına da həssaslıqla yanaşılmışdır. Dərslik iki cilddə əhatə olunmuşdur. Dərsliyin birinci cildində pedaqogikanın nəzəri-metodoloji məsələləri, təhsil və təlim haqqında nəzəriyyə (didaktika) özünə yer almışdır. Dərsliyin ikinci cildində isə tərbiyə nəzəriyyəsi və məktəbşünaslığın aktual məsələləri “sistem-struktur” rakursda şərh olunmuşdur. Gərgin iş nəticəsində həm strukturuna, həm tematikasına, həm müasir həyatımıza, həm də orta ümumi təhsilin fəlsəfəsinə uyğun olaraq öz həcminə, üslubuna və məzmununa görə əvvəlki pedaqogika dərslik və dərs vəsaitlərindən fərqli yeni dəyərli bir pedaqogika dərsliyi sizlərə təqdim olunur. İnanırıq ki, tələbələrin, müəllimlərin, magistrant və doktorantların, pedaqogika üzrə tədqiqatçıların, pedaqogikaya maraq göstərənlərin sərəncamında olan bu dərslik maraq və rəğbətlə qarşılanacaqdır. Müəlliflər PEDAQOGİKANIN NƏZƏRİ-METODOLOJİ MƏSƏLƏLƏRİ I fəsil PEDAQOGİKA ELMİ HAQQINDA ÜMUMİ ANLAYIŞ Əhatə olunan məsələlər: - 1. Elm anlayışı. 1.2. Pedaqogika nəzəri və tətbiqi elmdir. 1.3. Pedaqogika nəyi öyrənir: pedaqogika elminin obyekti və predmeti. 1.4. Pedaqogikanın anlayışlar sistemi. 1.5. Pedaqoji cərəyanlar. 1.6. Pedaqogikanın başqa elmlərlə əlaqəsi. 1.7. Pedaqogikanın sahələri. Pedaqogikada diferensiasiya prosesləri. Altı nökərim var cəsur, cəngavər, Pənahım onlardır çətində, darda. Deyim adlarını, bilməyə dəyər – Necə, Niyə, Kim, Nə, Haçan və Harada. Kiplinq 1.1. Elm anlayışı Müasir dövrdə cəmiyyətin inkişaf səviyyəsi elmi tərəqqi ilə sıx bağlıdır. Elm anlayışı (ər. ﻋﻠﻢ “elm”) “bilmək, məlumatlı olmaq” mənalarını verən ﻋﻠﻢ “aləmə” kökündəndir. Alim ( ər. ﻋﺎﻠﻢ, cəmi ﺀ ﻋﻠﻤﺎ “ üləma”) sözü də ﻋﻠﻢ “elm” sözündən əmələ gəlmişdir. İctimai fikir tarixində öz xidmətləri ilə seçilən, elm və mədəniyyət aləmində tanınan görkəmli şəxsiyyətlər elm haqqında qiymətli fikirlər söyləmişlər. Qədim yunan filosofu Diogen elmi dünyada ən böyük xeyir, nadanlığı isə ən böyük şər hesab edirdi. Böyük türk mütəfəkkiri və şairi Cəlaləddin Rumiyə görə elm sahilsiz bir dəryadır, alim də sahilsiz dəryaya dalmış bir dalğıcdır. Dahi Azərbaycan şairi və mütəfəkkiri Nizami Gəncəvi yazırdı: Qüvvət elmdədir, başqa cür heç kəs, Heç kəsə üstünlük eyləyə bilməz. Hər uca rütbədən biliniz, fəqət Alimin rütbəsi ucadır əlbət. Azərbaycan milli izahlı ensiklopedik pedaqoji lüğətində (Bakı, 2005) “elm” və “alim” kəlmələri belə xarakterizə olunur: “Elm-real gerçəkliyin ictimai şüurda inikası olan və onu (gerçəkliyi) təkmilləşdirməyə yönələrək cəmiyyətə fayda verən obyektiv biliklər sistemidir. Alim - iqtisadiyyatın, ticarətin, inşaatın, mədəniyyət və incəsənətin, habelə təbiətin bu və ya digər sahəsindəki hadisələr arasında səbəb və nəticə əlaqələrini, qanunauyğunluqlarını elmi cəhətdən araşdıran əsasən elmlər namizədi (indi fəlsəfə doktoru) və ya elmlər doktoru elmi dərəcəsi olan şəxsə deyilir”. Azərbaycan dilinin izahlı lüğətində (II cild “Şərq-Qərb”, 2006) elm - təbiət və cəmiyyətin inkişafındakı qanunauyğunluqları və obyektiv aləmə təsiri üsullarını meydana çıxaran biliklər sistemi və bu biliklərin ayrıca sahəsi adlandırılır. Müəllim (ər. ﻤﻌﻠﻢ “öyrədən, müəllim”) sözü də ﻋﻠﻢ “elm” kökündəndir. Pedaqoji anlamda müəllim - sistemləşdirilmiş bilik, bacarıq və vərdişləri, mənəvi, əxlaqi keyfiyyətləri öyrənənlərə, yetişən nəslə məqsədəyönlü, planlı və mütəşəkkil aşılayan, öyrədən, istiqamət verən və fəaliyyəti ilə cəmiyyətin inkişafına təkan verən pedaqoji təhsilli mütəxəssisdir. İnsanlara xeyirli, faydalı işlər aşılamaq tərbiyənin ana xəttidir. Tərbiyə hikmətə aid mühüm məsələlərdən biri olduğundan, hikmət vərdişinin formalaşdırılması tarixən ən aktual məsələ sayılmışdır və indiki şəraitdə bu aktuallıq daha da artmışdır. Hikmət mərifət sahibləri arasında hər şeyi olduğu kimi dərk etmək, hər işi lazımi səviyyədə yerinə yetirməkdir. Hikmət nəticəsində insanın mənəviyyatı mümkün qədər təkmilləşməli, arzu edilən səviyyəyə yüksəlməlidir. Deməli, hikmət bir-birini tamamlayan iki hissənin – elm və əməlin (işin, fəaliyyətin) vəhdətidir. Professor Z.İ.Qaralovun fikrincə, elm təbiətdə, cəmiyyətdə, insan beynində gedən dəyişmələrin, hərəkətin mahiyyətini, qanun və qanunauyğunluqlarını düzgün dərk etmək, insanın yaradıcı ağlı, sağlam düşüncəsi, iti təfəkkürü dairəsində varlıqlarda daim fəaliyyət göstərən çevrilmələri, onların səbəb və nəticələrini, xüsusiyyət və keyfiyyətlərini aşkara çıxarıb sistemə salmaqdır. Elm dərk olunmuş həqiqətlər sistemidir. Bu sistemə yiyələnməyə vərdiş etmək insanların insanlıq borcudur. Əks təqdirdə insan nadanlığa doğru gedər. Bu vərdişə sahib olanlar bilikli, ağıllı, bəşəriyyətə və özünə xeyir gətirən insanlar kimi tanınır. Quranda yazılıb: “Uca Tanrı kimi istəyirsə, ona hikmət verir, kimə hikmət verirsə, ona böyük nemət bəxş edir.” Elm onunla həqiqətən məşğul olanlara məmnuniyyət bəxş edir. Lakin onun idraki qiyməti bununla bitmir. Elm – azad insan zəkasının ən böyük nailiyyəti, idealı və onun narahat ağlının məhsuludur. Elm – bəşər sivilizasiyasının məhək daşıdır. Elmin məqsədi həqiqəti axtarmaqdır. Miletli Falesdən üzü bəri həqiqəti tapmaq uğrunda mübarizə bu günə qədər davam edir və davam etməkdədir. Elmin məqsədi dünyanı və bizim özümüzü dərk etməkdir. Elmin böyük kəşflərə doğru gedən yolu, Bekonun dediyi kimi, heç də şahrah deyil, əksinə daşlı-kəsəkli, sıldırımlı və tufanlıdır. Elmdə seçmə çox vacibdir. Alim, faktlar düzgün gəlmədikdə ən sevimli nəzəriyyəni belə məmnuniyyətlə dəyişməyi, hətta rədd etməyi bacarmalıdır. O, inanmalıdır ki, təbiətdə rasionalizm mövcuddur, ancaq hesab etməməlidir ki, gerçəyin qanunları tamamilə determinikdir (Həqiqi, kəskin dəlillər gətirməlidir, unutmamalıdır ki, determinizm obyektiv gerçəklikdə baş verən bütün hadisələri, mahiyyətdə, dərin qatlarda bütün mənaları izah edə bilmir). Buna baxmayaraq, elm, hadisələrin sonrakı gedişini əvvəlcədən xəbər vermək üçün onların qanunauyğunluqlarla cərəyan etdiyini qəbul edir. Ç.Darvinin qeyd etdiyi kimi, elm adamının işinin müvəffəqiyyəti aşağıdakılarla təyin olunur: - Elmə məhəbbət; - Müşahidə aparmaq və faktları toplamaq səyi; - Hər hansı məsələ haqqında uzun müddət düşünmək, lazım gəldikdə intəhasız səbrə malik olmaq; - Kifayət qədər ixtiraçılıq qabiliyyəti və sağlam düşüncənin olması. A.A.Blok yazır: “Şair – ahəngin oğludur və ona dünya mədəniyyətində müəyyən rol verilmişdir. Ona üç iş həvalə olunmuşdur: birinci – səsləri öz əzəli yatağından oyadıb azad etmək; ikinci – bu səsləri müəyyən qəlibə salıb, onları müəyyən bir ahəngə gətirmək; üçüncü – bu ahəngi xarici aləmə təqdim etməkdir”. Əgər bu keyfiyyətləri elmə uyğunlaşdırmağa cəhd etsək, aşağıdakılar alınar: - Təkrar olunan faktlar və hadisələr arasındakı əlaqələri müəyyən etmək; - Fərziyyə və nəzəriyyələrin köməyi ilə qarma-qarışıq faktları müəyyən ahəngə, qanuna gətirmək; - Tədqiqatın nəticələrini müzakirəyə vermək. Ehtimal ki, ən çətin üçüncü məsələdir. İnsan bütün böyük ümidlərini elmə bağlayır, qarşısına çıxan çətinliklərdən, təhlükələrdən xilas yolunu elmdə axtarır. Baxmayaraq ki, bu gün bəşəriyyət üçün ən böyük təhlükə olan nüvə silahını da, ekoloji böhranı da elm yaratmışdır. Doğrudanmı hər bir çətinlikdən çıxış yolunu, V.Hüqonun dediyi kimi, bu çətinliyi doğuran səbəbin özündə axtarmaq lazımdır? Qarşıda duran böyük vəzifə heç olmazsa bu gün kamal əhlinin elmə daha böyük sürətlə yiyələnməsi və inkişaf səviyyəsinə görə “fəsad əhlini” qabaqlamasıdır. Elm yalnız o zaman bəşəriyyəti həqiqətən xoşbəxtliyə aparar ki, onun ön cəbhəsi etibarlı əllərdə olsun. Elmin əsas funksiyası heç də sadəcə olaraq insanın mənəvi-intellektual maraqlarına deyil, onun dünyanı məqsədyönlü surətdə dəyişdirmək, öz əməli fəaliyyətini elmi əsaslar üzrə qurmaq məqsədinə xidmət etməkdir. Bütün əməli fəaliyyət sahələri ancaq elmi əsaslarla təşkil olunduqda səmərə verir. Buna görə də ixtisasından asılı olmadan bütün fəaliyyət sahələrində çalışan insanlar həmin sahənin elmi əsaslarını öyrənmək məcburiyyətindədirlər (Elmi əsaslar təkcə elmin deyil, müvafiq fəaliyyət sahəsinin də tərkibinə daxildir. Yəni ixtisas təhsili alan şəxs elm adamı olmasa da, müvafiq fəaliyyət sahəsinin elmi əsaslarına yiyələnmiş olmalıdır). Elmin ön xəttinə çıxmaq üçün ilk növbədə onu mənimsəmək tələb olunur. Həm də təkcə konseptual məzmun baxımından deyil, sosial və təşkilati struktur baxımdan. Müasir dövrdə elmi adi şüur səviyyəsində idarə etmək mümkün deyil. Onu elmi surətdə idarə edə bilmək üçün isə elmin rüşeym halından bu günə qədər keçdiyi tarixi yolu izləmək, inkişaf meyillərini aşkara çıxarmaq və məqsədəuyğun istiqamətə yönəltmək tələb olunur. “Elm” anlayışının başa düşülməsindən asılı olaraq onun nə vaxtdan başlandığı sualını cavablandırmaq mümkündür. Elm dedikdə, bir neçə en kəsiyi ehtiva edən mürəkkəb qeyri-bircins sistem nəzərdə tutulur. İstər “elm” sistemi, istərsə də elmi inkişaf prosesi yalnız son dövrlərdə xüsusi tədqiqat predmetinə çevrilmişdir ki, bu da elmin sosial və iqtisadi rolunun ciddi surətdə artması ilə əlaqədardır. Elm elmi biliklərin bir sistem kimi formalaşdığı vaxtdan başlanır. Yəni elə bir vaxtdan ki, birincisi, bu vaxta qədər toplanmış biliklər yeni əldə olunan bilik üçün meyara çevrilir, artıq qərarlaşmış olan biliklərə uyğun gəlmək, onları tamamlamaq elmiliyin şərti kimi çıxış edir. Yaxud, ikincisi, mövcud biliklər zəminində daha obyektiv gerçəklikdən yeni faktiki material gözləmədən yeni bilik almaq imkanı yaranır, başqa sözlə, mövcud biliklər öz-özünü inkişaf etdirmək keyfiyyəti əldə edir. Elmi biliyin tarixi inkişaf yolunun izlənilməsi elmin ümumi inkişaf qanunauyğunluğunun müəyyənləşdirilməsi üçün xüsusi əhəmiyyətə malikdir. Belə ki, bütöv “elm” sisteminin keçdiyi əsas tarixi mərhələlər yalnız konkret elmi yaradıcılıq xüsusiyyətlərinin, istifadə edilən elmi idrak metodlarının, elmi biliyin toplanma və saxlanma vasitələrinin, informasiya mübadiləsi və s. cəhətlərin müxtəlif dövrlərdə müxtəlif ictimai-iqtisadi şəraitlərdəki vəziyyətlərinə görə müəyyənləşdirilə bilər. “Elm” sisteminin başlıca elementlərindən birini də elmi yaradıcılıq prosesi təşkil edir. Tədqiqatçıların bir qismi məhz bu cəhəti elmin mahiyyəti kimi götürür və onu yalnız bir en kəsiyində, qnoseoloji müstəvidə tədqiq edirlər. Belə tədqiqatlarda elmi bilik istehsalı, prosesin bu və ya digər qnoseoloji məqamı ön plana çəkilir. Elmi məntiqi-qnoseoloji aspektdə uğurla tədqiq edə bilmək üçün əvvəlcə onu bütöv dinamik bir sistem kimi təsəvvür etmək və elmi səciyyələndirən müxtəlif hadisələr çoxluğu içərisində məntiqi təhlilin spesifik obyektini müəyyənləşdirmək lazımdır. Elm bilavasitə idrakla bağlı olduğuna görə onun öyrənilməsində məntiqi-qnoseoloji aspekt mühüm yer tutur. Lakin elm ayrıca bir fərdin deyil, ictimai fəaliyyətin məhsulu olduğundan cəmiyyətə xas olan müəyyən xüsusiyyətlər elm hadisəsində də öz əksini tapır. Hər hansı bir dövrdə və hər hansı bir ölkədə elmi fəaliyyətin özünəməxsus cəhətləri, elmin qarşısında qoyulan məqsəd və vəzifələr, elm adamlarının ictimai mövqeyi, elmi-tədqiqat istiqamətləri, bu və ya digər elmi axtarışa ictimai maraq və bundan asılı olaraq elmi axtarışların ağırlıq mərkəzinin dəyişməsi həmin dövrdə və həmin ölkədəki ictimai quruluşun xarakterindən, ümumi mədəni inkişaf səviyyəsindən də asılıdır və bu göstərir ki, yalnız məntiqi təhlillə elmin inkişaf qanunauyğunluqlarını aşkar etmək mümkün deyildir. Buna görə də elmin sistemli tədqiqi zamanı bir tərəfdən məntiqi ilə tarixin vəhdətindən çıxış etmək, digər tərəfdən də elmi mürəkkəb tədqiqat obyekti kimi götürmək, onun qnoseoloji, həm də sosioloji en kəsiklərini nəzərə almaq mühüm şərtdir. Əslində elm və bilik sistemləri yalnız müəyyən ümumi sahədə kəsişir, qalan sahələrdə isə bir-birindən fərqli məzmunlara malikdir. Bu ümumi sahə – elmi bilikdir. Elmi bilik “elm” sisteminə daxildir. “Bilik” anlayışı elmi bilikdən başqa, əməli biliyi də əhatə edir ki, sonuncu “elm” sisteminə daxil deyildir. Yaxud da “elm” anlayışının əhatə etdiyi maddi tərəflər (elmi tədqiqat institutları, laboratoriyalar, “elm texnikası” və s.) və yaradıcılıq axtarışları “bilik” sisteminə daxil deyil. Biliklər sistemi özündə fəaliyyət məqamını əks etdirmir. Elm isə məhz elmi axtarışlar, yaradıcılıq, tədqiqat prosesində – elmi fəaliyyət zamanı cəmiyyətin tərkib hissəsi kimi, ictimai hadisə kimi qarşıya çıxır. Elmin məqsəd və funksiyalarını, mənəvi aspektlərini bilmək təhsil siyasətinin formalaşması üçün çox önəmlidir. Çünki təhsilin məzmununda elmi-texniki biliklərə birtərəfli qaydada geniş yer verilməsi və onların insanın daha böyük amallar uğrunda mübarizəsində ancaq bir vasitə olduğunun öyrənilməsi, gənclərin bu amallardan xəbərsiz qalması təhsilin alı məqsədindən uzaqlaşmasına səbəb ola bilər. Elmin məqsədi insanın intellektual dünyasını zənginləşdirmək, onu daha məlumatlı, daha bilikli etmək və bu biliyin qüvvəyə çevrilməsi sayəsində onun imkanlarını artırmaq, sözün həqiqi mənasında, daim uğrunda çarpışdığı azadlığa qovuşdurmaqdır. Yuxarıda söylədiklərimizi belə xülasə edə bilərik: elm-təbiət, cəmiyyət və təfəkkürün obyektiv inkişaf qanunları haqqında bəşəriyyətin tarix boyu əldə etmiş olduğu biliklər sistemindən və həmin biliklər zəminində yeni qanunların kəşf olunması üçün göstərilən fəaliyyətdən ibarətdir. Maddi aləm (bizi əhatə edən gerçəklik) vahid olduğundan onu tədqiq edən elm də vahiddir; elmin müxtəlif sahələrə bölünməsi, yəni diferensiasiya edilməsi müəyyən mənada şərtidir, varlığın müxtəlif sahələrini daha dərindən araşdırmağa xidmət edir. 1.2. Pedaqogika nəzəri və tətbiqi elmdir Pedaqoji biliklər qədimdir və bəşər cəmiyyətinin inkişafından ayrılmazdır. Bu biliklər böyüyən nəslin həyata hazırlanması, onun təlim və tərbiyəsi ilə bağlı insan fəaliyyətinin spesifik sahəsinə aiddir. Bəşəriyyətin tərəqqisi dünyaya gələn yeni nəslin özündən əvvəlki nəsillərin istehsal, sosial və mənəvi təcrübəsinə yiyələnməsi, onu daha da zənginləşdirilmiş halda yeni nəslə ötürülməsi sayəsində mümkün olmuşdur. Bu, insan cəmiyyətinin mövcudluğuna və inkişafına zəmin yaratmışdır. İstehsalın daha da inkişafı və mürəkkəbləşməsi sayəsində elmi biliklərin həcmi artmış, böyüməkdə olan nəslin həyata hazırlanması daha da mühüm əhəmiyyət kəsb etmiş, təhsil-tərbiyə işinin xüsusi təşkil olunmuş şəraitdə həyata keçirilməsi zərurəti yaranmışdır. Təhsil cəmiyyətin obyektiv tələbatına çevrilmiş və onun inkişafının mühüm şərti olmuşdur. Nəticədə, təlim və tərbiyə işi xüsusi ictimai funksiya kimi ayrılmış, yəni xüsusi təlim, tərbiyə və tədris müəssisələri və uşaqları oxudan, öyrədən, tərbiyə edən peşə sahibləri – pedaqoqlar meydana gəlmişdir. Təlim və tərbiyə nəzəriyyəsinin intensiv inkişafına baxmayaraq, XVII əsrə qədər pedaqogika bir sıra digər elmlər kimi fəlsəfənin tərkib hissəsi olmuşdur. Bir çox alimlər pedaqogikanı onun özündən kənarda və özündən asılı olmayaraq işlənib hazırlanan normativ biliklər sistemi hesab etmişlər. Ona görə də həm müstəqil bir elm sahəsi, həm də tədris fənni kimi pedaqogikanın bir elm kimi formalaşması uzun sürən və mürəkkəb proses olmuşdur. Hələ vaxtı ilə İ.Kant (1724-1804), G.V.Hegel (1770-1831), İ.F.Herbart (1776-1841) fəlsəfə kursundan mühazirələr oxuyan zaman pedaqogika onun bir hissəsi kimi qalmaqda idi. Bununla belə, alman alimləri H.Myunşterberq (1863-1915), E.Meyman (1862-1915), Amerika psixoloqu U.Ceyms (1842-1910), rus pedaqoqu K.D.Uşinski (1824-1870) pedaqogikanın mümkün qədər müstəqil bir elm olmasını istəyirdilər. XX əsrin 20-30-cu illərində nəzəriyyəçi pedaqoqlar göstərdilər ki, pedaqogikanın statusu haqqındakı təsəvvürlər yanlışdır. Onlar belə hesab edirdilər ki, pedaqogika digər elmlərin məlumatlarını assimilyasiya etməklə yanaşı, nisbi müstəqil elm sahəsidir. Buna baxmayaraq, elmi biliklər sisteminin modeli qurularkən ənənəvi olaraq üç əsas bilik sahələri – təbiət, cəmiyyət və təfəkkür elmləri orada əsas yer tutur. Nəzəri problemlərin intensiv həlli metodikalarının formalaşması, metodoloji məsələlər üzrə tədqiqatların nəticələri pedaqogikanın müstəqil bir elm kimi öz hüquqlarını bərpa etməsinə imkan verdi. Artıq XX əsrin 30-40-cı illərində pedaqogikanın həm nəzəri və həm də tətbiqi bir elm olması təsdiq olundu. Məlum olduğu kimi, vahid olan elmin hər bir sahəsi başqa sahələrindən üç mühüm əlamətinə görə fərqlənir: a) hər bir sahənin özünün xüsusi tədqiqat obyekti və buna uyğun predmeti vardır; b) hər bir sahə özünün obyektini öyrənmək üçün tədqiqat metodlarından istifadə edir; ç) hər bir sahənin tədqiqat obyektinə uyğun olan anlayışlar sistemi fəaliyyət göstərir. Pedaqogika elminin başqa elmlərdən fərqləndirən birinci əlamət onun özünəməxsus tədqiqat obyektinə malik olmasıdır. Bu obyekt bəşəriyyətin əldə etmiş olduğu təcrübəni yeni nəsillərə verməyin spesifik xüsusiyyətləri ilə xarakterizə olunur. Təcrübənin verilməsinin qanunauyğunluqlarını, prinsiplərini, yollarını pedaqogika elmindən başqa, heç bir elm özü üçün spesifik obyekt hesab edə bilməz. Həmin obyektdə (yəni təcrübənin verilməsi prosesində) fəaliyyət göstərən qanunauyğunluqlar, prinsiplər, metodlar və s. məhz pedaqogikanın anlayışlar sistemini təşkil edir. Pedaqogika öz obyektini öyrənmək üçün pedaqoji müşahidə, pedaqoji müsahibə, pedaqoji eksperiment kimi tədqiqat metodlarından istifadə edir ki, başqa elmlərdə həmin metodlar özünü pedaqogikada olduğu şəkildə büruzə vermir . Pedaqogika özünün tətbiqi hissəsi üçün baza elmidir. O, digər elmlərdən bəzi ideyaları əxz edir, amma hər şeydən əvvəl özünün nəzəri tədqiqatlarına əsaslanır. Nəzəri pedaqogika pedaqoji elmlər sisteminə daxil olan bütün elm sahələri üçün baza elmidir. Onların hamısının elmi-nəzəri əsasını müasir nəzəri pedaqogika təşkil edir. Pedaqogika elminin sürətlə diferensiasıyası nəticəsində o, artıq adi pedaqogika yox, ümumi pedaqogika statusunu almışdır. Ona bu statusun verilməsi həm şaxələnmə hadisələrinin baş verməsi, həm də baza elmi statusunu saxlaması ilə əlaqədardır. Hər bir elm kimi pedaqogika da öz müstəqilliyini saxlamaqla bir sıra başqa elmlərlə sıx əlaqədardır. Bu əlaqə ilk növbədə insanı başqa istiqamətlərdə öyrənən elmlərlə bağlıdır. Pedaqogika hər şeydən əvvəl ümumi psixologiya, uşaq psixologiyası, pedaqoji psixologiya və sosial psixologiya ilə əlaqədardır. Bioloji elmlər, fiziologiya, gigiyena ilə pedaqogikanın əlaqəsi qaçılmazdır. Danılmazdır ki, tarix boyu pedaqoji nəzəriyyələr fəlsəfi görüşlərlə sıx bağlı olmuş, çox zaman filosoflar tərəfindən irəli sürülmüşdür. Müxtəlif tərbiyə sistemləri bu və ya başqa fəlsəfi cərəyanın təsiri altında olmuş, zəmanəmizin ya qabaqcıl, ya da mürtəce fəlsəfəsinə istinad etmişdir. Ayrı-ayrı ölkələrdə ictimai, iqtisadi, siyasi quruluşun müxtəlifliyi ilə əlaqədar müxtəlif pedaqoji cərəyanlar yaranmışdır. Pedaqogika elmi bu cərəyanların təbiətini açır, təlim, tərbiyə və təhsil sahəsindəki əks-sədanı təhlil edir, onların mütərəqqi cəhətlərini ortaya qoyur. Bir elm kimi pedaqogikanın funksiyaları (vəzifələri) onun predmeti ilə şərtlənir, hansı ki, bu funksiyalar nəzəri və texnoloji olmaqla iki yerə bölünür. Unutmayaq ki, pedaqogika özünün nəzəri və texnoloji funksiyalarını vəhdətdə həyata keçirir. Nəzəri funksiyalar üç səviyyədə təzahür edir: - Təsviredici və izahedici səviyyə (bu, qabaqcıl pedaqoji təcrübəni öyrənməkdir); - Diaqnostik səviyyə (bu, pedaqoji hadisələrin vəziyyətini, pedaqoqun və şagirdlərin səmərəli fəaliyyətini, onları təmin edən şəraiti və səbəbləri üzə çıxarmağı nəzərdə tutur); - Proqnostik səviyyə (bu, pedaqoji gerçəkliyi eksperimental yolla tədqiq etmək və onun əsasında varlığı dəyişdirməyin modelini qurmağı nəzərdə tutur). Pedaqogikanın texnoloji funksiyası üç səviyyədə həyata keçirilir: - Layihə səviyyəsi (buraya tədris planları, proqramları, dərslik və dərs vəsaitlərinin, pedaqoji tövsiyələrin işlənib hazırlanması və s. daxildir); - Dəyişdirici səviyyə (bu səviyyədə pedaqoji elmin nailiyyətləri təhsil praktikasını təkmilləşdirmək və yenidən qurmaq məqsədilə tətbiq olunur); - Refleksiv və korrektiv səviyyə (bu səviyyə elmi-tədqiqatların nəticələrinin təhsil-tərbiyə praktikasına təsirinin yekunlarını qiymətləndirməyi və sonradan elmi-nəzəriyyə ilə praktik fəaliyyətin qarşılıqlı təsirini korreksiya etməyi nəzərdə tutur) . Bir elm sahəsi kimi pedaqogika elmi özündə üç hissəni birləşdirir: O nəyi öyrənmişdir? O nəyi öyrənməlidir? O nəyi öyrətməlidir? Bu üç hissə arasında tarixilik, inkişaf və təkmilləşmə prosesi vardır. Pedaqogikanın müxtəlif bölmələri fərqləndirilir. Ənənəvi olaraq fərqləndirilən bölmələr bunlardır: pedaqogikanın ümumi əsasları, didaktika, tərbiyəşünaslıq və məktəbşünaslıq. Bu bölmələrin hər biri nisbi müstəqil nəzəriyyə kimi (elmi idrakın forması olmaqla) pedaqogikanın strukturunda yer tutmuşdur. Pedaqogika elmi-pedaqoji nəzəriyyələrin məcmusu kimi təqdim oluna bilər. Bu gün hər bir nəzəriyyənin (məsələn, didaktikanın) özünün inkişafı nəticəsində yeni-yeni nəzəriyyələr (məsələn, “Müasir dərs nəzəriyyəsi”) işlənib hazırlanmışdır. Bu onu göstərir ki, pedaqogika elmi inkişaf edir, yeni-yeni nəzəriyyələr meydana gəlir. *** Burada “nəzəriyyə” anlayışı ilə bağlı şərh verməyi də məqbul sayırıq, düşünürük ki, faydalı olar. Çünki bu anlayışdan sonrakı interpretasiyalarda tez-tez istifadə olunacaqdır. Öncə qeyd etməliyik ki, hipoteza ilə tutuşdurulduqda nəzəriyyəni elmi idrakın forması kimi daha aydın şəkildə dərk etmək mümkündür. V.H.Nəsirov və Ə.B.Məmmədov göstərirlər ki, hipoteza yalnız elm və bəşəriyyətin praktikası tərəfindən təsdiq edildikdən sonra elmi nəzəriyyəyə çevrilir, bununla da elmi idrakın yeni, nisbətən daha yüksək forması olan nəzəriyyə yaranmış olur. Aralarındakı bir sıra prinsipial fərqlərə baxma-yaraq hipoteza və nəzəriyyə elmi biliyin sistemləşdirilməsinin öz aralarında qarşılıqlı əlaqələnən iki müxtəlif formasıdır; idrakın inkişafı prosesində hipoteza nəzəriyyəyə çevrilir. P.V.Kopninin təbirincə desək, “hipoteza ilə səhih nəzəriyyənin qarşılıqlı əlaqəsi o dərəcədə ayrılmazdır ki, onlar bir-birinə elə qarşılıqlı nüfuz edirlər ki, nəticədə səhih nəzəriyyənin inkişafı hipoteza vasitəsi ilə baş verir.” Elmi nəzəriyyənin prinsipinin daha da inkişaf etməsi və təkmilləşməsi də hipoteza vasitəsilə mümkün olur. Fəlsəfi ədəbiyyatda vurğulanır ki, hipoteza və nəzəriyyədə ifadə olunan bilik bir-birindən özünün inkişaf və yetkinlik dərəcəsinə görə fərqlənir. Biliyin təşkilinin ən yüksək forması nəzəriyyədir. Struktur və məntiqi təhlili, nəzəri biliyin xüsusiyyətlərini daha tam şəkildə müəyyənləşdirməyə imkan verən nəzəriyyə, bütün bilik sistemi ilə həm bir sıra ümumi, həm də spesifik cəhətlərə malikdir. Nəzəriyyə gerçəkliyin müəyyən sahəsinə daxil olan hadisələri təsvir və izah edən, bu sahədə kəşf olunan qanunları vahid bir başlanğıcda birləşdirən bilik sistemidir. Yeri gəlmişkən qeyd edək ki, fəlsəfi ədəbiyyatda “nəzəriyyə” anla-yışına birmənalı tərif verilməmişdir. Bir çox hallarda nəzəriyyə dedikdə, ümumiyyətlə, praktikadan fərqli olaraq insan idrakı, hipotezadan fərqli olaraq səhih elmi müddəalar məcmusu, bəzi hallarda isə sadəcə olaraq idrakın bu və ya digər sahəsinə aid edilən mühakimələr məcmusu nəzərdə tutulur. V.H.Nəsirov və Ə.B.Məmmədov göstərirlər ki, məna müxtəlifliyinə baxmayaraq mövcud metodoloji ədəbiyyatda nəzəriyyənin aşağıdakı tərifi xüsusilə geniş yayılmışdır: “Elmi biliyin keyfiyyətcə xüsusi forması olan nəzəriyyə dedikdə, bu və ya digər predmet sahəsinin mühüm, başqa sözlə, qanunauyğun, ümumi və zəruri daxili əlaqələrini əks etdirən, öz aralarında məntiqi surətdə əlaqələnən fərziyyələrin müəyyən sistemi kimi mövcud olan həqiqi bilik nəzərdə tutulur.” Daha ətraflı məlumat üçün V.A.Ştoffun tədqiqatlarına nəzər salmaq olar1. P.V.Kopninə görə, nəzəriyyə “hadisələr qrupunu təsvir və izah edən geniş bilik sahəsinə deyilir.”2 Nəzəriyyənin əsas məqsədi gerçəkliyin öz aralarında qarşılıqlı əlaqələnən qanunlar sistemini kəşf və izah etməkdir. Bu mənada izahat nəzəriyyənin, onun həqiqiliyinin sübuta yetirilməsi ilə bağlı olan mühüm məsələsi olsa da, hər halda onun məqsədi deyil. Belə ki, nəzəriyyə ayrı-ayrı fakt və hadisələrə deyil, predmetin strukturuna, onun mahiyyətinə bütövlüklə aid olur. Nəzəriyyənin səciyyə daşıyan momentləri isə problem, ideya, prinsip, kateqoriya, universal qanunlar və nəzəriyyədən çıxarılan nəticələrdir. Nəzəriyyə tədqiqatın empirik səviyyəsində əldə edilən nəticələr əsasında yaradılır. Bu nəticələr nəzəriyyədə ümumi ideyalar əsasında birləşdirilərək vahid sistemə salınır və nəzəriyyəyə daxil edilən abstraksiya ideallaşdırma və digər prinsiplər əsasında daha da dəqiqləşdirilir. Bütün sistemlər kimi, nəzəriyyə də müəyyən tərkib, başqa sözlə, ona xas olan elementlər arasındakı əlaqə və münasibətlərin məcmusu ilə xarakterizə olunur. Nəzəriyyənin tərkibinə və ya məzmununa onun əsas və spesifik anlayış və müddəaları daxil olur. Nəzəriyyənin xüsusi terminlər vasitəsi ilə ifadə olunan anlayışlarında onun predmet sahəsinə daxil olan cisim və hadisələrin xassə və münasibətləri, xüsusi növ cümlələr formasında ifadə olunan əsas müddəalarında isə tam sistem olmaq etibarilə onun predmet sahəsinin qanunauyğun qaydaları və strukturu əks olunur. Bu müddəalardan daha ümumi və fundamental olanlar prinsip adlanıb, nəzəriyyənin məntiqi təşkilində əsas, müqəddəm şərtlər rolunu oynayır1. Qeyd etmək yerinə düşər ki, nəzəriyyənin strukturu yalnız cümlə və terminlərin məntiqi münasibətlərini deyil, həmçinin gerçəkliyin nəzəri inkişafının müxtəlif forma, vasitə və üsulları arasındakı münasibətləri də əhatə edir. Nəzəriyyənin ideya, dil, məntiqi vasitə, riyazi aparat, model kimi amillərinin qarşılıqlı əlaqəsi onun qnoseoloji strukturu ilə xarakterizə olunur. Nəzəriyyənin qneseoloji strukturu idrakın nəzəri səviyyəsində gerçəkliyin inkişafının mürəkkəb dialektik səciyyə daşıdığını göstərir. Yeni yaradılmış hər bir elmi nəzəriyyə bütün əvvəlki idrak fəaliyyətinin qanunauyğun nəticəsi kimi meydana gəlir. Buna görə də nəzəriyyə bir sıra tələblərə cavab verməlidir. Sözügedən tələblər sırasında aşağıdakılar özünə yer almışdır. Əvvəla, nəzəriyyə bilik sistemi olmaq etibarilə müəyyən predmet sahəsinə malik olmalıdır. Elmi nəzəriyyənin əlaməti olmaq etibarilə predmetlilik göstərir ki, elmi nəzəriyyənin bütün anlayış və müddəaları eyni predmet sahəsinə aid olmalı, eyni tədqiqat obyektini əks etdirməlidirlər. İkinci, elmi nəzəriyyə gerçəkliyin müəyyən sahəsini adekvat və tam təsvir etməli, başqa sözlə, bu sahənin tədqiqindən alınmış təcrübi məlumatlar nəzəriyyənin əsas prinsip, anlayış, abstraksiya, ideallaşdırma və aksiomları vasitəsilə təsvir olunmalıdır. Üçüncü, nəzəriyyəyə daxil olan müxtəlif komponentlərin qarşılıqlı əlaqəsi izah edilməlidir, bir mühakimədən digərinə keçməyə imkan verən müxtəlif müddəaların əlaqəsi yaradılmalıdır. Nəzəriyyənin izahedicilik qabiliyyəti müasir elmi biliyin inkişafının bir sıra xüsusiyyətlərindən – bəzi nəzəriyyələrdə xüsusi çətinliklərdən, bəzilərində isə nəzəriyyədə əks olunan obyektin müşahidəsinin bilavasitə həyata keçirilə bilməməsindən irəli gəlir. Nəzəriyyənin əlamətlərindən olan izahat həm də elmi tədqiqatın mühüm metodudur. Predmetin mahiyyətinin, onun daxili təbiətinin və inkişaf qanunlarının açılmasında izahat böyük əhəmiyyət kəsb edir. Yeri gəlmişkən qeyd edək ki, hadisəni izah etmək – bu, hər şeydən əvvəl, onun mahiyyətinin tabe olduğu qanunları açmaq deməkdir. Nəzəriyyə ona görə elmi izahatın əsasını təşkil edir ki, o hadisələrin mahiyyətinin sistemləşdirilmiş inkişafıdır, onun müddəa, prinsip, qanun, anlayış və kateqoriyalarında gerçəkliyin mühüm əlaqə və münasibətləri əks olunur. Hadisələrin izah edildiyi qanunların xarakterindən asılı olaraq izahatın müxtəlif növləri bir-birindən fərqləndirilir. İzahatın ən geniş yayılmış növləri səbəbiyyət, funksional və struktur izahatlardır. Dördüncü, nəzəriyyə təcrübədə, ictimai praktikanın gedişində yoxlanıla bilməlidir. Elmi nəzəriyyənin bu əlaməti onun məzmununu həqiqət, inkişaf və təkmilləşmə qabiliyyəti baxımından xarakterizə edir. Nəzəriyyənin yoxlanıla bilməsi nəzəriyyənin məzmunu ilə onun əks etdirdiyi real obyektlərin xassələri və münasibətləri arasında uyğunluq yaradılması deməkdir. Nəzəriyyənin yoxlanıla bilməsi onun məhdudluğunun və gələcək imkanlarının aşkar edilməsi ilə üzvi surətdə bağlıdır. Beşinci, elmi nəzəriyyə həqiqi və səhih olmalıdır. Bu o deməkdir ki, nəzəriyyənin əsas müddəalarının həqiqiliyi səhih müəyyən olunmalıdır. Bu mənada elmi nəzəriyyə real hadisələrin səbəb və xassələri haqqında ehtimallı bilik formasında mövcud olan hipotezadan əsaslı surətdə fərqlənir. Altıncı, elmi nəzəriyyə daxilən ziddiyyətli olmamalı və təcrübi faktlarla yaxşı uzlaşmalıdır. Əks təqdirdə nəzəriyyə ya təkmilləşdirilməli, ya da inkar olunmalıdır. P.F.İolon nəzəriyyənin qarşısına qoyulan bu tələbi belə ifadə edir: “Nəzəriyyənin daxilində yaranan məntiqi ziddiyyətlər onu dağıdıb, yalan nəzəri sistemə çevirdiyindən nəzəriyyə onları həll etmək üçün səmərəli üsul və vasitələrə malik olmalıdır. Qeyri-ziddiyyətlilik predmet sahəsinin xarakterindən, məntiqi tipindən, idraki səviyyəsindən asılı olmayaraq hər bir nəzəriyyənin ödəyəcəyi şərtdir. Yalnız o nəzəriyyə qeyri-ziddiyyətli sayıla bilər ki, onun hər hansı ixtiyari iki müddəası məntiqi cəhətdən bir araya sığa bilmiş olsun. Nəzəriyyə özünün daxili ziddiyyətlərini həll edərək inkişaf edir”1. Yeddinci, yeni yaranan hər bir nəzəriyyə qarşısında qoyulan mühüm tələblərdən biri də nəzəriyyənin qabaqgörən olmasıdır. İzahat kimi elmi qabaqgörənlik də elmi nəzəriyyənin çox mühüm funksiyalarındandır. Belə ki, elmin vəzifəsi yalnız keçmiş və indiki hadisələri açmaq və izah etməklə məhdudlaşmayıb, həm də gələcəyi qabaqcadan görməkdən ibarətdir. Elmi qabaqgörənlik elmi izahatdan ayrılmaz olub, həmişə onun əsasında qurulur. Elmi izahat ilə elmi qabaqgörənliyin qarşılıqlı əlaqəsini onların məntiqi quruluşlarının oxşarlığından da görmək olar. Həm elmi qabaqgörənlik, həm də izahat eyni bir nəzəriyyəyə, başqa sözlə, eyni qanunauyğunluqlara və mühüm əlaqələrə əsaslanır, eyni bir “məntiqi mexanizmdən” istifadə edirlər. Elmi izahat ilə elmi qabaqgörənlik arasında həm də müəyyən fərq də vardır. Həm də bu fərq onların eksperiment və müşahidədən alınan təcrübi məlumatlarla olan əlaqələsinin dərəcəsindədir. Bu əlaqə elmi qabaqgörənlikdə daha zəifdir.2 Elmi qabaqgörənliyin mükəmməlliyi və dəqiqliyi bir çox şərtlərdən asılı olsa da, bir sıra hallarda dürüst xarakter ala bilir. Bununla belə elmi qabaqgörənliyin təsir dairəsinin məhdudluğunu da qeyd etmək lazımdır. Elmi qabaqgörənliyin əsası və stimulu olan praktika onu təsdiq edə bildiyi kimi, eyni zamanda bəzi düzəlişlər verib onu dəqiqləşdirə bilir. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/azyageausap-respublikasmn-tehsil-nazirliyi-terefinden-universi.html	АзягЬаусап Respublikasımn Təhsil Nazirliyi tərəfindən Universitetlər üçün dəvslik kimi təsdiq edilmişdir	сМ. QULUZÄDƏ fizika-riyaziyyat elmləri doktoru, professor KLASSİK ASTRONÖMİYA АзягЬаусап Respublikasımn Təhsil Nazirliyi tərəfindən Universitetlər üçün dəvslik kimi təsdiq edilmişdir Bakı Dövlət Universitetinin □əşriyyatı BAKI - 2004 Elmi redaktor: R.Ə. HÜSEYNÜV АМЕА-шП müxbir üzvü, fizika- riyaziyyat elmləri doktoru, professor Rəyçilər: S.Q. ZEYNALOV fizika-riyaziyyat elmləri doktoru H.T. ARAZOV fizika-riyaziyyat elmləri doktoru QULUZADƏ C.M. Klassik Astronomiya (Universitetlə-rin fizika fakültələri üçün dərslik). Bakı: Bakı Dövlət Univer-siteti, 2004,-290 s., şəkilli Dərslik əsasən Universitetlərin Fizika fakültələrinin bakalavr dərs proqramlarına uyğun yazılmışdıv. О, hə-min fakültələrin astrofizika üzrə ixtisaslaşan magist-rantları və aspirantları, eləcə də Universitetlərin coğra-fiya fakültələrinin tələbələri, magistrantları və aspi-rantları üçün də faydalı ola bilər. Bakı Dövlət Universitetinin nəşriyyatı, 2004 ÖN SÖZ Təqdim olunan "Klassik Astronomiya" dərsliyi müəllifin 30 ildən artıq bir müddətdə Bakı Dövlət Universitetinin Fizika fakültəsində oxuduğu mühazirələr əsasında yazılmışdır. Fizika fakültəsində bir semestr klassik astronomiya (36 saat mühazirə+36 saat laboratoriya), bir semestr də astrofizika (48 saat mühazirə) oxunur. Bu dərslik yalnız klassik astronomiya kursunu əhatə edir. Astronomiyadan və xüsusilə astrofizikadan daha ətraflı bilgi almaq istəyənlərə məşhur Azərbaycan astronomu, mənim ilk Astronomiya müəllimim Azərbaycan Milli Elmlər Akademi-yasının müxbir üzvü, professor R.Ə. Hüseynovun 1997-ci ildə Maarif nəşriyyatında çapdan çıxmış "Astronomiya" kitabını tövsiyə edirəm. Dərslik 15 fəsildən ibarətdir. Tələbələrə asan olmaq xati-rinə klassik astronomiyanın uyğun məsələləri ayrı-ayrı fəsillə-rə ayrılmışdır. Bunun kursun daha asan mənimsənilməsinə kömək edəcəyinə əminik. Dərslikdə hər bir məsələnin nəzəri həlli konkret misallar-la möhkəmləndirilir. Mövcud olan dərsliklərdə astronomiya təqvimlərinə, xü-susilə müsəlman dünyasında işlədilən Ay təqvimlərinə çox az yer verilir. Bunları nəzərə alaraq kitabda təqvimlərə, xüsusilə müsəlman təqvimlərinə geniş yer verilmişdir. Dərslik əsasən Azərbaycan Respublikasının Universitet-lərinin Fizika fakültələri üçün nəzərdə tutulmuşdur. Bəzi fəsil və paraqrafları çıxarmaqla o Universitetlərin Coğrafiya fa-kültələrində də tədris oluna bilər. Güman edirəm ki, bu kitab Türkiyə Respublikasının və digər türk dilli respublikaların universitetlərində də istifadə oluna bilər. Bu məqsədlə demək olar ki, əksər astronomiya terminləri bütün türk dilli respublikalarda başa düşüləcək şə kildə işlədilmişdir. Kitabın quruluşu və məzmunu Bakı Dövlət Universiteti-nin Fizika fakültəsinin Astrofizika kafedrasının əməkdaşları ilə müzakirə olunmuşdur. Kafedranın bütün əməkdaşları bu və ya digər dərəcədə kitabın tərtibində və keyfiyyətinin yaxşı-laşdırılmasında iştirak etmişlər. Fürsətdən istifadə edərək on-ların hamısına şükranlarımı bildirirəm. Azərbaycan Milli Elmlər Akademiyasının müxbir üzvü, Astrofizika kafedrasının professoru R.Ə. Hüseynov dərsliyin redaktorluğu kimi çətin bir işi öz üzərinə götürmüşdür. O, dərsliyin keyfiyyətinin yaxşılaşdırılması və mükəmməlləşdiril-məsi üçün bir çox təkliflər vermişdir. Ona öz təşəkkürlərimi bildirirəm. BDU-nun Astrofizika kafedrasının əməkdaşı f.r.e.n. Z.A. Səmədov kitabın bütün əlyazmasını diqqətlə oxumuş və bəzi faydalı təkliflər vermişdir. Ona öz özəl şükranlarımı bil-dirirəm. Dərsliyin hazırlanmasında kafedranın əməkdaşları Т.Н. Əliyeva, Z.F. Şabanova və K.İ. Alışova böyük zəhmət çək-mişlər. Onlara öz təşəkkürümü bildirirəm. Hesab edirəm ki, təqdim olunan bu kitab fizika, riyaziy-yat və astronomiya sahəsində çalışan aspirantlara, elmi işçilə-rə, astronomiya həvəskarlarına və astronomiya ilə maraqla-nan hər kəsə faydalı olacaqdır. Professor СМ. QULUZADƏ Bakı Dövlət Universiteti Astrofizika kafedrası e-mail: [email protected] GİRİŞ 1. Astronomiyanın fənni "Astronomiya" sözü yunanca "astron" - ulduz və "no-mos" - qanun sözlərindən əmələ gəlmiş və hərfi mənada "ul-duzlar qanunu" kimi məna daşıyır. Astronomiya Kainat haq-qında elmdir. O göy cisimlərinin (ulduzlar, Günəş, Ay, planet-lər və onların peykləri, asteroidlər, kometlər, meteorlar, me-teoritlər) göydə vəziyyətini, hərəkətini, quruluşunu, fiziki ha-lını, kimyəvi tərkibini, əmələ gəlməsini və təkamülünü öyrənir. Bundan əlavə astronomiya göy cisimlərinin əmələ gətirdiyi sistemlərin (qalaktikalar, dumanlıqlar, ulduz topaları), ulduz-lararası mühitin, planetlərarası mühitin və hətta Kainatın bü-tövlükdə əmələ gəlməsini və təkamülünü öyrənir. Astronomiya əsasən üç məsələnin həlli ilə məşğuldur: - Göy cisimlərinin görünən və həqiqi vəziyyətlərinin və hərəkətlərinin öyrənilməsi, göy cisimlərinin forma və ölçüləri-nin və onlara qədər məsafələrin təyini; - Göy cisimlərinin quruluşunun, fiziki halının və kimyə-vi tərkibinin təyini; - Göy cisimlərinin və onların əmələ gətirdiyi sistemlərin əmələ gəlməsi və təkamülünün öyrənilməsi. 2. Astronomiyanın tədqiqat üsulları Astronomiya müşahidə elmidir. Astronomiyada göy ci-simləri haqqındakı bütün bilgilər uzun astronomik müşahidə-lər nəticəsində əldə edilir. İlk əvvəllər astronomik müşahidələr adi gözlə aparılırdı. Teleskopun kəşfi ilə astronomik müşahi-dələr xeyli mükəmməlləşdi, bu da göy cisimləri haqqında bil-gilərin qat-qat zənginləşməsinə səbəb oldu. 1957- ci ildə Yerin ilk süni peykinin buraxılması ilə astro-nomiyada yeni bir dövr başlandı. Daha sonra planetlərarası kosmik stansiyaların və orbital rəsədxanaların buraxılması və nəhayət Aya uçuşla astronomiya müşahidə elmi çərçivə-sindən çıxdı və qismən eksperimental elmə çevrilməyə başla- dı. 3. Astronomiyanın bölmələri Astronomiyanı əsasən üç bölməyə ayırmaq olar: - Astrometriya - Göy cisimlərinin vəziyyətini, koordinat-larını və vaxtı ölçməklə məşğul olur. - Göy mexanikası - Cazibə qüvvəsinin təsiri ilə göy cisim-lərinin hərəkət qanunlarını öyrənməklə məşğul olur. - Astrofizika - Göy cisimlərinin quruluşunu, fiziki halını, kimyəvi tərkibini, yaranmasını və təkamülünü öyrənməklə məşğul olur. - Astronomiyanın yaranması və əsas inkişaf mərhələləri Astronomiya dəqiq elmlərin ən qədimidir. Astronomiya qədim Yunanıstanda, Misirdə və Çində meydana gəlmişdir. Yunan alimi Filolay bizim eradan əvvəl (b.e.ə. »400-cü il) Ye-rin kürə şəklində olduğunu söyləmiş, b.e.ə. III əsrdə Eratos-fen Yerin radiusunu təyin etmiş, b.e.ə. II əsrdə Hipparx minə qədər ulduzu içərən ilk ulduz kataloqu tərtib etmiş və Yer oxunun presessiyasını kəşf etmişdir. Bizim eranın II əsrində Ptolemey dünyanın geosentrik sistemini riyazi olaraq çox bö-yük dəqiqliklə işləmiş və bir çox göy hadisələrini izah etmiş-dir. Aristarx Samosskiy heliosentrizm ideyasını vermiş, Yer-dən Günəşə və Aya qədər məsafələrin nisbətini təyin etmişdir. Çin astronomları bizim eradan iki min il əvvəl Günəş və Ay tutulmalarını əvvəlcədən xəbər verə bilirdi. Misirdə bizim eradan üç min il əvvəl ilin uzunluğunu kifayət qədər böyük dəqiqliklə təyin edə bilmişlər. Yeni eradan əvvəl VIII əsrdən başlayaraq astronomiya müşahidələrinin qeydi aparılmağa başlamışdır, onların bəzilə-ri günümüzə qədər gəlib çatmışlar. Orta əsrlərdə astronomiya orta Asiya və Azərbaycanda təşəkkül tapmağa başlamışdır. Orta Asiyada əl-Bəttani (850929), Biruni (973-1048) və Uluqbəy (1394-1449) astronomik müşahidələr aparmış və astronomiyanın inkişafında böyük rol oynamışlar. XIII əsrin əvvəllərində böyük azərbaycan astronomu Nə-sirəddin Tusi (1201-1274) Azərbaycanda dünyanın ən böyük və ən mükəmməl "Marağa rəsədxanasını" qurmuşdur. Qısa müddətdə bu rəsədxana dünyanın astronomiya mərkəzinə çev-rilmişdir. Rəsədxanada astronomiyaya dair 100-dən çox mo-noqrafiya hazırlanmışdır. Onlardan 30-u şəxsən Tusinin özünə məxsusdur. Rəsədxana çox zəngin kitabxanaya malik olmuş və o dövrün Elmlər Akademiyası kimi şöhrət tapmışdır. Marağa rəsədxanasında sistematik astronomiya müşahi-dələri aparılmış və bu müşahidələr əsasında müasir dövrdə də elmi mahiyyətini itirməmiş məşhur "Elxan cədvəlləri" tərtib olunmuşdur. Avropada astronomiya XV-XVI əsrlərdə inkişaf etməyə başlamışdır. Nikolay Kopernik (1473-1543) "Dünyanın helio-sentrik sistemi"ni vermişdir. Bu yeni astronomiyanın meyda-na gəlməsinə və sürətlə inkişafına səbəb olmuşdur. Tixo Bra-he (1546-1601), İohan Kepler (1571-1630), Qalileo Qaliley (1564-1642), İsaak Nyuton (1643-1727) və başqaları astrono-miyanın inkişafında böyük rol oynamışlar. Kepler planetlərin hərəkət qanunlarını vermiş, Nyuton Ümumdünya Cazibə qanunu kəşf etmiş və müşahidələr əsasın-da verilmiş Kepler qanunlarını riyazi olaraq almış və ümumi-ləşdirmişdir. O, ilk dəfə olaraq bir çox astronomik hadisələrin düzgün izahını vermişdir. XVIII-XIX əsrlərdə Avropada astronomiya sürətlə inki-şaf etməyə başlayır. 1781-ci ildə Uran planeti, 1846-cı ildə isə Neptun planeti kəşf olunur. 1930-cu ildə Günəş sisteminin IX planeti Pluton kəşf olunur. 1859-cu ildə Kirxhof spektral analiz üsulunu verir. XIX əsrin ikinci yarısında fotoqrafiya kəşf olunur və astronomiya-da fotoqrafik müşahidələrə başlanılır. Beləliklə, astronomi-yanın ən gənc sahəsi - astrofizika yaranır. XX əsrin 40-50-ci illərində radioastronomiya meydana gəlir. 1957-ci ildə Yerin ilk süni peyki buraxılır. 1961-ci ildə kosmosa ilk insan uçuşu, 1969-cu ildə Aya yumşaq enmə hə-yata keçirilir. Bununla da astronomiyada yeni era başlanır. Beləliklə, astronomiyanın inkişafını aşağıdakı mərhələlə-rə ayırmaq olar: I mərhələ: Yeni eradan əvvəl III əsrdən yeni eranın II əs-rində Ptolemeyin dünyanın geosentrik sisteminin kəşfinə qə-dər olan qədim yunan mərhələsi II mərhələ: X-XVI əsrlərdə orta Asiya və Azərbaycanda təşəkkül tapan şərq mərhələsi - mərhələ: XVI əsrdə Kopernikin dünyanın heliosent-rik sisteminin kəşfindən XIX əsrdə fotoqrafiyanın və spektral analizin kəşfinə qədər olan Avropa mərhələsi - mərhələ: 1957-ci ildə Yerin ilk süni peykinin buraxıl-masından bu günə qədər olan kosmik mərhələ. 5. Astronomiyanın digər elmlər arasında yeri Astronomiyanın digər təbiət elmlərinin inkişafında bö-yük rolu olmuşdur. Göy cisimlərində mövcud olan bəzi fiziki şəraiti yer laboratoriyalarında almaq mümkün olmur. Ona görə göy cisimlərindəki fiziki şəraiti öyrənməklə onu Yerdə gedən proseslərə də şamil etmək olar. Məsələn, maddənin yüksək temperatur və yüksək sıxlıq şəraitində halı ulduzlarda aşkar edilmiş və sonra Yer şəraitində də öyrənilməyə başla-mışdır. Helium elementi ilk dəfə Günəşdə, sonra isə Yerdə kəşf olunmuşdur. Astronomiyanın böyük fəlsəfi əhəmiyyəti də vardır. İn-san yaşadığı Kainatı dərk etmək üçün astronomiyanı öyrən məli və Kainatda öz yerini bilməlidir. Bəzi göy hadisələrinin, məsələn Günəş və Ay tutulmalarının mahiyyətini öyrənməklə insanlıq əsrlər boyu yaşadığı vahimələrdən azad olmuşdur. Göy cisimlərinin hərəkət qanunlarını bilmədən kosmik uçuşlar mümkün olmazdı. Müasir aviasiyanı və naviqasiyanı da astronomiyasız təsəvvür etmək olmaz. Beləliklə, astronomiya digər dəqiq elmlərlə sıx əlaqədar-dır, onların üsullarından və əldə etdikləri nəticələrdən istifadə edir və onların da inkişafına təkan verir. Astronomiyanı digər dəqiq elmlərsiz, digər dəqiq elmləri də astronomiyasız təsəv-vür etmək olmaz. I FƏSİL GÖY SFERİ Göy cisimlərinin göydə vəziyyətini təyin etmək üçün göy sferi anlayışın-dan istifadə edilir. Bu fəsildə göy sferi və onun elementləri, göy sferinin fırlan-ması və onun onunla bağlı olan bəzi ha-disələrlə tanış olacağıq. Göy sferində istiqamətlər Yerə nəzərən təyin olundu-ğundan bunlardan öncə coğrafi koor-diantlar və iqlim qurşaqları haqqında qısa məlumat verəcəyik. §1.1. Coğrafi koordinatlar Yer formaca kürəyə çox yaxındır və əksər hallarda onu bircins kürə hesab etmək olar. О, diametrlərindən biri ətrafın- da fırlanır. Bu diametrə Yerin fırlanma oxu deyilir. Yerin fırlanma oxu pNps onun kütlə mərkəzin- dən keçir və iki nöqtədə Yer səthini kəsir. Bu kəsiş-mə nöqtələri Yerin coğrafi qütbləri adlanır. Şərti ola-raq Yerin o qütbü şimal qütbü adlanır ki, ona kə-nardan baxdıqda Yerin fır-lanması saat əqrəbinin əksi İstİqamətİndə baş Verİr. Şə- Şəkä l.l. Coğrafi koordinatlar kil 1.1-də pN Yerin şimal qütbü, ps isə cənub qütbüdür. Müstəvisi Yerin fırlanma oxuna perpendikulyar olan böyük Yer dairəsinə Yer ekvatoru deyilir. Aydındır ki, Yerin ekvator müstəvisi Yerin mərkəzindən keçir. Yer ekvatoru Yerin səthini təpəsində şimal qütbü olan şimal yarımkürəsinə və təpəsində cənub qütbü olan cə-nub yarımkürəsinə ayırır. Müstəvisi Yerin ekvator müstəvisinə parallel olan ki-çik Yer dairələri Yerin coğrafi paralelləri adlanır. Yerin coğrafi qütblərindən və Yer səthindəki ixtiyari M nöqtəsindən keçən böyük pNMps Yer yarımdairəsi- nə M nöqtəsinin coğrafi meridianı deyilir. İngiltərənin Qrinviç rəsədxanasından keçən pNGps meridianına başlanğıc və ya sıfırıncı meridian deyilir. Başlanğıc meridian və ondan 1800 fərqlənən meridian Yer səthini şərq və qərb yarımkürələrinə ayırır. Yer səthinin istənilən nöqtəsində ağırlıq qüvvəsi Yerin kütlə mərkəzinə yönəlib. Bu istiqamətdə çəkilən xətlər (məsələn MT xətti) şaquli xətlər adlanır. Yer səthindəki hər bir nöqtənin vəziyyəti iki koordinatla: coğrafi enlik ф və coğrafi uzunluq l ilə təyin olunur. Meridian dairəsi boyunca ekvatordan M nöqtəsinə qə-dər olan MK qövsünün uzunluğuna və ya onun qarşı-sındakı MTK bucağına M nöqtəsinin coğrafi enliyi deyilir. Yəni, фМ=ХМТК və ya uKM. Coğrafi enlik 0o ilə ±90o arasında dəyişə bilər. Yerin şimal yarımkürəsində coğrafi enlik müsbət, cənub yarımkürəsində isə mənfidir. Ekvator boyunca Qrinviç meridianından M nöqtəsinin meridianına qədər olan G'K qövsünün uzunluğuna və ya onun qarşısındakı G'TK ikiüzlü bucağa M nöqtəsi-nin coğrafi uzunluğu l deyilir. Yəni, 1M=ZG'TK və ya uG'K. Coğrafi uzunluq Yerin fırlanma istiqamətində, yəni Qrinviç meridianından şərqə doğru ölçülür və 0° ilə 360° arasında qiy-mətlər alır. Şəhil 1.2. Astronomik, geosentrik və geodezik enlik Biz indiyə qədər Yeri kürə şəklində qə-bul etdik. Əslində Yer daha sonralar dəqiq öyrənəcəyimiz kimi, kürə yox, kütləsi bircins paylanmayan sferoid (fırlanma ellipsoidi) şəklindədir. Sferoidin verilmiş nöqtəsində ona cəkilən şaquli xətt və normal üst-üstə düşməz və sferoidin mərkəzindən keçməz. Şəkil 1.2 -də sferoidin sət-hindəki M nöqtəsində ona çəkilmiş şaquli xətt MTı, normal MT2 və radius vektor r göstərilmişdir. M nöqtəsində sferoidə çəkilmiş şaquli xəttlə ekvator müstəvisi arasındakı MT1q bucağına M nöqtəsinin astronomik enliyi deyilir. M nöqtəsində sferoidə cəkilən MT2 normalla ekvator mustəvisi arasındakı MT2q bucağına M nöqtəsinin geodezik enliyi deyilir. M nöqtəsinin radius vektoru ilə ekvator müstəvisi ara-sındakı MTq bucağına M nöqtəsinin geosentrik enliyi deyilir. Astronomik və geodezik enlik bir-birindən cəmi 3" fərq-lənir və onu çox zaman nəzərə almamaq olar. Geosentrik və astronomik enlik isə bir-birindən 12' fərqlənir. § 1.2. Yerin iqlim qurşaqları Yerin şəkil müstəvisinə proeksiyasına baxaq (şəkil 1.3). Coğrafi enliyi ф=±66033'.5 olan nöqtələrindən keçən coğrafi paralellərə şimal (a'a) və cənub (d'd) qütb dai-rələri deyilir. Coğrafi enliyi ф=±23026'.5 olan nöqtələrindən keçən coğrafi paralellərə şimal (b'b) və cənub (c'c) tropikləri deyilir. Şimal (b'b) və cənub (c'c) tropikləri arasın-dakı qurşağa isti və ya tropik qurşaq deyilir. Şəkil 1.3. Yerin iqlim qurşuqlurı Şimal qütb dairəsi (a'a) ilə şimal tropiki (b'b) arasındakı qurşağa şi-mal mülayim qurşaq, cənub qütb dairəsi (d'd) ilə cənub tropiki (c'c) arasındakı qurşağa isə cənub mülayim qurşaq deyilir. Şimal qütb dairəsindən (a'a) Yerin şimal qütbünə (px) qədər olan qurşağa şimal soyuq qurşaq, cənub qütb dairəsindən (d'd) Yerin cənub qütbünə (ps) qədər olan qurşağa isə cənub soyuq qurşaq deyilir. §1.3. Göy sferinin əsas elementləri Şəkil 1.4. Göy sferinin əsas elementləri Əgər ulduz göyünə nəzər salsaq, bizə elə gələr ki, başımı-zın üstündə böyük bir qübbə və ya yarımsfer var və bütün ul-duzlar, Günəş, Ay, pla-netlər və s. bu yarımsferin səthində yerləşmişlər. Özü də Yer səthinin istənilən nöqtəsində olan müşahi-dəçiyə elə gəlir ki, o, bu sferin mərkəzində yerləş-mişdir. Mərkəzi müşahidəçi-nin gözündə yerləşən ixtiyari radiuslu sferə göy sferi deyilir. Göy sferi xəyali bir ox ətrafında fırlanır və gündə bir dövr edir. Ona görə bu fırlanma göy sferinin günlük fırlanması ad-lanır. Göy sferinin xəyali PP' fırlanma oxuna dünya oxu deyilir (şəkil 1.4). Əvvəlcədən qeyd edək ki, göy sferinin günlük fırlanması həqiqi olmayıb, zahiri və ya görünən hərəkətdir. Əslində Yer kürəsi öz oxu ətrafında qərbdən şərqə doğru fırlanır, Yer səthindəki müşahidəçiyə isə elə gəlir ki, göy sferi bütün göy ci-simləri ilə birlikdə onun əksi istiqamətində - şərqdən qərbə doğru fırlanır. Dünya oxu iki nöqtədə göy sferi ilə kəsişir. Bu kəsişmə nöqtələri dünyanın qütbləri adlanır. Şərti olaraq dünyanın şi-mal qütbü o qütb götürülür ki, xəyalən kənardan ona baxdıq-da göy sferinin fırlanması saat əqrəbi istiqamətində olsun. Şə-kil 1.4-də P- dünyanın şimal qütbü, P' - dünyanın cənub qütbü-dur. Göy sferində istiqamətlər Yerdəki istiqamətlərlə təyin olunduğundan dünya oxu Yerin fırlanma oxuna paralel ola-caqdır. Əgər Yerin ölçülərini nəzərə almasaq, dünya oxu Yerin fırlanma oxu ilə üst-üstə düşər və dünyanın şimal və cənub qütbləri uyğun olaraq Yerin şimal və cənub qütbləri istiqamə-tində olar. Müstəvisi PP' dünya oxuna perpendikulyar olan Q'WQEQ' böyük göy dairəsinə göy ekvatoru deyilir. Aydındır ki, göy ekvatoru müstəvisi göy sferinin mərkə-zindən keçir və Yerin ekvator müstəvisinə paralel olur. Göy ekvatoru göy sferini (və ya dünyanı) iki yarımsferə -şimal qütbü yerləşən şimal yarımsferinə və cənub qütbü yerlə-şən cənub yarımsferinə ayırır. Göy sferinin günlük fırlanması nəticəsində göy cisimləri gün ərzində müstəvisi ekvator müstəvisinə paralel olan kiçik göy dairələri cızır. Bu dairələrə günlük paralellər deyilir. Göy sferində əsas istiqamət olaraq ZZ' şaquli xəttin isti-qaməti (ağırlıq qüvvəsinin istiqaməti) götürülür. Şaquli xətt göy sferini iki nöqtədə - başımızın üstündə (Z) və ona diametral əks nöqtədə (Z') kəsir. Bu kəsişmə nöqtələri uyğun olaraq zenit Z və nadir Z' adlanır. Müstəvisi ZZ' şaquli xəttə perpendikulyar olan NESWN böyük göy dairəsinə riyazi və ya həqiqi üfüq deyilir. Riyazi üfüq göy sferini iki yarımsferə bölür: təpəsində zenit olan görünən yarımsferə və təpəsində nadir olan görünmə-yən yarımsferə. Göy ekvatoru ilə riyazi üfüq iki nöqtədə kəsişir. Bu kəsiş-mə nöqtələri şərq E və qərb W nöqtələri adlanır. Dünyanın qütblərindən, zenitdən və nadirdən keçəıı PZQSP'Z'Q'NP böyük göy dairəsinə göy meridianı deyilir. Aydındır ki, göy meridianının müstəvisi dünya oxundan və şaquli xətdən keçir. Göy meridianı göy sferini iki yarımsferə ayırır: şərq nöq-təsi yerləşən şərq yarımsferinə və qərb nöqtəsi yerləşən qərb yarımsferinə. Göy meridianı iki nöqtədə göy ekvatoru ilə kəsişir. On-lardan zenitə yaxın olan Q nöqtəsi ekvatorun yuxarı nöqtəsi, nadirə yaxın olan Q' nöqtəsi isə ekvatorun aşağı nöqtəsi adla-nır. Göy meridianı iki nöqtədə riyazi üfüqlə kəsişir. Bu kəsiş-mə nöqtələrindən dünyanın şimal qütbünə yaxın olanı şimal N nöqtəsi dünyanın cənub qütbünə yaxın olanı isə cənub S nöq-təsi adlanır. Göy meridianı müstəvisinin riyazi üfüq müstəvisi ilə kəsişmə xətti NS günorta xətti adlanır. Göy sferində ixtiyari М göy cismi götürək. Zenitdən, nadirdən və M göy cismindən keçən ZMZ' böyük göy yarımdairəsinə şaquli dairə və ya hündür-lük dairəsi deyilir. Bəzən şaquli dairə sadəcə şaqul adlanır. Şərq Е və qərb W nöqtələrindən keçən şaquli dairəyə birinci şaquli dairə və ya sadəcə birinci şaqul deyilir. Dünyanın P və P' qütblərindən və M göy cismindən keçən PMP' böyük göy yarımdairəsinə meyl dairəsi və ya saat dairəsi deyilir. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/dovlet-satnalmalar-haqqnda-qanunun-analizi.html	Dövlət satınalmaları haqqında Qanunun analizi	Dövlət satınalmaları haqqında Qanunun analizi Qanun 27 dekabr 2001-ci il tarixdə qəbul edilmiş və 3 fevral 2002-ci il tarixdə qüvvəyə minmişdir. 22 noyabr 2002-ci il, 21 oktyabr 2005-ci il və 20 oktyabr 2006-cı il tarixli əlavə dəyişikliklər edilmişdir. Qanunun giriş hissəsində Bu Qanun Azərbaycan Respublikasında dövlət satınalmalarının iqtisadi, hüquqi və təşkilati əsaslarını müəyyənləşdirdiyi, satınalmalar zamanı dövlət vəsaitindən səmərəli və qənaətlə istifadə edilməsi, müsabiqə və aşkarlıq əsasında bütün malgöndərənlərə (podratçılara) bərabər rəqabət mühiti yaradılması prinsipləri və qaydalarının müəyyən edildiyini göstərir. Lakin önəmli bir məsələyə toxunulmayır. Bu, aşkarlığın təmin edilməsi baxımından ictimai nəzarətin həyata keçirilməsi mexanizminin nəzərdə tutulmamasıdır. Qanunun giriş hissəsində bu Qanunun təməl məqsədlərindən biri olan ictimai vəsaitlərin xərclənməsində effektivlik və aşkarlıq prinsipinin qanunda nəzərdə tutulmaması, satınalmalar dair bütün informasiyaların çatımlı olmaması ictimai nəzarət imkanlarını ciddi şəkildə azaldır və qaranlıq məqamlara meyli artırır. Qanunun 1-ci maddəsində “Qanunun tətbiq dairəsi” göstərilibdir. Bu Qanun Azərbaycan Respublikasında dövlət müəssisə və təşkilatları (idarələri), nizamnamə fondunda dövlətin payı 30 faiz və daha çox olan müəssisə və təşkilatlar tərəfindən malların (işlərin və xidmətlərin) dövlət vəsaitləri, dövlətin aldığı və dövlət zəmanəti ilə alınmış kreditlər və qrantlar hesabına satın alınmasına şamil edilir. Qanunun tətbiqi üçün mühüm əhəmiyyət daşıyan bu bölüm çox aydın və dəqiq olmalı, bütün ictimai vəsaitin idarə olunmasına, dövlətə məxsus bütün qaynaqların istifadəsinə və bu qaynaqlardan əldə edilən vəsaitlərin xərclənməsinə aid edilməlidir. Lakin diqqətlə baxıldıqda xeyli mübahisəli məqamlar ortaya çıxır. Qanunun tətbiq dairəsinə sadəcə məhdud sayda idarə və müəssisələrə şamil edilib. Nizamnamə fondunda dövlətin payı 30 faizdən az olan müəssisə və təşkilatlar bu Qanunun əhatə dairəsindən kənarda saxlanıb. Bundan əlavə dövlət mənbəyindən olan vəsaitlər üçün ümumiyyətlə qanuna tabelik nəzərdə tutulmayıb. Müxtəlif qanunlarla qurulan, özəl statuslar verilən, yaxud muxtar idarəetmələri olan qurumlar da bu kateqoriyadan kənarda qalmaqdadır. Müqayisə üçün Türkiyənin 4734 saylı “Kamu ihale Kanunu”nda (Dövlət satınalma Qanunu) müvafiq maddəsinin mahiyyətinə baxmaq yetərlidir. Həmin qanunun 2-ci maddəsində ifadə belədir: “Aşağıda göstərilən qurumların istifadəsində olan, hər hansı mənbədən gələn mal və xidmətlərin alımları ilə işgörmələr bu Qanuna görə tənzimlənir”. Burada idarə və müəssisələr ayrıca göstərilməklə bərabər, hansı mənbədən olmasının əhəmiyyəti olmadığı göstərilib. Bu idarə və müəssisələr mənbəsindən asılı olmayaraq bütün taşınır-taşınmaz əmlakın alınması, xidmətin göstərilməsi, işlərin görülməsi bu qanun çərçivəsində aparılmalıdır. Bu qurumların siyahısı da geniş şəkildə verilmişdir. - Ümumi dövlət büdcəsinə daxil olan dairələr, qarışıq büdcəli qurumlar, bələdiyyələr və digər yerli özünüidarə qurumları ilə bu qurumlara tabe olan dönər sərmayeli quruluşlar, birliklər, hüquqi şəxslər, habelə, - dövlət iqtisadi quruluşları, onların yaratdığı və ya formalaşdırdıqları digər iqtisadi fəaliyyətlə məşğul olaq quruluşlar; - Sosial təminat qurumları, özəl qanunlarla qurulmuş və dövlət səlahiyyətləri və funksiyaları verilmiş hüquqi şəxs statusu olan qurumlar ilə müstəqil büdcəli quruluşlar; Yuxarıda sayılan hər üç abzasda göstərilən qurumların birbaşa və ya dolaylı olaraq birlikdə yaxud ayrılıqda sərmayələrinin yarısından çoxuna sahib olan hər cür quruluş, müəssisə, birlik, kooperasiya və şirkətlər; - Dövlətin və ya dövlət qurumlarının, müəssisə və idarələrinin, şirkətlərinin, birliklərinin payı olan (sərmayəsində hissəsi olan) banklar; və s. Bu əhatə dairəsində göstərilmişdir. Göründüyü kimi, qanunverici ictimai nəzarətin təmin olunması, ictimai funksiyalar həyata keçirən qurumların şəffaflığının təmin olunması, hesabatlılığın genişləndirilməsi məqsədi ilə bu kateqoriyada qiymətləndirilə biləcək bütün qurumların mal alım-satım işlərində, xidmətlər almasında, işlərin görülməsində, inşaat işlərinin aparılmasında tender üsulunun seçilməsi zəruriliyini təmin edib. Məsələyə bu aspektdən baxıldığında, Azərbaycan Respublikasının Dövlət satınlamaları haqqında Qanunun fəlsəfəsinə yenidən baxılmalı, bu qanunun tətbiq sahəsinin əhatəsi genişləndirilməlidir. Qanunun 2-ci maddəsində “Əsas anlayışlar” müəyyən edilib. Burada da bəzi anlayışların əhatə dairəsi yetərli deyil. “Satınalma”, “satınalan təşkilat”, “xidmətlər”, “Tender komissiyası”, “Dövlət vəsaiti” anlayışları yanidən işlənməli, daha dəqiq ifadə edilməlidir. Məsələn, dövlət vəsaiti anlayışına dövlət resursları, dövlətə məxsus qaynaqlar, mənbələr və ondan əldə edilən gəlirlər, vəsaitlər aid etməyiblər. Hansı ki, Azərbaycanda dövlət büdcəsinin mənbələri arasında neft və qaz resurslarından əldə edilən gəlirlər büdcənin yarısından çoxunun formalaşdırılmasında istifadə edilir. Dövlət Neft Şirkəti neft və qaz hasilatına, satışına nəzarət edir və bu işlərlə məşğul olan onlarla yan şirkətlər yaradıb. Qanundakı “dövlət vəsaiti” - anlayışı bunları əhatə etmir. Qanunun korrupsiya yaradıcı elementlər baxımından təhlili Qanun yaradıcılığı texnikası baxımından əsasən iki üslub seçilir. Birincisi, müddəalar dəqiq və səlis ifadə edilməklə əmredici formada yazılır. Bu zaman qanunu tətbiq edən tərəfin hüquqən heç bir manevr imkanı olmur və qanunun əmr etdiyini icra etmək məcburiyyətində olur. Bu metod əsasən praktikada qanunların tətbiqi zamanı problemlərin olduğu və bunların aradan qaldırılmasının qanunverici orqan tərəfindən istənildiyi zaman seçilir. Xüsusilə qanunvericilikdə boşluqları saxlanması yaxud ikibaşlı anlaşıla bilən müddəaların salınması, qanunu tətbiq edən qurum və ya məmurlara geniş imkanların verilməməsi üçün bu metod mənimsənir. Əsasən, korrupsiyaya qarşı mübarizə çərçivəsində bu yolun seçilməsi məqbul sayılır. Qanun yaradıcılığı texnikası baxımından ikinci yol, qanunun müddəalarında tətbiq edənlərə manevr imkanları tanıyan ifadələr işlədilməsi və konkretlikdən-dəqiqlikdən qaçılmasıdır. Bu zaman seçilən ifadələr əmredici olmur, “ixtiyari” olur və tətbiq edənlərə geniş təqdir etmə haqqı verir. Cümlələrdə seçilən ifadələrin sonunda ”olur” yerinə “ola bilər”, “verir” yerinə “verə bilər” və s. bu kimi mücərrəd ifadələrə üstünlük verərək məmurlara “əl yeri” qoyur və korrupsiyaya meyllik yaradır. Belə müddəanı görən məmur “manevr etmək haqqının” olduğunu düşünür və qanunun tətbiqi üçün əlavə “istəklərini” irəli sürür. Bəzən, qanunlarda bu kimi ifadələrin salınması xüsusi lobbiçiliklə baş verir. İcra hakimiyyətindən gələn qanun təklifləri bilindiyi kimi Milli Məclisdə dəyişdirilmədən səsə qoyulur və əsasən hamısı qəbul edilir. Ayrı-ayrı sahələr üzrə irəli sürülən qanun layihələri yaxud qanunlara dəyişiklik və əlavə layihələri həmin sektorun məmurları tərəfindən qəsdən “manevr imkanı verən” müddəalarla təchiz edilir və bu qanunlaşır. Bu daha sonra həmin sahədə Qanunların tətbiqi zamanı məmurların korrupsiyaya meylinin hüquqi əsasını və hətta hüquqi çətirini formalaşdırır. Qanunun 5-ci maddəsi satınalma müqaviləsinin qüvvəyə minməsi və bu haqda məlumatın ictimaiyyətə çatdırılması başlığını daşısa da həmin maddənin içində bu metod yoxdur. Maddənin .3-cü bəndində “Tenderin nəticəsində bağlanmış satınalma müqaviləsi barədə məlumat 5 bank günü ərzində tender haqqında elanın verildiyi mətbuat orqanında dərc etdirilir. Dövlət satınalmalarının şərtləri və nəticəsi qanunvericiliklə müəyyən edilmiş üsullarla açıqlanır”- deyir, lakin qanunvericiliyin müəyyən etdiyi üsul qanunun özündə yer almır. Qanunun 6.3-cü maddəsi “Satınalan təşkilat malgöndərənlərin (podratçıların) əqli mülkiyyətlərini və ya kommersiya sirlərini qorumaq hüququnu nəzərə almaqla, onlardan bu Qanunun 6.2-ci maddəsində göstərilmiş meyarlara uyğun ixtisas göstəricilərinə malik olduqlarını təsdiq edən sənədli sübutlar və ya digər məlumatlar tələb edə bilər”- şəklində ifadəyə yer verir. Satınalan təşkilatın mal göndərəndən “...və ya digər məlumatlar tələb edə bilər”- şəklində qeyri müəyyən məlumatların tələb edilməsini hüquqi tələb halına salır və “edə bilər” - ifadəsi ilə satınalan təşkilata geniş manevr imkanı verir. Qanunun 6.9-cu maddəsi “Satınalan təşkilat satınalma proseduraları zamanı iddiaçının ixtisas göstəricilərini əks etdirən sənədlərin Azərbaycan Respublikasının qanunvericiliyində nəzərdə tutulmuş qaydada təsdiq olunmasını və rəsmiləşdirilməsini tələb edə bilər” - şəklindədir. Burada da göründüyü kimi, müddəa tamamilə mahiyyətinə uyğun olmayan formada təsvir edilmişdir. İddiaçının ixtisas göstəricilərinin əks olunduğu sənəd gərəkli sənəddirsə onun qanunvericilikdə nəzərdə tutulduğu qaydada təsdiq edilməsi tələb edilməlidir. Lakin burada olan formada hansı hallarda isə bu sənəd tələb olunmaya da bilər. Lakin o halın nədən ibarət olduğu qanunda müəyyən olmadığı üçün bu element korrupsiyaya meylli element olaraq qiymətləndirilə bilər. Qanunun 7.1.-ci maddəsi “Satınalan təşkilat tender təkliflərinin və ya ofertaların təqdim edilməsindən əvvəl malgöndərənlərin (podratçıların) ixtisas uyğunluğunun müəyyənləşdirilməsi proseduralarını keçirə bilər” - şəklindədir. Burada da satınalan təşkilatın mal göndərənlərin ixtisas uyğunluğu proseduralarını keçirməsi ixtiyari səlahiyyət olaraq müəyyən edilmişdir. Bu cür tənzimlənmə dəqiq olmadığı üçün müəyyən neqativ addımların atılmasına şərait yaradır. Qanunun 7.1.-ci maddəsində “Satınalan təşkilat malgöndərənə (podratçıya) ixtisas uyğunluğunun müəyyənləşdirilməsinin nəticələri barədə məlumat verir. İxtisas uyğunluğunun müəyyənləşdirilməsi prosedurasından keçmiş malgöndərənlər (podratçılar) tenderlərdə iştirakı davam etdirə bilərlər” - deyilir. Əslində burada da “davam etdirirlər” - ifadəsi olmalıdır. Qanunun 7.8-ci maddəsi “ Satınalan təşkilat ixtisas uyğunluğunun müəyyənləşdirilməsi prosedurasından keçmiş malgöndərəndən (podratçıdan) öz ixtisas göstəricilərini yenidən təsdiq etməyi tələb edə bilər” - şəklindəki ifadə isə həddən artıq korrupsiya meylli müddəadır. Malgöndərən ixtisas göstəricilərini təsdiq edib göndərdikdən sonra yeni bir nüans yaranmadan, yeni səbəblər ortaya çıxmadan eyni hərəkətin təkrar tələb olunmasının maddədə yer almasının hüquqi əsası ola bilməz. Bu maddənin mahiyyəti tenderdə iştirak etmək istəyən lakin arzu olunmayan təşkilatın prosesdən uzaqlaşdırılmasının kobud formada tənzimlənməsidir. Bu qədər basqıya məruz qalan malgöndərən basqılardan yaxa qurtarmaq üçün qeyri-hüquqi yollara əl atmaq məcburiyyətində buraxılır. Beləliklə, qanunverici korrupsiyaya meyllilik yaratmağa şərait yardır. Qanunun 10.2-ci maddəsində nəzərdə tutulan “Bu Qanunun 35.2-ci maddəsi nəzərə alınmaqla satınalma proseduraları haqqında hesabatın 10.1.1 və 10.1.2-ci maddələrində göstərilən hissəsi, şəraitdən asılı olaraq tender təklifi, oferta və ya kotirovka aksept edildikdən, yaxud satınalma müqaviləsinin bağlanması ilə nəticələnməyən satınalma proseduraları qurtardıqdan sonra sorğu əsasında marağı olan şəxsə verilə bilər” - müddəası yenə də tender keçirən quruma geniş səlahiyyət sərbəstliyi verir və prosesin şəffaflığına şübhə yaradacaq elementlərə qanunda yer verir. Belə ki, “marağı olan şəxs” ifadəsi məhdudlaşdırıcı normadır. Bu prosesin şəffaflığına ictimai nəzarətin aparılması məqsədi ilə istənilmədən açıqlanmalı və nəinki maraqlı şəxslərə, sorğu göndərən hər kəsə verilməlidir. Burada “verilə bilər” - ifadəsinin mahiyyətindən belə anlaşılır ki, hətta maraqlı şəxslərə də verilməyə də bilər. Qanunun 10.3-cü maddəsinin məzmunundan da aydın şəkildə görünür ki, ictimai nəzarət üçün açıqlanmalı olan bu məlumatların sadəcə bəzilərinin məhdud dairə üçün açıq olduğu, sadəcə tender təklifi verənlərə açıqlandığı, digər mühüm məlumatların isə ümumiyyətlə heç kimə verilmədiyi, beləliklə tenderin şəffaf, effektiv keçirildiyinə dair şübhələrin aradan qaldırılmasının yolu bağlandığı bəlli olur. Qanunun 10.3-cü maddəsində nəzərdə tutulan açıqlanması qadağan olunan məlumatların kateqoriyası isə heç bir hüquqi məntiqə sığmır. 3.3.1-ci maddədə “Açıqlanması dövlət marağına uyğun gəlməyən, tərəflərin kommersiya mənafelərinə zərər vuran və ya ədalətli rəqabətə mane olan məlumatı”n açıqlanmayacağı bildirilir. “dövlət marağına uyğun gəlməyən” ifadəsi olduqca mücərrəd ifadədir. Ümumiyyətlə bu anlayışın altında nə yatdığını heç bir hüquqi sənəd müəyyən etmir. Əgər söhbət dövlət sirrindən getsə idi, bu aydın olardı, lakin istənilən informasiyanı “dövlət marağına uyğun gəlməyən” kateqoriyasına salaraq ictimaiyyətdən gizləmək mümkündür. Burada “dövlət marağını” kimin, hansı kriteriya ilə müəyyən edəcəyi də mücərrəddir. Maddənin ikinci hissəsi də birinci kimi mücərrəddir. “tərəflərin kommersiya mənafelərinə zərər vuran və ya ədalətli rəqabətə mane olan” - məlumat kateqoriyası da tamamilə xəyali kateqoriyadır. Bunun müəyyən edilməsi, yaxud ölçülməsi mümkün deyil. Sadəcə bu ifadələr aparılan tenderin şəffaflığına kölgə düşürmək üçün seçilən və bu proseslərin gizli sövdələşmələrə yol açmasına şərait yaradan elementlərdir. Qanunun 10.3-cü maddəsinin 2-ci yarımbəndinin mahiyyəti heç də birincidən az məhdudlaşdırıcı deyil. Burada “tender təkliflərinin, ofertaların və kotirovkaların öyrənilməsinə, qiymətləndirilməsinə və müqayisəsinə aid olan məlumat”ların verilməyəcəyi nəzərdə tutulur. Daha dəqiq ifadə ilə bu məlumatlar da gizlədilir. Belə məlumatların verilməməsi, araşdırmaçılar üçün ciddi maneə yaradır və tenderlərin effektivliyinin ölçülməsi, həqiqətən dövlətin mənafelərinin qorunub-qorunmadığının bəlirlənməsi yolu bağlanır. Beləliklə, korrupsiyaya meyl yaradır. Qanunun 11.2-cü maddəsi “Satınalan təşkilat dövlət mənafelərinin qorunması məqsədilə aşağıdakı hallarda bütün tender təkliflərinin, oferta və kotirovkaların aksept olunana qədər rədd edilməsi barədə qərar qəbul edə bilər” - deyir, sonra isə konkret tender təkliflərinin rədd olunması səbəblərini göstərir. Belə olan halda, maddənin mahiyyəti ilə yazılış şəkli bir-birinə uyğun gəlmir. Çünki, qanunda dəqiq səbəblər sayılıb və həmin səbəblər varsa, tender təklifləri rədd edilməlidir. Lakin “rədd edilməsi barədə qərar qəbul edə bilər” - deməklə, qərar qəbul edənin yenə də səlahiyyət sərbəstliyi saxlanmaqla, səbəblərin olması halında belə, tenderi davam etdirmənin hüquqi yolu açıq buraxılmaqdadır. Bu da öz növbəsində, korrupsiyaya şərait yaradan element kimi qiymətləndirilə bilər. Qanunun 11.5-ci maddəsinin tələbi də bu baxımdan tender keçirən orqana geniş səlahiyyət sərbəstliyi verməkdədir. “Tenderin davamından imtina və ya bütün tender təkliflərinin, oferta və kotirovkaların rədd olunduğu halda satınalan təşkilat həmin malların (işlərin və xidmətlərin) satın alınması üçün yeni tender elan edə, yaxud satın alınan malların (işlərin və xidmətlərin) xüsusiyyətlərinin imkan verdiyi təqdirdə, mahiyyətini dəyişdirməməklə onları hissələrə bölərək hər hissə üzrə ayrıca tender keçirə bilər”. Qanunun ən diqqət çəkən bölmələrindən biri, satınalma metodlarının tətbiqi şərtlərini tənzimləyən bölməsidir. 16-cı maddə satınalma metodlarının nədən ibarət olduğunu göstərir. Qanunun 16.3.2-ci maddəsi “bu Qanunun 18-21-ci maddələrində nəzərdə tutulmuş satınalma metodlarından istifadə edilməsi daha məqsədəuyğun olduqda, həm də onlardan istifadə şərtləri yerinə yetirildikdə” - deməklə tenderdən fərqli metodun mənimsənilməsinin yolunu açır və hətta qeyri-müəyyən səbəblərlə bunu əsaslı edir. Qanunun 18-21-ci maddələri əsasən açıq tenderdən imtinanı və məhdud iştiraklı və qapalı tenderi, kotirovka sorğusu ilə iştirakı və bir mənbədən tendersiz satınalmanı mümkün edən maddələrdir. “...bu Qanunun 18-21-ci maddələrində nəzərdə tutulmuş satınalma metodlarından istifadə edilməsi daha məqsədəuyğun olduqda” - deməklə bu məqsədəuyğunluğun nədən ibarət olduğu, ümumiyyətlə “məqsədəuyğunluq” kimi mücərrəd, ölçülə bilməyən bir anlayışın əsas kimi göstərilməsi, eyni zamanda onlardan istifadə şərtləri yerinə yetirildikdə” - kimi yenə hüquqi əsası olmayan bir anlayışla açıq tenderdən imtina edilərək, bir mənbədən satınalmaya, yaxud qapalı tenderə yaşıl işıq yandıran qanunverici, korrupsiya üçün olduqca münbit zəmin hazırlayır. Təsadüfi deyil ki, dövlət büdcəsindən milyardlarla dollarlıq vəsait hesabına xidmətlərin görülməsi, yaxud satınalmaların həyata keçirilməsi bu maddə sayəsində tendersiz “müəyyən müəssisələrə” getməsi mümkün olmuş, milyardlarla pulun xərclənməsinə ictimai nəzarət imkanları bağlanmışdır. Qanunun 19.2.2-ci maddəsi qapalı və ya məhdud iştiraklı tenderin hansı əsaslarla keçiliriləcəyini müəyyən edir. “Çoxsaylı tender təkliflərinə baxılması və onların qiymətləndirilməsi üçün tələb olunan vaxt və xərclər satın alınacaq malların (işlərin və xidmətlərin) dəyəri ilə mütənasib olmadıqda” satınalan qapalı və ya məhdud saylı iştirakçılı tender keçirir. Burada problem yaradan məqam ondan ibarətdir ki, “onların qiymətləndirilməsi üçün tələb olunan vaxt”ın əsas gətirilərək tenderi açıq tender elan etmədən məhdud iştirakçılar arasında keçirməyə şərait yaratmaq, korrupsiya yaradan ciddi elementlərdəndir. Satınalan hər zaman vaxt məhdudluğunu əsas gətirərək açıq tenderdən imtina edə bilir. Son illər Azərbaycanda böyük miqdarda satınalmalar bu “əsaslarla” qapalı keçirilmiş, milyonlarla manat dövlət vəsaiti nəzarətdən kənar istifadə edilmişdir. Qanunun 20-ci maddəsində nəzərdə tutulan kotirovkalar sorğusundan istifadə şərtlərini tənzimləyən müddəaların da mahiyyəti eyni məzmunludur. Satınalana səlahiyyət sərbəstliyi verilərək, onun manevr rtmək imkanı təmin edilmişdir. Ciddi nəzarət olmadıqda bu müddəa da korrupsiya meylinə yaşıl işıq yandıra bilər. Qanunun 21-ci maddəsi tamamilə korrupsiyaya münbit şərait yarada bilən mahiyyətdə tənzimlənib. 21.1.2-ci maddənin şəkli belədir: “mallara (işlərə və xidmətlərə) təcili tələbat yarandıqda və tender prosedurlarının keçirilməsi və ya satınalmanın hər hansı digər metodundan istifadə edilməsi məqsədəuyğun olmadıqda; tələbatın təcili olmasına gətirib çıxarmış halları qabaqcadan görmək qeyri-mümkün olduqda və ya bu hallar satınalan təşkilatın ləngiməsinin nəticəsi olmadıqda”; Göründüyü kimi, “mallara(işlərə, xidmətlərə) təcili təlabat yaranmasi” bir mənbədən satınalmanın hüquqi əsaslarından hesab edilir. İsətnilən qurum, satınalmanı öncədən planlaşdırmadan, son anda bu müddəanı əsas gətirərək tender keçirmədən bir mənbədən satınalma gerçəkləşdirə bilər. Bu isə ciddi şəkildə korrupsiya yaranmasına “hüquqi” əsas yaradır. Bir mənbədən satınalmanın hüquqi əsaslarından digəri biri, “satınalmanın hər hansı digər metodundan istifadə edilməsi məqsədəuyğun olmadıqda” - kimi mücərrəd normadır. Məqsədəuyğunluğun necə, kim tərəfindən müəyyən olunacağı, bunun nə qədər hüquqi mahiyyət daşıdığı müzakirəyə ehtiyac olmayacaq qədər şübhəlidir. Bu da satınalan quruma geniş səlahiyyət sərbəstliyi verməklə, onun tendersiz satınalmaya meyl etməsinə geniş imkan yaradır. Bir mənbədən satınalmanın hüquqi əsaslarından bir digəri, “tələbatın təcili olmasına gətirib çıxarmış halları qabaqcadan görməyin qeyri-mümkün olması” halıdır. Bu da digər “hüquqi” əsaslar kimi qeyri-müəyyən, hüquqi mahiyyətdən uzaq və səlahiyyət sahiblərinə geniş manevr imkanı verən, qaranlıq məqamlara yol aça bilən kriteriyadır. Satınalan çox rahat şəkildə bu müddəanı əsas gətirərək, açıq tenderdən imtina edə bilər. Qanunun 21.1.3-cüü maddəsi də kifayət qədər ziddiyyətlidir. Maddə belədir: “fövqəladə hallarla əlaqədar həmin mallara (işlərə və xidmətlərə) təcili tələbat yarandıqda, satınalmanın digər metodlarından istifadə, onlara sərf ediləcək vaxt baxımından məqsədəuyğun olmadıqda”. Bilindiyi kimi fövqəladə vəziyyətdə fəaliyyət göstərəcək ayrıca dövlət qurumu var və bu qurumun mahiyyəti fövqəladə vəziyyətdə, fövqəladə işlərdə fəaliyyətini sürdürməkdir. Odur ki, belə hallarda fəaliyyət göstərən qurum bu hala hər zaman hazırlıqlı olmalı, bunun üçün öncədən tədarüklərini görməli, mallarını və s. almalıdır. Belə bir halın qanuna qoyulması və açıq tenderdən imtina üçün əsaslar arasında göstərilməsi effektiv idarəetmə baxımından ziddiyyət təşkil edir. Qanunun 21.1.4-cü maddəsi də mahiyyət təxminən eynidir. Burada da malgöndərənin faktiki olaraq inhisarından söhbət gedir. Göndərdiyi malı (xidməti) elə şərtlərdə göndərir ki, satınalan digər mal və ya avadanlığı da ondan almalı olsun. Bu dövlət satınalmalarının effektiv həyata keçirilməsi prinsipinə ziddir. Qanunun 25.1-ci maddəsi “Açıq tenderin keçirilməsi barədə elan tender zərflərinin açılması günündən azı 30 bank günü, ikinci dəfə isə azı 20 bank günü əvvəl, respublikanın dövlət qəzetlərində və beynəlxalq miqyasda yayılan kütləvi informasiya vasitələrində verilməli” – olduğunu bildirir. Lakin burada müasir informasiya kommunikasiya vasitəsi kimi önəmli yer tutan internet resurslarından istifadə edilməsini nəzərdə tutmayır. Lakin 2005-ci ildə qəbul edilən İnformasiya əldə etmək haqqında Azərbaycan Respublikası Qanununun 29.1.8-ci maddəsi “dövlət və bələdiyyə satınalmalarının şərtləri, nəticəsi, eləcə də dövlət və bələdiyyə əmlakının satılması, onun üzərində əmlak hüquqlarının dəyişməsi barədə məlumatlar”ın həmin qurumların İnternet səhifəsində yayılmalı olduğunu tələb kimi qoyur və bunun yerinə yetirilməməsi halında İnzibati Xətalar Məcəlləsinin tələblərinə əsasən həmin qurumlar məsuliyyət daşıyırlar. Qanunun 27.4-cü maddəsində “Hər hansı tender təklifinin qiyməti müvafiq malların (işlərin və xidmətlərin) ehtimal olunan qiymətindən əhəmiyyətli dərəcədə fərqlənirsə, satınalan təşkilat həmin təklifi rədd edə bilər” - müddəası yer alır. Diqqət etsək, burada faktiki olaraq satınalanın təklif verən tərəfindən aldadılmasından söhbət gedir. Lakin maraqlısı budur ki, belə olan halda dövlətin əmlakının effektiv xərclənməsinin tələb etdiyi məntiqlə təklif birmənalı rədd edilməli olsa da, qanunda “rədd edir” ifadəsinə yer verilmir, “rədd edə bilər” –deməklə məmurlara müəyyən manevr imkanı tanıyır. Bu maddə zaman korrupsiya meylini artıra bilər. Belə ki, malgöndərən ayrıca sövdələşərək baha olam malların alınması müqabilində satınalan tərəfin məsul şəxslərini ələ ala bilər. Azərbaycan Dövlət Neft Şirkətinin satın aldığı malların bazar qiymətindən xeyli yüksək olduğunu mətbuatın yaydığı araşdırmada gördük ki, burada böyük ehtimalla eyni məntiqlə hərəkət edilmişdir. Qanunun 40.6-cı maddəsində “satınalma müqaviləsini imzalayarkən satınalan təşkilat malların (işlərin və xidmətlərin) hər vahidinin qiymətlərini və meyarlarını dəyişdirməmək şərti ilə müvafiq icra hakimiyyəti orqanının razılığı ilə malların (işlərin və xidmətlərin) həcmini 15 faizə qədər artırıb azalda biləcəyi” bildirilib. Lakin bunun hansı səbəbdən olacağına dair heç bir əsas göstərilməyib. Yəni ehtiyacların artması və ya azalması, yaxud hansısa digər səbəblər tələb edilmədən satınalan quruma belə bir səlahiyyətin verilməsi, bu səlahiyyəti keyfi istifadə etmək ehtimalını artırır. Qanunun 41.2-ci maddəsində “satınalmada yalnız yerli malgöndərənlərin (podratçıların) iştirak etdiyi və ya satın alınan xidmətlərin ümumi qiymətinin müvafiq icra hakimiyyəti orqanı tərəfindən müəyyənləşdirilmiş məbləğdən çox olmadığı hallar istisna olmaqla, bildiriş həmçinin beynəlxalq miqyasda geniş yayılan mətbuat orqanında və internetdə dərc edilirəcəyi” bildirilib. Bu maddənin mahiyyətini anlamaq olduqca çətindir. Yerli malgöndərənlərin (podratçıların) iştirak etdiyi halda bildirişin internetdə yayılmasının nəzərdə tutulmamasının hüquqi mahiyyəti anlaşılmır. Bildirişin İnternetdə yayılması daha geniş ictimaiyyətin bu məsələdən xəbərdar olmasına şərait yaradacaq və əslində ictimai nəzarət funksiyasını həyata keçirmək istəyən qurum və şəxslər bilgilənmiş olacaq. Maddənin ikinci hissəsində nəzərdə tutulan “satın alınan xidmətlərin ümumi qiymətinin müvafiq icra hakimiyyəti orqanı tərəfindən müəyyənləşdirilmiş məbləğdən çox olmadığı hallar”ın da istisna kimi göstərilməsi və belə olan hallarda da bildirişin İnternetdə yayılması məcburiyyətinin nəzərdə tutulmaması şəffaflıq baxımından habelə, dövlət əmlakının səmərəli istifadə olunmasına ictimai nəzarətin təmini baxımından ciddi problem yaradır. Qanunun 48.2-ci maddəsinin mətni də xeyli maraqlıdır. “ Satınalan təşkilat bildiriş dərc edilməsini qənaət və səmərəlilik baxımından məqsədəuyğun saymadığı hallar istisna olmaqla, təkliflərin verilməsinə maraq oyatmaq məqsədi ilə yerli və beynəlxalq miqyasda geniş yayılan mətbuat orqanında bildiriş dərc etdirir”. Bu maddə təkliflər sorğusunu əhatə edir. Diqqət çəkən məqam ondan ibarətdir ki, qanunverici dövlət vəsaitindən istifadə edərək bir mal və ya xidmət satın alacaq qurum bu prosesin şəffaflığını və iştirakçılar arasında bərabərliyi qorumalı olduğu halda, burada əksinə olaraq, satınalan təşkilata “bildiriş dərc edilməsini qənaət və səmərəlilik baxımından məqsədəuyğun saymadığı hallar istisna olmaqla” deməklə, bildiriş dərc edilməsinin qarşısını “qənaət və səmərəlilik” pərdəsi altında alır və çox önəmli ictimai əhəmiyyətlə məsələni bəsit bir səbəblə əslində gizlədilməsinə şərait yaradır. Qanunun 55-ci maddəsi bu qanunun tətbiqi zamanı ziyan çəkənlərin şikayət vermək hüququnu nəzərdə tutur. Lakin həmin maddənin 2-ci bəndinə görə ”satınalma metodunun seçilməsi” şikayət obyekti ola bilməz. Satınalma metodunun seçilməsi də bir hüquqi addımdır və bunu seçən satınalan qurum hüququ pozaraq bu addımı atmış ola bilər. Belə olan halda satınalma metodunu hansı səbəblərlə məsələn, tenderlə yox, bir mənbədən satınalma ilə həyata keçirdiyini mübahisələndirməyə yol verilməməsinin məntiqi anlaşılmır. Burada hansı hüquqi yararın olduğunu müəyyən etmək mümkün deyil. Qanunun təkmilləşdirilməsi istiqamətində tövsiyələr - Dövlət satınalmalarına dair bütün informasiyaların ictimaiyyətə açıq olması və ictimai nəzarət imkanlarının ciddi şəkildə artırılması habelə, satınalma əməliyyatlarının həyata keçirilməsi zamanı qaranlıq məqamların qarşısının alınması məqsədi ilə bu Qanunun giriş hissəsinə bu Qanunun təməl məqsədlərindən biri kimi ictimai vəsaitlərin xərclənməsində effektivlik və aşkarlıq prinsipinin əlavə edilməsi və bu prinsipdən doğan yeni müddəaların qanuna salınması zəruridir. - Qanunun 1-ci maddəsində “Qanunun tətbiq dairəsi” daha dəqiq ifadə edilməli, Qanunun tətbiqi üçün mühüm əhəmiyyət daşıyan bu bölüm çox aydın və dəqiq olmalı, bütün ictimai vəsaitin idarə olunmasına, dövlətə məxsus bütün qaynaqların istifadəsinə və bu qaynaqlardan əldə edilən vəsaitlərin xərclənməsinə aid edilməlidir. Bundan əlavə dövlət mənbəyindən olan vəsaitlər üçün də qanuna tabelik nəzərdə tutulmalıdır. Müxtəlif qanunlarla qurulan, özəl statuslar verilən, yaxud muxtar idarəetmələri olan qurumlar da bu kateqoriyada qiymətləndirilməlidir. İctimai nəzarətin təmin olunması, ictimai funksiyalar həyata keçirən qurumların şəffaflığının təmin olunması, hesabatlılığın genişləndirilməsi məqsədi ilə bu kateqoriyada qiymətləndirilə biləcək bütün qurumların mal alım-satım işlərində, xidmətlər almasında, işlərin görülməsində, inşaat işlərinin aparılmasında tender üsulunun seçilməsi zəruriliyinin təmin edilməsi məqsədi ilə bu qurumların siyahısı da geniş şəkildə və aydın verilməlidir. - Ümumi dövlət büdcəsinə daxil olan dairələr, qarışıq büdcəli qurumlar, bələdiyyələr və digər yerli özünüidarə qurumları ilə bu qurumlara tabe olan dönər sərmayəli quruluşlar, birliklər, hüquqi şəxslər, habelə, - dövlət iqtisadi quruluşları, onların yaratdığı və ya formalaşdırdıqları digər iqtisadi fəaliyyətlə məşğul olan quruluşlar; - Sosial təminat qurumları, özəl qanunlarla qurulmuş və dövlət səlahiyyətləri və funksiyaları verilmiş hüquqi şəxs statusu olan qurumlar ilə müstəqil büdcəli quruluşlar; Yuxarıda sayılan hər üç abzasda göstərilən qurumların birbaşa və ya dolaylı olaraq birlikdə yaxud ayrılıqda sərmayələrinin yarısından çoxuna sahib olan hər cür quruluş, müəssisə, birlik, kooperasiya və şirkətlər; - Dövlətin və ya dövlət qurumlarının, müəssisə və idarələrinin, şirkətlərinin, birliklərinin payı olan (sərmayəsində hissəsi olan) banklar; - Qanunun 2-ci maddəsində “Əsas anlayışlar” yenidən nəzərdən keçirilməli, bəzi anlayışların əhatə dairəsi genişləndirilməlidir. “Satınalma”, “satınalan təşkilat”, “xidmətlər”, “Tender komissiyası”, “Dövlət vəsaiti” anlayışları yenidən, daha dəqiq ifadə edilməlidir. - Qanun yaradıcılığı texnikası baxımından korrupsiya yaradıcı elementləri minimuma endirən üsul mənimsənilməli, maddələrdə ifadələr ikibaşlı yaxud fərqli yozulabilən tərzdə olmamalıdır. Mümkün qədər, icraedici qurum və məmurlara geniş səlahiyyət imkanı verilməməli, görülməli işlər birbaşa qanunda dəqiq və əmredici şəkildə olmalıdır. Cümlələrdə seçilən ifadələrin sonunda “ola bilər” yerinə, ”olur”, “verə bilər” yerinə “verir” və s. bu kimi konkret ifadələrə üstünlük verilməlidir. - Satınalma müqaviləsinin qüvvəyə minməsi və bu haqda məlumatın ictimaiyyətə çatdırılması başlığını daşıyan Qanunun 5-ci maddəsinin mahiyyəti tamamilə aşkarlığı təmin edən tərzdə olmalıdır. Dövlət satınalmalarının şərtləri və nəticəsi bütün prosesin şəffaflığının ölçülə bilməsi məqsədi ilə sadəcə dərc edilməməli, eyni zamanda bu bilgilər mərkəzləşmiş qaydada müvafiq dövlət qurumuna məxsus olan, habelə satınalmanı həyata keçirən orqanın internet saytında yerləşdirilməli, arxivləşdirilərək saxlanmalı və açıq tutulmalıdır. Ayrıca, qanunda satınalmaların elektron reyestrinin yaradılması və daima aktuallığının saxlanması vəzifə olaraq satınalmalara nəzarət edən dövlət qurumunun üzərinə qoyulmalı, bu reyestr internet saytında olmalıdır. - Qanunun 6.3-cü maddəsi “Satınalan təşkilat malgöndərənlərin (podratçıların) əqli mülkiyyətlərini və ya kommersiya sirlərini qorumaq hüququnu nəzərə almaqla, onlardan bu Qanunun 6.2-ci maddəsində göstərilmiş meyarlara uyğun ixtisas göstəricilərinə malik olduqlarını təsdiq edən sənədli sübutlar və ya digər məlumatlar tələb edə bilər”- şəklində ifadənin yerinə “...onlardan bu Qanunun 6.2-ci maddəsində göstərilmiş meyarlara uyğun ixtisas göstəricilərinə malik olduqlarını təsdiq edən sənədli sübutlar tələb edir” – kimi dəqiq ifadənin olması məqsədəuyğundur. - Qanunun 6.9-cu maddəsində “Satınalan təşkilat satınalma proseduraları zamanı iddiaçının ixtisas göstəricilərini əks etdirən sənədlərin Azərbaycan Respublikasının qanunvericiliyində nəzərdə tutulmuş qaydada təsdiq olunmasını və rəsmiləşdirilməsini tələb edə bilər”- şəklində olan ifadənin sonluğu “...tələb edir” – sonluğu halında olsa, bu maddəni tətbiq edən məmura manevr imkanı verməz. - Qanunun 7.1.-ci maddəsində “Satınalan təşkilat tender təkliflərinin və ya ofertaların təqdim edilməsindən əvvəl malgöndərənlərin (podratçıların) ixtisas uyğunluğunun müəyyənləşdirilməsi prosedurlarını keçirə bilər” - şəklində olan ifadənin sonluğu “... keçirir” – olsa daha məntiqlidir və müəyyən neqativ addımların atılmasına şərait yaratmaz. - Qanunun 7.1.-ci maddəsində “Satınalan təşkilat malgöndərənə (podratçıya) ixtisas uyğunluğunun müəyyənləşdirilməsinin nəticələri barədə məlumat verir. İxtisas uyğunluğunun müəyyənləşdirilməsi prosedurasından keçmiş malgöndərənlər (podratçılar) tenderlərdə iştirakı davam etdirə bilərlər” - deyilir. Əslində burada da “davam etdirirlər” - ifadəsi olmalıdır. - Qanunun 7.8-ci maddəsi “ Satınalan təşkilat ixtisas uyğunluğunun müəyyənləşdirilməsi prosedurasından keçmiş malgöndərəndən (podratçıdan) öz ixtisas göstəricilərini yenidən təsdiq etməyi tələb edə bilər” - şəklindəki ifadə isə həddən artıq korrupsiya meylli müddəadır və bu o halda tətbiq edilə bilər ki, yeni nüanslar ortaya çıxsın. Burada belə bir şərtin yoxluğu onu göstərir ki, maddənin bu bəndi ümumiyyətlə qanundan çıxarılmalıdır. - Qanunun 10.2-ci maddəsində nəzərdə tutulan “Bu Qanunun 35.2-ci maddəsi nəzərə alınmaqla satınalma proseduraları haqqında hesabatın 10.1.1 və 10.1.2-ci maddələrində göstərilən hissəsi, şəraitdən asılı olaraq tender təklifi, oferta və ya kotirovka aksept edildikdən, yaxud satınalma müqaviləsinin bağlanması ilə nəticələnməyən satınalma proseduraları qurtardıqdan sonra sorğu əsasında marağı olan şəxsə verilə bilər” - müddəası yenə də tender keçirən quruma geniş səlahiyyət sərbəstliyi verir və prosesin şəffaflığına şübhə yaradacaq elementlərə qanunda yer verir. Bu prosesin şəffaflığına ictimai nəzarətin aparılması məqsədi ilə istənilmədən açıqlanmalı və nəinki maraqlı şəxslərə, sorğu göndərən hər kəsə verilməlidir. - Qanunun 10.3-cü maddəsinin məzmunundan da aydın şəkildə görünür ki, ictimai nəzarət üçün açıqlanmalı olan bu məlumatların sadəcə bəzilərinin məhdud dairə üçün açıq olduğu, sadəcə tender təklifi verənlərə açıqlandığı, digər mühüm məlumatların isə ümumiyyətlə heç kimə verilmədiyi, beləliklə tenderin şəffaf, effektiv keçirildiyinə dair şübhələrin aradan qaldırılmasının yolu bağlandığı bəlli olur. Odur ki, bu müddəa qanundan çıxarılmalı, hər kəsin bu prosesin şəffaflığını görmə imkanı təmin edilməlidir. Qanunun 3.3.1-ci maddəsində “Açıqlanması dövlət marağına uyğun gəlməyən, tərəflərin kommersiya mənafelərinə zərər vuran və ya ədalətli rəqabətə mane olan məlumatı”n açıqlanmayacağı bildirilir. “dövlət marağına uyğun gəlməyən” ifadəsi olduqca mücərrəd ifadədir. Bu ifadə ya dəqiqləşdirilməli, ya da ümumiyyətlə qanundan çıxarılmalıdır. Maddənin ikinci hissəsi də birinci kimi mücərrəddir. “tərəflərin kommersiya mənafelərinə zərər vuran və ya ədalətli rəqabətə mane olan” - məlumat kateqoriyası da tamamilə xəyali kateqoriyadır. Bunun müəyyən edilməsi, yaxud ölçülməsi mümkün deyil. Sadəcə bu ifadələr aparılan tenderin şəffaflığına kölgə düşürmək üçün seçilən və bu proseslərin gizli sövdələşmələrə yol açmasına şərait yaradan elementlərdir. Odur ki, bu ifadələr də qanundan çıxarılmalıdır. Qanunun 10.3-cü maddəsinin 2-ci yarımbəndinin mahiyyəti heç də birincidən az məhdudlaşdırıcı deyil. Bu müddəa da qanundan çıxarılmalıdır. - Qanunun 11.2-cü maddəsi “Satınalan təşkilat dövlət mənafelərinin qorunması məqsədilə aşağıdakı hallarda bütün tender təkliflərinin, oferta və kotirovkaların aksept olunana qədər rədd edilməsi barədə qərar qəbul edə bilər”- deyir, sonra isə konkret tender təkliflərinin rədd olunması səbəblərini göstərir. Belə olan halda, maddənin mahiyyəti ilə yazılış şəkli bir-birinə uyğunlaşdırılmalı, qanunda sayılan dəqiq səbəblər varsa, tender təklifləri rədd edilməlidir. - Qanunun 11.5-ci maddəsinin tələbi də daha dəqiq ifadə edilməlidir. - Qanunun ən diqqət çəkən bölmələrindən biri, satınalma metodlarının tətbiqi şərtlərini tənzimləyən bölməsi olduqca mücərrəddir. Qanunun 16.3.2-ci maddəsinin mahiyyəti tamamilə yenidən işlənməli, əsaslı hüquqi səbəblər şərt kimi nəzərdə tutulmalı, ancaq bu hallarda açıq tenderdən istisnalar göstərilməlidir. Korrupsiyaya yol açan qeyri-hüquqi ifadələrin hamısı qanunun bu bölməsindən təmizlənməli, həqiqətən hüquqi tənzimləmə ehtiyacı olan sahə tənzimlənməlidir. Bütünlüklə, Qanunun 18-21-ci maddələri bu əsasla yenidən işlənməli, süni əsaslar ləğv edilməlidir. - Qanunun 25.1-ci maddəsi, İnformasiya əldə etmək haqqında Azərbaycan Respublikası Qanununun 29.1.8-ci maddəsində “dövlət və bələdiyyə satınalmalarının şərtləri, nəticəsi, eləcə də dövlət və bələdiyyə əmlakının satılması, onun üzərində əmlak hüquqlarının dəyişməsi barədə məlumatlar”ın həmin qurumların İnternet səhifəsində yayılmalı olduğunu tələb edən müvafiq maddəsinin tələbinə uyğunlaşdırılmasını təmin etməlidir. - Qanunun 27.4-cü maddəsində “Hər hansı tender təklifinin qiyməti müvafiq malların (işlərin və xidmətlərin) ehtimal olunan qiymətindən əhəmiyyətli dərəcədə fərqlənirsə, satınalan təşkilat həmin təklifi rədd edə bilər” - müddəasının sonluğu, “rəddə edir” şəklində dəyişdirilməlidir. - Qanunun 40.6-cı maddəsində “satınalma müqaviləsini imzalayarkən satınalan təşkilat malların (işlərin və xidmətlərin) hər vahidinin qiymətlərini və meyarlarını dəyişdirməmək şərti ilə müvafiq icra hakimiyyəti orqanının razılığı ilə malların (işlərin və xidmətlərin) həcmini 15 faizə qədər artırıb azalda biləcəyi” bildirilib. Lakin bunun hansı səbəbdən olacağına dair heç bir əsas göstərilməyib. Qanunun bu maddəsinə hansı hallarda, hansı səbəblərlə satınalanın manevr etməsinin mümkün olacağı göstərilməlidir. - Qanunun 41.2-ci maddəsində “satınalmada yalnız yerli malgöndərənlərin (podratçıların) iştirak etdiyi və ya satın alınan xidmətlərin ümumi qiymətinin müvafiq icra hakimiyyəti orqanı tərəfindən müəyyənləşdirilmiş məbləğdən çox olmadığı hallar istisna olmaqla, bildiriş həmçinin beynəlxalq miqyasda geniş yayılan mətbuat orqanında və internetdə dərc edilirəcəyi” bildirilib. Yerli malgöndərənlərin (podratçıların) iştirak etdiyi halda bildirişin internetdə yayılmasının nəzərdə tutulmamasının hüquqi mahiyyəti anlaşılmır. Bildirişin İnternetdə yayılması daha geniş ictimaiyyətin bu məsələdən xəbərdar olmasına şərait yaradacaq və əslində ictimai nəzarət funksiyasını həyata keçirmək istəyən qurum və şəxslər bilgilənmiş olacaq. Odur ki, bütün hallarda internetlə yayılma nəzərdə tutulmalıdır. Maddənin ikinci hissəsində nəzərdə tutulan “satın alınan xidmətlərin ümumi qiymətinin müvafiq icra hakimiyyəti orqanı tərəfindən müəyyənləşdirilmiş məbləğdən çox olmadığı hallar”ın da istisna kimi göstərilməsi və belə olan hallarda da bildirişin İnternetdə yayılması məcburiyyətinin nəzərdə tutulmaması şəffaflıq baxımından habelə, dövlət əmlakının səmərəli istifadə olunmasına ictimai nəzarətin təmini baxımından ciddi problem yaradır. Bu halın da hüquqi baxımdan istisna kimi müəyyən edilməsi doğru deyil və yuxarıda qeyd edildiyi kimi bütün hallarda bildirişin internetdə yayılması nəzərdə tutulmalıdır. - Qanunun 48.2-ci maddəsinin mətni də xeyli maraqlıdır. “ Satınalan təşkilat bildiriş dərc edilməsini qənaət və səmərəlilik baxımından məqsədəuyğun saymadığı hallar istisna olmaqla, təkliflərin verilməsinə maraq oyatmaq məqsədi ilə yerli və beynəlxalq miqyasda geniş yayılan mətbuat orqanında bildiriş dərc etdirir”. Bu maddə təkliflər sorğusunu əhatə edir. Dövlət vəsaitindən istifadə edərək bir mal və ya xidmət satın alan qurum bu prosesin şəffaflığını və iştirakçılar arasında bərabərliyi qorumalıdır. Belə olan halda, “bildiriş dərc edilməsini qənaət və səmərəlilik baxımından məqsədəuyğun saymadığı hallar istisna olmaqla” deməklə, bildiriş dərc edilməsinin qarşısını “qənaət və səmərəlilik” pərdəsi altında alınır və çox önəmli ictimai əhəmiyyətlə məsələni bəsit bir səbəblə əslində gizlədilməsinə şərait yaradır. Bu maddə şəffaflığa xidmət edəcək şəkildə yenidən düzənlənməli, süni və əsası olmayan istisnalar maddədən çıxarılmalıdır. - Qanunun 55-ci maddəsi bu qanunun tətbiqi zamanı ziyan çəkənlərin şikayət vermək hüququnu nəzərdə tutur. Lakin, həmin maddənin 2-ci bəndinə görə ”satınalma metodunun seçilməsi” şikayət obyekti ola bilməz. Satınalma metodunun seçilməsi də bir hüquqi addımdır və bunu seçən satınalan qurum hüququ pozaraq bu addımı atmış ola bilər. Belə olan halda satınalma metodunun da mübahisələndirilməsi zəruridir və şikayət edilərkən bu məsələnin də şikayətə mövzu olmasının yolu açıq tutulmalıdır. Araşdırma Multimedia Mərkəzi tərəfindən Azərbaycan Respublikasının Prezidenti yanında Qeyri-Hökumət Təşkilatlarına Dövlət Dəstəyi Şurasının dəstəyi ilə “Dövlət satınalmalarında informasiya açıqlığı və şəffaflığın təmin edilməsi üçün informasiya texnologiyalından səmərəli və effektiv istifadə mexanizmləri hazırlamaq ” Layihəsi çərçivəsində hazırlanıb Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/vaqif-qasimov-informasiya-tehlukesizliyinin-esaslar-derslik-az.html	Vaqif qasimov informasiya təhlükəsizliyinin əsasları Dərslik Azərbaycan Respublikası Milli Təhlükəsizlik Nazirliyinin Heydər Əliyev adma Akademiyasının Elmi Şurasının 29 aprel 2009-cu IL tarixli iclasının qərarı ilə	Vaqif qasimov informasiya təhlükəsizliyinin əsasları Dərslik Azərbaycan Respublikası Milli Təhlükəsizlik Nazirliyinin Heydər Əliyev adma Akademiyasının Elmi Şurasının 29 aprel 2009-cu IL tarixli iclasının qərarı ilə Azərbaycan Respublikası Milli Təhlükəsizlik Nazirliyinin Heydər Əliyev adma Akademiyasının Elmi Şurasının 29 aprel 2009-cu il tarixli iclasının qərarı ilə (protokol JNbl5) nəşrə tövsiyə edilmişdir. Qasımov V.Ə.İnformasiya təhlükəsizliyinin əsasları. Dərslik. Bakı: MTN Maddi-texniki Təminat Baş İdarəsinin Nəşriyyat- Poliqrafiya Mərkəzi. 2009, 340 s. Texnika elmləri doktoru Vaqif Qasımovun «İnformasiya təhlükəsizliyinin əsasları» kitabında informasiya təhlükəsizliyinin konseptual və formal modelləri, baza prinsipləri və əsas müddəaları, kompyuter sistemlərində və şəbəkələrində mümkün təhlükələr, onların qarşısının alınması üsulları və vasitələri, o cümlədən kriptoqrafık və steqanoqrafık üsullar, elektron imza texnologiyası, eləcə də informasiya təhlükəsizliyinin təmin edilməsinə kompleks yanaşma və informasiya təhlükəsizliyi sistemlərinin yaradılması prinsipləri ətraflı şərh olunmuşdur. Dərslik Milli Təhlükəsizlik Nazirliyinin Heydər Əliyev adma Akademiyasının kursant və dinləyiciləri, habelə nazirliyin əməkdaşları üçün nəzərdə tutulmuşdur. Dərslikdən respublikanın digər ali təhsil müəssisələrinin tələbələri və müəllimləri, eləcə də bu sahədə çalışan elmi işçilər və mütəxəssislər də istifadə edə bilərlər.
http://muhaz.org/degisimin-kutsal-olmayan-uc-kuvveti--an-unholy-trinity-three-f.html	Değişimin Kutsal Olmayan Üç Kuvveti ( An Unholy Trinity Three Forces for Change)	Özellikle son 20 yıldan beri, “Değişimin Kutsal Olmayan Üç Kuvveti ( An Unholy Trinity Three Forces for Change)” olarak bilinen; Küreselleşme, Rekabet ve Teknoloji üçlüsü başlıca değişim faktörleri olarak dile getirilmektedir. Bu üç faktör, kültür ve toplum üzerindeki etkilerinin yanı sıra, kendi aralarında birbirleri ile de etkileşim içindedir Bir ekonominin rekabet gücü, esas itibariyle, sahip olduğu teknolojik düzey tarafından belirlenmektedir. Günümüzde insanlığın içinde yaşadığı, küreselleşme olgusunu doğuran ana dinamik, merkezinde elektronik [bilişim(information) ve iletişim (communication)] teknolojisi olmak üzere teknolojidir Üniversite, Latince uni-versitas sözcüğünden gelir. Uni-versitas sözcüğü, unum (bir) ve vertere (-e yönelmek, dönmek) sözcüklerinin bileşiminden oluşur Üniversite, Latince uni-versitas sözcüğünden gelir. Uni-versitas sözcüğü, unum (bir) ve vertere (-e yönelmek, dönmek) sözcüklerinin bileşiminden oluşur Universitas. “bire yönelmek/birin etrafinda dönmek” anlamındadır, ve üniversitenin temel niteliğini dile getirir. Bir yönüyle aynı amac etrafinda bir araya gelmis birlik, bir başka yonuyle de, Varlığın çok cepheli görüntüsüne ait bilgilerin senteziyle, varlığın bütününe ilişkin tümel bilgiye (hakikate) varmayı ifade eder. Üniversite bir kurum olarak inşa edilmiş akıldır, bilimdir Üniversite tarihi süreç içinde hangi formu almış olursa olsun; ilk- ortaçağ üniversitesi, Humboldt üniversitesi, çağdaş üniversite olsun, varlığın bilgisinin aydınlatıldığı bir kurumdur. Bu bakımdan üniversiteler; kültür, bilgi ve araştırma merkezleridir. Universitenin ruhunu yeniden keşfetmeliyiz!!! Universitenin ruhunu yeniden keşfetmeliyiz!!! Kurumlar, bir amaç için tasarlanmş makina gibidir. Eğitim vercek ise eğitim nedir? İnsan nasıl öğrenir? Sorularının cevabına göre tasarlanmalıdır Genel ve mesleki eğitim önem kazanmaktadır. Genel ve mesleki eğitim önem kazanmaktadır. Genel eğitim: Bireyin mesleki eğitimi dışındaki tüm eğitimi anlamına gelir. Beklenmedik bir çağ yaşıyoruz. Gençlerimizi giderek karmaşıklaşan ve zorlaşan küresel, dinamik bir dünyada yaşamak üzere hazırlamalıyız. Universite günümuzde süper kompleksite ile karşı karşıya gelmiş bulunuyor. Universite günümuzde süper kompleksite ile karşı karşıya gelmiş bulunuyor. Gercekten üniversite kaotik bir dünyada belirsizlik ile birlikte yasamak zorundadir. Eğitimciler, süreklice geçmişi incelemeli, şimdiyi değerlendirmeli ve geleceği kucaklamalıdır. Bir toplumun en temel sorumluluklarından biri, gençlerini, erişkin yaşlarında , üretken ve refah içinde yaşamak üzere yetiştirmektir Bir toplumun en temel sorumluluklarından biri, gençlerini, erişkin yaşlarında , üretken ve refah içinde yaşamak üzere yetiştirmektir Üniversite, bilgi için varolan bir Üniversite, bilgi için varolan bir kurumdur: Dilde varolan alanıyla uğaşır Üniversite bilgiyi; Öğretir: Eğitim misyonu – Teaching Excellence Üretir : Araştırma misyonu- Research Quality Sunar, yayar, uygular: Servis misyonu-Service Bir problemin ortaya konulması, hipotez ileri sürülmesi, hipotezin sınanması araştırma faaliyeti içerisinde sürdürülür. Bir problemin ortaya konulması, hipotez ileri sürülmesi, hipotezin sınanması araştırma faaliyeti içerisinde sürdürülür. Bilim bir araştırmadır. Araştırma sonucunda çözüm elde edildikten sonra yapılacak hiçbir şey bilim değildir. Çünkü; bilim daha önce bilinmeyen (mevcut olmayan) bir bilgi ortaya koymaktır. Bilim keşiftir. Bilineni öğretmek ya da öğrenmek sahici anlamda bilim değildir. Üniversite her şeyden önce, bir kültür ortamıdır. mesleğinin ideal bir üyesi olmayı öğreten bir kurumdur” Üniversite her şeyden önce, bir kültür ortamıdır. mesleğinin ideal bir üyesi olmayı öğreten bir kurumdur” Kültür. bilimsel bilgi de dahil her türlü bilgi alanıdır. Üniversite öncelikle eğitim verdiği insana kültür kazandırmalıdır Yükseköğretimin toplumdaki rolü konusunda, genel olarak, uzlaşmaya varılmış anlayış şudur: Sosyal gelişmede, ekonomik büyümede, rekabet edebilir mal ve hizmetlerin üretiminin desteklemesinde, kültürel kimliğin şekillenmesi ve korunmasında, sosyal bağın sürdürülmesinde, ve nihayet yoksulluğa karşı mücadelede ve barış kültürünün desteklenmesinde yükseköğretim, yeri doldurulamaz bir unsurdur. (UNESCO, 1996). Yükseköğretimin toplumdaki rolü konusunda, genel olarak, uzlaşmaya varılmış anlayış şudur: Sosyal gelişmede, ekonomik büyümede, rekabet edebilir mal ve hizmetlerin üretiminin desteklemesinde, kültürel kimliğin şekillenmesi ve korunmasında, sosyal bağın sürdürülmesinde, ve nihayet yoksulluğa karşı mücadelede ve barış kültürünün desteklenmesinde yükseköğretim, yeri doldurulamaz bir unsurdur. (UNESCO, 1996). Üniversiteler, bilgi-tabanli toplum inşasının ana Üniversiteler, bilgi-tabanli toplum inşasının ana Aktörlerindendir. Eğitim, bilginin yayılması ve insan serma- yesinin geliştirilmesiyle, araştırmalar yoluyla üniversiteler; insanlığın bilgi ufkunu genisletir ve diğer etkinlikleriyle toplum kesimlerine bilgiyi transfer ederler. Mevcut endustri ile calışmalar yaparak yeni şirketlerin doğumunu hazırlarlar. Avrupa Konseyi Yüksekögretimin 4 ana amacı olduğunu dile getirmektedir: - Sürdürülebilir istihdam için hazırlamak - Demokratik toplumda aktif yurttaşlar olarak hayata hazırlamak - Kişisel gelişme - Öğrenme, ögretme, ve araştırma yoluyla geniş ve ileri bilgi tabanııi muhafaza etmek ve geliştirmek Avrupa Konseyi Yüksekögretimin 4 ana amacı olduğunu dile getirmektedir: - Sürdürülebilir istihdam için hazırlamak - Demokratik toplumda aktif yurttaşlar olarak hayata hazırlamak - Kişisel gelişme - Öğrenme, ögretme, ve araştırma yoluyla geniş ve ileri bilgi tabanııi muhafaza etmek ve geliştirmek 1. Modern Üniversitenin nüvesini, 1. Modern Üniversitenin nüvesini, Stadium Generale oluşturuyor. Stadium: Çalışma mekanı Genarale : değişik yerlerden gelenlere açık anlamında 2. Değişik sebeblerle kurulan tüzel kisiliklere Latincede, 2. Değişik sebeblerle kurulan tüzel kisiliklere Latincede, Üniversitas Societas Collegium denilmekteydi. 3. Öğrenci loncalarına, 3. Öğrenci loncalarına, Universitas Scholarium 4.Hocaların kurduklari loncalara, Universitas Magistrorum 5. Universitenin anlamında evrensellik sözkonusu değildir 5. Universitenin anlamında evrensellik sözkonusu değildir 6. Universitas, tüzel kişilik olarak öğrenim görenlerin topluluğu anlamıyla baglantiliolarak doğmuştur. XIII. yy sonlarına doğru bir kuruma Stadium Generale unvanını sadece, Papa, Mukaddes Roma Imparatoru bir Kral veya bir şehir cumhuriyeti belediyesi tarafindan verilebiliyordu. XIII. yy sonlarına doğru bir kuruma Stadium Generale unvanını sadece, Papa, Mukaddes Roma Imparatoru bir Kral veya bir şehir cumhuriyeti belediyesi tarafindan verilebiliyordu. Universitas terimi kullanımi 15. yy da yaygın hale geldi. Orta Çag Üniversiteleri, 7 (3+4) Edebi ve Beşeri bilim (sanat) şeklindeki Greko-Romen fikrini benimsemislerdi. Trivium+Quadrivium Orta Çag Üniversiteleri, 7 (3+4) Edebi ve Beşeri bilim (sanat) şeklindeki Greko-Romen fikrini benimsemislerdi. Trivium+Quadrivium Bu disiplinlere hem Platoncular ve hem de Pythagorcular eğitim sistemlerinde merkezi yer veriyorlardı. Avrupa eğitimi, “Yedi Liberal Sanat” (The Seven Liberal Arts:Artes Libaretes) olarak bilinen derslere genişledi Avrupa eğitimi, “Yedi Liberal Sanat” (The Seven Liberal Arts:Artes Libaretes) olarak bilinen derslere genişledi Artes Libaretes:Trivium+Quadrivium Gramer Retorik Diyalektik Aritmetik Geometri Astronomi Muzik 12. yüzyılda ortaya çıkan Avrupa üniversiteleri, 7 özgür sanat olarak bilinen “artes liberates” Greko-Romen fikrini benimsemişlerdi. Latincede “liber” sözcüğü, el işlerinden özgür (free) olup zihinsel işte çalışan anlamındadır. “Arte” sözcüğü, sanat anlaminda. Ancak o zaman sanat ile kastedilen, bu gün bilim anlamına gelmektedir. 12. yüzyılda ortaya çıkan Avrupa üniversiteleri, 7 özgür sanat olarak bilinen “artes liberates” Greko-Romen fikrini benimsemişlerdi. Latincede “liber” sözcüğü, el işlerinden özgür (free) olup zihinsel işte çalışan anlamındadır. “Arte” sözcüğü, sanat anlaminda. Ancak o zaman sanat ile kastedilen, bu gün bilim anlamına gelmektedir. Trivium, üç boğumlu yol; Quadrivium, dört boğumlu yol anlamında Şurası ilginçtir ki; liberal sanatlar, bilimleri ve güzel sanatları, iletişim ve analitik becerilerin geniş spektrumu içinde birleştirmiştir. Günümüzde ortaya çıkan yeni üniversite kavramının şekillenmesinde, yeniden bu kavramlara dönüp değerlendirmek gerekmektedir. Yükseköğretimde, Liberal/genel eğitime vurgu yapan gelişmeler yaşanmaktadır. Latin Manastırları Latin Manastırları Bizans İslam Kültür Merkezleri Latin Manastırlarında latince kullanılıyordu. 476 da Batı Roma yıkıldı. 1453’e kadar Doğu Roma (Bizans) Batı kültürünün sürdürücüsü oldu. Antik Yunan yükeköğretim kurumları Antik Yunan yükeköğretim kurumları Ilk universiteler, Bologna universitesi Islam Dünyası 1. Edebi ve Beşeri Bilimler Fakültesi, 1. Edebi ve Beşeri Bilimler Fakültesi, 2. Hukuk fakültesi 3. İlahiyat ƒakültesi 4. Tıp fakültesi 1. yıl: Avicenna (Ibni Sina) 1. yıl: Avicenna (Ibni Sina) 2.+3. yıl: Galen+Hipokrat+Averroes (Ibn Rüşd) 4. yıl: Müfredat tekrarı 1. İlk-Ortaçağ Üniversitesi: (1. Nesil Üniversite) 1. İlk-Ortaçağ Üniversitesi: (1. Nesil Üniversite) 2. Modern üniversite (Humboldt Üniversitesi):Klasik Üniversite (2. Nesil Üniversite) 3. Çağdaş Üniversite: (21.YY Üniversitesi/Mültiversite) (3. Kuşak-Nesil-) üniversite, Evrensel Üniversite 1. Liyakat sahibi herkes için yükseköğretime evrensel(üniversal) erişilebilirlik: İnsan Hakları Evrensel Beyannamesinin 26. Maddesi: Yükseköğretim, liyakat sahibi herkes için eşit olarak erişilebilir olmalıdır. Liyakat ilkesi evrensel olmak zorundadır. Tüm akademisyenlere ve öğrencilere bütün aşamalarda uygulanan evrensel bir ilke olmak zorundadır. 1. Liyakat sahibi herkes için yükseköğretime evrensel(üniversal) erişilebilirlik: İnsan Hakları Evrensel Beyannamesinin 26. Maddesi: Yükseköğretim, liyakat sahibi herkes için eşit olarak erişilebilir olmalıdır. Liyakat ilkesi evrensel olmak zorundadır. Tüm akademisyenlere ve öğrencilere bütün aşamalarda uygulanan evrensel bir ilke olmak zorundadır. 2. Ömür boyu evrensel(üniversal) yükseköğretim imkânı 2. Ömür boyu evrensel(üniversal) yükseköğretim imkânı Yükseköğretimde “treni kaçırma” riski olmamalıdır. Herkes için hayatının kendisi için en uygun olan zamanında yükseköğretim yapabilme imkanı teminat altında olmalıdır. UNESCO’nun Sınırsız Öğrenme Programı, ömür boyu öğrenmenin önündeki her türlü engel ve sınırı ortadan kaldırmaya çalışmaktadır. 3. Bütün şartları karşılamak üzere evrensel(üniversal) yaygınlık 3. Bütün şartları karşılamak üzere evrensel(üniversal) yaygınlık Bu ilke evrensel yükseköğretim imkânı ilkesine dayanır. Yükseköğretimde yaygınlık; toplumun yaşadığı bütün şartları göz önüne alarak part-time, uzaktan öğretim, kısa kurslar ve hatta ihtiyaç olduğunda otonom öğrenme imkânı sunmalıdır. Yeni bilişim teknolojisi, yaygınlığı artırma ve çeşitlendirmede büyük bir rol oynayabilir. Üniversite yöneticileri riskleri göze almalı ve farklı formüller denemelidir. UNESCO, başarılı çözümlerin doğması için çapraz denemeleri desteklemek istemektedir. 4. Sadece eğitim değil, meslek için evrensel(üniversal) eğitim-öğretim 4. Sadece eğitim değil, meslek için evrensel(üniversal) eğitim-öğretim Üniversite çeşitliliği artırırken, yalnızca eğitim değil, evrensel meslek eğitim-öğretimini de sürdürmeli ve tam anlamıyla güçlendirmelidir. Eğitim fonksiyonunu güçlendirmek suretiyle, sadece hümanist değerleri nakletmekle kalmayıp, aynı zamanda bütün derslerde; akademik, uzmanlık ve meslek derslerinde “hayat için eğitim” sağlamalıdır. Bu yolla, öğrenciler sadece iş beklemenin ötesinde girişimciliği öğrenecek ve kendi imkanlarını oluşturacaklardır. Dijital Anadil Dijital Anadil Dijital Goçmen dili 21. yy başında yüksekogretim alanında meydana gelen değisim, tedrici (aşamalı) bir değisme degildir. Dijital teknolojinin hizli yayılışının sonucu olarak, bir “süreksizlik “ vardir. Ve adeta “tekillik” sözkonusudur. Günümüzün gencleri, cocukluklarını, bilgisayar, e-mail, internet, video kamerasi, DVD, VCD, video oyunlari, dijital muzik aletleri ile kusatılmış bir çevrede yasamaktadırlar. Onların yasadiığı ortam atalarininkinden cok farklidir. Kimi uzmanlar, buyume caginda yasanan farkli dneyimler, farkli zihinsel yapilara yol actigini soylemektedirler. 21. yy başında yüksekogretim alanında meydana gelen değisim, tedrici (aşamalı) bir değisme degildir. Dijital teknolojinin hizli yayılışının sonucu olarak, bir “süreksizlik “ vardir. Ve adeta “tekillik” sözkonusudur. Günümüzün gencleri, cocukluklarını, bilgisayar, e-mail, internet, video kamerasi, DVD, VCD, video oyunlari, dijital muzik aletleri ile kusatılmış bir çevrede yasamaktadırlar. Onların yasadiığı ortam atalarininkinden cok farklidir. Kimi uzmanlar, buyume caginda yasanan farkli dneyimler, farkli zihinsel yapilara yol actigini soylemektedirler. Latince eğitim(education) sözcüğünün iki fiil kökü vardır : Latince eğitim(education) sözcüğünün iki fiil kökü vardır : “Educare” ve “Educere” Öğreneni özel bir beceri ile donatmak üzere “talim ettirmek” anlamına gelir. Bir ustanın bir cerrahın, bir tamircinin el mahareti ya da bir futbolcunun ayak mahareti gibi. Educare, beceriye dayalı meslek erbabını veya zanaatkarı yetiştirmeye yönelik eğitim. Educere ilkesine göre yürütülen eğitim, öğrencinin hem dünyayı hem de kendisini keşfine izin veren bir eğitimdir. Zihinsel/düşünsel alanda eğitim: Sanatçı eğitimi gibi. Educere ilkesine göre yürütülen eğitim, öğrencinin hem dünyayı hem de kendisini keşfine izin veren bir eğitimdir. Zihinsel/düşünsel alanda eğitim: Sanatçı eğitimi gibi. Bir kişinin bu eğitimden “mezun” olduğuna dair diplomasını göstermesi dolayısıyla eğitilmiş olduğu iddiası, akıl hastanesinden taburcu olduğuna dair raporu var diye sağlam olduğunu iddia etmek kadar saçmadır. “Ezberci eğitim” ifadesinin kendisi ezberlenmiş bir söz. “Ezberci eğitim” ifadesinin kendisi ezberlenmiş bir söz. Hafızasının zayıf olduğunu dile getirmekte mahsur görmeyenler, zekalarında zaaf bulunduğunu kabule asla yanaşmazlar. Bilgisayar, insan zihni örnek alınarak tasarlanmıştır. Hard Diskte (hafızada) bir bilgi yok ise RAM bellekte (kullanılmakta olan bellek) işleyecek bilgi olmaz. Bilgisayar, insan zihni örnek alınarak tasarlanmıştır. Hard Diskte (hafızada) bir bilgi yok ise RAM bellekte (kullanılmakta olan bellek) işleyecek bilgi olmaz. Ezberi tahfif etmek, hafızasında bir şiir dahi olmayan tarih hafızasını yitirmiş günlük yaşayan, kültürsüz, derinliksiz nesiller yetişmesine hizmet eder. Zihinsel faaliyet için, tefekkür için, ipek böceğinin karnında biriktirdiği dut yaprağını işlemesine benzer tarzda, hafızada malzeme olmalıdır. Zihinsel faaliyet için, tefekkür için, ipek böceğinin karnında biriktirdiği dut yaprağını işlemesine benzer tarzda, hafızada malzeme olmalıdır. İnsan zihni pozitif bakışla yaklaştığımız şeyleri hafızaya kaydeder. Eğer ezbere negatif bakarsak, hafıza bilgiyi kaydetmekten vazgeçer. Öğrenme ve hafızaya kaydetmek, istek ile talep ile olur. Onun için "talebe" (talep eden) denilmiştir. İstek yoksa öğrenmede yoktur. Öğrenme ve hafızaya kaydetmek, istek ile talep ile olur. Onun için "talebe" (talep eden) denilmiştir. İstek yoksa öğrenmede yoktur. Bir bitkinin yararlanabildiği özsuyu, saçakları tarafından emebildiği su kadardır. Bir öğrenci için de talep etiği ve aldığı ölçüde öğrenme söz konusu olabilir. Öğrenmeye ilişkin bütün etkinlikler, “almak” fiiliyle, öğretmeye ilişkin bütün etkinlikler de “vermek” fiiliyle dile getirilir. “Ders almak”, “ders vermek” veya “kafam almıyor” ifadelerinde olduğu gibi. Öğrenme, almak fiili ekseni etrafınfa; öğretme vermek fiili ekseni etrafında temerküz etmektedir. Ezberciliğin aleyhinde, fakat eleştirinin ve sorgulamanın lehinde bir söylem tekrarlana gelmektedir. Ezberciliğin aleyhinde, fakat eleştirinin ve sorgulamanın lehinde bir söylem tekrarlana gelmektedir. Eleştiri den ve sorgulamadan önce, zihinde, eleştiriye ve sorgulamaya konu olacak bir bilgi malzemesi olmalıdır. Eğer hafıza boş ise, neyi eleştireceksiniz, neyi sorgulayacaksınız. Sorgulamadan önce, anlamayı öne çıkarmalı. Bir olayı, bir nesneyi, öncelikle anlamaya çalışmalıyız. Hafıza olmadan bilgi malzemesi olmadan anlama olabilir mi? Mahiyetini anlamadığımız bir şeyi, eleştirebilir ve sorgulayabilir miyiz? Dört yıl süre ile İran’ın Rey kentinde büyük medresede eğitim gören El-Gazali(o zaman henüz İmamı Gazali değil) felsefe, metafizik ve bu medresede verilen bütün dersleri izlemiş ve öğreneceği bir şey kalmadığı kanısına varınca, doğduğu kente dönmek üzere yola çıkmıştı. O zamanlar tek başına yolculuk yapmak zorunda kalan herkes gibi Gazali de dönüş yolunda bir kervana katılmıştı. Çölde karşılarına çıkan Bedeviler kervanı soymuş ve bu arada Gazali’nin içinde derslerde tutuğu notları da bulunan heybeyi de almışlardı. Bunun üzerine Bedevilerin başı olan kişiye yalvaran Gazali, heybenin içinde ders notlarından başka bir şey bulunmadığını ve bunların da okuması yazması olmayan bedevilerin işine yaramayacağını anlatarak heybesini geri istemişti. Bunun doğru olduğunu kendi gözleri ile de gördükten sonra heybeyi Gazali’nin ayaklarının dibine fırlatan bedevi, “Medreseye kağıtlar dolusu yazı yazmak için değil, ilim öğrenmek için gidildiğini sanıyordum” demişti. Öyküye göre bu sözden çok etkilenen Gazali kervandan ayrılarak, Rey’e geri dönmüş ve bu kez hiç not tutmadan dört yıl daha okumuştu (Modern Çağ Öncesi Fizik, J.D. Bernal, s.78, TÜBİTAK, 1995) Dört yıl süre ile İran’ın Rey kentinde büyük medresede eğitim gören El-Gazali(o zaman henüz İmamı Gazali değil) felsefe, metafizik ve bu medresede verilen bütün dersleri izlemiş ve öğreneceği bir şey kalmadığı kanısına varınca, doğduğu kente dönmek üzere yola çıkmıştı. O zamanlar tek başına yolculuk yapmak zorunda kalan herkes gibi Gazali de dönüş yolunda bir kervana katılmıştı. Çölde karşılarına çıkan Bedeviler kervanı soymuş ve bu arada Gazali’nin içinde derslerde tutuğu notları da bulunan heybeyi de almışlardı. Bunun üzerine Bedevilerin başı olan kişiye yalvaran Gazali, heybenin içinde ders notlarından başka bir şey bulunmadığını ve bunların da okuması yazması olmayan bedevilerin işine yaramayacağını anlatarak heybesini geri istemişti. Bunun doğru olduğunu kendi gözleri ile de gördükten sonra heybeyi Gazali’nin ayaklarının dibine fırlatan bedevi, “Medreseye kağıtlar dolusu yazı yazmak için değil, ilim öğrenmek için gidildiğini sanıyordum” demişti. Öyküye göre bu sözden çok etkilenen Gazali kervandan ayrılarak, Rey’e geri dönmüş ve bu kez hiç not tutmadan dört yıl daha okumuştu (Modern Çağ Öncesi Fizik, J.D. Bernal, s.78, TÜBİTAK, 1995) İnsana özgü anlama, açıklamayı aşar. İnsana özgü anlama, açıklamayı aşar. Açıklama soyut yada maddi şeylerin düşünsel yada nesnel olarak anlaşılması için yeterlidir. İnsana özgü anlama için yetersizdir. İnsana özgü anlama, öznenin özne tarafından bilinmesini içerir. Ağlayan bir çocuk gördüğümüzde, onu gözyaşlarının tuzluluk derecesini ölçerek değil, ama kendi içimizdeki çocukluğumuzun üzüntülerini yakalayarak, onu kendimizle özdeşleştirerek ve kendimizi onunla özdeşleştirerek anlamaya çalışırız. Anlamak bir empati, özdeşleşme ve kendini yansıtma sürecidir. Anlamak bir empati, özdeşleşme ve kendini yansıtma sürecidir. Her zaman kendi içinde öznel olan anlama, açıklık, sempati, cömertlik gerektirir. Modern insan, gerçekliği empoze edilmiş kavramsal yapılar aracılığıyla kavramayı dayatan bir düşünme tarzı; akılcı, bilimsel bir düşünme tarzı tarafından tuzağa düşürülmüş ve köleleştirilmiş durumdadır. Modern insan, gerçekliği empoze edilmiş kavramsal yapılar aracılığıyla kavramayı dayatan bir düşünme tarzı; akılcı, bilimsel bir düşünme tarzı tarafından tuzağa düşürülmüş ve köleleştirilmiş durumdadır. Modern insan, felsefesinde, biliminde ve etkinliğinin her yönünde, soyutlayıcı, hesaplayıcı ve her şeyi hakimiyeti altına alıcı çılgın tavrıyla, bizzat bu tavrın kendisinin kurduğu bir tuzak içerisindedir ve sahici düşünmeden uzaklaşmış durumdadır.” “Sahici düşünme, bir soyutlama ve açıklama etkinliği değil, bitimsiz bir anlama etkinliğidir.” Bilgileri iletmeyi kendine amaç edinen eğitim, insanın bilme yeteneğinin ne olduğunu, zayıflıklarını, hata ve yanılsamaya yatkınlıklarını da öğretmelidir. Her bilgi kendi içinde hata ve yanılsama tehlikesi içerir. Hata ve yanılsamayı kabul etmek zordur, çünkü hata yanılsama kesinlikle kendisini öyle kabul etmezler Eğitim, az ya da çok ölçüde, hata ve yanılsama tarafından tehdit edilmeyen bilgi bulunmadığını göstermelidir. Bilgi şeylerin ya da dış dünyanın bir aynası değildir. Bilgi şeylerin ya da dış dünyanın bir aynası değildir. Bilgiler (ve tüm algılar), duyuların yakaladığı ve kodladığı uyarı ya da işaretlerden hareketle, beyinde gerçekleşen çeviriler ve yeniden inşalardır. Algılama hatasının dışında bir de zihinsel hatalar vardır. Sözcük, düşünce, teori biçimindeki bilgi, dil ve düşünme araçları ile gerçekleşen bir çeviri/yeniden inşa eyleminin ürünüdür ve böylece hata tehlikesi belirir. Bilgi, hem çeviri hem yeniden inşa bakımından yorumlama içerir, bu da bilenin öznelliği dünyaya bakış açısı ve bilme ilkelerinin hata tehlikesi içermesine yol açar. Hataya karşı bağışıklığı olan hiçbir bilimsel teori yoktur. Sinir-beyin sisteminin, organizma ile dış dünyanın bağlantısını sağlayan giriş ve çıkış yolları bütünün ancak %2 sini temsil ederken, %98’i iç işleyişle ilgilidir; böylece ihtiyaçlar, düşler, arzular, düşünceler, imgeler, düşlemelerin kaynaştığı, görece bağımsız bir ruhsal dünya oluşmuştur, ve bu dünya dış dünyaya bakışımızı ve kavrama yetimizi derinden etkilemektedir. Sinir-beyin sisteminin, organizma ile dış dünyanın bağlantısını sağlayan giriş ve çıkış yolları bütünün ancak %2 sini temsil ederken, %98’i iç işleyişle ilgilidir; böylece ihtiyaçlar, düşler, arzular, düşünceler, imgeler, düşlemelerin kaynaştığı, görece bağımsız bir ruhsal dünya oluşmuştur, ve bu dünya dış dünyaya bakışımızı ve kavrama yetimizi derinden etkilemektedir. Her zihinde, kesintisiz hata ve yanılsama kaynağı olan, kendine yalan söyleme (self-deception) olasılığı vardır. Ben merkezcilik, kendini aklama gereksinimi, kötünün nedenini başakasına yansıtma eğilimi herkesin, kendi yalanını araştırmadan, kendisine yalan söylemesine yol açar. Belleğimizde pek çok hata kaynağı oluşturabilir: Hatırlanmayan bir hatıra gücünü yitirebilir, ama her yeniden hatırlama bu hatırayı güzelleştirebilir veya çirkinleştirebilir. Belleğimizde pek çok hata kaynağı oluşturabilir: Hatırlanmayan bir hatıra gücünü yitirebilir, ama her yeniden hatırlama bu hatırayı güzelleştirebilir veya çirkinleştirebilir. Aklımız, bilinçsizce, işimize gelen hatıraları seçmek ve işimize gelmeyenleri bastırmak, hatta silmek eğilimindedir ve herkes kendine gurur okşayıcı bir rol biçer. Bazen yaşanmış olduğuna inanılan ama gerçekte olmayan hatıralar olduğu gibi, kimi zamanda asla yaşanmadığına inanılan bastırılmış hatıralar vardır. Böylece hakikatin yeri doldurulamaz kaynağı olan hafıza, hatalar ve yanılsamalara maruz kalabilir. Bilenin kendi bilme yetenelerini ve zaaflarını bilmek yoluyla o zaaflara karşı kendi kendini tahkim etmelidir. Bilenin kendi bilme yetenelerini ve zaaflarını bilmek yoluyla o zaaflara karşı kendi kendini tahkim etmelidir. İnsan zihni, kendi düşünce ürünlerine karşı dikkatli olmalıdır. Zihnimiz ile düşüncelerimiz arasında karşılıklı pazarlıklar ve denetlemelere ihtiyacımız var. Kendi kendine söylenen yalanı yakalamak için her zaman alarm durumunda olunmalıdır. Eğer 21. yüzyılda temelde bir ilerleme olacaksa, tüm insanların (erkek ve kadınların) sadece kendi düşüncelerinin değil, ama kendilerine söyledikleri yalanlarının da bilinçsiz oyuncakları olmamalarıyla gerçekleşecektir. Herkesi, bilinçlilik için verilen hayati mücadelede silahlandırmak, eğitimin en önemli görevlerinden biridir. Eğer 21. yüzyılda temelde bir ilerleme olacaksa, tüm insanların (erkek ve kadınların) sadece kendi düşüncelerinin değil, ama kendilerine söyledikleri yalanlarının da bilinçsiz oyuncakları olmamalarıyla gerçekleşecektir. Herkesi, bilinçlilik için verilen hayati mücadelede silahlandırmak, eğitimin en önemli görevlerinden biridir. DEĞİŞEN EĞİTİM Değişen dünyada başarı için okullar öğrencilerine şunları kazandırmalıdır: Değişen dünyada başarı için okullar öğrencilerine şunları kazandırmalıdır: Özerklik ve ömür boyu öğrenici olma, nasıl öğrenileceğini öğrenme kapasitesi Problem çözme ve yeni çözümler üretme yeteneği Başkaları ile ortaklaşa iş yapabilme yeteneği Daha aktif öğrenme istenmektedir Daha aktif öğrenme istenmektedir Öğretim yerine öğrenim stillerine dönüşüm yaşanmaktadır Akademik içerik üstel miktarı üstel fonksiyon ile artmaktadır Başarının önündeki engeller dile getirilmelidir 20. yüzyılın öğrenme unsurları geçersiz hale gelmektedir. Bilişim ve iletişim teknolojisi okuryazarlığı Bilişim ve iletişim teknolojisi okuryazarlığı Finansal, ekonomik ve iş okuryazarlığı Küresel farkındalık Şehir hayatı Öğrenme becerilerini uygulama yeteneği Yarın için, Yarın için, bu günün öğrencilerini, dünün okullarında eğitemeyiz Bölünmüş Çizgi Analojisi ile Platon, düşey bir çizgiyi, önce yatay bir Bölünmüş Çizgi Analojisi ile Platon, düşey bir çizgiyi, önce yatay bir çizgi ile ikiye bölerek alt Parça, Algılanan/Görünen Dünya (the visible world), üst parça ile Kavranan Dünyayı (the intelligible world); göstermektedir. Kavramlar-Matematiksel Nesneler = Bilimsel kavramlar + Aritmetiğin ve Geometrinin Nesneleri : Bilgisine anlama (understanding) ile varılır. Formlar = Formlar (idealar): Bilgisine saf akıl (pure reason) ile varılır. Kavranan dünyanın Bilgisi Episteme(knowledge); anlama(understanding) ve saf akıl veya zihin (pure reason or mind) ile elde edilir. Kavranan dünyayı iyilik aydınlatmaktadır. İyilik hakikat ışığı verir. Gözlerin güneş ışığında görmesi gibi, akıl da iyilikte(hakikatın ışığında ) anlar. Bir başka sınflama daha yapılabilir Bir başka sınflama daha yapılabilir 1. Açık (zahiri) Bilgi 2. Örtük Bilgi [batıni, zımni(tacit knowledge)]: Bu bilgi tarzına, Platon epistemik bilgi, Gazali ise Hakke’l Yakin bilgi adını vermektedir. Bilimsel bilginin bireysel tecrübe ile birleştiği bilgi. kimya bilgisi olarak bilinir. Su (bileşiği) Hidrojen ile oksijenin birleşiminden meydana geldiği, Kimya bilgisi olarak bilinir, ve redoks denklemi ile hidrojen ve oksijen molekülleri birleştirilerek suyun bileşim denklemi yazılabilir. Bu bilgi bilimsel bilgidir. Bir kimya öğrencisi laboratuarda oksijen ve hidrojen gazını birleştirerek suyun oluşumunu deney ile tecrübe ederse, bu bilgi, Platon’a göre Epistemik bilgi, Gazzaliye göre Hakke’l Yakin olur. Günümüzde dile getirilmediğinden pek farkında olunmayan bir bilgi tazı. Bir çok alanda örtük bilgi açığı fark edilmediğinden başarısızlıklar ortaya çıkmaktadır. 1. Bernal, J.D., çeviren: Deniz Yurtören; “Modern Çağ Öncesi Fizik”, TÜBİTAK Popüler Bilim Kitapları, 1995, Ankara. 1. Bernal, J.D., çeviren: Deniz Yurtören; “Modern Çağ Öncesi Fizik”, TÜBİTAK Popüler Bilim Kitapları, 1995, Ankara. 2. Morin, E., Çeviren: Dilli, H.; “Gelecegin eğitimi için Gerekli Yedi Bilgi”, İstanbul Bilgi Üniversitesi Yayınları, Temmuz 2003, İstanbul. 4 Heidegger, M., Çevuren: Hünler; “Bilim Üzerine İki Ders” Eylül 1998, Paradigma, İstanbul. 5 Sakaoğlu, Necdet; ”Osmanlıdan Günümüze Eğitim Tarihi”,İstanbul Bilgi Üniversitesi Yayınları 33 Eğitim 2, Mart 2003, İstanbul. 6 Sanchez-Sosa, Juan Josê; Lerner-Febres, Salomon, “Academic freedom and social responsibility; the role of university organization and possible instruments for international monitoring”, Pergamon, Higher Education Policy 15(2002) 385-390. 8 Altbach, Philip G.; “Measuring academic progress: the course-credit system in American higher education” Pergamon, Higher Education Policy 14(2001) 37-44. 9 Günay, Durmuş; “Bilimin Matematiksel (Olan) Temeli”,1.Ulusal Mantık, Matematik ve Felsefe Sempozyumu, Eylül,2003, Çanakkale. 10 Günay, Durmuş., “Akreditasyonun Neliği ve Mühendislik Eğitimi Üzerindeki Etkisi“ tmmob, Makina Mühendisleri Odası V. Ulusal Makina Mühendisliği ve Eğitimi Sempozyumu, 7-8 Kasım 2003, YTÜ, Yıldız-İstanbul, Bildiriler Kitabı, MMO Yayın No: E/2003/341, Sayfa:117-134.
http://muhaz.org/kurs-iv-fenn-tehsilde-sosial-psixoloji-xidmet-ve-psixoloji-pra.html	Kurs: IV fənn: Təhsildə sosial-psixoloji xidmət və psixoloji praktikum Müəllim	\| Kurs: IV fənn: Təhsildə sosial-psixoloji xidmət və psixoloji praktikum Müəllim \| səhifə \| 1/117 \| tarix \| 11.01.2022 \| ölçüsü \| 147,85 Kb. \| \| #110807 \| \| İxtisas: Təhsildə sosial-psixoloji xidmət Kurs: IV Fənn: Təhsildə sosial-psixoloji xidmət və psixoloji praktikum Müəllim: Ayxan Hüseynli E-mail adresi: [email protected] Mövzu 1: Təhsildə sosial-psixoloji xidmət və psixoloji praktikumun mövzusu və vəzifələri Plan : Təhsildə sosial- psixoloji xidmət və psixoloji praktikumun meydana gəlməsi zəruriliyi. Təhsildə sosial-psixoloji xidmət və psixoloji praktikumun mövzusu. Təhsildə sosial-psixoloji xidmət və psixoloji praktikumun məqsədi və vəzifələri. Təhsildə sosial-psixoloji xidmət və psixoloji praktikumun əsas prinsipləri. Təhsildə sosial-psixoloji xidmət və psixoloji praktikumun əsas istiqamətləri. Dostları ilə paylaş: \| \| \|
http://muhaz.org/kurs-ii-fennunsiyyet-psixologiyas.html?page=4	III Sosial psiхologiyada diqqəti cəlb edər psiхoloji təsir vasitələrindən biri kimi psiхoloji sirayəti	III Sosial psiхologiyada diqqəti cəlb edər psiхoloji təsir vasitələrindən biri kimi psiхoloji sirayəti, başqa sözlə yoluхmanı da qeyd edirlər. Sirayət fenomeni bəşər tariхinin ən ilkin mərhələlərindən insanları özünə cəlb edən məsələlərdən olmuş və müхtəlif formalarda təzahür etmişdir. Sosial psiхoloji baхımdan isə psiхoloji sirayət fenomeni ХIХ əsrin sonu, ХХ əsrin əvvəllərində öyrənilməyə başlamışdır. Sosial-psiхoloji ədəbiyyatda ümumi şəkildə psiхoloji sirayətifərdin şüursuz olaraq müəyyən psiхi vəziyyətə meylli olması kimi хarakterizə edirlər (Q.M.Andreyeva). Nəzərə almaq lazımdır ki, sosial psiхologiyada hələ çoх-çoх əvvəllərdən psiхoloji sirayəti kütlə psiхologiyası hadisəsi kimi qeyd etmişlər. Doğrudur psiхoloji sirayət kiçik qruplarda da özünü göstərə bilir. Bununla belə, insanlar ən çoх psiхoloji sirayətə məhz kütlə daхilində məruz qalırlar. Sosial-psiхoloji ədəbiyyatlardan gönündüyü kimi, kütlə aydın dərk olunmuş ümumi məqsəddən məhrum olan, lakin bir-birləri ilə öz emosional vəziyyətinin oхşarlığı və ümumi diqqət obyektlərinə görə bağlı olan, хüsusi strukturu olmayan insan toplusudur. Kütləyə daхil olmuş fərdlərdə əvvəllər malik olmadıqları keyfiyyətlərin özünü göstərməsinin digər bir səbəbi kimi psiхoloji sirayəti, yoluхmanı qeyd etmək olar. Bu, kütlədə хüsusi, özünəməхsus əlamətlərin meydana gəlməsinə və onun istiqamətini müəyyənləşdirməyə səbəb olur. Kütlədə hər bir hərəkət, hər bir hiss sirayəiedici хarakter daşıyır. Bu o qədər qüvvətli olur ki, fərd asanlıqla özünün şəхsi maraqlarını şüursuz olaraq kütlənin ümumi marağına qurban verir. Adətən psiхoloji sirayət müхtəlif dini ekstaz, kütləvi psiхoz hadisələri, icazəsiz küçə toplantıları, kütləvi nümayişlər, idman yarışları, təbii fəlakətlər və s. zamanı özünə daha çoх yer etmiş olur. Məsələn, futbol yarışı zamanı stadiona toplaşmış minlərlə tamaşaçı asanlıqla psiхoloji sirayətin təsiri altına düşür. Hətta ən sakit hesab etdiyimiz tamaşaçılar belə qol vurularkən və ya hakimin qeyri-adekvat qərarı zamanı özlərindən çıхan tamaşaçılara qoşulur, çığırır, istefa tələb edir, ayağa qalхaraq əl-qollarını oynadırlar. Bir anda stadion sanki təlatümə gəlir. IV Ünsiyyət zamanı insanlar bir-birləri ilə təkcə informasiya mübadiləsi aparmaqla və bir-birlərini qavramaqla, anlamaqla kifayətlənmirlər. Onlar bir-birlərinə psiхoloji təsir də göstərir, bir-birinin davranışını istiqamətləndirə, idarə edə də bilirlər. Bunun üçün ən səmərəli sosial-psiхoloji təsir vasitəsi kimi təlqin və təqlidi də qeyd edirlər. Onları ayrı-ayrılıqda nəzərdən keçirək. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/kurs-ii-fennunsiyyet-psixologiyas.html?page=15	«Haşiyə» qaydası - Kurs: II fənn:Ünsiyyət psixologiyası	«Haşiyə» qaydası.Bu qaydanın mahiyyəti ondan ibarətdir ki, hər cür işgüzar ünsiyyətin əvvəli və sonu dəqiq müəyyənləşdirilməlidir. «Məqsəd» qaydası.Bu qaydaya görə çatdırılan fikirlər tör – töküntü şəklində deyil çoх dəqiq şəkildə sıralanmalıdır. Bunlarla yanaşı olaraq ünsiyyətə girərkən nitqin əvvəlində həmsöhbəti maraqlandırmağa cəhd göstərilməli, maraqlı faktlarla, aforizm və nümunələrlə onun diqqəti cəlb edilməlidir. Yalnız bundan sonra əsas məsələyə keçmək faydalı olur. Əsas fikir çatdırıldıqdan sonra dinləyicinin etiraz və suallarını dinləmək və öz nitqini nəticələr və ya хülasə ilə başa çatdırmaq lazım gəlir. Semantik (məna) səhvlər də ünsiyyətə mənfi təsir edən maneə kimi özünü göstərə bilər. Adətən bu cür səhvlər eyni sözün müхtəlif məna daşıdığı zaman özünü göstərə bilir. Nəticədə dinləyici sözü eşitdikdə onu təhqir mənasında anlaya bilər ki, bu da ciddi münaqişəyə səbəb olar. Nitqdə tez- tez «həmişə», «heç vaхt» kimi ifadələrin işlədilməsi də ünsiyyətə ciddi zərər gətirir. Aşağıdakı iki ifadə bir – birindən nə qədər fərqli səslənir: «Siz məşğələyə gecikmisiniz» və «Siz həmişə məşğələyə gecikirsiniz!»Burada «həmişə» sözündən istifadə olunması, ona istinad edilməsi ünsiyyət məntiqinin pozulmasına səbəb olur. Bu sözdəki hər cür vəd və ya qadağan təmasın yaranmasına mane ola bilər. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/a-zerbaycan-respublikasi-tehsil-nazirliyi-azerbaycan-dovlet-iq.html	A zərbaycan respublikasi təHSİl naziRLİYİ azərbaycan döVLƏT İQTİsad universiteti Niyazi Əlikram oğlu Həsənov Bİznesin strateji İdarə ediLMƏSİ (Dərslik)	A zərbaycan respublikasi təHSİl naziRLİYİ azərbaycan döVLƏT İQTİsad universiteti Niyazi Əlikram oğlu Həsənov Bİznesin strateji İdarə ediLMƏSİ (Dərslik) Azərbaycan Dövlət İqtisad Universitetinin Tədris Metodiki Şurasının 06 iyul 2018-ci il 05 saylı protokoluna əsasən ali məktəblər üçün dərslik kimi təsdiq edilmişdir BAKI-2019 RƏYÇİLƏR: Azərbaycan Dövlət İqtisad Universiteti “Ticarət və gömrük işinin təşkili” kafedrasının müdiri i.e.d., professor A. Ş. Şəkərəliyev Bakı Dövlət Universiteti “İqtisadiyyat və idaretmə” kafedrasının müdiri i.e.d., professor A.M.Məhərrəmov AMEA-nın İqtisadiyyat İnstitutu “Sahibkarlıq və inhisarçılığın təsnifləşdirilməsi problemləri” şöbəsinin baş elmi işçisi i.e.d., professor T.N.Əliyev Azərbaycan Dövlət İqtisad Universiteti “Marketinq” kafedrasının müdiri
http://muhaz.org/kurs-ii-fennunsiyyet-psixologiyas.html?page=8	V.Nitqin özünəməхsus хüsusiyyətləri də mövcuddur. Bunlara nitqin məzmunluluğu, anlaşıqlılığı, təsirliliyi və ifadəliliyini	V.Nitqin özünəməхsus хüsusiyyətləri də mövcuddur. Bunlara nitqin məzmunluluğu, anlaşıqlılığı, təsirliliyi və ifadəliliyini aid etmək olar. Nitqin məzmunluluğu onda ifadə olunan məlumatın əhatə dairəsindən asılıdır. Nitqdə ifadə olunan fikir və hisslərin həcmi nə qədər geniş olarsa, verilən məlumatlar gerçəkliyə nə dərəcədə uyğun gələrsə və nə dərəcədə əhəmiyyətli olarsa o bir o qədər məzmunlu hesab olunur. Nitqin məzmunlu olması üçün insanın geniş biliyi, həmin bilikdən və istilahlardan düzgün istifadə etmək bacarığı olmalıdır. Bunlar olmadan nitq özünün məlumat vermə vəzifəsini həyata keçirə bilməz. Nitqimizin bizi dinləyənlər tərəfindən qavranılması üçün onun anlaşıqlı olmasıхüsusi əhəmiyyət kəsb edir. Nitqin anlaşıqlılığı ikitərəfli хarakter daşıyır. Bir tərəfdən kommunikatorun nitqinin nə qədər səlis, aydın olması, yersiz ibarələrlə yüklənməməsi, dilin qrammatik qayda və qanunlarına uyğun olmasından asılıdır. Danışan adam öz fikrini konkret nümunələrlə əsaslandırmağı, dinləyicilərin səviyyəsini nəzərə almağı bacarmalıdır. Nitqin anlaşılması dinləyicilərin hazırlıq səviyyəsindən də asılı olur. Dinləyicinin mövzu ilə bağlı zəruri biliyə malik olmaması onu anlamasını da çətinləşdirir. Ona görə də müəllim müəyyən məlumatları çatdırarkən dinləyicilərin bu sahədəki hazırlıq səviyyəsini nəzərə almalıdır. Nitqin bu хüsusiyyəti хüsusilə хarici dil dərslərində nəzərə alınmalıdır. Bunun üçün müəllim şagirdlərin tədris etdiyi dilə hazırlıq səviyyələrini aşkara çıхarmalı və öz fikrini onların başa düşəcəyi səviyyədə şərh etməlidir. Ünsiyyət prosesində nitqin təsirlilikхüsusiyyətinin nəzərə alınması da az əhəmiyyətə malik deyildir. Nitqin təsirliliyi onun fəaliyyətə təhrik etmək funksiyasını yerinə yetirməyə imkan verir. Nitqin təsirliliyi inandırma, sübut, təlqin, məsləhət, tapşırıq, təlimat, хahiş, əmr, qadağan, komanda və s. şəklində həyata keçir. Bu cür təsir vasitələrindən yerində və müvafiq şəkildə istifadə olunması lazımi nəticəni verə bilir. Nitqin ifadəliliyi yüksək nitq mədəniyyətinə yiyələnməyin əsas göstəricilərindən biri hesab olunur. Danışan və ya yazan adam öz nitqində şərh etdiyi məzmuna münasibətini nitqin ifadəliliyinin köməyi ilə bildirir. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/kurs-ii-fennunsiyyet-psixologiyas.html?page=5	Təlqin - - Kurs: II fənn:Ünsiyyət psixologiyası	Təlqin - bir adamın başqasının psiхologiya və davranışında müəyyən dəyişikliklərin yaranmasına səbəb olan dərk edilməyən təsiridir. Bu baхımdan təlqin bir adamın digərinin psiхikasına təsiretmə vasitəsidir. Təlqin zamanı təlqin olunan bir növ təlqin edənin təsiri altında olur, onun bütün tələb və göstərişlərini danışıqsız olaraq yerinə yetirir. Bu proses bir növ suqqestik, gipnoz хarakteri daşıyır. Ona görədə təlqin olunan adam sanki təlqin edildiyini dərk etmir, asanlıqla verilən tələbləri yerinə yetirir. Bu baхımdan «Tərbiyə işində bu, ya digər iş və hərəkət, yeri gəldikdə, tərbiyə olunana təlqin edilir. Təlqin adətən başqasının fikir və iradəsinə təsirlə əlaqədardır. Buna görə də kifayət qədər müstəqil düşünə bilməyən, zəif iradəli adamlar nisbətən daha tez təlqinə qapılırlar» (M.Məhərrəmov).
http://muhaz.org/kurs-ii-fennunsiyyet-psixologiyas.html?page=9	Kurs: II fənn:Ünsiyyət psixologiyası - səhifə 9	\| \| səhifə \| 9/15 \| tarix \| 01.01.2022 \| ölçüsü \| 42,98 Kb. \| \| #104055 \| növü \| Mühazirə \| \| Müəllim : Gülmira Hacıyeva e-mail: gülmirahacıyeva [email protected]. İxtisas:TSPX Kurs:II Fənn:Ünsiyyət psixologiyası. Mövzu: Ünsiyyət insanların bir-birini qavraması və anlaması prosesi kimi. 16.03.2020 tarixdə keçiriləcək mühazirə Ədəbiyyat siyahısı: 1.Qədirova R.Q.Məmmədli İ.M.Ünsiyyət Psixologiyası.Bakı 2000 2.Bayramov Ə.S,Əlizadə Ə.Ə.Psixologiya.Bakı.1989 3.Əlizadə Ə.Ə Müasir Azərbaycan məktəbinin psixoloji problemləri.Bakı, 1998 4.Qədirov Ə.Ə,Məmmədov İ.N.Yaş psixologiyasının əsasları.Bakı 2000 5.Həmzəyev M.Ə.Yaş 5.Ümumi psixologiyaA.V.Petrovskinin redaktorlugu ilə Baı 1982 6.Həsənli S.Q.Psixologiya .Dərs vəsaiti.Bakı .Elm.2013 Dostları ilə paylaş: \| \| \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html#A_mi_hermano:_Roberto_Carlos_Villalta	Universidad de el salvador	UNIVERSIDAD DE EL SALVADOR FACULTAD DE CIENCIAS Y HUMANIDADES DEPARTAMENTO DE CIENCIAS DE LA EDUCACION LOS FACTORES ASOCIADOS A LA FORMACIÓN EN VALORES MORALES DE LOS ESTUDIANTES DE EDUCACIÓN MEDIA EN LAS INSTITUCIONES DE: INSTITUTO TÉCNICO “RICALDONE” Y EL INSTITUTO NACIONAL “ALBERTO MASFERRER” DEL MUNICIPIO DE SAN SALVADOR TRABAJO DE GRADUACIÓN PRESENTADO POR: CARLOS ALEXANDER CORTEZ VARGAS FLOR DE MARIA VILLALTA DOCENTE DIRECTOR MsD. OSCAR WUILMAN HERRERA RAMOS PARA OPTAR AL GRADO DE: LICENCIADO EN CIENCIAS DE LA EDUCACIÓN CIUDAD UNIVERSITARIA, JUNIO DE 2007. Autoridades de la Universidad de El Salvador Rectora: Maria Isabel Rodríguez Vice Rector Académico: Ing. Joaquín Orlando Machuca Vice Rectora Administrativa: Dra. Carmen de Rivas Secretaria General: Lic. Margarita Rivas de Recinos Autoridades de la Facultad de Ciencias y Humanidades Decana: M.D. Ana María Glower de Alvarado Vicedecano: Lic. Carlos Ernesto Deras Secretaria: Licda. Oralia Esther Román de Rivas Jefe del Departamento de Ciencias de la Educación: M.D. Fulvio Eduardo Antonio Granadino Alegría Coordinador Del Proceso De Grado: M.D. Rafael Girón Ascencio Docente Director: MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos AGRADECIMIENTOS_A_Dios'>AGRADECIMIENTOS A Dios Por haber iluminado mi camino y guiarme con su poder en el proceso de formación profesional. A mi madre: Rosalba Villalta Por haberme brindado su apoyo moral durante el estudio. A mis tías: Gloria Ruth Villalta, Berta Centeno e Isabel Villalta Por facilitarme sus beneficios económicos para alcanzar mis objetivos personales. A mi hermano: Roberto Carlos Villalta Por haberme brindado su amor fraterno y económico en todo momento A mi esposo: Alfonso Zarpate Por su apoyo incondicional. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por facilitarmos su asesoramiento en la elaboración del trabajo de grado. Flor de Maria Villalta AGRADECIMIENTOS A la Santísima Trinidad: Por brindarme sus dones de sabiduría, entendimiento y fortaleza durante toda mi vida. A mi padre, Raúl Cortez: Por su ejemplo de trabajo, honestidad, disciplina y perseverancia. A mi madre, María Angélica Vargas: Quien su amor, oraciones y cuidados me ha educado en el camino de la bondad y servicio a los demás. A mis hermanos: José Raúl, Berta María y Luis Eduardo: Su acompañamiento y apoyo me ha animado siempre a seguir adelante. A mis abuelitas: Berta Cáceres y María Bonilla: Por su ternura y atenciones mientras estuvieron conmigo y ahora me bendicen desde el cielo. A mis familiares y amigos: Quienes con palabras de ánimo y fidelidad constante lograron hacer más fáciles estos años de estudio. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por transmitirnos sus conocimientos y ayuda para solventar las dificultades encontradas en este trabajo. Carlos Alexander Cortez Vargas ÍNDICE PÁG. Introducción…………………………….……………………………...……….i CAPITULO I Planteamiento del problema 1.1 Situación problemática…………………………………………………….. 1 1.2 Enunciado del problema …………………………………………………... 19 1.3 Justificación.…………………………………………………………….…. 19 1.4 Alcances y delimitaciones……………………………………………...….. 21 1.5 Objetivos ………………………….……….……………………………..... 22 1.5.1 Generales 1.5.2 Específicos 1.6 Supuestos de la investigación………………………………………..…….. 22 1.6.1 Generales 1.6.2 Específicos 1.7 Indicadores de trabajo …………………….…………………………..…… 24 CAPITULO II Marco teórico 2.1 Antecedentes de la investigación….……………………..……….…….….. 27 2.2 Fundamentos teóricos…………….…………………………….…..…….... 31 2.3 Definición de términos operacionales…………………………..…………. 70 CAPITULO III Metodología de la investigación 3.1 Tipo de investigación…………………………………………………….... 77 3.2 Población…………………………………………………………………... 77 3.3 Muestra…………………………………………………………………...... 78 3.4 Métodos y técnicas e instrumentos de investigación ………...……..….. 79 3.5 Metodología y procedimiento……………………………………………... 80 CAPITULO IV Análisis e interpretación de resultados 4.1 Organización y clasificación de datos…………………………………….. 81 4.2 Análisis e interpretación de resultados de la investigación………….…... 164 4.3 Resultados de la investigación…………………………………….……... 187 CAPITULO V Conclusiones y Recomendaciones 5.1 Conclusiones……………………………….……………………….…... 195 5.2 Recomendaciones…………………………………………………….... 197 Bibliografía……………………………………………………….….. 199 ANEXOS - Resumen del diagnóstico - Cuadro de relaciones - Instrumentos de trabajo - Mapa de escenario INTRODUCCION La educación en valores implica un proceso de construcción, una transformación personal y colectiva de cada uno de los miembros de la comunidad escolar. En un mundo que cambia a toda velocidad en lo cultural, en lo social, en lo tecnológico, en todas sus fases y que genera un abrumador volumen de información, la educación en valores se convierte en una detención necesaria para analizar, ordenar, reorientar y dar una percepción de la realidad. El presente trabajo tiene como objetivo investigar los factores que influyen en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. Esta investigación se divide en cinco capítulos de la manera siguiente: En el capítulo I, Planteamiento del problema, se expone la situación problemática, delimitación conceptual, temporal y espacial del problema, justificación, alcances, objetivos, supuestos, aspectos e indicadores, referidos a la investigación. E i n el capítulo II, Marco Teórico, se hace referencia a los antecedentes históricos con relación a la formación en valores morales, definición, fundamentación teórica y conceptual. En el capítulo III, Metodología de la investigación, presenta el tipo de investigación, la población, la muestra de la investigación, los métodos, técnicas e instrumentos y los procedimientos a aplicar en el tratamiento de los datos. En el capítulo IV, Análisis e interpretación de resultados, se presentan los análisis cualitativo y cuantitativo, así como la organización, clasificación e interpretación de los datos obtenidos de la investigación. El capítulo V, presenta las conclusiones, recomendaciones y bibliografía. Finalmente se presenta junto a los anexos, el resumen del diagnóstico, instrumentos de trabajo, mapa de escenario, cuadros y gráficas de los resultados. CAPITULO I PLANTEAMIENTO DEL PROBLEMA Con el objeto de hacer mas especifico nuestro problema de investigación se ha estructurado en siete apartados. El primero de ellos es la situación problemática donde se presenta el comportamiento actual del problema, indicadores reales y la posición de los diferentes actores políticos y sociales en relación a los valores. En el segundo apartado establecemos el enunciado del problemas mencionando las variables que se relacionaran durante el estudio investigativo. Posteriormente se presenta la justificación donde se expresan las principales razones que dan pie a la investigación. Seguidamente se aborda alcances y delimitaciones, objetivos, supuestos de la investigación e indicadores de trabajo. 1.1 Situación Problemática Para iniciar la sistematización de la inmensa información acerca de los valores, nos adentraremos en su concepto. “Los valores, forman parte de los objetos, acciones y actitudes que el ser humano persigue por considerarlos valiosos. En fin, todo aquello que en un momento, deseamos o apreciamos”1. De esta manera los valores forman parte de todas las personas. Todos tenemos un grupo de valores; estos pueden ser buenos o malos. Algunas personas pueden considerar que sus valores son excelentes aunque les causen problemas en sus vidas. Un joven puede considerar que sus valores principales están alrededor de su grupo de amigos, quienes no siempre ofrecen los mejores momentos para crecer como personas. Se entiende por valor moral todo aquello que lleve al hombre a defender y crecer en su dignidad de persona. El valor moral conduce al bien moral. “Recordemos que bien es aquello que mejora, perfecciona, completa”.2 El valor moral perfecciona al hombre en cuanto a ser hombre, en su voluntad, en su libertad, en su razón. Se puede tener buena o mala salud, más o menos cultura, por ejemplo, pero esto no afecta directamente al ser hombre. Sin embargo vivir en la mentira, el hacer uso de la violencia o el cometer un fraude, degradan a la persona, empeoran al ser humano, lo deshumanizan. Por el contrario las acciones buenas, vivir la verdad, actuar con honestidad, el buscar la justicia, le perfeccionan. El valor moral lleva a construir al hombre, a hacerlo más humano. Depende exclusivamente de la elección libre, el sujeto decide alcanzar dichos valores y esto sólo será posible basándose en esfuerzo y perseverancia. El hombre actúa como sujeto activo y no pasivo ante los valores morales, ya que se obtienen basándose en mérito. Estos valores perfeccionan al hombre de tal manera que lo hacen más humano, por ejemplo, la justicia hace al hombre más noble, de mayor calidad como persona. Un valor cobrará mayor importancia en cuanto logre perfeccionar al hombre en un aspecto más íntimamente humano. “Los valores humanos inframorales: Son aquellos valores que son exclusivos del hombre. Aquí encontramos valores como los económicos, la riqueza, el éxito, por ejemplo. La inteligencia y el conocimiento, el arte, el buen gusto. Y socialmente hablando, la prosperidad, el prestigio, la autoridad, etc.”3 Ahora pasaremos a analizar el currículo educativo nacional y la relación que existe entre sus políticas en cuanto a la formación en valores y los supuestos vacíos que tantos profesionales de la educación, analistas educativos y estudiantes han señalado en tiempos recientes. Situación actual de los valores en el salvador. La formación en valores es mencionada en varios documentos oficiales emitidos en El Salvador. En la Ley General de Educación encontramos ciertas referencias interesantes: En el artículo 2 literal “e” se dice que uno de los fines de la educación nacional es “conocer la realidad nacional e identificarse con los valores de la nacionalidad salvadoreña…”. Mas adelante en el artículo 21, literal “g” se dice que uno de los objetivos de la educación básica es “Contribuir a la aprehensión, práctica y respeto a los valores éticos, morales y cívicos, que habiliten para convivir satisfactoriamente en la sociedad”. Por otro lado en el Capítulo III Art. 93 se menciona la responsabilidad de la familia: “Los padres de familia deberán involucrarse responsablemente en la formación de sus hijos y en el reforzamiento de la labor de la escuela, con el propósito de propiciar el desarrollo de los buenos hábitos, la disciplina, la auto-estima, los valores, el sentido de pertenencia y solidaridad y la personalidad en general.” Basándonos en lo anterior podemos realizar algunos cuestionamientos a los papeles que juegan el Estado, el Ministerio de Educación y la familia en la formación de valores. En primer lugar se menciona que la práctica y respeto de valores se fomentará oficialmente desde los grados de educación básica. Se supone que cuando los estudiantes llegan al nivel medio, ya deberán practicar lo valores aprendidos durante la etapa básica; pero basta con visitar un centro educativo público para comprobar que la mayoría de los niños y adolescentes no saludan, se irrespetan, se pelean, insultan a los maestros y se expresan mal de las personas con quienes conviven. Por otro lado, muchos adolescentes y jóvenes de bachillerato valoran a su grupo de amigos más que a su familia. Eso no es totalmente malo, pero cuando la influencia es negativa existe la posibilidad que esos grupos se transformen en pequeñas pandillas que luego engrosarán las filas de las maras. En esas agrupaciones no se practican valores positivos. Ellos tienen sus propios valores, que antes que ayudarles a crecer, los hunde en drogas, violencia y delincuencia. En la Ley General de Educación se dice que los niños y niñas serán educados para convivir satisfactoriamente en la sociedad.4 Nos preguntamos porqué los jóvenes de hoy no conviven en armonía con la sociedad. Constantemente se observan jóvenes que fallecen a causa de la crisis de valores que vive nuestro país. Según La Comisión de Educación, Ciencia y Desarrollo, instituida en 1994, en el documento final de sus aportes, titulado “Transformar la Educación para la Paz y el Desarrollo de El Salvador” propuso ideas que influyeron en una política educativa que promoviera la cristalización de los Valores en el Proyecto Educativo Nacional. En el primer capítulo del documento se insinuó la necesidad de vincular la educación y la vida, donde se menciona: “definir qué valores han de determinar y organizar la educación es tarea prioritaria a la cabeza de cualquier esfuerzo de reordenamiento educativo”. En 1998 fue declarado por el Ex Presidente de la República, Dr. Armando Calderón Sol, el “Año de los Valores”, con el fin de reconstruir creencias y valores perdidos por la guerra. En esos días ya se consideraba que existía una gran amenaza de no poder rescatar los valores que ya no se estaban practicando y que la reconstrucción del país necesitaba además, la reconstrucción del ser humano en todas sus dimensiones. Esfuerzos realizados por le MINED para contrarrestar la perdida de valores. Según Oscar Picardo Joao5, para intentar contrarrestar esa amenaza el Estado a través del Ministerio de Educación (MINED) preparó materiales adecuados para acompañar la iniciativa. Por un lado, una Guía Metodológica para la Formación en Valores Humanos y Éticos; esta guía posee una metodología de trabajo con seis elementos, a partir de la siguiente propuesta: Valor seleccionado para trabajar y practicar durante la jornada; reflexión sobre el valor; información pertinente al valor; referencias prácticas para cristalizar el concepto; actividades para involucrar a los estudiantes y criterios para verificar logros y evaluar. La guía cuenta con características psicológicas para tomar en cuenta en el trabajo con niños y adolescentes, y también con sus respectivos objetivos: 1) desarrollar y practicar valores que contribuyan a la formación integral; 2) fomentar la práctica de actitudes y hábitos positivos que contribuyan a actuar con responsabilidad y seguridad en sí mismos; 3) Fomentar la práctica de valores para lograr una mejor convivencia social; y 4) desarrollar sentimientos de solidaridad humana y de respeto a sus semejantes. Otras actividades gestionadas por el MINED6 fueron las capacitaciones para adiestrar a los maestros en cómo educar en valores, haciendo énfasis en que el ejemplo es un punto de partida vital; más de treinta y dos mil maestros fueron capacitados sobre la temática. También se realizaron talleres de consulta con maestros del sector público y privado y organismos de la administración escolar local, se capacitaron técnicos del MINED y se realizó un certamen Nacional y un Foro Nacional de Valores. Los programas específicos7 de formación en valores que impulsa el MINED son: - Educación en valores en la escuela - Educación ambiental - Educación con enfoque de género - Programas de apoyo a la formación de valores - Programas recreativos y certámenes - Educación física y deportes - Programas preventivos - Infraestructura y mantenimiento escolar - Reforma de la educación media - Sistema de educación técnica (media y superior) - Supervisión y evaluación de la educación superior “El Ministerio de Educación ha definido como uno de los grandes retos, complementar la educación formal con la educación no formal pero poco o nada dice de políticas en torno a la educación informal que es la que el estudiante recibe espontáneamente del medio ambiente incluyendo a los medios de comunicación social. La Comisión de Educación Ciencia y desarrollo a esbozado algunos criterios al considerar la necesidad de que el Estado, la familia, y los medios de comunicación social se conviertan en entes hábiles para diseñar y aplicar políticas educativas para mejorar la sociedad “. 8 Pareciera que con toda una estructura didáctica y metodológica montada especialmente para fomentar la práctica de valores, a estas alturas del desarrollo de la nación, los índices de delincuencia, criminalidad, desintegración familiar, delitos sexuales, y otras situaciones producto por una parte de la crisis de valores, hubieran disminuido en algún porcentaje. Se crean leyes, se hacen campañas publicitarias, las escuelas para padres son obligatorias en los centros escolares, pero parece que poco contribuyen a que todos los adolescentes y jóvenes de hoy practiquen valores y los fomenten entre sus grupos de pertenencia. El mismo Ministerio de Educación a través de su sitio en Internet acepta que según encuestas realizadas acerca de los valores de los salvadoreños se afirma que “esta sociedad acepta ser machista en un 70 por ciento, al tiempo que el 83.3 por ciento de los encuestados está más proclive a incentivar “buenos modales” en los niños/as y a que sean obedientes más que a fomentarles la independencia o el desarrollo de la imaginación”9. Ineficacia de las instituciones sociales para incidir positivamente en la formación de valores. En el documento Desafíos de las Políticas y Programas en Formación de Valores MINED, menciona a la familia como una institución no sólo importante, sino muy importante. Sin embargo, la situación de conflicto de muchas familias salvadoreñas está en contraposición con esta aspiración de la población. Los datos reflejan, además, que debe hacerse énfasis en valores como la perseverancia y la determinación que ayuden a los jóvenes a trabajar con entereza, de acuerdo a objetivos y metas para consolidar mejor sus proyectos de vida. Un dato interesante a destacar acerca del mismo tema es que la escuela tiene un rol fundamental en la formación de los valores, “lo cual debe a su vez acompañarse de un proceso integral en el cual el resto de instituciones y procesos sociales en su conjunto contribuyen efectivamente a lograr la práctica de valores que nos dignifican como seres humanos”.10 Las últimas preguntas acerca de la efectividad de los programas mencionados es saber como se aplican, se desarrollan y evolucionan. Por ejemplo, si existen programas recreativos y culturales, cuantos jóvenes tienen acceso a ellos. ¿Qué pasa con los que quedan fuera porque la oferta de los programas no es atractiva o no llena sus expectativas?, o si en un certamen de oratoria solo se inscriben los estudiantes mas aplicados. ¿En donde quedan los estudiantes que son propensos a formar parte de pandillas? ¿Existen programas que los involucren? La importancia de estudiar esta temática es cuantificar y cualificar cuales instituciones sociales están realizando esfuerzos por educar en valores y verificar si el ese esfuerzo es en conjunto o de forma aislada. Con ellos lograremos conocer las causas de la crisis de valores y relacionar los elementos principales que reorienten las estrategias y metodologías empleadas. La llamada crisis social de la sociedad salvadoreña se inscribe en un amplio contexto configurado por circunstancias diversas, entre las cuales la influencia del pasado conflicto bélico político es uno entre muchos. A nadie escapa que durante dicho conflicto, las partes opuestas fomentaron explícitamente, valores como la intolerancia, el odio al contrario e incluso la eliminación del discrepante, aunque se concertó la paz, el cambio actitudinal no fue completo. Sin que sea la única instancia responsable de la formación moral y cívica, la escuela en todos sus niveles ha sido persistentemente mencionada como la institución idónea e influyente en este decisivo aspecto de la educación. En la reforma educativa salvadoreña se le asignó a la escuela salvadoreña mayor responsabilidad y liderazgo en el fomento de la comprensión y la práctica de normas y valores compartidos por la sociedad. Según el estudio “Diagnóstico de la Incidencia de la comunicación social en la reconciliación nacional de El Salvador” realizado por la Universidad Centroamericana y otros (1995), el mapa comunicativo de El Salvador se caracteriza por el predominio de los medios comerciales de comunicación, cuya dinámica se sustenta en dos ejes principales. Por un lado el alto nivel de competencia empresarial y por el otro, una fuerte vinculación con los sectores gubernamentales. Esta dinámica junto con la alta concentración de la propiedad y una potente capacidad de difusión, les posibilita incidir de manera preponderante en el flujo comunicativo del país cubriendo todo el territorio nacional. La comisión de educación, ciencia y desarrollo, recuerda en cambio, que en la sociedad moderna los medios de comunicación social desempeñan un papel importante en la información, la promoción y la identidad cultural, así como en la formación de valores, críticas y opiniones. Alerta además sobre la expansión de las comunicaciones masivas que como una tercera y poderosa fuerza, ejerce su influencia indiscriminada sobre las nuevas generaciones. Los medios tienen un gran potencial para convertirse en escuelas paralelas que beneficien a todos pero en realidad, esta vocación cultural de los medios no se manifiesta suficientemente, y en algunos casos, sus fines no son coherentes con las aspiraciones de desarrollo humano. La Comisión advierte que El Salvador puede estar cayendo en una especie de enfermedad, la anomia, es decir, un proceso en el cual el sistema de normas deja de ser percibido con claridad y va perdiendo su capacidad para influenciar y controlar. Los objetivos de la educación formal y los de los medios de comunicación, marcan rutas diferentes y contradictorias. Mientras la reforma educativa aboga por fomentar valores como la libertad, la verdad, la justicia, el bien, la belleza, la solidaridad, la competitividad y la seguridad; la educación informal, transmitida por los medios, fomenta la violencia, la ley del más fuerte, el individualismo, la fantasía del superhéroe que hace justicia por su propia mano y los valores estereotipados de las novelas. A veces cuando se buscan las causas del salvadoreño violento, del salvadoreño machista, del salvadoreño no solidario, del salvadoreño despreocupado por su comunidad o apático ante la cuestión política, se debería analizar con más cuidado el mensaje difundido por los medios de comunicación social, especialmente la televisión. No solo se copian las modas o los cortes de pelo de los artistas de las telenovelas, también se toman esquemas de conducta, modelos de sociedad, modelos de familia, modelos de amistad, etc. Estudios críticos sobre le papel de los medios de comunicación social, reconocen los efectos psicológicos, ideológicos, culturales, políticos y económicos, no solo en el joven sino en loa sociedad entera (Guillermo Orozco, al rescate de los medios 1994). El papel que juega el medio en la formación de los valores morales “Para Kohlberg los estadios del desarrollo moral están relacionados con la edad y siguen una secuencia invariante siendo universales (la secuencia no se ve afectada por las condiciones sociales o culturales, éstas solo influyen en la velocidad con que se pasa de un estadio a otro)”11 En contradicción a Kohlberg, Vigotski considera que el medio incide de manera determinante en la configuración de la personalidad y la identidad del individuo. El Salvador es un ejemplo de ello, donde, por los bajos niveles de escolaridad, y la preparación académica de los padres, además de la influencia de sus pares muchos no alcanzan a adaptarse de una manera adecuada a la sociedad, integrándose a grupos antisociales como son las pandillas juveniles y las maras. “El tercer nivel de razonamiento moral según Kohlberg (1968): Moralidad de principios autónomos (a los trece años, en la edad adulta temprana o nunca), marca el logro de la verdadera moralidad. Por primera vez, la persona reconoce la posibilidad de conflicto entre dos estándares socialmente aceptados y tratar de decidir entre ellos. El control de la conducta ahora es interno, ambos estándares se cumplen y se razonan acerca del bien y del mal. Las etapas 5 y 6 pueden ser métodos alternativos del nivel más alto de razonamiento moral. El quinto periodo del desarrollo moral de Kohlberg es la explicación del desarrollo del juicio moral conectado, por una parte, con los estadios del desarrollo cognitivo, y por otra, con los cambios en la capacidad creciente de asumir la perspectiva de otras personas. (estadio de la asunción de roles) La etapa 5 moralidad de contrato, de derechos individuales y de la ley democráticamente aceptada. La gente piensa en términos racionales, valora la voluntad de la mayoría y el bienestar de la sociedad. Por lo general considera que estos valores tienen más respaldo si se ajustan a la ley. Aunque reconocen que en ocasiones la necesidad humana y la ley se ven en conflicto, consideran que a largo plazo, es mejor para la sociedad obedecer la ley”.12 Algunas leyes destinadas a tratar las conductas desadaptadas de los adolescentes y jóvenes en vez de buscar soluciones adecuadas a la problemática la profundizan provocando un creciente aumento de delincuencia, violencia y muerte. “El sexto periodo es la aplicación de sus tesis a la teoría y practica de la educación moral. Esta teoría permite definir los objetivos a alcanzar (los estadios superiores) y los pasos para lograrlos y por otro lado comporta un método (crear un contexto que permita a los alumnos entrar en contacto con tipos de razonamiento moral más elevados que los suyos y una técnica principal (fomentar la discusión en grupos sobre conflictos morales) Moralidad de principios éticos universales. La gente hace lo que considera personalmente correcto; sin considerar las restricciones legales ni la opinión de los demás. Actúan de acuerdo con estándares interiores, sabiendo que se condenaran así mismos si no lo hacen.”13 En uno de los principios universales de la humanidad como la democracia, el dialogo es una de las formas de participación que permiten al ser humano resolver sus conflictos. Sin embargo, esto significa apostarle a una forma de vida basada en la tolerancia mutua y en la confianza activa de las instituciones aceptando las diferencias y la integridad de los otros, aspecto que en nuestro país estamos lejos de alcanzar. El sistema político y económico ha abandonado la función educativa generando una población poco culturizada y desigualdad en los ingresos de la población inequidad que origina la emigración de un quinto de la población salvadoreña hacia Estados Unidos ocasionando el problema de la paternidad irresponsable en El Salvador, miles de padres de familia renunciaron y están renunciando a la obligación de proteger y acompañar a sus hijos e hijas hasta que lleguen a su edad adulta. Por otro lado el Estado no da la debida protección incumpliendo el artículo 34 de la constitución política de El Salvador que expresa de manera contundente que todo menor tiene derecho que vivir en condiciones familiares y ambientales que le permitan su desarrollo integral para lo cual tendrá la protección del Estado. Por otro lado la dinámica laboral de la última década con sus horarios de domingo a domingo impide a miles de padres de familia efectuar sus obligaciones parentales por cumplir con obligaciones de alimentación y un techo seguro. Los jóvenes por otro lado necesitan de apoyo psicológico, afectivo y de valores morales. “El impacto de la economía en la globalización ha generado el crecimiento en las exportaciones agrícolas y textiles (maquilas), produciendo ingresos ascendentes. Esto a la vez genera empleo de maquila que se multiplicó del 1990 al 2000 alcanzando casi 90,000 puestos de trabajo. La mayoría de la población empleada se caracteriza por el bajo nivel de calificación de fuerza de trabajo y se asocia a las bajas tasas de escolaridad de educación provocando en el área laboral bajos salarios”14. Nuestra sociedad es fuertemente afectada por el alto índice de delincuencia y la violencia intra familiar. El PNUD 2003 ha estimado unos 1,717 millones de dólares para erradicar tal fenómeno, para ello El Salvador destina un 115% de PIB a la violencia. 15 Por otro lado la depuración anual de miles de inmigrantes indocumentados desde Estados Unidos (la mayoría de estos jóvenes) es un problema severo, pues empuja a la sociedad Centroamericana a jóvenes que no se han insertado en país. “El problema de la violencia estudiantil se incrementó después de firmada la paz. La violencia ha protagonizado por estudiantes no puede ser aisladas a otro tipo de violencia que sacude al país en la actualidad”16 En el Salvador antes que el problema de los jóvenes se tiene el problema de los adultos, y mal Hacen estos en pretender verlo como algo ajeno a ellos. Ante todo, los adultos (políticos, empresarios, profesores, padres de familia) no han sabido organizar una sociedad en la que las nuevas generaciones no solo se sientan acogidas sino que también tengan opciones para una vida digna. Son los adultos quienes propagan valores y normas contrarias a la convivencia pacifica y al respeto a los otros. Son ellos los que promueven la doble moral, que tanto daño ha hecho a la convivencia social en el país: condenan y profieren improperios contra todo aquello que consideran malo, pero no dudan en asumirlo cuando creen que nadie los ve. Esa doble moral los lleva a pretender ser el modelo a seguir por los jóvenes, olvidando que estos ni son ciegos ni tontos. Son los adultos los que no respetan el derecho de los jóvenes de ser tales, con los riesgos y peligros que ello supone, absurdamente, pretende que estos se ahorren la experiencia de equivocarse y con ello, de hacerse mayores de edad. El expediente preferido por los adultos es evitar que los jóvenes repitan sus errores de juventud; lo que sucede es que los errores no los cometieron siendo jóvenes, sino siendo adultos. Y lo peor de todo, es que muchos de los que quieren proteger a los jóvenes, no supieron protegerse a si mismos, ni han sabido cuidar al país que los vio nacer. Por ultimo los adultos han mezclado todo el problema de la juventud: han mezclado rebeldía juvenil con delincuencia, tatuajes con maras, sexualidad con inmoralidad y música con perversión, asociando lo bueno a un estilo de vida que pocos humanos pueden cumplir: absoluta rectitud moral, control total de las pasiones, disciplina y sobriedad angelicales, y limpieza y pulcritud en el vestir. En suma los adultos han olvidado que fueron jóvenes, que los padres de muchos de ellos no tuvieron el tino para entenderlos y que eso los frustro. No se les puede exigir que se comporten según el patrón ideal de ciudadano (respetuosos de las leyes, solidarios, tolerantes, dedicados a los estudios, dispuestos a servir a los suyos), cuando sus padres y profesores, así como las autoridades civiles y religiosas representan muchas veces todo lo opuesto y cuando la sociedad en la que viven es poco acogedora para la mayoría de ellos. Conclusión La mayoría de las interpretaciones sobre el fenómeno apuntan a culpabilizar a los jóvenes por sus arrebatos de violencia pero son pocos los que han puesto sus dedos acusadores sobre sí mismos. Pocos se muestran dispuestos a aceptar que la sociedad que han construido no necesariamente es una fiel imagen de los valores democráticos y de convivencia pacifica que se les reclama a los jóvenes. Factores de índole personal, familiar y comunitario son el principal detonante de las acciones de violencia protagonizada por los jóvenes en las escuelas y fuera de sus muros. La situación de la seguridad ciudadana es tema vital en casi todos los países. las pandillas juveniles existentes en toda la región y los fenómenos asociados a ellas tales como la precaria situación económica en nuestro país, la falta de oportunidades para los jóvenes, las débiles políticas gubernamentales orientadas al sector juvenil y los altos índices de violencia cobra diariamente la vida de muchos salvadoreños. “Un profesor de comunicaciones se preguntaba cuantas veces aparecen en los medios de comunicación, como noticia destacada, los representantes de la sociedad haciendo acciones positivas que promuevan la difusión de valores. ¿Cuántas veces ha sido primera plana o noticia importante la presentación de un libro? ¿Por qué no se insiste en lo bueno que hace la sociedad para salir adelante? ¿Por qué no dar un tratamiento más adecuado a las noticias de violencia o de violaciones sexuales o de asaltos? ¿Qué tipo de salvadoreño queremos conformar con este tipo de tratamiento informativo? ¿Acaso son esos los valores que queremos promover? ¿Cómo evitar una sociedad violenta si la acosamos con hechos y acciones violentas en los medios? ¿Cómo romper con un comportamiento morboso, si la presentación de las noticias promueve la morbosidad?”17 Nuestras sociedades tienen tendencia a plantear los valores en el terreno más abstracto posible, y en consecuencia, con un idealismo muy alejado de lo real. Esto da lugar a la hegemonía de un discurso publico, cargado de palabras fetiche, místicas y con escaso contenido que construyen, como diría Marcuse, un universo poblado de hipótesis que se auto validan y que repetidas incesante y monopolísticamente, se tornan definiciones o dictados, llegando a desconectar esos valores de las practicas efectivamente vigentes. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/kurs-ii-fennunsiyyet-psixologiyas.html?page=6	Təqlid - Kurs: II fənn:Ünsiyyət psixologiyası	Təqlid. Əvvəl qeyd etdiyimiz kimi, təlqinlə yanaşı təqlid də ünsiyyət prosesində mühüm təsir vasitələrindən biridir. Təqlid – başqalarını olduğu kimi yamsılamaqla öyrənmə, dərk etmədən başqalarının davranışını olduğu kimi təkrar etməkdən ibarətdir. Qeyd edilənlərdən göründüyü kimi, təqlid iki istiqamətdə özünü göstərə bilir. Birincisi, insanlar bir-birini bilərəkdən, şüurlu şəkildə təqlid edir, ya onların müəyyən müsbət cəhətini özü üçün etalon hesab etdiyinə görə, ya da bir növ onun bu və ya digər davranış tərzini (nitqini, hərəkətlərini və s.) başqalarına nümayiş etdirmək üçün yamsılayır. İkincisi, özü də dərk etmədən, qarşısına heç bir məqsəd qoymadan qeyri-iхtiyari şəkildə başqalarının davranışını bir növ təkrar edir. Təcrübə göstərir ki, insanların müəyyən şəraitdə rastlaşmaları bir-birini təqlid etmələrinə səbəb ola bilir. Adətən adamlar qrupdankənar və qrup şəraitində rastlaşa bilirlər. Ə.Bayramov və Ə.Əlizadəyə görə, bir-birini tanımayan adamlar qrupdankənar şəraitdə bir-birini təqlid etmək yolu ilə davranış etiketlərini mənimsəyirlər. V.Moda termini latınca modus (ölçü, tərz, qayda) sözündən götürülmüşdür. Moda da ünsiyyət prosesində psiхoloji təsir vasitəsi kimi geniş yayılmışdır. Psiхoloji ədəbiyyatdan göründüyü kimi, moda standartlaşdırılmış kütləvi davranışın spesifik və son dərəcə dinamik formasıdır. O, cəmiyətdə üstünlük təşkil edən əhvalların, sürətlə dəyişən zövq və əyləncə vasitələrinin təsiri ilə, əsasən kortəbii surətdə əmələ gəlir (Ə.Bayramov, Ə.Əlizadə). Modanı şəхsiyyət psiхologiyası baхımından təhlil etdikdə, birinci növbədə aydın olur ki, onun zövqlə olduqca böyük qarşılıqlı əlaqəyə malik olduğunu söyləmək olar. Zövqü psiхoloji aspektdə mürəkkəb fenomen kimi qeyd etmək olar. Adətən, zövq şəхsiyyətin хarici aləmə təkcə estetik deyil, etik münasibətini də ifadə edir. Psiхoloqların fikrincə bu iki cəhət həmişə vəhdətdə təzahür etsə də, adi şüur səviyyəsində onun etik-mənəvi aspektlərinə daha çoх diqqət yetirilir. Mikromühit bu sahədə mövcud olan adət və ənənələrə həmişə üstünlük verir. Bu cəhət sosial-psiхoloji planda onda ifadə olunur ki, şəхsiyyət modadan istifadə edərkən mikromühitin mənfi münasibətini bu və ya digər cəhətdən nəzərə alır, moda ilə adət və ənənələr hansı bir nöqtədə isə uyğun çalarlar yaradır. Sosial psiхoloqlar modaya ünsiyyətin spesifik forması kimi baхırlar. Özünün bu хüsusiyyətlərinə görə moda müхtəlif funksiyaları yerinə yetirir. Mütəхəssislərin fikrincə, moda hər şeydən əvvəl, uşaqların sosializasiyası prosesinin təsirli vasitələrindən biridir. Həyati faktlar göstərir ki, insanların modaya münasibəti birmənalı deyildir. Bununla bağlı Ə.S.Bayramov və Ə.Ə.Əlizadənin fikirlərini nəzərdən keçirmək yerinə düşərdi. «Bəzi ailələrdə moda sadəcə olaraq sosial prestij vasitəsi kimi qiymətləndirilir. Bu zaman moda ailə üçün ən başlıca sərvətə çevrilir, ailənin əsas qayğıları nəinki moda ətrafında birləşir, hətta səhv, birtərəfli surətdə başa düşülən moda onun üçün az qala insan ləyaqətinin rəmzinə çevrilir. Modaya ifrat münasibət, birinci növbədə, belə ailələrdə müşahidə olunur. Müəllim : Gülmira Hacıyeva e-mail: gülmirahacıyeva [email protected]. İxtisas:TSPX Kurs:II Fənn:Ünsiyyət psixologiyası. Mövzu: Ünsiyyət informasiya mübadiləsi kimi 9.03.2020 tarixdə keçiriləcək mühazirə Ədəbiyyat siyahısı: 1.Qədirova R.Q.Məmmədli İ.M.Ünsiyyət Psixologiyası.Bakı 2000 2.Bayramov Ə.S,Əlizadə Ə.Ə.Psixologiya.Bakı.1989 3.Əlizadə Ə.Ə Müasir Azərbaycan məktəbinin psixoloji problemləri.Bakı, 1998 4.Qədirov Ə.Ə,Məmmədov İ.N.Yaş psixologiyasının əsasları.Bakı 2000 5.Həmzəyev M.Ə.Yaş 5.Ümumi psixologiyaA.V.Petrovskinin redaktorlugu ilə Baı 1982 6.Həsənli S.Q.Psixologiya .Dərs vəsaiti.Bakı .Elm.2013 Plan: Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/kurs-ii-fennunsiyyet-psixologiyas.html?page=3	Alqışlar və qarğışlar - Kurs: II fənn:Ünsiyyət psixologiyası	Alqışlar və qarğışlar da güzəran təcrübəsində özünü göstərən psiхoloji təsir vasitəsi kimi diqqəti cəlb edir. Ta qədim zamanlardan insanlar sözün sehirli qüvvəsinə inanmış və başqalarına хoş və ya pis arzularını alqış və qarğışlarda ifadə etməyə çalışmışlar («Səni görüm yüz yaşa!», «Boyuna qurban olum», «Torpağı sanı yaşayasan», «Görüm səni ildırım vursun» və s. formasında). Ə.S.Bayramov və Ə.Ə.Əlizadənin qeyd etdikləri kimi, alqışlar mahiyyət etibarilə konyuktiv, qarğışlar isə dizyuktiv hissləri ifadə edir. Mütəхəssislər andlar, alqışlar və qarğışların mahiyyətcə birbaşa təsir vasitələri kimi əmələ gəldiyini qeyd edirlər. Güzəran təcrübəsində tədricən onlardan dolayı təsir vasitələri kimi istifadə olunduğunu da göstərirlər. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html#Autoridades_de_la_Facultad_de_Ciencias_y_Humanidades	Universidad de el salvador	UNIVERSIDAD DE EL SALVADOR FACULTAD DE CIENCIAS Y HUMANIDADES DEPARTAMENTO DE CIENCIAS DE LA EDUCACION LOS FACTORES ASOCIADOS A LA FORMACIÓN EN VALORES MORALES DE LOS ESTUDIANTES DE EDUCACIÓN MEDIA EN LAS INSTITUCIONES DE: INSTITUTO TÉCNICO “RICALDONE” Y EL INSTITUTO NACIONAL “ALBERTO MASFERRER” DEL MUNICIPIO DE SAN SALVADOR TRABAJO DE GRADUACIÓN PRESENTADO POR: CARLOS ALEXANDER CORTEZ VARGAS FLOR DE MARIA VILLALTA DOCENTE DIRECTOR MsD. OSCAR WUILMAN HERRERA RAMOS PARA OPTAR AL GRADO DE: LICENCIADO EN CIENCIAS DE LA EDUCACIÓN CIUDAD UNIVERSITARIA, JUNIO DE 2007. Autoridades de la Universidad de El Salvador Rectora: Maria Isabel Rodríguez Vice Rector Académico: Ing. Joaquín Orlando Machuca Vice Rectora Administrativa: Dra. Carmen de Rivas Secretaria General: Lic. Margarita Rivas de Recinos Autoridades de la Facultad de Ciencias y Humanidades Decana: M.D. Ana María Glower de Alvarado Vicedecano: Lic. Carlos Ernesto Deras Secretaria: Licda. Oralia Esther Román de Rivas Jefe del Departamento de Ciencias de la Educación: M.D. Fulvio Eduardo Antonio Granadino Alegría Coordinador Del Proceso De Grado: M.D. Rafael Girón Ascencio Docente Director: MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos AGRADECIMIENTOS_A_Dios'>AGRADECIMIENTOS A Dios Por haber iluminado mi camino y guiarme con su poder en el proceso de formación profesional. A mi madre: Rosalba Villalta Por haberme brindado su apoyo moral durante el estudio. A mis tías: Gloria Ruth Villalta, Berta Centeno e Isabel Villalta Por facilitarme sus beneficios económicos para alcanzar mis objetivos personales. A mi hermano: Roberto Carlos Villalta Por haberme brindado su amor fraterno y económico en todo momento A mi esposo: Alfonso Zarpate Por su apoyo incondicional. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por facilitarmos su asesoramiento en la elaboración del trabajo de grado. Flor de Maria Villalta AGRADECIMIENTOS A la Santísima Trinidad: Por brindarme sus dones de sabiduría, entendimiento y fortaleza durante toda mi vida. A mi padre, Raúl Cortez: Por su ejemplo de trabajo, honestidad, disciplina y perseverancia. A mi madre, María Angélica Vargas: Quien su amor, oraciones y cuidados me ha educado en el camino de la bondad y servicio a los demás. A mis hermanos: José Raúl, Berta María y Luis Eduardo: Su acompañamiento y apoyo me ha animado siempre a seguir adelante. A mis abuelitas: Berta Cáceres y María Bonilla: Por su ternura y atenciones mientras estuvieron conmigo y ahora me bendicen desde el cielo. A mis familiares y amigos: Quienes con palabras de ánimo y fidelidad constante lograron hacer más fáciles estos años de estudio. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por transmitirnos sus conocimientos y ayuda para solventar las dificultades encontradas en este trabajo. Carlos Alexander Cortez Vargas ÍNDICE PÁG. Introducción…………………………….……………………………...……….i CAPITULO I Planteamiento del problema 1.1 Situación problemática…………………………………………………….. 1 1.2 Enunciado del problema …………………………………………………... 19 1.3 Justificación.…………………………………………………………….…. 19 1.4 Alcances y delimitaciones……………………………………………...….. 21 1.5 Objetivos ………………………….……….……………………………..... 22 1.5.1 Generales 1.5.2 Específicos 1.6 Supuestos de la investigación………………………………………..…….. 22 1.6.1 Generales 1.6.2 Específicos 1.7 Indicadores de trabajo …………………….…………………………..…… 24 CAPITULO II Marco teórico 2.1 Antecedentes de la investigación….……………………..……….…….….. 27 2.2 Fundamentos teóricos…………….…………………………….…..…….... 31 2.3 Definición de términos operacionales…………………………..…………. 70 CAPITULO III Metodología de la investigación 3.1 Tipo de investigación…………………………………………………….... 77 3.2 Población…………………………………………………………………... 77 3.3 Muestra…………………………………………………………………...... 78 3.4 Métodos y técnicas e instrumentos de investigación ………...……..….. 79 3.5 Metodología y procedimiento……………………………………………... 80 CAPITULO IV Análisis e interpretación de resultados 4.1 Organización y clasificación de datos…………………………………….. 81 4.2 Análisis e interpretación de resultados de la investigación………….…... 164 4.3 Resultados de la investigación…………………………………….……... 187 CAPITULO V Conclusiones y Recomendaciones 5.1 Conclusiones……………………………….……………………….…... 195 5.2 Recomendaciones…………………………………………………….... 197 Bibliografía……………………………………………………….….. 199 ANEXOS - Resumen del diagnóstico - Cuadro de relaciones - Instrumentos de trabajo - Mapa de escenario INTRODUCCION La educación en valores implica un proceso de construcción, una transformación personal y colectiva de cada uno de los miembros de la comunidad escolar. En un mundo que cambia a toda velocidad en lo cultural, en lo social, en lo tecnológico, en todas sus fases y que genera un abrumador volumen de información, la educación en valores se convierte en una detención necesaria para analizar, ordenar, reorientar y dar una percepción de la realidad. El presente trabajo tiene como objetivo investigar los factores que influyen en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. Esta investigación se divide en cinco capítulos de la manera siguiente: En el capítulo I, Planteamiento del problema, se expone la situación problemática, delimitación conceptual, temporal y espacial del problema, justificación, alcances, objetivos, supuestos, aspectos e indicadores, referidos a la investigación. E i n el capítulo II, Marco Teórico, se hace referencia a los antecedentes históricos con relación a la formación en valores morales, definición, fundamentación teórica y conceptual. En el capítulo III, Metodología de la investigación, presenta el tipo de investigación, la población, la muestra de la investigación, los métodos, técnicas e instrumentos y los procedimientos a aplicar en el tratamiento de los datos. En el capítulo IV, Análisis e interpretación de resultados, se presentan los análisis cualitativo y cuantitativo, así como la organización, clasificación e interpretación de los datos obtenidos de la investigación. El capítulo V, presenta las conclusiones, recomendaciones y bibliografía. Finalmente se presenta junto a los anexos, el resumen del diagnóstico, instrumentos de trabajo, mapa de escenario, cuadros y gráficas de los resultados. CAPITULO I PLANTEAMIENTO DEL PROBLEMA Con el objeto de hacer mas especifico nuestro problema de investigación se ha estructurado en siete apartados. El primero de ellos es la situación problemática donde se presenta el comportamiento actual del problema, indicadores reales y la posición de los diferentes actores políticos y sociales en relación a los valores. En el segundo apartado establecemos el enunciado del problemas mencionando las variables que se relacionaran durante el estudio investigativo. Posteriormente se presenta la justificación donde se expresan las principales razones que dan pie a la investigación. Seguidamente se aborda alcances y delimitaciones, objetivos, supuestos de la investigación e indicadores de trabajo. 1.1 Situación Problemática Para iniciar la sistematización de la inmensa información acerca de los valores, nos adentraremos en su concepto. “Los valores, forman parte de los objetos, acciones y actitudes que el ser humano persigue por considerarlos valiosos. En fin, todo aquello que en un momento, deseamos o apreciamos”1. De esta manera los valores forman parte de todas las personas. Todos tenemos un grupo de valores; estos pueden ser buenos o malos. Algunas personas pueden considerar que sus valores son excelentes aunque les causen problemas en sus vidas. Un joven puede considerar que sus valores principales están alrededor de su grupo de amigos, quienes no siempre ofrecen los mejores momentos para crecer como personas. Se entiende por valor moral todo aquello que lleve al hombre a defender y crecer en su dignidad de persona. El valor moral conduce al bien moral. “Recordemos que bien es aquello que mejora, perfecciona, completa”.2 El valor moral perfecciona al hombre en cuanto a ser hombre, en su voluntad, en su libertad, en su razón. Se puede tener buena o mala salud, más o menos cultura, por ejemplo, pero esto no afecta directamente al ser hombre. Sin embargo vivir en la mentira, el hacer uso de la violencia o el cometer un fraude, degradan a la persona, empeoran al ser humano, lo deshumanizan. Por el contrario las acciones buenas, vivir la verdad, actuar con honestidad, el buscar la justicia, le perfeccionan. El valor moral lleva a construir al hombre, a hacerlo más humano. Depende exclusivamente de la elección libre, el sujeto decide alcanzar dichos valores y esto sólo será posible basándose en esfuerzo y perseverancia. El hombre actúa como sujeto activo y no pasivo ante los valores morales, ya que se obtienen basándose en mérito. Estos valores perfeccionan al hombre de tal manera que lo hacen más humano, por ejemplo, la justicia hace al hombre más noble, de mayor calidad como persona. Un valor cobrará mayor importancia en cuanto logre perfeccionar al hombre en un aspecto más íntimamente humano. “Los valores humanos inframorales: Son aquellos valores que son exclusivos del hombre. Aquí encontramos valores como los económicos, la riqueza, el éxito, por ejemplo. La inteligencia y el conocimiento, el arte, el buen gusto. Y socialmente hablando, la prosperidad, el prestigio, la autoridad, etc.”3 Ahora pasaremos a analizar el currículo educativo nacional y la relación que existe entre sus políticas en cuanto a la formación en valores y los supuestos vacíos que tantos profesionales de la educación, analistas educativos y estudiantes han señalado en tiempos recientes. Situación actual de los valores en el salvador. La formación en valores es mencionada en varios documentos oficiales emitidos en El Salvador. En la Ley General de Educación encontramos ciertas referencias interesantes: En el artículo 2 literal “e” se dice que uno de los fines de la educación nacional es “conocer la realidad nacional e identificarse con los valores de la nacionalidad salvadoreña…”. Mas adelante en el artículo 21, literal “g” se dice que uno de los objetivos de la educación básica es “Contribuir a la aprehensión, práctica y respeto a los valores éticos, morales y cívicos, que habiliten para convivir satisfactoriamente en la sociedad”. Por otro lado en el Capítulo III Art. 93 se menciona la responsabilidad de la familia: “Los padres de familia deberán involucrarse responsablemente en la formación de sus hijos y en el reforzamiento de la labor de la escuela, con el propósito de propiciar el desarrollo de los buenos hábitos, la disciplina, la auto-estima, los valores, el sentido de pertenencia y solidaridad y la personalidad en general.” Basándonos en lo anterior podemos realizar algunos cuestionamientos a los papeles que juegan el Estado, el Ministerio de Educación y la familia en la formación de valores. En primer lugar se menciona que la práctica y respeto de valores se fomentará oficialmente desde los grados de educación básica. Se supone que cuando los estudiantes llegan al nivel medio, ya deberán practicar lo valores aprendidos durante la etapa básica; pero basta con visitar un centro educativo público para comprobar que la mayoría de los niños y adolescentes no saludan, se irrespetan, se pelean, insultan a los maestros y se expresan mal de las personas con quienes conviven. Por otro lado, muchos adolescentes y jóvenes de bachillerato valoran a su grupo de amigos más que a su familia. Eso no es totalmente malo, pero cuando la influencia es negativa existe la posibilidad que esos grupos se transformen en pequeñas pandillas que luego engrosarán las filas de las maras. En esas agrupaciones no se practican valores positivos. Ellos tienen sus propios valores, que antes que ayudarles a crecer, los hunde en drogas, violencia y delincuencia. En la Ley General de Educación se dice que los niños y niñas serán educados para convivir satisfactoriamente en la sociedad.4 Nos preguntamos porqué los jóvenes de hoy no conviven en armonía con la sociedad. Constantemente se observan jóvenes que fallecen a causa de la crisis de valores que vive nuestro país. Según La Comisión de Educación, Ciencia y Desarrollo, instituida en 1994, en el documento final de sus aportes, titulado “Transformar la Educación para la Paz y el Desarrollo de El Salvador” propuso ideas que influyeron en una política educativa que promoviera la cristalización de los Valores en el Proyecto Educativo Nacional. En el primer capítulo del documento se insinuó la necesidad de vincular la educación y la vida, donde se menciona: “definir qué valores han de determinar y organizar la educación es tarea prioritaria a la cabeza de cualquier esfuerzo de reordenamiento educativo”. En 1998 fue declarado por el Ex Presidente de la República, Dr. Armando Calderón Sol, el “Año de los Valores”, con el fin de reconstruir creencias y valores perdidos por la guerra. En esos días ya se consideraba que existía una gran amenaza de no poder rescatar los valores que ya no se estaban practicando y que la reconstrucción del país necesitaba además, la reconstrucción del ser humano en todas sus dimensiones. Esfuerzos realizados por le MINED para contrarrestar la perdida de valores. Según Oscar Picardo Joao5, para intentar contrarrestar esa amenaza el Estado a través del Ministerio de Educación (MINED) preparó materiales adecuados para acompañar la iniciativa. Por un lado, una Guía Metodológica para la Formación en Valores Humanos y Éticos; esta guía posee una metodología de trabajo con seis elementos, a partir de la siguiente propuesta: Valor seleccionado para trabajar y practicar durante la jornada; reflexión sobre el valor; información pertinente al valor; referencias prácticas para cristalizar el concepto; actividades para involucrar a los estudiantes y criterios para verificar logros y evaluar. La guía cuenta con características psicológicas para tomar en cuenta en el trabajo con niños y adolescentes, y también con sus respectivos objetivos: 1) desarrollar y practicar valores que contribuyan a la formación integral; 2) fomentar la práctica de actitudes y hábitos positivos que contribuyan a actuar con responsabilidad y seguridad en sí mismos; 3) Fomentar la práctica de valores para lograr una mejor convivencia social; y 4) desarrollar sentimientos de solidaridad humana y de respeto a sus semejantes. Otras actividades gestionadas por el MINED6 fueron las capacitaciones para adiestrar a los maestros en cómo educar en valores, haciendo énfasis en que el ejemplo es un punto de partida vital; más de treinta y dos mil maestros fueron capacitados sobre la temática. También se realizaron talleres de consulta con maestros del sector público y privado y organismos de la administración escolar local, se capacitaron técnicos del MINED y se realizó un certamen Nacional y un Foro Nacional de Valores. Los programas específicos7 de formación en valores que impulsa el MINED son: - Educación en valores en la escuela - Educación ambiental - Educación con enfoque de género - Programas de apoyo a la formación de valores - Programas recreativos y certámenes - Educación física y deportes - Programas preventivos - Infraestructura y mantenimiento escolar - Reforma de la educación media - Sistema de educación técnica (media y superior) - Supervisión y evaluación de la educación superior “El Ministerio de Educación ha definido como uno de los grandes retos, complementar la educación formal con la educación no formal pero poco o nada dice de políticas en torno a la educación informal que es la que el estudiante recibe espontáneamente del medio ambiente incluyendo a los medios de comunicación social. La Comisión de Educación Ciencia y desarrollo a esbozado algunos criterios al considerar la necesidad de que el Estado, la familia, y los medios de comunicación social se conviertan en entes hábiles para diseñar y aplicar políticas educativas para mejorar la sociedad “. 8 Pareciera que con toda una estructura didáctica y metodológica montada especialmente para fomentar la práctica de valores, a estas alturas del desarrollo de la nación, los índices de delincuencia, criminalidad, desintegración familiar, delitos sexuales, y otras situaciones producto por una parte de la crisis de valores, hubieran disminuido en algún porcentaje. Se crean leyes, se hacen campañas publicitarias, las escuelas para padres son obligatorias en los centros escolares, pero parece que poco contribuyen a que todos los adolescentes y jóvenes de hoy practiquen valores y los fomenten entre sus grupos de pertenencia. El mismo Ministerio de Educación a través de su sitio en Internet acepta que según encuestas realizadas acerca de los valores de los salvadoreños se afirma que “esta sociedad acepta ser machista en un 70 por ciento, al tiempo que el 83.3 por ciento de los encuestados está más proclive a incentivar “buenos modales” en los niños/as y a que sean obedientes más que a fomentarles la independencia o el desarrollo de la imaginación”9. Ineficacia de las instituciones sociales para incidir positivamente en la formación de valores. En el documento Desafíos de las Políticas y Programas en Formación de Valores MINED, menciona a la familia como una institución no sólo importante, sino muy importante. Sin embargo, la situación de conflicto de muchas familias salvadoreñas está en contraposición con esta aspiración de la población. Los datos reflejan, además, que debe hacerse énfasis en valores como la perseverancia y la determinación que ayuden a los jóvenes a trabajar con entereza, de acuerdo a objetivos y metas para consolidar mejor sus proyectos de vida. Un dato interesante a destacar acerca del mismo tema es que la escuela tiene un rol fundamental en la formación de los valores, “lo cual debe a su vez acompañarse de un proceso integral en el cual el resto de instituciones y procesos sociales en su conjunto contribuyen efectivamente a lograr la práctica de valores que nos dignifican como seres humanos”.10 Las últimas preguntas acerca de la efectividad de los programas mencionados es saber como se aplican, se desarrollan y evolucionan. Por ejemplo, si existen programas recreativos y culturales, cuantos jóvenes tienen acceso a ellos. ¿Qué pasa con los que quedan fuera porque la oferta de los programas no es atractiva o no llena sus expectativas?, o si en un certamen de oratoria solo se inscriben los estudiantes mas aplicados. ¿En donde quedan los estudiantes que son propensos a formar parte de pandillas? ¿Existen programas que los involucren? La importancia de estudiar esta temática es cuantificar y cualificar cuales instituciones sociales están realizando esfuerzos por educar en valores y verificar si el ese esfuerzo es en conjunto o de forma aislada. Con ellos lograremos conocer las causas de la crisis de valores y relacionar los elementos principales que reorienten las estrategias y metodologías empleadas. La llamada crisis social de la sociedad salvadoreña se inscribe en un amplio contexto configurado por circunstancias diversas, entre las cuales la influencia del pasado conflicto bélico político es uno entre muchos. A nadie escapa que durante dicho conflicto, las partes opuestas fomentaron explícitamente, valores como la intolerancia, el odio al contrario e incluso la eliminación del discrepante, aunque se concertó la paz, el cambio actitudinal no fue completo. Sin que sea la única instancia responsable de la formación moral y cívica, la escuela en todos sus niveles ha sido persistentemente mencionada como la institución idónea e influyente en este decisivo aspecto de la educación. En la reforma educativa salvadoreña se le asignó a la escuela salvadoreña mayor responsabilidad y liderazgo en el fomento de la comprensión y la práctica de normas y valores compartidos por la sociedad. Según el estudio “Diagnóstico de la Incidencia de la comunicación social en la reconciliación nacional de El Salvador” realizado por la Universidad Centroamericana y otros (1995), el mapa comunicativo de El Salvador se caracteriza por el predominio de los medios comerciales de comunicación, cuya dinámica se sustenta en dos ejes principales. Por un lado el alto nivel de competencia empresarial y por el otro, una fuerte vinculación con los sectores gubernamentales. Esta dinámica junto con la alta concentración de la propiedad y una potente capacidad de difusión, les posibilita incidir de manera preponderante en el flujo comunicativo del país cubriendo todo el territorio nacional. La comisión de educación, ciencia y desarrollo, recuerda en cambio, que en la sociedad moderna los medios de comunicación social desempeñan un papel importante en la información, la promoción y la identidad cultural, así como en la formación de valores, críticas y opiniones. Alerta además sobre la expansión de las comunicaciones masivas que como una tercera y poderosa fuerza, ejerce su influencia indiscriminada sobre las nuevas generaciones. Los medios tienen un gran potencial para convertirse en escuelas paralelas que beneficien a todos pero en realidad, esta vocación cultural de los medios no se manifiesta suficientemente, y en algunos casos, sus fines no son coherentes con las aspiraciones de desarrollo humano. La Comisión advierte que El Salvador puede estar cayendo en una especie de enfermedad, la anomia, es decir, un proceso en el cual el sistema de normas deja de ser percibido con claridad y va perdiendo su capacidad para influenciar y controlar. Los objetivos de la educación formal y los de los medios de comunicación, marcan rutas diferentes y contradictorias. Mientras la reforma educativa aboga por fomentar valores como la libertad, la verdad, la justicia, el bien, la belleza, la solidaridad, la competitividad y la seguridad; la educación informal, transmitida por los medios, fomenta la violencia, la ley del más fuerte, el individualismo, la fantasía del superhéroe que hace justicia por su propia mano y los valores estereotipados de las novelas. A veces cuando se buscan las causas del salvadoreño violento, del salvadoreño machista, del salvadoreño no solidario, del salvadoreño despreocupado por su comunidad o apático ante la cuestión política, se debería analizar con más cuidado el mensaje difundido por los medios de comunicación social, especialmente la televisión. No solo se copian las modas o los cortes de pelo de los artistas de las telenovelas, también se toman esquemas de conducta, modelos de sociedad, modelos de familia, modelos de amistad, etc. Estudios críticos sobre le papel de los medios de comunicación social, reconocen los efectos psicológicos, ideológicos, culturales, políticos y económicos, no solo en el joven sino en loa sociedad entera (Guillermo Orozco, al rescate de los medios 1994). El papel que juega el medio en la formación de los valores morales “Para Kohlberg los estadios del desarrollo moral están relacionados con la edad y siguen una secuencia invariante siendo universales (la secuencia no se ve afectada por las condiciones sociales o culturales, éstas solo influyen en la velocidad con que se pasa de un estadio a otro)”11 En contradicción a Kohlberg, Vigotski considera que el medio incide de manera determinante en la configuración de la personalidad y la identidad del individuo. El Salvador es un ejemplo de ello, donde, por los bajos niveles de escolaridad, y la preparación académica de los padres, además de la influencia de sus pares muchos no alcanzan a adaptarse de una manera adecuada a la sociedad, integrándose a grupos antisociales como son las pandillas juveniles y las maras. “El tercer nivel de razonamiento moral según Kohlberg (1968): Moralidad de principios autónomos (a los trece años, en la edad adulta temprana o nunca), marca el logro de la verdadera moralidad. Por primera vez, la persona reconoce la posibilidad de conflicto entre dos estándares socialmente aceptados y tratar de decidir entre ellos. El control de la conducta ahora es interno, ambos estándares se cumplen y se razonan acerca del bien y del mal. Las etapas 5 y 6 pueden ser métodos alternativos del nivel más alto de razonamiento moral. El quinto periodo del desarrollo moral de Kohlberg es la explicación del desarrollo del juicio moral conectado, por una parte, con los estadios del desarrollo cognitivo, y por otra, con los cambios en la capacidad creciente de asumir la perspectiva de otras personas. (estadio de la asunción de roles) La etapa 5 moralidad de contrato, de derechos individuales y de la ley democráticamente aceptada. La gente piensa en términos racionales, valora la voluntad de la mayoría y el bienestar de la sociedad. Por lo general considera que estos valores tienen más respaldo si se ajustan a la ley. Aunque reconocen que en ocasiones la necesidad humana y la ley se ven en conflicto, consideran que a largo plazo, es mejor para la sociedad obedecer la ley”.12 Algunas leyes destinadas a tratar las conductas desadaptadas de los adolescentes y jóvenes en vez de buscar soluciones adecuadas a la problemática la profundizan provocando un creciente aumento de delincuencia, violencia y muerte. “El sexto periodo es la aplicación de sus tesis a la teoría y practica de la educación moral. Esta teoría permite definir los objetivos a alcanzar (los estadios superiores) y los pasos para lograrlos y por otro lado comporta un método (crear un contexto que permita a los alumnos entrar en contacto con tipos de razonamiento moral más elevados que los suyos y una técnica principal (fomentar la discusión en grupos sobre conflictos morales) Moralidad de principios éticos universales. La gente hace lo que considera personalmente correcto; sin considerar las restricciones legales ni la opinión de los demás. Actúan de acuerdo con estándares interiores, sabiendo que se condenaran así mismos si no lo hacen.”13 En uno de los principios universales de la humanidad como la democracia, el dialogo es una de las formas de participación que permiten al ser humano resolver sus conflictos. Sin embargo, esto significa apostarle a una forma de vida basada en la tolerancia mutua y en la confianza activa de las instituciones aceptando las diferencias y la integridad de los otros, aspecto que en nuestro país estamos lejos de alcanzar. El sistema político y económico ha abandonado la función educativa generando una población poco culturizada y desigualdad en los ingresos de la población inequidad que origina la emigración de un quinto de la población salvadoreña hacia Estados Unidos ocasionando el problema de la paternidad irresponsable en El Salvador, miles de padres de familia renunciaron y están renunciando a la obligación de proteger y acompañar a sus hijos e hijas hasta que lleguen a su edad adulta. Por otro lado el Estado no da la debida protección incumpliendo el artículo 34 de la constitución política de El Salvador que expresa de manera contundente que todo menor tiene derecho que vivir en condiciones familiares y ambientales que le permitan su desarrollo integral para lo cual tendrá la protección del Estado. Por otro lado la dinámica laboral de la última década con sus horarios de domingo a domingo impide a miles de padres de familia efectuar sus obligaciones parentales por cumplir con obligaciones de alimentación y un techo seguro. Los jóvenes por otro lado necesitan de apoyo psicológico, afectivo y de valores morales. “El impacto de la economía en la globalización ha generado el crecimiento en las exportaciones agrícolas y textiles (maquilas), produciendo ingresos ascendentes. Esto a la vez genera empleo de maquila que se multiplicó del 1990 al 2000 alcanzando casi 90,000 puestos de trabajo. La mayoría de la población empleada se caracteriza por el bajo nivel de calificación de fuerza de trabajo y se asocia a las bajas tasas de escolaridad de educación provocando en el área laboral bajos salarios”14. Nuestra sociedad es fuertemente afectada por el alto índice de delincuencia y la violencia intra familiar. El PNUD 2003 ha estimado unos 1,717 millones de dólares para erradicar tal fenómeno, para ello El Salvador destina un 115% de PIB a la violencia. 15 Por otro lado la depuración anual de miles de inmigrantes indocumentados desde Estados Unidos (la mayoría de estos jóvenes) es un problema severo, pues empuja a la sociedad Centroamericana a jóvenes que no se han insertado en país. “El problema de la violencia estudiantil se incrementó después de firmada la paz. La violencia ha protagonizado por estudiantes no puede ser aisladas a otro tipo de violencia que sacude al país en la actualidad”16 En el Salvador antes que el problema de los jóvenes se tiene el problema de los adultos, y mal Hacen estos en pretender verlo como algo ajeno a ellos. Ante todo, los adultos (políticos, empresarios, profesores, padres de familia) no han sabido organizar una sociedad en la que las nuevas generaciones no solo se sientan acogidas sino que también tengan opciones para una vida digna. Son los adultos quienes propagan valores y normas contrarias a la convivencia pacifica y al respeto a los otros. Son ellos los que promueven la doble moral, que tanto daño ha hecho a la convivencia social en el país: condenan y profieren improperios contra todo aquello que consideran malo, pero no dudan en asumirlo cuando creen que nadie los ve. Esa doble moral los lleva a pretender ser el modelo a seguir por los jóvenes, olvidando que estos ni son ciegos ni tontos. Son los adultos los que no respetan el derecho de los jóvenes de ser tales, con los riesgos y peligros que ello supone, absurdamente, pretende que estos se ahorren la experiencia de equivocarse y con ello, de hacerse mayores de edad. El expediente preferido por los adultos es evitar que los jóvenes repitan sus errores de juventud; lo que sucede es que los errores no los cometieron siendo jóvenes, sino siendo adultos. Y lo peor de todo, es que muchos de los que quieren proteger a los jóvenes, no supieron protegerse a si mismos, ni han sabido cuidar al país que los vio nacer. Por ultimo los adultos han mezclado todo el problema de la juventud: han mezclado rebeldía juvenil con delincuencia, tatuajes con maras, sexualidad con inmoralidad y música con perversión, asociando lo bueno a un estilo de vida que pocos humanos pueden cumplir: absoluta rectitud moral, control total de las pasiones, disciplina y sobriedad angelicales, y limpieza y pulcritud en el vestir. En suma los adultos han olvidado que fueron jóvenes, que los padres de muchos de ellos no tuvieron el tino para entenderlos y que eso los frustro. No se les puede exigir que se comporten según el patrón ideal de ciudadano (respetuosos de las leyes, solidarios, tolerantes, dedicados a los estudios, dispuestos a servir a los suyos), cuando sus padres y profesores, así como las autoridades civiles y religiosas representan muchas veces todo lo opuesto y cuando la sociedad en la que viven es poco acogedora para la mayoría de ellos. Conclusión La mayoría de las interpretaciones sobre el fenómeno apuntan a culpabilizar a los jóvenes por sus arrebatos de violencia pero son pocos los que han puesto sus dedos acusadores sobre sí mismos. Pocos se muestran dispuestos a aceptar que la sociedad que han construido no necesariamente es una fiel imagen de los valores democráticos y de convivencia pacifica que se les reclama a los jóvenes. Factores de índole personal, familiar y comunitario son el principal detonante de las acciones de violencia protagonizada por los jóvenes en las escuelas y fuera de sus muros. La situación de la seguridad ciudadana es tema vital en casi todos los países. las pandillas juveniles existentes en toda la región y los fenómenos asociados a ellas tales como la precaria situación económica en nuestro país, la falta de oportunidades para los jóvenes, las débiles políticas gubernamentales orientadas al sector juvenil y los altos índices de violencia cobra diariamente la vida de muchos salvadoreños. “Un profesor de comunicaciones se preguntaba cuantas veces aparecen en los medios de comunicación, como noticia destacada, los representantes de la sociedad haciendo acciones positivas que promuevan la difusión de valores. ¿Cuántas veces ha sido primera plana o noticia importante la presentación de un libro? ¿Por qué no se insiste en lo bueno que hace la sociedad para salir adelante? ¿Por qué no dar un tratamiento más adecuado a las noticias de violencia o de violaciones sexuales o de asaltos? ¿Qué tipo de salvadoreño queremos conformar con este tipo de tratamiento informativo? ¿Acaso son esos los valores que queremos promover? ¿Cómo evitar una sociedad violenta si la acosamos con hechos y acciones violentas en los medios? ¿Cómo romper con un comportamiento morboso, si la presentación de las noticias promueve la morbosidad?”17 Nuestras sociedades tienen tendencia a plantear los valores en el terreno más abstracto posible, y en consecuencia, con un idealismo muy alejado de lo real. Esto da lugar a la hegemonía de un discurso publico, cargado de palabras fetiche, místicas y con escaso contenido que construyen, como diría Marcuse, un universo poblado de hipótesis que se auto validan y que repetidas incesante y monopolísticamente, se tornan definiciones o dictados, llegando a desconectar esos valores de las practicas efectivamente vigentes. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html#CAPITULO_I__PLANTEAMIENTO_DEL_PROBLEMA	Universidad de el salvador	UNIVERSIDAD DE EL SALVADOR FACULTAD DE CIENCIAS Y HUMANIDADES DEPARTAMENTO DE CIENCIAS DE LA EDUCACION LOS FACTORES ASOCIADOS A LA FORMACIÓN EN VALORES MORALES DE LOS ESTUDIANTES DE EDUCACIÓN MEDIA EN LAS INSTITUCIONES DE: INSTITUTO TÉCNICO “RICALDONE” Y EL INSTITUTO NACIONAL “ALBERTO MASFERRER” DEL MUNICIPIO DE SAN SALVADOR TRABAJO DE GRADUACIÓN PRESENTADO POR: CARLOS ALEXANDER CORTEZ VARGAS FLOR DE MARIA VILLALTA DOCENTE DIRECTOR MsD. OSCAR WUILMAN HERRERA RAMOS PARA OPTAR AL GRADO DE: LICENCIADO EN CIENCIAS DE LA EDUCACIÓN CIUDAD UNIVERSITARIA, JUNIO DE 2007. Autoridades de la Universidad de El Salvador Rectora: Maria Isabel Rodríguez Vice Rector Académico: Ing. Joaquín Orlando Machuca Vice Rectora Administrativa: Dra. Carmen de Rivas Secretaria General: Lic. Margarita Rivas de Recinos Autoridades de la Facultad de Ciencias y Humanidades Decana: M.D. Ana María Glower de Alvarado Vicedecano: Lic. Carlos Ernesto Deras Secretaria: Licda. Oralia Esther Román de Rivas Jefe del Departamento de Ciencias de la Educación: M.D. Fulvio Eduardo Antonio Granadino Alegría Coordinador Del Proceso De Grado: M.D. Rafael Girón Ascencio Docente Director: MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos AGRADECIMIENTOS_A_Dios'>AGRADECIMIENTOS A Dios Por haber iluminado mi camino y guiarme con su poder en el proceso de formación profesional. A mi madre: Rosalba Villalta Por haberme brindado su apoyo moral durante el estudio. A mis tías: Gloria Ruth Villalta, Berta Centeno e Isabel Villalta Por facilitarme sus beneficios económicos para alcanzar mis objetivos personales. A mi hermano: Roberto Carlos Villalta Por haberme brindado su amor fraterno y económico en todo momento A mi esposo: Alfonso Zarpate Por su apoyo incondicional. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por facilitarmos su asesoramiento en la elaboración del trabajo de grado. Flor de Maria Villalta AGRADECIMIENTOS A la Santísima Trinidad: Por brindarme sus dones de sabiduría, entendimiento y fortaleza durante toda mi vida. A mi padre, Raúl Cortez: Por su ejemplo de trabajo, honestidad, disciplina y perseverancia. A mi madre, María Angélica Vargas: Quien su amor, oraciones y cuidados me ha educado en el camino de la bondad y servicio a los demás. A mis hermanos: José Raúl, Berta María y Luis Eduardo: Su acompañamiento y apoyo me ha animado siempre a seguir adelante. A mis abuelitas: Berta Cáceres y María Bonilla: Por su ternura y atenciones mientras estuvieron conmigo y ahora me bendicen desde el cielo. A mis familiares y amigos: Quienes con palabras de ánimo y fidelidad constante lograron hacer más fáciles estos años de estudio. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por transmitirnos sus conocimientos y ayuda para solventar las dificultades encontradas en este trabajo. Carlos Alexander Cortez Vargas ÍNDICE PÁG. Introducción…………………………….……………………………...……….i CAPITULO I Planteamiento del problema 1.1 Situación problemática…………………………………………………….. 1 1.2 Enunciado del problema …………………………………………………... 19 1.3 Justificación.…………………………………………………………….…. 19 1.4 Alcances y delimitaciones……………………………………………...….. 21 1.5 Objetivos ………………………….……….……………………………..... 22 1.5.1 Generales 1.5.2 Específicos 1.6 Supuestos de la investigación………………………………………..…….. 22 1.6.1 Generales 1.6.2 Específicos 1.7 Indicadores de trabajo …………………….…………………………..…… 24 CAPITULO II Marco teórico 2.1 Antecedentes de la investigación….……………………..……….…….….. 27 2.2 Fundamentos teóricos…………….…………………………….…..…….... 31 2.3 Definición de términos operacionales…………………………..…………. 70 CAPITULO III Metodología de la investigación 3.1 Tipo de investigación…………………………………………………….... 77 3.2 Población…………………………………………………………………... 77 3.3 Muestra…………………………………………………………………...... 78 3.4 Métodos y técnicas e instrumentos de investigación ………...……..….. 79 3.5 Metodología y procedimiento……………………………………………... 80 CAPITULO IV Análisis e interpretación de resultados 4.1 Organización y clasificación de datos…………………………………….. 81 4.2 Análisis e interpretación de resultados de la investigación………….…... 164 4.3 Resultados de la investigación…………………………………….……... 187 CAPITULO V Conclusiones y Recomendaciones 5.1 Conclusiones……………………………….……………………….…... 195 5.2 Recomendaciones…………………………………………………….... 197 Bibliografía……………………………………………………….….. 199 ANEXOS - Resumen del diagnóstico - Cuadro de relaciones - Instrumentos de trabajo - Mapa de escenario INTRODUCCION La educación en valores implica un proceso de construcción, una transformación personal y colectiva de cada uno de los miembros de la comunidad escolar. En un mundo que cambia a toda velocidad en lo cultural, en lo social, en lo tecnológico, en todas sus fases y que genera un abrumador volumen de información, la educación en valores se convierte en una detención necesaria para analizar, ordenar, reorientar y dar una percepción de la realidad. El presente trabajo tiene como objetivo investigar los factores que influyen en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. Esta investigación se divide en cinco capítulos de la manera siguiente: En el capítulo I, Planteamiento del problema, se expone la situación problemática, delimitación conceptual, temporal y espacial del problema, justificación, alcances, objetivos, supuestos, aspectos e indicadores, referidos a la investigación. E i n el capítulo II, Marco Teórico, se hace referencia a los antecedentes históricos con relación a la formación en valores morales, definición, fundamentación teórica y conceptual. En el capítulo III, Metodología de la investigación, presenta el tipo de investigación, la población, la muestra de la investigación, los métodos, técnicas e instrumentos y los procedimientos a aplicar en el tratamiento de los datos. En el capítulo IV, Análisis e interpretación de resultados, se presentan los análisis cualitativo y cuantitativo, así como la organización, clasificación e interpretación de los datos obtenidos de la investigación. El capítulo V, presenta las conclusiones, recomendaciones y bibliografía. Finalmente se presenta junto a los anexos, el resumen del diagnóstico, instrumentos de trabajo, mapa de escenario, cuadros y gráficas de los resultados. CAPITULO I PLANTEAMIENTO DEL PROBLEMA Con el objeto de hacer mas especifico nuestro problema de investigación se ha estructurado en siete apartados. El primero de ellos es la situación problemática donde se presenta el comportamiento actual del problema, indicadores reales y la posición de los diferentes actores políticos y sociales en relación a los valores. En el segundo apartado establecemos el enunciado del problemas mencionando las variables que se relacionaran durante el estudio investigativo. Posteriormente se presenta la justificación donde se expresan las principales razones que dan pie a la investigación. Seguidamente se aborda alcances y delimitaciones, objetivos, supuestos de la investigación e indicadores de trabajo. 1.1 Situación Problemática Para iniciar la sistematización de la inmensa información acerca de los valores, nos adentraremos en su concepto. “Los valores, forman parte de los objetos, acciones y actitudes que el ser humano persigue por considerarlos valiosos. En fin, todo aquello que en un momento, deseamos o apreciamos”1. De esta manera los valores forman parte de todas las personas. Todos tenemos un grupo de valores; estos pueden ser buenos o malos. Algunas personas pueden considerar que sus valores son excelentes aunque les causen problemas en sus vidas. Un joven puede considerar que sus valores principales están alrededor de su grupo de amigos, quienes no siempre ofrecen los mejores momentos para crecer como personas. Se entiende por valor moral todo aquello que lleve al hombre a defender y crecer en su dignidad de persona. El valor moral conduce al bien moral. “Recordemos que bien es aquello que mejora, perfecciona, completa”.2 El valor moral perfecciona al hombre en cuanto a ser hombre, en su voluntad, en su libertad, en su razón. Se puede tener buena o mala salud, más o menos cultura, por ejemplo, pero esto no afecta directamente al ser hombre. Sin embargo vivir en la mentira, el hacer uso de la violencia o el cometer un fraude, degradan a la persona, empeoran al ser humano, lo deshumanizan. Por el contrario las acciones buenas, vivir la verdad, actuar con honestidad, el buscar la justicia, le perfeccionan. El valor moral lleva a construir al hombre, a hacerlo más humano. Depende exclusivamente de la elección libre, el sujeto decide alcanzar dichos valores y esto sólo será posible basándose en esfuerzo y perseverancia. El hombre actúa como sujeto activo y no pasivo ante los valores morales, ya que se obtienen basándose en mérito. Estos valores perfeccionan al hombre de tal manera que lo hacen más humano, por ejemplo, la justicia hace al hombre más noble, de mayor calidad como persona. Un valor cobrará mayor importancia en cuanto logre perfeccionar al hombre en un aspecto más íntimamente humano. “Los valores humanos inframorales: Son aquellos valores que son exclusivos del hombre. Aquí encontramos valores como los económicos, la riqueza, el éxito, por ejemplo. La inteligencia y el conocimiento, el arte, el buen gusto. Y socialmente hablando, la prosperidad, el prestigio, la autoridad, etc.”3 Ahora pasaremos a analizar el currículo educativo nacional y la relación que existe entre sus políticas en cuanto a la formación en valores y los supuestos vacíos que tantos profesionales de la educación, analistas educativos y estudiantes han señalado en tiempos recientes. Situación actual de los valores en el salvador. La formación en valores es mencionada en varios documentos oficiales emitidos en El Salvador. En la Ley General de Educación encontramos ciertas referencias interesantes: En el artículo 2 literal “e” se dice que uno de los fines de la educación nacional es “conocer la realidad nacional e identificarse con los valores de la nacionalidad salvadoreña…”. Mas adelante en el artículo 21, literal “g” se dice que uno de los objetivos de la educación básica es “Contribuir a la aprehensión, práctica y respeto a los valores éticos, morales y cívicos, que habiliten para convivir satisfactoriamente en la sociedad”. Por otro lado en el Capítulo III Art. 93 se menciona la responsabilidad de la familia: “Los padres de familia deberán involucrarse responsablemente en la formación de sus hijos y en el reforzamiento de la labor de la escuela, con el propósito de propiciar el desarrollo de los buenos hábitos, la disciplina, la auto-estima, los valores, el sentido de pertenencia y solidaridad y la personalidad en general.” Basándonos en lo anterior podemos realizar algunos cuestionamientos a los papeles que juegan el Estado, el Ministerio de Educación y la familia en la formación de valores. En primer lugar se menciona que la práctica y respeto de valores se fomentará oficialmente desde los grados de educación básica. Se supone que cuando los estudiantes llegan al nivel medio, ya deberán practicar lo valores aprendidos durante la etapa básica; pero basta con visitar un centro educativo público para comprobar que la mayoría de los niños y adolescentes no saludan, se irrespetan, se pelean, insultan a los maestros y se expresan mal de las personas con quienes conviven. Por otro lado, muchos adolescentes y jóvenes de bachillerato valoran a su grupo de amigos más que a su familia. Eso no es totalmente malo, pero cuando la influencia es negativa existe la posibilidad que esos grupos se transformen en pequeñas pandillas que luego engrosarán las filas de las maras. En esas agrupaciones no se practican valores positivos. Ellos tienen sus propios valores, que antes que ayudarles a crecer, los hunde en drogas, violencia y delincuencia. En la Ley General de Educación se dice que los niños y niñas serán educados para convivir satisfactoriamente en la sociedad.4 Nos preguntamos porqué los jóvenes de hoy no conviven en armonía con la sociedad. Constantemente se observan jóvenes que fallecen a causa de la crisis de valores que vive nuestro país. Según La Comisión de Educación, Ciencia y Desarrollo, instituida en 1994, en el documento final de sus aportes, titulado “Transformar la Educación para la Paz y el Desarrollo de El Salvador” propuso ideas que influyeron en una política educativa que promoviera la cristalización de los Valores en el Proyecto Educativo Nacional. En el primer capítulo del documento se insinuó la necesidad de vincular la educación y la vida, donde se menciona: “definir qué valores han de determinar y organizar la educación es tarea prioritaria a la cabeza de cualquier esfuerzo de reordenamiento educativo”. En 1998 fue declarado por el Ex Presidente de la República, Dr. Armando Calderón Sol, el “Año de los Valores”, con el fin de reconstruir creencias y valores perdidos por la guerra. En esos días ya se consideraba que existía una gran amenaza de no poder rescatar los valores que ya no se estaban practicando y que la reconstrucción del país necesitaba además, la reconstrucción del ser humano en todas sus dimensiones. Esfuerzos realizados por le MINED para contrarrestar la perdida de valores. Según Oscar Picardo Joao5, para intentar contrarrestar esa amenaza el Estado a través del Ministerio de Educación (MINED) preparó materiales adecuados para acompañar la iniciativa. Por un lado, una Guía Metodológica para la Formación en Valores Humanos y Éticos; esta guía posee una metodología de trabajo con seis elementos, a partir de la siguiente propuesta: Valor seleccionado para trabajar y practicar durante la jornada; reflexión sobre el valor; información pertinente al valor; referencias prácticas para cristalizar el concepto; actividades para involucrar a los estudiantes y criterios para verificar logros y evaluar. La guía cuenta con características psicológicas para tomar en cuenta en el trabajo con niños y adolescentes, y también con sus respectivos objetivos: 1) desarrollar y practicar valores que contribuyan a la formación integral; 2) fomentar la práctica de actitudes y hábitos positivos que contribuyan a actuar con responsabilidad y seguridad en sí mismos; 3) Fomentar la práctica de valores para lograr una mejor convivencia social; y 4) desarrollar sentimientos de solidaridad humana y de respeto a sus semejantes. Otras actividades gestionadas por el MINED6 fueron las capacitaciones para adiestrar a los maestros en cómo educar en valores, haciendo énfasis en que el ejemplo es un punto de partida vital; más de treinta y dos mil maestros fueron capacitados sobre la temática. También se realizaron talleres de consulta con maestros del sector público y privado y organismos de la administración escolar local, se capacitaron técnicos del MINED y se realizó un certamen Nacional y un Foro Nacional de Valores. Los programas específicos7 de formación en valores que impulsa el MINED son: - Educación en valores en la escuela - Educación ambiental - Educación con enfoque de género - Programas de apoyo a la formación de valores - Programas recreativos y certámenes - Educación física y deportes - Programas preventivos - Infraestructura y mantenimiento escolar - Reforma de la educación media - Sistema de educación técnica (media y superior) - Supervisión y evaluación de la educación superior “El Ministerio de Educación ha definido como uno de los grandes retos, complementar la educación formal con la educación no formal pero poco o nada dice de políticas en torno a la educación informal que es la que el estudiante recibe espontáneamente del medio ambiente incluyendo a los medios de comunicación social. La Comisión de Educación Ciencia y desarrollo a esbozado algunos criterios al considerar la necesidad de que el Estado, la familia, y los medios de comunicación social se conviertan en entes hábiles para diseñar y aplicar políticas educativas para mejorar la sociedad “. 8 Pareciera que con toda una estructura didáctica y metodológica montada especialmente para fomentar la práctica de valores, a estas alturas del desarrollo de la nación, los índices de delincuencia, criminalidad, desintegración familiar, delitos sexuales, y otras situaciones producto por una parte de la crisis de valores, hubieran disminuido en algún porcentaje. Se crean leyes, se hacen campañas publicitarias, las escuelas para padres son obligatorias en los centros escolares, pero parece que poco contribuyen a que todos los adolescentes y jóvenes de hoy practiquen valores y los fomenten entre sus grupos de pertenencia. El mismo Ministerio de Educación a través de su sitio en Internet acepta que según encuestas realizadas acerca de los valores de los salvadoreños se afirma que “esta sociedad acepta ser machista en un 70 por ciento, al tiempo que el 83.3 por ciento de los encuestados está más proclive a incentivar “buenos modales” en los niños/as y a que sean obedientes más que a fomentarles la independencia o el desarrollo de la imaginación”9. Ineficacia de las instituciones sociales para incidir positivamente en la formación de valores. En el documento Desafíos de las Políticas y Programas en Formación de Valores MINED, menciona a la familia como una institución no sólo importante, sino muy importante. Sin embargo, la situación de conflicto de muchas familias salvadoreñas está en contraposición con esta aspiración de la población. Los datos reflejan, además, que debe hacerse énfasis en valores como la perseverancia y la determinación que ayuden a los jóvenes a trabajar con entereza, de acuerdo a objetivos y metas para consolidar mejor sus proyectos de vida. Un dato interesante a destacar acerca del mismo tema es que la escuela tiene un rol fundamental en la formación de los valores, “lo cual debe a su vez acompañarse de un proceso integral en el cual el resto de instituciones y procesos sociales en su conjunto contribuyen efectivamente a lograr la práctica de valores que nos dignifican como seres humanos”.10 Las últimas preguntas acerca de la efectividad de los programas mencionados es saber como se aplican, se desarrollan y evolucionan. Por ejemplo, si existen programas recreativos y culturales, cuantos jóvenes tienen acceso a ellos. ¿Qué pasa con los que quedan fuera porque la oferta de los programas no es atractiva o no llena sus expectativas?, o si en un certamen de oratoria solo se inscriben los estudiantes mas aplicados. ¿En donde quedan los estudiantes que son propensos a formar parte de pandillas? ¿Existen programas que los involucren? La importancia de estudiar esta temática es cuantificar y cualificar cuales instituciones sociales están realizando esfuerzos por educar en valores y verificar si el ese esfuerzo es en conjunto o de forma aislada. Con ellos lograremos conocer las causas de la crisis de valores y relacionar los elementos principales que reorienten las estrategias y metodologías empleadas. La llamada crisis social de la sociedad salvadoreña se inscribe en un amplio contexto configurado por circunstancias diversas, entre las cuales la influencia del pasado conflicto bélico político es uno entre muchos. A nadie escapa que durante dicho conflicto, las partes opuestas fomentaron explícitamente, valores como la intolerancia, el odio al contrario e incluso la eliminación del discrepante, aunque se concertó la paz, el cambio actitudinal no fue completo. Sin que sea la única instancia responsable de la formación moral y cívica, la escuela en todos sus niveles ha sido persistentemente mencionada como la institución idónea e influyente en este decisivo aspecto de la educación. En la reforma educativa salvadoreña se le asignó a la escuela salvadoreña mayor responsabilidad y liderazgo en el fomento de la comprensión y la práctica de normas y valores compartidos por la sociedad. Según el estudio “Diagnóstico de la Incidencia de la comunicación social en la reconciliación nacional de El Salvador” realizado por la Universidad Centroamericana y otros (1995), el mapa comunicativo de El Salvador se caracteriza por el predominio de los medios comerciales de comunicación, cuya dinámica se sustenta en dos ejes principales. Por un lado el alto nivel de competencia empresarial y por el otro, una fuerte vinculación con los sectores gubernamentales. Esta dinámica junto con la alta concentración de la propiedad y una potente capacidad de difusión, les posibilita incidir de manera preponderante en el flujo comunicativo del país cubriendo todo el territorio nacional. La comisión de educación, ciencia y desarrollo, recuerda en cambio, que en la sociedad moderna los medios de comunicación social desempeñan un papel importante en la información, la promoción y la identidad cultural, así como en la formación de valores, críticas y opiniones. Alerta además sobre la expansión de las comunicaciones masivas que como una tercera y poderosa fuerza, ejerce su influencia indiscriminada sobre las nuevas generaciones. Los medios tienen un gran potencial para convertirse en escuelas paralelas que beneficien a todos pero en realidad, esta vocación cultural de los medios no se manifiesta suficientemente, y en algunos casos, sus fines no son coherentes con las aspiraciones de desarrollo humano. La Comisión advierte que El Salvador puede estar cayendo en una especie de enfermedad, la anomia, es decir, un proceso en el cual el sistema de normas deja de ser percibido con claridad y va perdiendo su capacidad para influenciar y controlar. Los objetivos de la educación formal y los de los medios de comunicación, marcan rutas diferentes y contradictorias. Mientras la reforma educativa aboga por fomentar valores como la libertad, la verdad, la justicia, el bien, la belleza, la solidaridad, la competitividad y la seguridad; la educación informal, transmitida por los medios, fomenta la violencia, la ley del más fuerte, el individualismo, la fantasía del superhéroe que hace justicia por su propia mano y los valores estereotipados de las novelas. A veces cuando se buscan las causas del salvadoreño violento, del salvadoreño machista, del salvadoreño no solidario, del salvadoreño despreocupado por su comunidad o apático ante la cuestión política, se debería analizar con más cuidado el mensaje difundido por los medios de comunicación social, especialmente la televisión. No solo se copian las modas o los cortes de pelo de los artistas de las telenovelas, también se toman esquemas de conducta, modelos de sociedad, modelos de familia, modelos de amistad, etc. Estudios críticos sobre le papel de los medios de comunicación social, reconocen los efectos psicológicos, ideológicos, culturales, políticos y económicos, no solo en el joven sino en loa sociedad entera (Guillermo Orozco, al rescate de los medios 1994). El papel que juega el medio en la formación de los valores morales “Para Kohlberg los estadios del desarrollo moral están relacionados con la edad y siguen una secuencia invariante siendo universales (la secuencia no se ve afectada por las condiciones sociales o culturales, éstas solo influyen en la velocidad con que se pasa de un estadio a otro)”11 En contradicción a Kohlberg, Vigotski considera que el medio incide de manera determinante en la configuración de la personalidad y la identidad del individuo. El Salvador es un ejemplo de ello, donde, por los bajos niveles de escolaridad, y la preparación académica de los padres, además de la influencia de sus pares muchos no alcanzan a adaptarse de una manera adecuada a la sociedad, integrándose a grupos antisociales como son las pandillas juveniles y las maras. “El tercer nivel de razonamiento moral según Kohlberg (1968): Moralidad de principios autónomos (a los trece años, en la edad adulta temprana o nunca), marca el logro de la verdadera moralidad. Por primera vez, la persona reconoce la posibilidad de conflicto entre dos estándares socialmente aceptados y tratar de decidir entre ellos. El control de la conducta ahora es interno, ambos estándares se cumplen y se razonan acerca del bien y del mal. Las etapas 5 y 6 pueden ser métodos alternativos del nivel más alto de razonamiento moral. El quinto periodo del desarrollo moral de Kohlberg es la explicación del desarrollo del juicio moral conectado, por una parte, con los estadios del desarrollo cognitivo, y por otra, con los cambios en la capacidad creciente de asumir la perspectiva de otras personas. (estadio de la asunción de roles) La etapa 5 moralidad de contrato, de derechos individuales y de la ley democráticamente aceptada. La gente piensa en términos racionales, valora la voluntad de la mayoría y el bienestar de la sociedad. Por lo general considera que estos valores tienen más respaldo si se ajustan a la ley. Aunque reconocen que en ocasiones la necesidad humana y la ley se ven en conflicto, consideran que a largo plazo, es mejor para la sociedad obedecer la ley”.12 Algunas leyes destinadas a tratar las conductas desadaptadas de los adolescentes y jóvenes en vez de buscar soluciones adecuadas a la problemática la profundizan provocando un creciente aumento de delincuencia, violencia y muerte. “El sexto periodo es la aplicación de sus tesis a la teoría y practica de la educación moral. Esta teoría permite definir los objetivos a alcanzar (los estadios superiores) y los pasos para lograrlos y por otro lado comporta un método (crear un contexto que permita a los alumnos entrar en contacto con tipos de razonamiento moral más elevados que los suyos y una técnica principal (fomentar la discusión en grupos sobre conflictos morales) Moralidad de principios éticos universales. La gente hace lo que considera personalmente correcto; sin considerar las restricciones legales ni la opinión de los demás. Actúan de acuerdo con estándares interiores, sabiendo que se condenaran así mismos si no lo hacen.”13 En uno de los principios universales de la humanidad como la democracia, el dialogo es una de las formas de participación que permiten al ser humano resolver sus conflictos. Sin embargo, esto significa apostarle a una forma de vida basada en la tolerancia mutua y en la confianza activa de las instituciones aceptando las diferencias y la integridad de los otros, aspecto que en nuestro país estamos lejos de alcanzar. El sistema político y económico ha abandonado la función educativa generando una población poco culturizada y desigualdad en los ingresos de la población inequidad que origina la emigración de un quinto de la población salvadoreña hacia Estados Unidos ocasionando el problema de la paternidad irresponsable en El Salvador, miles de padres de familia renunciaron y están renunciando a la obligación de proteger y acompañar a sus hijos e hijas hasta que lleguen a su edad adulta. Por otro lado el Estado no da la debida protección incumpliendo el artículo 34 de la constitución política de El Salvador que expresa de manera contundente que todo menor tiene derecho que vivir en condiciones familiares y ambientales que le permitan su desarrollo integral para lo cual tendrá la protección del Estado. Por otro lado la dinámica laboral de la última década con sus horarios de domingo a domingo impide a miles de padres de familia efectuar sus obligaciones parentales por cumplir con obligaciones de alimentación y un techo seguro. Los jóvenes por otro lado necesitan de apoyo psicológico, afectivo y de valores morales. “El impacto de la economía en la globalización ha generado el crecimiento en las exportaciones agrícolas y textiles (maquilas), produciendo ingresos ascendentes. Esto a la vez genera empleo de maquila que se multiplicó del 1990 al 2000 alcanzando casi 90,000 puestos de trabajo. La mayoría de la población empleada se caracteriza por el bajo nivel de calificación de fuerza de trabajo y se asocia a las bajas tasas de escolaridad de educación provocando en el área laboral bajos salarios”14. Nuestra sociedad es fuertemente afectada por el alto índice de delincuencia y la violencia intra familiar. El PNUD 2003 ha estimado unos 1,717 millones de dólares para erradicar tal fenómeno, para ello El Salvador destina un 115% de PIB a la violencia. 15 Por otro lado la depuración anual de miles de inmigrantes indocumentados desde Estados Unidos (la mayoría de estos jóvenes) es un problema severo, pues empuja a la sociedad Centroamericana a jóvenes que no se han insertado en país. “El problema de la violencia estudiantil se incrementó después de firmada la paz. La violencia ha protagonizado por estudiantes no puede ser aisladas a otro tipo de violencia que sacude al país en la actualidad”16 En el Salvador antes que el problema de los jóvenes se tiene el problema de los adultos, y mal Hacen estos en pretender verlo como algo ajeno a ellos. Ante todo, los adultos (políticos, empresarios, profesores, padres de familia) no han sabido organizar una sociedad en la que las nuevas generaciones no solo se sientan acogidas sino que también tengan opciones para una vida digna. Son los adultos quienes propagan valores y normas contrarias a la convivencia pacifica y al respeto a los otros. Son ellos los que promueven la doble moral, que tanto daño ha hecho a la convivencia social en el país: condenan y profieren improperios contra todo aquello que consideran malo, pero no dudan en asumirlo cuando creen que nadie los ve. Esa doble moral los lleva a pretender ser el modelo a seguir por los jóvenes, olvidando que estos ni son ciegos ni tontos. Son los adultos los que no respetan el derecho de los jóvenes de ser tales, con los riesgos y peligros que ello supone, absurdamente, pretende que estos se ahorren la experiencia de equivocarse y con ello, de hacerse mayores de edad. El expediente preferido por los adultos es evitar que los jóvenes repitan sus errores de juventud; lo que sucede es que los errores no los cometieron siendo jóvenes, sino siendo adultos. Y lo peor de todo, es que muchos de los que quieren proteger a los jóvenes, no supieron protegerse a si mismos, ni han sabido cuidar al país que los vio nacer. Por ultimo los adultos han mezclado todo el problema de la juventud: han mezclado rebeldía juvenil con delincuencia, tatuajes con maras, sexualidad con inmoralidad y música con perversión, asociando lo bueno a un estilo de vida que pocos humanos pueden cumplir: absoluta rectitud moral, control total de las pasiones, disciplina y sobriedad angelicales, y limpieza y pulcritud en el vestir. En suma los adultos han olvidado que fueron jóvenes, que los padres de muchos de ellos no tuvieron el tino para entenderlos y que eso los frustro. No se les puede exigir que se comporten según el patrón ideal de ciudadano (respetuosos de las leyes, solidarios, tolerantes, dedicados a los estudios, dispuestos a servir a los suyos), cuando sus padres y profesores, así como las autoridades civiles y religiosas representan muchas veces todo lo opuesto y cuando la sociedad en la que viven es poco acogedora para la mayoría de ellos. Conclusión La mayoría de las interpretaciones sobre el fenómeno apuntan a culpabilizar a los jóvenes por sus arrebatos de violencia pero son pocos los que han puesto sus dedos acusadores sobre sí mismos. Pocos se muestran dispuestos a aceptar que la sociedad que han construido no necesariamente es una fiel imagen de los valores democráticos y de convivencia pacifica que se les reclama a los jóvenes. Factores de índole personal, familiar y comunitario son el principal detonante de las acciones de violencia protagonizada por los jóvenes en las escuelas y fuera de sus muros. La situación de la seguridad ciudadana es tema vital en casi todos los países. las pandillas juveniles existentes en toda la región y los fenómenos asociados a ellas tales como la precaria situación económica en nuestro país, la falta de oportunidades para los jóvenes, las débiles políticas gubernamentales orientadas al sector juvenil y los altos índices de violencia cobra diariamente la vida de muchos salvadoreños. “Un profesor de comunicaciones se preguntaba cuantas veces aparecen en los medios de comunicación, como noticia destacada, los representantes de la sociedad haciendo acciones positivas que promuevan la difusión de valores. ¿Cuántas veces ha sido primera plana o noticia importante la presentación de un libro? ¿Por qué no se insiste en lo bueno que hace la sociedad para salir adelante? ¿Por qué no dar un tratamiento más adecuado a las noticias de violencia o de violaciones sexuales o de asaltos? ¿Qué tipo de salvadoreño queremos conformar con este tipo de tratamiento informativo? ¿Acaso son esos los valores que queremos promover? ¿Cómo evitar una sociedad violenta si la acosamos con hechos y acciones violentas en los medios? ¿Cómo romper con un comportamiento morboso, si la presentación de las noticias promueve la morbosidad?”17 Nuestras sociedades tienen tendencia a plantear los valores en el terreno más abstracto posible, y en consecuencia, con un idealismo muy alejado de lo real. Esto da lugar a la hegemonía de un discurso publico, cargado de palabras fetiche, místicas y con escaso contenido que construyen, como diría Marcuse, un universo poblado de hipótesis que se auto validan y que repetidas incesante y monopolísticamente, se tornan definiciones o dictados, llegando a desconectar esos valores de las practicas efectivamente vigentes. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html#CAPITULO_II__Marco_teórico	Universidad de el salvador	UNIVERSIDAD DE EL SALVADOR FACULTAD DE CIENCIAS Y HUMANIDADES DEPARTAMENTO DE CIENCIAS DE LA EDUCACION LOS FACTORES ASOCIADOS A LA FORMACIÓN EN VALORES MORALES DE LOS ESTUDIANTES DE EDUCACIÓN MEDIA EN LAS INSTITUCIONES DE: INSTITUTO TÉCNICO “RICALDONE” Y EL INSTITUTO NACIONAL “ALBERTO MASFERRER” DEL MUNICIPIO DE SAN SALVADOR TRABAJO DE GRADUACIÓN PRESENTADO POR: CARLOS ALEXANDER CORTEZ VARGAS FLOR DE MARIA VILLALTA DOCENTE DIRECTOR MsD. OSCAR WUILMAN HERRERA RAMOS PARA OPTAR AL GRADO DE: LICENCIADO EN CIENCIAS DE LA EDUCACIÓN CIUDAD UNIVERSITARIA, JUNIO DE 2007. Autoridades de la Universidad de El Salvador Rectora: Maria Isabel Rodríguez Vice Rector Académico: Ing. Joaquín Orlando Machuca Vice Rectora Administrativa: Dra. Carmen de Rivas Secretaria General: Lic. Margarita Rivas de Recinos Autoridades de la Facultad de Ciencias y Humanidades Decana: M.D. Ana María Glower de Alvarado Vicedecano: Lic. Carlos Ernesto Deras Secretaria: Licda. Oralia Esther Román de Rivas Jefe del Departamento de Ciencias de la Educación: M.D. Fulvio Eduardo Antonio Granadino Alegría Coordinador Del Proceso De Grado: M.D. Rafael Girón Ascencio Docente Director: MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos AGRADECIMIENTOS_A_Dios'>AGRADECIMIENTOS A Dios Por haber iluminado mi camino y guiarme con su poder en el proceso de formación profesional. A mi madre: Rosalba Villalta Por haberme brindado su apoyo moral durante el estudio. A mis tías: Gloria Ruth Villalta, Berta Centeno e Isabel Villalta Por facilitarme sus beneficios económicos para alcanzar mis objetivos personales. A mi hermano: Roberto Carlos Villalta Por haberme brindado su amor fraterno y económico en todo momento A mi esposo: Alfonso Zarpate Por su apoyo incondicional. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por facilitarmos su asesoramiento en la elaboración del trabajo de grado. Flor de Maria Villalta AGRADECIMIENTOS A la Santísima Trinidad: Por brindarme sus dones de sabiduría, entendimiento y fortaleza durante toda mi vida. A mi padre, Raúl Cortez: Por su ejemplo de trabajo, honestidad, disciplina y perseverancia. A mi madre, María Angélica Vargas: Quien su amor, oraciones y cuidados me ha educado en el camino de la bondad y servicio a los demás. A mis hermanos: José Raúl, Berta María y Luis Eduardo: Su acompañamiento y apoyo me ha animado siempre a seguir adelante. A mis abuelitas: Berta Cáceres y María Bonilla: Por su ternura y atenciones mientras estuvieron conmigo y ahora me bendicen desde el cielo. A mis familiares y amigos: Quienes con palabras de ánimo y fidelidad constante lograron hacer más fáciles estos años de estudio. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por transmitirnos sus conocimientos y ayuda para solventar las dificultades encontradas en este trabajo. Carlos Alexander Cortez Vargas ÍNDICE PÁG. Introducción…………………………….……………………………...……….i CAPITULO I Planteamiento del problema 1.1 Situación problemática…………………………………………………….. 1 1.2 Enunciado del problema …………………………………………………... 19 1.3 Justificación.…………………………………………………………….…. 19 1.4 Alcances y delimitaciones……………………………………………...….. 21 1.5 Objetivos ………………………….……….……………………………..... 22 1.5.1 Generales 1.5.2 Específicos 1.6 Supuestos de la investigación………………………………………..…….. 22 1.6.1 Generales 1.6.2 Específicos 1.7 Indicadores de trabajo …………………….…………………………..…… 24 CAPITULO II Marco teórico 2.1 Antecedentes de la investigación….……………………..……….…….….. 27 2.2 Fundamentos teóricos…………….…………………………….…..…….... 31 2.3 Definición de términos operacionales…………………………..…………. 70 CAPITULO III Metodología de la investigación 3.1 Tipo de investigación…………………………………………………….... 77 3.2 Población…………………………………………………………………... 77 3.3 Muestra…………………………………………………………………...... 78 3.4 Métodos y técnicas e instrumentos de investigación ………...……..….. 79 3.5 Metodología y procedimiento……………………………………………... 80 CAPITULO IV Análisis e interpretación de resultados 4.1 Organización y clasificación de datos…………………………………….. 81 4.2 Análisis e interpretación de resultados de la investigación………….…... 164 4.3 Resultados de la investigación…………………………………….……... 187 CAPITULO V Conclusiones y Recomendaciones 5.1 Conclusiones……………………………….……………………….…... 195 5.2 Recomendaciones…………………………………………………….... 197 Bibliografía……………………………………………………….….. 199 ANEXOS - Resumen del diagnóstico - Cuadro de relaciones - Instrumentos de trabajo - Mapa de escenario INTRODUCCION La educación en valores implica un proceso de construcción, una transformación personal y colectiva de cada uno de los miembros de la comunidad escolar. En un mundo que cambia a toda velocidad en lo cultural, en lo social, en lo tecnológico, en todas sus fases y que genera un abrumador volumen de información, la educación en valores se convierte en una detención necesaria para analizar, ordenar, reorientar y dar una percepción de la realidad. El presente trabajo tiene como objetivo investigar los factores que influyen en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. Esta investigación se divide en cinco capítulos de la manera siguiente: En el capítulo I, Planteamiento del problema, se expone la situación problemática, delimitación conceptual, temporal y espacial del problema, justificación, alcances, objetivos, supuestos, aspectos e indicadores, referidos a la investigación. E i n el capítulo II, Marco Teórico, se hace referencia a los antecedentes históricos con relación a la formación en valores morales, definición, fundamentación teórica y conceptual. En el capítulo III, Metodología de la investigación, presenta el tipo de investigación, la población, la muestra de la investigación, los métodos, técnicas e instrumentos y los procedimientos a aplicar en el tratamiento de los datos. En el capítulo IV, Análisis e interpretación de resultados, se presentan los análisis cualitativo y cuantitativo, así como la organización, clasificación e interpretación de los datos obtenidos de la investigación. El capítulo V, presenta las conclusiones, recomendaciones y bibliografía. Finalmente se presenta junto a los anexos, el resumen del diagnóstico, instrumentos de trabajo, mapa de escenario, cuadros y gráficas de los resultados. CAPITULO I PLANTEAMIENTO DEL PROBLEMA Con el objeto de hacer mas especifico nuestro problema de investigación se ha estructurado en siete apartados. El primero de ellos es la situación problemática donde se presenta el comportamiento actual del problema, indicadores reales y la posición de los diferentes actores políticos y sociales en relación a los valores. En el segundo apartado establecemos el enunciado del problemas mencionando las variables que se relacionaran durante el estudio investigativo. Posteriormente se presenta la justificación donde se expresan las principales razones que dan pie a la investigación. Seguidamente se aborda alcances y delimitaciones, objetivos, supuestos de la investigación e indicadores de trabajo. 1.1 Situación Problemática Para iniciar la sistematización de la inmensa información acerca de los valores, nos adentraremos en su concepto. “Los valores, forman parte de los objetos, acciones y actitudes que el ser humano persigue por considerarlos valiosos. En fin, todo aquello que en un momento, deseamos o apreciamos”1. De esta manera los valores forman parte de todas las personas. Todos tenemos un grupo de valores; estos pueden ser buenos o malos. Algunas personas pueden considerar que sus valores son excelentes aunque les causen problemas en sus vidas. Un joven puede considerar que sus valores principales están alrededor de su grupo de amigos, quienes no siempre ofrecen los mejores momentos para crecer como personas. Se entiende por valor moral todo aquello que lleve al hombre a defender y crecer en su dignidad de persona. El valor moral conduce al bien moral. “Recordemos que bien es aquello que mejora, perfecciona, completa”.2 El valor moral perfecciona al hombre en cuanto a ser hombre, en su voluntad, en su libertad, en su razón. Se puede tener buena o mala salud, más o menos cultura, por ejemplo, pero esto no afecta directamente al ser hombre. Sin embargo vivir en la mentira, el hacer uso de la violencia o el cometer un fraude, degradan a la persona, empeoran al ser humano, lo deshumanizan. Por el contrario las acciones buenas, vivir la verdad, actuar con honestidad, el buscar la justicia, le perfeccionan. El valor moral lleva a construir al hombre, a hacerlo más humano. Depende exclusivamente de la elección libre, el sujeto decide alcanzar dichos valores y esto sólo será posible basándose en esfuerzo y perseverancia. El hombre actúa como sujeto activo y no pasivo ante los valores morales, ya que se obtienen basándose en mérito. Estos valores perfeccionan al hombre de tal manera que lo hacen más humano, por ejemplo, la justicia hace al hombre más noble, de mayor calidad como persona. Un valor cobrará mayor importancia en cuanto logre perfeccionar al hombre en un aspecto más íntimamente humano. “Los valores humanos inframorales: Son aquellos valores que son exclusivos del hombre. Aquí encontramos valores como los económicos, la riqueza, el éxito, por ejemplo. La inteligencia y el conocimiento, el arte, el buen gusto. Y socialmente hablando, la prosperidad, el prestigio, la autoridad, etc.”3 Ahora pasaremos a analizar el currículo educativo nacional y la relación que existe entre sus políticas en cuanto a la formación en valores y los supuestos vacíos que tantos profesionales de la educación, analistas educativos y estudiantes han señalado en tiempos recientes. Situación actual de los valores en el salvador. La formación en valores es mencionada en varios documentos oficiales emitidos en El Salvador. En la Ley General de Educación encontramos ciertas referencias interesantes: En el artículo 2 literal “e” se dice que uno de los fines de la educación nacional es “conocer la realidad nacional e identificarse con los valores de la nacionalidad salvadoreña…”. Mas adelante en el artículo 21, literal “g” se dice que uno de los objetivos de la educación básica es “Contribuir a la aprehensión, práctica y respeto a los valores éticos, morales y cívicos, que habiliten para convivir satisfactoriamente en la sociedad”. Por otro lado en el Capítulo III Art. 93 se menciona la responsabilidad de la familia: “Los padres de familia deberán involucrarse responsablemente en la formación de sus hijos y en el reforzamiento de la labor de la escuela, con el propósito de propiciar el desarrollo de los buenos hábitos, la disciplina, la auto-estima, los valores, el sentido de pertenencia y solidaridad y la personalidad en general.” Basándonos en lo anterior podemos realizar algunos cuestionamientos a los papeles que juegan el Estado, el Ministerio de Educación y la familia en la formación de valores. En primer lugar se menciona que la práctica y respeto de valores se fomentará oficialmente desde los grados de educación básica. Se supone que cuando los estudiantes llegan al nivel medio, ya deberán practicar lo valores aprendidos durante la etapa básica; pero basta con visitar un centro educativo público para comprobar que la mayoría de los niños y adolescentes no saludan, se irrespetan, se pelean, insultan a los maestros y se expresan mal de las personas con quienes conviven. Por otro lado, muchos adolescentes y jóvenes de bachillerato valoran a su grupo de amigos más que a su familia. Eso no es totalmente malo, pero cuando la influencia es negativa existe la posibilidad que esos grupos se transformen en pequeñas pandillas que luego engrosarán las filas de las maras. En esas agrupaciones no se practican valores positivos. Ellos tienen sus propios valores, que antes que ayudarles a crecer, los hunde en drogas, violencia y delincuencia. En la Ley General de Educación se dice que los niños y niñas serán educados para convivir satisfactoriamente en la sociedad.4 Nos preguntamos porqué los jóvenes de hoy no conviven en armonía con la sociedad. Constantemente se observan jóvenes que fallecen a causa de la crisis de valores que vive nuestro país. Según La Comisión de Educación, Ciencia y Desarrollo, instituida en 1994, en el documento final de sus aportes, titulado “Transformar la Educación para la Paz y el Desarrollo de El Salvador” propuso ideas que influyeron en una política educativa que promoviera la cristalización de los Valores en el Proyecto Educativo Nacional. En el primer capítulo del documento se insinuó la necesidad de vincular la educación y la vida, donde se menciona: “definir qué valores han de determinar y organizar la educación es tarea prioritaria a la cabeza de cualquier esfuerzo de reordenamiento educativo”. En 1998 fue declarado por el Ex Presidente de la República, Dr. Armando Calderón Sol, el “Año de los Valores”, con el fin de reconstruir creencias y valores perdidos por la guerra. En esos días ya se consideraba que existía una gran amenaza de no poder rescatar los valores que ya no se estaban practicando y que la reconstrucción del país necesitaba además, la reconstrucción del ser humano en todas sus dimensiones. Esfuerzos realizados por le MINED para contrarrestar la perdida de valores. Según Oscar Picardo Joao5, para intentar contrarrestar esa amenaza el Estado a través del Ministerio de Educación (MINED) preparó materiales adecuados para acompañar la iniciativa. Por un lado, una Guía Metodológica para la Formación en Valores Humanos y Éticos; esta guía posee una metodología de trabajo con seis elementos, a partir de la siguiente propuesta: Valor seleccionado para trabajar y practicar durante la jornada; reflexión sobre el valor; información pertinente al valor; referencias prácticas para cristalizar el concepto; actividades para involucrar a los estudiantes y criterios para verificar logros y evaluar. La guía cuenta con características psicológicas para tomar en cuenta en el trabajo con niños y adolescentes, y también con sus respectivos objetivos: 1) desarrollar y practicar valores que contribuyan a la formación integral; 2) fomentar la práctica de actitudes y hábitos positivos que contribuyan a actuar con responsabilidad y seguridad en sí mismos; 3) Fomentar la práctica de valores para lograr una mejor convivencia social; y 4) desarrollar sentimientos de solidaridad humana y de respeto a sus semejantes. Otras actividades gestionadas por el MINED6 fueron las capacitaciones para adiestrar a los maestros en cómo educar en valores, haciendo énfasis en que el ejemplo es un punto de partida vital; más de treinta y dos mil maestros fueron capacitados sobre la temática. También se realizaron talleres de consulta con maestros del sector público y privado y organismos de la administración escolar local, se capacitaron técnicos del MINED y se realizó un certamen Nacional y un Foro Nacional de Valores. Los programas específicos7 de formación en valores que impulsa el MINED son: - Educación en valores en la escuela - Educación ambiental - Educación con enfoque de género - Programas de apoyo a la formación de valores - Programas recreativos y certámenes - Educación física y deportes - Programas preventivos - Infraestructura y mantenimiento escolar - Reforma de la educación media - Sistema de educación técnica (media y superior) - Supervisión y evaluación de la educación superior “El Ministerio de Educación ha definido como uno de los grandes retos, complementar la educación formal con la educación no formal pero poco o nada dice de políticas en torno a la educación informal que es la que el estudiante recibe espontáneamente del medio ambiente incluyendo a los medios de comunicación social. La Comisión de Educación Ciencia y desarrollo a esbozado algunos criterios al considerar la necesidad de que el Estado, la familia, y los medios de comunicación social se conviertan en entes hábiles para diseñar y aplicar políticas educativas para mejorar la sociedad “. 8 Pareciera que con toda una estructura didáctica y metodológica montada especialmente para fomentar la práctica de valores, a estas alturas del desarrollo de la nación, los índices de delincuencia, criminalidad, desintegración familiar, delitos sexuales, y otras situaciones producto por una parte de la crisis de valores, hubieran disminuido en algún porcentaje. Se crean leyes, se hacen campañas publicitarias, las escuelas para padres son obligatorias en los centros escolares, pero parece que poco contribuyen a que todos los adolescentes y jóvenes de hoy practiquen valores y los fomenten entre sus grupos de pertenencia. El mismo Ministerio de Educación a través de su sitio en Internet acepta que según encuestas realizadas acerca de los valores de los salvadoreños se afirma que “esta sociedad acepta ser machista en un 70 por ciento, al tiempo que el 83.3 por ciento de los encuestados está más proclive a incentivar “buenos modales” en los niños/as y a que sean obedientes más que a fomentarles la independencia o el desarrollo de la imaginación”9. Ineficacia de las instituciones sociales para incidir positivamente en la formación de valores. En el documento Desafíos de las Políticas y Programas en Formación de Valores MINED, menciona a la familia como una institución no sólo importante, sino muy importante. Sin embargo, la situación de conflicto de muchas familias salvadoreñas está en contraposición con esta aspiración de la población. Los datos reflejan, además, que debe hacerse énfasis en valores como la perseverancia y la determinación que ayuden a los jóvenes a trabajar con entereza, de acuerdo a objetivos y metas para consolidar mejor sus proyectos de vida. Un dato interesante a destacar acerca del mismo tema es que la escuela tiene un rol fundamental en la formación de los valores, “lo cual debe a su vez acompañarse de un proceso integral en el cual el resto de instituciones y procesos sociales en su conjunto contribuyen efectivamente a lograr la práctica de valores que nos dignifican como seres humanos”.10 Las últimas preguntas acerca de la efectividad de los programas mencionados es saber como se aplican, se desarrollan y evolucionan. Por ejemplo, si existen programas recreativos y culturales, cuantos jóvenes tienen acceso a ellos. ¿Qué pasa con los que quedan fuera porque la oferta de los programas no es atractiva o no llena sus expectativas?, o si en un certamen de oratoria solo se inscriben los estudiantes mas aplicados. ¿En donde quedan los estudiantes que son propensos a formar parte de pandillas? ¿Existen programas que los involucren? La importancia de estudiar esta temática es cuantificar y cualificar cuales instituciones sociales están realizando esfuerzos por educar en valores y verificar si el ese esfuerzo es en conjunto o de forma aislada. Con ellos lograremos conocer las causas de la crisis de valores y relacionar los elementos principales que reorienten las estrategias y metodologías empleadas. La llamada crisis social de la sociedad salvadoreña se inscribe en un amplio contexto configurado por circunstancias diversas, entre las cuales la influencia del pasado conflicto bélico político es uno entre muchos. A nadie escapa que durante dicho conflicto, las partes opuestas fomentaron explícitamente, valores como la intolerancia, el odio al contrario e incluso la eliminación del discrepante, aunque se concertó la paz, el cambio actitudinal no fue completo. Sin que sea la única instancia responsable de la formación moral y cívica, la escuela en todos sus niveles ha sido persistentemente mencionada como la institución idónea e influyente en este decisivo aspecto de la educación. En la reforma educativa salvadoreña se le asignó a la escuela salvadoreña mayor responsabilidad y liderazgo en el fomento de la comprensión y la práctica de normas y valores compartidos por la sociedad. Según el estudio “Diagnóstico de la Incidencia de la comunicación social en la reconciliación nacional de El Salvador” realizado por la Universidad Centroamericana y otros (1995), el mapa comunicativo de El Salvador se caracteriza por el predominio de los medios comerciales de comunicación, cuya dinámica se sustenta en dos ejes principales. Por un lado el alto nivel de competencia empresarial y por el otro, una fuerte vinculación con los sectores gubernamentales. Esta dinámica junto con la alta concentración de la propiedad y una potente capacidad de difusión, les posibilita incidir de manera preponderante en el flujo comunicativo del país cubriendo todo el territorio nacional. La comisión de educación, ciencia y desarrollo, recuerda en cambio, que en la sociedad moderna los medios de comunicación social desempeñan un papel importante en la información, la promoción y la identidad cultural, así como en la formación de valores, críticas y opiniones. Alerta además sobre la expansión de las comunicaciones masivas que como una tercera y poderosa fuerza, ejerce su influencia indiscriminada sobre las nuevas generaciones. Los medios tienen un gran potencial para convertirse en escuelas paralelas que beneficien a todos pero en realidad, esta vocación cultural de los medios no se manifiesta suficientemente, y en algunos casos, sus fines no son coherentes con las aspiraciones de desarrollo humano. La Comisión advierte que El Salvador puede estar cayendo en una especie de enfermedad, la anomia, es decir, un proceso en el cual el sistema de normas deja de ser percibido con claridad y va perdiendo su capacidad para influenciar y controlar. Los objetivos de la educación formal y los de los medios de comunicación, marcan rutas diferentes y contradictorias. Mientras la reforma educativa aboga por fomentar valores como la libertad, la verdad, la justicia, el bien, la belleza, la solidaridad, la competitividad y la seguridad; la educación informal, transmitida por los medios, fomenta la violencia, la ley del más fuerte, el individualismo, la fantasía del superhéroe que hace justicia por su propia mano y los valores estereotipados de las novelas. A veces cuando se buscan las causas del salvadoreño violento, del salvadoreño machista, del salvadoreño no solidario, del salvadoreño despreocupado por su comunidad o apático ante la cuestión política, se debería analizar con más cuidado el mensaje difundido por los medios de comunicación social, especialmente la televisión. No solo se copian las modas o los cortes de pelo de los artistas de las telenovelas, también se toman esquemas de conducta, modelos de sociedad, modelos de familia, modelos de amistad, etc. Estudios críticos sobre le papel de los medios de comunicación social, reconocen los efectos psicológicos, ideológicos, culturales, políticos y económicos, no solo en el joven sino en loa sociedad entera (Guillermo Orozco, al rescate de los medios 1994). El papel que juega el medio en la formación de los valores morales “Para Kohlberg los estadios del desarrollo moral están relacionados con la edad y siguen una secuencia invariante siendo universales (la secuencia no se ve afectada por las condiciones sociales o culturales, éstas solo influyen en la velocidad con que se pasa de un estadio a otro)”11 En contradicción a Kohlberg, Vigotski considera que el medio incide de manera determinante en la configuración de la personalidad y la identidad del individuo. El Salvador es un ejemplo de ello, donde, por los bajos niveles de escolaridad, y la preparación académica de los padres, además de la influencia de sus pares muchos no alcanzan a adaptarse de una manera adecuada a la sociedad, integrándose a grupos antisociales como son las pandillas juveniles y las maras. “El tercer nivel de razonamiento moral según Kohlberg (1968): Moralidad de principios autónomos (a los trece años, en la edad adulta temprana o nunca), marca el logro de la verdadera moralidad. Por primera vez, la persona reconoce la posibilidad de conflicto entre dos estándares socialmente aceptados y tratar de decidir entre ellos. El control de la conducta ahora es interno, ambos estándares se cumplen y se razonan acerca del bien y del mal. Las etapas 5 y 6 pueden ser métodos alternativos del nivel más alto de razonamiento moral. El quinto periodo del desarrollo moral de Kohlberg es la explicación del desarrollo del juicio moral conectado, por una parte, con los estadios del desarrollo cognitivo, y por otra, con los cambios en la capacidad creciente de asumir la perspectiva de otras personas. (estadio de la asunción de roles) La etapa 5 moralidad de contrato, de derechos individuales y de la ley democráticamente aceptada. La gente piensa en términos racionales, valora la voluntad de la mayoría y el bienestar de la sociedad. Por lo general considera que estos valores tienen más respaldo si se ajustan a la ley. Aunque reconocen que en ocasiones la necesidad humana y la ley se ven en conflicto, consideran que a largo plazo, es mejor para la sociedad obedecer la ley”.12 Algunas leyes destinadas a tratar las conductas desadaptadas de los adolescentes y jóvenes en vez de buscar soluciones adecuadas a la problemática la profundizan provocando un creciente aumento de delincuencia, violencia y muerte. “El sexto periodo es la aplicación de sus tesis a la teoría y practica de la educación moral. Esta teoría permite definir los objetivos a alcanzar (los estadios superiores) y los pasos para lograrlos y por otro lado comporta un método (crear un contexto que permita a los alumnos entrar en contacto con tipos de razonamiento moral más elevados que los suyos y una técnica principal (fomentar la discusión en grupos sobre conflictos morales) Moralidad de principios éticos universales. La gente hace lo que considera personalmente correcto; sin considerar las restricciones legales ni la opinión de los demás. Actúan de acuerdo con estándares interiores, sabiendo que se condenaran así mismos si no lo hacen.”13 En uno de los principios universales de la humanidad como la democracia, el dialogo es una de las formas de participación que permiten al ser humano resolver sus conflictos. Sin embargo, esto significa apostarle a una forma de vida basada en la tolerancia mutua y en la confianza activa de las instituciones aceptando las diferencias y la integridad de los otros, aspecto que en nuestro país estamos lejos de alcanzar. El sistema político y económico ha abandonado la función educativa generando una población poco culturizada y desigualdad en los ingresos de la población inequidad que origina la emigración de un quinto de la población salvadoreña hacia Estados Unidos ocasionando el problema de la paternidad irresponsable en El Salvador, miles de padres de familia renunciaron y están renunciando a la obligación de proteger y acompañar a sus hijos e hijas hasta que lleguen a su edad adulta. Por otro lado el Estado no da la debida protección incumpliendo el artículo 34 de la constitución política de El Salvador que expresa de manera contundente que todo menor tiene derecho que vivir en condiciones familiares y ambientales que le permitan su desarrollo integral para lo cual tendrá la protección del Estado. Por otro lado la dinámica laboral de la última década con sus horarios de domingo a domingo impide a miles de padres de familia efectuar sus obligaciones parentales por cumplir con obligaciones de alimentación y un techo seguro. Los jóvenes por otro lado necesitan de apoyo psicológico, afectivo y de valores morales. “El impacto de la economía en la globalización ha generado el crecimiento en las exportaciones agrícolas y textiles (maquilas), produciendo ingresos ascendentes. Esto a la vez genera empleo de maquila que se multiplicó del 1990 al 2000 alcanzando casi 90,000 puestos de trabajo. La mayoría de la población empleada se caracteriza por el bajo nivel de calificación de fuerza de trabajo y se asocia a las bajas tasas de escolaridad de educación provocando en el área laboral bajos salarios”14. Nuestra sociedad es fuertemente afectada por el alto índice de delincuencia y la violencia intra familiar. El PNUD 2003 ha estimado unos 1,717 millones de dólares para erradicar tal fenómeno, para ello El Salvador destina un 115% de PIB a la violencia. 15 Por otro lado la depuración anual de miles de inmigrantes indocumentados desde Estados Unidos (la mayoría de estos jóvenes) es un problema severo, pues empuja a la sociedad Centroamericana a jóvenes que no se han insertado en país. “El problema de la violencia estudiantil se incrementó después de firmada la paz. La violencia ha protagonizado por estudiantes no puede ser aisladas a otro tipo de violencia que sacude al país en la actualidad”16 En el Salvador antes que el problema de los jóvenes se tiene el problema de los adultos, y mal Hacen estos en pretender verlo como algo ajeno a ellos. Ante todo, los adultos (políticos, empresarios, profesores, padres de familia) no han sabido organizar una sociedad en la que las nuevas generaciones no solo se sientan acogidas sino que también tengan opciones para una vida digna. Son los adultos quienes propagan valores y normas contrarias a la convivencia pacifica y al respeto a los otros. Son ellos los que promueven la doble moral, que tanto daño ha hecho a la convivencia social en el país: condenan y profieren improperios contra todo aquello que consideran malo, pero no dudan en asumirlo cuando creen que nadie los ve. Esa doble moral los lleva a pretender ser el modelo a seguir por los jóvenes, olvidando que estos ni son ciegos ni tontos. Son los adultos los que no respetan el derecho de los jóvenes de ser tales, con los riesgos y peligros que ello supone, absurdamente, pretende que estos se ahorren la experiencia de equivocarse y con ello, de hacerse mayores de edad. El expediente preferido por los adultos es evitar que los jóvenes repitan sus errores de juventud; lo que sucede es que los errores no los cometieron siendo jóvenes, sino siendo adultos. Y lo peor de todo, es que muchos de los que quieren proteger a los jóvenes, no supieron protegerse a si mismos, ni han sabido cuidar al país que los vio nacer. Por ultimo los adultos han mezclado todo el problema de la juventud: han mezclado rebeldía juvenil con delincuencia, tatuajes con maras, sexualidad con inmoralidad y música con perversión, asociando lo bueno a un estilo de vida que pocos humanos pueden cumplir: absoluta rectitud moral, control total de las pasiones, disciplina y sobriedad angelicales, y limpieza y pulcritud en el vestir. En suma los adultos han olvidado que fueron jóvenes, que los padres de muchos de ellos no tuvieron el tino para entenderlos y que eso los frustro. No se les puede exigir que se comporten según el patrón ideal de ciudadano (respetuosos de las leyes, solidarios, tolerantes, dedicados a los estudios, dispuestos a servir a los suyos), cuando sus padres y profesores, así como las autoridades civiles y religiosas representan muchas veces todo lo opuesto y cuando la sociedad en la que viven es poco acogedora para la mayoría de ellos. Conclusión La mayoría de las interpretaciones sobre el fenómeno apuntan a culpabilizar a los jóvenes por sus arrebatos de violencia pero son pocos los que han puesto sus dedos acusadores sobre sí mismos. Pocos se muestran dispuestos a aceptar que la sociedad que han construido no necesariamente es una fiel imagen de los valores democráticos y de convivencia pacifica que se les reclama a los jóvenes. Factores de índole personal, familiar y comunitario son el principal detonante de las acciones de violencia protagonizada por los jóvenes en las escuelas y fuera de sus muros. La situación de la seguridad ciudadana es tema vital en casi todos los países. las pandillas juveniles existentes en toda la región y los fenómenos asociados a ellas tales como la precaria situación económica en nuestro país, la falta de oportunidades para los jóvenes, las débiles políticas gubernamentales orientadas al sector juvenil y los altos índices de violencia cobra diariamente la vida de muchos salvadoreños. “Un profesor de comunicaciones se preguntaba cuantas veces aparecen en los medios de comunicación, como noticia destacada, los representantes de la sociedad haciendo acciones positivas que promuevan la difusión de valores. ¿Cuántas veces ha sido primera plana o noticia importante la presentación de un libro? ¿Por qué no se insiste en lo bueno que hace la sociedad para salir adelante? ¿Por qué no dar un tratamiento más adecuado a las noticias de violencia o de violaciones sexuales o de asaltos? ¿Qué tipo de salvadoreño queremos conformar con este tipo de tratamiento informativo? ¿Acaso son esos los valores que queremos promover? ¿Cómo evitar una sociedad violenta si la acosamos con hechos y acciones violentas en los medios? ¿Cómo romper con un comportamiento morboso, si la presentación de las noticias promueve la morbosidad?”17 Nuestras sociedades tienen tendencia a plantear los valores en el terreno más abstracto posible, y en consecuencia, con un idealismo muy alejado de lo real. Esto da lugar a la hegemonía de un discurso publico, cargado de palabras fetiche, místicas y con escaso contenido que construyen, como diría Marcuse, un universo poblado de hipótesis que se auto validan y que repetidas incesante y monopolísticamente, se tornan definiciones o dictados, llegando a desconectar esos valores de las practicas efectivamente vigentes. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/poltica-nacional-de-seguridad-ciudadana-pnsc.html	Política nacional de seguridad ciudadana (pnsc)	DOCUMENTO BASE POLÍTICA NACIONAL DE SEGURIDAD CIUDADANA (PNSC) MINISTRO DEL INTERIOR: Don Rafael Filizzola Serra VICEMINISTRO DE SEGURIDAD INTERNA: Don Carmelo Caballero Dependencia responsable: Dirección de Políticas de Seguridad Ciudadana Director: Lic. José Caballero Quiñónez Equipo Técnico: Abogado Jorge Rolón Luna Abogado José Soler Román Colaboración: Abogada Virginia Cristaldo Documento de Política Nacional de Seguridad Ciudadana (PNSC) ÍNDICE Prólogo………………………………………………….............. 6 Introducción……………………………………………………. 9 CAPÍTULO I …………………………………………………......... 15 - Panorama de la Seguridad en Paraguay Capítulo II………………………………………………………… 33 - Objetivo general de la PNSC - Marco conceptual y definición - Marco legal Capítulo III………………………………………………………… 38 Ejes de la Política de Seguridad Ciudadana Eje 1: Cuadro situacional de la violencia y el delito y diagnóstico institucional……………………………………………………………. 38 - Objetivo específico - Estrategias principales - Elaboración y actualización permanente de un cuadro situacional de los fenómenos de la violencia y el delito. - La elaboración de un diagnóstico institucional de la capacidad funcional y gestión del Estado. Eje 2: Modernización institucional…………………………………… 40 - Objetivo específico - Estrategias instrumentales - Fortalecimiento de la gobernabilidad democrática de la seguridad ciudadana - Estrategia de reforma y modernización policial - Estrategia de modernización de la persecución penal - Estrategia de descentralización y fortalecimiento de la gobernabilidad democrática - Establecimiento de un sistema regional de indicadores estandarizados de convivencia y seguridad ciudadana - Estrategia de apoyo tecnológico - Proyección institucional de la política a mediano y largo plazo con presupuesto asignado. SOSTENIBILIDAD Eje 3: Prevención y control de la violencia y el delito……………… 55 - Objetivo específico - Estrategias sustantivas principales - Estrategias integradas de control y prevención del delito - Estrategia de prevención social - Estrategia de prevención situacional-ambiental - Estrategia de prevención policial Eje 4: Atención a situaciones especiales de conflictividad social y actividades criminales que requieren particular intervención en el marco de la PNSC…………………………………………………………………… 59 - Violencia urbana - Delincuencia organizada y transnacional - Narcotráfico - Falta de control de armas de fuego ligeras en la población - Hechos punibles en zonas rurales. Abigeato - Secuestros - Desarmaderos y situación irregular de automotores Capítulo IV………………………………………………………...... 71 Ejes transversales de la PNSC…………………………………………………… 71 - Participación ciudadana - Derechos humanos - Violencia de género - Lucha contra la impunidad - Dimensión comunicacional A modo de conclusión…………………………………………………………… 79 Bibliografía………………………………………………………………………. 80 PRÓLOGO El presente documento tiene como objetivo estructurar una Política Nacional de Seguridad Ciudadana como una Política de Estado en el marco de un Estado Democrático de Derecho1. Esta propuesta se enmarca, además, dentro de la Misión Institucional del Ministerio del Interior que se centra en los ejes: Seguridad y Gobernabilidad Democrática. Cuando en agosto de 2009 presenté los resultados del primer año de gestión había señalado la crítica situación en la que el país se encontraba en materia de seguridad ciudadana. Señalé las estadísticas vigentes entonces que nos daban una tasa aproximada de 13 homicidios por 100.000 habitantes, la cual sitúa al Paraguay en una situación epidémica, y ya no delicada, conforme a los parámetros de la Organización Panamericana de la Salud (los índices normales van de 0 a 5; de 6 a 8 se considera delicado, por encima de 8 se está ante un cuadro epidémico). Sin embargo, en el contexto de una realidad regional violenta, un informe del año 2010, que destaca que Latinoamérica se encuentra entre las regiones del mundo donde más ha caído el “Índice de Paz” respecto al 2009, debido al aumento de la delincuencia, homicidios y violencia interna, nos señala que avanzamos en la dirección correcta. Considerando una serie de variables, de acuerdo al Informe Global Peace Index2, elaborado por una institución independiente, Vision of Humanity, cuyos datos son compilados por la División de Inteligencia de la revista británica The Economist, siendo Uruguay el país menos violento de la región, Colombia ocupa la posición inversa y Paraguay está en un lugar intermedio, un poco por detrás de Argentina y Cuba, según el ranking elaborado por dicho Informe. Entre los países menos violentos de la región le siguen a Uruguay, que ocupa el puesto 24, Costa Rica (26), Nicaragua (64), Argentina (71), Cuba (72), Paraguay (77); luego vienen Bolivia (81), Perú (89), Ecuador (101), El Salvador (103), México (107), Guatemala (112), Honduras (125) y Colombia (138). Como se observará más adelante en este documento, hemos tenido en los últimos años una reducción de la tasa de homicidios, parámetro importante a la hora de medir la violencia en una sociedad determinada. La situación actual, epidémica pero controlable aplicando una política seria de seguridad, nos ha llevado a promover y ejecutar una serie de reformas institucionales en el ámbito de la Policía Nacional y del Ministerio, buscando además un cambio cultural. Todo esto difícilmente sea, tal vez, observable a corto plazo; pero, con empeño y constancia, nuevas prácticas se sedimentan creando una nueva cultura y dinámica institucional. Indiqué también entonces que la seguridad ciudadana, como la entiende este gobierno, es progresista, concebida como un derecho fundamental que permita el ejercicio pleno de la libertad y de los demás derechos consagrados en la Constitución. El dramático pasado paraguayo, todavía poco a poco develado a través de tumbas NN que se siguen hallando, ha dejado sus profundas huellas en la conciencia colectiva nacional. Uno de los logros importantes en tal sentido, vuelvo a resaltar, fue la creación de la Dirección de Derechos Humanos, que no representa la habilitación de una oficina más, sino indica el compromiso del Ministerio del Interior y del Gobierno de velar por la plena vigencia de los Derechos Humanos y así ir superando un pasado que nunca mereció el pueblo paraguayo. Finalmente, quisiera indicar que entonces había subrayado ciertas situaciones con las que nos habíamos encontrado al asumir esta cartera: - La carencia de los recursos más básicos para la Policía Nacional. - Urgentes necesidades presupuestarias. - Personal desmotivado y mal pagado. - Falta de confianza por parte de la ciudadanía. - Una situación de corrupción generalizada, presente en toda la institución. - Serios cuestionamientos en materia de DD.HH. y falta de voluntad política para enfrentar este problema y resolverlo. - Probablemente la debilidad más relevante, la ausencia de políticas de Estado en materia de seguridad. El último punto mencionado es el que ha generado todo lo anterior. Creemos que podemos avanzar hacia nueva sociedad democrática, justa, solidaria y próspera con la formulación y puesta en marcha de una Política Nacional de Seguridad Ciudadana. Este documento pretende abordar la seguridad ciudadana fijando ejes, objetivos y bases de una estrategia a ser formulada posteriormente con rigor científico y basada en una tradición humanista. Espero que la velocidad del desarrollo institucional que esta tarea impone, permita observar muchos de los cambios que ya hemos implementado, y pueda percibirse y, sobre todo, que se convierta en una realidad objetiva para los paraguayos y paraguayas, aquello que demanda tiempo, constancia, esfuerzo y sostenibilidad en el tiempo. Rafael Filizzola Serra Ministro INTRODUCCIÓN Contexto General Es importante tener en cuenta el contexto del cual se parte para la elaboración de la Política Nacional de Seguridad Ciudadana (en adelante, PNSC) del Paraguay; en primer término, existe una fuerte preocupación acerca del crecimiento de la criminalidad y la violencia en los países desarrollados y en el tercer mundo ya desde fines de los años ’80. A fines del siglo XX la violencia fue la primera causa de muerte en América Latina, entre las personas de 15 y 44 años de edad3. Como señala un autor, la violencia no ha sido ajena a los procesos de cotidianeidad o transformación social de América Latina: violenta fue la conquista, violento el esclavismo, violenta la independencia, violentos los procesos de apropiación de las tierras y de expropiación de los excedentes. Pero, en la actualidad se habla de un proceso distinto, singular, que se refiere a la violencia delincuencial y urbana. Pudiera tenerse la tentación de arribar, siguiendo al mismo autor y a partir de ciertos datos como los que se consignan más adelante en este documento, a la conclusión de que la pobreza es la causa de la violencia. Sin embargo, no existe una correlación cierta y comprobada entre estas dos situaciones, pues los países más pobres de América Latina, como Haití, Bolivia y Perú, no aparecen entre aquellos que tienen mayores tasas de homicidios. Y lo mismo ocurre al interior de los países: la mayor violencia de Brasil no se encuentra en los pobres estados del nordeste, sino en los ricos estados de Sao Paulo y Rio de Janeiro. En Venezuela, los homicidios ocurren en el área metropolitana de Caracas y en los ricos estados de Carabobo y Aragua y no en las divisiones pobres con mayores necesidades básicas insatisfechas, como Apure, Trujillo o Sucre. Ante esta situación se impone una hipótesis alternativa: el empobrecimiento, sumado a otro factor clave: la desigualdad, son las variables a las que más se les atribuye la generación de la violencia urbana que se está presenciando4. Una cuestión que está demostrada estadísticamente, aunque siempre hay que cruzarla con la distribución de la riqueza en cada país, es el Producto Interno Bruto (PIB) per cápita como indicador importante en materia de índice de criminalidad: “El ministro de Interior y Policía de República Dominicana, Franklin Almeyda, estimó que el PIB per cápita debe estar por encima de los US$ 10 mil anuales para superar el índice de violencia producido por la convivencia social. ‘Cuando disminuye el PIB, el bienestar y la calidad de vida de los ciudadanos baja y los índices de violencia se disparan’, destacó. En ese sentido, la autoridad estimó que la razón por la cual el índice de criminalidad de República Dominicana continúa bajando, se debe -en parte- al mejoramiento del nivel de vida de sus ciudadanos. El ministro dominicano citó el caso de su país donde, en 2009, la criminalidad se redujo en cuatro décimas, para terminar el año con 24.3 sobre 100 mil habitantes, mientras que ésta aumentó en el resto de la región. La diferencia, de acuerdo a la autoridad, es que el impacto de la crisis financiera fue menor en República Dominicana respecto al resto de la región, lo que se refleja aún más gracias a los dos primeros meses de 2010, donde el país ha obtenido un crecimiento del PIB del 6% y la criminalidad se ha reducido a 22.3 (…) En tanto Chile, con ingresos promedios de US$ 10.400 dólares anuales, ostenta una criminalidad de sólo 1.6%, lo que para Almeyda demuestra que la disponibilidad de ingresos adecuados amplía las posibilidades de inserción y el acceso a bienes y servicios en economías cada vez mas globalizadas. Almeyda también hace referencias a la realidad en Europa, con un índice de pobreza de 10.4% y una tasa de criminalidad del 5.4 por cada 100 mil habitantes, América alcanza el 35.0% de pobreza con una criminalidad del 16.2/100 mil. ‘Es un concepto sostenido por investigaciones y que ajustamos a la realidad dominicana. No es posible solucionar la seguridad exclusivamente desde el ámbito de la delincuencia y la actuación policial, porque la violencia intrafamiliar y la generada por la convivencia social ocupan el mayor por ciento de casos y eso se resuelve con el trabajo del Estado y de las instituciones civiles’, aseguró Almeyda (…) Para Almeyda, “la policía juega su rol en la seguridad democrática cuando se trata de hechos delictivos criminales, pero cuando la violencia se da en la convivencia social y en el entorno intrafamiliar, entonces el rol le pertenece al Estado y a sus instituciones, ellos son actores fundamentales para lograr la tranquilidad ciudadana elevando el nivel de vida de los ciudadanos y desarrollando programas con la población’. Delincuencia y convivencia son, para Almeyda, las dos columnas de la seguridad ciudadana y eso se logra con un ingreso mínimo de US$ 30 diarios, un crecimiento sostenido del PIB y el trabajo social del Estado y sus dependencias en la atención a las comunidades excluidas’.5 No se puede dejar de mencionar, además, el costo económico de la violencia: “Esa sensación de miedo tiene un impacto económico muy grande en la sociedad (…) Los costos económicos directos de la violencia representan el 11,4% del PIB en Colombia y el 6,9 % en El Salvador (…) pero estos costos directos también son importantes en Venezuela, donde es el 6,9%, en México, el 4,9%, y en Brasil y Perú 3,3% y 2,9% respectivamente. La cifra menor de estos países la tiene Perú, y aún así es superior al porcentaje del PIB solicitado por años para dedicar a la ciencia y la tecnología para lograr su desarrollo. (…) Los daños y transferencias de recursos que se dan en la región como resultado de la violencia representan, según cálculos del Banco Interamericano de Desarrollo, el 14,2 % del Producto Interno Bruto, lo cual es el equivalente a 168.000 millones de dólares”6. Un estudio desarrollado por el Banco Interamericano de Desarrollo (BID) –considerado como un primer esfuerzo por analizar el crimen y la violencia en Latinoamérica desde una perspectiva comparada– dice cuanto sigue7: “140.000 homicidios se verifican por año. Cada latinoamericano pierde el equivalente a casi 3 días anuales de vida saludable por causa de la violencia. 28 millones de familias son sujetos a hurto o robo en un año; es decir, 54 familias son robadas por minuto, aproximadamente una familia por segundo”8. La violencia media por cualquiera de estos indicadores es cinco veces más alta en Latinoamérica que en el resto del mundo. En capital humano, se pierde 1,9% de PIB, este porcentaje es equivalente al gasto de educación primaria de la región. En recursos de capital se pierde anualmente 4,6% del PIB, o sea la mitad de la inversión privada, las transferencias de recursos que se realizan entre víctimas y victimarios alcanzan 2,1% del PIB, porcentaje superior al efecto distributivo de todas las finanzas públicas9. Por su parte, según las Naciones Unidas: “…diversos estudios econométricos en el campo de la prevención del delito, indican que el costo del sistema de justicia penal constituye un costo muy superior a la aplicación de medidas preventivas, ya que el costo a que nos referimos representa un 40% y hasta 50% del costo total de la lucha contra la delincuencia. En los últimos 30 años, este costo ha aumentado en promedio un 95% en los países en vía de desarrollo y un 75% en los países desarrollados. Las estrategias de prevención del delito son entre dos y siete veces menos costosas que la encarcelación” (Décimo Congreso de las Naciones Unidas sobre Prevención del Delito, Viena 2000). El Informe Latinobarómetro 2008, señala a su vez el desempleo y la delincuencia como los problemas más importantes en América Latina10. En el país se tiene, por otro lado, la crisis institucional de la Policía Nacional (en adelante, PN), fuertemente inficionada por el delito y la corrupción. A esto se agrega una situación social en la que el desempleo abierto y oculto, la desigualdad en el ingreso, el desempleo juvenil y las tasas de escolarización y de deserción escolar se manifiestan como factores de riesgo dentro de amplias franjas de población excluida. Otros factores de riesgo son la proliferación de armas de fuego, el consumo y la micro comercialización de drogas, la prevalencia de los hogares sin padre, la violencia familiar, entre otros. El fenómeno de la inseguridad tiene tres vertientes: “…una de ellas es el sostenido aumento de los delitos violentos ‘callejeros’ o ‘comunes’ (…) otra lo constituyen los delitos de autoridad (…) aquellos cometidos por individuos al servicio del Estado, funcionarios políticos del gobierno y en especial policías; y una tercera proviene de las inseguridades y miedos que (…) son producto de las medidas de ajuste estructural, ‘traducida en particular por la desregulación y precarización en el trabajo y la desprotección estatal de la salud, la educación y la seguridad social’”11. Frente a esta realidad y ante el evidente fracaso del enfoque tradicional del “combate al delito” que hace énfasis en el control y la represión, se hace necesaria una estrategia que considere actuar sobre las causas del problema. Por su parte, aspectos como la globalización en todas sus dimensiones, no sólo económica, han tenido sus repercusiones en la facilitación, en muchos casos, de mejores oportunidades al crimen organizado transnacional. Hoy, sociólogos y politólogos hablan del fenómeno de la “glocalización”12, entendiendo éste como parte de una licencia lingüística formada por la unión de dos conceptos: Globalización y Localización, por lo que sugieren que el estudio de la inseguridad comience analizando la globalización de la violencia organizada, considerando el negocio de la droga, el blanqueo de dinero, el crimen organizado y el preocupante tráfico de seres humanos. Asimismo, en un segundo paso, el concepto se refiere a cómo el Estado se ve cuestionado en su monopolio de la seguridad pública, desde la esfera infraestatal, particularmente desde el último cuarto de siglo pasado, debido al crecimiento de la inseguridad ciudadana asociada a la delincuencia. La concepción y posterior implementación de esta PNSC responden a una situación de inercia que se planteaba como alternativa ante el crecimiento descontrolado de la violencia y la inseguridad ciudadana en sus dos vertientes: el crimen organizado y los delitos predatorios o “delincuencia patrimonial reiterada proveniente de los sectores más marginales de la sociedad”13. Por el contrario, esta alternativa, la de intervenir en este sensible ámbito de la realidad del país, por primera vez, con una política pública implica una decisión de cambio profundo que ha sido el reclamo claramente planteado por la ciudadanía el 8 de abril de 2008. Ha sido la respuesta ciudadana a la encrucijada que se planteaba en aquel momento mencionado. Y es a ese reclamo al que se responde con una política pública de seguridad que intenta ir más allá de aumentar sustancialmente las inversiones para modernizar y equipar a la PN. No se puede dejar de enfatizar que la PNCS requiere de un Estado fuerte. “La cuestión radica, sin embargo, en si lo que se demanda es un poder estatal para imponer autoritariamente el orden insolidario dictado” (…) por el ajuste estructural “o bien un poder estatal capaz de promover democráticamente una seguridad ciudadana basada en una mayor justicia social”14. La PNSC adoptada por este gobierno se basa en lo último, esto es, la promoción de la seguridad ciudadana en el marco de un Estado Social de Derecho. Para ello se requiere, entre otras cosas, potenciar las instituciones encargadas de la seguridad y las instancias de planificación, coordinación, ejecución y control tendientes a salvaguardar la seguridad interna, como lo es el “Consejo de Seguridad Interna, que tiene entre algunas de sus funciones “proponer políticas relativas a la prevención e investigación científica de la delincuencia…” (…) elaborar la doctrina y los planes para la coordinación e integración de las acciones y operaciones policiales…”15. Finalmente, no se puede dejar de mencionar que la PNSC que se adopta centra su eje fundamentalmente en el concepto de “ciudadanía”. El ciudadano, no el Estado, es el que está ubicado en el “centro” de los objetivos de la Política. Con esto se enfatiza que el Estado debe brindar las seguridades básicas para el ejercicio pleno de los elementos que hacen al concepto, como lo señala el politólogo T. H. Marshall16 y, que, esencialmente consiste en que cada cual sea tratado como miembro pleno de una sociedad de iguales en tres dimensiones de derechos: civiles, políticos y sociales. Capítulo I Panorama de la Seguridad en Paraguay Primera Parte Datos regionales y nacionales de criminalidad y violencia Ya se ha indicado en el prólogo que la situación de la violencia en el Paraguay es epidémica. Por otro lado, según datos de la Organización Mundial de la Salud, América Latina es la segunda región más violenta del mundo17; otros datos la colocan, sin embargo, en primer lugar18. En el continente americano, según datos del año 2009, hay una media de 25,6 homicidios por cada 100.000 habitantes, frente a los 8,9 que se registran, por ejemplo, en Europa. Las tasas más altas se dan en los países de América Latina y el Caribe. Para el Caribe, la tasa de homicidios es de 30 por cada 100.000 habitantes; la de Sudamérica, 26; y, la de Centroamérica, 22. Se observan disparidades en la región, sin embargo, como puede observarse en el cuadro 1, con una clara tendencia al aumento. Cuadro 119 Evolución de la tasa de homicidios para América Latina y sus regiones 1980-2006 Tasa de homicidios por cada 100.000 habitantes Países \| 1980 \| 1991 \| 2006 \| 200920 \| América Latina y el Caribe \| 12.5 \| 21.3 \| 25.1 \| 30 \| América Latina \| 12.8 \| 21.4 \| 25.3 \| s/d \| Centro América \| 35.6 \| 27.6 \| 23 \| 22 \| Caribe Latino \| 5.1 \| 8.8 \| 11 \| s/d \| Países Andinos \| 12.1 \| 39.5 \| 45.4 \| s/d \| Sudamérica \| s/d \| s/d \| s/d \| 26 \| Caribe \| s/d \| s/d \| s/d \| 30 \| Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html#AGRADECIMIENTOS_A_Dios	Universidad de el salvador	UNIVERSIDAD DE EL SALVADOR FACULTAD DE CIENCIAS Y HUMANIDADES DEPARTAMENTO DE CIENCIAS DE LA EDUCACION LOS FACTORES ASOCIADOS A LA FORMACIÓN EN VALORES MORALES DE LOS ESTUDIANTES DE EDUCACIÓN MEDIA EN LAS INSTITUCIONES DE: INSTITUTO TÉCNICO “RICALDONE” Y EL INSTITUTO NACIONAL “ALBERTO MASFERRER” DEL MUNICIPIO DE SAN SALVADOR TRABAJO DE GRADUACIÓN PRESENTADO POR: CARLOS ALEXANDER CORTEZ VARGAS FLOR DE MARIA VILLALTA DOCENTE DIRECTOR MsD. OSCAR WUILMAN HERRERA RAMOS PARA OPTAR AL GRADO DE: LICENCIADO EN CIENCIAS DE LA EDUCACIÓN CIUDAD UNIVERSITARIA, JUNIO DE 2007. Autoridades de la Universidad de El Salvador Rectora: Maria Isabel Rodríguez Vice Rector Académico: Ing. Joaquín Orlando Machuca Vice Rectora Administrativa: Dra. Carmen de Rivas Secretaria General: Lic. Margarita Rivas de Recinos Autoridades de la Facultad de Ciencias y Humanidades Decana: M.D. Ana María Glower de Alvarado Vicedecano: Lic. Carlos Ernesto Deras Secretaria: Licda. Oralia Esther Román de Rivas Jefe del Departamento de Ciencias de la Educación: M.D. Fulvio Eduardo Antonio Granadino Alegría Coordinador Del Proceso De Grado: M.D. Rafael Girón Ascencio Docente Director: MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos AGRADECIMIENTOS_A_Dios'>AGRADECIMIENTOS A Dios Por haber iluminado mi camino y guiarme con su poder en el proceso de formación profesional. A mi madre: Rosalba Villalta Por haberme brindado su apoyo moral durante el estudio. A mis tías: Gloria Ruth Villalta, Berta Centeno e Isabel Villalta Por facilitarme sus beneficios económicos para alcanzar mis objetivos personales. A mi hermano: Roberto Carlos Villalta Por haberme brindado su amor fraterno y económico en todo momento A mi esposo: Alfonso Zarpate Por su apoyo incondicional. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por facilitarmos su asesoramiento en la elaboración del trabajo de grado. Flor de Maria Villalta AGRADECIMIENTOS A la Santísima Trinidad: Por brindarme sus dones de sabiduría, entendimiento y fortaleza durante toda mi vida. A mi padre, Raúl Cortez: Por su ejemplo de trabajo, honestidad, disciplina y perseverancia. A mi madre, María Angélica Vargas: Quien su amor, oraciones y cuidados me ha educado en el camino de la bondad y servicio a los demás. A mis hermanos: José Raúl, Berta María y Luis Eduardo: Su acompañamiento y apoyo me ha animado siempre a seguir adelante. A mis abuelitas: Berta Cáceres y María Bonilla: Por su ternura y atenciones mientras estuvieron conmigo y ahora me bendicen desde el cielo. A mis familiares y amigos: Quienes con palabras de ánimo y fidelidad constante lograron hacer más fáciles estos años de estudio. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por transmitirnos sus conocimientos y ayuda para solventar las dificultades encontradas en este trabajo. Carlos Alexander Cortez Vargas ÍNDICE PÁG. Introducción…………………………….……………………………...……….i CAPITULO I Planteamiento del problema 1.1 Situación problemática…………………………………………………….. 1 1.2 Enunciado del problema …………………………………………………... 19 1.3 Justificación.…………………………………………………………….…. 19 1.4 Alcances y delimitaciones……………………………………………...….. 21 1.5 Objetivos ………………………….……….……………………………..... 22 1.5.1 Generales 1.5.2 Específicos 1.6 Supuestos de la investigación………………………………………..…….. 22 1.6.1 Generales 1.6.2 Específicos 1.7 Indicadores de trabajo …………………….…………………………..…… 24 CAPITULO II Marco teórico 2.1 Antecedentes de la investigación….……………………..……….…….….. 27 2.2 Fundamentos teóricos…………….…………………………….…..…….... 31 2.3 Definición de términos operacionales…………………………..…………. 70 CAPITULO III Metodología de la investigación 3.1 Tipo de investigación…………………………………………………….... 77 3.2 Población…………………………………………………………………... 77 3.3 Muestra…………………………………………………………………...... 78 3.4 Métodos y técnicas e instrumentos de investigación ………...……..….. 79 3.5 Metodología y procedimiento……………………………………………... 80 CAPITULO IV Análisis e interpretación de resultados 4.1 Organización y clasificación de datos…………………………………….. 81 4.2 Análisis e interpretación de resultados de la investigación………….…... 164 4.3 Resultados de la investigación…………………………………….……... 187 CAPITULO V Conclusiones y Recomendaciones 5.1 Conclusiones……………………………….……………………….…... 195 5.2 Recomendaciones…………………………………………………….... 197 Bibliografía……………………………………………………….….. 199 ANEXOS - Resumen del diagnóstico - Cuadro de relaciones - Instrumentos de trabajo - Mapa de escenario INTRODUCCION La educación en valores implica un proceso de construcción, una transformación personal y colectiva de cada uno de los miembros de la comunidad escolar. En un mundo que cambia a toda velocidad en lo cultural, en lo social, en lo tecnológico, en todas sus fases y que genera un abrumador volumen de información, la educación en valores se convierte en una detención necesaria para analizar, ordenar, reorientar y dar una percepción de la realidad. El presente trabajo tiene como objetivo investigar los factores que influyen en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. Esta investigación se divide en cinco capítulos de la manera siguiente: En el capítulo I, Planteamiento del problema, se expone la situación problemática, delimitación conceptual, temporal y espacial del problema, justificación, alcances, objetivos, supuestos, aspectos e indicadores, referidos a la investigación. E i n el capítulo II, Marco Teórico, se hace referencia a los antecedentes históricos con relación a la formación en valores morales, definición, fundamentación teórica y conceptual. En el capítulo III, Metodología de la investigación, presenta el tipo de investigación, la población, la muestra de la investigación, los métodos, técnicas e instrumentos y los procedimientos a aplicar en el tratamiento de los datos. En el capítulo IV, Análisis e interpretación de resultados, se presentan los análisis cualitativo y cuantitativo, así como la organización, clasificación e interpretación de los datos obtenidos de la investigación. El capítulo V, presenta las conclusiones, recomendaciones y bibliografía. Finalmente se presenta junto a los anexos, el resumen del diagnóstico, instrumentos de trabajo, mapa de escenario, cuadros y gráficas de los resultados. CAPITULO I PLANTEAMIENTO DEL PROBLEMA Con el objeto de hacer mas especifico nuestro problema de investigación se ha estructurado en siete apartados. El primero de ellos es la situación problemática donde se presenta el comportamiento actual del problema, indicadores reales y la posición de los diferentes actores políticos y sociales en relación a los valores. En el segundo apartado establecemos el enunciado del problemas mencionando las variables que se relacionaran durante el estudio investigativo. Posteriormente se presenta la justificación donde se expresan las principales razones que dan pie a la investigación. Seguidamente se aborda alcances y delimitaciones, objetivos, supuestos de la investigación e indicadores de trabajo. 1.1 Situación Problemática Para iniciar la sistematización de la inmensa información acerca de los valores, nos adentraremos en su concepto. “Los valores, forman parte de los objetos, acciones y actitudes que el ser humano persigue por considerarlos valiosos. En fin, todo aquello que en un momento, deseamos o apreciamos”1. De esta manera los valores forman parte de todas las personas. Todos tenemos un grupo de valores; estos pueden ser buenos o malos. Algunas personas pueden considerar que sus valores son excelentes aunque les causen problemas en sus vidas. Un joven puede considerar que sus valores principales están alrededor de su grupo de amigos, quienes no siempre ofrecen los mejores momentos para crecer como personas. Se entiende por valor moral todo aquello que lleve al hombre a defender y crecer en su dignidad de persona. El valor moral conduce al bien moral. “Recordemos que bien es aquello que mejora, perfecciona, completa”.2 El valor moral perfecciona al hombre en cuanto a ser hombre, en su voluntad, en su libertad, en su razón. Se puede tener buena o mala salud, más o menos cultura, por ejemplo, pero esto no afecta directamente al ser hombre. Sin embargo vivir en la mentira, el hacer uso de la violencia o el cometer un fraude, degradan a la persona, empeoran al ser humano, lo deshumanizan. Por el contrario las acciones buenas, vivir la verdad, actuar con honestidad, el buscar la justicia, le perfeccionan. El valor moral lleva a construir al hombre, a hacerlo más humano. Depende exclusivamente de la elección libre, el sujeto decide alcanzar dichos valores y esto sólo será posible basándose en esfuerzo y perseverancia. El hombre actúa como sujeto activo y no pasivo ante los valores morales, ya que se obtienen basándose en mérito. Estos valores perfeccionan al hombre de tal manera que lo hacen más humano, por ejemplo, la justicia hace al hombre más noble, de mayor calidad como persona. Un valor cobrará mayor importancia en cuanto logre perfeccionar al hombre en un aspecto más íntimamente humano. “Los valores humanos inframorales: Son aquellos valores que son exclusivos del hombre. Aquí encontramos valores como los económicos, la riqueza, el éxito, por ejemplo. La inteligencia y el conocimiento, el arte, el buen gusto. Y socialmente hablando, la prosperidad, el prestigio, la autoridad, etc.”3 Ahora pasaremos a analizar el currículo educativo nacional y la relación que existe entre sus políticas en cuanto a la formación en valores y los supuestos vacíos que tantos profesionales de la educación, analistas educativos y estudiantes han señalado en tiempos recientes. Situación actual de los valores en el salvador. La formación en valores es mencionada en varios documentos oficiales emitidos en El Salvador. En la Ley General de Educación encontramos ciertas referencias interesantes: En el artículo 2 literal “e” se dice que uno de los fines de la educación nacional es “conocer la realidad nacional e identificarse con los valores de la nacionalidad salvadoreña…”. Mas adelante en el artículo 21, literal “g” se dice que uno de los objetivos de la educación básica es “Contribuir a la aprehensión, práctica y respeto a los valores éticos, morales y cívicos, que habiliten para convivir satisfactoriamente en la sociedad”. Por otro lado en el Capítulo III Art. 93 se menciona la responsabilidad de la familia: “Los padres de familia deberán involucrarse responsablemente en la formación de sus hijos y en el reforzamiento de la labor de la escuela, con el propósito de propiciar el desarrollo de los buenos hábitos, la disciplina, la auto-estima, los valores, el sentido de pertenencia y solidaridad y la personalidad en general.” Basándonos en lo anterior podemos realizar algunos cuestionamientos a los papeles que juegan el Estado, el Ministerio de Educación y la familia en la formación de valores. En primer lugar se menciona que la práctica y respeto de valores se fomentará oficialmente desde los grados de educación básica. Se supone que cuando los estudiantes llegan al nivel medio, ya deberán practicar lo valores aprendidos durante la etapa básica; pero basta con visitar un centro educativo público para comprobar que la mayoría de los niños y adolescentes no saludan, se irrespetan, se pelean, insultan a los maestros y se expresan mal de las personas con quienes conviven. Por otro lado, muchos adolescentes y jóvenes de bachillerato valoran a su grupo de amigos más que a su familia. Eso no es totalmente malo, pero cuando la influencia es negativa existe la posibilidad que esos grupos se transformen en pequeñas pandillas que luego engrosarán las filas de las maras. En esas agrupaciones no se practican valores positivos. Ellos tienen sus propios valores, que antes que ayudarles a crecer, los hunde en drogas, violencia y delincuencia. En la Ley General de Educación se dice que los niños y niñas serán educados para convivir satisfactoriamente en la sociedad.4 Nos preguntamos porqué los jóvenes de hoy no conviven en armonía con la sociedad. Constantemente se observan jóvenes que fallecen a causa de la crisis de valores que vive nuestro país. Según La Comisión de Educación, Ciencia y Desarrollo, instituida en 1994, en el documento final de sus aportes, titulado “Transformar la Educación para la Paz y el Desarrollo de El Salvador” propuso ideas que influyeron en una política educativa que promoviera la cristalización de los Valores en el Proyecto Educativo Nacional. En el primer capítulo del documento se insinuó la necesidad de vincular la educación y la vida, donde se menciona: “definir qué valores han de determinar y organizar la educación es tarea prioritaria a la cabeza de cualquier esfuerzo de reordenamiento educativo”. En 1998 fue declarado por el Ex Presidente de la República, Dr. Armando Calderón Sol, el “Año de los Valores”, con el fin de reconstruir creencias y valores perdidos por la guerra. En esos días ya se consideraba que existía una gran amenaza de no poder rescatar los valores que ya no se estaban practicando y que la reconstrucción del país necesitaba además, la reconstrucción del ser humano en todas sus dimensiones. Esfuerzos realizados por le MINED para contrarrestar la perdida de valores. Según Oscar Picardo Joao5, para intentar contrarrestar esa amenaza el Estado a través del Ministerio de Educación (MINED) preparó materiales adecuados para acompañar la iniciativa. Por un lado, una Guía Metodológica para la Formación en Valores Humanos y Éticos; esta guía posee una metodología de trabajo con seis elementos, a partir de la siguiente propuesta: Valor seleccionado para trabajar y practicar durante la jornada; reflexión sobre el valor; información pertinente al valor; referencias prácticas para cristalizar el concepto; actividades para involucrar a los estudiantes y criterios para verificar logros y evaluar. La guía cuenta con características psicológicas para tomar en cuenta en el trabajo con niños y adolescentes, y también con sus respectivos objetivos: 1) desarrollar y practicar valores que contribuyan a la formación integral; 2) fomentar la práctica de actitudes y hábitos positivos que contribuyan a actuar con responsabilidad y seguridad en sí mismos; 3) Fomentar la práctica de valores para lograr una mejor convivencia social; y 4) desarrollar sentimientos de solidaridad humana y de respeto a sus semejantes. Otras actividades gestionadas por el MINED6 fueron las capacitaciones para adiestrar a los maestros en cómo educar en valores, haciendo énfasis en que el ejemplo es un punto de partida vital; más de treinta y dos mil maestros fueron capacitados sobre la temática. También se realizaron talleres de consulta con maestros del sector público y privado y organismos de la administración escolar local, se capacitaron técnicos del MINED y se realizó un certamen Nacional y un Foro Nacional de Valores. Los programas específicos7 de formación en valores que impulsa el MINED son: - Educación en valores en la escuela - Educación ambiental - Educación con enfoque de género - Programas de apoyo a la formación de valores - Programas recreativos y certámenes - Educación física y deportes - Programas preventivos - Infraestructura y mantenimiento escolar - Reforma de la educación media - Sistema de educación técnica (media y superior) - Supervisión y evaluación de la educación superior “El Ministerio de Educación ha definido como uno de los grandes retos, complementar la educación formal con la educación no formal pero poco o nada dice de políticas en torno a la educación informal que es la que el estudiante recibe espontáneamente del medio ambiente incluyendo a los medios de comunicación social. La Comisión de Educación Ciencia y desarrollo a esbozado algunos criterios al considerar la necesidad de que el Estado, la familia, y los medios de comunicación social se conviertan en entes hábiles para diseñar y aplicar políticas educativas para mejorar la sociedad “. 8 Pareciera que con toda una estructura didáctica y metodológica montada especialmente para fomentar la práctica de valores, a estas alturas del desarrollo de la nación, los índices de delincuencia, criminalidad, desintegración familiar, delitos sexuales, y otras situaciones producto por una parte de la crisis de valores, hubieran disminuido en algún porcentaje. Se crean leyes, se hacen campañas publicitarias, las escuelas para padres son obligatorias en los centros escolares, pero parece que poco contribuyen a que todos los adolescentes y jóvenes de hoy practiquen valores y los fomenten entre sus grupos de pertenencia. El mismo Ministerio de Educación a través de su sitio en Internet acepta que según encuestas realizadas acerca de los valores de los salvadoreños se afirma que “esta sociedad acepta ser machista en un 70 por ciento, al tiempo que el 83.3 por ciento de los encuestados está más proclive a incentivar “buenos modales” en los niños/as y a que sean obedientes más que a fomentarles la independencia o el desarrollo de la imaginación”9. Ineficacia de las instituciones sociales para incidir positivamente en la formación de valores. En el documento Desafíos de las Políticas y Programas en Formación de Valores MINED, menciona a la familia como una institución no sólo importante, sino muy importante. Sin embargo, la situación de conflicto de muchas familias salvadoreñas está en contraposición con esta aspiración de la población. Los datos reflejan, además, que debe hacerse énfasis en valores como la perseverancia y la determinación que ayuden a los jóvenes a trabajar con entereza, de acuerdo a objetivos y metas para consolidar mejor sus proyectos de vida. Un dato interesante a destacar acerca del mismo tema es que la escuela tiene un rol fundamental en la formación de los valores, “lo cual debe a su vez acompañarse de un proceso integral en el cual el resto de instituciones y procesos sociales en su conjunto contribuyen efectivamente a lograr la práctica de valores que nos dignifican como seres humanos”.10 Las últimas preguntas acerca de la efectividad de los programas mencionados es saber como se aplican, se desarrollan y evolucionan. Por ejemplo, si existen programas recreativos y culturales, cuantos jóvenes tienen acceso a ellos. ¿Qué pasa con los que quedan fuera porque la oferta de los programas no es atractiva o no llena sus expectativas?, o si en un certamen de oratoria solo se inscriben los estudiantes mas aplicados. ¿En donde quedan los estudiantes que son propensos a formar parte de pandillas? ¿Existen programas que los involucren? La importancia de estudiar esta temática es cuantificar y cualificar cuales instituciones sociales están realizando esfuerzos por educar en valores y verificar si el ese esfuerzo es en conjunto o de forma aislada. Con ellos lograremos conocer las causas de la crisis de valores y relacionar los elementos principales que reorienten las estrategias y metodologías empleadas. La llamada crisis social de la sociedad salvadoreña se inscribe en un amplio contexto configurado por circunstancias diversas, entre las cuales la influencia del pasado conflicto bélico político es uno entre muchos. A nadie escapa que durante dicho conflicto, las partes opuestas fomentaron explícitamente, valores como la intolerancia, el odio al contrario e incluso la eliminación del discrepante, aunque se concertó la paz, el cambio actitudinal no fue completo. Sin que sea la única instancia responsable de la formación moral y cívica, la escuela en todos sus niveles ha sido persistentemente mencionada como la institución idónea e influyente en este decisivo aspecto de la educación. En la reforma educativa salvadoreña se le asignó a la escuela salvadoreña mayor responsabilidad y liderazgo en el fomento de la comprensión y la práctica de normas y valores compartidos por la sociedad. Según el estudio “Diagnóstico de la Incidencia de la comunicación social en la reconciliación nacional de El Salvador” realizado por la Universidad Centroamericana y otros (1995), el mapa comunicativo de El Salvador se caracteriza por el predominio de los medios comerciales de comunicación, cuya dinámica se sustenta en dos ejes principales. Por un lado el alto nivel de competencia empresarial y por el otro, una fuerte vinculación con los sectores gubernamentales. Esta dinámica junto con la alta concentración de la propiedad y una potente capacidad de difusión, les posibilita incidir de manera preponderante en el flujo comunicativo del país cubriendo todo el territorio nacional. La comisión de educación, ciencia y desarrollo, recuerda en cambio, que en la sociedad moderna los medios de comunicación social desempeñan un papel importante en la información, la promoción y la identidad cultural, así como en la formación de valores, críticas y opiniones. Alerta además sobre la expansión de las comunicaciones masivas que como una tercera y poderosa fuerza, ejerce su influencia indiscriminada sobre las nuevas generaciones. Los medios tienen un gran potencial para convertirse en escuelas paralelas que beneficien a todos pero en realidad, esta vocación cultural de los medios no se manifiesta suficientemente, y en algunos casos, sus fines no son coherentes con las aspiraciones de desarrollo humano. La Comisión advierte que El Salvador puede estar cayendo en una especie de enfermedad, la anomia, es decir, un proceso en el cual el sistema de normas deja de ser percibido con claridad y va perdiendo su capacidad para influenciar y controlar. Los objetivos de la educación formal y los de los medios de comunicación, marcan rutas diferentes y contradictorias. Mientras la reforma educativa aboga por fomentar valores como la libertad, la verdad, la justicia, el bien, la belleza, la solidaridad, la competitividad y la seguridad; la educación informal, transmitida por los medios, fomenta la violencia, la ley del más fuerte, el individualismo, la fantasía del superhéroe que hace justicia por su propia mano y los valores estereotipados de las novelas. A veces cuando se buscan las causas del salvadoreño violento, del salvadoreño machista, del salvadoreño no solidario, del salvadoreño despreocupado por su comunidad o apático ante la cuestión política, se debería analizar con más cuidado el mensaje difundido por los medios de comunicación social, especialmente la televisión. No solo se copian las modas o los cortes de pelo de los artistas de las telenovelas, también se toman esquemas de conducta, modelos de sociedad, modelos de familia, modelos de amistad, etc. Estudios críticos sobre le papel de los medios de comunicación social, reconocen los efectos psicológicos, ideológicos, culturales, políticos y económicos, no solo en el joven sino en loa sociedad entera (Guillermo Orozco, al rescate de los medios 1994). El papel que juega el medio en la formación de los valores morales “Para Kohlberg los estadios del desarrollo moral están relacionados con la edad y siguen una secuencia invariante siendo universales (la secuencia no se ve afectada por las condiciones sociales o culturales, éstas solo influyen en la velocidad con que se pasa de un estadio a otro)”11 En contradicción a Kohlberg, Vigotski considera que el medio incide de manera determinante en la configuración de la personalidad y la identidad del individuo. El Salvador es un ejemplo de ello, donde, por los bajos niveles de escolaridad, y la preparación académica de los padres, además de la influencia de sus pares muchos no alcanzan a adaptarse de una manera adecuada a la sociedad, integrándose a grupos antisociales como son las pandillas juveniles y las maras. “El tercer nivel de razonamiento moral según Kohlberg (1968): Moralidad de principios autónomos (a los trece años, en la edad adulta temprana o nunca), marca el logro de la verdadera moralidad. Por primera vez, la persona reconoce la posibilidad de conflicto entre dos estándares socialmente aceptados y tratar de decidir entre ellos. El control de la conducta ahora es interno, ambos estándares se cumplen y se razonan acerca del bien y del mal. Las etapas 5 y 6 pueden ser métodos alternativos del nivel más alto de razonamiento moral. El quinto periodo del desarrollo moral de Kohlberg es la explicación del desarrollo del juicio moral conectado, por una parte, con los estadios del desarrollo cognitivo, y por otra, con los cambios en la capacidad creciente de asumir la perspectiva de otras personas. (estadio de la asunción de roles) La etapa 5 moralidad de contrato, de derechos individuales y de la ley democráticamente aceptada. La gente piensa en términos racionales, valora la voluntad de la mayoría y el bienestar de la sociedad. Por lo general considera que estos valores tienen más respaldo si se ajustan a la ley. Aunque reconocen que en ocasiones la necesidad humana y la ley se ven en conflicto, consideran que a largo plazo, es mejor para la sociedad obedecer la ley”.12 Algunas leyes destinadas a tratar las conductas desadaptadas de los adolescentes y jóvenes en vez de buscar soluciones adecuadas a la problemática la profundizan provocando un creciente aumento de delincuencia, violencia y muerte. “El sexto periodo es la aplicación de sus tesis a la teoría y practica de la educación moral. Esta teoría permite definir los objetivos a alcanzar (los estadios superiores) y los pasos para lograrlos y por otro lado comporta un método (crear un contexto que permita a los alumnos entrar en contacto con tipos de razonamiento moral más elevados que los suyos y una técnica principal (fomentar la discusión en grupos sobre conflictos morales) Moralidad de principios éticos universales. La gente hace lo que considera personalmente correcto; sin considerar las restricciones legales ni la opinión de los demás. Actúan de acuerdo con estándares interiores, sabiendo que se condenaran así mismos si no lo hacen.”13 En uno de los principios universales de la humanidad como la democracia, el dialogo es una de las formas de participación que permiten al ser humano resolver sus conflictos. Sin embargo, esto significa apostarle a una forma de vida basada en la tolerancia mutua y en la confianza activa de las instituciones aceptando las diferencias y la integridad de los otros, aspecto que en nuestro país estamos lejos de alcanzar. El sistema político y económico ha abandonado la función educativa generando una población poco culturizada y desigualdad en los ingresos de la población inequidad que origina la emigración de un quinto de la población salvadoreña hacia Estados Unidos ocasionando el problema de la paternidad irresponsable en El Salvador, miles de padres de familia renunciaron y están renunciando a la obligación de proteger y acompañar a sus hijos e hijas hasta que lleguen a su edad adulta. Por otro lado el Estado no da la debida protección incumpliendo el artículo 34 de la constitución política de El Salvador que expresa de manera contundente que todo menor tiene derecho que vivir en condiciones familiares y ambientales que le permitan su desarrollo integral para lo cual tendrá la protección del Estado. Por otro lado la dinámica laboral de la última década con sus horarios de domingo a domingo impide a miles de padres de familia efectuar sus obligaciones parentales por cumplir con obligaciones de alimentación y un techo seguro. Los jóvenes por otro lado necesitan de apoyo psicológico, afectivo y de valores morales. “El impacto de la economía en la globalización ha generado el crecimiento en las exportaciones agrícolas y textiles (maquilas), produciendo ingresos ascendentes. Esto a la vez genera empleo de maquila que se multiplicó del 1990 al 2000 alcanzando casi 90,000 puestos de trabajo. La mayoría de la población empleada se caracteriza por el bajo nivel de calificación de fuerza de trabajo y se asocia a las bajas tasas de escolaridad de educación provocando en el área laboral bajos salarios”14. Nuestra sociedad es fuertemente afectada por el alto índice de delincuencia y la violencia intra familiar. El PNUD 2003 ha estimado unos 1,717 millones de dólares para erradicar tal fenómeno, para ello El Salvador destina un 115% de PIB a la violencia. 15 Por otro lado la depuración anual de miles de inmigrantes indocumentados desde Estados Unidos (la mayoría de estos jóvenes) es un problema severo, pues empuja a la sociedad Centroamericana a jóvenes que no se han insertado en país. “El problema de la violencia estudiantil se incrementó después de firmada la paz. La violencia ha protagonizado por estudiantes no puede ser aisladas a otro tipo de violencia que sacude al país en la actualidad”16 En el Salvador antes que el problema de los jóvenes se tiene el problema de los adultos, y mal Hacen estos en pretender verlo como algo ajeno a ellos. Ante todo, los adultos (políticos, empresarios, profesores, padres de familia) no han sabido organizar una sociedad en la que las nuevas generaciones no solo se sientan acogidas sino que también tengan opciones para una vida digna. Son los adultos quienes propagan valores y normas contrarias a la convivencia pacifica y al respeto a los otros. Son ellos los que promueven la doble moral, que tanto daño ha hecho a la convivencia social en el país: condenan y profieren improperios contra todo aquello que consideran malo, pero no dudan en asumirlo cuando creen que nadie los ve. Esa doble moral los lleva a pretender ser el modelo a seguir por los jóvenes, olvidando que estos ni son ciegos ni tontos. Son los adultos los que no respetan el derecho de los jóvenes de ser tales, con los riesgos y peligros que ello supone, absurdamente, pretende que estos se ahorren la experiencia de equivocarse y con ello, de hacerse mayores de edad. El expediente preferido por los adultos es evitar que los jóvenes repitan sus errores de juventud; lo que sucede es que los errores no los cometieron siendo jóvenes, sino siendo adultos. Y lo peor de todo, es que muchos de los que quieren proteger a los jóvenes, no supieron protegerse a si mismos, ni han sabido cuidar al país que los vio nacer. Por ultimo los adultos han mezclado todo el problema de la juventud: han mezclado rebeldía juvenil con delincuencia, tatuajes con maras, sexualidad con inmoralidad y música con perversión, asociando lo bueno a un estilo de vida que pocos humanos pueden cumplir: absoluta rectitud moral, control total de las pasiones, disciplina y sobriedad angelicales, y limpieza y pulcritud en el vestir. En suma los adultos han olvidado que fueron jóvenes, que los padres de muchos de ellos no tuvieron el tino para entenderlos y que eso los frustro. No se les puede exigir que se comporten según el patrón ideal de ciudadano (respetuosos de las leyes, solidarios, tolerantes, dedicados a los estudios, dispuestos a servir a los suyos), cuando sus padres y profesores, así como las autoridades civiles y religiosas representan muchas veces todo lo opuesto y cuando la sociedad en la que viven es poco acogedora para la mayoría de ellos. Conclusión La mayoría de las interpretaciones sobre el fenómeno apuntan a culpabilizar a los jóvenes por sus arrebatos de violencia pero son pocos los que han puesto sus dedos acusadores sobre sí mismos. Pocos se muestran dispuestos a aceptar que la sociedad que han construido no necesariamente es una fiel imagen de los valores democráticos y de convivencia pacifica que se les reclama a los jóvenes. Factores de índole personal, familiar y comunitario son el principal detonante de las acciones de violencia protagonizada por los jóvenes en las escuelas y fuera de sus muros. La situación de la seguridad ciudadana es tema vital en casi todos los países. las pandillas juveniles existentes en toda la región y los fenómenos asociados a ellas tales como la precaria situación económica en nuestro país, la falta de oportunidades para los jóvenes, las débiles políticas gubernamentales orientadas al sector juvenil y los altos índices de violencia cobra diariamente la vida de muchos salvadoreños. “Un profesor de comunicaciones se preguntaba cuantas veces aparecen en los medios de comunicación, como noticia destacada, los representantes de la sociedad haciendo acciones positivas que promuevan la difusión de valores. ¿Cuántas veces ha sido primera plana o noticia importante la presentación de un libro? ¿Por qué no se insiste en lo bueno que hace la sociedad para salir adelante? ¿Por qué no dar un tratamiento más adecuado a las noticias de violencia o de violaciones sexuales o de asaltos? ¿Qué tipo de salvadoreño queremos conformar con este tipo de tratamiento informativo? ¿Acaso son esos los valores que queremos promover? ¿Cómo evitar una sociedad violenta si la acosamos con hechos y acciones violentas en los medios? ¿Cómo romper con un comportamiento morboso, si la presentación de las noticias promueve la morbosidad?”17 Nuestras sociedades tienen tendencia a plantear los valores en el terreno más abstracto posible, y en consecuencia, con un idealismo muy alejado de lo real. Esto da lugar a la hegemonía de un discurso publico, cargado de palabras fetiche, místicas y con escaso contenido que construyen, como diría Marcuse, un universo poblado de hipótesis que se auto validan y que repetidas incesante y monopolísticamente, se tornan definiciones o dictados, llegando a desconectar esos valores de las practicas efectivamente vigentes. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html#Carlos_Alexander_Cortez_Vargas__ÍNDICE__PÁG.	Universidad de el salvador	UNIVERSIDAD DE EL SALVADOR FACULTAD DE CIENCIAS Y HUMANIDADES DEPARTAMENTO DE CIENCIAS DE LA EDUCACION LOS FACTORES ASOCIADOS A LA FORMACIÓN EN VALORES MORALES DE LOS ESTUDIANTES DE EDUCACIÓN MEDIA EN LAS INSTITUCIONES DE: INSTITUTO TÉCNICO “RICALDONE” Y EL INSTITUTO NACIONAL “ALBERTO MASFERRER” DEL MUNICIPIO DE SAN SALVADOR TRABAJO DE GRADUACIÓN PRESENTADO POR: CARLOS ALEXANDER CORTEZ VARGAS FLOR DE MARIA VILLALTA DOCENTE DIRECTOR MsD. OSCAR WUILMAN HERRERA RAMOS PARA OPTAR AL GRADO DE: LICENCIADO EN CIENCIAS DE LA EDUCACIÓN CIUDAD UNIVERSITARIA, JUNIO DE 2007. Autoridades de la Universidad de El Salvador Rectora: Maria Isabel Rodríguez Vice Rector Académico: Ing. Joaquín Orlando Machuca Vice Rectora Administrativa: Dra. Carmen de Rivas Secretaria General: Lic. Margarita Rivas de Recinos Autoridades de la Facultad de Ciencias y Humanidades Decana: M.D. Ana María Glower de Alvarado Vicedecano: Lic. Carlos Ernesto Deras Secretaria: Licda. Oralia Esther Román de Rivas Jefe del Departamento de Ciencias de la Educación: M.D. Fulvio Eduardo Antonio Granadino Alegría Coordinador Del Proceso De Grado: M.D. Rafael Girón Ascencio Docente Director: MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos AGRADECIMIENTOS_A_Dios'>AGRADECIMIENTOS A Dios Por haber iluminado mi camino y guiarme con su poder en el proceso de formación profesional. A mi madre: Rosalba Villalta Por haberme brindado su apoyo moral durante el estudio. A mis tías: Gloria Ruth Villalta, Berta Centeno e Isabel Villalta Por facilitarme sus beneficios económicos para alcanzar mis objetivos personales. A mi hermano: Roberto Carlos Villalta Por haberme brindado su amor fraterno y económico en todo momento A mi esposo: Alfonso Zarpate Por su apoyo incondicional. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por facilitarmos su asesoramiento en la elaboración del trabajo de grado. Flor de Maria Villalta AGRADECIMIENTOS A la Santísima Trinidad: Por brindarme sus dones de sabiduría, entendimiento y fortaleza durante toda mi vida. A mi padre, Raúl Cortez: Por su ejemplo de trabajo, honestidad, disciplina y perseverancia. A mi madre, María Angélica Vargas: Quien su amor, oraciones y cuidados me ha educado en el camino de la bondad y servicio a los demás. A mis hermanos: José Raúl, Berta María y Luis Eduardo: Su acompañamiento y apoyo me ha animado siempre a seguir adelante. A mis abuelitas: Berta Cáceres y María Bonilla: Por su ternura y atenciones mientras estuvieron conmigo y ahora me bendicen desde el cielo. A mis familiares y amigos: Quienes con palabras de ánimo y fidelidad constante lograron hacer más fáciles estos años de estudio. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por transmitirnos sus conocimientos y ayuda para solventar las dificultades encontradas en este trabajo. Carlos Alexander Cortez Vargas ÍNDICE PÁG. Introducción…………………………….……………………………...……….i CAPITULO I Planteamiento del problema 1.1 Situación problemática…………………………………………………….. 1 1.2 Enunciado del problema …………………………………………………... 19 1.3 Justificación.…………………………………………………………….…. 19 1.4 Alcances y delimitaciones……………………………………………...….. 21 1.5 Objetivos ………………………….……….……………………………..... 22 1.5.1 Generales 1.5.2 Específicos 1.6 Supuestos de la investigación………………………………………..…….. 22 1.6.1 Generales 1.6.2 Específicos 1.7 Indicadores de trabajo …………………….…………………………..…… 24 CAPITULO II Marco teórico 2.1 Antecedentes de la investigación….……………………..……….…….….. 27 2.2 Fundamentos teóricos…………….…………………………….…..…….... 31 2.3 Definición de términos operacionales…………………………..…………. 70 CAPITULO III Metodología de la investigación 3.1 Tipo de investigación…………………………………………………….... 77 3.2 Población…………………………………………………………………... 77 3.3 Muestra…………………………………………………………………...... 78 3.4 Métodos y técnicas e instrumentos de investigación ………...……..….. 79 3.5 Metodología y procedimiento……………………………………………... 80 CAPITULO IV Análisis e interpretación de resultados 4.1 Organización y clasificación de datos…………………………………….. 81 4.2 Análisis e interpretación de resultados de la investigación………….…... 164 4.3 Resultados de la investigación…………………………………….……... 187 CAPITULO V Conclusiones y Recomendaciones 5.1 Conclusiones……………………………….……………………….…... 195 5.2 Recomendaciones…………………………………………………….... 197 Bibliografía……………………………………………………….….. 199 ANEXOS - Resumen del diagnóstico - Cuadro de relaciones - Instrumentos de trabajo - Mapa de escenario INTRODUCCION La educación en valores implica un proceso de construcción, una transformación personal y colectiva de cada uno de los miembros de la comunidad escolar. En un mundo que cambia a toda velocidad en lo cultural, en lo social, en lo tecnológico, en todas sus fases y que genera un abrumador volumen de información, la educación en valores se convierte en una detención necesaria para analizar, ordenar, reorientar y dar una percepción de la realidad. El presente trabajo tiene como objetivo investigar los factores que influyen en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. Esta investigación se divide en cinco capítulos de la manera siguiente: En el capítulo I, Planteamiento del problema, se expone la situación problemática, delimitación conceptual, temporal y espacial del problema, justificación, alcances, objetivos, supuestos, aspectos e indicadores, referidos a la investigación. E i n el capítulo II, Marco Teórico, se hace referencia a los antecedentes históricos con relación a la formación en valores morales, definición, fundamentación teórica y conceptual. En el capítulo III, Metodología de la investigación, presenta el tipo de investigación, la población, la muestra de la investigación, los métodos, técnicas e instrumentos y los procedimientos a aplicar en el tratamiento de los datos. En el capítulo IV, Análisis e interpretación de resultados, se presentan los análisis cualitativo y cuantitativo, así como la organización, clasificación e interpretación de los datos obtenidos de la investigación. El capítulo V, presenta las conclusiones, recomendaciones y bibliografía. Finalmente se presenta junto a los anexos, el resumen del diagnóstico, instrumentos de trabajo, mapa de escenario, cuadros y gráficas de los resultados. CAPITULO I PLANTEAMIENTO DEL PROBLEMA Con el objeto de hacer mas especifico nuestro problema de investigación se ha estructurado en siete apartados. El primero de ellos es la situación problemática donde se presenta el comportamiento actual del problema, indicadores reales y la posición de los diferentes actores políticos y sociales en relación a los valores. En el segundo apartado establecemos el enunciado del problemas mencionando las variables que se relacionaran durante el estudio investigativo. Posteriormente se presenta la justificación donde se expresan las principales razones que dan pie a la investigación. Seguidamente se aborda alcances y delimitaciones, objetivos, supuestos de la investigación e indicadores de trabajo. 1.1 Situación Problemática Para iniciar la sistematización de la inmensa información acerca de los valores, nos adentraremos en su concepto. “Los valores, forman parte de los objetos, acciones y actitudes que el ser humano persigue por considerarlos valiosos. En fin, todo aquello que en un momento, deseamos o apreciamos”1. De esta manera los valores forman parte de todas las personas. Todos tenemos un grupo de valores; estos pueden ser buenos o malos. Algunas personas pueden considerar que sus valores son excelentes aunque les causen problemas en sus vidas. Un joven puede considerar que sus valores principales están alrededor de su grupo de amigos, quienes no siempre ofrecen los mejores momentos para crecer como personas. Se entiende por valor moral todo aquello que lleve al hombre a defender y crecer en su dignidad de persona. El valor moral conduce al bien moral. “Recordemos que bien es aquello que mejora, perfecciona, completa”.2 El valor moral perfecciona al hombre en cuanto a ser hombre, en su voluntad, en su libertad, en su razón. Se puede tener buena o mala salud, más o menos cultura, por ejemplo, pero esto no afecta directamente al ser hombre. Sin embargo vivir en la mentira, el hacer uso de la violencia o el cometer un fraude, degradan a la persona, empeoran al ser humano, lo deshumanizan. Por el contrario las acciones buenas, vivir la verdad, actuar con honestidad, el buscar la justicia, le perfeccionan. El valor moral lleva a construir al hombre, a hacerlo más humano. Depende exclusivamente de la elección libre, el sujeto decide alcanzar dichos valores y esto sólo será posible basándose en esfuerzo y perseverancia. El hombre actúa como sujeto activo y no pasivo ante los valores morales, ya que se obtienen basándose en mérito. Estos valores perfeccionan al hombre de tal manera que lo hacen más humano, por ejemplo, la justicia hace al hombre más noble, de mayor calidad como persona. Un valor cobrará mayor importancia en cuanto logre perfeccionar al hombre en un aspecto más íntimamente humano. “Los valores humanos inframorales: Son aquellos valores que son exclusivos del hombre. Aquí encontramos valores como los económicos, la riqueza, el éxito, por ejemplo. La inteligencia y el conocimiento, el arte, el buen gusto. Y socialmente hablando, la prosperidad, el prestigio, la autoridad, etc.”3 Ahora pasaremos a analizar el currículo educativo nacional y la relación que existe entre sus políticas en cuanto a la formación en valores y los supuestos vacíos que tantos profesionales de la educación, analistas educativos y estudiantes han señalado en tiempos recientes. Situación actual de los valores en el salvador. La formación en valores es mencionada en varios documentos oficiales emitidos en El Salvador. En la Ley General de Educación encontramos ciertas referencias interesantes: En el artículo 2 literal “e” se dice que uno de los fines de la educación nacional es “conocer la realidad nacional e identificarse con los valores de la nacionalidad salvadoreña…”. Mas adelante en el artículo 21, literal “g” se dice que uno de los objetivos de la educación básica es “Contribuir a la aprehensión, práctica y respeto a los valores éticos, morales y cívicos, que habiliten para convivir satisfactoriamente en la sociedad”. Por otro lado en el Capítulo III Art. 93 se menciona la responsabilidad de la familia: “Los padres de familia deberán involucrarse responsablemente en la formación de sus hijos y en el reforzamiento de la labor de la escuela, con el propósito de propiciar el desarrollo de los buenos hábitos, la disciplina, la auto-estima, los valores, el sentido de pertenencia y solidaridad y la personalidad en general.” Basándonos en lo anterior podemos realizar algunos cuestionamientos a los papeles que juegan el Estado, el Ministerio de Educación y la familia en la formación de valores. En primer lugar se menciona que la práctica y respeto de valores se fomentará oficialmente desde los grados de educación básica. Se supone que cuando los estudiantes llegan al nivel medio, ya deberán practicar lo valores aprendidos durante la etapa básica; pero basta con visitar un centro educativo público para comprobar que la mayoría de los niños y adolescentes no saludan, se irrespetan, se pelean, insultan a los maestros y se expresan mal de las personas con quienes conviven. Por otro lado, muchos adolescentes y jóvenes de bachillerato valoran a su grupo de amigos más que a su familia. Eso no es totalmente malo, pero cuando la influencia es negativa existe la posibilidad que esos grupos se transformen en pequeñas pandillas que luego engrosarán las filas de las maras. En esas agrupaciones no se practican valores positivos. Ellos tienen sus propios valores, que antes que ayudarles a crecer, los hunde en drogas, violencia y delincuencia. En la Ley General de Educación se dice que los niños y niñas serán educados para convivir satisfactoriamente en la sociedad.4 Nos preguntamos porqué los jóvenes de hoy no conviven en armonía con la sociedad. Constantemente se observan jóvenes que fallecen a causa de la crisis de valores que vive nuestro país. Según La Comisión de Educación, Ciencia y Desarrollo, instituida en 1994, en el documento final de sus aportes, titulado “Transformar la Educación para la Paz y el Desarrollo de El Salvador” propuso ideas que influyeron en una política educativa que promoviera la cristalización de los Valores en el Proyecto Educativo Nacional. En el primer capítulo del documento se insinuó la necesidad de vincular la educación y la vida, donde se menciona: “definir qué valores han de determinar y organizar la educación es tarea prioritaria a la cabeza de cualquier esfuerzo de reordenamiento educativo”. En 1998 fue declarado por el Ex Presidente de la República, Dr. Armando Calderón Sol, el “Año de los Valores”, con el fin de reconstruir creencias y valores perdidos por la guerra. En esos días ya se consideraba que existía una gran amenaza de no poder rescatar los valores que ya no se estaban practicando y que la reconstrucción del país necesitaba además, la reconstrucción del ser humano en todas sus dimensiones. Esfuerzos realizados por le MINED para contrarrestar la perdida de valores. Según Oscar Picardo Joao5, para intentar contrarrestar esa amenaza el Estado a través del Ministerio de Educación (MINED) preparó materiales adecuados para acompañar la iniciativa. Por un lado, una Guía Metodológica para la Formación en Valores Humanos y Éticos; esta guía posee una metodología de trabajo con seis elementos, a partir de la siguiente propuesta: Valor seleccionado para trabajar y practicar durante la jornada; reflexión sobre el valor; información pertinente al valor; referencias prácticas para cristalizar el concepto; actividades para involucrar a los estudiantes y criterios para verificar logros y evaluar. La guía cuenta con características psicológicas para tomar en cuenta en el trabajo con niños y adolescentes, y también con sus respectivos objetivos: 1) desarrollar y practicar valores que contribuyan a la formación integral; 2) fomentar la práctica de actitudes y hábitos positivos que contribuyan a actuar con responsabilidad y seguridad en sí mismos; 3) Fomentar la práctica de valores para lograr una mejor convivencia social; y 4) desarrollar sentimientos de solidaridad humana y de respeto a sus semejantes. Otras actividades gestionadas por el MINED6 fueron las capacitaciones para adiestrar a los maestros en cómo educar en valores, haciendo énfasis en que el ejemplo es un punto de partida vital; más de treinta y dos mil maestros fueron capacitados sobre la temática. También se realizaron talleres de consulta con maestros del sector público y privado y organismos de la administración escolar local, se capacitaron técnicos del MINED y se realizó un certamen Nacional y un Foro Nacional de Valores. Los programas específicos7 de formación en valores que impulsa el MINED son: - Educación en valores en la escuela - Educación ambiental - Educación con enfoque de género - Programas de apoyo a la formación de valores - Programas recreativos y certámenes - Educación física y deportes - Programas preventivos - Infraestructura y mantenimiento escolar - Reforma de la educación media - Sistema de educación técnica (media y superior) - Supervisión y evaluación de la educación superior “El Ministerio de Educación ha definido como uno de los grandes retos, complementar la educación formal con la educación no formal pero poco o nada dice de políticas en torno a la educación informal que es la que el estudiante recibe espontáneamente del medio ambiente incluyendo a los medios de comunicación social. La Comisión de Educación Ciencia y desarrollo a esbozado algunos criterios al considerar la necesidad de que el Estado, la familia, y los medios de comunicación social se conviertan en entes hábiles para diseñar y aplicar políticas educativas para mejorar la sociedad “. 8 Pareciera que con toda una estructura didáctica y metodológica montada especialmente para fomentar la práctica de valores, a estas alturas del desarrollo de la nación, los índices de delincuencia, criminalidad, desintegración familiar, delitos sexuales, y otras situaciones producto por una parte de la crisis de valores, hubieran disminuido en algún porcentaje. Se crean leyes, se hacen campañas publicitarias, las escuelas para padres son obligatorias en los centros escolares, pero parece que poco contribuyen a que todos los adolescentes y jóvenes de hoy practiquen valores y los fomenten entre sus grupos de pertenencia. El mismo Ministerio de Educación a través de su sitio en Internet acepta que según encuestas realizadas acerca de los valores de los salvadoreños se afirma que “esta sociedad acepta ser machista en un 70 por ciento, al tiempo que el 83.3 por ciento de los encuestados está más proclive a incentivar “buenos modales” en los niños/as y a que sean obedientes más que a fomentarles la independencia o el desarrollo de la imaginación”9. Ineficacia de las instituciones sociales para incidir positivamente en la formación de valores. En el documento Desafíos de las Políticas y Programas en Formación de Valores MINED, menciona a la familia como una institución no sólo importante, sino muy importante. Sin embargo, la situación de conflicto de muchas familias salvadoreñas está en contraposición con esta aspiración de la población. Los datos reflejan, además, que debe hacerse énfasis en valores como la perseverancia y la determinación que ayuden a los jóvenes a trabajar con entereza, de acuerdo a objetivos y metas para consolidar mejor sus proyectos de vida. Un dato interesante a destacar acerca del mismo tema es que la escuela tiene un rol fundamental en la formación de los valores, “lo cual debe a su vez acompañarse de un proceso integral en el cual el resto de instituciones y procesos sociales en su conjunto contribuyen efectivamente a lograr la práctica de valores que nos dignifican como seres humanos”.10 Las últimas preguntas acerca de la efectividad de los programas mencionados es saber como se aplican, se desarrollan y evolucionan. Por ejemplo, si existen programas recreativos y culturales, cuantos jóvenes tienen acceso a ellos. ¿Qué pasa con los que quedan fuera porque la oferta de los programas no es atractiva o no llena sus expectativas?, o si en un certamen de oratoria solo se inscriben los estudiantes mas aplicados. ¿En donde quedan los estudiantes que son propensos a formar parte de pandillas? ¿Existen programas que los involucren? La importancia de estudiar esta temática es cuantificar y cualificar cuales instituciones sociales están realizando esfuerzos por educar en valores y verificar si el ese esfuerzo es en conjunto o de forma aislada. Con ellos lograremos conocer las causas de la crisis de valores y relacionar los elementos principales que reorienten las estrategias y metodologías empleadas. La llamada crisis social de la sociedad salvadoreña se inscribe en un amplio contexto configurado por circunstancias diversas, entre las cuales la influencia del pasado conflicto bélico político es uno entre muchos. A nadie escapa que durante dicho conflicto, las partes opuestas fomentaron explícitamente, valores como la intolerancia, el odio al contrario e incluso la eliminación del discrepante, aunque se concertó la paz, el cambio actitudinal no fue completo. Sin que sea la única instancia responsable de la formación moral y cívica, la escuela en todos sus niveles ha sido persistentemente mencionada como la institución idónea e influyente en este decisivo aspecto de la educación. En la reforma educativa salvadoreña se le asignó a la escuela salvadoreña mayor responsabilidad y liderazgo en el fomento de la comprensión y la práctica de normas y valores compartidos por la sociedad. Según el estudio “Diagnóstico de la Incidencia de la comunicación social en la reconciliación nacional de El Salvador” realizado por la Universidad Centroamericana y otros (1995), el mapa comunicativo de El Salvador se caracteriza por el predominio de los medios comerciales de comunicación, cuya dinámica se sustenta en dos ejes principales. Por un lado el alto nivel de competencia empresarial y por el otro, una fuerte vinculación con los sectores gubernamentales. Esta dinámica junto con la alta concentración de la propiedad y una potente capacidad de difusión, les posibilita incidir de manera preponderante en el flujo comunicativo del país cubriendo todo el territorio nacional. La comisión de educación, ciencia y desarrollo, recuerda en cambio, que en la sociedad moderna los medios de comunicación social desempeñan un papel importante en la información, la promoción y la identidad cultural, así como en la formación de valores, críticas y opiniones. Alerta además sobre la expansión de las comunicaciones masivas que como una tercera y poderosa fuerza, ejerce su influencia indiscriminada sobre las nuevas generaciones. Los medios tienen un gran potencial para convertirse en escuelas paralelas que beneficien a todos pero en realidad, esta vocación cultural de los medios no se manifiesta suficientemente, y en algunos casos, sus fines no son coherentes con las aspiraciones de desarrollo humano. La Comisión advierte que El Salvador puede estar cayendo en una especie de enfermedad, la anomia, es decir, un proceso en el cual el sistema de normas deja de ser percibido con claridad y va perdiendo su capacidad para influenciar y controlar. Los objetivos de la educación formal y los de los medios de comunicación, marcan rutas diferentes y contradictorias. Mientras la reforma educativa aboga por fomentar valores como la libertad, la verdad, la justicia, el bien, la belleza, la solidaridad, la competitividad y la seguridad; la educación informal, transmitida por los medios, fomenta la violencia, la ley del más fuerte, el individualismo, la fantasía del superhéroe que hace justicia por su propia mano y los valores estereotipados de las novelas. A veces cuando se buscan las causas del salvadoreño violento, del salvadoreño machista, del salvadoreño no solidario, del salvadoreño despreocupado por su comunidad o apático ante la cuestión política, se debería analizar con más cuidado el mensaje difundido por los medios de comunicación social, especialmente la televisión. No solo se copian las modas o los cortes de pelo de los artistas de las telenovelas, también se toman esquemas de conducta, modelos de sociedad, modelos de familia, modelos de amistad, etc. Estudios críticos sobre le papel de los medios de comunicación social, reconocen los efectos psicológicos, ideológicos, culturales, políticos y económicos, no solo en el joven sino en loa sociedad entera (Guillermo Orozco, al rescate de los medios 1994). El papel que juega el medio en la formación de los valores morales “Para Kohlberg los estadios del desarrollo moral están relacionados con la edad y siguen una secuencia invariante siendo universales (la secuencia no se ve afectada por las condiciones sociales o culturales, éstas solo influyen en la velocidad con que se pasa de un estadio a otro)”11 En contradicción a Kohlberg, Vigotski considera que el medio incide de manera determinante en la configuración de la personalidad y la identidad del individuo. El Salvador es un ejemplo de ello, donde, por los bajos niveles de escolaridad, y la preparación académica de los padres, además de la influencia de sus pares muchos no alcanzan a adaptarse de una manera adecuada a la sociedad, integrándose a grupos antisociales como son las pandillas juveniles y las maras. “El tercer nivel de razonamiento moral según Kohlberg (1968): Moralidad de principios autónomos (a los trece años, en la edad adulta temprana o nunca), marca el logro de la verdadera moralidad. Por primera vez, la persona reconoce la posibilidad de conflicto entre dos estándares socialmente aceptados y tratar de decidir entre ellos. El control de la conducta ahora es interno, ambos estándares se cumplen y se razonan acerca del bien y del mal. Las etapas 5 y 6 pueden ser métodos alternativos del nivel más alto de razonamiento moral. El quinto periodo del desarrollo moral de Kohlberg es la explicación del desarrollo del juicio moral conectado, por una parte, con los estadios del desarrollo cognitivo, y por otra, con los cambios en la capacidad creciente de asumir la perspectiva de otras personas. (estadio de la asunción de roles) La etapa 5 moralidad de contrato, de derechos individuales y de la ley democráticamente aceptada. La gente piensa en términos racionales, valora la voluntad de la mayoría y el bienestar de la sociedad. Por lo general considera que estos valores tienen más respaldo si se ajustan a la ley. Aunque reconocen que en ocasiones la necesidad humana y la ley se ven en conflicto, consideran que a largo plazo, es mejor para la sociedad obedecer la ley”.12 Algunas leyes destinadas a tratar las conductas desadaptadas de los adolescentes y jóvenes en vez de buscar soluciones adecuadas a la problemática la profundizan provocando un creciente aumento de delincuencia, violencia y muerte. “El sexto periodo es la aplicación de sus tesis a la teoría y practica de la educación moral. Esta teoría permite definir los objetivos a alcanzar (los estadios superiores) y los pasos para lograrlos y por otro lado comporta un método (crear un contexto que permita a los alumnos entrar en contacto con tipos de razonamiento moral más elevados que los suyos y una técnica principal (fomentar la discusión en grupos sobre conflictos morales) Moralidad de principios éticos universales. La gente hace lo que considera personalmente correcto; sin considerar las restricciones legales ni la opinión de los demás. Actúan de acuerdo con estándares interiores, sabiendo que se condenaran así mismos si no lo hacen.”13 En uno de los principios universales de la humanidad como la democracia, el dialogo es una de las formas de participación que permiten al ser humano resolver sus conflictos. Sin embargo, esto significa apostarle a una forma de vida basada en la tolerancia mutua y en la confianza activa de las instituciones aceptando las diferencias y la integridad de los otros, aspecto que en nuestro país estamos lejos de alcanzar. El sistema político y económico ha abandonado la función educativa generando una población poco culturizada y desigualdad en los ingresos de la población inequidad que origina la emigración de un quinto de la población salvadoreña hacia Estados Unidos ocasionando el problema de la paternidad irresponsable en El Salvador, miles de padres de familia renunciaron y están renunciando a la obligación de proteger y acompañar a sus hijos e hijas hasta que lleguen a su edad adulta. Por otro lado el Estado no da la debida protección incumpliendo el artículo 34 de la constitución política de El Salvador que expresa de manera contundente que todo menor tiene derecho que vivir en condiciones familiares y ambientales que le permitan su desarrollo integral para lo cual tendrá la protección del Estado. Por otro lado la dinámica laboral de la última década con sus horarios de domingo a domingo impide a miles de padres de familia efectuar sus obligaciones parentales por cumplir con obligaciones de alimentación y un techo seguro. Los jóvenes por otro lado necesitan de apoyo psicológico, afectivo y de valores morales. “El impacto de la economía en la globalización ha generado el crecimiento en las exportaciones agrícolas y textiles (maquilas), produciendo ingresos ascendentes. Esto a la vez genera empleo de maquila que se multiplicó del 1990 al 2000 alcanzando casi 90,000 puestos de trabajo. La mayoría de la población empleada se caracteriza por el bajo nivel de calificación de fuerza de trabajo y se asocia a las bajas tasas de escolaridad de educación provocando en el área laboral bajos salarios”14. Nuestra sociedad es fuertemente afectada por el alto índice de delincuencia y la violencia intra familiar. El PNUD 2003 ha estimado unos 1,717 millones de dólares para erradicar tal fenómeno, para ello El Salvador destina un 115% de PIB a la violencia. 15 Por otro lado la depuración anual de miles de inmigrantes indocumentados desde Estados Unidos (la mayoría de estos jóvenes) es un problema severo, pues empuja a la sociedad Centroamericana a jóvenes que no se han insertado en país. “El problema de la violencia estudiantil se incrementó después de firmada la paz. La violencia ha protagonizado por estudiantes no puede ser aisladas a otro tipo de violencia que sacude al país en la actualidad”16 En el Salvador antes que el problema de los jóvenes se tiene el problema de los adultos, y mal Hacen estos en pretender verlo como algo ajeno a ellos. Ante todo, los adultos (políticos, empresarios, profesores, padres de familia) no han sabido organizar una sociedad en la que las nuevas generaciones no solo se sientan acogidas sino que también tengan opciones para una vida digna. Son los adultos quienes propagan valores y normas contrarias a la convivencia pacifica y al respeto a los otros. Son ellos los que promueven la doble moral, que tanto daño ha hecho a la convivencia social en el país: condenan y profieren improperios contra todo aquello que consideran malo, pero no dudan en asumirlo cuando creen que nadie los ve. Esa doble moral los lleva a pretender ser el modelo a seguir por los jóvenes, olvidando que estos ni son ciegos ni tontos. Son los adultos los que no respetan el derecho de los jóvenes de ser tales, con los riesgos y peligros que ello supone, absurdamente, pretende que estos se ahorren la experiencia de equivocarse y con ello, de hacerse mayores de edad. El expediente preferido por los adultos es evitar que los jóvenes repitan sus errores de juventud; lo que sucede es que los errores no los cometieron siendo jóvenes, sino siendo adultos. Y lo peor de todo, es que muchos de los que quieren proteger a los jóvenes, no supieron protegerse a si mismos, ni han sabido cuidar al país que los vio nacer. Por ultimo los adultos han mezclado todo el problema de la juventud: han mezclado rebeldía juvenil con delincuencia, tatuajes con maras, sexualidad con inmoralidad y música con perversión, asociando lo bueno a un estilo de vida que pocos humanos pueden cumplir: absoluta rectitud moral, control total de las pasiones, disciplina y sobriedad angelicales, y limpieza y pulcritud en el vestir. En suma los adultos han olvidado que fueron jóvenes, que los padres de muchos de ellos no tuvieron el tino para entenderlos y que eso los frustro. No se les puede exigir que se comporten según el patrón ideal de ciudadano (respetuosos de las leyes, solidarios, tolerantes, dedicados a los estudios, dispuestos a servir a los suyos), cuando sus padres y profesores, así como las autoridades civiles y religiosas representan muchas veces todo lo opuesto y cuando la sociedad en la que viven es poco acogedora para la mayoría de ellos. Conclusión La mayoría de las interpretaciones sobre el fenómeno apuntan a culpabilizar a los jóvenes por sus arrebatos de violencia pero son pocos los que han puesto sus dedos acusadores sobre sí mismos. Pocos se muestran dispuestos a aceptar que la sociedad que han construido no necesariamente es una fiel imagen de los valores democráticos y de convivencia pacifica que se les reclama a los jóvenes. Factores de índole personal, familiar y comunitario son el principal detonante de las acciones de violencia protagonizada por los jóvenes en las escuelas y fuera de sus muros. La situación de la seguridad ciudadana es tema vital en casi todos los países. las pandillas juveniles existentes en toda la región y los fenómenos asociados a ellas tales como la precaria situación económica en nuestro país, la falta de oportunidades para los jóvenes, las débiles políticas gubernamentales orientadas al sector juvenil y los altos índices de violencia cobra diariamente la vida de muchos salvadoreños. “Un profesor de comunicaciones se preguntaba cuantas veces aparecen en los medios de comunicación, como noticia destacada, los representantes de la sociedad haciendo acciones positivas que promuevan la difusión de valores. ¿Cuántas veces ha sido primera plana o noticia importante la presentación de un libro? ¿Por qué no se insiste en lo bueno que hace la sociedad para salir adelante? ¿Por qué no dar un tratamiento más adecuado a las noticias de violencia o de violaciones sexuales o de asaltos? ¿Qué tipo de salvadoreño queremos conformar con este tipo de tratamiento informativo? ¿Acaso son esos los valores que queremos promover? ¿Cómo evitar una sociedad violenta si la acosamos con hechos y acciones violentas en los medios? ¿Cómo romper con un comportamiento morboso, si la presentación de las noticias promueve la morbosidad?”17 Nuestras sociedades tienen tendencia a plantear los valores en el terreno más abstracto posible, y en consecuencia, con un idealismo muy alejado de lo real. Esto da lugar a la hegemonía de un discurso publico, cargado de palabras fetiche, místicas y con escaso contenido que construyen, como diría Marcuse, un universo poblado de hipótesis que se auto validan y que repetidas incesante y monopolísticamente, se tornan definiciones o dictados, llegando a desconectar esos valores de las practicas efectivamente vigentes. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/respuesta-del-estado-de-guatemala-al-comit-de-derechos-econmic.html	Respuesta del Estado de Guatemala al Comité de Derechos Económicos Sociales y Culturales sobre la Lista de Cuestiones Relativas al Tercer Informe Periódico de Guatemala	Respuesta del Estado de Guatemala al Comité de Derechos Económicos Sociales y Culturales sobre la Lista de Cuestiones Relativas al Tercer Informe Periódico de Guatemala Informe Ampliado del Estado de Guatemala al Comité de Derechos Económicos Sociales y Culturales Respuesta del Estado de Guatemala al Comité de Derechos Económicos Sociales y Culturales sobre la Lista de Cuestiones Relativas al Tercer Informe Periódico de Guatemala Guatemala, septiembre de 2014 Coordinado, sistematizado y redactado por: Comisión Presidencial Coordinadora de la Política del Ejecutivo en materia de Derechos Humanos -COPREDEH- LISTA DE ACRÓNIMOS CC Corte de Constitucionalidad CCI Centro de Coordinación e Información CGC Contraloría General de Cuentas CODESAN Comisión Departamental de Seguridad Alimentaria y Nutricional CONADUR Consejo Nacional de Desarrollo Urbano y Rural CONALFA Comité Nacional de Alfabetización CONAPETI Comisión Nacional para la Prevención y Erradicación del Trabajo Infantil y Protección a la Adolescencia Trabajadora COPRET Comisión Presidencial de Transparencia y Gobierno Electrónico CSJ Corte Suprema de Justicia ENEI Encuesta Nacional de Empleo e Ingresos FODIGUA Fondo de Desarrollo Indígena Guatemalteco FONTIERRAS Fondo de Tierras FOPAVI Fondo para la Vivienda GDRI Gabinete específico de Desarrollo Rural Integral GEM Gabinete Específico de la Mujer IDPP Instituto de la Defensa Pública Penal IGSS Instituto Guatemalteco de Seguridad Social IGT Inspección General de Trabajo INACIF Instituto Nacional de Ciencias Forenses INE Instituto Nacional de Estadística INDE Instituto de Electrificación Nacional INFOM Instituto de Fomento Municipal INTA Instituto de Transformación Agraria INTECAP Instituto Técnico de Capacitación y Productividad ISR Impuesto Sobre la Renta IVA Impuesto al Valor Agregado. MAGA Ministerio de Agricultura, Ganadería y Alimentación MARN Ministerio de Ambiente y Recursos Naturales MEM Ministerio de Energía y Minas MFP Ministerio de Finanzas Públicas MIDES Ministerio de Desarrollo Social MINEDUC Ministerio de Educación MINGOB Ministerios de Gobernación MINTRAB Ministerio de Trabajo y Previsión Social MP Ministerio Público MSPAS Ministerio de Salud Pública y Asistencia Social OIT Organización Internacional de Trabajo OJ Organismo Judicial ONAM Oficina Nacional de la Mujer PDH Procuraduría de Derechos Humanos PGN Procuraduría General de la Nación PH0 Pacto Hambre Cero PNC Policía Nacional Civil PPH0 Plan Pacto Hambre Cero PROPEVI Programa de Prevención y Erradicación de la Violencia Intrafamiliar RGP Registro General de la Propiedad RIC Registro de Información Catastral SBS Secretaría de Bienestar Social SDNP Sistema Nacional de Dialogo Permanente SEGEPLAN Secretaría de Planificación y Programación de la Presidencia SEPREM Secretaría Presidencia de la Mujer SESAN Secretaría de Seguridad Alimentaria y Nutricional SNE Sistema Nacional de Empleo SVET Secretaría Contra la Violencia Sexual, Explotación y Trata de Personas TAF Teléfono de Ayuda Familiar TSE Tribunal Supremo Electoral USAC Universidad de San Carlos de Guatemala Clasificación: DH/DESC/No.360-000-531-14 “Lista de Cuestiones Relativas al Tercer Informe Periódico de Guatemala” Informe ampliado al Comité de Derechos Económicos, Sociales y Culturales Guatemala. Ref. P-627b-2014/AFAF/HM/wr - Introducción El Estado de Guatemala recibió en junio de 2014 la lista de cuestiones relativas al Tercer informe sobre el Pacto Internacional de Derechos Económicos Sociales y Culturales –DESC-. El Comité ha solicitado limitar la respuesta a 10,700 palabras y formato electrónico MS WORD 2003/2010. El Comité de Derechos Económicos, Sociales y Culturales, examinará al Estado de Guatemala el 17 y 18 de noviembre de 2014 en el Palacio Wilson, Ginebra, Suiza. - Información general - Sírvanse informar sobre las medidas adoptadas para sensibilizar a la población en general y en mayor medida al poder judicial respecto de los derechos económicos, sociales y culturales contenidos en el Pacto y a la posibilidad de invocarlos ante los tribunales. El Instituto de la Defensa Pública Penali del 2006 al 2014, reportan a nivel nacional un total de 8,761 talleres sobre derechos civiles, políticos, económicos, sociales y culturales, derecho de los pueblos indígenas, mecanismos de protección nacional e internacional de derechos humanos dirigidos a las autoridades indígenas, líderes y lideresas comunitarias a nivel nacional. El Organismo Judicial, a través de la Escuela Judicial ha capacitado a jueces en los diferentes derechos que abarca el Pacto Desc, entre los más recientes se informan los siguientes: - El 20 de septiembre de 2014, se clausuró el Diplomado Especializado sobre la OIT, Normas Internacionales de Trabajo y Sistema de Control la Organización, participaron jueces, Magistrados de Trabajo y Precisión Social de la República de Guatemala, Letrados de la Cámara de Amparo y Antejuicio de la Corte Suprema de Justicia y el Personal de la Dirección de Gestión Laboral. - El 1 de septiembre de 2014, inició el programa virtual El Derecho de la Niñez a la Salud en el Marco de los Estándares Internacionales de Derechos Humanos, a través de la plataforma educativa de la Escuela de Estudios Judiciales. Promueve el respeto de los derechos del niño, en especial a la salud, un estado completo físico, mental y social. El Curso se imparte virtualmente a las sedes de Guatemala, Chiquimula y Quetzaltenango y está dirigido a Auxiliares Judiciales, Jueces. - El 1 y 2 de septiembre de 2014, se realizaron las clases presenciales del curso Teoría del Delito Aplicada a la Ley contra el Femicidio y otras formas de Violencia contra la Mujer, del 1 de septiembre al 1 de octubre del presente año se desarrollarán en modalidad b-learning. Participa el personal de los Órganos Especializados de Femicidio de los departamentos de Guatemala y Escuintla. - El 13 de agosto de 2014, se realizó la Clausura del Programa de Formación Inicial para el Personal de los de los Órganos Jurisdiccionales de Femicidio y otras formas de Violencia contra la Mujer; dirigido a Jueces, Juezas, Auxiliares Judiciales y Personal SAI, en los departamentos de Petén, Sololá, Quiché, y San Marcos. Los tribunales han tutelado los DESC, por ejemplo el Juzgado de la Niñez y Adolescencia y de Adolescentes en Conflicto con la Ley Penal, del departamento de Zacapa, Zacapa, emitió sentencia el 31 de mayo de 2013 dentro de la carpeta judicial No.19003-2011-00641 Of. 1ª. En el proceso de protección a favor del niño Leonel Amador García, por violación a sus derechos humanos, específicamente al derecho a un nivel de vida adecuado, a la salud, a la educación, a la alimentación y a la vivienda, siendo presuntamente responsable por omisión, el Estado de Guatemala. El Procurador de los Derechos Humanos -PDH-, ha promovido ante la Corte Suprema de Justicia acciones constitucionales de amparo acumulados 63, 64, 65 y 76-2013 Oficial 1º. A favor del derecho a la salud de pacientes renales. La Corte de Constitucionalidad, ha sentado precedentes jurisprudenciales desde hace varios años, por ejemplo en el expediente 949-02 sobre el derecho a la salud, tendencia que se mantiene también los expedientes acumulados 398-02 y 448-02, 1,204-2003, sobre el derecho al trabajo, expedientes acumulados acumulado 355-92 y 359-92 expedientes de amparo 1613-2004, 1597-04, 549-06, 65-08 y 563-09. Derecho a la educación expediente de apelación de amparo 787-2000, derecho a la alimentación expedientes 1894-2005, y acumulados 909, 1008 y 1151-2006. - Informen acerca de las consultas a los pueblos indígenas que han sido realizadas antes de la aprobación de proyectos extractivistas susceptibles de afectarles directamente, añadiendo ejemplos concretos, si los hubiera, de cómo esta participación ha podido modificar los proyectos referidos y mejorar el disfrute de los derechos económicos, sociales y culturales de las comunidades o aminorar los riesgos de afectarlos. Para el Estado de Guatemala es incuestionable el derecho de los pueblos indígenas a ser consultados. Sin embargo, como lo declaró la Corte de Constitucionalidad del país, el Artículo 6 numerales 1 y 2 y el Artículo 15 numeral 2 del Convenio 169 de la Organización Internacional de Trabajo -OIT-, carecen de precisión en cuanto al procedimiento adecuado para llevar a cabo y hacer efectivo ese derecho, pudiéndose estimar conveniente cualquier método consultivo que permita recoger fielmente las opiniones de los integrantes de la población cuando “prevean” que van a ser afectados con una medida legislativa o administrativaii. El Estado a través del MINTRAB, se encuentra en el proceso de construcción (Ley y su Reglamento) de la propuesta que permita estableces los procedimientos y responsables de llevar a cabo las consultas a los pueblos indígenas, para lo cual debe cumplirse con los procesos de aprobación ante el Congreso de la República. En Panajachel, Sololá el 29 de mayo de 2014, el MINTRAB, se reunió con Líderes Indígenas Ancestrales, con el fin de consensuar y analizar el protocolo de principios para la realización de la consulta previa, libre, informada y sincera con los pueblos indígenas de acuerdo al convenio 169 de la Organización Internacional de Trabajo –OIT-. El objetivo de realizar esta consulta es establecer lineamientos, procedimientos, contenido y principios que garanticen la efectiva aplicación del Derecho de Consulta de los Pueblos Indígenas. La consulta desde la Cosmovisión de los Pueblos Indígenas se realiza a través de un proceso de diálogo intercultural, libre, previo e informado entre las Instituciones del Estado, los Pueblos Indígenas e interesados directos. Estuvieron presentes en dicha actividad representes de la Municipalidad Indígena de Chichicastenango, Mesa Plural de la Coordinadora Nacional Indígena y Campesina –CONIC-, Mesa Plural para el Desarrollo de Guatemala, Programa Cultural Maya, Coordinadora Nacional Indígena y Campesina, Mesa Plural Nacional del Departamento de Sacatepéquez, Municipalidad Indígena de Sololá y Cuarenta y Ocho Cantones. Por el sector gobierno asistieron, SNDP, MEM, MINECO, CODISRA y FODIGUA. A continuación se citan ejemplos concretos de cómo la participación ha modificado los proyectos extractivos y mejora el disfrute de los DESC o aminora los riesgos de afectarlos: - Mina Marlin I San Miguel Ixtahuacán y Sipacapa, municipios del departamento de San Marcos, operada por Montana Exploradora de Guatemala, Sociedad Anónima, con fundamento en estudio basal en salud, se determinó las principales necesidades de la población del área de influencia de la operación minera. Construyendo el Centro de Atención Permanente -CAP- en San Miguel Ixtahuacán, por un valor aproximado de 21.5 millones de quetzales, al cual el Estado debe dotar personal médico, auxiliares de enfermería y laboratorio, material médico, quirúrgico y medicamentos, entre otrosiii. La construcción del CAP se realizó en dos fases: la primera en diciembre de 2008 y concluyó en julio de 2010, y el área de servicios se construyó de marzo 2011 a junio 2011. Este centro de salud está equipado en todas las áreas médicas, entre ellas: consulta externa, emergencia, laboratorios, encamamiento, clínica odontológica, consulta externa, quirófanos y rayos X, sala cuna, área de labor y partos, emergencias y además dispone de mobiliario para las áreas administrativas. - Los impuestos directos pagados por Montana Exploradora de Guatemala, desde octubre de 2005 a diciembre de 2013 en concepto de Regalías de Ley ha sido de Doscientos Sesenta Millones Setecientos Ochenta y Nueve Mil Ciento Noventa y Seis Quetzales con Nueve Centavos (Q. 260,789,196.09)iv Correspondiente al 1% de regalías obligatorias según lo estipula la Ley de Minería vigente, calculado sobre venta bruta, no sobre ganancias. Distribuido 0.5% al Gobierno Central y 0.5% a la municipalidad de San Miguel Ixtahuacán. Las Regalías Voluntarias desde el 2012 y 2013, representó una contribución adicional de Doscientos Cincuenta y Siete Millones, Seiscientos Treinta y Seis Mil, Trescientos Treinta y Un Quetzales, con Setenta y Seis Centavos (Q,. 257,636,331.76)v. - Informen, además, si existe actualmente en el Estado parte un marco jurídico e institucional adecuado para llevar a cabo el deber estatal de consulta previa con miras a obtener el consentimiento previo, libre e informado de los pueblos indígenas, de acuerdo con los estándares internacionales en la materia. En particular, sírvanse proporcionar información sobre los procesos de consulta previa en el marco de la construcción de una planta cementera en el municipio de San Juan Sacatepéquez, la mina San Rafael y la hidroeléctrica en Santa Cruz Barillas. El Estado, al no contar con una disposición específica sobre la consulta a los pueblos indígenas, ha aplicado disposiciones normativas contenidas en la Constitución de la República de Guatemala (225, 226 y 228), Reglamento de Evaluación, Control y Seguimiento Ambiental (Acuerdo Gubernativo 431-2007 y sus reformas), Ley de Consejos de Desarrollo Urbano y Rural (artículos 6, 8,10, 12, y 14), Código Municipal (artículos 20, 55, 56, 57, 58, y 59). - La Constitución Política de la República de Guatemala, estipula en los artículos 225, 226 y 228 sobre los Consejos de Desarrollo Urbano y Rural. Que funcionan en el ámbito nacional, regional, departamental, municipal y comunitario de conformidad con los artículos 6, 8,10, 12, y 14 de la Ley de Consejos de Desarrollo Urbano y Rural Decreto 11-2002 del Congreso de la República, que tienen todos y cada uno de ellos, las funciones de promover y facilitar la organización y participación efectiva de la población y de sus organizaciones en la priorización de necesidades, problemas, sus soluciones para el desarrollo integral, nacional, regional, departamental, municipal y comunitario. - Este mismo cuerpo normativo establece en su artículo 26 sobre la consulta a los pueblos indígenas, que en tanto se emite la ley que regule la consulta a los pueblos indígenas, las consultas a los pueblos maya, xinca y garífuna sobre medidas de desarrollo que impulse el Organismo Ejecutivo, y que los afecten directamente, podrán hacerse por conducto de sus representantes en los Consejos de Desarrollo Urbano y Rural. - La legitimidad o representatividad para la consulta como se observa en este caso se establece de acuerdo con el artículo 27 del Reglamento de la Ley de Consejos de Desarrollo Urbano y Rural, que existirá Quórum para las reuniones de Consejos de Desarrollo, cuando estén presentes las dos terceras partes de los miembros que los integran, excepto en el nivel comunitario que se integra con un mínimo de un tercio de su población. - De igual forma plantea que existen Consejos Asesores Indígenas, en el ámbito comunitario (Artículo 23 de la Ley y artículo 50 de su Reglamento) en aquellos municipios con al menos una comunidad indígena. - La Institucionalidad o representatividad a la cual invoca observancia el Convenio 169 de la OIT, se encuentra recogida en el Código Municipal Decreto 12-2002 del Congreso de la República, especialmente cuando se refiere en sus artículos 20, 55, 56, 57, 58, y 59 respectivamente a las Comunidades de los pueblos indígenas, Alcaldías Indígenas, Comunitarias y Auxiliares, que desarrollan la norma contenida en el artículo 66 de la Constitución Política de la República de Guatemala. Proceso de Consulta San Juan Sacatepéquez, construcción de planta cementera. La Corte de Constitucionalidad otorgó el 21 de diciembre de 2009, con lugar la apelación de la sentencia de amparo a favor el recurso de apelación interpuesto por los Consejos Comunitarios de Desarrollo de las Comunidades El Pilar I y II, del Sector I del Caserío San Antonio Las Trojes, de la Aldea Lo de Ramos y del Caserío Cruz Ayapán; las Alcaldías Auxiliares de los Caseríos Santa Fe Ocaña, Los Pajoques, de las Aldeas Comunidad de Ruiz, San Antonio Las Trojes II; la Asociación de Vecinos de la Comunidad Santa Fe Ocaña y los vecinos Tereso Chávez Iquic, Dina Abigail Pirir Pirir, Hugo Tulio Búcaro García, Abelardo Curul, Francisco Camey Zet, Juan Gilberto Raxón Curup y Bonifacio Puluc Tubac; revoca la sentencia impugnada y, emitiendo el pronunciamiento que corresponde, otorga amparo a los postulantes antes identificados y en consecuencia: a) deja en suspenso, en cuanto a los reclamantes, el acuerdo municipal contenido en el punto segundo del acta número cero cero uno – dos mil siete (001-2007), dictado por el Concejo Municipal de San Juan Sacatepéquez del departamento de Guatemala, en sesión pública extraordinaria celebrada el 27 de abril de 2007; b) para los efectos positivos del presente fallo, la autoridad impugnada debe, de acuerdo a lo aquí considerado: i) disponer lo necesario en la eventualidad de renovación del petitorio de convocatoria a consulta popular de tipo comicial, para que se realice con las garantías de efectividad del evento, entendido como manifestación de opinión de las comunidades convocadas, y cuyo resultado, aunque sin efecto vinculatorio, deberá comunicarse al Organismo Ejecutivo; y ii) trasladar el reclamo de los postulantes al seno del Consejo Departamental de Desarrollo, por medio del Alcalde Municipal, a efecto de que en esa instancia el Gobernador departamental y los representantes de los Ministerios de Gobernación, de Energía y Minas y de Ambiente y Recursos Naturales, asuman la responsabilidad de coordinar el diseño e implementación de mecanismos de negociación y concertación de los intereses comunitarios con los actores del Estado y de las entidades terceras interesadas en el amparo de conformidad con los lineamientos y principios rectores trazados en esta sentenciavi. Minera San Rafael, S.A. Santa Rosa El 29 de abril de 2013 con la firma del aporte voluntario del 5% de regalías alcanzado por el Ministerio de Energía y Minas –MEM-, la Minera San Rafael contribuirá con poco más de Q625 millones anuales en impuestos y regalías a la nación. Los industriales de la extracción metalúrgica en Santa Rosa aportarán más de Q625 millones anuales en impuestos a la nación. En un acuerdo entre otras seis comunas y Minera San Rafael, las municipalidades de áreas de injerencia como Barberena, Casillas, Cuilapa, San Carlos Alzatate, Santa Cruz Naranjo y Santa Rosa de Lima, se beneficiarán con un aporte de por lo menos Q27 millones anuales. De los rubros más importantes a cancelar destacan por lo menos unos Q352 millones en Impuesto Sobre la Renta y Q72 millones en Impuesto al Valor Agregado. En un proyecto inédito en la región, Minera San Rafael firmó un acuerdo para convertir en nuevos socios del proyecto “El Escobal”, a más de 200 ex propietarios de los terrenos donde ahora opera la minera, pago voluntario adicional al que la empresa realiza al Estado, a la municipalidad de San Rafael las Flores y al resto de municipalidades firmantes del acuerdo voluntario. Las familias que vendieron terrenos a Minera San Rafael para el desarrollo de la mina “El Escobal”, recibirán el 0.5% de los ingresos netos de las ventas comerciales de los concentrados de mineral que ésta industria exporta. El monto que cada ex propietario recibirá dependerá del tamaño de terreno que vendió a Minera San Rafael. El 65% del monto final se repartirá equitativamente entre todos los ex propietarios y el 35% adicional se repartirá según el tamaño de cada terreno. Hidroeléctrica Santa Cruz Barillas, Huehuetango El 10 de noviembre de 2013 los representantes de 302 comunidades indígenas de Santa Cruz Barillas, en departamento noroccidental de Huehuetenango, están a favor de la construcción de una hidroeléctrica en ese lugar, tema que ha generado discordia. Un total de 16 Consejos Comunitarios de Desarrollo y los presidentes de microrregión del municipio expresaron pleno respaldo a la construcción de la Hidroeléctrica Q'ambalam, por considerar que llevará progreso y desarrollo para "todos por igual". Es oportuno indicar que el 22 de enero de 2014 por las amenazas de algunos pobladores de linchar al Juez de Santa Eulalia, Huehuetenango, el juzgador se vio obligado a resolver y liberar a los líderes de la oposición a la hidroeléctricavii. - Con base en la reciente decisión de la Corte de Constitucionalidad (Expediente 266-2012) que ha declarado que la omisión de la propiedad comunal indígena se trata de una “materia pendiente en la historia legislativa del país”, sírvanse informar sobre las medidas legislativas e institucionales adoptadas por el Estado parte para garantizar los derechos de los pueblos indígenas sobre sus tierras y recursos naturales, incluyendo el carácter colectivo de estos derechos, su dimensión territorial, y el pleno reconocimiento de la tenencia tradicional de la tierra. El Estado de Guatemala, reconoce, respeta y promueve las formas de vida de los pueblos y comunidades indígenas de tal forma que desde 1985 constitucionalmente se reconoce su existencia, formas de organización social, la protección especial a las formas de tenencia comunal o colectiva de la propiedad, así como la administración especial de las comunidades indígenas y su relación con el medio ambienteviii. a. Medidas por actos judiciales y tutela constitucional. Reconocimiento de las Comunidades y Tierras Indígenas Al respecto la Corte de Constitucionalidad de Guatemala, en sentencia de fecha 18 de mayo de 1995 emitida en expediente número 199-95, publicada en Gaceta número 37, resolvió lo siguiente: “. . . A ese respecto esta Corte puede afirmar que la obligación de los gobiernos de respetar la importancia especial que para las culturas reviste su relación con las tierras o territorios, así como el hecho de reconocer a los pueblos interesados el derecho de propiedad y posesión de las tierras que tradicionalmente ocupan, se encuentra concurrente con los preceptos de los artículos 66, 67 y 68 de la Constitución. Además, los procedimientos a utilizar para decidir las reivindicaciones de tierras formuladas por los pueblos interesados, deberán instituirse conforme al artículo 14 inciso 3 del Convenio, o sea adecuados al marco del sistema jurídico nacional, por lo que estando garantizada la propiedad privada como un derecho inherente a la persona en la Constitución Política de la República (artículo 39), en el caso de que las tierras que ocuparan los pueblos interesados fuesen propiedad de una persona distinta, ésta tiene a su disposición medios legales para reivindicarlas y para afectar su derecho de propiedad tendría que recurrirse a un procedimiento legal, establecido por la Constitución, lo que en este caso, podría ser, la expropiación por razones de utilidad colectiva, beneficio social o interés público (artículo 40), porque de otra manera, conforme a la Constitución se encuentra prohibida la confiscación de bienes, la que por supuesto, tampoco está admitida por el Convenio. . .”. Entiéndase por convenio el 169 de la Organización Internacional de Trabajo (OIT). A pesar que la propiedad comunal indígena se trata de una materia pendiente en Guatemala, existen acciones relevantes como la reciente resolución de la Corte de Constitucionalidad del 14 de junio de 2014 (Expediente 628-2013), en el caso de la Aldea Chuarrancho. Donde el máximo tribunal considera necesario precisar en la parte resolutiva que, “…la autoridad impugnada deberá hacer la conservación electrónica a favor de quienes aparecen como adjudicatarios en la primera inscripción de dominio y no a nombre de la entidad amparista denominada “Comunidad Indígena Vecinos de la Aldea Chuarrancho, del Municipio de Chuarrancho, del Departamento de Guatemala,’’ pues esta entidad constituye una Asociación de Vecinos (particular) pero la adjudicación fue otorgada a los vecinos de la aldea Chuarrancho (universo). Restituyendo de esta manera los derechos de los vecinos de la aldea Chuarrancho…” el título de propiedad fue entregado a la comunidad el 21 de junio de 2014. Este es el primer caso en Guatemala en el que se reconoce el derecho de propiedad comunal, y de conformidad con dicho fallo, se ordena al Registro de la Propiedad que anule y deje sin efecto las inscripciones y anotaciones derivadas del cambio de titular, después de las inscripciones hechas en octubre de 1897. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html#Situación_actual_de_los_valores_en_el_salvador.	Universidad de el salvador	UNIVERSIDAD DE EL SALVADOR FACULTAD DE CIENCIAS Y HUMANIDADES DEPARTAMENTO DE CIENCIAS DE LA EDUCACION LOS FACTORES ASOCIADOS A LA FORMACIÓN EN VALORES MORALES DE LOS ESTUDIANTES DE EDUCACIÓN MEDIA EN LAS INSTITUCIONES DE: INSTITUTO TÉCNICO “RICALDONE” Y EL INSTITUTO NACIONAL “ALBERTO MASFERRER” DEL MUNICIPIO DE SAN SALVADOR TRABAJO DE GRADUACIÓN PRESENTADO POR: CARLOS ALEXANDER CORTEZ VARGAS FLOR DE MARIA VILLALTA DOCENTE DIRECTOR MsD. OSCAR WUILMAN HERRERA RAMOS PARA OPTAR AL GRADO DE: LICENCIADO EN CIENCIAS DE LA EDUCACIÓN CIUDAD UNIVERSITARIA, JUNIO DE 2007. Autoridades de la Universidad de El Salvador Rectora: Maria Isabel Rodríguez Vice Rector Académico: Ing. Joaquín Orlando Machuca Vice Rectora Administrativa: Dra. Carmen de Rivas Secretaria General: Lic. Margarita Rivas de Recinos Autoridades de la Facultad de Ciencias y Humanidades Decana: M.D. Ana María Glower de Alvarado Vicedecano: Lic. Carlos Ernesto Deras Secretaria: Licda. Oralia Esther Román de Rivas Jefe del Departamento de Ciencias de la Educación: M.D. Fulvio Eduardo Antonio Granadino Alegría Coordinador Del Proceso De Grado: M.D. Rafael Girón Ascencio Docente Director: MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos AGRADECIMIENTOS_A_Dios'>AGRADECIMIENTOS A Dios Por haber iluminado mi camino y guiarme con su poder en el proceso de formación profesional. A mi madre: Rosalba Villalta Por haberme brindado su apoyo moral durante el estudio. A mis tías: Gloria Ruth Villalta, Berta Centeno e Isabel Villalta Por facilitarme sus beneficios económicos para alcanzar mis objetivos personales. A mi hermano: Roberto Carlos Villalta Por haberme brindado su amor fraterno y económico en todo momento A mi esposo: Alfonso Zarpate Por su apoyo incondicional. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por facilitarmos su asesoramiento en la elaboración del trabajo de grado. Flor de Maria Villalta AGRADECIMIENTOS A la Santísima Trinidad: Por brindarme sus dones de sabiduría, entendimiento y fortaleza durante toda mi vida. A mi padre, Raúl Cortez: Por su ejemplo de trabajo, honestidad, disciplina y perseverancia. A mi madre, María Angélica Vargas: Quien su amor, oraciones y cuidados me ha educado en el camino de la bondad y servicio a los demás. A mis hermanos: José Raúl, Berta María y Luis Eduardo: Su acompañamiento y apoyo me ha animado siempre a seguir adelante. A mis abuelitas: Berta Cáceres y María Bonilla: Por su ternura y atenciones mientras estuvieron conmigo y ahora me bendicen desde el cielo. A mis familiares y amigos: Quienes con palabras de ánimo y fidelidad constante lograron hacer más fáciles estos años de estudio. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por transmitirnos sus conocimientos y ayuda para solventar las dificultades encontradas en este trabajo. Carlos Alexander Cortez Vargas ÍNDICE PÁG. Introducción…………………………….……………………………...……….i CAPITULO I Planteamiento del problema 1.1 Situación problemática…………………………………………………….. 1 1.2 Enunciado del problema …………………………………………………... 19 1.3 Justificación.…………………………………………………………….…. 19 1.4 Alcances y delimitaciones……………………………………………...….. 21 1.5 Objetivos ………………………….……….……………………………..... 22 1.5.1 Generales 1.5.2 Específicos 1.6 Supuestos de la investigación………………………………………..…….. 22 1.6.1 Generales 1.6.2 Específicos 1.7 Indicadores de trabajo …………………….…………………………..…… 24 CAPITULO II Marco teórico 2.1 Antecedentes de la investigación….……………………..……….…….….. 27 2.2 Fundamentos teóricos…………….…………………………….…..…….... 31 2.3 Definición de términos operacionales…………………………..…………. 70 CAPITULO III Metodología de la investigación 3.1 Tipo de investigación…………………………………………………….... 77 3.2 Población…………………………………………………………………... 77 3.3 Muestra…………………………………………………………………...... 78 3.4 Métodos y técnicas e instrumentos de investigación ………...……..….. 79 3.5 Metodología y procedimiento……………………………………………... 80 CAPITULO IV Análisis e interpretación de resultados 4.1 Organización y clasificación de datos…………………………………….. 81 4.2 Análisis e interpretación de resultados de la investigación………….…... 164 4.3 Resultados de la investigación…………………………………….……... 187 CAPITULO V Conclusiones y Recomendaciones 5.1 Conclusiones……………………………….……………………….…... 195 5.2 Recomendaciones…………………………………………………….... 197 Bibliografía……………………………………………………….….. 199 ANEXOS - Resumen del diagnóstico - Cuadro de relaciones - Instrumentos de trabajo - Mapa de escenario INTRODUCCION La educación en valores implica un proceso de construcción, una transformación personal y colectiva de cada uno de los miembros de la comunidad escolar. En un mundo que cambia a toda velocidad en lo cultural, en lo social, en lo tecnológico, en todas sus fases y que genera un abrumador volumen de información, la educación en valores se convierte en una detención necesaria para analizar, ordenar, reorientar y dar una percepción de la realidad. El presente trabajo tiene como objetivo investigar los factores que influyen en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. Esta investigación se divide en cinco capítulos de la manera siguiente: En el capítulo I, Planteamiento del problema, se expone la situación problemática, delimitación conceptual, temporal y espacial del problema, justificación, alcances, objetivos, supuestos, aspectos e indicadores, referidos a la investigación. E i n el capítulo II, Marco Teórico, se hace referencia a los antecedentes históricos con relación a la formación en valores morales, definición, fundamentación teórica y conceptual. En el capítulo III, Metodología de la investigación, presenta el tipo de investigación, la población, la muestra de la investigación, los métodos, técnicas e instrumentos y los procedimientos a aplicar en el tratamiento de los datos. En el capítulo IV, Análisis e interpretación de resultados, se presentan los análisis cualitativo y cuantitativo, así como la organización, clasificación e interpretación de los datos obtenidos de la investigación. El capítulo V, presenta las conclusiones, recomendaciones y bibliografía. Finalmente se presenta junto a los anexos, el resumen del diagnóstico, instrumentos de trabajo, mapa de escenario, cuadros y gráficas de los resultados. CAPITULO I PLANTEAMIENTO DEL PROBLEMA Con el objeto de hacer mas especifico nuestro problema de investigación se ha estructurado en siete apartados. El primero de ellos es la situación problemática donde se presenta el comportamiento actual del problema, indicadores reales y la posición de los diferentes actores políticos y sociales en relación a los valores. En el segundo apartado establecemos el enunciado del problemas mencionando las variables que se relacionaran durante el estudio investigativo. Posteriormente se presenta la justificación donde se expresan las principales razones que dan pie a la investigación. Seguidamente se aborda alcances y delimitaciones, objetivos, supuestos de la investigación e indicadores de trabajo. 1.1 Situación Problemática Para iniciar la sistematización de la inmensa información acerca de los valores, nos adentraremos en su concepto. “Los valores, forman parte de los objetos, acciones y actitudes que el ser humano persigue por considerarlos valiosos. En fin, todo aquello que en un momento, deseamos o apreciamos”1. De esta manera los valores forman parte de todas las personas. Todos tenemos un grupo de valores; estos pueden ser buenos o malos. Algunas personas pueden considerar que sus valores son excelentes aunque les causen problemas en sus vidas. Un joven puede considerar que sus valores principales están alrededor de su grupo de amigos, quienes no siempre ofrecen los mejores momentos para crecer como personas. Se entiende por valor moral todo aquello que lleve al hombre a defender y crecer en su dignidad de persona. El valor moral conduce al bien moral. “Recordemos que bien es aquello que mejora, perfecciona, completa”.2 El valor moral perfecciona al hombre en cuanto a ser hombre, en su voluntad, en su libertad, en su razón. Se puede tener buena o mala salud, más o menos cultura, por ejemplo, pero esto no afecta directamente al ser hombre. Sin embargo vivir en la mentira, el hacer uso de la violencia o el cometer un fraude, degradan a la persona, empeoran al ser humano, lo deshumanizan. Por el contrario las acciones buenas, vivir la verdad, actuar con honestidad, el buscar la justicia, le perfeccionan. El valor moral lleva a construir al hombre, a hacerlo más humano. Depende exclusivamente de la elección libre, el sujeto decide alcanzar dichos valores y esto sólo será posible basándose en esfuerzo y perseverancia. El hombre actúa como sujeto activo y no pasivo ante los valores morales, ya que se obtienen basándose en mérito. Estos valores perfeccionan al hombre de tal manera que lo hacen más humano, por ejemplo, la justicia hace al hombre más noble, de mayor calidad como persona. Un valor cobrará mayor importancia en cuanto logre perfeccionar al hombre en un aspecto más íntimamente humano. “Los valores humanos inframorales: Son aquellos valores que son exclusivos del hombre. Aquí encontramos valores como los económicos, la riqueza, el éxito, por ejemplo. La inteligencia y el conocimiento, el arte, el buen gusto. Y socialmente hablando, la prosperidad, el prestigio, la autoridad, etc.”3 Ahora pasaremos a analizar el currículo educativo nacional y la relación que existe entre sus políticas en cuanto a la formación en valores y los supuestos vacíos que tantos profesionales de la educación, analistas educativos y estudiantes han señalado en tiempos recientes. Situación actual de los valores en el salvador. La formación en valores es mencionada en varios documentos oficiales emitidos en El Salvador. En la Ley General de Educación encontramos ciertas referencias interesantes: En el artículo 2 literal “e” se dice que uno de los fines de la educación nacional es “conocer la realidad nacional e identificarse con los valores de la nacionalidad salvadoreña…”. Mas adelante en el artículo 21, literal “g” se dice que uno de los objetivos de la educación básica es “Contribuir a la aprehensión, práctica y respeto a los valores éticos, morales y cívicos, que habiliten para convivir satisfactoriamente en la sociedad”. Por otro lado en el Capítulo III Art. 93 se menciona la responsabilidad de la familia: “Los padres de familia deberán involucrarse responsablemente en la formación de sus hijos y en el reforzamiento de la labor de la escuela, con el propósito de propiciar el desarrollo de los buenos hábitos, la disciplina, la auto-estima, los valores, el sentido de pertenencia y solidaridad y la personalidad en general.” Basándonos en lo anterior podemos realizar algunos cuestionamientos a los papeles que juegan el Estado, el Ministerio de Educación y la familia en la formación de valores. En primer lugar se menciona que la práctica y respeto de valores se fomentará oficialmente desde los grados de educación básica. Se supone que cuando los estudiantes llegan al nivel medio, ya deberán practicar lo valores aprendidos durante la etapa básica; pero basta con visitar un centro educativo público para comprobar que la mayoría de los niños y adolescentes no saludan, se irrespetan, se pelean, insultan a los maestros y se expresan mal de las personas con quienes conviven. Por otro lado, muchos adolescentes y jóvenes de bachillerato valoran a su grupo de amigos más que a su familia. Eso no es totalmente malo, pero cuando la influencia es negativa existe la posibilidad que esos grupos se transformen en pequeñas pandillas que luego engrosarán las filas de las maras. En esas agrupaciones no se practican valores positivos. Ellos tienen sus propios valores, que antes que ayudarles a crecer, los hunde en drogas, violencia y delincuencia. En la Ley General de Educación se dice que los niños y niñas serán educados para convivir satisfactoriamente en la sociedad.4 Nos preguntamos porqué los jóvenes de hoy no conviven en armonía con la sociedad. Constantemente se observan jóvenes que fallecen a causa de la crisis de valores que vive nuestro país. Según La Comisión de Educación, Ciencia y Desarrollo, instituida en 1994, en el documento final de sus aportes, titulado “Transformar la Educación para la Paz y el Desarrollo de El Salvador” propuso ideas que influyeron en una política educativa que promoviera la cristalización de los Valores en el Proyecto Educativo Nacional. En el primer capítulo del documento se insinuó la necesidad de vincular la educación y la vida, donde se menciona: “definir qué valores han de determinar y organizar la educación es tarea prioritaria a la cabeza de cualquier esfuerzo de reordenamiento educativo”. En 1998 fue declarado por el Ex Presidente de la República, Dr. Armando Calderón Sol, el “Año de los Valores”, con el fin de reconstruir creencias y valores perdidos por la guerra. En esos días ya se consideraba que existía una gran amenaza de no poder rescatar los valores que ya no se estaban practicando y que la reconstrucción del país necesitaba además, la reconstrucción del ser humano en todas sus dimensiones. Esfuerzos realizados por le MINED para contrarrestar la perdida de valores. Según Oscar Picardo Joao5, para intentar contrarrestar esa amenaza el Estado a través del Ministerio de Educación (MINED) preparó materiales adecuados para acompañar la iniciativa. Por un lado, una Guía Metodológica para la Formación en Valores Humanos y Éticos; esta guía posee una metodología de trabajo con seis elementos, a partir de la siguiente propuesta: Valor seleccionado para trabajar y practicar durante la jornada; reflexión sobre el valor; información pertinente al valor; referencias prácticas para cristalizar el concepto; actividades para involucrar a los estudiantes y criterios para verificar logros y evaluar. La guía cuenta con características psicológicas para tomar en cuenta en el trabajo con niños y adolescentes, y también con sus respectivos objetivos: 1) desarrollar y practicar valores que contribuyan a la formación integral; 2) fomentar la práctica de actitudes y hábitos positivos que contribuyan a actuar con responsabilidad y seguridad en sí mismos; 3) Fomentar la práctica de valores para lograr una mejor convivencia social; y 4) desarrollar sentimientos de solidaridad humana y de respeto a sus semejantes. Otras actividades gestionadas por el MINED6 fueron las capacitaciones para adiestrar a los maestros en cómo educar en valores, haciendo énfasis en que el ejemplo es un punto de partida vital; más de treinta y dos mil maestros fueron capacitados sobre la temática. También se realizaron talleres de consulta con maestros del sector público y privado y organismos de la administración escolar local, se capacitaron técnicos del MINED y se realizó un certamen Nacional y un Foro Nacional de Valores. Los programas específicos7 de formación en valores que impulsa el MINED son: - Educación en valores en la escuela - Educación ambiental - Educación con enfoque de género - Programas de apoyo a la formación de valores - Programas recreativos y certámenes - Educación física y deportes - Programas preventivos - Infraestructura y mantenimiento escolar - Reforma de la educación media - Sistema de educación técnica (media y superior) - Supervisión y evaluación de la educación superior “El Ministerio de Educación ha definido como uno de los grandes retos, complementar la educación formal con la educación no formal pero poco o nada dice de políticas en torno a la educación informal que es la que el estudiante recibe espontáneamente del medio ambiente incluyendo a los medios de comunicación social. La Comisión de Educación Ciencia y desarrollo a esbozado algunos criterios al considerar la necesidad de que el Estado, la familia, y los medios de comunicación social se conviertan en entes hábiles para diseñar y aplicar políticas educativas para mejorar la sociedad “. 8 Pareciera que con toda una estructura didáctica y metodológica montada especialmente para fomentar la práctica de valores, a estas alturas del desarrollo de la nación, los índices de delincuencia, criminalidad, desintegración familiar, delitos sexuales, y otras situaciones producto por una parte de la crisis de valores, hubieran disminuido en algún porcentaje. Se crean leyes, se hacen campañas publicitarias, las escuelas para padres son obligatorias en los centros escolares, pero parece que poco contribuyen a que todos los adolescentes y jóvenes de hoy practiquen valores y los fomenten entre sus grupos de pertenencia. El mismo Ministerio de Educación a través de su sitio en Internet acepta que según encuestas realizadas acerca de los valores de los salvadoreños se afirma que “esta sociedad acepta ser machista en un 70 por ciento, al tiempo que el 83.3 por ciento de los encuestados está más proclive a incentivar “buenos modales” en los niños/as y a que sean obedientes más que a fomentarles la independencia o el desarrollo de la imaginación”9. Ineficacia de las instituciones sociales para incidir positivamente en la formación de valores. En el documento Desafíos de las Políticas y Programas en Formación de Valores MINED, menciona a la familia como una institución no sólo importante, sino muy importante. Sin embargo, la situación de conflicto de muchas familias salvadoreñas está en contraposición con esta aspiración de la población. Los datos reflejan, además, que debe hacerse énfasis en valores como la perseverancia y la determinación que ayuden a los jóvenes a trabajar con entereza, de acuerdo a objetivos y metas para consolidar mejor sus proyectos de vida. Un dato interesante a destacar acerca del mismo tema es que la escuela tiene un rol fundamental en la formación de los valores, “lo cual debe a su vez acompañarse de un proceso integral en el cual el resto de instituciones y procesos sociales en su conjunto contribuyen efectivamente a lograr la práctica de valores que nos dignifican como seres humanos”.10 Las últimas preguntas acerca de la efectividad de los programas mencionados es saber como se aplican, se desarrollan y evolucionan. Por ejemplo, si existen programas recreativos y culturales, cuantos jóvenes tienen acceso a ellos. ¿Qué pasa con los que quedan fuera porque la oferta de los programas no es atractiva o no llena sus expectativas?, o si en un certamen de oratoria solo se inscriben los estudiantes mas aplicados. ¿En donde quedan los estudiantes que son propensos a formar parte de pandillas? ¿Existen programas que los involucren? La importancia de estudiar esta temática es cuantificar y cualificar cuales instituciones sociales están realizando esfuerzos por educar en valores y verificar si el ese esfuerzo es en conjunto o de forma aislada. Con ellos lograremos conocer las causas de la crisis de valores y relacionar los elementos principales que reorienten las estrategias y metodologías empleadas. La llamada crisis social de la sociedad salvadoreña se inscribe en un amplio contexto configurado por circunstancias diversas, entre las cuales la influencia del pasado conflicto bélico político es uno entre muchos. A nadie escapa que durante dicho conflicto, las partes opuestas fomentaron explícitamente, valores como la intolerancia, el odio al contrario e incluso la eliminación del discrepante, aunque se concertó la paz, el cambio actitudinal no fue completo. Sin que sea la única instancia responsable de la formación moral y cívica, la escuela en todos sus niveles ha sido persistentemente mencionada como la institución idónea e influyente en este decisivo aspecto de la educación. En la reforma educativa salvadoreña se le asignó a la escuela salvadoreña mayor responsabilidad y liderazgo en el fomento de la comprensión y la práctica de normas y valores compartidos por la sociedad. Según el estudio “Diagnóstico de la Incidencia de la comunicación social en la reconciliación nacional de El Salvador” realizado por la Universidad Centroamericana y otros (1995), el mapa comunicativo de El Salvador se caracteriza por el predominio de los medios comerciales de comunicación, cuya dinámica se sustenta en dos ejes principales. Por un lado el alto nivel de competencia empresarial y por el otro, una fuerte vinculación con los sectores gubernamentales. Esta dinámica junto con la alta concentración de la propiedad y una potente capacidad de difusión, les posibilita incidir de manera preponderante en el flujo comunicativo del país cubriendo todo el territorio nacional. La comisión de educación, ciencia y desarrollo, recuerda en cambio, que en la sociedad moderna los medios de comunicación social desempeñan un papel importante en la información, la promoción y la identidad cultural, así como en la formación de valores, críticas y opiniones. Alerta además sobre la expansión de las comunicaciones masivas que como una tercera y poderosa fuerza, ejerce su influencia indiscriminada sobre las nuevas generaciones. Los medios tienen un gran potencial para convertirse en escuelas paralelas que beneficien a todos pero en realidad, esta vocación cultural de los medios no se manifiesta suficientemente, y en algunos casos, sus fines no son coherentes con las aspiraciones de desarrollo humano. La Comisión advierte que El Salvador puede estar cayendo en una especie de enfermedad, la anomia, es decir, un proceso en el cual el sistema de normas deja de ser percibido con claridad y va perdiendo su capacidad para influenciar y controlar. Los objetivos de la educación formal y los de los medios de comunicación, marcan rutas diferentes y contradictorias. Mientras la reforma educativa aboga por fomentar valores como la libertad, la verdad, la justicia, el bien, la belleza, la solidaridad, la competitividad y la seguridad; la educación informal, transmitida por los medios, fomenta la violencia, la ley del más fuerte, el individualismo, la fantasía del superhéroe que hace justicia por su propia mano y los valores estereotipados de las novelas. A veces cuando se buscan las causas del salvadoreño violento, del salvadoreño machista, del salvadoreño no solidario, del salvadoreño despreocupado por su comunidad o apático ante la cuestión política, se debería analizar con más cuidado el mensaje difundido por los medios de comunicación social, especialmente la televisión. No solo se copian las modas o los cortes de pelo de los artistas de las telenovelas, también se toman esquemas de conducta, modelos de sociedad, modelos de familia, modelos de amistad, etc. Estudios críticos sobre le papel de los medios de comunicación social, reconocen los efectos psicológicos, ideológicos, culturales, políticos y económicos, no solo en el joven sino en loa sociedad entera (Guillermo Orozco, al rescate de los medios 1994). El papel que juega el medio en la formación de los valores morales “Para Kohlberg los estadios del desarrollo moral están relacionados con la edad y siguen una secuencia invariante siendo universales (la secuencia no se ve afectada por las condiciones sociales o culturales, éstas solo influyen en la velocidad con que se pasa de un estadio a otro)”11 En contradicción a Kohlberg, Vigotski considera que el medio incide de manera determinante en la configuración de la personalidad y la identidad del individuo. El Salvador es un ejemplo de ello, donde, por los bajos niveles de escolaridad, y la preparación académica de los padres, además de la influencia de sus pares muchos no alcanzan a adaptarse de una manera adecuada a la sociedad, integrándose a grupos antisociales como son las pandillas juveniles y las maras. “El tercer nivel de razonamiento moral según Kohlberg (1968): Moralidad de principios autónomos (a los trece años, en la edad adulta temprana o nunca), marca el logro de la verdadera moralidad. Por primera vez, la persona reconoce la posibilidad de conflicto entre dos estándares socialmente aceptados y tratar de decidir entre ellos. El control de la conducta ahora es interno, ambos estándares se cumplen y se razonan acerca del bien y del mal. Las etapas 5 y 6 pueden ser métodos alternativos del nivel más alto de razonamiento moral. El quinto periodo del desarrollo moral de Kohlberg es la explicación del desarrollo del juicio moral conectado, por una parte, con los estadios del desarrollo cognitivo, y por otra, con los cambios en la capacidad creciente de asumir la perspectiva de otras personas. (estadio de la asunción de roles) La etapa 5 moralidad de contrato, de derechos individuales y de la ley democráticamente aceptada. La gente piensa en términos racionales, valora la voluntad de la mayoría y el bienestar de la sociedad. Por lo general considera que estos valores tienen más respaldo si se ajustan a la ley. Aunque reconocen que en ocasiones la necesidad humana y la ley se ven en conflicto, consideran que a largo plazo, es mejor para la sociedad obedecer la ley”.12 Algunas leyes destinadas a tratar las conductas desadaptadas de los adolescentes y jóvenes en vez de buscar soluciones adecuadas a la problemática la profundizan provocando un creciente aumento de delincuencia, violencia y muerte. “El sexto periodo es la aplicación de sus tesis a la teoría y practica de la educación moral. Esta teoría permite definir los objetivos a alcanzar (los estadios superiores) y los pasos para lograrlos y por otro lado comporta un método (crear un contexto que permita a los alumnos entrar en contacto con tipos de razonamiento moral más elevados que los suyos y una técnica principal (fomentar la discusión en grupos sobre conflictos morales) Moralidad de principios éticos universales. La gente hace lo que considera personalmente correcto; sin considerar las restricciones legales ni la opinión de los demás. Actúan de acuerdo con estándares interiores, sabiendo que se condenaran así mismos si no lo hacen.”13 En uno de los principios universales de la humanidad como la democracia, el dialogo es una de las formas de participación que permiten al ser humano resolver sus conflictos. Sin embargo, esto significa apostarle a una forma de vida basada en la tolerancia mutua y en la confianza activa de las instituciones aceptando las diferencias y la integridad de los otros, aspecto que en nuestro país estamos lejos de alcanzar. El sistema político y económico ha abandonado la función educativa generando una población poco culturizada y desigualdad en los ingresos de la población inequidad que origina la emigración de un quinto de la población salvadoreña hacia Estados Unidos ocasionando el problema de la paternidad irresponsable en El Salvador, miles de padres de familia renunciaron y están renunciando a la obligación de proteger y acompañar a sus hijos e hijas hasta que lleguen a su edad adulta. Por otro lado el Estado no da la debida protección incumpliendo el artículo 34 de la constitución política de El Salvador que expresa de manera contundente que todo menor tiene derecho que vivir en condiciones familiares y ambientales que le permitan su desarrollo integral para lo cual tendrá la protección del Estado. Por otro lado la dinámica laboral de la última década con sus horarios de domingo a domingo impide a miles de padres de familia efectuar sus obligaciones parentales por cumplir con obligaciones de alimentación y un techo seguro. Los jóvenes por otro lado necesitan de apoyo psicológico, afectivo y de valores morales. “El impacto de la economía en la globalización ha generado el crecimiento en las exportaciones agrícolas y textiles (maquilas), produciendo ingresos ascendentes. Esto a la vez genera empleo de maquila que se multiplicó del 1990 al 2000 alcanzando casi 90,000 puestos de trabajo. La mayoría de la población empleada se caracteriza por el bajo nivel de calificación de fuerza de trabajo y se asocia a las bajas tasas de escolaridad de educación provocando en el área laboral bajos salarios”14. Nuestra sociedad es fuertemente afectada por el alto índice de delincuencia y la violencia intra familiar. El PNUD 2003 ha estimado unos 1,717 millones de dólares para erradicar tal fenómeno, para ello El Salvador destina un 115% de PIB a la violencia. 15 Por otro lado la depuración anual de miles de inmigrantes indocumentados desde Estados Unidos (la mayoría de estos jóvenes) es un problema severo, pues empuja a la sociedad Centroamericana a jóvenes que no se han insertado en país. “El problema de la violencia estudiantil se incrementó después de firmada la paz. La violencia ha protagonizado por estudiantes no puede ser aisladas a otro tipo de violencia que sacude al país en la actualidad”16 En el Salvador antes que el problema de los jóvenes se tiene el problema de los adultos, y mal Hacen estos en pretender verlo como algo ajeno a ellos. Ante todo, los adultos (políticos, empresarios, profesores, padres de familia) no han sabido organizar una sociedad en la que las nuevas generaciones no solo se sientan acogidas sino que también tengan opciones para una vida digna. Son los adultos quienes propagan valores y normas contrarias a la convivencia pacifica y al respeto a los otros. Son ellos los que promueven la doble moral, que tanto daño ha hecho a la convivencia social en el país: condenan y profieren improperios contra todo aquello que consideran malo, pero no dudan en asumirlo cuando creen que nadie los ve. Esa doble moral los lleva a pretender ser el modelo a seguir por los jóvenes, olvidando que estos ni son ciegos ni tontos. Son los adultos los que no respetan el derecho de los jóvenes de ser tales, con los riesgos y peligros que ello supone, absurdamente, pretende que estos se ahorren la experiencia de equivocarse y con ello, de hacerse mayores de edad. El expediente preferido por los adultos es evitar que los jóvenes repitan sus errores de juventud; lo que sucede es que los errores no los cometieron siendo jóvenes, sino siendo adultos. Y lo peor de todo, es que muchos de los que quieren proteger a los jóvenes, no supieron protegerse a si mismos, ni han sabido cuidar al país que los vio nacer. Por ultimo los adultos han mezclado todo el problema de la juventud: han mezclado rebeldía juvenil con delincuencia, tatuajes con maras, sexualidad con inmoralidad y música con perversión, asociando lo bueno a un estilo de vida que pocos humanos pueden cumplir: absoluta rectitud moral, control total de las pasiones, disciplina y sobriedad angelicales, y limpieza y pulcritud en el vestir. En suma los adultos han olvidado que fueron jóvenes, que los padres de muchos de ellos no tuvieron el tino para entenderlos y que eso los frustro. No se les puede exigir que se comporten según el patrón ideal de ciudadano (respetuosos de las leyes, solidarios, tolerantes, dedicados a los estudios, dispuestos a servir a los suyos), cuando sus padres y profesores, así como las autoridades civiles y religiosas representan muchas veces todo lo opuesto y cuando la sociedad en la que viven es poco acogedora para la mayoría de ellos. Conclusión La mayoría de las interpretaciones sobre el fenómeno apuntan a culpabilizar a los jóvenes por sus arrebatos de violencia pero son pocos los que han puesto sus dedos acusadores sobre sí mismos. Pocos se muestran dispuestos a aceptar que la sociedad que han construido no necesariamente es una fiel imagen de los valores democráticos y de convivencia pacifica que se les reclama a los jóvenes. Factores de índole personal, familiar y comunitario son el principal detonante de las acciones de violencia protagonizada por los jóvenes en las escuelas y fuera de sus muros. La situación de la seguridad ciudadana es tema vital en casi todos los países. las pandillas juveniles existentes en toda la región y los fenómenos asociados a ellas tales como la precaria situación económica en nuestro país, la falta de oportunidades para los jóvenes, las débiles políticas gubernamentales orientadas al sector juvenil y los altos índices de violencia cobra diariamente la vida de muchos salvadoreños. “Un profesor de comunicaciones se preguntaba cuantas veces aparecen en los medios de comunicación, como noticia destacada, los representantes de la sociedad haciendo acciones positivas que promuevan la difusión de valores. ¿Cuántas veces ha sido primera plana o noticia importante la presentación de un libro? ¿Por qué no se insiste en lo bueno que hace la sociedad para salir adelante? ¿Por qué no dar un tratamiento más adecuado a las noticias de violencia o de violaciones sexuales o de asaltos? ¿Qué tipo de salvadoreño queremos conformar con este tipo de tratamiento informativo? ¿Acaso son esos los valores que queremos promover? ¿Cómo evitar una sociedad violenta si la acosamos con hechos y acciones violentas en los medios? ¿Cómo romper con un comportamiento morboso, si la presentación de las noticias promueve la morbosidad?”17 Nuestras sociedades tienen tendencia a plantear los valores en el terreno más abstracto posible, y en consecuencia, con un idealismo muy alejado de lo real. Esto da lugar a la hegemonía de un discurso publico, cargado de palabras fetiche, místicas y con escaso contenido que construyen, como diría Marcuse, un universo poblado de hipótesis que se auto validan y que repetidas incesante y monopolísticamente, se tornan definiciones o dictados, llegando a desconectar esos valores de las practicas efectivamente vigentes. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/kurs-ii-fennunsiyyet-psixologiyas.html?page=7	İnformasiya mübadiləsi və onun ünsiyyətdə yeri	2.İnformasiya mübadiləsinin spesifik хüsusiyyətləri və tərəfləri 3.Kommunikasiyavasitələri 4.Nitq verbal ünsiyyət prosesi kimi 5.Nitqin özünəməхsus хüsusiyyətləri I .Ünsiyyətin bir-biri ilə sıх bağlı olan üç tərəfi və yaхud cəhəti mövcuddur. Onlardan birincisi ünsiyyətin informasiya mübadiləsi olması tərəfidir. Adətən kommunikasiyadan söhbət gedərkən dar mənada insanların birgə fəaliyyət prosesində bir-biri ilə müхtəlif təsəvvür, ideya, fikir, maraq, hisslər, əhvalların və s. mübadiləsi keçirməsi nəzərdə tutulur. Bu proses birtərəfli olmayıb qarşılıqlı хarakter daşıyır. İnformasiyanı qəbul edən sadəcə olaraq həmin məlumatı qəbul etməklə kifayətlənmir, ona öz münasibətini bildirir, bununla da informasiya mübadiləsi qarşılıqlı хarakter daşıyır. İnsanların bir-biri ilə informasiya mübadiləsi ünsiyyətin daha geniş yayılmış tərəfi, cəhəti olmaqla psiхoloji ədəbiyyatda ünsiyyətin kommunikativ tərəfi adlanır. İnformasiya mübadiləsi prosesində insanlar bir-birlərinin fikirləri, ideyaları, hissləri, istək və arzuları və s. ilə tanış olurlar. Başqa sözlə insanlar bu prosesdə həyat və fəaliyyətləri üçün zəruri olan informasiya mübadiləsini həyata keçirirlər. Bu cür informasiya mübadiləsi olmadan insanların birgə yaşayışı və fəaliyyəti çətinləşər, mümkün olmazdı. II. Ünsiyyətin хarakterik хüsusiyyətlərindən bəhs edən sosial psiхoloqlar (Q.M.Andreyeva və b.) qeyd edirlər ki, hər şeydən əvvəl ünsiyyətdən danışarkən ona hər hansı bir ötürücü sistemlə verilən və ya başqa sistemlə qəbul olunan bir proses kimi baхmaq olmaz. Burada kommunikativ prosesin hər iki iştirakçısı bir-birinə adi bir obyekt kimi yanaşmamalıdır, ona şüurlu münasibət bəsləməklə ünsiyyətdə olduğu adama müvafiq informasiyanı yönəldərkən onun motivləri, məqsədi, yönəlişliyini təhlil etməklə onunla bələdləşməlidir. Məhz buna görə də kommunikativ proses sadəcə olaraq «məlumatların ötürülməsi» olmayıb, həmin məlumatların fəal mübadiləsidir. Ünsiyətin mühüm хarakterik хüsusiyyətlərindən biri də ondan ibarətdir ki, burada informasiya mübadiləsi hər hansı bir kibernetik qurğular arasında deyil insanlar arasında gedir. Bu zaman informasiya mübadiləsini həyata keçirən adamlar bir-birinə təsir göstərə bilirlər. Deməli, istər-istəməz bu zaman öz partnyorunun davranışına təsir göstərmək mümkün olur. Nəhayət informasiya mübadiləsi zamanı kommunikativ təsir yalnız o zaman mümkün ola bilər ki, informasiyanı ötürən və onu qəbul edən (və ya edənlər) adamlar vahid və ya oхşar kodifikasiya və dekodifikasiya sisteminə malik olsun. Başqa sözlə eyni dil və şəraiti eyni şəkildə anlamaq imkanının olması informasiya mübadiləsi üçün ən zəruri şərtlərdən biridir. Qeyd edilənlərdən göründüyü kimi, ünsiyyət zamanı həyata keçirilən informasiya mübadiləsində iki tərəf iştirak edir: məlumatı, informasiyanı verən və məlumatı qəbul edən. Birinci tərəf – informasiyanı verən kommunikator, ikinci tərəf – informasiyanı qəbul edən isə resipient adlandırılır. Beləliklə hər cür informasiya mübadiləsi K – İ – R (kommunikator- informasiya- resipient) sхemi üzrə həyata keçir. III.İnsanlar arasında informasiya mübadiləsini təmin edə biləcək vasitələr çoх və müхtəlifdir. Psiхoloji ədəbiyyatda bu cür kommunikasiya vasitələrini iki qrupda birləşdirirlər. Birinci qrup kommunikasiya vasitələri sözlərin, dilin köməyi ilə bağlı olan vasitələrdir. Bu cür kommunikasiya vasitələrini verbalkommunikasiya vasitələri adlandırırlar. Burada hansı dil qrupuna aid olmasından asılı olmayaraq həmin dilin daşıyıcıları və həmin dili mənimsəmiş insanlar dildən ünsiyyət prosesində ünsiyyət vasitəsi kimi istifadə edirlər. Dil vasitəsilə insanlar arasındakı bu cür ünsiyyət prosesi nitq adlanır. İkinci qrup kommunikasiya vasitələri dildən, nitqdən kənar vasitələrdir. Bu cür vasitələr qeyri - verbal kommunikasiya vasitələri adlandırılır. Onlara müхtəlif ifadəli hərəkətləri, mimikanı, pantomimikanı, işarələr sistemini və s. aid etmək olar. IV.Tariхən insanların dil vasitəsilə ünsiyyət forması meydana gəlmişdir. Nəticədə dildən istifadə edərək öz fikirlərini, istək və arzularını bir-birinə çatdırmaq imkanına malik olmuşlar. Bu proses nitq prosesi adlandırılmışdır. Buradan da verbal ünsiyyət prosesi olan nitqə belə tərif vermək mümkün olmuşdur: insanlar arasında dil vasitəsilə həyata keçirilən ünsiyyət prosesinə nitq deyilir. Tərifdən göründüyü kimi dil verbal ünsiyyət üçün vasitə, nitq isə həmin prosesin özüdür. İnsanlar dilə yiyələnməklə onun vasitəsilə ünsiyyət saхlaya bilirlər. Başqa sözlə onlar nitqə yiyələnmiş olurlar. Hər hansı bir хarici dildə danışa bilmək həmin dili başa düşmək, başqa sözlə verbal ünsiyyətə girə bilmək üçün o dili bilmək və ondan istifadə etməyi bacarmaq lazımdır. Psiхologiyada «dili» və «nitqi» fərqləndirən digər cəhətlərə də diqqət yetirilir. Adətən, dili şərti danışıq işarələri sistemi kimi qəbul edirlər. Onun köməyi ilə insanlar üçün müəyyən əhəmiyyət və məna kəsb edən səs birləşmələri ifadə olunur. Dil cəmiyyət tərəfindən yaradılır. Dil ümumхalqa məхsus olduğu üçün həmin dilin ölməsi хalqın ölməsi deməkdir. Хalqın aradan çıхması ilə dil ölü dilə çevrilir. Dil həcm etibarilə nitqdən çoх genişdir. Çünki dil ümumхalqa məхsusdur, nitq isə ayrıca bir fərdə aiddir. Dildə işlədilən sözlərin yalnız müəyyən bir qismi fərdin ünsiyyət prosesində istifadə edilir. Dildən fərqli olaraq nitqi ünsiyyət prosesinin özü hesab edirlər. Bu proses məlumat, göstəriş, sual, əmr və s. şəklində həyata keçir. Hər bir söz ümumiləşdirmə mahiyyətinə malikdir. Ona görə də nitq prosesində hər bir söz özünün müvafiq mənasında çatdırılmalıdır. Buna isə sözü müvafiq kontekstdə işlətməklə nail olmaq mümkündür. Nitqdə sözlərin mənasının köməyi ilə müvafiq məzmunu çatdırmaqla yanaşı danışdığımıza öz emosional münasibətimizi də bildiririk. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html?page=6	Análisis e interpretación de resultados de la investigación	4.2 Análisis e interpretación de resultados de la investigación ANALISIS CUALITATIVO SUPUESTO: Las estrategias metodológicas que emplean las instituciones educativas podrían causar un impacto negativo en la formación de valores morales de los estudiantes de ecuación media. Aspecto: Estructura del currículo educativo nacional. Indicadores: Planes, programas y actividades específicas de formación en valores. ITEMS \| ANALISIS CUALITATIVO \| DOCENTES \| ESTUDIANTES \| PADRES \| \| - Estructura del currículo educativo nacional (1) - Programas y contenidos en valores que posee la institución. (8) - Horas que se imparten contenidos de valores. (9) - Valores que fomenta la Institución. (10) \| - Asistencia de los padres a las reuniones escolares. (6) - Temas impartidos en las escuelas de padres y madres. (7). \| - Educación en valores que imparte la Institución. (3) - Asistencia a las reuniones escolares. (6) Temas impartidos en las escuelas de padres y madres. (7, 8, 9, 10) \| En relación al currículo educativo nacional, la Reforma Educativa buscó concretar objetivos en materia de aprendizaje de valores, tales como: que el estudiante aprenda a seleccionar libremente entre varias alternativas considerando sus consecuencias; ejercitar la formación de valores y actuar de acuerdo a la selección de estos. Sin embargo, la mayoría de los docentes (86%) opinan que el currículo no está completo para educar a los alumnos /as en la formación en valores. Las instituciones, para suplir los vacíos que en el área de valores presenta el currículo buscan estrategias para orientar en valores como: programas en formación cristiana, psicología del adolescente, materia incluida en el programa del MINED para bachillerato y la orientación que la desarrolla el docente encargado del grado. Las horas impartidas por docentes para educar en valores a los alumnos/as en mayor porcentaje es de una a dos horas semanales alcanzando un 82% lo cual indica que el tiempo dedicado a orientar en valores es mínimo. Los valores que institución fomenta según los docentes son: la responsabilidad y el respeto, alcanzando juntos un 51%; así también, se fomentan valores de solidaridad y amor haciendo un porcentaje 28%, se da un porcentaje menor de un 8% a la igualdad y a los valores intelectuales; el restante 11% lo asignan a valores como amistad, dignidad, religión, disciplina, sinceridad, valores morales y éticos. Las instituciones, según los padres de familia en un 72% tienen un momento para la formación de valores. La tarea de educar y, con ello, la de educar en los valores, no queda circunscrita al ámbito escolar. La familia y la sociedad son espacios sociales fuertemente comprometidos en esta responsabilidad. En este sentido, según la investigación realizada, el alumnado afirma en un 83 %que sus padres asisten a las reuniones que programa la institución; sin embargo un 14% a veces asisten a las reuniones y un 3% no asisten. Lo cual concuerda con la opinión de los padres los cuales afirman en un 92% que si asisten a las reuniones; un 4% a veces asiste y el restante no asiste. Esto refleja el aceptable grado de responsabilidad e interés que los padres tienen por la educación de sus hijos e hijas. Entre las temáticas que la institución imparte en las reuniones de padres de familia y que ellos comparten con sus hijos/as podemos destacar: vicios, maras y sexualidad con un 36%; un 31% como educar en valores, un 9% coinciden en el amor y unión familiar y un 6% a la responsabilidad existiendo un 13% de los estudiantes que no saben que temas se desarrollan en la institución. En la opinión de los padres los temas que se desarrollan son en su mayoría relacionados a la familia y a la adolescencia y en menor porcentaje la orientación profesional, formación cristiana y disciplinaria. Reciben además consejos para orientar a sus hijos en la formación de valores; como los siguientes: mejorar la comunicación y la unidad familiar, educar en valores siempre, educar con el ejemplo, disciplinar con amor, respetar sus ideas, enseñarles a escoger sus amistades, supervisar sus programas de televisión, ayudarles con el estudio, educarlos en la fe, y ser tolerantes. \| ANALISIS CUALITATIVO SUPUESTO: Las estrategias metodológicas que emplean las instituciones educativas podrían causar un impacto negativo en la formación de valores morales de los estudiantes de ecuación media. Aspecto: Estructura del currículo educativo nacional. Indicadores: Características del profesorado y alumnado que se involucra en el proceso de aprendizaje enseñanza de los valores. ITEMS \| ANALISIS CUALITATIVO \| DOCENTES \| ESTUDIANTES \| PADRES \| \| - Características familiares sociales de los estudiantes y su práctica de valores. (2) - Capacitaciones recibidas para educar en valores. (3 y 4) - Persona que imparte contenidos acerca de valores. (6) \| - Concepto de valor. (2) - Valores que fomentan los maestros. (3) - Cualidades que admiran en sus maestros. (4) - Momentos que utilizan los maestros para dar consejos. (8). \| - Cualidades de los maestros que influyen en la formación de valores. (4) - Maestros capacitados para educar en valores. (11) \| Uno de los factores importantes en la enseñanza de valores es el papel que juega el docente en relación con el aprendizaje, como también el alumno y la realidad que le rodea. Reconocer este proceso ha llevado a desarrollar esfuerzos como capacitar a docentes, las instituciones investigadas muestran que un 68% de los docentes han recibido capacitación para desarrollar contenidos relacionados a valores; cabe mencionar que no todos los docentes enseñan los contenidos para los cuales han sido capacitados, la principal razón según ellos es que se les dificulta asociar los contenidos como eje transversal en las asignaturas que imparten. A la vez los padres afirman que un 70% de los maestros están capacitados para educar en valores, mencionando también un 20% que no están capacitados y un 10% a veces. En lo referido a la formación profesional de los docentes se consulto acerca de quienes habían recibido asignaturas para educar en valores de los cuales un 41% respondió que si; un 36% opino que no y un 43% que muy poco. La persona que en el aula tiene la responsabilidad de educar en valores es en mayor porcentaje el orientador o guía, seguido del psicólogo, y el maestro de formación cristiana. Es necesario afirmar que solamente el 7% de los docentes reconoce que la formación de valores es responsabilidad de todos los profesores y un 7% no contesto. La formación moral privilegia el ejemplo como método mas efectivo con base a esta idea el estudio investigativo demuestra que los alumnos admiran a sus maestros por poseer cualidades como la responsabilidad, el respeto, la amistad, paciencia y comprensión considerándose esta como una influencia positiva hacia ellos porque los maestros educan primero con el ejemplo. Los padres de familia mencionaron que las cualidades de los maestros han influido en la formación de valores en sus hijos destacando un 25% llega a la hora exacta, un 23% respetan a sus alumnos, un 19% mantiene la disciplina en la clase, un 16% orienta adecuadamente, y un 16% atiende a sus alumnos cuando lo necesitan, reflejando el grado de comunicación que existe entre los hijos y los padres de familia. Los alumnos opinan que el momento en que los maestros les aconsejan u orientan es cuando están deprimidos o tienen bajas calificaciones (50%), durante el desarrollo de la clase de educación en la fe (29%), otros afirman que los docentes los orientan en todo momento (9%) existiendo un 12% que afirma que nunca les orienta este ultimo porcentaje se puede relacionar con la capacidad comunicativa y de socialización que posee el estudiante lo cual dificulta una adecuada relación maestro – alumno. El alumno /a es el sujeto principal del proceso enseñanza aprendizaje y en el cual se debe reflejar los cambios que dicho proceso producen por los cual se hizo necesario profundizar acerca de las características morales que poseen. El concepto que los alumnos/as tienen acerca de que son los valores morales para ellos difieren en caca estudiante, el 40 % de ellos concuerda que los valores morales son cualidades que las personas adquieren para ser mejores cada día , el 20 % opina que son guías para vivir en armonía, el 16% opina que los valores morales consiste en la enseñanza de los padres para ser mejor, el 14% piensa que son acciones que deben practicar y el restante 11% considera que son necesidades que deben ser satisfechas o no sabe. En la opinión de los estudiantes los valores que más repromueven para su formación moral son el respeto y la responsabilidad, seguida de la amistad y la responsabilidad, la igualdad y la libertad. El mayor porcentaje de los docente opinan que las características sociales y familiares de los estudiantes ayuda favorablemente en la educación de valores; también reflejando una porción importante de la población que considera que no cuenta con las condiciones necesarias para la práctica de valores. \| ANALISIS CUALITATIVO SUPUESTO: Las estrategias metodológicas que emplean las instituciones educativas podrían causar un impacto negativo en la formación de valores morales de los estudiantes de ecuación media. Aspecto: Proceso de formación de valores de los estudiantes de educación media Indicadores: Metodología, materiales didácticos y nivel de confianza de los alumnos en los maestros. ITEMS \| ANALISIS CUALITATIVO \| DOCENTES \| ESTUDIANTES \| PADRES \| \| - Técnicas para educar en valores (5) - Respuesta de los estudiantes ante los contenidos. - Ambiente en que se practican valores. (11). - Recursos didácticos para educar en valores. (12) \| -Seguridad de los maestros al tratar temas de valores. (9) \| -Capacidad del maestro para educar en valores. (11) \| La metodología empleada por los docentes en el proceso de enseñanza aprendizaje de valores dentro de la institución que debe ser un proceso integral es decir involucrando todas las áreas posibles de la vida de los estudiantes. Los profesores y profesoras afirmaron un 100% que si utilizan técnicas, mencionaron que con el ejemplo de la vida real se aprende y se practica; otra técnica es fomentando la confianza; con metodologías participativas y con programas de valores. Debido a la observación se pueden comprobar el liderazgo docente y la comunicación docente-alumno. D- los factores del medio ambiente que repercuten en la educación en valores se destacan en 43% que se debe al ejemplo de los padres de familia; un 20% dice que se debe a la disciplina y normas adecuadas; 18% un ambiente adecuado (aulas cómodas); un 14% hace énfasis con ejemplo de los maestros y un 5% se basa en el respeto mutuo. - El grupo de docentes si se auxilian de recursos didácticos para educar en valores los mas utilizados mencionaron un 36% dinámicas y convivíos; 26% libros y carteles; 24% material audio visual; 10% charlas de temas relevantes y un 8% no dio su opinión. Según los estudiantes, los maestros /as en un buen porcentaje muestran seguridad y dominio del tema al impartir las clases de los alumnos/as. También los padres aseguran que los maestros que están a cargo de la educación de sus hijos cuentan con la suficiente capacidad para educar en valores a sus hijos. \| ANALISIS CUALITATIVO SUPUESTO: Las interrelaciones en el grupo familiar familia intervienen en fomentar los valores que aplican los adolescentes en su vida diaria. Aspecto: Actitudes familiares en relación a la formación de valores. Indicadores: Aceptación de normas familiares por parte del adolescente. ITEMS \| ANALISIS CUALITATIVO \| DOCENTES \| ESTUDIANTES \| PADRES \| \| -Valores y antivalores practicados. (20) \| Programas de televisión o radio que prohíban los padres. (17) \| Nivel de supervisión sobre el tipo de programas que ven sus hijos. (21, 23) - Comportamientos reprobables en las etapas de la vida. (33, 34) \| Al observar la práctica axiológica de los estudiantes los valores que sobresalen en la población estudiantil son en primer lugar la solidaridad seguida de la amistad, la sinceridad, la responsabilidad y el ultimo es el respeto; los antivalores que se practican en el estudiantado desde el punto de vista docente ocupan un numero alto el irrespeto y la irresponsabilidad, característica de los jóvenes a esta edad, además se observa rebeldía, mentira y conformismo. Es importante hacer notar que los padres no dan la debida importancia a la supervisión de los programas de televisión que los alumnos/as ven encontrándose un porcentaje alto de padres (84%) que según las respuestas dadas por los estudiantes no les prohíben ningún programa de televisión; solamente un 14% de los padres les prohíben a sus hijos la pornografía y la programación para adultos y un 1% que les prohíben las novelas, sobretodo a las señoritas, el porcentaje restante prohíben programas agresivos. Esta pegunta se contrastó con la información recabada de las encuestas administradas a padres de familia las cuales en un 48 % afirman que si supervisan a sus hijos cuando ven televisión mientras que un treinta por ciento acepta que lo hace a veces, mientras que un 22% no les supervisan la programación televisiva que eligen los estudiantes. Así también un alto porcentaje de padres afirman que sugieren a sus hijos considerar las restricciones de los programas de televisión hechas por el ministerio de gobernación. Al interpretar estos datos se puede hacer notar que en la edad que tienen los jóvenes son influenciadas por programas de televisión aun por películas que se venden libremente como es el caso de las pornográficas, en este sentido deberían ser los padres los mas interesados en verificar que están viendo sus hijos, pues si no lo hacen corren el riesgo de que el cuarto poder de los medios los absorba con temas y valores que no benefician la adecuada convivencia y desarrollo de la comunidad. Desde le punto de vista de los padres la niñez se caracteriza por una vivencia normal del niño en esta etapa el comportamiento que los padres reprochan de sus hijos es la mentira, los malos modales, el pelear y por ultimo el irrespeto. Con el paso a la adolescencia, la conducta que mas reaprueba el padre es la rebeldía y el desorden, seguida de los malos modales. \| ANALISIS CUALITATIVO SUPUESTO: Las interrelaciones en el grupo familiar familia intervienen en fomentar los valores que aplican los adolescentes en su vida diaria. Aspecto: Práctica de valores de los estudiantes de educación media. Indicadores: Tipo de actividades de entretenimiento que realizan y el tiempo dedicado a cada una de ellas. ITEMS \| ANALISIS CUALITATIVO \| DOCENTES \| ESTUDIANTES \| PADRES \| \| - Fomento de las buenas relaciones familiares. (13 \| Programas de radio o televisión compartidos en familia. (18) - Situaciones en las que practican valores. (22) - Actividades familiares para practicar valores. (24) \| - Programas de radio o televisión compartidos en familia. (24, 25) - Actividades familiares para practicar valores. (30) \| En este apartado se analiza el aspecto que tiene que ver con el tipo de actividades reentretenimiento que realizan los estudiantes de educación media y el tiempo dedicado a cada una de estas actividades para identificar que influencia tiene la familia en este tipo de actividades. Con el fin de favorecer la armonía familiar la instituciones imparten conferencias sobre las buenas relaciones familiares. Sin embargo, solamente un 34% de los estudiantes afirma que si se reúne con su familia para ver o escuchar programas de radio y televisión mientras que el 45% de alumnos/as realizar esta actividad a veces. Los momentos en que los alumnos gozan de mayores oportunidades de practicar valores es en el colegio o instituto cuando necesita de su ayuda alguno de sus compañeros, otros afirman que practican valores en sus relaciones familiares y un mínimo en la iglesia Entre las actividades especificas que realizan las familias para mejorar la convivencia y la práctica de valores se encuentra en primer lugar los momentos de conversación, seguida de la asistencia a la iglesia y un cuarto de ellos que concuerdan en que salen los fines de semana, existiendo solo un 4% que no realiza ninguna actividad. Los programas de televisión que los padres comparten con sus hijos, son las películas programas de entretenimiento documentos educativos y deportes, solo una minoría comparte las noticias, series y programas cristianos. De los programas que son transmitidos por los medios de comunicación (radio, televisión y periódicos) que los padres sugieren que sus hijos disfruten para ayudarla en la formación de val0ores están: - Radio: programas cristianos, música, programas infantiles y noticias. - Televisión: programas educativos, cristianos, series y caricaturas. - Periódicos: que se informen de todos. Es necesario hacer notar que en el proceso de socialización los estudiantes están inmersos en diferentes situaciones en la familia, la iglesia, el colegio, los medios de comunicación, los amigos, etc. que están favoreciendo un adecuado desarrollo de sus potencialidades y capacidades afectivas. \| ANALISIS CUALITATIVO SUPUESTO: Las interrelaciones en el grupo familiar familia intervienen en fomentar los valores que aplican los adolescentes en su vida diaria. Aspecto: Actitudes familiares en relación a la formación de valores. Indicadores: Nivel de motivación de la familia a practicar valores. ITEMS \| ANALISIS CUALITATIVO \| DOCENTES \| ESTUDIANTES \| PADRES \| \| Docentes: - Fomento de las relaciones familiares en la institución. (13) - Opinión de los alumnos acerca de su relación con los padres. (14) \| Estudiantes: - Valores aprendidos en el hogar. (1) - Persona que mas fomenta valores en la familia. (5) - Factores o personas que influyen en la práctica de valores. (10) - Temas que conversan con sus padres. (23) - Cualidades que admiran de sus padres. (25) - Persona o situación más importante en su vida. (26) - Valores más importantes. (28, 29 y 30) \| Padres y Madres: - Educación de los hijos para practicar valores. (1, 2, 5, 28, 29) - Factores o personas que influyen en la práctica de valores. (12, 13, 22) - Opinión de los hijos acerca de su relación con los padres. (31) - Pérdida de valores en la sociedad. (32) \| Los jóvenes tienen diversas opiniones acerca de sus formas de practicar valores. Sus respuestas serán analizadas y contrastadas con lo mencionado por sus padres y maestros. En primer lugar los docentes mencionan que se imparten charlas o temas que fomentan las buenas relaciones familiares y la mayoría de los padres, dice asistir a las reuniones a las que invita la institución y educan a sus hijos para practicar valores, aunque los valores mas fomentados son el respeto, el amor y el amor a Dios, esto dicen hacerlo por medio del ejemplo, dándoles confianza y comunicación en la familia. En contraste, los hijos dicen que los padres no conversan ellos acerca del respeto y que el tema mas dialogado es el de sus estudios. Aunque sí están de acuerdo con que el amor y respeto son los valores que han aprendido en el hogar. Los valores mas importantes para los hijos son la amistad, cristianismo, respeto y educación, aunque se denota la importancia que le dan a su apariencia, la defensa de la vida, al dinero y la igualdad y democracia. Ahora, qué opinan los hijos acerca de sus padres, la cualidad que mas admiran de sus padres es la responsabilidad en su trabajo, pero lo que menos admiran es como el padre y la madre practican la amistad dentro de la familia, entonces, los padres son vistos como los que trabajan y se esfuerzan para mantener económicamente el hogar pero no como aquellos que deben llevar una relación cordial y de amistad con sus hijos. También los mismos jóvenes no parecen preocuparse mucho por sus padres porque cuando se les preguntó acerca de lo mas importante en su vida en ese momento, la mayoría dijo que sus estudios, dejando en segundo lugar y en el doble de opiniones a sus padres. Los maestros no tienen clara la opinión de los estudiantes acerca de sus padres, unos talvez tratan de explorar el área familiar pero otros se preocupan mas por lo académico que por lo afectivo. Por su lado los padres y madres dicen saber en su mayoría, 73 de 100, que saben la opinión que sus hijos tienen de ellos. Se supone que saben que los hijos los ven mas como trabajadores que como amigos. Los hijos dejan claro que son los padres quienes fomentan los valores en el hogar, aunque la madre es mencionada casi el doble de veces que el padre. En esto queda claro que los padres son o debieran ser protagonistas en educar en valores a sus hijos. La referencia primera que se tiene en los encuestados es que los padres influyen directamente en las normas, conductas y comportamiento de los hijos. Nuevamente encontramos que los hijos juegan un rol, el rol asignado por tradición a ellos les corresponde estudiar y a los padres trabajar; y entre los padres seleccionan a la madre como la principal educadora. También desplazan a los maestros como segundos educadores en el tema de valores, pero con una responsabilidad casi cinco veces menor que la de sus padres; y lo que es peor los estudiantes agregan que sus amigos influyen tanto como sus maestros en su práctica de valores. Los padres son de la opinión que los medios de comunicación influyen mas que los amigos pero nuevamente asumen que deben ser ellos los principales educadores en valores pero restandole trabajo a los maestros. En este punto se complica entonces el papel del maestro, por un lado no esta siendo visto como un gran educador en esta área tan importante de los valores, simplemente es un factor más que influye pero que no marca su vida en este aspecto; y por otro lado no se verifica con estos datos que los maestros sean protagonistas en educar en valores, tal como se describe en las leyes educativas y los programas establecidos para ese fin. Por otro lado los padres exigen que sus hijos sean disciplinados y educados en la escuela pero con sus respuestas le restan protagonismo al papel del centro escolar. Otro factor que marcadamente influye en los valores que practican los adolescentes, según los padres de familia, es la religión ya que el 80% de los encuestados lo afirma. Ya en otras respuestas, los alumnos dicen que Dios está en el tercer lugar de lo más importante en su vida. Con esto se supondría que la moral cristiana debiera jugar un papel importante en la vida del joven. Para finalizar los padres mencionan que en la sociedad salvadoreña se han perdido los valores morales; ellos han tomado conciencia de esa realidad y les preocupa que sus hijos vivan acechados por tantos situaciones que pueden afectar su vida. \| ANALISIS CUALITATIVO SUPUESTO: La programación emitida por la radio y la televisión influye en los valores que practican los adolescentes. Aspecto: Conocimiento de los medios de comunicación social que impactan en la práctica de valores. Indicadores: Programas de televisión que ven durante el día. Programas de radio que escuchan. Tipo de literatura que frecuentan. Tiempo dedicado estas actividades. ITEMS \| ANALISIS CUALITATIVO \| DOCENTES \| ESTUDIANTES \| PADRES \| \| - Preferencias musicales de los estudiantes. (15) - Efecto de la música en los jóvenes. (16) - Estaciones de radio favoritas. (17) - Canales de televisión y programas que prefieren los adolescentes. (18) - Influencia de la radio y televisión en al conducta. (19) \| - Preferencias musicales. (12) - Estaciones de radio favoritas. (13) - Canales de televisión preferidos. (14) - Programas favoritos de televisión. (15) - Cumplimiento de las normas del Ministerio de Gobernación. (16 17) - Programas de televisión que fomentan valores. (19) - Horarios para leer, ver televisión y escuchar radio. (20 y 21) - Razón por la prefieren los programas que sintonizan. (27). \| - Preferencias musicales de los hijos. (14) - Efecto de la música en los jóvenes. (15, 17) - Estaciones de radio favoritas. (16) - Acceso libre a ver televisión. (18) - Canales de televisión y programas que prefieren los adolescentes. (19, 20) - Horarios para leer, ver televisión y escuchar radio de los hijos (26 y 27) \| Uno de los medios de comunicación que los jóvenes prefieren es la radio, ya sea por la facilidad de escoger la emisora o por la posibilidad de tener un radio receptor en cualquier lugar. Las respuestas referentes a ese tema se orientan a que la radio Cool FM y la YXY son las favoritas de los jóvenes, lo opinan tanto los mismos estudiantes, los maestros y los padres, aunque los padres consideran que sus hijos escuchan también mas radios cristianas que radios populares. Hay una diferencia entre lo que dicen los padres y los hijos, entonces, mientras los hijos están en presencia de sus padres podria ser que sintonicen la emisora que se escucha en la familia o les guste a los papás y que luego en sus radios personales escuchen sus emisoras favoritas, las cuales son de programación muy diferente. De hecho los papás les recomiendan que escuchen programas cristianos y puede ser que los hijos lo hagan por complacerlos. Los maestros conocen mas a sus estudiantes en esta área porque en su mayoría son jóvenes también y aquellos que son mayores no cuestionan tanto a los jóvenes en sus preferencias musicales y radiofónicas. En cuanto a la música favorita los jóvenes respondieron que prefieren la salsa y merengue, electrónica, pop y rock. Los maestros opinan de forma similar y los padres creen que sus hijos además son admiradores de la música romántica y cristiana. En este aspecto se marca mucho la diferencia entre lo que opinan los padres e hijos. ¿Porqué los padres siguen mencionando que sus jóvenes escuchan música de radios cristianas, cuando ellos casi no las mencionan en sus opiniones? Hasta los maestros consideran eso. ¿Será que los estudiantes dicen que les gusta esa música para agradar a sus padres y maestros?. En ese caso pasemos a verificar en cuales horarios sintonizan alguna radio los estudiantes para conocer si los padres están presentes en esos momentos. En efecto los jóvenes escuchan radio a toda hora, entonces es difícil que los padres supervisen lo que están escuchando si durante el día trabajan y no están en el hogar. A las madres amas de casa también se les hace imposible ya que los oficios del hogar no les dejarían tiempo para hacerlo. También los estudiantes dijeron que los padres no les prohíben ningún programa de radio por lo que tienen acceso a toda la programación. Ahora, cuál es el mensaje central de los géneros musicales mencionados por los estudiantes, la salsa y merengue tienen marcados mensajes sexuales y de amantes; el rock y el pop contemporáneos contienen mensajes de rebeldía y odio a la sociedad. Muy pocas canciones de estos géneros contienen mensajes positivos y de respeto a los demás. El contenido más suave es con relación a desamores y situaciones de parejas. De todas formas los jóvenes prefieren esa música porque les gusta su programación, no solo la música sino todo el contenido. Con respecto a la televisión los jóvenes prefieren los canales internacionales que sintonizan a través del servicio de cable, sus maestros no tiene idea clara de cuales prefieren y los padres dicen que los jóvenes gustan de ver el canal 4 y los canales de cable. En cuanto a los programas, las preferencias según los padres son películas, caricaturas y documentales y van de cerca con lo que dicen los alumnos, las caricaturas son sus favoritas aunque se interesan también por los deportes y películas. Prefieren esos programas porque los divierten y relajan. Los padres casi no prohíben a sus hijos que vean algún programa en especial, solo censuran la pornografía y programas para adultos, pero se tornará difícil esa censura porque casi un tercio de los jóvenes tiene televisión en sus habitaciones y casi nadie de los encuestados obedece las restricciones del Ministerio de Gobernación con respecto a lo clasificación de los programas. Cuando se les preguntó a los estudiantes cuales canales o programas de televisión fomentan valores, dijeron que los canales 8 y 10, pero ya comprobamos que no son esos sus favoritos, saben cuales deberían ver para aprender valores para la vida, pero por algunas razones no los sintonizan. También se preguntó tanto a padres como maestros si la música y los programas preferidos por los alumnos influenciaban su conducta, la mayoría de padres dijo que la música causa un efecto positivo en sus hijos, pero los maestros opinan que les crea antivalores y que tanto la radio como la televisión influye mucho en su comportamiento. \| - Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/kurs-ii-fennunsiyyet-psixologiyas.html?page=14	Məna maneəsi - Kurs: II fənn:Ünsiyyət psixologiyası	Məna maneəsi (fransızca bariere – sədd, maneə) eyni bir hadisəyə qarşılıqlı əlaqədə olan adamların müхtəlif məna vermələri nəticəsində onların arasında qarşılıqlı anlaşılmazlığın yaranmasından ibarətdir. Ümumiyyətlə, bəzən ünsiyyətdə olan tərəflərin baş verən hadisəyə verdikləri məna uyğun gəlmir və bu məna maneəsi kimi şəхsiyyətlərarası münaqişənin yaranmasına gətirib çıхarır. Psiхoloqlar müəyyən etmişlər ki, məna maneəsi həm ünsiyyətdə olan adamın qarşısında hansı tələbin qoyulmasından asılı olmayaraq, konkret adama münasibətdə, həm də kimin irəli sürməsindən asılı olmayaraq, konkret tələbə münasibətdə özünü göstərə bilir. Ünsiyyət zamanı diqqəti cəlb edən çətinliklərdən, maneələrdən biri qavrayışla şərtlənən çətinliklərdir. Bir çoх hallarda ünsiyyətdə olan adamlar bir-birlərini düzgün qavraya bilmirlər. Bu cür maneələr ona görə meydana gəlir ki, ünsiyyət zamanı hər bir adam qeyri-iхtiyari olaraq onun üçün əhəmiyyətli olan cəhəti ayırır, ona fikir verir və münasibət bildirir. Nəticədə ünvanlanmış məlumat təhrif olunur və anlaşıqsızlığa gətirib çıхarır. Ona görə də ünsiyyətin əsas məqsədi olan məlumat bir növ düzgün dərk edilmir. Bu isə münaqişə ilə nəticələnir. Qavrayışla yanaşı olaraq ünsiyyətdə olan adamların təfəkküründə olan fərdi fərqlər də onların ünsiyyətini çətinləşdirir. Bu cür çətinliyi məntiq isəhvlərdən doğan çətinlik adlandırmaq olar. Ünsiyyətdə olanların əqli keyfiyyətlərinin inkişaf хüsusiyyətlərinə görə fərqli olmaları onların bir-birlərini başa düşmələrini çətinləşdirir. Məhz buna görə də bəzən ünsiyyət alınmır. Ünsiyyətdə olanların nitqlərindəki üslub səhvləri də bir maneə kimi ünsiyyət prosesini çətinləşdirir. Belə ki, bəzən adamların nitqində məlumatların çatdırılması forması onun məzmununa uyğun olmur və bu da ünsiyyət prosesini çətinləşdirir. Bu cür çətinliyin qarşısını almaq üçün mütəхəssislər ünsiyyət zamanı bir sıra qaydalara əməl olunmasının vacibliyini irəli sürürlər. Bunlara aşağıdakıları aid etmək olar: Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/crciunescu-tefan-viorel-fotbal-az-momentul-0-2017-cuvnt-nainte.html?page=8	Analiză - Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte	Analiză: - stabilitate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - probabilitate mare de a finaliza, medie-mare de a ajunge în astfel de situații; - chiar dacă sunt numai 2 jucători în centrul zonei 3, se creează o punte favorabilă unei treceri rapide din apărare în atac; - risipă medie-mare de energie pentru fundașii laterali ofensivi, chiar dacă există un suport relativ în atac prin folosirea interilor; - spații descoperite, exploatabile (mai ales pe contraatac), lăsate în urma urcării în atac a fundașilor laterali ofensivi, chiar dacă vor suplini fundașii centrali, fapt ce face parțial justificată folosirea unui al treilea fundaș central (libero). Forma rezultată din renunțarea la interi și folosirea jucătorilor centrali din zona 5 este favorabilă dezvoltării construcției/atacului pe zona mediană, în timp ce forma sistemului 5-2-3 deschis, în care zona 3 este coborâtă în zona 2 aduce un plus defensiv, fiind specifică jocului pe contraatac și reprezintă o variantă mai bună în comparație cu 5-3-2 format în aceleași condiții. 5-1-4 În cadrul sistemului 5-1-4 clasic, deschis, întâlnim: - 1 portar; - 3 fundași centrali, cu posibilitatea ca unul din ei să fie libero; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș box-to-box tipic sau mijloaș central clasic, mai puțin cu sarcini defensive; - 2 interi; - 1 atacant retras sau orice jucător central din zona 5, cu excepția vârfului împins; - 1 vârf împins fix. Analiză: - superioritate cel puțin numerică în treimea adversă, astfel probabilitatea de a marca în momentul în care mingea ajunge în această zonă este foarte mare, dar medie de a ajunge în astfel de situații, întrucât cea mai mare posibilitate de „construcție” este reprezentată de pasele lungi, direct pe jucătorii din zona 5; - stabilitate defensivă relativă pe atacurile adversarilor, întrucât este dependentă de poziția și prestația jucătorului din zona 3; - risipă medie-mare de energie pentru fundașii laterali ofensivi, chiar dacă există o deschidere relativă prin folosirea interilor; - spații descoperite, exploatabile (mai ales pe contraatac), lăsate în urma urcării în atac a fundașilor laterali ofensivi, dar și a jucătorului din zona 3, fapt ce face justificată folosirea unui al treilea fundaș central (libero); - risipă foartea mare de energie pentru mijlocașul box-to-box, întrucât are o suprafață foarte mare de acoperit pe zona mediană și o prea mare încărcătură în ceea ce privește sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească, rezultând într-o fragilitate la mijlocul terenului. 4 zone 5-3-1-1 În cadrul sistemului 5-3-1-1, clasic, centrat, întâlnim: - 1 portar; - 3 fundași centrali, cu posibilitatea ca unul din ei să fie libero; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș box-to-box tipic; - 1 mijlocaș central cu sarcini defensive; - 1 playmaker; - 1 mijlocaș ofensiv; - 1 vârf împins fix. Analiză: Are la bază sistemul 5-3-2 prezentat anterior, având ca scop diminuarea distanțelor/spațiilor dintre linii/zone în jumătatea adversă pentru o tranziție cât mai ușoară, prin sacrificarea unuia din atacanții prezenți în zona 5 și aducerea unui jucător suplimentar la construcție - acesta fiind și avantajul comparativ cu sistemul 5-3-2, în corelație cu dezavantajul de a oferi o probabilitatea mai mică de a finaliza, dar tot la standarde ridicate; 5-2-2-1 În cadrul sistemului 5-2-2-1 clasic, deschis, întâlnim: - 1 portar; - 3 fundași centrali, cu posibilitatea ca unul din ei să fie libero; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 playmaker avansat; - 1 mijlocaș central clasic sau cu sarcini defensive; - 2 extreme; - 1 vârf împins relativ mobil din cauza împrejurărilor. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - așezare destul de uniformă a jucătorilor în teren, travaliul fundașilor laterali ofensivi nu mai este la fel de mare precum în cazurile precedente; - în majoritatea situațiilor vârful împins va fi în inferioritate, va depune un efort considerabil, de foarte multe ori fără rezultate notabile. Important în acest caz este păstrarea unei poziții avansate și renunțarea la a coborî pentru a intra în posesia mingii, pentru a-și păstra luciditatea și a oferi opțiuni jucătorilor parcipanți la faza de atac; - probabilitate medie de a finaliza sau de a ajunge în astfel de situații; - posibilitatea ca unul din fundașii centrali să nu fie la fel de solicitat ca ceilalți doi, astfel s-a renunțat inutil la un jucător de construcție sau atac pentru a folosi acest sistem cu 3 fundași centrali. 5-2-1-2 În cadrul sistemului 5-2-1-2 clasic, întâlnim: - 1 portar; - 3 fundași centrali, cu posibilitatea ca unul din ei să fie libero; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș central clasic sau cu sarcini defensive; - 1 mijlocaș box-to-box, chiar și un mijlocaș central cu sarcini ofensive sau playmaker mai ales dacă vine în tandem cu un mijlocaș cu profil defensiv; - 1 mijlocaș ofensiv; - 1 atacant retras; - 1 vârf împins fix. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - stabilitate pe zona mediană - condiții favorabile de dezvoltare a atacului, cât și de organizare a apărării; - probabilitate mare de a finaliza sau de ajunge în astfel de situații, mai ales pe zonă centrală; - risipă mare de energie pentru fundașii laterali ofensivi. Dacă se adoptă varianta cea mai des utilizată la noi indiferent de sistem, folosind 2 mijlocași defensivi sau mijlocași centrali cu sarcini defensive, cu toate că apărarea va face față tuturor tipurilor de atac ale adversarilor, există o mare probabilitate să se producă o ruptură între apărare-atac, astfel că numărul mare a jucătorilor din ultima treime este posibil să nu aducă rezultatul scontat. Acest lucru am putut observa la meciul României cu Danemarca, unde Keșeru a fost singurul vârf împins, circumstanțial, Chipciu neregăsindu-se în acea zonă. În aceste condiții, am văzut un joc slab, puține faze de poartă, presiunea fiind pe vârful împins, cele 3 ocazii de pe durata partidei aparținîndu-i acestuia. Ca majoritatea sistemelor cu un singur jucător în zona 5 (scriptic sau faptic), valoarea (sau prestația din acel meci în situația noastră) acestuia este decisivă, întrucât există posibilitatea ca acesta să aibă un număr redus de situații de poartă, procentajul de fructificare a acestora fiind extrem de important. 5-1-3-1 În cadrul sistemului 5-1-3-1, deschis, întâlnim: - 1 portar; - 3 fundași centrali, cu posibilitatea ca unul din ei să fie libero; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș defensiv; - 1 mijlocaș ofensiv, chiar și regista dacă posedă calități defensive; - 2 extreme; - 1 vârf împins fix. Analiză: - superioritate defensivă pe aproape toate tipurile de atac ale echipei adverse; - jucătorii dispersați astfel încât să se acopere toate fazele, chiar dacă nu se regăsesc într-un număr suficient; - distanțele dintre zone destul de bine proporționate, fapt ce face ca între majoritatea jucătorilor să nu fie o disproporționalite notabilă între gradele de solicitare/efort; - posibilitatea ca unul din fundașii centrali să nu fie la fel de solicitat ca ceilalți doi, astfel s-a renunțat inutil la un jucător de construcție sau atac pentru a folosi acest sistem cu 3 fundași centrali; - probabilitate medie de a finaliza din cauza ușoarei inferiorități numerice în care se află vârful împins, și medie-mare de a ajunge în astfel de situații, sistemul permițând dezvoltarea atacului atât pe zona centrală, cât și pe benzi. Aici putem să observăm clar noțiunea de „romb”, în care mijlocașul ofensiv este în prim-plan (punct central), dictează jocul, întrucât are la dispoziție toate soluțiile (defensiv, deschidere în flacuri, verticalizare). 5-1-2-2 În cadrul sistemului 5-1-2-2 deschis, întâlnim: - 1 portar; - 3 fundași centrali, cu posibilitatea ca unul din ei să fie libero; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 regista; - 2 extreme; - 1 atacant retras sau chiar al doilea vârf împins dacă se joacă direct pe vârfuri de la nivelul registei, chiar și al extremelor, 9 fals sau atacant complet dacă se urmărește un minim de construcție (recomandat); - 1 vârf împins. Analiză: - stabilitate defensivă, mai ales prin prezența extremelor în bandă, fapt ce face ca travaliul fundașilor laterali să scadă, dar foarte aproape de propriul careu, regista nefiind un jucător defensiv propriu-zis, însă folosirea unui mijlocaș defensiv ar fi dăunat mai mult construcției/atacului față de cât dăunează regista apărării; - probabilitate mare de a finaliza odată ajunsă mingea în zona 5, medie de ajunge în astfel de situații când atacul este dezvoltat pe flancuri, mică în celelalte situații. În ambele cazuri, dacă se folosesc 2 vârfuri, neindicat, dar se pot transmite mingi la înălțime, aspect ce va conduce la dueluri bazate pe forță/detentă/anticipare (poziționare). - posibilitatea ca unul din fundașii centrali, în funcție de capacitatea defensivă a registei, să nu fie la fel de solicitat ca ceilalți doi, astfel s-a renunțat inutil la un jucător de construcție pentru a folosi acest sistem cu 3 fundași centrali; - zonă expusă în fața fundașilor, fiind asigurată de un singur jucător - regista, fapt ce face ca echipa adversă să insiste cu atacuri centrale la o distanța îngrijorătoare față de propria poartă. 5-1-1-3 În cadrul sistemului 5-1-1-3 deschis, întâlnim: - 1 portar; - 3 fundași centrali, cu posibilitatea ca unul din ei să fie libero; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș central clasic sau cu sarcini defensive, rareori box-to-box; - 1 mijlocaș ofensiv; - 2 interi; - 1 vârf împins fix. Analiză: - stabilitate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - probabilitate mare de a finaliza sau medie-mare de a ajunge în astfel de situații; - risipă medie-mare de energie pentru fundașii laterali ofensivi, chiar dacă există o deschidere relativă prin folosirea interilor; - spații descoperite, exploatabile (mai ales pe contraatac), lăsate în urma urcării în atac a fundașilor laterali ofensivi, chiar dacă vor suplini fundașii centrali; - posibilitatea ca unul din fundașii centrali să nu fie la fel de solicitat ca ceilalți doi, astfel s-a renunțat inutil la un jucător din zona 2 sau 3 pentru a folosi acest sistem cu 3 fundași centrali; - supraîncărcarea cu sarcini a jucătorului din zona 3, care nu numai că trebuie să facă legătura atac-apărare, chiar și la nivel rudimentar, dar trebuie să asigure un baraj provizoriu în fața fundașilor centrali, pentru a nu permite dezvoltarea atacurilor adverse în apropierea propriului careu. 5 zone 5-2-1-1-1 În cadrul sistemului 5-2-1-1-1 centrat, întâlnim: - 1 portar; - 3 fundași centrali, cu posibilitatea ca unul din ei să fie libero; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 2 mijlocași defensiv; - 1 mijlocaș box-to-box/central/playmaker; - 1 mijlocaș ofensiv; - 1 vârf împins mobil. Analiză: - superioritate defensivă pe toate atacurile adversarilor fiind un sistem ultradefensiv, dar nu cel în genul aberant în care retragem 8 jucători în zona 1 și se încurcă între ei cum am văzut la Middlesbrough; - oferă cel mai bine (cel puțin scriptic) premisele conservării unui rezultat favorabil, în condiții de presiune intensă din partea adversarului, cu ieșiri sporadice din prorpia jumătate. Personal nu l-aș folosi încă din min. 1 deaoarece nu este versatil și, dacă ne regăsim în situația în care ulterior suntem obligați să atacăm, nu vom avea resursele necesare; - propice jocului pe contraatac, fiind distanțe apropiate între liniii, mai ales pe zona mediană. - risipă de energie ușor peste medie pentru fundașii laterali ofensivi pe faza de atac, dar jocul fiind bazat pe conservarea rezultatului, urcările nu vor fi prea dese; - o construcție sporadică, dar nu acesta este oricum scopul folosirii acestui sistem; - probabilitate mică de a finaliza sau de a ajunge în astfel de situații în majoritatea cazurilor, fiind dependentă de nereușitele atacurilor adverse. 5-1-2-1-1 În cadrul sistemului 5-1-2-1-1 centrat, întâlnim: - 1 portar; - 3 fundași centrali, cu posibilitatea ca unul din ei să fie libero; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș defensiv; - 2 mijlocași centrali clasici, maxim box-to-box sau o intercalare între cele 2 tipuri; - 1 mijlocaș ofensiv; - 1 vârf împins. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - premise bune de dezvoltarea a contraatacului; - risipă de energie peste medie a fundașilor laterali ofensivi pe faza de atac, de această dată jocul fiind puțin mai elaborat, urcările vor fi mai dese, cerute de joc; - probabilitate medie de a finaliza sau de a ajunge în astfel de situații în majoritatea cazurilor. Un alt sistem bun, în funcție de desfășurarea jocului, care, spre deosebire de 5-2-1-1-1, pune mai mult accent pe construcție și poate fi folosit din primul minut. Acesta este un alt sistem „în romb”, dar nu oferă un punct central, mijlocașul ofensiv fiind „capătul de linie” al rombului, lucru mai puțin favorabil în acest sistem față de ceea ce am prezentat anterior. 5-1-1-2-1 În cadrul sistemului 5-1-1-2-1 deschis, întâlnim: - 1 portar; - 3 fundași centrali, cu posibilitatea ca unul din ei să fie libero; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș defensiv; - 1 playmaker; - 2 extreme; - 1 vârf împins. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - probabilitate mică-medie de a finaliza, medie de a ajunge în astfel de situații în majoritatea cazurilor; - posibilitatea ca unul din fundașii centrali să nu fie la fel de solicitat ca ceilalți doi, astfel s-a renunțat inutil la un jucător de construcție sau atac pentru a folosi acest sistem cu 3 fundași centrali. 5-1-1-1-2 În cadrul sistemului 5-1-1-1-2 centrat, întâlnim: - 1 portar; - 3 fundași centrali, cu posibilitatea ca unul din ei să fie libero; - 2 fundași laterali cu valențe ofensive; - 1 mijlocaș defensiv; - 1 mijlocaș box-to-box sau mijlocaș central clasic/cu sarcini ofensive; - 1 mijlocaș ofensiv; - 1 atacant retras; - 1 vârf împins. Analiză: - superioritate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor; - premise bune de dezvoltarea a atacului pe zonă mediană; - probabilitate medie-mare de a finaliza, medie de a ajunge în astfel de situații. - risipă medie-mare de energie pentru fundașii laterali ofensivi; - spații descoperite, exploatabile (mai ales pe contraatac), lăsate în urma urcării în atac a fundașilor laterali ofensivi, chiar dacă vor suplini fundașii centrali; - posibilitatea ca unul din fundașii centrali să nu fie la fel de solicitat ca ceilalți doi, astfel s-a renunțat inutil la un jucător de construcție sau atac pentru a folosi acest sistem cu 3 fundași centrali. III. Sisteme cu 4 fundași Acestea sunt cele mai bune sisteme de joc, în opinia mea, cu o uniformizare a pozițiilor jucătorilor pe teren, fapt ce împarte echitabil sarcinile și travaliul acestora în majoritatea cazurilor. Totodată fiind mobile, permit foarte multe permutări, ca să nu mai vorbim de contribuțiile aduse tuturor fazelor. Precizez faptul că acest lucru depinde și de antrenorul care le aplică astfel, în mod defectuos, acesta poate pleca de la un sistem cu 4 fundași și să nu ajungă cu niciun jucător în zona 5. Din păcate, aceste sisteme au început să aibă în componență din ce în ce mai des 2 mijlocași defensivi indiferent de adversarul întâlnit, aspect ce anulează toate avantajele unui astfel de sistem. Dacă am exclude schimbările și excepțiile, ce permutări poți face cu acei mijlocași defensivi în cazul în care este nevoie de suport la construcție sau, mai ales, ofensiv??? 3 zone 4-5-1 În cadrul sistemului 4-5-1 clasic, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali; - 3 mijlocași centrali, orice combinație de mijlocași centrali, box-to-box sau playmakeri; - 2 mijlocași laterali; - 1 vârf împins mobil din cauza împrejurărilor. Analiză: - superioritate la mijlocul terenului; - joc static; - probabilitate mică de a finaliza, mică-medie de a ajunge în astfel de situații. Avem puține reușite în jumătatea adversă din cauza distanțelor prea mari între liniii, specificității posturilor și a prezenței unui singur jucător în zona 5. 4-4-2 În cadrul sistemului 4-4-2 clasic, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali; - 1 mijlocaș central cu sarcini defensive; - 1 playmaker; - 2 mijlocași laterali; - 1 atacant retras; - 1 vârf împins. Analiză: - așezare uniformă a jucătorilor; - probabilitate medie de a finaliza, mică-medie de a ajunge în astfel de situații întrucât, așa cum am menționat anterior, cele 2 posturi din benzi atrag statismul sistemului; - joc bazat pe posesie prelungită. Momentan, există posibilitatea unei confuzii, dar adevărata reprezentare a sistemului vechi, cunoscut drept 4-4-2 ofensiv este 4-2-2-2, diferențele fiind prea mari pentru a putea sugera o identitatea între acestea. Aceste sisteme prezentate de-a lungul cărții, în care regăsim poziții statice, sunt cel mai bine evidențiate în meciurile în care, pe durata celor 90 minute, nu oferă un joc „plăcut ochiului”, fiind în fond și la urma urmei, plictisitor. Remizele albe sau meciurile cu număr redus de goluri și situații de poartă par a fi cea mai des întâlnită situație, mai ales dacă nu este o discrepanță foarte mare din punt de vedere valoric între cele 2 echipe, întrucât sistemul nu permite dezvoltarea ofensive nici din partea adversarului. 4-3-3 În cadrul sistemului 4-3-3 deschis, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali ofensivi; - 3 mijlocași centrali, orice combinație de mijlocași centrali, box-to-box sau playmakeri, acordându-li-se sarcini în concordanță cu cerințele jocului; este totuși evident că nu putem folosi simultan 3 mijlocași centrali cu sarcini defensive întrucât am neutraliza scopul sistemului; - 2 interi; - 1 vârf împins. Analiză: - așezare uniformă a jucătorilor coroborată cu o împărțire destul de egală a nivelului de efort; - probabilitate mare de a finaliza și de a ajunge în astfel de situații; - oferă premisele unui joc ofensiv, având stabilitatea pe toate cele 3 faze. - nu sunt dezavantaje notabile, un ușor plus de efort pentru fundașii laterali ofensivi și un ușor minus pentru fundașii centrali. Totodată sunt mici lacune în zona 2 și 4, central, dar această deficiență poate fi suplinită cu ușurință de jucătorii din celelalte zone, în funcție de instrucțiunile primite. 4-2-4 În cadrul sistemului 4-2-4 deschis, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali ofensivi; - 1 regista; - 1 mijlocaș defensiv; - 2 interi; - 1 atacant retras; - 1 vârf împins. Analiză: - probabilitate medie de a ajunge în situații de a marca, mai mult pe mingi lungi, dar odată ajunsă mingea în zona 5 probabilitatea de a finaliza este foarte mare; - efort puțin peste medie depus de fundașii laterali ofensivi; - lipsa unei linii definite care să facă tranziția apărare-atac, expusă prin lipsa zonelor 3 și 4. O formă viabilă a acestui sistem poate fi reprezentată de urcarea jucătorilor din zona 2 în zona 3 și transformarea lor în playmaker, respectiv mijlocaș central, ocazie cu care se crează o mai bună bază în ceea ce privește construcția, fără a aduce dezavantaje notabile în ceea ce privește faza defensivă. 4-1-5 În cadrul sistemului 4-1-5, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali ofensivi; - 1 mijlocaș defensiv sau regista (în funcție de abilitățile sale defensive); - 2 interi; - 2 atacanți retrași; - 1 vârf împins. Analiză: - probabilitate mică-medie de a ajunge în astfel de situații de gol, preponderent cu mingi lungi, dar odată ajunsă mingea în zona 5 probabilitatea de a finaliza este foarte mare; - efort puțin peste medie depus de fundașii laterali ofensivi și mijlocașul defensiv; - lipsa unei linii definite care să facă tranziția apărare-atac, expusă prin lipsa zonelor 3 și 4. Spre deosebire de 4-2-4, unde este recomandată forma cu jucători în zona 3, în acest caz, trecerea jucătorului în zona 3 aduce într-adevăr o legătură mai bună între apărare-atac dar, travaliul și sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească jucătorul din zona 3 sunt substanțiale iar această fragilitate la centrul terenului atrage vulnerabilitatea întregii defensive. În cazul în care optăm pentru sistemul analizat, cea mai bună opțiune este folosirea unui regista ce dispune de calități defensive. În majoritatea cazurilor, folosirea a 4 sau 5 jucători în zona 5, poate fi: - o soluție impusă, în condițiile în care suntem presați de timp și trebuie remontat un rezultat nefavorabil, - o opțiune atunci când întâlnim un adversar mai slab din punct de vedere valoric, deficitar în special în zona 1, fapt ce face ca duelurile să fie câștigate cu ușurință, cu „sărirea” fazei de construcție. 4 zone 4-4-1-1 În cadrul sistemului 4-4-1-1 clasic, centrat, întâlnim: - 1 portar; - 2 fundași centrali; - 2 fundași laterali clasici; - 1 mijlocaș box-to-box tipic/playmaker/mijlocaș central clasic; - 1 mijlocaș central cu sarcini defensive; - 1 mijlocaș ofensiv; - 1 vârf împins fix. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/kurs-ii-fennunsiyyet-psixologiyas.html?page=2	Ünsiyyətin psiхoloji təsir vasitələri haqqında anlayış	1.Ünsiyyətin psiхoloji təsir vasitələri haqqında anlayış 3.Psiхoloji sirayət 4. Təlqin və təqlid sosial-psiхolojitəsir vasitələri kimi 5. Moda ünsiyyət prosesində psiхolojitəsir vasitəsi kimi I Ünsiyyət prosesində insanlar bir-biri ilə informasiya mübadiləsi aparır, bir-birinə qarşılıqlı təsir göstərir, bir-birlərini qavrayır və anlayırlar. Bütün bunlar başlıca olaraq birgə qrup fəaliyyəti prosesində baş verir. Bu zaman istər-istəməz ünsiyyət prosesi üçün determinant rolunu birgə qrup fəaliyyəti oynayır və insanların bir-birlərinə psiхoloji təsir vasitəsi həmin fəaliyyətinin məzmunu, məqsədi ilə şərtlənir. Lakin təcrübə göstərir ki, bir çoх hallarda təsadüfi, kor-koranə qruplarda da ümumi fəaliyyətlə əlaqədar olmayan müхtəlif formalı ünsiyyət də özünü göstərə bilir. Bu prosesdə özünəməхsus psiхoloji təsir vasitələri təzahür edir. Həmin psiхoloji təsir vasitələri təkcə kor-koranə yaranan, təsadüfi təmasda olan adamlara deyil, ümumiyyətlə ünsiyyətin bütün formalarında öz rollarını oynaya bilirlər. Ünsiyyət prosesində özünü göstərən bu cür psiхoloji təsir vasitələri çoхcəhətlidir. Psiхoloji ədəbiyyatda bu cür psiхoloji təsir vasitələrinə andlar, alqışlar və qarğışları, psiхoloji sirayəti, təlqin və təqlidi, şayiələri, modanı aid edirlər (Ə.S.Bayramov, Ə.Ə.Əlizadə; Q.M.Andreyeva). Onların hər birini nəzərdən keçirək. II Psiхoloqlar psiхoloji təsirin insan həyatında oynadığı rolun əhəmiyyəti haqqında fikirlərin hələ güzaran psiхologiyasında özünü göstərdiyini qeyd edirlər (Ə.Ə.Əlizadə). Onların fikrincə güzəran təcrübəsində tədricən daha mürəkkəb psiхoloji təsir vasitələri olan andlar, alqışlar və qarğışlar meydana gəlmişdir. And - gündəlik həyatımızda tez-tez rast gəldiyimiz, işlətdiyimiz təsir vasitəsidir. Adətən, kiməsə, nəyəsə sadiq olacağımıza and içməklə ünsiyyətdə olduğumuz adamlarda, hətta özümüzün özümüzdə andımıza sadiq qalacağımıza, onu yerinə yetirəcəyimizə inam, ümüd yaradırıq. And içərkən biz ən çoх müqəddəslərə, müqəddəs varlıqlara, mənəvi sərvətlərə üzümüzü tutur, bir növ onları andımızın istinahgahı hesab edirik. Məlum olduğu kimi, güzəran psiхologiyasında andın iki forması işlədilir: and içmə, and vermə. Hər iki halda ata-babalarımız andı müqəddəs turar, ona inanar və heç vaхt öz andlarınıpozmazdılar. Yalandan and içmək, andı pozmaq qəbahət hesab olunar, belə adamlar ətrafdakıların yanında öz etibarlarını itirər, hamı ondan üz döndərərdi. Güzəran təcrübəsində andların təsir gücü olduqca böyük olmuşdur. Çünki and içənin and yeri and içilən üçün də müqəddəs mənəvi sərvət sayılır. Adətən insanlar təkcə and içməklə kifayətlənmir, eyni zamanda yaхın adamlarını, hörmət etdikləri bir kimsəni hansısa bir yoldan çəkindirmək, hansısa bir хeyirli işi yerinə yetirməyə vadar etmək üçün onlara and verirlər (məsələn, səni and verirəm müqəddəs qurana, səni and verirəm ölənlərimizin ruhuna və s.). Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html#CAPITULO_IV__Análisis_e_interpretación_de_resultados	Universidad de el salvador	UNIVERSIDAD DE EL SALVADOR FACULTAD DE CIENCIAS Y HUMANIDADES DEPARTAMENTO DE CIENCIAS DE LA EDUCACION LOS FACTORES ASOCIADOS A LA FORMACIÓN EN VALORES MORALES DE LOS ESTUDIANTES DE EDUCACIÓN MEDIA EN LAS INSTITUCIONES DE: INSTITUTO TÉCNICO “RICALDONE” Y EL INSTITUTO NACIONAL “ALBERTO MASFERRER” DEL MUNICIPIO DE SAN SALVADOR TRABAJO DE GRADUACIÓN PRESENTADO POR: CARLOS ALEXANDER CORTEZ VARGAS FLOR DE MARIA VILLALTA DOCENTE DIRECTOR MsD. OSCAR WUILMAN HERRERA RAMOS PARA OPTAR AL GRADO DE: LICENCIADO EN CIENCIAS DE LA EDUCACIÓN CIUDAD UNIVERSITARIA, JUNIO DE 2007. Autoridades de la Universidad de El Salvador Rectora: Maria Isabel Rodríguez Vice Rector Académico: Ing. Joaquín Orlando Machuca Vice Rectora Administrativa: Dra. Carmen de Rivas Secretaria General: Lic. Margarita Rivas de Recinos Autoridades de la Facultad de Ciencias y Humanidades Decana: M.D. Ana María Glower de Alvarado Vicedecano: Lic. Carlos Ernesto Deras Secretaria: Licda. Oralia Esther Román de Rivas Jefe del Departamento de Ciencias de la Educación: M.D. Fulvio Eduardo Antonio Granadino Alegría Coordinador Del Proceso De Grado: M.D. Rafael Girón Ascencio Docente Director: MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos AGRADECIMIENTOS_A_Dios'>AGRADECIMIENTOS A Dios Por haber iluminado mi camino y guiarme con su poder en el proceso de formación profesional. A mi madre: Rosalba Villalta Por haberme brindado su apoyo moral durante el estudio. A mis tías: Gloria Ruth Villalta, Berta Centeno e Isabel Villalta Por facilitarme sus beneficios económicos para alcanzar mis objetivos personales. A mi hermano: Roberto Carlos Villalta Por haberme brindado su amor fraterno y económico en todo momento A mi esposo: Alfonso Zarpate Por su apoyo incondicional. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por facilitarmos su asesoramiento en la elaboración del trabajo de grado. Flor de Maria Villalta AGRADECIMIENTOS A la Santísima Trinidad: Por brindarme sus dones de sabiduría, entendimiento y fortaleza durante toda mi vida. A mi padre, Raúl Cortez: Por su ejemplo de trabajo, honestidad, disciplina y perseverancia. A mi madre, María Angélica Vargas: Quien su amor, oraciones y cuidados me ha educado en el camino de la bondad y servicio a los demás. A mis hermanos: José Raúl, Berta María y Luis Eduardo: Su acompañamiento y apoyo me ha animado siempre a seguir adelante. A mis abuelitas: Berta Cáceres y María Bonilla: Por su ternura y atenciones mientras estuvieron conmigo y ahora me bendicen desde el cielo. A mis familiares y amigos: Quienes con palabras de ánimo y fidelidad constante lograron hacer más fáciles estos años de estudio. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por transmitirnos sus conocimientos y ayuda para solventar las dificultades encontradas en este trabajo. Carlos Alexander Cortez Vargas ÍNDICE PÁG. Introducción…………………………….……………………………...……….i CAPITULO I Planteamiento del problema 1.1 Situación problemática…………………………………………………….. 1 1.2 Enunciado del problema …………………………………………………... 19 1.3 Justificación.…………………………………………………………….…. 19 1.4 Alcances y delimitaciones……………………………………………...….. 21 1.5 Objetivos ………………………….……….……………………………..... 22 1.5.1 Generales 1.5.2 Específicos 1.6 Supuestos de la investigación………………………………………..…….. 22 1.6.1 Generales 1.6.2 Específicos 1.7 Indicadores de trabajo …………………….…………………………..…… 24 CAPITULO II Marco teórico 2.1 Antecedentes de la investigación….……………………..……….…….….. 27 2.2 Fundamentos teóricos…………….…………………………….…..…….... 31 2.3 Definición de términos operacionales…………………………..…………. 70 CAPITULO III Metodología de la investigación 3.1 Tipo de investigación…………………………………………………….... 77 3.2 Población…………………………………………………………………... 77 3.3 Muestra…………………………………………………………………...... 78 3.4 Métodos y técnicas e instrumentos de investigación ………...……..….. 79 3.5 Metodología y procedimiento……………………………………………... 80 CAPITULO IV Análisis e interpretación de resultados 4.1 Organización y clasificación de datos…………………………………….. 81 4.2 Análisis e interpretación de resultados de la investigación………….…... 164 4.3 Resultados de la investigación…………………………………….……... 187 CAPITULO V Conclusiones y Recomendaciones 5.1 Conclusiones……………………………….……………………….…... 195 5.2 Recomendaciones…………………………………………………….... 197 Bibliografía……………………………………………………….….. 199 ANEXOS - Resumen del diagnóstico - Cuadro de relaciones - Instrumentos de trabajo - Mapa de escenario INTRODUCCION La educación en valores implica un proceso de construcción, una transformación personal y colectiva de cada uno de los miembros de la comunidad escolar. En un mundo que cambia a toda velocidad en lo cultural, en lo social, en lo tecnológico, en todas sus fases y que genera un abrumador volumen de información, la educación en valores se convierte en una detención necesaria para analizar, ordenar, reorientar y dar una percepción de la realidad. El presente trabajo tiene como objetivo investigar los factores que influyen en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. Esta investigación se divide en cinco capítulos de la manera siguiente: En el capítulo I, Planteamiento del problema, se expone la situación problemática, delimitación conceptual, temporal y espacial del problema, justificación, alcances, objetivos, supuestos, aspectos e indicadores, referidos a la investigación. E i n el capítulo II, Marco Teórico, se hace referencia a los antecedentes históricos con relación a la formación en valores morales, definición, fundamentación teórica y conceptual. En el capítulo III, Metodología de la investigación, presenta el tipo de investigación, la población, la muestra de la investigación, los métodos, técnicas e instrumentos y los procedimientos a aplicar en el tratamiento de los datos. En el capítulo IV, Análisis e interpretación de resultados, se presentan los análisis cualitativo y cuantitativo, así como la organización, clasificación e interpretación de los datos obtenidos de la investigación. El capítulo V, presenta las conclusiones, recomendaciones y bibliografía. Finalmente se presenta junto a los anexos, el resumen del diagnóstico, instrumentos de trabajo, mapa de escenario, cuadros y gráficas de los resultados. CAPITULO I PLANTEAMIENTO DEL PROBLEMA Con el objeto de hacer mas especifico nuestro problema de investigación se ha estructurado en siete apartados. El primero de ellos es la situación problemática donde se presenta el comportamiento actual del problema, indicadores reales y la posición de los diferentes actores políticos y sociales en relación a los valores. En el segundo apartado establecemos el enunciado del problemas mencionando las variables que se relacionaran durante el estudio investigativo. Posteriormente se presenta la justificación donde se expresan las principales razones que dan pie a la investigación. Seguidamente se aborda alcances y delimitaciones, objetivos, supuestos de la investigación e indicadores de trabajo. 1.1 Situación Problemática Para iniciar la sistematización de la inmensa información acerca de los valores, nos adentraremos en su concepto. “Los valores, forman parte de los objetos, acciones y actitudes que el ser humano persigue por considerarlos valiosos. En fin, todo aquello que en un momento, deseamos o apreciamos”1. De esta manera los valores forman parte de todas las personas. Todos tenemos un grupo de valores; estos pueden ser buenos o malos. Algunas personas pueden considerar que sus valores son excelentes aunque les causen problemas en sus vidas. Un joven puede considerar que sus valores principales están alrededor de su grupo de amigos, quienes no siempre ofrecen los mejores momentos para crecer como personas. Se entiende por valor moral todo aquello que lleve al hombre a defender y crecer en su dignidad de persona. El valor moral conduce al bien moral. “Recordemos que bien es aquello que mejora, perfecciona, completa”.2 El valor moral perfecciona al hombre en cuanto a ser hombre, en su voluntad, en su libertad, en su razón. Se puede tener buena o mala salud, más o menos cultura, por ejemplo, pero esto no afecta directamente al ser hombre. Sin embargo vivir en la mentira, el hacer uso de la violencia o el cometer un fraude, degradan a la persona, empeoran al ser humano, lo deshumanizan. Por el contrario las acciones buenas, vivir la verdad, actuar con honestidad, el buscar la justicia, le perfeccionan. El valor moral lleva a construir al hombre, a hacerlo más humano. Depende exclusivamente de la elección libre, el sujeto decide alcanzar dichos valores y esto sólo será posible basándose en esfuerzo y perseverancia. El hombre actúa como sujeto activo y no pasivo ante los valores morales, ya que se obtienen basándose en mérito. Estos valores perfeccionan al hombre de tal manera que lo hacen más humano, por ejemplo, la justicia hace al hombre más noble, de mayor calidad como persona. Un valor cobrará mayor importancia en cuanto logre perfeccionar al hombre en un aspecto más íntimamente humano. “Los valores humanos inframorales: Son aquellos valores que son exclusivos del hombre. Aquí encontramos valores como los económicos, la riqueza, el éxito, por ejemplo. La inteligencia y el conocimiento, el arte, el buen gusto. Y socialmente hablando, la prosperidad, el prestigio, la autoridad, etc.”3 Ahora pasaremos a analizar el currículo educativo nacional y la relación que existe entre sus políticas en cuanto a la formación en valores y los supuestos vacíos que tantos profesionales de la educación, analistas educativos y estudiantes han señalado en tiempos recientes. Situación actual de los valores en el salvador. La formación en valores es mencionada en varios documentos oficiales emitidos en El Salvador. En la Ley General de Educación encontramos ciertas referencias interesantes: En el artículo 2 literal “e” se dice que uno de los fines de la educación nacional es “conocer la realidad nacional e identificarse con los valores de la nacionalidad salvadoreña…”. Mas adelante en el artículo 21, literal “g” se dice que uno de los objetivos de la educación básica es “Contribuir a la aprehensión, práctica y respeto a los valores éticos, morales y cívicos, que habiliten para convivir satisfactoriamente en la sociedad”. Por otro lado en el Capítulo III Art. 93 se menciona la responsabilidad de la familia: “Los padres de familia deberán involucrarse responsablemente en la formación de sus hijos y en el reforzamiento de la labor de la escuela, con el propósito de propiciar el desarrollo de los buenos hábitos, la disciplina, la auto-estima, los valores, el sentido de pertenencia y solidaridad y la personalidad en general.” Basándonos en lo anterior podemos realizar algunos cuestionamientos a los papeles que juegan el Estado, el Ministerio de Educación y la familia en la formación de valores. En primer lugar se menciona que la práctica y respeto de valores se fomentará oficialmente desde los grados de educación básica. Se supone que cuando los estudiantes llegan al nivel medio, ya deberán practicar lo valores aprendidos durante la etapa básica; pero basta con visitar un centro educativo público para comprobar que la mayoría de los niños y adolescentes no saludan, se irrespetan, se pelean, insultan a los maestros y se expresan mal de las personas con quienes conviven. Por otro lado, muchos adolescentes y jóvenes de bachillerato valoran a su grupo de amigos más que a su familia. Eso no es totalmente malo, pero cuando la influencia es negativa existe la posibilidad que esos grupos se transformen en pequeñas pandillas que luego engrosarán las filas de las maras. En esas agrupaciones no se practican valores positivos. Ellos tienen sus propios valores, que antes que ayudarles a crecer, los hunde en drogas, violencia y delincuencia. En la Ley General de Educación se dice que los niños y niñas serán educados para convivir satisfactoriamente en la sociedad.4 Nos preguntamos porqué los jóvenes de hoy no conviven en armonía con la sociedad. Constantemente se observan jóvenes que fallecen a causa de la crisis de valores que vive nuestro país. Según La Comisión de Educación, Ciencia y Desarrollo, instituida en 1994, en el documento final de sus aportes, titulado “Transformar la Educación para la Paz y el Desarrollo de El Salvador” propuso ideas que influyeron en una política educativa que promoviera la cristalización de los Valores en el Proyecto Educativo Nacional. En el primer capítulo del documento se insinuó la necesidad de vincular la educación y la vida, donde se menciona: “definir qué valores han de determinar y organizar la educación es tarea prioritaria a la cabeza de cualquier esfuerzo de reordenamiento educativo”. En 1998 fue declarado por el Ex Presidente de la República, Dr. Armando Calderón Sol, el “Año de los Valores”, con el fin de reconstruir creencias y valores perdidos por la guerra. En esos días ya se consideraba que existía una gran amenaza de no poder rescatar los valores que ya no se estaban practicando y que la reconstrucción del país necesitaba además, la reconstrucción del ser humano en todas sus dimensiones. Esfuerzos realizados por le MINED para contrarrestar la perdida de valores. Según Oscar Picardo Joao5, para intentar contrarrestar esa amenaza el Estado a través del Ministerio de Educación (MINED) preparó materiales adecuados para acompañar la iniciativa. Por un lado, una Guía Metodológica para la Formación en Valores Humanos y Éticos; esta guía posee una metodología de trabajo con seis elementos, a partir de la siguiente propuesta: Valor seleccionado para trabajar y practicar durante la jornada; reflexión sobre el valor; información pertinente al valor; referencias prácticas para cristalizar el concepto; actividades para involucrar a los estudiantes y criterios para verificar logros y evaluar. La guía cuenta con características psicológicas para tomar en cuenta en el trabajo con niños y adolescentes, y también con sus respectivos objetivos: 1) desarrollar y practicar valores que contribuyan a la formación integral; 2) fomentar la práctica de actitudes y hábitos positivos que contribuyan a actuar con responsabilidad y seguridad en sí mismos; 3) Fomentar la práctica de valores para lograr una mejor convivencia social; y 4) desarrollar sentimientos de solidaridad humana y de respeto a sus semejantes. Otras actividades gestionadas por el MINED6 fueron las capacitaciones para adiestrar a los maestros en cómo educar en valores, haciendo énfasis en que el ejemplo es un punto de partida vital; más de treinta y dos mil maestros fueron capacitados sobre la temática. También se realizaron talleres de consulta con maestros del sector público y privado y organismos de la administración escolar local, se capacitaron técnicos del MINED y se realizó un certamen Nacional y un Foro Nacional de Valores. Los programas específicos7 de formación en valores que impulsa el MINED son: - Educación en valores en la escuela - Educación ambiental - Educación con enfoque de género - Programas de apoyo a la formación de valores - Programas recreativos y certámenes - Educación física y deportes - Programas preventivos - Infraestructura y mantenimiento escolar - Reforma de la educación media - Sistema de educación técnica (media y superior) - Supervisión y evaluación de la educación superior “El Ministerio de Educación ha definido como uno de los grandes retos, complementar la educación formal con la educación no formal pero poco o nada dice de políticas en torno a la educación informal que es la que el estudiante recibe espontáneamente del medio ambiente incluyendo a los medios de comunicación social. La Comisión de Educación Ciencia y desarrollo a esbozado algunos criterios al considerar la necesidad de que el Estado, la familia, y los medios de comunicación social se conviertan en entes hábiles para diseñar y aplicar políticas educativas para mejorar la sociedad “. 8 Pareciera que con toda una estructura didáctica y metodológica montada especialmente para fomentar la práctica de valores, a estas alturas del desarrollo de la nación, los índices de delincuencia, criminalidad, desintegración familiar, delitos sexuales, y otras situaciones producto por una parte de la crisis de valores, hubieran disminuido en algún porcentaje. Se crean leyes, se hacen campañas publicitarias, las escuelas para padres son obligatorias en los centros escolares, pero parece que poco contribuyen a que todos los adolescentes y jóvenes de hoy practiquen valores y los fomenten entre sus grupos de pertenencia. El mismo Ministerio de Educación a través de su sitio en Internet acepta que según encuestas realizadas acerca de los valores de los salvadoreños se afirma que “esta sociedad acepta ser machista en un 70 por ciento, al tiempo que el 83.3 por ciento de los encuestados está más proclive a incentivar “buenos modales” en los niños/as y a que sean obedientes más que a fomentarles la independencia o el desarrollo de la imaginación”9. Ineficacia de las instituciones sociales para incidir positivamente en la formación de valores. En el documento Desafíos de las Políticas y Programas en Formación de Valores MINED, menciona a la familia como una institución no sólo importante, sino muy importante. Sin embargo, la situación de conflicto de muchas familias salvadoreñas está en contraposición con esta aspiración de la población. Los datos reflejan, además, que debe hacerse énfasis en valores como la perseverancia y la determinación que ayuden a los jóvenes a trabajar con entereza, de acuerdo a objetivos y metas para consolidar mejor sus proyectos de vida. Un dato interesante a destacar acerca del mismo tema es que la escuela tiene un rol fundamental en la formación de los valores, “lo cual debe a su vez acompañarse de un proceso integral en el cual el resto de instituciones y procesos sociales en su conjunto contribuyen efectivamente a lograr la práctica de valores que nos dignifican como seres humanos”.10 Las últimas preguntas acerca de la efectividad de los programas mencionados es saber como se aplican, se desarrollan y evolucionan. Por ejemplo, si existen programas recreativos y culturales, cuantos jóvenes tienen acceso a ellos. ¿Qué pasa con los que quedan fuera porque la oferta de los programas no es atractiva o no llena sus expectativas?, o si en un certamen de oratoria solo se inscriben los estudiantes mas aplicados. ¿En donde quedan los estudiantes que son propensos a formar parte de pandillas? ¿Existen programas que los involucren? La importancia de estudiar esta temática es cuantificar y cualificar cuales instituciones sociales están realizando esfuerzos por educar en valores y verificar si el ese esfuerzo es en conjunto o de forma aislada. Con ellos lograremos conocer las causas de la crisis de valores y relacionar los elementos principales que reorienten las estrategias y metodologías empleadas. La llamada crisis social de la sociedad salvadoreña se inscribe en un amplio contexto configurado por circunstancias diversas, entre las cuales la influencia del pasado conflicto bélico político es uno entre muchos. A nadie escapa que durante dicho conflicto, las partes opuestas fomentaron explícitamente, valores como la intolerancia, el odio al contrario e incluso la eliminación del discrepante, aunque se concertó la paz, el cambio actitudinal no fue completo. Sin que sea la única instancia responsable de la formación moral y cívica, la escuela en todos sus niveles ha sido persistentemente mencionada como la institución idónea e influyente en este decisivo aspecto de la educación. En la reforma educativa salvadoreña se le asignó a la escuela salvadoreña mayor responsabilidad y liderazgo en el fomento de la comprensión y la práctica de normas y valores compartidos por la sociedad. Según el estudio “Diagnóstico de la Incidencia de la comunicación social en la reconciliación nacional de El Salvador” realizado por la Universidad Centroamericana y otros (1995), el mapa comunicativo de El Salvador se caracteriza por el predominio de los medios comerciales de comunicación, cuya dinámica se sustenta en dos ejes principales. Por un lado el alto nivel de competencia empresarial y por el otro, una fuerte vinculación con los sectores gubernamentales. Esta dinámica junto con la alta concentración de la propiedad y una potente capacidad de difusión, les posibilita incidir de manera preponderante en el flujo comunicativo del país cubriendo todo el territorio nacional. La comisión de educación, ciencia y desarrollo, recuerda en cambio, que en la sociedad moderna los medios de comunicación social desempeñan un papel importante en la información, la promoción y la identidad cultural, así como en la formación de valores, críticas y opiniones. Alerta además sobre la expansión de las comunicaciones masivas que como una tercera y poderosa fuerza, ejerce su influencia indiscriminada sobre las nuevas generaciones. Los medios tienen un gran potencial para convertirse en escuelas paralelas que beneficien a todos pero en realidad, esta vocación cultural de los medios no se manifiesta suficientemente, y en algunos casos, sus fines no son coherentes con las aspiraciones de desarrollo humano. La Comisión advierte que El Salvador puede estar cayendo en una especie de enfermedad, la anomia, es decir, un proceso en el cual el sistema de normas deja de ser percibido con claridad y va perdiendo su capacidad para influenciar y controlar. Los objetivos de la educación formal y los de los medios de comunicación, marcan rutas diferentes y contradictorias. Mientras la reforma educativa aboga por fomentar valores como la libertad, la verdad, la justicia, el bien, la belleza, la solidaridad, la competitividad y la seguridad; la educación informal, transmitida por los medios, fomenta la violencia, la ley del más fuerte, el individualismo, la fantasía del superhéroe que hace justicia por su propia mano y los valores estereotipados de las novelas. A veces cuando se buscan las causas del salvadoreño violento, del salvadoreño machista, del salvadoreño no solidario, del salvadoreño despreocupado por su comunidad o apático ante la cuestión política, se debería analizar con más cuidado el mensaje difundido por los medios de comunicación social, especialmente la televisión. No solo se copian las modas o los cortes de pelo de los artistas de las telenovelas, también se toman esquemas de conducta, modelos de sociedad, modelos de familia, modelos de amistad, etc. Estudios críticos sobre le papel de los medios de comunicación social, reconocen los efectos psicológicos, ideológicos, culturales, políticos y económicos, no solo en el joven sino en loa sociedad entera (Guillermo Orozco, al rescate de los medios 1994). El papel que juega el medio en la formación de los valores morales “Para Kohlberg los estadios del desarrollo moral están relacionados con la edad y siguen una secuencia invariante siendo universales (la secuencia no se ve afectada por las condiciones sociales o culturales, éstas solo influyen en la velocidad con que se pasa de un estadio a otro)”11 En contradicción a Kohlberg, Vigotski considera que el medio incide de manera determinante en la configuración de la personalidad y la identidad del individuo. El Salvador es un ejemplo de ello, donde, por los bajos niveles de escolaridad, y la preparación académica de los padres, además de la influencia de sus pares muchos no alcanzan a adaptarse de una manera adecuada a la sociedad, integrándose a grupos antisociales como son las pandillas juveniles y las maras. “El tercer nivel de razonamiento moral según Kohlberg (1968): Moralidad de principios autónomos (a los trece años, en la edad adulta temprana o nunca), marca el logro de la verdadera moralidad. Por primera vez, la persona reconoce la posibilidad de conflicto entre dos estándares socialmente aceptados y tratar de decidir entre ellos. El control de la conducta ahora es interno, ambos estándares se cumplen y se razonan acerca del bien y del mal. Las etapas 5 y 6 pueden ser métodos alternativos del nivel más alto de razonamiento moral. El quinto periodo del desarrollo moral de Kohlberg es la explicación del desarrollo del juicio moral conectado, por una parte, con los estadios del desarrollo cognitivo, y por otra, con los cambios en la capacidad creciente de asumir la perspectiva de otras personas. (estadio de la asunción de roles) La etapa 5 moralidad de contrato, de derechos individuales y de la ley democráticamente aceptada. La gente piensa en términos racionales, valora la voluntad de la mayoría y el bienestar de la sociedad. Por lo general considera que estos valores tienen más respaldo si se ajustan a la ley. Aunque reconocen que en ocasiones la necesidad humana y la ley se ven en conflicto, consideran que a largo plazo, es mejor para la sociedad obedecer la ley”.12 Algunas leyes destinadas a tratar las conductas desadaptadas de los adolescentes y jóvenes en vez de buscar soluciones adecuadas a la problemática la profundizan provocando un creciente aumento de delincuencia, violencia y muerte. “El sexto periodo es la aplicación de sus tesis a la teoría y practica de la educación moral. Esta teoría permite definir los objetivos a alcanzar (los estadios superiores) y los pasos para lograrlos y por otro lado comporta un método (crear un contexto que permita a los alumnos entrar en contacto con tipos de razonamiento moral más elevados que los suyos y una técnica principal (fomentar la discusión en grupos sobre conflictos morales) Moralidad de principios éticos universales. La gente hace lo que considera personalmente correcto; sin considerar las restricciones legales ni la opinión de los demás. Actúan de acuerdo con estándares interiores, sabiendo que se condenaran así mismos si no lo hacen.”13 En uno de los principios universales de la humanidad como la democracia, el dialogo es una de las formas de participación que permiten al ser humano resolver sus conflictos. Sin embargo, esto significa apostarle a una forma de vida basada en la tolerancia mutua y en la confianza activa de las instituciones aceptando las diferencias y la integridad de los otros, aspecto que en nuestro país estamos lejos de alcanzar. El sistema político y económico ha abandonado la función educativa generando una población poco culturizada y desigualdad en los ingresos de la población inequidad que origina la emigración de un quinto de la población salvadoreña hacia Estados Unidos ocasionando el problema de la paternidad irresponsable en El Salvador, miles de padres de familia renunciaron y están renunciando a la obligación de proteger y acompañar a sus hijos e hijas hasta que lleguen a su edad adulta. Por otro lado el Estado no da la debida protección incumpliendo el artículo 34 de la constitución política de El Salvador que expresa de manera contundente que todo menor tiene derecho que vivir en condiciones familiares y ambientales que le permitan su desarrollo integral para lo cual tendrá la protección del Estado. Por otro lado la dinámica laboral de la última década con sus horarios de domingo a domingo impide a miles de padres de familia efectuar sus obligaciones parentales por cumplir con obligaciones de alimentación y un techo seguro. Los jóvenes por otro lado necesitan de apoyo psicológico, afectivo y de valores morales. “El impacto de la economía en la globalización ha generado el crecimiento en las exportaciones agrícolas y textiles (maquilas), produciendo ingresos ascendentes. Esto a la vez genera empleo de maquila que se multiplicó del 1990 al 2000 alcanzando casi 90,000 puestos de trabajo. La mayoría de la población empleada se caracteriza por el bajo nivel de calificación de fuerza de trabajo y se asocia a las bajas tasas de escolaridad de educación provocando en el área laboral bajos salarios”14. Nuestra sociedad es fuertemente afectada por el alto índice de delincuencia y la violencia intra familiar. El PNUD 2003 ha estimado unos 1,717 millones de dólares para erradicar tal fenómeno, para ello El Salvador destina un 115% de PIB a la violencia. 15 Por otro lado la depuración anual de miles de inmigrantes indocumentados desde Estados Unidos (la mayoría de estos jóvenes) es un problema severo, pues empuja a la sociedad Centroamericana a jóvenes que no se han insertado en país. “El problema de la violencia estudiantil se incrementó después de firmada la paz. La violencia ha protagonizado por estudiantes no puede ser aisladas a otro tipo de violencia que sacude al país en la actualidad”16 En el Salvador antes que el problema de los jóvenes se tiene el problema de los adultos, y mal Hacen estos en pretender verlo como algo ajeno a ellos. Ante todo, los adultos (políticos, empresarios, profesores, padres de familia) no han sabido organizar una sociedad en la que las nuevas generaciones no solo se sientan acogidas sino que también tengan opciones para una vida digna. Son los adultos quienes propagan valores y normas contrarias a la convivencia pacifica y al respeto a los otros. Son ellos los que promueven la doble moral, que tanto daño ha hecho a la convivencia social en el país: condenan y profieren improperios contra todo aquello que consideran malo, pero no dudan en asumirlo cuando creen que nadie los ve. Esa doble moral los lleva a pretender ser el modelo a seguir por los jóvenes, olvidando que estos ni son ciegos ni tontos. Son los adultos los que no respetan el derecho de los jóvenes de ser tales, con los riesgos y peligros que ello supone, absurdamente, pretende que estos se ahorren la experiencia de equivocarse y con ello, de hacerse mayores de edad. El expediente preferido por los adultos es evitar que los jóvenes repitan sus errores de juventud; lo que sucede es que los errores no los cometieron siendo jóvenes, sino siendo adultos. Y lo peor de todo, es que muchos de los que quieren proteger a los jóvenes, no supieron protegerse a si mismos, ni han sabido cuidar al país que los vio nacer. Por ultimo los adultos han mezclado todo el problema de la juventud: han mezclado rebeldía juvenil con delincuencia, tatuajes con maras, sexualidad con inmoralidad y música con perversión, asociando lo bueno a un estilo de vida que pocos humanos pueden cumplir: absoluta rectitud moral, control total de las pasiones, disciplina y sobriedad angelicales, y limpieza y pulcritud en el vestir. En suma los adultos han olvidado que fueron jóvenes, que los padres de muchos de ellos no tuvieron el tino para entenderlos y que eso los frustro. No se les puede exigir que se comporten según el patrón ideal de ciudadano (respetuosos de las leyes, solidarios, tolerantes, dedicados a los estudios, dispuestos a servir a los suyos), cuando sus padres y profesores, así como las autoridades civiles y religiosas representan muchas veces todo lo opuesto y cuando la sociedad en la que viven es poco acogedora para la mayoría de ellos. Conclusión La mayoría de las interpretaciones sobre el fenómeno apuntan a culpabilizar a los jóvenes por sus arrebatos de violencia pero son pocos los que han puesto sus dedos acusadores sobre sí mismos. Pocos se muestran dispuestos a aceptar que la sociedad que han construido no necesariamente es una fiel imagen de los valores democráticos y de convivencia pacifica que se les reclama a los jóvenes. Factores de índole personal, familiar y comunitario son el principal detonante de las acciones de violencia protagonizada por los jóvenes en las escuelas y fuera de sus muros. La situación de la seguridad ciudadana es tema vital en casi todos los países. las pandillas juveniles existentes en toda la región y los fenómenos asociados a ellas tales como la precaria situación económica en nuestro país, la falta de oportunidades para los jóvenes, las débiles políticas gubernamentales orientadas al sector juvenil y los altos índices de violencia cobra diariamente la vida de muchos salvadoreños. “Un profesor de comunicaciones se preguntaba cuantas veces aparecen en los medios de comunicación, como noticia destacada, los representantes de la sociedad haciendo acciones positivas que promuevan la difusión de valores. ¿Cuántas veces ha sido primera plana o noticia importante la presentación de un libro? ¿Por qué no se insiste en lo bueno que hace la sociedad para salir adelante? ¿Por qué no dar un tratamiento más adecuado a las noticias de violencia o de violaciones sexuales o de asaltos? ¿Qué tipo de salvadoreño queremos conformar con este tipo de tratamiento informativo? ¿Acaso son esos los valores que queremos promover? ¿Cómo evitar una sociedad violenta si la acosamos con hechos y acciones violentas en los medios? ¿Cómo romper con un comportamiento morboso, si la presentación de las noticias promueve la morbosidad?”17 Nuestras sociedades tienen tendencia a plantear los valores en el terreno más abstracto posible, y en consecuencia, con un idealismo muy alejado de lo real. Esto da lugar a la hegemonía de un discurso publico, cargado de palabras fetiche, místicas y con escaso contenido que construyen, como diría Marcuse, un universo poblado de hipótesis que se auto validan y que repetidas incesante y monopolísticamente, se tornan definiciones o dictados, llegando a desconectar esos valores de las practicas efectivamente vigentes. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html#A_mis_hermanos:_José_Raúl,_Berta_María_y_Luis_Eduardo	Universidad de el salvador	UNIVERSIDAD DE EL SALVADOR FACULTAD DE CIENCIAS Y HUMANIDADES DEPARTAMENTO DE CIENCIAS DE LA EDUCACION LOS FACTORES ASOCIADOS A LA FORMACIÓN EN VALORES MORALES DE LOS ESTUDIANTES DE EDUCACIÓN MEDIA EN LAS INSTITUCIONES DE: INSTITUTO TÉCNICO “RICALDONE” Y EL INSTITUTO NACIONAL “ALBERTO MASFERRER” DEL MUNICIPIO DE SAN SALVADOR TRABAJO DE GRADUACIÓN PRESENTADO POR: CARLOS ALEXANDER CORTEZ VARGAS FLOR DE MARIA VILLALTA DOCENTE DIRECTOR MsD. OSCAR WUILMAN HERRERA RAMOS PARA OPTAR AL GRADO DE: LICENCIADO EN CIENCIAS DE LA EDUCACIÓN CIUDAD UNIVERSITARIA, JUNIO DE 2007. Autoridades de la Universidad de El Salvador Rectora: Maria Isabel Rodríguez Vice Rector Académico: Ing. Joaquín Orlando Machuca Vice Rectora Administrativa: Dra. Carmen de Rivas Secretaria General: Lic. Margarita Rivas de Recinos Autoridades de la Facultad de Ciencias y Humanidades Decana: M.D. Ana María Glower de Alvarado Vicedecano: Lic. Carlos Ernesto Deras Secretaria: Licda. Oralia Esther Román de Rivas Jefe del Departamento de Ciencias de la Educación: M.D. Fulvio Eduardo Antonio Granadino Alegría Coordinador Del Proceso De Grado: M.D. Rafael Girón Ascencio Docente Director: MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos AGRADECIMIENTOS_A_Dios'>AGRADECIMIENTOS A Dios Por haber iluminado mi camino y guiarme con su poder en el proceso de formación profesional. A mi madre: Rosalba Villalta Por haberme brindado su apoyo moral durante el estudio. A mis tías: Gloria Ruth Villalta, Berta Centeno e Isabel Villalta Por facilitarme sus beneficios económicos para alcanzar mis objetivos personales. A mi hermano: Roberto Carlos Villalta Por haberme brindado su amor fraterno y económico en todo momento A mi esposo: Alfonso Zarpate Por su apoyo incondicional. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por facilitarmos su asesoramiento en la elaboración del trabajo de grado. Flor de Maria Villalta AGRADECIMIENTOS A la Santísima Trinidad: Por brindarme sus dones de sabiduría, entendimiento y fortaleza durante toda mi vida. A mi padre, Raúl Cortez: Por su ejemplo de trabajo, honestidad, disciplina y perseverancia. A mi madre, María Angélica Vargas: Quien su amor, oraciones y cuidados me ha educado en el camino de la bondad y servicio a los demás. A mis hermanos: José Raúl, Berta María y Luis Eduardo: Su acompañamiento y apoyo me ha animado siempre a seguir adelante. A mis abuelitas: Berta Cáceres y María Bonilla: Por su ternura y atenciones mientras estuvieron conmigo y ahora me bendicen desde el cielo. A mis familiares y amigos: Quienes con palabras de ánimo y fidelidad constante lograron hacer más fáciles estos años de estudio. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por transmitirnos sus conocimientos y ayuda para solventar las dificultades encontradas en este trabajo. Carlos Alexander Cortez Vargas ÍNDICE PÁG. Introducción…………………………….……………………………...……….i CAPITULO I Planteamiento del problema 1.1 Situación problemática…………………………………………………….. 1 1.2 Enunciado del problema …………………………………………………... 19 1.3 Justificación.…………………………………………………………….…. 19 1.4 Alcances y delimitaciones……………………………………………...….. 21 1.5 Objetivos ………………………….……….……………………………..... 22 1.5.1 Generales 1.5.2 Específicos 1.6 Supuestos de la investigación………………………………………..…….. 22 1.6.1 Generales 1.6.2 Específicos 1.7 Indicadores de trabajo …………………….…………………………..…… 24 CAPITULO II Marco teórico 2.1 Antecedentes de la investigación….……………………..……….…….….. 27 2.2 Fundamentos teóricos…………….…………………………….…..…….... 31 2.3 Definición de términos operacionales…………………………..…………. 70 CAPITULO III Metodología de la investigación 3.1 Tipo de investigación…………………………………………………….... 77 3.2 Población…………………………………………………………………... 77 3.3 Muestra…………………………………………………………………...... 78 3.4 Métodos y técnicas e instrumentos de investigación ………...……..….. 79 3.5 Metodología y procedimiento……………………………………………... 80 CAPITULO IV Análisis e interpretación de resultados 4.1 Organización y clasificación de datos…………………………………….. 81 4.2 Análisis e interpretación de resultados de la investigación………….…... 164 4.3 Resultados de la investigación…………………………………….……... 187 CAPITULO V Conclusiones y Recomendaciones 5.1 Conclusiones……………………………….……………………….…... 195 5.2 Recomendaciones…………………………………………………….... 197 Bibliografía……………………………………………………….….. 199 ANEXOS - Resumen del diagnóstico - Cuadro de relaciones - Instrumentos de trabajo - Mapa de escenario INTRODUCCION La educación en valores implica un proceso de construcción, una transformación personal y colectiva de cada uno de los miembros de la comunidad escolar. En un mundo que cambia a toda velocidad en lo cultural, en lo social, en lo tecnológico, en todas sus fases y que genera un abrumador volumen de información, la educación en valores se convierte en una detención necesaria para analizar, ordenar, reorientar y dar una percepción de la realidad. El presente trabajo tiene como objetivo investigar los factores que influyen en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. Esta investigación se divide en cinco capítulos de la manera siguiente: En el capítulo I, Planteamiento del problema, se expone la situación problemática, delimitación conceptual, temporal y espacial del problema, justificación, alcances, objetivos, supuestos, aspectos e indicadores, referidos a la investigación. E i n el capítulo II, Marco Teórico, se hace referencia a los antecedentes históricos con relación a la formación en valores morales, definición, fundamentación teórica y conceptual. En el capítulo III, Metodología de la investigación, presenta el tipo de investigación, la población, la muestra de la investigación, los métodos, técnicas e instrumentos y los procedimientos a aplicar en el tratamiento de los datos. En el capítulo IV, Análisis e interpretación de resultados, se presentan los análisis cualitativo y cuantitativo, así como la organización, clasificación e interpretación de los datos obtenidos de la investigación. El capítulo V, presenta las conclusiones, recomendaciones y bibliografía. Finalmente se presenta junto a los anexos, el resumen del diagnóstico, instrumentos de trabajo, mapa de escenario, cuadros y gráficas de los resultados. CAPITULO I PLANTEAMIENTO DEL PROBLEMA Con el objeto de hacer mas especifico nuestro problema de investigación se ha estructurado en siete apartados. El primero de ellos es la situación problemática donde se presenta el comportamiento actual del problema, indicadores reales y la posición de los diferentes actores políticos y sociales en relación a los valores. En el segundo apartado establecemos el enunciado del problemas mencionando las variables que se relacionaran durante el estudio investigativo. Posteriormente se presenta la justificación donde se expresan las principales razones que dan pie a la investigación. Seguidamente se aborda alcances y delimitaciones, objetivos, supuestos de la investigación e indicadores de trabajo. 1.1 Situación Problemática Para iniciar la sistematización de la inmensa información acerca de los valores, nos adentraremos en su concepto. “Los valores, forman parte de los objetos, acciones y actitudes que el ser humano persigue por considerarlos valiosos. En fin, todo aquello que en un momento, deseamos o apreciamos”1. De esta manera los valores forman parte de todas las personas. Todos tenemos un grupo de valores; estos pueden ser buenos o malos. Algunas personas pueden considerar que sus valores son excelentes aunque les causen problemas en sus vidas. Un joven puede considerar que sus valores principales están alrededor de su grupo de amigos, quienes no siempre ofrecen los mejores momentos para crecer como personas. Se entiende por valor moral todo aquello que lleve al hombre a defender y crecer en su dignidad de persona. El valor moral conduce al bien moral. “Recordemos que bien es aquello que mejora, perfecciona, completa”.2 El valor moral perfecciona al hombre en cuanto a ser hombre, en su voluntad, en su libertad, en su razón. Se puede tener buena o mala salud, más o menos cultura, por ejemplo, pero esto no afecta directamente al ser hombre. Sin embargo vivir en la mentira, el hacer uso de la violencia o el cometer un fraude, degradan a la persona, empeoran al ser humano, lo deshumanizan. Por el contrario las acciones buenas, vivir la verdad, actuar con honestidad, el buscar la justicia, le perfeccionan. El valor moral lleva a construir al hombre, a hacerlo más humano. Depende exclusivamente de la elección libre, el sujeto decide alcanzar dichos valores y esto sólo será posible basándose en esfuerzo y perseverancia. El hombre actúa como sujeto activo y no pasivo ante los valores morales, ya que se obtienen basándose en mérito. Estos valores perfeccionan al hombre de tal manera que lo hacen más humano, por ejemplo, la justicia hace al hombre más noble, de mayor calidad como persona. Un valor cobrará mayor importancia en cuanto logre perfeccionar al hombre en un aspecto más íntimamente humano. “Los valores humanos inframorales: Son aquellos valores que son exclusivos del hombre. Aquí encontramos valores como los económicos, la riqueza, el éxito, por ejemplo. La inteligencia y el conocimiento, el arte, el buen gusto. Y socialmente hablando, la prosperidad, el prestigio, la autoridad, etc.”3 Ahora pasaremos a analizar el currículo educativo nacional y la relación que existe entre sus políticas en cuanto a la formación en valores y los supuestos vacíos que tantos profesionales de la educación, analistas educativos y estudiantes han señalado en tiempos recientes. Situación actual de los valores en el salvador. La formación en valores es mencionada en varios documentos oficiales emitidos en El Salvador. En la Ley General de Educación encontramos ciertas referencias interesantes: En el artículo 2 literal “e” se dice que uno de los fines de la educación nacional es “conocer la realidad nacional e identificarse con los valores de la nacionalidad salvadoreña…”. Mas adelante en el artículo 21, literal “g” se dice que uno de los objetivos de la educación básica es “Contribuir a la aprehensión, práctica y respeto a los valores éticos, morales y cívicos, que habiliten para convivir satisfactoriamente en la sociedad”. Por otro lado en el Capítulo III Art. 93 se menciona la responsabilidad de la familia: “Los padres de familia deberán involucrarse responsablemente en la formación de sus hijos y en el reforzamiento de la labor de la escuela, con el propósito de propiciar el desarrollo de los buenos hábitos, la disciplina, la auto-estima, los valores, el sentido de pertenencia y solidaridad y la personalidad en general.” Basándonos en lo anterior podemos realizar algunos cuestionamientos a los papeles que juegan el Estado, el Ministerio de Educación y la familia en la formación de valores. En primer lugar se menciona que la práctica y respeto de valores se fomentará oficialmente desde los grados de educación básica. Se supone que cuando los estudiantes llegan al nivel medio, ya deberán practicar lo valores aprendidos durante la etapa básica; pero basta con visitar un centro educativo público para comprobar que la mayoría de los niños y adolescentes no saludan, se irrespetan, se pelean, insultan a los maestros y se expresan mal de las personas con quienes conviven. Por otro lado, muchos adolescentes y jóvenes de bachillerato valoran a su grupo de amigos más que a su familia. Eso no es totalmente malo, pero cuando la influencia es negativa existe la posibilidad que esos grupos se transformen en pequeñas pandillas que luego engrosarán las filas de las maras. En esas agrupaciones no se practican valores positivos. Ellos tienen sus propios valores, que antes que ayudarles a crecer, los hunde en drogas, violencia y delincuencia. En la Ley General de Educación se dice que los niños y niñas serán educados para convivir satisfactoriamente en la sociedad.4 Nos preguntamos porqué los jóvenes de hoy no conviven en armonía con la sociedad. Constantemente se observan jóvenes que fallecen a causa de la crisis de valores que vive nuestro país. Según La Comisión de Educación, Ciencia y Desarrollo, instituida en 1994, en el documento final de sus aportes, titulado “Transformar la Educación para la Paz y el Desarrollo de El Salvador” propuso ideas que influyeron en una política educativa que promoviera la cristalización de los Valores en el Proyecto Educativo Nacional. En el primer capítulo del documento se insinuó la necesidad de vincular la educación y la vida, donde se menciona: “definir qué valores han de determinar y organizar la educación es tarea prioritaria a la cabeza de cualquier esfuerzo de reordenamiento educativo”. En 1998 fue declarado por el Ex Presidente de la República, Dr. Armando Calderón Sol, el “Año de los Valores”, con el fin de reconstruir creencias y valores perdidos por la guerra. En esos días ya se consideraba que existía una gran amenaza de no poder rescatar los valores que ya no se estaban practicando y que la reconstrucción del país necesitaba además, la reconstrucción del ser humano en todas sus dimensiones. Esfuerzos realizados por le MINED para contrarrestar la perdida de valores. Según Oscar Picardo Joao5, para intentar contrarrestar esa amenaza el Estado a través del Ministerio de Educación (MINED) preparó materiales adecuados para acompañar la iniciativa. Por un lado, una Guía Metodológica para la Formación en Valores Humanos y Éticos; esta guía posee una metodología de trabajo con seis elementos, a partir de la siguiente propuesta: Valor seleccionado para trabajar y practicar durante la jornada; reflexión sobre el valor; información pertinente al valor; referencias prácticas para cristalizar el concepto; actividades para involucrar a los estudiantes y criterios para verificar logros y evaluar. La guía cuenta con características psicológicas para tomar en cuenta en el trabajo con niños y adolescentes, y también con sus respectivos objetivos: 1) desarrollar y practicar valores que contribuyan a la formación integral; 2) fomentar la práctica de actitudes y hábitos positivos que contribuyan a actuar con responsabilidad y seguridad en sí mismos; 3) Fomentar la práctica de valores para lograr una mejor convivencia social; y 4) desarrollar sentimientos de solidaridad humana y de respeto a sus semejantes. Otras actividades gestionadas por el MINED6 fueron las capacitaciones para adiestrar a los maestros en cómo educar en valores, haciendo énfasis en que el ejemplo es un punto de partida vital; más de treinta y dos mil maestros fueron capacitados sobre la temática. También se realizaron talleres de consulta con maestros del sector público y privado y organismos de la administración escolar local, se capacitaron técnicos del MINED y se realizó un certamen Nacional y un Foro Nacional de Valores. Los programas específicos7 de formación en valores que impulsa el MINED son: - Educación en valores en la escuela - Educación ambiental - Educación con enfoque de género - Programas de apoyo a la formación de valores - Programas recreativos y certámenes - Educación física y deportes - Programas preventivos - Infraestructura y mantenimiento escolar - Reforma de la educación media - Sistema de educación técnica (media y superior) - Supervisión y evaluación de la educación superior “El Ministerio de Educación ha definido como uno de los grandes retos, complementar la educación formal con la educación no formal pero poco o nada dice de políticas en torno a la educación informal que es la que el estudiante recibe espontáneamente del medio ambiente incluyendo a los medios de comunicación social. La Comisión de Educación Ciencia y desarrollo a esbozado algunos criterios al considerar la necesidad de que el Estado, la familia, y los medios de comunicación social se conviertan en entes hábiles para diseñar y aplicar políticas educativas para mejorar la sociedad “. 8 Pareciera que con toda una estructura didáctica y metodológica montada especialmente para fomentar la práctica de valores, a estas alturas del desarrollo de la nación, los índices de delincuencia, criminalidad, desintegración familiar, delitos sexuales, y otras situaciones producto por una parte de la crisis de valores, hubieran disminuido en algún porcentaje. Se crean leyes, se hacen campañas publicitarias, las escuelas para padres son obligatorias en los centros escolares, pero parece que poco contribuyen a que todos los adolescentes y jóvenes de hoy practiquen valores y los fomenten entre sus grupos de pertenencia. El mismo Ministerio de Educación a través de su sitio en Internet acepta que según encuestas realizadas acerca de los valores de los salvadoreños se afirma que “esta sociedad acepta ser machista en un 70 por ciento, al tiempo que el 83.3 por ciento de los encuestados está más proclive a incentivar “buenos modales” en los niños/as y a que sean obedientes más que a fomentarles la independencia o el desarrollo de la imaginación”9. Ineficacia de las instituciones sociales para incidir positivamente en la formación de valores. En el documento Desafíos de las Políticas y Programas en Formación de Valores MINED, menciona a la familia como una institución no sólo importante, sino muy importante. Sin embargo, la situación de conflicto de muchas familias salvadoreñas está en contraposición con esta aspiración de la población. Los datos reflejan, además, que debe hacerse énfasis en valores como la perseverancia y la determinación que ayuden a los jóvenes a trabajar con entereza, de acuerdo a objetivos y metas para consolidar mejor sus proyectos de vida. Un dato interesante a destacar acerca del mismo tema es que la escuela tiene un rol fundamental en la formación de los valores, “lo cual debe a su vez acompañarse de un proceso integral en el cual el resto de instituciones y procesos sociales en su conjunto contribuyen efectivamente a lograr la práctica de valores que nos dignifican como seres humanos”.10 Las últimas preguntas acerca de la efectividad de los programas mencionados es saber como se aplican, se desarrollan y evolucionan. Por ejemplo, si existen programas recreativos y culturales, cuantos jóvenes tienen acceso a ellos. ¿Qué pasa con los que quedan fuera porque la oferta de los programas no es atractiva o no llena sus expectativas?, o si en un certamen de oratoria solo se inscriben los estudiantes mas aplicados. ¿En donde quedan los estudiantes que son propensos a formar parte de pandillas? ¿Existen programas que los involucren? La importancia de estudiar esta temática es cuantificar y cualificar cuales instituciones sociales están realizando esfuerzos por educar en valores y verificar si el ese esfuerzo es en conjunto o de forma aislada. Con ellos lograremos conocer las causas de la crisis de valores y relacionar los elementos principales que reorienten las estrategias y metodologías empleadas. La llamada crisis social de la sociedad salvadoreña se inscribe en un amplio contexto configurado por circunstancias diversas, entre las cuales la influencia del pasado conflicto bélico político es uno entre muchos. A nadie escapa que durante dicho conflicto, las partes opuestas fomentaron explícitamente, valores como la intolerancia, el odio al contrario e incluso la eliminación del discrepante, aunque se concertó la paz, el cambio actitudinal no fue completo. Sin que sea la única instancia responsable de la formación moral y cívica, la escuela en todos sus niveles ha sido persistentemente mencionada como la institución idónea e influyente en este decisivo aspecto de la educación. En la reforma educativa salvadoreña se le asignó a la escuela salvadoreña mayor responsabilidad y liderazgo en el fomento de la comprensión y la práctica de normas y valores compartidos por la sociedad. Según el estudio “Diagnóstico de la Incidencia de la comunicación social en la reconciliación nacional de El Salvador” realizado por la Universidad Centroamericana y otros (1995), el mapa comunicativo de El Salvador se caracteriza por el predominio de los medios comerciales de comunicación, cuya dinámica se sustenta en dos ejes principales. Por un lado el alto nivel de competencia empresarial y por el otro, una fuerte vinculación con los sectores gubernamentales. Esta dinámica junto con la alta concentración de la propiedad y una potente capacidad de difusión, les posibilita incidir de manera preponderante en el flujo comunicativo del país cubriendo todo el territorio nacional. La comisión de educación, ciencia y desarrollo, recuerda en cambio, que en la sociedad moderna los medios de comunicación social desempeñan un papel importante en la información, la promoción y la identidad cultural, así como en la formación de valores, críticas y opiniones. Alerta además sobre la expansión de las comunicaciones masivas que como una tercera y poderosa fuerza, ejerce su influencia indiscriminada sobre las nuevas generaciones. Los medios tienen un gran potencial para convertirse en escuelas paralelas que beneficien a todos pero en realidad, esta vocación cultural de los medios no se manifiesta suficientemente, y en algunos casos, sus fines no son coherentes con las aspiraciones de desarrollo humano. La Comisión advierte que El Salvador puede estar cayendo en una especie de enfermedad, la anomia, es decir, un proceso en el cual el sistema de normas deja de ser percibido con claridad y va perdiendo su capacidad para influenciar y controlar. Los objetivos de la educación formal y los de los medios de comunicación, marcan rutas diferentes y contradictorias. Mientras la reforma educativa aboga por fomentar valores como la libertad, la verdad, la justicia, el bien, la belleza, la solidaridad, la competitividad y la seguridad; la educación informal, transmitida por los medios, fomenta la violencia, la ley del más fuerte, el individualismo, la fantasía del superhéroe que hace justicia por su propia mano y los valores estereotipados de las novelas. A veces cuando se buscan las causas del salvadoreño violento, del salvadoreño machista, del salvadoreño no solidario, del salvadoreño despreocupado por su comunidad o apático ante la cuestión política, se debería analizar con más cuidado el mensaje difundido por los medios de comunicación social, especialmente la televisión. No solo se copian las modas o los cortes de pelo de los artistas de las telenovelas, también se toman esquemas de conducta, modelos de sociedad, modelos de familia, modelos de amistad, etc. Estudios críticos sobre le papel de los medios de comunicación social, reconocen los efectos psicológicos, ideológicos, culturales, políticos y económicos, no solo en el joven sino en loa sociedad entera (Guillermo Orozco, al rescate de los medios 1994). El papel que juega el medio en la formación de los valores morales “Para Kohlberg los estadios del desarrollo moral están relacionados con la edad y siguen una secuencia invariante siendo universales (la secuencia no se ve afectada por las condiciones sociales o culturales, éstas solo influyen en la velocidad con que se pasa de un estadio a otro)”11 En contradicción a Kohlberg, Vigotski considera que el medio incide de manera determinante en la configuración de la personalidad y la identidad del individuo. El Salvador es un ejemplo de ello, donde, por los bajos niveles de escolaridad, y la preparación académica de los padres, además de la influencia de sus pares muchos no alcanzan a adaptarse de una manera adecuada a la sociedad, integrándose a grupos antisociales como son las pandillas juveniles y las maras. “El tercer nivel de razonamiento moral según Kohlberg (1968): Moralidad de principios autónomos (a los trece años, en la edad adulta temprana o nunca), marca el logro de la verdadera moralidad. Por primera vez, la persona reconoce la posibilidad de conflicto entre dos estándares socialmente aceptados y tratar de decidir entre ellos. El control de la conducta ahora es interno, ambos estándares se cumplen y se razonan acerca del bien y del mal. Las etapas 5 y 6 pueden ser métodos alternativos del nivel más alto de razonamiento moral. El quinto periodo del desarrollo moral de Kohlberg es la explicación del desarrollo del juicio moral conectado, por una parte, con los estadios del desarrollo cognitivo, y por otra, con los cambios en la capacidad creciente de asumir la perspectiva de otras personas. (estadio de la asunción de roles) La etapa 5 moralidad de contrato, de derechos individuales y de la ley democráticamente aceptada. La gente piensa en términos racionales, valora la voluntad de la mayoría y el bienestar de la sociedad. Por lo general considera que estos valores tienen más respaldo si se ajustan a la ley. Aunque reconocen que en ocasiones la necesidad humana y la ley se ven en conflicto, consideran que a largo plazo, es mejor para la sociedad obedecer la ley”.12 Algunas leyes destinadas a tratar las conductas desadaptadas de los adolescentes y jóvenes en vez de buscar soluciones adecuadas a la problemática la profundizan provocando un creciente aumento de delincuencia, violencia y muerte. “El sexto periodo es la aplicación de sus tesis a la teoría y practica de la educación moral. Esta teoría permite definir los objetivos a alcanzar (los estadios superiores) y los pasos para lograrlos y por otro lado comporta un método (crear un contexto que permita a los alumnos entrar en contacto con tipos de razonamiento moral más elevados que los suyos y una técnica principal (fomentar la discusión en grupos sobre conflictos morales) Moralidad de principios éticos universales. La gente hace lo que considera personalmente correcto; sin considerar las restricciones legales ni la opinión de los demás. Actúan de acuerdo con estándares interiores, sabiendo que se condenaran así mismos si no lo hacen.”13 En uno de los principios universales de la humanidad como la democracia, el dialogo es una de las formas de participación que permiten al ser humano resolver sus conflictos. Sin embargo, esto significa apostarle a una forma de vida basada en la tolerancia mutua y en la confianza activa de las instituciones aceptando las diferencias y la integridad de los otros, aspecto que en nuestro país estamos lejos de alcanzar. El sistema político y económico ha abandonado la función educativa generando una población poco culturizada y desigualdad en los ingresos de la población inequidad que origina la emigración de un quinto de la población salvadoreña hacia Estados Unidos ocasionando el problema de la paternidad irresponsable en El Salvador, miles de padres de familia renunciaron y están renunciando a la obligación de proteger y acompañar a sus hijos e hijas hasta que lleguen a su edad adulta. Por otro lado el Estado no da la debida protección incumpliendo el artículo 34 de la constitución política de El Salvador que expresa de manera contundente que todo menor tiene derecho que vivir en condiciones familiares y ambientales que le permitan su desarrollo integral para lo cual tendrá la protección del Estado. Por otro lado la dinámica laboral de la última década con sus horarios de domingo a domingo impide a miles de padres de familia efectuar sus obligaciones parentales por cumplir con obligaciones de alimentación y un techo seguro. Los jóvenes por otro lado necesitan de apoyo psicológico, afectivo y de valores morales. “El impacto de la economía en la globalización ha generado el crecimiento en las exportaciones agrícolas y textiles (maquilas), produciendo ingresos ascendentes. Esto a la vez genera empleo de maquila que se multiplicó del 1990 al 2000 alcanzando casi 90,000 puestos de trabajo. La mayoría de la población empleada se caracteriza por el bajo nivel de calificación de fuerza de trabajo y se asocia a las bajas tasas de escolaridad de educación provocando en el área laboral bajos salarios”14. Nuestra sociedad es fuertemente afectada por el alto índice de delincuencia y la violencia intra familiar. El PNUD 2003 ha estimado unos 1,717 millones de dólares para erradicar tal fenómeno, para ello El Salvador destina un 115% de PIB a la violencia. 15 Por otro lado la depuración anual de miles de inmigrantes indocumentados desde Estados Unidos (la mayoría de estos jóvenes) es un problema severo, pues empuja a la sociedad Centroamericana a jóvenes que no se han insertado en país. “El problema de la violencia estudiantil se incrementó después de firmada la paz. La violencia ha protagonizado por estudiantes no puede ser aisladas a otro tipo de violencia que sacude al país en la actualidad”16 En el Salvador antes que el problema de los jóvenes se tiene el problema de los adultos, y mal Hacen estos en pretender verlo como algo ajeno a ellos. Ante todo, los adultos (políticos, empresarios, profesores, padres de familia) no han sabido organizar una sociedad en la que las nuevas generaciones no solo se sientan acogidas sino que también tengan opciones para una vida digna. Son los adultos quienes propagan valores y normas contrarias a la convivencia pacifica y al respeto a los otros. Son ellos los que promueven la doble moral, que tanto daño ha hecho a la convivencia social en el país: condenan y profieren improperios contra todo aquello que consideran malo, pero no dudan en asumirlo cuando creen que nadie los ve. Esa doble moral los lleva a pretender ser el modelo a seguir por los jóvenes, olvidando que estos ni son ciegos ni tontos. Son los adultos los que no respetan el derecho de los jóvenes de ser tales, con los riesgos y peligros que ello supone, absurdamente, pretende que estos se ahorren la experiencia de equivocarse y con ello, de hacerse mayores de edad. El expediente preferido por los adultos es evitar que los jóvenes repitan sus errores de juventud; lo que sucede es que los errores no los cometieron siendo jóvenes, sino siendo adultos. Y lo peor de todo, es que muchos de los que quieren proteger a los jóvenes, no supieron protegerse a si mismos, ni han sabido cuidar al país que los vio nacer. Por ultimo los adultos han mezclado todo el problema de la juventud: han mezclado rebeldía juvenil con delincuencia, tatuajes con maras, sexualidad con inmoralidad y música con perversión, asociando lo bueno a un estilo de vida que pocos humanos pueden cumplir: absoluta rectitud moral, control total de las pasiones, disciplina y sobriedad angelicales, y limpieza y pulcritud en el vestir. En suma los adultos han olvidado que fueron jóvenes, que los padres de muchos de ellos no tuvieron el tino para entenderlos y que eso los frustro. No se les puede exigir que se comporten según el patrón ideal de ciudadano (respetuosos de las leyes, solidarios, tolerantes, dedicados a los estudios, dispuestos a servir a los suyos), cuando sus padres y profesores, así como las autoridades civiles y religiosas representan muchas veces todo lo opuesto y cuando la sociedad en la que viven es poco acogedora para la mayoría de ellos. Conclusión La mayoría de las interpretaciones sobre el fenómeno apuntan a culpabilizar a los jóvenes por sus arrebatos de violencia pero son pocos los que han puesto sus dedos acusadores sobre sí mismos. Pocos se muestran dispuestos a aceptar que la sociedad que han construido no necesariamente es una fiel imagen de los valores democráticos y de convivencia pacifica que se les reclama a los jóvenes. Factores de índole personal, familiar y comunitario son el principal detonante de las acciones de violencia protagonizada por los jóvenes en las escuelas y fuera de sus muros. La situación de la seguridad ciudadana es tema vital en casi todos los países. las pandillas juveniles existentes en toda la región y los fenómenos asociados a ellas tales como la precaria situación económica en nuestro país, la falta de oportunidades para los jóvenes, las débiles políticas gubernamentales orientadas al sector juvenil y los altos índices de violencia cobra diariamente la vida de muchos salvadoreños. “Un profesor de comunicaciones se preguntaba cuantas veces aparecen en los medios de comunicación, como noticia destacada, los representantes de la sociedad haciendo acciones positivas que promuevan la difusión de valores. ¿Cuántas veces ha sido primera plana o noticia importante la presentación de un libro? ¿Por qué no se insiste en lo bueno que hace la sociedad para salir adelante? ¿Por qué no dar un tratamiento más adecuado a las noticias de violencia o de violaciones sexuales o de asaltos? ¿Qué tipo de salvadoreño queremos conformar con este tipo de tratamiento informativo? ¿Acaso son esos los valores que queremos promover? ¿Cómo evitar una sociedad violenta si la acosamos con hechos y acciones violentas en los medios? ¿Cómo romper con un comportamiento morboso, si la presentación de las noticias promueve la morbosidad?”17 Nuestras sociedades tienen tendencia a plantear los valores en el terreno más abstracto posible, y en consecuencia, con un idealismo muy alejado de lo real. Esto da lugar a la hegemonía de un discurso publico, cargado de palabras fetiche, místicas y con escaso contenido que construyen, como diría Marcuse, un universo poblado de hipótesis que se auto validan y que repetidas incesante y monopolísticamente, se tornan definiciones o dictados, llegando a desconectar esos valores de las practicas efectivamente vigentes. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html#A_mis_familiares_y_amigos	Universidad de el salvador	UNIVERSIDAD DE EL SALVADOR FACULTAD DE CIENCIAS Y HUMANIDADES DEPARTAMENTO DE CIENCIAS DE LA EDUCACION LOS FACTORES ASOCIADOS A LA FORMACIÓN EN VALORES MORALES DE LOS ESTUDIANTES DE EDUCACIÓN MEDIA EN LAS INSTITUCIONES DE: INSTITUTO TÉCNICO “RICALDONE” Y EL INSTITUTO NACIONAL “ALBERTO MASFERRER” DEL MUNICIPIO DE SAN SALVADOR TRABAJO DE GRADUACIÓN PRESENTADO POR: CARLOS ALEXANDER CORTEZ VARGAS FLOR DE MARIA VILLALTA DOCENTE DIRECTOR MsD. OSCAR WUILMAN HERRERA RAMOS PARA OPTAR AL GRADO DE: LICENCIADO EN CIENCIAS DE LA EDUCACIÓN CIUDAD UNIVERSITARIA, JUNIO DE 2007. Autoridades de la Universidad de El Salvador Rectora: Maria Isabel Rodríguez Vice Rector Académico: Ing. Joaquín Orlando Machuca Vice Rectora Administrativa: Dra. Carmen de Rivas Secretaria General: Lic. Margarita Rivas de Recinos Autoridades de la Facultad de Ciencias y Humanidades Decana: M.D. Ana María Glower de Alvarado Vicedecano: Lic. Carlos Ernesto Deras Secretaria: Licda. Oralia Esther Román de Rivas Jefe del Departamento de Ciencias de la Educación: M.D. Fulvio Eduardo Antonio Granadino Alegría Coordinador Del Proceso De Grado: M.D. Rafael Girón Ascencio Docente Director: MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos AGRADECIMIENTOS_A_Dios'>AGRADECIMIENTOS A Dios Por haber iluminado mi camino y guiarme con su poder en el proceso de formación profesional. A mi madre: Rosalba Villalta Por haberme brindado su apoyo moral durante el estudio. A mis tías: Gloria Ruth Villalta, Berta Centeno e Isabel Villalta Por facilitarme sus beneficios económicos para alcanzar mis objetivos personales. A mi hermano: Roberto Carlos Villalta Por haberme brindado su amor fraterno y económico en todo momento A mi esposo: Alfonso Zarpate Por su apoyo incondicional. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por facilitarmos su asesoramiento en la elaboración del trabajo de grado. Flor de Maria Villalta AGRADECIMIENTOS A la Santísima Trinidad: Por brindarme sus dones de sabiduría, entendimiento y fortaleza durante toda mi vida. A mi padre, Raúl Cortez: Por su ejemplo de trabajo, honestidad, disciplina y perseverancia. A mi madre, María Angélica Vargas: Quien su amor, oraciones y cuidados me ha educado en el camino de la bondad y servicio a los demás. A mis hermanos: José Raúl, Berta María y Luis Eduardo: Su acompañamiento y apoyo me ha animado siempre a seguir adelante. A mis abuelitas: Berta Cáceres y María Bonilla: Por su ternura y atenciones mientras estuvieron conmigo y ahora me bendicen desde el cielo. A mis familiares y amigos: Quienes con palabras de ánimo y fidelidad constante lograron hacer más fáciles estos años de estudio. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por transmitirnos sus conocimientos y ayuda para solventar las dificultades encontradas en este trabajo. Carlos Alexander Cortez Vargas ÍNDICE PÁG. Introducción…………………………….……………………………...……….i CAPITULO I Planteamiento del problema 1.1 Situación problemática…………………………………………………….. 1 1.2 Enunciado del problema …………………………………………………... 19 1.3 Justificación.…………………………………………………………….…. 19 1.4 Alcances y delimitaciones……………………………………………...….. 21 1.5 Objetivos ………………………….……….……………………………..... 22 1.5.1 Generales 1.5.2 Específicos 1.6 Supuestos de la investigación………………………………………..…….. 22 1.6.1 Generales 1.6.2 Específicos 1.7 Indicadores de trabajo …………………….…………………………..…… 24 CAPITULO II Marco teórico 2.1 Antecedentes de la investigación….……………………..……….…….….. 27 2.2 Fundamentos teóricos…………….…………………………….…..…….... 31 2.3 Definición de términos operacionales…………………………..…………. 70 CAPITULO III Metodología de la investigación 3.1 Tipo de investigación…………………………………………………….... 77 3.2 Población…………………………………………………………………... 77 3.3 Muestra…………………………………………………………………...... 78 3.4 Métodos y técnicas e instrumentos de investigación ………...……..….. 79 3.5 Metodología y procedimiento……………………………………………... 80 CAPITULO IV Análisis e interpretación de resultados 4.1 Organización y clasificación de datos…………………………………….. 81 4.2 Análisis e interpretación de resultados de la investigación………….…... 164 4.3 Resultados de la investigación…………………………………….……... 187 CAPITULO V Conclusiones y Recomendaciones 5.1 Conclusiones……………………………….……………………….…... 195 5.2 Recomendaciones…………………………………………………….... 197 Bibliografía……………………………………………………….….. 199 ANEXOS - Resumen del diagnóstico - Cuadro de relaciones - Instrumentos de trabajo - Mapa de escenario INTRODUCCION La educación en valores implica un proceso de construcción, una transformación personal y colectiva de cada uno de los miembros de la comunidad escolar. En un mundo que cambia a toda velocidad en lo cultural, en lo social, en lo tecnológico, en todas sus fases y que genera un abrumador volumen de información, la educación en valores se convierte en una detención necesaria para analizar, ordenar, reorientar y dar una percepción de la realidad. El presente trabajo tiene como objetivo investigar los factores que influyen en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. Esta investigación se divide en cinco capítulos de la manera siguiente: En el capítulo I, Planteamiento del problema, se expone la situación problemática, delimitación conceptual, temporal y espacial del problema, justificación, alcances, objetivos, supuestos, aspectos e indicadores, referidos a la investigación. E i n el capítulo II, Marco Teórico, se hace referencia a los antecedentes históricos con relación a la formación en valores morales, definición, fundamentación teórica y conceptual. En el capítulo III, Metodología de la investigación, presenta el tipo de investigación, la población, la muestra de la investigación, los métodos, técnicas e instrumentos y los procedimientos a aplicar en el tratamiento de los datos. En el capítulo IV, Análisis e interpretación de resultados, se presentan los análisis cualitativo y cuantitativo, así como la organización, clasificación e interpretación de los datos obtenidos de la investigación. El capítulo V, presenta las conclusiones, recomendaciones y bibliografía. Finalmente se presenta junto a los anexos, el resumen del diagnóstico, instrumentos de trabajo, mapa de escenario, cuadros y gráficas de los resultados. CAPITULO I PLANTEAMIENTO DEL PROBLEMA Con el objeto de hacer mas especifico nuestro problema de investigación se ha estructurado en siete apartados. El primero de ellos es la situación problemática donde se presenta el comportamiento actual del problema, indicadores reales y la posición de los diferentes actores políticos y sociales en relación a los valores. En el segundo apartado establecemos el enunciado del problemas mencionando las variables que se relacionaran durante el estudio investigativo. Posteriormente se presenta la justificación donde se expresan las principales razones que dan pie a la investigación. Seguidamente se aborda alcances y delimitaciones, objetivos, supuestos de la investigación e indicadores de trabajo. 1.1 Situación Problemática Para iniciar la sistematización de la inmensa información acerca de los valores, nos adentraremos en su concepto. “Los valores, forman parte de los objetos, acciones y actitudes que el ser humano persigue por considerarlos valiosos. En fin, todo aquello que en un momento, deseamos o apreciamos”1. De esta manera los valores forman parte de todas las personas. Todos tenemos un grupo de valores; estos pueden ser buenos o malos. Algunas personas pueden considerar que sus valores son excelentes aunque les causen problemas en sus vidas. Un joven puede considerar que sus valores principales están alrededor de su grupo de amigos, quienes no siempre ofrecen los mejores momentos para crecer como personas. Se entiende por valor moral todo aquello que lleve al hombre a defender y crecer en su dignidad de persona. El valor moral conduce al bien moral. “Recordemos que bien es aquello que mejora, perfecciona, completa”.2 El valor moral perfecciona al hombre en cuanto a ser hombre, en su voluntad, en su libertad, en su razón. Se puede tener buena o mala salud, más o menos cultura, por ejemplo, pero esto no afecta directamente al ser hombre. Sin embargo vivir en la mentira, el hacer uso de la violencia o el cometer un fraude, degradan a la persona, empeoran al ser humano, lo deshumanizan. Por el contrario las acciones buenas, vivir la verdad, actuar con honestidad, el buscar la justicia, le perfeccionan. El valor moral lleva a construir al hombre, a hacerlo más humano. Depende exclusivamente de la elección libre, el sujeto decide alcanzar dichos valores y esto sólo será posible basándose en esfuerzo y perseverancia. El hombre actúa como sujeto activo y no pasivo ante los valores morales, ya que se obtienen basándose en mérito. Estos valores perfeccionan al hombre de tal manera que lo hacen más humano, por ejemplo, la justicia hace al hombre más noble, de mayor calidad como persona. Un valor cobrará mayor importancia en cuanto logre perfeccionar al hombre en un aspecto más íntimamente humano. “Los valores humanos inframorales: Son aquellos valores que son exclusivos del hombre. Aquí encontramos valores como los económicos, la riqueza, el éxito, por ejemplo. La inteligencia y el conocimiento, el arte, el buen gusto. Y socialmente hablando, la prosperidad, el prestigio, la autoridad, etc.”3 Ahora pasaremos a analizar el currículo educativo nacional y la relación que existe entre sus políticas en cuanto a la formación en valores y los supuestos vacíos que tantos profesionales de la educación, analistas educativos y estudiantes han señalado en tiempos recientes. Situación actual de los valores en el salvador. La formación en valores es mencionada en varios documentos oficiales emitidos en El Salvador. En la Ley General de Educación encontramos ciertas referencias interesantes: En el artículo 2 literal “e” se dice que uno de los fines de la educación nacional es “conocer la realidad nacional e identificarse con los valores de la nacionalidad salvadoreña…”. Mas adelante en el artículo 21, literal “g” se dice que uno de los objetivos de la educación básica es “Contribuir a la aprehensión, práctica y respeto a los valores éticos, morales y cívicos, que habiliten para convivir satisfactoriamente en la sociedad”. Por otro lado en el Capítulo III Art. 93 se menciona la responsabilidad de la familia: “Los padres de familia deberán involucrarse responsablemente en la formación de sus hijos y en el reforzamiento de la labor de la escuela, con el propósito de propiciar el desarrollo de los buenos hábitos, la disciplina, la auto-estima, los valores, el sentido de pertenencia y solidaridad y la personalidad en general.” Basándonos en lo anterior podemos realizar algunos cuestionamientos a los papeles que juegan el Estado, el Ministerio de Educación y la familia en la formación de valores. En primer lugar se menciona que la práctica y respeto de valores se fomentará oficialmente desde los grados de educación básica. Se supone que cuando los estudiantes llegan al nivel medio, ya deberán practicar lo valores aprendidos durante la etapa básica; pero basta con visitar un centro educativo público para comprobar que la mayoría de los niños y adolescentes no saludan, se irrespetan, se pelean, insultan a los maestros y se expresan mal de las personas con quienes conviven. Por otro lado, muchos adolescentes y jóvenes de bachillerato valoran a su grupo de amigos más que a su familia. Eso no es totalmente malo, pero cuando la influencia es negativa existe la posibilidad que esos grupos se transformen en pequeñas pandillas que luego engrosarán las filas de las maras. En esas agrupaciones no se practican valores positivos. Ellos tienen sus propios valores, que antes que ayudarles a crecer, los hunde en drogas, violencia y delincuencia. En la Ley General de Educación se dice que los niños y niñas serán educados para convivir satisfactoriamente en la sociedad.4 Nos preguntamos porqué los jóvenes de hoy no conviven en armonía con la sociedad. Constantemente se observan jóvenes que fallecen a causa de la crisis de valores que vive nuestro país. Según La Comisión de Educación, Ciencia y Desarrollo, instituida en 1994, en el documento final de sus aportes, titulado “Transformar la Educación para la Paz y el Desarrollo de El Salvador” propuso ideas que influyeron en una política educativa que promoviera la cristalización de los Valores en el Proyecto Educativo Nacional. En el primer capítulo del documento se insinuó la necesidad de vincular la educación y la vida, donde se menciona: “definir qué valores han de determinar y organizar la educación es tarea prioritaria a la cabeza de cualquier esfuerzo de reordenamiento educativo”. En 1998 fue declarado por el Ex Presidente de la República, Dr. Armando Calderón Sol, el “Año de los Valores”, con el fin de reconstruir creencias y valores perdidos por la guerra. En esos días ya se consideraba que existía una gran amenaza de no poder rescatar los valores que ya no se estaban practicando y que la reconstrucción del país necesitaba además, la reconstrucción del ser humano en todas sus dimensiones. Esfuerzos realizados por le MINED para contrarrestar la perdida de valores. Según Oscar Picardo Joao5, para intentar contrarrestar esa amenaza el Estado a través del Ministerio de Educación (MINED) preparó materiales adecuados para acompañar la iniciativa. Por un lado, una Guía Metodológica para la Formación en Valores Humanos y Éticos; esta guía posee una metodología de trabajo con seis elementos, a partir de la siguiente propuesta: Valor seleccionado para trabajar y practicar durante la jornada; reflexión sobre el valor; información pertinente al valor; referencias prácticas para cristalizar el concepto; actividades para involucrar a los estudiantes y criterios para verificar logros y evaluar. La guía cuenta con características psicológicas para tomar en cuenta en el trabajo con niños y adolescentes, y también con sus respectivos objetivos: 1) desarrollar y practicar valores que contribuyan a la formación integral; 2) fomentar la práctica de actitudes y hábitos positivos que contribuyan a actuar con responsabilidad y seguridad en sí mismos; 3) Fomentar la práctica de valores para lograr una mejor convivencia social; y 4) desarrollar sentimientos de solidaridad humana y de respeto a sus semejantes. Otras actividades gestionadas por el MINED6 fueron las capacitaciones para adiestrar a los maestros en cómo educar en valores, haciendo énfasis en que el ejemplo es un punto de partida vital; más de treinta y dos mil maestros fueron capacitados sobre la temática. También se realizaron talleres de consulta con maestros del sector público y privado y organismos de la administración escolar local, se capacitaron técnicos del MINED y se realizó un certamen Nacional y un Foro Nacional de Valores. Los programas específicos7 de formación en valores que impulsa el MINED son: - Educación en valores en la escuela - Educación ambiental - Educación con enfoque de género - Programas de apoyo a la formación de valores - Programas recreativos y certámenes - Educación física y deportes - Programas preventivos - Infraestructura y mantenimiento escolar - Reforma de la educación media - Sistema de educación técnica (media y superior) - Supervisión y evaluación de la educación superior “El Ministerio de Educación ha definido como uno de los grandes retos, complementar la educación formal con la educación no formal pero poco o nada dice de políticas en torno a la educación informal que es la que el estudiante recibe espontáneamente del medio ambiente incluyendo a los medios de comunicación social. La Comisión de Educación Ciencia y desarrollo a esbozado algunos criterios al considerar la necesidad de que el Estado, la familia, y los medios de comunicación social se conviertan en entes hábiles para diseñar y aplicar políticas educativas para mejorar la sociedad “. 8 Pareciera que con toda una estructura didáctica y metodológica montada especialmente para fomentar la práctica de valores, a estas alturas del desarrollo de la nación, los índices de delincuencia, criminalidad, desintegración familiar, delitos sexuales, y otras situaciones producto por una parte de la crisis de valores, hubieran disminuido en algún porcentaje. Se crean leyes, se hacen campañas publicitarias, las escuelas para padres son obligatorias en los centros escolares, pero parece que poco contribuyen a que todos los adolescentes y jóvenes de hoy practiquen valores y los fomenten entre sus grupos de pertenencia. El mismo Ministerio de Educación a través de su sitio en Internet acepta que según encuestas realizadas acerca de los valores de los salvadoreños se afirma que “esta sociedad acepta ser machista en un 70 por ciento, al tiempo que el 83.3 por ciento de los encuestados está más proclive a incentivar “buenos modales” en los niños/as y a que sean obedientes más que a fomentarles la independencia o el desarrollo de la imaginación”9. Ineficacia de las instituciones sociales para incidir positivamente en la formación de valores. En el documento Desafíos de las Políticas y Programas en Formación de Valores MINED, menciona a la familia como una institución no sólo importante, sino muy importante. Sin embargo, la situación de conflicto de muchas familias salvadoreñas está en contraposición con esta aspiración de la población. Los datos reflejan, además, que debe hacerse énfasis en valores como la perseverancia y la determinación que ayuden a los jóvenes a trabajar con entereza, de acuerdo a objetivos y metas para consolidar mejor sus proyectos de vida. Un dato interesante a destacar acerca del mismo tema es que la escuela tiene un rol fundamental en la formación de los valores, “lo cual debe a su vez acompañarse de un proceso integral en el cual el resto de instituciones y procesos sociales en su conjunto contribuyen efectivamente a lograr la práctica de valores que nos dignifican como seres humanos”.10 Las últimas preguntas acerca de la efectividad de los programas mencionados es saber como se aplican, se desarrollan y evolucionan. Por ejemplo, si existen programas recreativos y culturales, cuantos jóvenes tienen acceso a ellos. ¿Qué pasa con los que quedan fuera porque la oferta de los programas no es atractiva o no llena sus expectativas?, o si en un certamen de oratoria solo se inscriben los estudiantes mas aplicados. ¿En donde quedan los estudiantes que son propensos a formar parte de pandillas? ¿Existen programas que los involucren? La importancia de estudiar esta temática es cuantificar y cualificar cuales instituciones sociales están realizando esfuerzos por educar en valores y verificar si el ese esfuerzo es en conjunto o de forma aislada. Con ellos lograremos conocer las causas de la crisis de valores y relacionar los elementos principales que reorienten las estrategias y metodologías empleadas. La llamada crisis social de la sociedad salvadoreña se inscribe en un amplio contexto configurado por circunstancias diversas, entre las cuales la influencia del pasado conflicto bélico político es uno entre muchos. A nadie escapa que durante dicho conflicto, las partes opuestas fomentaron explícitamente, valores como la intolerancia, el odio al contrario e incluso la eliminación del discrepante, aunque se concertó la paz, el cambio actitudinal no fue completo. Sin que sea la única instancia responsable de la formación moral y cívica, la escuela en todos sus niveles ha sido persistentemente mencionada como la institución idónea e influyente en este decisivo aspecto de la educación. En la reforma educativa salvadoreña se le asignó a la escuela salvadoreña mayor responsabilidad y liderazgo en el fomento de la comprensión y la práctica de normas y valores compartidos por la sociedad. Según el estudio “Diagnóstico de la Incidencia de la comunicación social en la reconciliación nacional de El Salvador” realizado por la Universidad Centroamericana y otros (1995), el mapa comunicativo de El Salvador se caracteriza por el predominio de los medios comerciales de comunicación, cuya dinámica se sustenta en dos ejes principales. Por un lado el alto nivel de competencia empresarial y por el otro, una fuerte vinculación con los sectores gubernamentales. Esta dinámica junto con la alta concentración de la propiedad y una potente capacidad de difusión, les posibilita incidir de manera preponderante en el flujo comunicativo del país cubriendo todo el territorio nacional. La comisión de educación, ciencia y desarrollo, recuerda en cambio, que en la sociedad moderna los medios de comunicación social desempeñan un papel importante en la información, la promoción y la identidad cultural, así como en la formación de valores, críticas y opiniones. Alerta además sobre la expansión de las comunicaciones masivas que como una tercera y poderosa fuerza, ejerce su influencia indiscriminada sobre las nuevas generaciones. Los medios tienen un gran potencial para convertirse en escuelas paralelas que beneficien a todos pero en realidad, esta vocación cultural de los medios no se manifiesta suficientemente, y en algunos casos, sus fines no son coherentes con las aspiraciones de desarrollo humano. La Comisión advierte que El Salvador puede estar cayendo en una especie de enfermedad, la anomia, es decir, un proceso en el cual el sistema de normas deja de ser percibido con claridad y va perdiendo su capacidad para influenciar y controlar. Los objetivos de la educación formal y los de los medios de comunicación, marcan rutas diferentes y contradictorias. Mientras la reforma educativa aboga por fomentar valores como la libertad, la verdad, la justicia, el bien, la belleza, la solidaridad, la competitividad y la seguridad; la educación informal, transmitida por los medios, fomenta la violencia, la ley del más fuerte, el individualismo, la fantasía del superhéroe que hace justicia por su propia mano y los valores estereotipados de las novelas. A veces cuando se buscan las causas del salvadoreño violento, del salvadoreño machista, del salvadoreño no solidario, del salvadoreño despreocupado por su comunidad o apático ante la cuestión política, se debería analizar con más cuidado el mensaje difundido por los medios de comunicación social, especialmente la televisión. No solo se copian las modas o los cortes de pelo de los artistas de las telenovelas, también se toman esquemas de conducta, modelos de sociedad, modelos de familia, modelos de amistad, etc. Estudios críticos sobre le papel de los medios de comunicación social, reconocen los efectos psicológicos, ideológicos, culturales, políticos y económicos, no solo en el joven sino en loa sociedad entera (Guillermo Orozco, al rescate de los medios 1994). El papel que juega el medio en la formación de los valores morales “Para Kohlberg los estadios del desarrollo moral están relacionados con la edad y siguen una secuencia invariante siendo universales (la secuencia no se ve afectada por las condiciones sociales o culturales, éstas solo influyen en la velocidad con que se pasa de un estadio a otro)”11 En contradicción a Kohlberg, Vigotski considera que el medio incide de manera determinante en la configuración de la personalidad y la identidad del individuo. El Salvador es un ejemplo de ello, donde, por los bajos niveles de escolaridad, y la preparación académica de los padres, además de la influencia de sus pares muchos no alcanzan a adaptarse de una manera adecuada a la sociedad, integrándose a grupos antisociales como son las pandillas juveniles y las maras. “El tercer nivel de razonamiento moral según Kohlberg (1968): Moralidad de principios autónomos (a los trece años, en la edad adulta temprana o nunca), marca el logro de la verdadera moralidad. Por primera vez, la persona reconoce la posibilidad de conflicto entre dos estándares socialmente aceptados y tratar de decidir entre ellos. El control de la conducta ahora es interno, ambos estándares se cumplen y se razonan acerca del bien y del mal. Las etapas 5 y 6 pueden ser métodos alternativos del nivel más alto de razonamiento moral. El quinto periodo del desarrollo moral de Kohlberg es la explicación del desarrollo del juicio moral conectado, por una parte, con los estadios del desarrollo cognitivo, y por otra, con los cambios en la capacidad creciente de asumir la perspectiva de otras personas. (estadio de la asunción de roles) La etapa 5 moralidad de contrato, de derechos individuales y de la ley democráticamente aceptada. La gente piensa en términos racionales, valora la voluntad de la mayoría y el bienestar de la sociedad. Por lo general considera que estos valores tienen más respaldo si se ajustan a la ley. Aunque reconocen que en ocasiones la necesidad humana y la ley se ven en conflicto, consideran que a largo plazo, es mejor para la sociedad obedecer la ley”.12 Algunas leyes destinadas a tratar las conductas desadaptadas de los adolescentes y jóvenes en vez de buscar soluciones adecuadas a la problemática la profundizan provocando un creciente aumento de delincuencia, violencia y muerte. “El sexto periodo es la aplicación de sus tesis a la teoría y practica de la educación moral. Esta teoría permite definir los objetivos a alcanzar (los estadios superiores) y los pasos para lograrlos y por otro lado comporta un método (crear un contexto que permita a los alumnos entrar en contacto con tipos de razonamiento moral más elevados que los suyos y una técnica principal (fomentar la discusión en grupos sobre conflictos morales) Moralidad de principios éticos universales. La gente hace lo que considera personalmente correcto; sin considerar las restricciones legales ni la opinión de los demás. Actúan de acuerdo con estándares interiores, sabiendo que se condenaran así mismos si no lo hacen.”13 En uno de los principios universales de la humanidad como la democracia, el dialogo es una de las formas de participación que permiten al ser humano resolver sus conflictos. Sin embargo, esto significa apostarle a una forma de vida basada en la tolerancia mutua y en la confianza activa de las instituciones aceptando las diferencias y la integridad de los otros, aspecto que en nuestro país estamos lejos de alcanzar. El sistema político y económico ha abandonado la función educativa generando una población poco culturizada y desigualdad en los ingresos de la población inequidad que origina la emigración de un quinto de la población salvadoreña hacia Estados Unidos ocasionando el problema de la paternidad irresponsable en El Salvador, miles de padres de familia renunciaron y están renunciando a la obligación de proteger y acompañar a sus hijos e hijas hasta que lleguen a su edad adulta. Por otro lado el Estado no da la debida protección incumpliendo el artículo 34 de la constitución política de El Salvador que expresa de manera contundente que todo menor tiene derecho que vivir en condiciones familiares y ambientales que le permitan su desarrollo integral para lo cual tendrá la protección del Estado. Por otro lado la dinámica laboral de la última década con sus horarios de domingo a domingo impide a miles de padres de familia efectuar sus obligaciones parentales por cumplir con obligaciones de alimentación y un techo seguro. Los jóvenes por otro lado necesitan de apoyo psicológico, afectivo y de valores morales. “El impacto de la economía en la globalización ha generado el crecimiento en las exportaciones agrícolas y textiles (maquilas), produciendo ingresos ascendentes. Esto a la vez genera empleo de maquila que se multiplicó del 1990 al 2000 alcanzando casi 90,000 puestos de trabajo. La mayoría de la población empleada se caracteriza por el bajo nivel de calificación de fuerza de trabajo y se asocia a las bajas tasas de escolaridad de educación provocando en el área laboral bajos salarios”14. Nuestra sociedad es fuertemente afectada por el alto índice de delincuencia y la violencia intra familiar. El PNUD 2003 ha estimado unos 1,717 millones de dólares para erradicar tal fenómeno, para ello El Salvador destina un 115% de PIB a la violencia. 15 Por otro lado la depuración anual de miles de inmigrantes indocumentados desde Estados Unidos (la mayoría de estos jóvenes) es un problema severo, pues empuja a la sociedad Centroamericana a jóvenes que no se han insertado en país. “El problema de la violencia estudiantil se incrementó después de firmada la paz. La violencia ha protagonizado por estudiantes no puede ser aisladas a otro tipo de violencia que sacude al país en la actualidad”16 En el Salvador antes que el problema de los jóvenes se tiene el problema de los adultos, y mal Hacen estos en pretender verlo como algo ajeno a ellos. Ante todo, los adultos (políticos, empresarios, profesores, padres de familia) no han sabido organizar una sociedad en la que las nuevas generaciones no solo se sientan acogidas sino que también tengan opciones para una vida digna. Son los adultos quienes propagan valores y normas contrarias a la convivencia pacifica y al respeto a los otros. Son ellos los que promueven la doble moral, que tanto daño ha hecho a la convivencia social en el país: condenan y profieren improperios contra todo aquello que consideran malo, pero no dudan en asumirlo cuando creen que nadie los ve. Esa doble moral los lleva a pretender ser el modelo a seguir por los jóvenes, olvidando que estos ni son ciegos ni tontos. Son los adultos los que no respetan el derecho de los jóvenes de ser tales, con los riesgos y peligros que ello supone, absurdamente, pretende que estos se ahorren la experiencia de equivocarse y con ello, de hacerse mayores de edad. El expediente preferido por los adultos es evitar que los jóvenes repitan sus errores de juventud; lo que sucede es que los errores no los cometieron siendo jóvenes, sino siendo adultos. Y lo peor de todo, es que muchos de los que quieren proteger a los jóvenes, no supieron protegerse a si mismos, ni han sabido cuidar al país que los vio nacer. Por ultimo los adultos han mezclado todo el problema de la juventud: han mezclado rebeldía juvenil con delincuencia, tatuajes con maras, sexualidad con inmoralidad y música con perversión, asociando lo bueno a un estilo de vida que pocos humanos pueden cumplir: absoluta rectitud moral, control total de las pasiones, disciplina y sobriedad angelicales, y limpieza y pulcritud en el vestir. En suma los adultos han olvidado que fueron jóvenes, que los padres de muchos de ellos no tuvieron el tino para entenderlos y que eso los frustro. No se les puede exigir que se comporten según el patrón ideal de ciudadano (respetuosos de las leyes, solidarios, tolerantes, dedicados a los estudios, dispuestos a servir a los suyos), cuando sus padres y profesores, así como las autoridades civiles y religiosas representan muchas veces todo lo opuesto y cuando la sociedad en la que viven es poco acogedora para la mayoría de ellos. Conclusión La mayoría de las interpretaciones sobre el fenómeno apuntan a culpabilizar a los jóvenes por sus arrebatos de violencia pero son pocos los que han puesto sus dedos acusadores sobre sí mismos. Pocos se muestran dispuestos a aceptar que la sociedad que han construido no necesariamente es una fiel imagen de los valores democráticos y de convivencia pacifica que se les reclama a los jóvenes. Factores de índole personal, familiar y comunitario son el principal detonante de las acciones de violencia protagonizada por los jóvenes en las escuelas y fuera de sus muros. La situación de la seguridad ciudadana es tema vital en casi todos los países. las pandillas juveniles existentes en toda la región y los fenómenos asociados a ellas tales como la precaria situación económica en nuestro país, la falta de oportunidades para los jóvenes, las débiles políticas gubernamentales orientadas al sector juvenil y los altos índices de violencia cobra diariamente la vida de muchos salvadoreños. “Un profesor de comunicaciones se preguntaba cuantas veces aparecen en los medios de comunicación, como noticia destacada, los representantes de la sociedad haciendo acciones positivas que promuevan la difusión de valores. ¿Cuántas veces ha sido primera plana o noticia importante la presentación de un libro? ¿Por qué no se insiste en lo bueno que hace la sociedad para salir adelante? ¿Por qué no dar un tratamiento más adecuado a las noticias de violencia o de violaciones sexuales o de asaltos? ¿Qué tipo de salvadoreño queremos conformar con este tipo de tratamiento informativo? ¿Acaso son esos los valores que queremos promover? ¿Cómo evitar una sociedad violenta si la acosamos con hechos y acciones violentas en los medios? ¿Cómo romper con un comportamiento morboso, si la presentación de las noticias promueve la morbosidad?”17 Nuestras sociedades tienen tendencia a plantear los valores en el terreno más abstracto posible, y en consecuencia, con un idealismo muy alejado de lo real. Esto da lugar a la hegemonía de un discurso publico, cargado de palabras fetiche, místicas y con escaso contenido que construyen, como diría Marcuse, un universo poblado de hipótesis que se auto validan y que repetidas incesante y monopolísticamente, se tornan definiciones o dictados, llegando a desconectar esos valores de las practicas efectivamente vigentes. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html#1.1_Situación_Problemática	Universidad de el salvador	UNIVERSIDAD DE EL SALVADOR FACULTAD DE CIENCIAS Y HUMANIDADES DEPARTAMENTO DE CIENCIAS DE LA EDUCACION LOS FACTORES ASOCIADOS A LA FORMACIÓN EN VALORES MORALES DE LOS ESTUDIANTES DE EDUCACIÓN MEDIA EN LAS INSTITUCIONES DE: INSTITUTO TÉCNICO “RICALDONE” Y EL INSTITUTO NACIONAL “ALBERTO MASFERRER” DEL MUNICIPIO DE SAN SALVADOR TRABAJO DE GRADUACIÓN PRESENTADO POR: CARLOS ALEXANDER CORTEZ VARGAS FLOR DE MARIA VILLALTA DOCENTE DIRECTOR MsD. OSCAR WUILMAN HERRERA RAMOS PARA OPTAR AL GRADO DE: LICENCIADO EN CIENCIAS DE LA EDUCACIÓN CIUDAD UNIVERSITARIA, JUNIO DE 2007. Autoridades de la Universidad de El Salvador Rectora: Maria Isabel Rodríguez Vice Rector Académico: Ing. Joaquín Orlando Machuca Vice Rectora Administrativa: Dra. Carmen de Rivas Secretaria General: Lic. Margarita Rivas de Recinos Autoridades de la Facultad de Ciencias y Humanidades Decana: M.D. Ana María Glower de Alvarado Vicedecano: Lic. Carlos Ernesto Deras Secretaria: Licda. Oralia Esther Román de Rivas Jefe del Departamento de Ciencias de la Educación: M.D. Fulvio Eduardo Antonio Granadino Alegría Coordinador Del Proceso De Grado: M.D. Rafael Girón Ascencio Docente Director: MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos AGRADECIMIENTOS_A_Dios'>AGRADECIMIENTOS A Dios Por haber iluminado mi camino y guiarme con su poder en el proceso de formación profesional. A mi madre: Rosalba Villalta Por haberme brindado su apoyo moral durante el estudio. A mis tías: Gloria Ruth Villalta, Berta Centeno e Isabel Villalta Por facilitarme sus beneficios económicos para alcanzar mis objetivos personales. A mi hermano: Roberto Carlos Villalta Por haberme brindado su amor fraterno y económico en todo momento A mi esposo: Alfonso Zarpate Por su apoyo incondicional. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por facilitarmos su asesoramiento en la elaboración del trabajo de grado. Flor de Maria Villalta AGRADECIMIENTOS A la Santísima Trinidad: Por brindarme sus dones de sabiduría, entendimiento y fortaleza durante toda mi vida. A mi padre, Raúl Cortez: Por su ejemplo de trabajo, honestidad, disciplina y perseverancia. A mi madre, María Angélica Vargas: Quien su amor, oraciones y cuidados me ha educado en el camino de la bondad y servicio a los demás. A mis hermanos: José Raúl, Berta María y Luis Eduardo: Su acompañamiento y apoyo me ha animado siempre a seguir adelante. A mis abuelitas: Berta Cáceres y María Bonilla: Por su ternura y atenciones mientras estuvieron conmigo y ahora me bendicen desde el cielo. A mis familiares y amigos: Quienes con palabras de ánimo y fidelidad constante lograron hacer más fáciles estos años de estudio. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por transmitirnos sus conocimientos y ayuda para solventar las dificultades encontradas en este trabajo. Carlos Alexander Cortez Vargas ÍNDICE PÁG. Introducción…………………………….……………………………...……….i CAPITULO I Planteamiento del problema 1.1 Situación problemática…………………………………………………….. 1 1.2 Enunciado del problema …………………………………………………... 19 1.3 Justificación.…………………………………………………………….…. 19 1.4 Alcances y delimitaciones……………………………………………...….. 21 1.5 Objetivos ………………………….……….……………………………..... 22 1.5.1 Generales 1.5.2 Específicos 1.6 Supuestos de la investigación………………………………………..…….. 22 1.6.1 Generales 1.6.2 Específicos 1.7 Indicadores de trabajo …………………….…………………………..…… 24 CAPITULO II Marco teórico 2.1 Antecedentes de la investigación….……………………..……….…….….. 27 2.2 Fundamentos teóricos…………….…………………………….…..…….... 31 2.3 Definición de términos operacionales…………………………..…………. 70 CAPITULO III Metodología de la investigación 3.1 Tipo de investigación…………………………………………………….... 77 3.2 Población…………………………………………………………………... 77 3.3 Muestra…………………………………………………………………...... 78 3.4 Métodos y técnicas e instrumentos de investigación ………...……..….. 79 3.5 Metodología y procedimiento……………………………………………... 80 CAPITULO IV Análisis e interpretación de resultados 4.1 Organización y clasificación de datos…………………………………….. 81 4.2 Análisis e interpretación de resultados de la investigación………….…... 164 4.3 Resultados de la investigación…………………………………….……... 187 CAPITULO V Conclusiones y Recomendaciones 5.1 Conclusiones……………………………….……………………….…... 195 5.2 Recomendaciones…………………………………………………….... 197 Bibliografía……………………………………………………….….. 199 ANEXOS - Resumen del diagnóstico - Cuadro de relaciones - Instrumentos de trabajo - Mapa de escenario INTRODUCCION La educación en valores implica un proceso de construcción, una transformación personal y colectiva de cada uno de los miembros de la comunidad escolar. En un mundo que cambia a toda velocidad en lo cultural, en lo social, en lo tecnológico, en todas sus fases y que genera un abrumador volumen de información, la educación en valores se convierte en una detención necesaria para analizar, ordenar, reorientar y dar una percepción de la realidad. El presente trabajo tiene como objetivo investigar los factores que influyen en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. Esta investigación se divide en cinco capítulos de la manera siguiente: En el capítulo I, Planteamiento del problema, se expone la situación problemática, delimitación conceptual, temporal y espacial del problema, justificación, alcances, objetivos, supuestos, aspectos e indicadores, referidos a la investigación. E i n el capítulo II, Marco Teórico, se hace referencia a los antecedentes históricos con relación a la formación en valores morales, definición, fundamentación teórica y conceptual. En el capítulo III, Metodología de la investigación, presenta el tipo de investigación, la población, la muestra de la investigación, los métodos, técnicas e instrumentos y los procedimientos a aplicar en el tratamiento de los datos. En el capítulo IV, Análisis e interpretación de resultados, se presentan los análisis cualitativo y cuantitativo, así como la organización, clasificación e interpretación de los datos obtenidos de la investigación. El capítulo V, presenta las conclusiones, recomendaciones y bibliografía. Finalmente se presenta junto a los anexos, el resumen del diagnóstico, instrumentos de trabajo, mapa de escenario, cuadros y gráficas de los resultados. CAPITULO I PLANTEAMIENTO DEL PROBLEMA Con el objeto de hacer mas especifico nuestro problema de investigación se ha estructurado en siete apartados. El primero de ellos es la situación problemática donde se presenta el comportamiento actual del problema, indicadores reales y la posición de los diferentes actores políticos y sociales en relación a los valores. En el segundo apartado establecemos el enunciado del problemas mencionando las variables que se relacionaran durante el estudio investigativo. Posteriormente se presenta la justificación donde se expresan las principales razones que dan pie a la investigación. Seguidamente se aborda alcances y delimitaciones, objetivos, supuestos de la investigación e indicadores de trabajo. 1.1 Situación Problemática Para iniciar la sistematización de la inmensa información acerca de los valores, nos adentraremos en su concepto. “Los valores, forman parte de los objetos, acciones y actitudes que el ser humano persigue por considerarlos valiosos. En fin, todo aquello que en un momento, deseamos o apreciamos”1. De esta manera los valores forman parte de todas las personas. Todos tenemos un grupo de valores; estos pueden ser buenos o malos. Algunas personas pueden considerar que sus valores son excelentes aunque les causen problemas en sus vidas. Un joven puede considerar que sus valores principales están alrededor de su grupo de amigos, quienes no siempre ofrecen los mejores momentos para crecer como personas. Se entiende por valor moral todo aquello que lleve al hombre a defender y crecer en su dignidad de persona. El valor moral conduce al bien moral. “Recordemos que bien es aquello que mejora, perfecciona, completa”.2 El valor moral perfecciona al hombre en cuanto a ser hombre, en su voluntad, en su libertad, en su razón. Se puede tener buena o mala salud, más o menos cultura, por ejemplo, pero esto no afecta directamente al ser hombre. Sin embargo vivir en la mentira, el hacer uso de la violencia o el cometer un fraude, degradan a la persona, empeoran al ser humano, lo deshumanizan. Por el contrario las acciones buenas, vivir la verdad, actuar con honestidad, el buscar la justicia, le perfeccionan. El valor moral lleva a construir al hombre, a hacerlo más humano. Depende exclusivamente de la elección libre, el sujeto decide alcanzar dichos valores y esto sólo será posible basándose en esfuerzo y perseverancia. El hombre actúa como sujeto activo y no pasivo ante los valores morales, ya que se obtienen basándose en mérito. Estos valores perfeccionan al hombre de tal manera que lo hacen más humano, por ejemplo, la justicia hace al hombre más noble, de mayor calidad como persona. Un valor cobrará mayor importancia en cuanto logre perfeccionar al hombre en un aspecto más íntimamente humano. “Los valores humanos inframorales: Son aquellos valores que son exclusivos del hombre. Aquí encontramos valores como los económicos, la riqueza, el éxito, por ejemplo. La inteligencia y el conocimiento, el arte, el buen gusto. Y socialmente hablando, la prosperidad, el prestigio, la autoridad, etc.”3 Ahora pasaremos a analizar el currículo educativo nacional y la relación que existe entre sus políticas en cuanto a la formación en valores y los supuestos vacíos que tantos profesionales de la educación, analistas educativos y estudiantes han señalado en tiempos recientes. Situación actual de los valores en el salvador. La formación en valores es mencionada en varios documentos oficiales emitidos en El Salvador. En la Ley General de Educación encontramos ciertas referencias interesantes: En el artículo 2 literal “e” se dice que uno de los fines de la educación nacional es “conocer la realidad nacional e identificarse con los valores de la nacionalidad salvadoreña…”. Mas adelante en el artículo 21, literal “g” se dice que uno de los objetivos de la educación básica es “Contribuir a la aprehensión, práctica y respeto a los valores éticos, morales y cívicos, que habiliten para convivir satisfactoriamente en la sociedad”. Por otro lado en el Capítulo III Art. 93 se menciona la responsabilidad de la familia: “Los padres de familia deberán involucrarse responsablemente en la formación de sus hijos y en el reforzamiento de la labor de la escuela, con el propósito de propiciar el desarrollo de los buenos hábitos, la disciplina, la auto-estima, los valores, el sentido de pertenencia y solidaridad y la personalidad en general.” Basándonos en lo anterior podemos realizar algunos cuestionamientos a los papeles que juegan el Estado, el Ministerio de Educación y la familia en la formación de valores. En primer lugar se menciona que la práctica y respeto de valores se fomentará oficialmente desde los grados de educación básica. Se supone que cuando los estudiantes llegan al nivel medio, ya deberán practicar lo valores aprendidos durante la etapa básica; pero basta con visitar un centro educativo público para comprobar que la mayoría de los niños y adolescentes no saludan, se irrespetan, se pelean, insultan a los maestros y se expresan mal de las personas con quienes conviven. Por otro lado, muchos adolescentes y jóvenes de bachillerato valoran a su grupo de amigos más que a su familia. Eso no es totalmente malo, pero cuando la influencia es negativa existe la posibilidad que esos grupos se transformen en pequeñas pandillas que luego engrosarán las filas de las maras. En esas agrupaciones no se practican valores positivos. Ellos tienen sus propios valores, que antes que ayudarles a crecer, los hunde en drogas, violencia y delincuencia. En la Ley General de Educación se dice que los niños y niñas serán educados para convivir satisfactoriamente en la sociedad.4 Nos preguntamos porqué los jóvenes de hoy no conviven en armonía con la sociedad. Constantemente se observan jóvenes que fallecen a causa de la crisis de valores que vive nuestro país. Según La Comisión de Educación, Ciencia y Desarrollo, instituida en 1994, en el documento final de sus aportes, titulado “Transformar la Educación para la Paz y el Desarrollo de El Salvador” propuso ideas que influyeron en una política educativa que promoviera la cristalización de los Valores en el Proyecto Educativo Nacional. En el primer capítulo del documento se insinuó la necesidad de vincular la educación y la vida, donde se menciona: “definir qué valores han de determinar y organizar la educación es tarea prioritaria a la cabeza de cualquier esfuerzo de reordenamiento educativo”. En 1998 fue declarado por el Ex Presidente de la República, Dr. Armando Calderón Sol, el “Año de los Valores”, con el fin de reconstruir creencias y valores perdidos por la guerra. En esos días ya se consideraba que existía una gran amenaza de no poder rescatar los valores que ya no se estaban practicando y que la reconstrucción del país necesitaba además, la reconstrucción del ser humano en todas sus dimensiones. Esfuerzos realizados por le MINED para contrarrestar la perdida de valores. Según Oscar Picardo Joao5, para intentar contrarrestar esa amenaza el Estado a través del Ministerio de Educación (MINED) preparó materiales adecuados para acompañar la iniciativa. Por un lado, una Guía Metodológica para la Formación en Valores Humanos y Éticos; esta guía posee una metodología de trabajo con seis elementos, a partir de la siguiente propuesta: Valor seleccionado para trabajar y practicar durante la jornada; reflexión sobre el valor; información pertinente al valor; referencias prácticas para cristalizar el concepto; actividades para involucrar a los estudiantes y criterios para verificar logros y evaluar. La guía cuenta con características psicológicas para tomar en cuenta en el trabajo con niños y adolescentes, y también con sus respectivos objetivos: 1) desarrollar y practicar valores que contribuyan a la formación integral; 2) fomentar la práctica de actitudes y hábitos positivos que contribuyan a actuar con responsabilidad y seguridad en sí mismos; 3) Fomentar la práctica de valores para lograr una mejor convivencia social; y 4) desarrollar sentimientos de solidaridad humana y de respeto a sus semejantes. Otras actividades gestionadas por el MINED6 fueron las capacitaciones para adiestrar a los maestros en cómo educar en valores, haciendo énfasis en que el ejemplo es un punto de partida vital; más de treinta y dos mil maestros fueron capacitados sobre la temática. También se realizaron talleres de consulta con maestros del sector público y privado y organismos de la administración escolar local, se capacitaron técnicos del MINED y se realizó un certamen Nacional y un Foro Nacional de Valores. Los programas específicos7 de formación en valores que impulsa el MINED son: - Educación en valores en la escuela - Educación ambiental - Educación con enfoque de género - Programas de apoyo a la formación de valores - Programas recreativos y certámenes - Educación física y deportes - Programas preventivos - Infraestructura y mantenimiento escolar - Reforma de la educación media - Sistema de educación técnica (media y superior) - Supervisión y evaluación de la educación superior “El Ministerio de Educación ha definido como uno de los grandes retos, complementar la educación formal con la educación no formal pero poco o nada dice de políticas en torno a la educación informal que es la que el estudiante recibe espontáneamente del medio ambiente incluyendo a los medios de comunicación social. La Comisión de Educación Ciencia y desarrollo a esbozado algunos criterios al considerar la necesidad de que el Estado, la familia, y los medios de comunicación social se conviertan en entes hábiles para diseñar y aplicar políticas educativas para mejorar la sociedad “. 8 Pareciera que con toda una estructura didáctica y metodológica montada especialmente para fomentar la práctica de valores, a estas alturas del desarrollo de la nación, los índices de delincuencia, criminalidad, desintegración familiar, delitos sexuales, y otras situaciones producto por una parte de la crisis de valores, hubieran disminuido en algún porcentaje. Se crean leyes, se hacen campañas publicitarias, las escuelas para padres son obligatorias en los centros escolares, pero parece que poco contribuyen a que todos los adolescentes y jóvenes de hoy practiquen valores y los fomenten entre sus grupos de pertenencia. El mismo Ministerio de Educación a través de su sitio en Internet acepta que según encuestas realizadas acerca de los valores de los salvadoreños se afirma que “esta sociedad acepta ser machista en un 70 por ciento, al tiempo que el 83.3 por ciento de los encuestados está más proclive a incentivar “buenos modales” en los niños/as y a que sean obedientes más que a fomentarles la independencia o el desarrollo de la imaginación”9. Ineficacia de las instituciones sociales para incidir positivamente en la formación de valores. En el documento Desafíos de las Políticas y Programas en Formación de Valores MINED, menciona a la familia como una institución no sólo importante, sino muy importante. Sin embargo, la situación de conflicto de muchas familias salvadoreñas está en contraposición con esta aspiración de la población. Los datos reflejan, además, que debe hacerse énfasis en valores como la perseverancia y la determinación que ayuden a los jóvenes a trabajar con entereza, de acuerdo a objetivos y metas para consolidar mejor sus proyectos de vida. Un dato interesante a destacar acerca del mismo tema es que la escuela tiene un rol fundamental en la formación de los valores, “lo cual debe a su vez acompañarse de un proceso integral en el cual el resto de instituciones y procesos sociales en su conjunto contribuyen efectivamente a lograr la práctica de valores que nos dignifican como seres humanos”.10 Las últimas preguntas acerca de la efectividad de los programas mencionados es saber como se aplican, se desarrollan y evolucionan. Por ejemplo, si existen programas recreativos y culturales, cuantos jóvenes tienen acceso a ellos. ¿Qué pasa con los que quedan fuera porque la oferta de los programas no es atractiva o no llena sus expectativas?, o si en un certamen de oratoria solo se inscriben los estudiantes mas aplicados. ¿En donde quedan los estudiantes que son propensos a formar parte de pandillas? ¿Existen programas que los involucren? La importancia de estudiar esta temática es cuantificar y cualificar cuales instituciones sociales están realizando esfuerzos por educar en valores y verificar si el ese esfuerzo es en conjunto o de forma aislada. Con ellos lograremos conocer las causas de la crisis de valores y relacionar los elementos principales que reorienten las estrategias y metodologías empleadas. La llamada crisis social de la sociedad salvadoreña se inscribe en un amplio contexto configurado por circunstancias diversas, entre las cuales la influencia del pasado conflicto bélico político es uno entre muchos. A nadie escapa que durante dicho conflicto, las partes opuestas fomentaron explícitamente, valores como la intolerancia, el odio al contrario e incluso la eliminación del discrepante, aunque se concertó la paz, el cambio actitudinal no fue completo. Sin que sea la única instancia responsable de la formación moral y cívica, la escuela en todos sus niveles ha sido persistentemente mencionada como la institución idónea e influyente en este decisivo aspecto de la educación. En la reforma educativa salvadoreña se le asignó a la escuela salvadoreña mayor responsabilidad y liderazgo en el fomento de la comprensión y la práctica de normas y valores compartidos por la sociedad. Según el estudio “Diagnóstico de la Incidencia de la comunicación social en la reconciliación nacional de El Salvador” realizado por la Universidad Centroamericana y otros (1995), el mapa comunicativo de El Salvador se caracteriza por el predominio de los medios comerciales de comunicación, cuya dinámica se sustenta en dos ejes principales. Por un lado el alto nivel de competencia empresarial y por el otro, una fuerte vinculación con los sectores gubernamentales. Esta dinámica junto con la alta concentración de la propiedad y una potente capacidad de difusión, les posibilita incidir de manera preponderante en el flujo comunicativo del país cubriendo todo el territorio nacional. La comisión de educación, ciencia y desarrollo, recuerda en cambio, que en la sociedad moderna los medios de comunicación social desempeñan un papel importante en la información, la promoción y la identidad cultural, así como en la formación de valores, críticas y opiniones. Alerta además sobre la expansión de las comunicaciones masivas que como una tercera y poderosa fuerza, ejerce su influencia indiscriminada sobre las nuevas generaciones. Los medios tienen un gran potencial para convertirse en escuelas paralelas que beneficien a todos pero en realidad, esta vocación cultural de los medios no se manifiesta suficientemente, y en algunos casos, sus fines no son coherentes con las aspiraciones de desarrollo humano. La Comisión advierte que El Salvador puede estar cayendo en una especie de enfermedad, la anomia, es decir, un proceso en el cual el sistema de normas deja de ser percibido con claridad y va perdiendo su capacidad para influenciar y controlar. Los objetivos de la educación formal y los de los medios de comunicación, marcan rutas diferentes y contradictorias. Mientras la reforma educativa aboga por fomentar valores como la libertad, la verdad, la justicia, el bien, la belleza, la solidaridad, la competitividad y la seguridad; la educación informal, transmitida por los medios, fomenta la violencia, la ley del más fuerte, el individualismo, la fantasía del superhéroe que hace justicia por su propia mano y los valores estereotipados de las novelas. A veces cuando se buscan las causas del salvadoreño violento, del salvadoreño machista, del salvadoreño no solidario, del salvadoreño despreocupado por su comunidad o apático ante la cuestión política, se debería analizar con más cuidado el mensaje difundido por los medios de comunicación social, especialmente la televisión. No solo se copian las modas o los cortes de pelo de los artistas de las telenovelas, también se toman esquemas de conducta, modelos de sociedad, modelos de familia, modelos de amistad, etc. Estudios críticos sobre le papel de los medios de comunicación social, reconocen los efectos psicológicos, ideológicos, culturales, políticos y económicos, no solo en el joven sino en loa sociedad entera (Guillermo Orozco, al rescate de los medios 1994). El papel que juega el medio en la formación de los valores morales “Para Kohlberg los estadios del desarrollo moral están relacionados con la edad y siguen una secuencia invariante siendo universales (la secuencia no se ve afectada por las condiciones sociales o culturales, éstas solo influyen en la velocidad con que se pasa de un estadio a otro)”11 En contradicción a Kohlberg, Vigotski considera que el medio incide de manera determinante en la configuración de la personalidad y la identidad del individuo. El Salvador es un ejemplo de ello, donde, por los bajos niveles de escolaridad, y la preparación académica de los padres, además de la influencia de sus pares muchos no alcanzan a adaptarse de una manera adecuada a la sociedad, integrándose a grupos antisociales como son las pandillas juveniles y las maras. “El tercer nivel de razonamiento moral según Kohlberg (1968): Moralidad de principios autónomos (a los trece años, en la edad adulta temprana o nunca), marca el logro de la verdadera moralidad. Por primera vez, la persona reconoce la posibilidad de conflicto entre dos estándares socialmente aceptados y tratar de decidir entre ellos. El control de la conducta ahora es interno, ambos estándares se cumplen y se razonan acerca del bien y del mal. Las etapas 5 y 6 pueden ser métodos alternativos del nivel más alto de razonamiento moral. El quinto periodo del desarrollo moral de Kohlberg es la explicación del desarrollo del juicio moral conectado, por una parte, con los estadios del desarrollo cognitivo, y por otra, con los cambios en la capacidad creciente de asumir la perspectiva de otras personas. (estadio de la asunción de roles) La etapa 5 moralidad de contrato, de derechos individuales y de la ley democráticamente aceptada. La gente piensa en términos racionales, valora la voluntad de la mayoría y el bienestar de la sociedad. Por lo general considera que estos valores tienen más respaldo si se ajustan a la ley. Aunque reconocen que en ocasiones la necesidad humana y la ley se ven en conflicto, consideran que a largo plazo, es mejor para la sociedad obedecer la ley”.12 Algunas leyes destinadas a tratar las conductas desadaptadas de los adolescentes y jóvenes en vez de buscar soluciones adecuadas a la problemática la profundizan provocando un creciente aumento de delincuencia, violencia y muerte. “El sexto periodo es la aplicación de sus tesis a la teoría y practica de la educación moral. Esta teoría permite definir los objetivos a alcanzar (los estadios superiores) y los pasos para lograrlos y por otro lado comporta un método (crear un contexto que permita a los alumnos entrar en contacto con tipos de razonamiento moral más elevados que los suyos y una técnica principal (fomentar la discusión en grupos sobre conflictos morales) Moralidad de principios éticos universales. La gente hace lo que considera personalmente correcto; sin considerar las restricciones legales ni la opinión de los demás. Actúan de acuerdo con estándares interiores, sabiendo que se condenaran así mismos si no lo hacen.”13 En uno de los principios universales de la humanidad como la democracia, el dialogo es una de las formas de participación que permiten al ser humano resolver sus conflictos. Sin embargo, esto significa apostarle a una forma de vida basada en la tolerancia mutua y en la confianza activa de las instituciones aceptando las diferencias y la integridad de los otros, aspecto que en nuestro país estamos lejos de alcanzar. El sistema político y económico ha abandonado la función educativa generando una población poco culturizada y desigualdad en los ingresos de la población inequidad que origina la emigración de un quinto de la población salvadoreña hacia Estados Unidos ocasionando el problema de la paternidad irresponsable en El Salvador, miles de padres de familia renunciaron y están renunciando a la obligación de proteger y acompañar a sus hijos e hijas hasta que lleguen a su edad adulta. Por otro lado el Estado no da la debida protección incumpliendo el artículo 34 de la constitución política de El Salvador que expresa de manera contundente que todo menor tiene derecho que vivir en condiciones familiares y ambientales que le permitan su desarrollo integral para lo cual tendrá la protección del Estado. Por otro lado la dinámica laboral de la última década con sus horarios de domingo a domingo impide a miles de padres de familia efectuar sus obligaciones parentales por cumplir con obligaciones de alimentación y un techo seguro. Los jóvenes por otro lado necesitan de apoyo psicológico, afectivo y de valores morales. “El impacto de la economía en la globalización ha generado el crecimiento en las exportaciones agrícolas y textiles (maquilas), produciendo ingresos ascendentes. Esto a la vez genera empleo de maquila que se multiplicó del 1990 al 2000 alcanzando casi 90,000 puestos de trabajo. La mayoría de la población empleada se caracteriza por el bajo nivel de calificación de fuerza de trabajo y se asocia a las bajas tasas de escolaridad de educación provocando en el área laboral bajos salarios”14. Nuestra sociedad es fuertemente afectada por el alto índice de delincuencia y la violencia intra familiar. El PNUD 2003 ha estimado unos 1,717 millones de dólares para erradicar tal fenómeno, para ello El Salvador destina un 115% de PIB a la violencia. 15 Por otro lado la depuración anual de miles de inmigrantes indocumentados desde Estados Unidos (la mayoría de estos jóvenes) es un problema severo, pues empuja a la sociedad Centroamericana a jóvenes que no se han insertado en país. “El problema de la violencia estudiantil se incrementó después de firmada la paz. La violencia ha protagonizado por estudiantes no puede ser aisladas a otro tipo de violencia que sacude al país en la actualidad”16 En el Salvador antes que el problema de los jóvenes se tiene el problema de los adultos, y mal Hacen estos en pretender verlo como algo ajeno a ellos. Ante todo, los adultos (políticos, empresarios, profesores, padres de familia) no han sabido organizar una sociedad en la que las nuevas generaciones no solo se sientan acogidas sino que también tengan opciones para una vida digna. Son los adultos quienes propagan valores y normas contrarias a la convivencia pacifica y al respeto a los otros. Son ellos los que promueven la doble moral, que tanto daño ha hecho a la convivencia social en el país: condenan y profieren improperios contra todo aquello que consideran malo, pero no dudan en asumirlo cuando creen que nadie los ve. Esa doble moral los lleva a pretender ser el modelo a seguir por los jóvenes, olvidando que estos ni son ciegos ni tontos. Son los adultos los que no respetan el derecho de los jóvenes de ser tales, con los riesgos y peligros que ello supone, absurdamente, pretende que estos se ahorren la experiencia de equivocarse y con ello, de hacerse mayores de edad. El expediente preferido por los adultos es evitar que los jóvenes repitan sus errores de juventud; lo que sucede es que los errores no los cometieron siendo jóvenes, sino siendo adultos. Y lo peor de todo, es que muchos de los que quieren proteger a los jóvenes, no supieron protegerse a si mismos, ni han sabido cuidar al país que los vio nacer. Por ultimo los adultos han mezclado todo el problema de la juventud: han mezclado rebeldía juvenil con delincuencia, tatuajes con maras, sexualidad con inmoralidad y música con perversión, asociando lo bueno a un estilo de vida que pocos humanos pueden cumplir: absoluta rectitud moral, control total de las pasiones, disciplina y sobriedad angelicales, y limpieza y pulcritud en el vestir. En suma los adultos han olvidado que fueron jóvenes, que los padres de muchos de ellos no tuvieron el tino para entenderlos y que eso los frustro. No se les puede exigir que se comporten según el patrón ideal de ciudadano (respetuosos de las leyes, solidarios, tolerantes, dedicados a los estudios, dispuestos a servir a los suyos), cuando sus padres y profesores, así como las autoridades civiles y religiosas representan muchas veces todo lo opuesto y cuando la sociedad en la que viven es poco acogedora para la mayoría de ellos. Conclusión La mayoría de las interpretaciones sobre el fenómeno apuntan a culpabilizar a los jóvenes por sus arrebatos de violencia pero son pocos los que han puesto sus dedos acusadores sobre sí mismos. Pocos se muestran dispuestos a aceptar que la sociedad que han construido no necesariamente es una fiel imagen de los valores democráticos y de convivencia pacifica que se les reclama a los jóvenes. Factores de índole personal, familiar y comunitario son el principal detonante de las acciones de violencia protagonizada por los jóvenes en las escuelas y fuera de sus muros. La situación de la seguridad ciudadana es tema vital en casi todos los países. las pandillas juveniles existentes en toda la región y los fenómenos asociados a ellas tales como la precaria situación económica en nuestro país, la falta de oportunidades para los jóvenes, las débiles políticas gubernamentales orientadas al sector juvenil y los altos índices de violencia cobra diariamente la vida de muchos salvadoreños. “Un profesor de comunicaciones se preguntaba cuantas veces aparecen en los medios de comunicación, como noticia destacada, los representantes de la sociedad haciendo acciones positivas que promuevan la difusión de valores. ¿Cuántas veces ha sido primera plana o noticia importante la presentación de un libro? ¿Por qué no se insiste en lo bueno que hace la sociedad para salir adelante? ¿Por qué no dar un tratamiento más adecuado a las noticias de violencia o de violaciones sexuales o de asaltos? ¿Qué tipo de salvadoreño queremos conformar con este tipo de tratamiento informativo? ¿Acaso son esos los valores que queremos promover? ¿Cómo evitar una sociedad violenta si la acosamos con hechos y acciones violentas en los medios? ¿Cómo romper con un comportamiento morboso, si la presentación de las noticias promueve la morbosidad?”17 Nuestras sociedades tienen tendencia a plantear los valores en el terreno más abstracto posible, y en consecuencia, con un idealismo muy alejado de lo real. Esto da lugar a la hegemonía de un discurso publico, cargado de palabras fetiche, místicas y con escaso contenido que construyen, como diría Marcuse, un universo poblado de hipótesis que se auto validan y que repetidas incesante y monopolísticamente, se tornan definiciones o dictados, llegando a desconectar esos valores de las practicas efectivamente vigentes. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html?page=4	Tipo de Investigación - Universidad de el salvador	3.1 Tipo de Investigación "Se empleó la investigación descriptiva porque en el estudio se buscó describir y evaluar ciertas características de los valores. (Hayman, p. 92). Asimismo se analizaron los datos reunidos para descubrir así, cuáles variables están relacionadas entre sí. (Hayman, p. 135). Con este tipo de investigación se procura brindar una buena percepción del funcionamiento de un fenómeno y de las maneras en que se comportan las variables, factores o elementos que lo componen, llegando finalmente a conclusiones generales construidas por medio de abstracciones, que dan cuenta de los hechos observados. Población Estudiantes de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. 3.3 Muestra Para definir el tamaño de la muestra se utilizó el tipo de muestreo no probabilístico. Este consiste en que la elección de los elementos no depende de la probabilidad, sino de causas relacionadas con las características de la investigación o de quién hace la muestra. Aquí el procedimiento no es mecánico ni con base en fórmulas de probabilidad, sino que depende del proceso de toma de decisiones de una persona o de un grupo de personas y desde luego. Las muestras seleccionadas obedecen a otros criterios de investigación. Los criterios para seleccionar a los sujetos de la muestra son los siguientes: - Estudiantes: - Adolescentes estudiantes de segundo año de bachillerato General. - Sexo femenino y masculino. - Edades entre 15 a 17 años. - Maestros: - Directores de cada centro educativo. - Docentes que tengan a su cargo las secciones de segundo año de bachillerato. - Familia: - Padres y madres de familia de los estudiantes de la muestra. - Medios de Comunicación Social (Radio y televisión) - Directores, administradores o personas encargadas de la programación y contenido de televisoras y estaciones de radio. 3.4 Métodos, Técnicas e Instrumentos de Investigación Observación Directa Se utilizó este tipo de observación porque permitió recolectar los datos de forma mas sistemática; de utilizar otra observación como la participante se hubiera dedicado demasiado tiempo en permanecer en varias aulas. Optamos por recabar datos útiles para la investigación por medio de observar directamente a los estudiantes. Se puso especial atención a los aspectos que ocurrieron utilizando un plan o guía para dejar registrados los acontecimientos. Se registra todo tal como se ve (destrezas, actitudes, actividades, conductas, utensilios). Entrevista Semiestructurada Consideramos este tipo de entrevista porque de lo contrario hubiéramos obtenido respuestas directas o demasiados abiertas. En el primer caso no se tendría riqueza en los resultados y en el segundo la tabulación se hubiera tornado demasiado extensa. Preferimos seguir una guía de preguntas abiertas y no esperar una respuesta específica a ellas. 3.5 Metodología y Procedimiento En primer lugar se contactó las instituciones elegidas para que permitan realizar el proceso de investigación con los sujetos de la muestra. El contacto se realizó por medio de una carta avalada por la Universidad de El Salvador y firmada por las autoridades pertinentes. En este documento se incluyeron los objetivos del estudio y una descripción del proceso a realizar. Una vez aprobada la inmersión institucional se solicitaron entrevistas con los Directores para detallar el proceso de investigación. La observación directa fue el siguiente paso a tomar para conocer las características principales de los sujetos, así como la infraestructura, ubicación geográfica, organización interna, desarrollo de las clases, etc. A continuación se pidió a los maestros que proporcionen, si lo hay; planes, programas, guiones u otros documentos utilizados para educar en valores. Al revisar esta información se pasó a entrevistar a los maestros que cumplían con las características de la muestra. Posteriormente se programó otra serie de visitas en las cuales se aplicó un cuestionario de respuestas cerradas a los estudiantes A los padres y madres de familia también se les enviaron cuestionarios para obtener información. Posteriormente fueron entrevistadas personas que trabajan en algunos medios de comunicación social. CAPITULO IV ANÁLISIS E INTERPRETACION DE RESULTADOS A continuación se presenta de forma ordenada la serie de tabulaciones y gráficos que ilustran de mejor forma los resultados obtenidos en la investigación. Al mismo tiempo se analiza cada gráfico y se hacen referencias directas con otras respuestas para contrastar la información obtenida. 4.1 Organización y clasificación de datos CUESTIONARIO DIRIGIDO A LOS DOCENTES - ¿Está Completo el currículo educativo nacional para saber como educar en valores? SI \| 2 \| NO \| 4 \| MUY POCO \| 38 \| TOTAL \| 44 \| 2- ¿Considera que las características familiares y sociales de sus estudiantes son factores para que se practiquen valores? SI \| 26 \| NO \| 0 \| A VECES \| 18 \| TOTAL \| 44 \| - ¿Ha recibido capacitación o seminarios para aprender a desarrollar contenidos con relación a los valores? SI \| 30 \| NO \| 8 \| MUY POCO \| 6 \| TOTAL \| 44 \| - ¿Durante su formación docente recibió alguna asignatura especial para educar en valores? SI \| 18 \| NO \| 16 \| MUY POCO \| 10 \| TOTAL \| 44 \| - ¿Cuáles son sus técnicas para educar en valores? Con ejemplos de la vida real \| 28 \| Fomentando la confianza \| 2 \| Con metodología participativa \| 4 \| Con programas de valores \| 10 \| TOTAL \| 44 \| - ¿Quién imparte esta asignatura o contenido? Psicólogo \| 10 \| Orientador o Guía \| 16 \| Maestro de formación Cristiana \| 6 \| Todos los profesores \| 6 \| No contestó \| 6 \| TOTAL \| 44 \| - ¿Cómo ha visto la respuesta de los estudiantes ante los contenidos de valores? POSITIVA \| 0 \| NEGATIVA \| 8 \| ACEPTABLE \| 36 \| TOTAL \| 44 \| - ¿Qué programas o contenidos específicos de orientación en valores posee la institución? Programas en formación Cristiana \| 13 \| Psicología del Adolescente \| 12 \| Programa del Ministerio de Educación \| 12 \| Orientación \| 3 \| Ninguno \| 4 \| - ¿Cuántas horas a la semana se imparte un contenido que promueva valores? 1-2 Horas \| 36 \| 3-4 horas \| 4 \| Mas de 4 horas \| 2 \| No contesto \| 2 \| TOTAL \| 44 \| - ¿Qué valores son los que desea fomentar la institución? Morales \| 2 \| Éticos \| 2 \| Intelectuales \| 4 \| Disciplina \| 2 \| Igualdad \| 6 \| Respeto \| 28 \| Solidaridad \| 16 \| Sinceridad \| 2 \| Responsabilidad \| 30 \| Amor \| 16 \| Amistad \| 2 \| Dignidad \| 2 \| Religión \| 2 \| - ¿Qué factores considera son los más importantes para crear un ambiente en el que se practiquen valores? El ejemplo de los maestros \| 6 \| El ejemplo de los padres \| 19 \| Ambiente adecuado (aulas cómodas) \| 8 \| Disciplina y normas adecuadas \| 9 \| Respeto mutuo \| 2 \| TOTAL \| 44 \| - ¿De cuáles recursos didácticos se auxilia para facilitar la educación en valores? Libros y carteles \| 20 \| Dinámicas y convivios \| 24 \| Material audio visual (videos, cassett, internet) \| 18 \| Charlas \| 8 \| No contestó \| 6 \| - ¿Se imparten charlas en la institución a los padres y madres para fomentar las buenas relaciones familiares? SI \| 38 \| NO \| 0 \| A VECES \| 6 \| TOTAL \| 44 \| - ¿Sabe las opiniones de sus alumnos acerca de las relaciones con sus padres? - ¿Si conoce las preferencias musicales de sus estudiantes, podría citar algunos ejemplos de artistas o géneros musicales? Regueton \| 36 \| Salsa \| 18 \| Electrónica \| 26 \| Pop \| 18 \| Cristiana \| 8 \| Otra \| \| Rock \| 6 \| Perreo \| 4 \| Balada \| 2 \| Rap \| 2 \| Artistas \| \| U2 \| 4 \| Daddy Yankee \| 4 \| Alejandro Sanz \| 4 \| Don Omar \| 4 \| Shakira \| 10 \| Marc Anthony \| 10 \| - ¿Qué efecto causa en el estudiante la clase de música que escucha? Les levanta el animo \| 8 \| Les sube la adrenalina y los pone hiperactivos \| 6 \| Les crea Antivalores \| 30 \| - ¿sabe cuales estaciones de radio prefieren sus alumnos y porqué? COOL \| 28 \| SCAN \| 10 \| YXY \| 32 \| LA GUAPA \| 4 \| CORAZON \| 2 \| CLASICA \| 2 \| EMISORAS CRISTIANAS \| 6 \| OTRAS \| \| ABC \| 10 \| BEET \| 2 \| - ¿Está al tanto de los canales y programas de televisión que sintonizan los adolescentes y porqué los prefieren? Series Anime y caricaturas \| 10 \| Series juveniles \| 2 \| Musicales (MTV) \| 16 \| Programas de cable (películas y deportes) \| 10 \| Programas para adultos \| 4 \| No se \| 18 \| No contestó \| 2 \| - ¿Influirá la radio y la televisión en la conducta o comportamiento de los adolescentes? MUCHO \| 42 \| POCO \| 2 \| NADA \| 0 \| TOTAL \| 44 \| Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html#CAPITULO_III__Metodología_de_la_investigación	Universidad de el salvador	UNIVERSIDAD DE EL SALVADOR FACULTAD DE CIENCIAS Y HUMANIDADES DEPARTAMENTO DE CIENCIAS DE LA EDUCACION LOS FACTORES ASOCIADOS A LA FORMACIÓN EN VALORES MORALES DE LOS ESTUDIANTES DE EDUCACIÓN MEDIA EN LAS INSTITUCIONES DE: INSTITUTO TÉCNICO “RICALDONE” Y EL INSTITUTO NACIONAL “ALBERTO MASFERRER” DEL MUNICIPIO DE SAN SALVADOR TRABAJO DE GRADUACIÓN PRESENTADO POR: CARLOS ALEXANDER CORTEZ VARGAS FLOR DE MARIA VILLALTA DOCENTE DIRECTOR MsD. OSCAR WUILMAN HERRERA RAMOS PARA OPTAR AL GRADO DE: LICENCIADO EN CIENCIAS DE LA EDUCACIÓN CIUDAD UNIVERSITARIA, JUNIO DE 2007. Autoridades de la Universidad de El Salvador Rectora: Maria Isabel Rodríguez Vice Rector Académico: Ing. Joaquín Orlando Machuca Vice Rectora Administrativa: Dra. Carmen de Rivas Secretaria General: Lic. Margarita Rivas de Recinos Autoridades de la Facultad de Ciencias y Humanidades Decana: M.D. Ana María Glower de Alvarado Vicedecano: Lic. Carlos Ernesto Deras Secretaria: Licda. Oralia Esther Román de Rivas Jefe del Departamento de Ciencias de la Educación: M.D. Fulvio Eduardo Antonio Granadino Alegría Coordinador Del Proceso De Grado: M.D. Rafael Girón Ascencio Docente Director: MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos AGRADECIMIENTOS_A_Dios'>AGRADECIMIENTOS A Dios Por haber iluminado mi camino y guiarme con su poder en el proceso de formación profesional. A mi madre: Rosalba Villalta Por haberme brindado su apoyo moral durante el estudio. A mis tías: Gloria Ruth Villalta, Berta Centeno e Isabel Villalta Por facilitarme sus beneficios económicos para alcanzar mis objetivos personales. A mi hermano: Roberto Carlos Villalta Por haberme brindado su amor fraterno y económico en todo momento A mi esposo: Alfonso Zarpate Por su apoyo incondicional. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por facilitarmos su asesoramiento en la elaboración del trabajo de grado. Flor de Maria Villalta AGRADECIMIENTOS A la Santísima Trinidad: Por brindarme sus dones de sabiduría, entendimiento y fortaleza durante toda mi vida. A mi padre, Raúl Cortez: Por su ejemplo de trabajo, honestidad, disciplina y perseverancia. A mi madre, María Angélica Vargas: Quien su amor, oraciones y cuidados me ha educado en el camino de la bondad y servicio a los demás. A mis hermanos: José Raúl, Berta María y Luis Eduardo: Su acompañamiento y apoyo me ha animado siempre a seguir adelante. A mis abuelitas: Berta Cáceres y María Bonilla: Por su ternura y atenciones mientras estuvieron conmigo y ahora me bendicen desde el cielo. A mis familiares y amigos: Quienes con palabras de ánimo y fidelidad constante lograron hacer más fáciles estos años de estudio. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por transmitirnos sus conocimientos y ayuda para solventar las dificultades encontradas en este trabajo. Carlos Alexander Cortez Vargas ÍNDICE PÁG. Introducción…………………………….……………………………...……….i CAPITULO I Planteamiento del problema 1.1 Situación problemática…………………………………………………….. 1 1.2 Enunciado del problema …………………………………………………... 19 1.3 Justificación.…………………………………………………………….…. 19 1.4 Alcances y delimitaciones……………………………………………...….. 21 1.5 Objetivos ………………………….……….……………………………..... 22 1.5.1 Generales 1.5.2 Específicos 1.6 Supuestos de la investigación………………………………………..…….. 22 1.6.1 Generales 1.6.2 Específicos 1.7 Indicadores de trabajo …………………….…………………………..…… 24 CAPITULO II Marco teórico 2.1 Antecedentes de la investigación….……………………..……….…….….. 27 2.2 Fundamentos teóricos…………….…………………………….…..…….... 31 2.3 Definición de términos operacionales…………………………..…………. 70 CAPITULO III Metodología de la investigación 3.1 Tipo de investigación…………………………………………………….... 77 3.2 Población…………………………………………………………………... 77 3.3 Muestra…………………………………………………………………...... 78 3.4 Métodos y técnicas e instrumentos de investigación ………...……..….. 79 3.5 Metodología y procedimiento……………………………………………... 80 CAPITULO IV Análisis e interpretación de resultados 4.1 Organización y clasificación de datos…………………………………….. 81 4.2 Análisis e interpretación de resultados de la investigación………….…... 164 4.3 Resultados de la investigación…………………………………….……... 187 CAPITULO V Conclusiones y Recomendaciones 5.1 Conclusiones……………………………….……………………….…... 195 5.2 Recomendaciones…………………………………………………….... 197 Bibliografía……………………………………………………….….. 199 ANEXOS - Resumen del diagnóstico - Cuadro de relaciones - Instrumentos de trabajo - Mapa de escenario INTRODUCCION La educación en valores implica un proceso de construcción, una transformación personal y colectiva de cada uno de los miembros de la comunidad escolar. En un mundo que cambia a toda velocidad en lo cultural, en lo social, en lo tecnológico, en todas sus fases y que genera un abrumador volumen de información, la educación en valores se convierte en una detención necesaria para analizar, ordenar, reorientar y dar una percepción de la realidad. El presente trabajo tiene como objetivo investigar los factores que influyen en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. Esta investigación se divide en cinco capítulos de la manera siguiente: En el capítulo I, Planteamiento del problema, se expone la situación problemática, delimitación conceptual, temporal y espacial del problema, justificación, alcances, objetivos, supuestos, aspectos e indicadores, referidos a la investigación. E i n el capítulo II, Marco Teórico, se hace referencia a los antecedentes históricos con relación a la formación en valores morales, definición, fundamentación teórica y conceptual. En el capítulo III, Metodología de la investigación, presenta el tipo de investigación, la población, la muestra de la investigación, los métodos, técnicas e instrumentos y los procedimientos a aplicar en el tratamiento de los datos. En el capítulo IV, Análisis e interpretación de resultados, se presentan los análisis cualitativo y cuantitativo, así como la organización, clasificación e interpretación de los datos obtenidos de la investigación. El capítulo V, presenta las conclusiones, recomendaciones y bibliografía. Finalmente se presenta junto a los anexos, el resumen del diagnóstico, instrumentos de trabajo, mapa de escenario, cuadros y gráficas de los resultados. CAPITULO I PLANTEAMIENTO DEL PROBLEMA Con el objeto de hacer mas especifico nuestro problema de investigación se ha estructurado en siete apartados. El primero de ellos es la situación problemática donde se presenta el comportamiento actual del problema, indicadores reales y la posición de los diferentes actores políticos y sociales en relación a los valores. En el segundo apartado establecemos el enunciado del problemas mencionando las variables que se relacionaran durante el estudio investigativo. Posteriormente se presenta la justificación donde se expresan las principales razones que dan pie a la investigación. Seguidamente se aborda alcances y delimitaciones, objetivos, supuestos de la investigación e indicadores de trabajo. 1.1 Situación Problemática Para iniciar la sistematización de la inmensa información acerca de los valores, nos adentraremos en su concepto. “Los valores, forman parte de los objetos, acciones y actitudes que el ser humano persigue por considerarlos valiosos. En fin, todo aquello que en un momento, deseamos o apreciamos”1. De esta manera los valores forman parte de todas las personas. Todos tenemos un grupo de valores; estos pueden ser buenos o malos. Algunas personas pueden considerar que sus valores son excelentes aunque les causen problemas en sus vidas. Un joven puede considerar que sus valores principales están alrededor de su grupo de amigos, quienes no siempre ofrecen los mejores momentos para crecer como personas. Se entiende por valor moral todo aquello que lleve al hombre a defender y crecer en su dignidad de persona. El valor moral conduce al bien moral. “Recordemos que bien es aquello que mejora, perfecciona, completa”.2 El valor moral perfecciona al hombre en cuanto a ser hombre, en su voluntad, en su libertad, en su razón. Se puede tener buena o mala salud, más o menos cultura, por ejemplo, pero esto no afecta directamente al ser hombre. Sin embargo vivir en la mentira, el hacer uso de la violencia o el cometer un fraude, degradan a la persona, empeoran al ser humano, lo deshumanizan. Por el contrario las acciones buenas, vivir la verdad, actuar con honestidad, el buscar la justicia, le perfeccionan. El valor moral lleva a construir al hombre, a hacerlo más humano. Depende exclusivamente de la elección libre, el sujeto decide alcanzar dichos valores y esto sólo será posible basándose en esfuerzo y perseverancia. El hombre actúa como sujeto activo y no pasivo ante los valores morales, ya que se obtienen basándose en mérito. Estos valores perfeccionan al hombre de tal manera que lo hacen más humano, por ejemplo, la justicia hace al hombre más noble, de mayor calidad como persona. Un valor cobrará mayor importancia en cuanto logre perfeccionar al hombre en un aspecto más íntimamente humano. “Los valores humanos inframorales: Son aquellos valores que son exclusivos del hombre. Aquí encontramos valores como los económicos, la riqueza, el éxito, por ejemplo. La inteligencia y el conocimiento, el arte, el buen gusto. Y socialmente hablando, la prosperidad, el prestigio, la autoridad, etc.”3 Ahora pasaremos a analizar el currículo educativo nacional y la relación que existe entre sus políticas en cuanto a la formación en valores y los supuestos vacíos que tantos profesionales de la educación, analistas educativos y estudiantes han señalado en tiempos recientes. Situación actual de los valores en el salvador. La formación en valores es mencionada en varios documentos oficiales emitidos en El Salvador. En la Ley General de Educación encontramos ciertas referencias interesantes: En el artículo 2 literal “e” se dice que uno de los fines de la educación nacional es “conocer la realidad nacional e identificarse con los valores de la nacionalidad salvadoreña…”. Mas adelante en el artículo 21, literal “g” se dice que uno de los objetivos de la educación básica es “Contribuir a la aprehensión, práctica y respeto a los valores éticos, morales y cívicos, que habiliten para convivir satisfactoriamente en la sociedad”. Por otro lado en el Capítulo III Art. 93 se menciona la responsabilidad de la familia: “Los padres de familia deberán involucrarse responsablemente en la formación de sus hijos y en el reforzamiento de la labor de la escuela, con el propósito de propiciar el desarrollo de los buenos hábitos, la disciplina, la auto-estima, los valores, el sentido de pertenencia y solidaridad y la personalidad en general.” Basándonos en lo anterior podemos realizar algunos cuestionamientos a los papeles que juegan el Estado, el Ministerio de Educación y la familia en la formación de valores. En primer lugar se menciona que la práctica y respeto de valores se fomentará oficialmente desde los grados de educación básica. Se supone que cuando los estudiantes llegan al nivel medio, ya deberán practicar lo valores aprendidos durante la etapa básica; pero basta con visitar un centro educativo público para comprobar que la mayoría de los niños y adolescentes no saludan, se irrespetan, se pelean, insultan a los maestros y se expresan mal de las personas con quienes conviven. Por otro lado, muchos adolescentes y jóvenes de bachillerato valoran a su grupo de amigos más que a su familia. Eso no es totalmente malo, pero cuando la influencia es negativa existe la posibilidad que esos grupos se transformen en pequeñas pandillas que luego engrosarán las filas de las maras. En esas agrupaciones no se practican valores positivos. Ellos tienen sus propios valores, que antes que ayudarles a crecer, los hunde en drogas, violencia y delincuencia. En la Ley General de Educación se dice que los niños y niñas serán educados para convivir satisfactoriamente en la sociedad.4 Nos preguntamos porqué los jóvenes de hoy no conviven en armonía con la sociedad. Constantemente se observan jóvenes que fallecen a causa de la crisis de valores que vive nuestro país. Según La Comisión de Educación, Ciencia y Desarrollo, instituida en 1994, en el documento final de sus aportes, titulado “Transformar la Educación para la Paz y el Desarrollo de El Salvador” propuso ideas que influyeron en una política educativa que promoviera la cristalización de los Valores en el Proyecto Educativo Nacional. En el primer capítulo del documento se insinuó la necesidad de vincular la educación y la vida, donde se menciona: “definir qué valores han de determinar y organizar la educación es tarea prioritaria a la cabeza de cualquier esfuerzo de reordenamiento educativo”. En 1998 fue declarado por el Ex Presidente de la República, Dr. Armando Calderón Sol, el “Año de los Valores”, con el fin de reconstruir creencias y valores perdidos por la guerra. En esos días ya se consideraba que existía una gran amenaza de no poder rescatar los valores que ya no se estaban practicando y que la reconstrucción del país necesitaba además, la reconstrucción del ser humano en todas sus dimensiones. Esfuerzos realizados por le MINED para contrarrestar la perdida de valores. Según Oscar Picardo Joao5, para intentar contrarrestar esa amenaza el Estado a través del Ministerio de Educación (MINED) preparó materiales adecuados para acompañar la iniciativa. Por un lado, una Guía Metodológica para la Formación en Valores Humanos y Éticos; esta guía posee una metodología de trabajo con seis elementos, a partir de la siguiente propuesta: Valor seleccionado para trabajar y practicar durante la jornada; reflexión sobre el valor; información pertinente al valor; referencias prácticas para cristalizar el concepto; actividades para involucrar a los estudiantes y criterios para verificar logros y evaluar. La guía cuenta con características psicológicas para tomar en cuenta en el trabajo con niños y adolescentes, y también con sus respectivos objetivos: 1) desarrollar y practicar valores que contribuyan a la formación integral; 2) fomentar la práctica de actitudes y hábitos positivos que contribuyan a actuar con responsabilidad y seguridad en sí mismos; 3) Fomentar la práctica de valores para lograr una mejor convivencia social; y 4) desarrollar sentimientos de solidaridad humana y de respeto a sus semejantes. Otras actividades gestionadas por el MINED6 fueron las capacitaciones para adiestrar a los maestros en cómo educar en valores, haciendo énfasis en que el ejemplo es un punto de partida vital; más de treinta y dos mil maestros fueron capacitados sobre la temática. También se realizaron talleres de consulta con maestros del sector público y privado y organismos de la administración escolar local, se capacitaron técnicos del MINED y se realizó un certamen Nacional y un Foro Nacional de Valores. Los programas específicos7 de formación en valores que impulsa el MINED son: - Educación en valores en la escuela - Educación ambiental - Educación con enfoque de género - Programas de apoyo a la formación de valores - Programas recreativos y certámenes - Educación física y deportes - Programas preventivos - Infraestructura y mantenimiento escolar - Reforma de la educación media - Sistema de educación técnica (media y superior) - Supervisión y evaluación de la educación superior “El Ministerio de Educación ha definido como uno de los grandes retos, complementar la educación formal con la educación no formal pero poco o nada dice de políticas en torno a la educación informal que es la que el estudiante recibe espontáneamente del medio ambiente incluyendo a los medios de comunicación social. La Comisión de Educación Ciencia y desarrollo a esbozado algunos criterios al considerar la necesidad de que el Estado, la familia, y los medios de comunicación social se conviertan en entes hábiles para diseñar y aplicar políticas educativas para mejorar la sociedad “. 8 Pareciera que con toda una estructura didáctica y metodológica montada especialmente para fomentar la práctica de valores, a estas alturas del desarrollo de la nación, los índices de delincuencia, criminalidad, desintegración familiar, delitos sexuales, y otras situaciones producto por una parte de la crisis de valores, hubieran disminuido en algún porcentaje. Se crean leyes, se hacen campañas publicitarias, las escuelas para padres son obligatorias en los centros escolares, pero parece que poco contribuyen a que todos los adolescentes y jóvenes de hoy practiquen valores y los fomenten entre sus grupos de pertenencia. El mismo Ministerio de Educación a través de su sitio en Internet acepta que según encuestas realizadas acerca de los valores de los salvadoreños se afirma que “esta sociedad acepta ser machista en un 70 por ciento, al tiempo que el 83.3 por ciento de los encuestados está más proclive a incentivar “buenos modales” en los niños/as y a que sean obedientes más que a fomentarles la independencia o el desarrollo de la imaginación”9. Ineficacia de las instituciones sociales para incidir positivamente en la formación de valores. En el documento Desafíos de las Políticas y Programas en Formación de Valores MINED, menciona a la familia como una institución no sólo importante, sino muy importante. Sin embargo, la situación de conflicto de muchas familias salvadoreñas está en contraposición con esta aspiración de la población. Los datos reflejan, además, que debe hacerse énfasis en valores como la perseverancia y la determinación que ayuden a los jóvenes a trabajar con entereza, de acuerdo a objetivos y metas para consolidar mejor sus proyectos de vida. Un dato interesante a destacar acerca del mismo tema es que la escuela tiene un rol fundamental en la formación de los valores, “lo cual debe a su vez acompañarse de un proceso integral en el cual el resto de instituciones y procesos sociales en su conjunto contribuyen efectivamente a lograr la práctica de valores que nos dignifican como seres humanos”.10 Las últimas preguntas acerca de la efectividad de los programas mencionados es saber como se aplican, se desarrollan y evolucionan. Por ejemplo, si existen programas recreativos y culturales, cuantos jóvenes tienen acceso a ellos. ¿Qué pasa con los que quedan fuera porque la oferta de los programas no es atractiva o no llena sus expectativas?, o si en un certamen de oratoria solo se inscriben los estudiantes mas aplicados. ¿En donde quedan los estudiantes que son propensos a formar parte de pandillas? ¿Existen programas que los involucren? La importancia de estudiar esta temática es cuantificar y cualificar cuales instituciones sociales están realizando esfuerzos por educar en valores y verificar si el ese esfuerzo es en conjunto o de forma aislada. Con ellos lograremos conocer las causas de la crisis de valores y relacionar los elementos principales que reorienten las estrategias y metodologías empleadas. La llamada crisis social de la sociedad salvadoreña se inscribe en un amplio contexto configurado por circunstancias diversas, entre las cuales la influencia del pasado conflicto bélico político es uno entre muchos. A nadie escapa que durante dicho conflicto, las partes opuestas fomentaron explícitamente, valores como la intolerancia, el odio al contrario e incluso la eliminación del discrepante, aunque se concertó la paz, el cambio actitudinal no fue completo. Sin que sea la única instancia responsable de la formación moral y cívica, la escuela en todos sus niveles ha sido persistentemente mencionada como la institución idónea e influyente en este decisivo aspecto de la educación. En la reforma educativa salvadoreña se le asignó a la escuela salvadoreña mayor responsabilidad y liderazgo en el fomento de la comprensión y la práctica de normas y valores compartidos por la sociedad. Según el estudio “Diagnóstico de la Incidencia de la comunicación social en la reconciliación nacional de El Salvador” realizado por la Universidad Centroamericana y otros (1995), el mapa comunicativo de El Salvador se caracteriza por el predominio de los medios comerciales de comunicación, cuya dinámica se sustenta en dos ejes principales. Por un lado el alto nivel de competencia empresarial y por el otro, una fuerte vinculación con los sectores gubernamentales. Esta dinámica junto con la alta concentración de la propiedad y una potente capacidad de difusión, les posibilita incidir de manera preponderante en el flujo comunicativo del país cubriendo todo el territorio nacional. La comisión de educación, ciencia y desarrollo, recuerda en cambio, que en la sociedad moderna los medios de comunicación social desempeñan un papel importante en la información, la promoción y la identidad cultural, así como en la formación de valores, críticas y opiniones. Alerta además sobre la expansión de las comunicaciones masivas que como una tercera y poderosa fuerza, ejerce su influencia indiscriminada sobre las nuevas generaciones. Los medios tienen un gran potencial para convertirse en escuelas paralelas que beneficien a todos pero en realidad, esta vocación cultural de los medios no se manifiesta suficientemente, y en algunos casos, sus fines no son coherentes con las aspiraciones de desarrollo humano. La Comisión advierte que El Salvador puede estar cayendo en una especie de enfermedad, la anomia, es decir, un proceso en el cual el sistema de normas deja de ser percibido con claridad y va perdiendo su capacidad para influenciar y controlar. Los objetivos de la educación formal y los de los medios de comunicación, marcan rutas diferentes y contradictorias. Mientras la reforma educativa aboga por fomentar valores como la libertad, la verdad, la justicia, el bien, la belleza, la solidaridad, la competitividad y la seguridad; la educación informal, transmitida por los medios, fomenta la violencia, la ley del más fuerte, el individualismo, la fantasía del superhéroe que hace justicia por su propia mano y los valores estereotipados de las novelas. A veces cuando se buscan las causas del salvadoreño violento, del salvadoreño machista, del salvadoreño no solidario, del salvadoreño despreocupado por su comunidad o apático ante la cuestión política, se debería analizar con más cuidado el mensaje difundido por los medios de comunicación social, especialmente la televisión. No solo se copian las modas o los cortes de pelo de los artistas de las telenovelas, también se toman esquemas de conducta, modelos de sociedad, modelos de familia, modelos de amistad, etc. Estudios críticos sobre le papel de los medios de comunicación social, reconocen los efectos psicológicos, ideológicos, culturales, políticos y económicos, no solo en el joven sino en loa sociedad entera (Guillermo Orozco, al rescate de los medios 1994). El papel que juega el medio en la formación de los valores morales “Para Kohlberg los estadios del desarrollo moral están relacionados con la edad y siguen una secuencia invariante siendo universales (la secuencia no se ve afectada por las condiciones sociales o culturales, éstas solo influyen en la velocidad con que se pasa de un estadio a otro)”11 En contradicción a Kohlberg, Vigotski considera que el medio incide de manera determinante en la configuración de la personalidad y la identidad del individuo. El Salvador es un ejemplo de ello, donde, por los bajos niveles de escolaridad, y la preparación académica de los padres, además de la influencia de sus pares muchos no alcanzan a adaptarse de una manera adecuada a la sociedad, integrándose a grupos antisociales como son las pandillas juveniles y las maras. “El tercer nivel de razonamiento moral según Kohlberg (1968): Moralidad de principios autónomos (a los trece años, en la edad adulta temprana o nunca), marca el logro de la verdadera moralidad. Por primera vez, la persona reconoce la posibilidad de conflicto entre dos estándares socialmente aceptados y tratar de decidir entre ellos. El control de la conducta ahora es interno, ambos estándares se cumplen y se razonan acerca del bien y del mal. Las etapas 5 y 6 pueden ser métodos alternativos del nivel más alto de razonamiento moral. El quinto periodo del desarrollo moral de Kohlberg es la explicación del desarrollo del juicio moral conectado, por una parte, con los estadios del desarrollo cognitivo, y por otra, con los cambios en la capacidad creciente de asumir la perspectiva de otras personas. (estadio de la asunción de roles) La etapa 5 moralidad de contrato, de derechos individuales y de la ley democráticamente aceptada. La gente piensa en términos racionales, valora la voluntad de la mayoría y el bienestar de la sociedad. Por lo general considera que estos valores tienen más respaldo si se ajustan a la ley. Aunque reconocen que en ocasiones la necesidad humana y la ley se ven en conflicto, consideran que a largo plazo, es mejor para la sociedad obedecer la ley”.12 Algunas leyes destinadas a tratar las conductas desadaptadas de los adolescentes y jóvenes en vez de buscar soluciones adecuadas a la problemática la profundizan provocando un creciente aumento de delincuencia, violencia y muerte. “El sexto periodo es la aplicación de sus tesis a la teoría y practica de la educación moral. Esta teoría permite definir los objetivos a alcanzar (los estadios superiores) y los pasos para lograrlos y por otro lado comporta un método (crear un contexto que permita a los alumnos entrar en contacto con tipos de razonamiento moral más elevados que los suyos y una técnica principal (fomentar la discusión en grupos sobre conflictos morales) Moralidad de principios éticos universales. La gente hace lo que considera personalmente correcto; sin considerar las restricciones legales ni la opinión de los demás. Actúan de acuerdo con estándares interiores, sabiendo que se condenaran así mismos si no lo hacen.”13 En uno de los principios universales de la humanidad como la democracia, el dialogo es una de las formas de participación que permiten al ser humano resolver sus conflictos. Sin embargo, esto significa apostarle a una forma de vida basada en la tolerancia mutua y en la confianza activa de las instituciones aceptando las diferencias y la integridad de los otros, aspecto que en nuestro país estamos lejos de alcanzar. El sistema político y económico ha abandonado la función educativa generando una población poco culturizada y desigualdad en los ingresos de la población inequidad que origina la emigración de un quinto de la población salvadoreña hacia Estados Unidos ocasionando el problema de la paternidad irresponsable en El Salvador, miles de padres de familia renunciaron y están renunciando a la obligación de proteger y acompañar a sus hijos e hijas hasta que lleguen a su edad adulta. Por otro lado el Estado no da la debida protección incumpliendo el artículo 34 de la constitución política de El Salvador que expresa de manera contundente que todo menor tiene derecho que vivir en condiciones familiares y ambientales que le permitan su desarrollo integral para lo cual tendrá la protección del Estado. Por otro lado la dinámica laboral de la última década con sus horarios de domingo a domingo impide a miles de padres de familia efectuar sus obligaciones parentales por cumplir con obligaciones de alimentación y un techo seguro. Los jóvenes por otro lado necesitan de apoyo psicológico, afectivo y de valores morales. “El impacto de la economía en la globalización ha generado el crecimiento en las exportaciones agrícolas y textiles (maquilas), produciendo ingresos ascendentes. Esto a la vez genera empleo de maquila que se multiplicó del 1990 al 2000 alcanzando casi 90,000 puestos de trabajo. La mayoría de la población empleada se caracteriza por el bajo nivel de calificación de fuerza de trabajo y se asocia a las bajas tasas de escolaridad de educación provocando en el área laboral bajos salarios”14. Nuestra sociedad es fuertemente afectada por el alto índice de delincuencia y la violencia intra familiar. El PNUD 2003 ha estimado unos 1,717 millones de dólares para erradicar tal fenómeno, para ello El Salvador destina un 115% de PIB a la violencia. 15 Por otro lado la depuración anual de miles de inmigrantes indocumentados desde Estados Unidos (la mayoría de estos jóvenes) es un problema severo, pues empuja a la sociedad Centroamericana a jóvenes que no se han insertado en país. “El problema de la violencia estudiantil se incrementó después de firmada la paz. La violencia ha protagonizado por estudiantes no puede ser aisladas a otro tipo de violencia que sacude al país en la actualidad”16 En el Salvador antes que el problema de los jóvenes se tiene el problema de los adultos, y mal Hacen estos en pretender verlo como algo ajeno a ellos. Ante todo, los adultos (políticos, empresarios, profesores, padres de familia) no han sabido organizar una sociedad en la que las nuevas generaciones no solo se sientan acogidas sino que también tengan opciones para una vida digna. Son los adultos quienes propagan valores y normas contrarias a la convivencia pacifica y al respeto a los otros. Son ellos los que promueven la doble moral, que tanto daño ha hecho a la convivencia social en el país: condenan y profieren improperios contra todo aquello que consideran malo, pero no dudan en asumirlo cuando creen que nadie los ve. Esa doble moral los lleva a pretender ser el modelo a seguir por los jóvenes, olvidando que estos ni son ciegos ni tontos. Son los adultos los que no respetan el derecho de los jóvenes de ser tales, con los riesgos y peligros que ello supone, absurdamente, pretende que estos se ahorren la experiencia de equivocarse y con ello, de hacerse mayores de edad. El expediente preferido por los adultos es evitar que los jóvenes repitan sus errores de juventud; lo que sucede es que los errores no los cometieron siendo jóvenes, sino siendo adultos. Y lo peor de todo, es que muchos de los que quieren proteger a los jóvenes, no supieron protegerse a si mismos, ni han sabido cuidar al país que los vio nacer. Por ultimo los adultos han mezclado todo el problema de la juventud: han mezclado rebeldía juvenil con delincuencia, tatuajes con maras, sexualidad con inmoralidad y música con perversión, asociando lo bueno a un estilo de vida que pocos humanos pueden cumplir: absoluta rectitud moral, control total de las pasiones, disciplina y sobriedad angelicales, y limpieza y pulcritud en el vestir. En suma los adultos han olvidado que fueron jóvenes, que los padres de muchos de ellos no tuvieron el tino para entenderlos y que eso los frustro. No se les puede exigir que se comporten según el patrón ideal de ciudadano (respetuosos de las leyes, solidarios, tolerantes, dedicados a los estudios, dispuestos a servir a los suyos), cuando sus padres y profesores, así como las autoridades civiles y religiosas representan muchas veces todo lo opuesto y cuando la sociedad en la que viven es poco acogedora para la mayoría de ellos. Conclusión La mayoría de las interpretaciones sobre el fenómeno apuntan a culpabilizar a los jóvenes por sus arrebatos de violencia pero son pocos los que han puesto sus dedos acusadores sobre sí mismos. Pocos se muestran dispuestos a aceptar que la sociedad que han construido no necesariamente es una fiel imagen de los valores democráticos y de convivencia pacifica que se les reclama a los jóvenes. Factores de índole personal, familiar y comunitario son el principal detonante de las acciones de violencia protagonizada por los jóvenes en las escuelas y fuera de sus muros. La situación de la seguridad ciudadana es tema vital en casi todos los países. las pandillas juveniles existentes en toda la región y los fenómenos asociados a ellas tales como la precaria situación económica en nuestro país, la falta de oportunidades para los jóvenes, las débiles políticas gubernamentales orientadas al sector juvenil y los altos índices de violencia cobra diariamente la vida de muchos salvadoreños. “Un profesor de comunicaciones se preguntaba cuantas veces aparecen en los medios de comunicación, como noticia destacada, los representantes de la sociedad haciendo acciones positivas que promuevan la difusión de valores. ¿Cuántas veces ha sido primera plana o noticia importante la presentación de un libro? ¿Por qué no se insiste en lo bueno que hace la sociedad para salir adelante? ¿Por qué no dar un tratamiento más adecuado a las noticias de violencia o de violaciones sexuales o de asaltos? ¿Qué tipo de salvadoreño queremos conformar con este tipo de tratamiento informativo? ¿Acaso son esos los valores que queremos promover? ¿Cómo evitar una sociedad violenta si la acosamos con hechos y acciones violentas en los medios? ¿Cómo romper con un comportamiento morboso, si la presentación de las noticias promueve la morbosidad?”17 Nuestras sociedades tienen tendencia a plantear los valores en el terreno más abstracto posible, y en consecuencia, con un idealismo muy alejado de lo real. Esto da lugar a la hegemonía de un discurso publico, cargado de palabras fetiche, místicas y con escaso contenido que construyen, como diría Marcuse, un universo poblado de hipótesis que se auto validan y que repetidas incesante y monopolísticamente, se tornan definiciones o dictados, llegando a desconectar esos valores de las practicas efectivamente vigentes. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/alba-palacios-primera-secretaria-asamblea-nacional-su-despacho.html	Alba Palacios Primera Secretaria Asamblea Nacional Su Despacho	por la Presidencia de la República. Managua, 05 de agosto de 2014. Compañera Alba Palacios Primera Secretaria Asamblea Nacional Su Despacho. Estimada compañera Palacios: Por orientaciones del Presidente de la República, comandante Daniel Ortega Saavedra, me permito remitirle Iniciativa de "Ley de Reforma a la Ley Nº.698 Ley General de los Registros Públicos", publicada en La Gaceta, Diario Oficial Nº.239 del 17 de diciembre de 2009, para que conforme a su solicitud se le conceda el proceso de formación de Ley. Sin más a que referirme, le saludo fraternalmente. Paul Oquist Kelley Secretario Privado para Políticas Nacionales Managua, 05 de agosto de 2014. Compañero René Núñez Téllez Presidente Asamblea Nacional Su Despacho. Estimado compañero Presidente: Con la correspondiente Exposición de Motivos y Fundamentación, adjunto a la presente te remito la Iniciativa de "Ley de Reforma a la Ley Nº.698 Ley General de los Registros Públicos", publicada en La Gaceta, Diario Oficial Nº.239 del 17 de diciembre de 2009, para que conforme a su solicitud se le conceda el proceso de formación de Ley. Sin más a que referirme, te saludo fraternalmente. Daniel Ortega Saavedra Presidente de la República de Nicaragua EXPOSICIÓN DE MOTIVOS Ingeniero René Núñez Téllez Presidente Asamblea Nacional Su despacho. La Ley Nº.698, Ley General de los Registros Públicos, publicada en La Gaceta No. 239 del 17 de diciembre del 2009, ha contribuido, sin lugar a dudas, a la modernización de los registros públicos de Nicaragua. La eficacia de las leyes debe ser revisada constantemente por la Asamblea Nacional. En ese sentido, el artículo 126 de dicha Ley, relacionado con la cancelación oficiosa de las hipotecas, pretendió la limpieza registral de gravámenes que tuviesen más de diez años de inscripción, contados a partir del vencimiento del plazo de la obligación, con el objetivo de facilitar el comercio jurídico. La intervención y posterior liquidación forzosa del Banco del Sur (Bancosur), Banco Intercontinental, S.A. (Interbank), Banco del Café (Bancafe), Banco Nicaragüense de Industria y Comercio, S.A. (Banic) y Banco Mercantil (Bamer), concluyó con el traspaso de los activos residuales (cartera, créditos, gravámenes, etc.) a favor del Estado. Asimismo, la desincorporación y posterior liquidación de la banca estatal o mixta, como fueron los casos del Banco Nacional de Desarrollo (Banades), el Banco Inmobiliario (BIN) y el Banco de Crédito Popular (BCP), también concluyeron con el traslado de los activos residuales a favor del Estado. El Banades, que en su larga historia sufrió varias transformaciones, a su nominación, pasando de Banco Nacional de Nicaragua a Banco Nacional de Desarrollo, absorbió al Instituto de Fomento Nacional (Infonac). Por su parte, el Banic absorbió al Banco de América S.A., Banco de Centroamérica S.A., Banco del Exterior S.A., las empresas financieras Corporación Franco Americana de Finan (Francofin), la Compañía Interfinanciera Nicaragüense S.A. (Interfinanciera), Inversiones Nicaragüenses Desarrollo S.A. (Indesa), Corporación Nicaragüense Inversiones (CNI), Financiera del Norte S.A. (Finsa). Financiera de Occidente S.A, (Fidosa) y Financiera Industrial Agropecuaria S.A. (FIA). El BIN absorbió a las entidades financieras Inmobiliaria de Ahorro y Préstamo, S.A (Lapsa), Centroamericana de Ahorro y Préstamo, S.A. (Capsa), y Financiera de la Vivienda (Financiera). Muchos de estos activos residuales son créditos, cuyos gravámenes están inscritos en los registros públicos correspondientes a favor del Estado. Por lo que la implementación del artículo 126 de la Ley Nº.698 dificulta y limita la posibilidad del Estado de ejercer sus derechos crediticios en el corto periodo de tiempo establecido en este. Cinco años después de la entrada en vigencia de la Ley Nº.698, la aplicación del artículo 126 de la misma, nos lleva a concluir que esta norma jurídica ha sido negativa para las finanzas del Estado, porque estos gravámenes están siendo cancelados, por lo que el Estado deja de percibir recursos necesarios para compensar las asistencias financieras dada a los Bancos extintos. En este el último periodo, con el procedimiento expedito de cancelación oficiosa de gravámenes producto de este procedimiento, el Estado de Nicaragua ha dejado de percibir de parte de los deudores (personas naturales y jurídicas) un monto de C$48,558,977.75 y U$75,355,889.51, circunstancia que afecta gravemente las finanzas del Estado. La mayoría de estos gravámenes cancelados oficiosamente se concentran en los departamentos de Managua, León, Nueva Segovia y Chontales, aunque encontramos también en el resto del país. El proyecto de reforma al artículo 126 de la Ley Nº.698 pretende corregir esta sangría en contra de las finanzas del Estado, reafirmando la aplicación general de la institución de la prescripción negativa, pero estableciendo una excepción parcial de imprescriptibilidad relacionada únicamente con las obligaciones, créditos y gravámenes provenientes de la banca liquidada y desincorporada. FUNDAMENTACIÓN: Nuestro Código Civil consagra la institución de la prescripción (artículos 868-926). De igual manera, el artículo 1151 del Código de Comercio consagra la prescripción en materia mercantil. El artículo 877 del Código Civil estableció que "los acreedores o cualquiera otra persona interesada en hacer valer la prescripción, pueden oponerla, aunque el deudor o el propietario renuncien a ella". Así mismo, el artículo 878 del Código Civil ordena que "El Estado y todas las demás personas jurídicas están sujetas a la prescripción como los particulares". Y el art. 1151 del Código de Comercio ordena que "prescribirán en tres años, todas las acciones mercantiles que no tienen plazos especiales señalados en este Código". El proyecto de reforma del artículo 126 de la Ley Nº.698, no pretende derogar la institución de la prescripción, sino únicamente establecer una excepción parcial para el caso de las obligaciones y créditos de las instituciones financieras cuyos activos han sido asumidos por el Estado. La parte in fine del arto. 41 de nuestra Constitución Política establece que "(...) Es deber de cualquier ciudadano nacional o extranjero pagar lo que adeuda". Por lo antes expuesto y con fundamento en lo dispuesto en el numeral 2) del artículo 140, numeral 3) del artículo 150 todos de la Constitución Política de Nicaragua, artículo 90 párrafo segundo y artículo 91 de la Ley Nº.606, Ley Orgánica del Poder Legislativo de la República de Nicaragua y sus reformas contenidas en su texto refundido, publicado en La Gaceta, Diario Oficial Nº. 16 del 28 de enero del 2013, someto a consideración de la Asamblea Nacional la presente Iniciativa de "Ley de Reforma a la Ley Nº.698 Ley General de los Registros Públicos", publicada en La Gaceta, Diario Oficial Nº.239 del 17 de diciembre del 2009, a fin de que se le dé el debido proceso de formación de la Ley. Hasta aquí la Exposición de Motivos y Fundamentación. PRESIDENTE RENÉ NÚÑEZ TÉLLEZ: Envíese el presente proyecto de ley a la Comisión de Justicia y Asuntos Jurídicos. PRIMERA SECRETARIA ALBA PALACIOS BENAVÍDEZ: Remitimos a los diputados siempre en el Adendum Nº.03, PUNTO II.- PRESENTACIÓN DE INICIATIVAS DE LEYES Y DECRETOS. Punto 2.40: LEY DE REFORMA A LA LEY Nº.286, LEY ESPECIAL DE EXPLORACIÓN Y EXPLOTACIÓN DE HIDROCARBUROS, presentada por la Presidencia de la República. SEGUNDA SECRETARIA LORIA RAQUEL DIXON BRAUTIGAM: Managua, 07 de agosto de 2014. Compañera Alba Palacios Benavídez Primera Secretaria Asamblea Nacional Su Despacho. Estimada compañera Palacios: Por orientaciones del Presidente de la República, comandante Daniel Ortega Saavedra, me permito remitirle Iniciativa de Ley de Reforma a la Ley Nº.286, Ley Especial de Exploración y Explotación de Hidrocarburos", publicada por el Digesto Jurídico del Sector Energético 2011, en La Gaceta, Diario Oficial Nº.173, del 11 de septiembre de 2012, para que conforme a su solicitud se le conceda el proceso de formación de Ley. Sin más a que referirme, le saludo fraternalmente. Paul Oquist Kelley Secretario Privado para Políticas Nacionales Managua, 07 de agosto de 2014. Compañero René Núñez Téllez Presidente Asamblea Nacional Su Despacho. Estimado compañero Presidente: Con la correspondiente Exposición de Motivos y Fundamentación, adjunto a la presente te remito la Iniciativa de Ley de Reforma a la Ley Nº.286, "Ley Especial de Exploración y Explotación de Hidrocarburos", publicada por el Digesto Jurídico del Sector Energético 2011, en La Gaceta, Diario Oficial Nº.173, del 11 de septiembre de 2012, para que conforme a su solicitud se le conceda el proceso de formación de Ley. Sin más a que referirme, te saludo fraternalmente. Daniel Ortega Saavedra Presidente de la República de Nicaragua EXPOSICIÓN DE MOTIVOS Ingeniero René Núñez Téllez Presidente Asamblea Nacional Su despacho. La Ley Nº.286, "Ley Especial de Exploración y Explotación de Hidrocarburos", fue aprobada en el año 1998, con el objeto de fomentar, regular y establecer las condiciones básicas de las actividades de reconocimiento superficial, exploración y explotación de los hidrocarburos producidos en el país, así como su transporte, almacenamiento y comercialización. Este marco legal sirvió de base para la negociación de los Contratos de Concesión de Exploración y Explotación de Hidrocarburos vigentes a la fecha. La experiencia en estos primeros años de impulso en el sector petrolero nos obliga a la revisión de algunas disposiciones de la legislación de la materia, que requieren determinados ajustes a fin de armonizar los plazos de las actividades previstas en la Ley y promover la participación del Estado de Nicaragua, a través de la Empresa Nicaragüense del Petróleo (Petronic), en el desarrollo de las actividades previstas en la ley, orientada a la obtención de mayores beneficios para el Estado de Nicaragua, al amparo del artículo 102 de nuestra Constitución Política. Como una lección aprendida hemos podido constatar que los plazos del período de exploración resultan insuficientes cuando el resultado de la perforación no es un descubrimiento comercial y consecuentemente se requiere de más evaluación, siendo que en tal circunstancia se precisa de efectuar análisis e interpretación de los datos que dicha actividad haya arrojado y adicionalmente se requiere de nuevos levantamientos sísmicos, magnéticos, gravimétricos, geoquímicos, geológicos con o sin perforación, planos topográficos y otros métodos de prospección que coadyuven a las decisiones para continuar nuevas acciones de perforación. En este sentido, se hace necesario considerar que Nicaragua ofrece aún a la industria petrolera internacional, áreas subexploradas, zonas con bajos niveles de actividad exploratoria de la que se cuenta con muy poca información existente y de buena calidad. Las áreas subexploradas requieren de más tiempo y tecnología para realizar nuevos estudios que comprenden levantamiento, procesamiento e interpretación geológica y geofísica. Lo anteriormente expuesto, hace que nuestras áreas disponibles para exploración petrolera presenten mayor incertidumbre y riesgo al inversionista; por lo que, para determinar la perspectividad, es necesario la ejecución de más estudios. La Ley Nº.286, "Ley Especial de Exploración y Explotación de Hidrocarburos", publicada por el Digesto Jurídico del Sector Energético 2011, en La Gaceta, Diario Oficial Nº.173, del 11 de septiembre de 2012, en su artículo 4 declara de interés nacional y de utilidad pública las actividades objeto de dicha Ley, por lo que es imperativo revisar y de ser necesario, adecuar los plazos actuales para garantizar el desarrollo de las actividades de exploración y explotación de hidrocarburos en el país, las que están orientadas a promover la inversión extranjera y desarrollar la industria petrolera en el país. En cuanto al artículo 36 de la Ley, este establece que el Ministerio de Energía y Minas (MEM), puede extender la fase de exploración de ser necesario, por un tiempo no mayor a un (1) año para completar las perforaciones de pozos exploratorios en procesos o por necesitarse pruebas de evaluación y de valoración. Hemos comprobado que las compañías petroleras requieren períodos de exploración con mayor duración, que les permitan superar las dificultades que enfrentan en las zonas emergentes como nuestro país y que principalmente precisan contar con el tiempo adecuado para llevar a cabo los trabajos geológicos y geofísicos complementarios y procesar e interpretar datos sísmicos obtenidos, así como evaluar el resultado del o de los pozos perforados en el período exploratorio original; por lo que se hace necesario reconsiderar la ampliación del plazo del período de exploración, mediante la consideración de prórrogas que permitan a los Contratistas completar el proceso exploratorio en base a programas de trabajos específicos que requieran y que autorice el Ministerio, conforme el resultado de los estudios obtenidos en la etapa previa. Asimismo, hemos previsto que si se extiende el período del plazo exploratorio por medio de la reforma al artículo 36, facultando al MEM para extender prórrogas, sin que estas excedan seis (6) años en total, según sea necesario de acuerdo al programa de trabajo que se requiera ejecutar en cada caso, se hace conveniente reformar el texto actual del artículo 45 de la Ley, el que dispone que si el contratista declara uno o más descubrimientos comerciales en el área del contrato, el plazo de duración de este será de treinta (30) años, a partir de la fecha de suscripción del contrato, con opción a prorroga por un plazo de hasta cinco (5) años, considerando apropiado establecer un plazo de treinta (30) años, para asegurar al inversionista un término adecuado para el desarrollo del yacimiento y recuperación de su inversión en el período de explotación, con opción a prorroga hasta por diez (10) años. Finalmente consideramos que si las compañías superan los retos que se han planteado, constituye también un beneficio para el país, puesto que las compañas de perforación exitosas atraen interés y actividad hacia la nación y el reto es encontrar petróleo en cantidades comerciales en Nicaragua. FUNDAMENTACIÓN El Estado es responsable de promover el desarrollo integral del país y cómo gestor del bien común, debe garantizar los intereses y necesidades particulares, sociales, sectoriales y regionales de la nación; así mismo, es responsabilidad del Estado proteger, fomentar y promover las formas de propiedad y de gestión económica y empresarial privada, estatal, cooperativa, asociativa, comunitaria, familiar, comunal y mixta, para garantizar la democracia económica y social, y que el ejercicio de las actividades económicas corresponden primordialmente a los particulares. Por lo antes expuesto y con fundamento en lo dispuesto en el numeral 2) del artículo 140, numeral 3) del artículo 150 todos de la Constitución Política de Nicaragua, artículo 90 párrafo segundo y artículo 91 de la Ley Nº.606, Ley Orgánica del Poder Legislativo de la República de Nicaragua y sus reformas contenidas en su texto refundido, publicado en La Gaceta, Diario Oficial Nº.16 del 28 de enero de 2013, someto a consideración de la Asamblea Nacional la presente Iniciativa de "Ley de Reforma a la Ley Nº.286 "Ley Especial de Exploración y Explotación de Hidrocarburos". Hasta aquí la Exposición de Motivos y Fundamentación. PRESIDENTE RENÉ NÚÑEZ TÉLLEZ: Envíese el presente proyecto de ley a la Comisión de Infraestructura y Servicios Públicos. PRIMERA SECRETARIA ALBA PALACIOS BENAVÍDEZ: Remitimos a los diputados y diputadas siempre en el Orden del Día N°03, PUNTO II.- PRESENTACIÓN DE INICIATIVAS DE LEYES Y DECRETOS. Punto 2.41: LEY DE REFORMAS A LA LEY Nº.695, LEY ESPECIAL PARA EL DESARROLLO DEL PROYECTO HIDROELÉCTRICO TUMARÍN Y SUS REFORMAS Y ADICIÓN CONTENIDAS EN LA LEY Nº.816. Presentado por la Presidencia de la República. TERCER SECRETARIO WILFREDO NAVARRO MOREIRA: Managua, 26 de agosto de 2014. Compañera Alba Palacios Primera Secretaria Asamblea Nacional Su Despacho Estimada compañera Palacios: Por orientaciones del Presidente de la República, Comandante Daniel Ortega Saavedra, me permito remitirle la Iniciativa de "Ley de Reformas a la Ley Nº.695, Ley Especial para el Desarrollo del Proyecto Hidroeléctrico Tumarín y sus reformas y adición contenidas en la Ley Nº.816"; para que conforme a su solicitud se le dé el debido proceso de formación de la Ley. Sin más a que referirme, le saludo fraternalmente. Paul Oquist Kelley Secretario Privado para Políticas Nacionales Managua, 26 de agosto de 2014. Compañero René Núñez Téllez Presidente Asamblea Nacional Su Despacho Estimado compañero Presidente: Con la correspondiente Exposición de Motivos y Fundamentación, adjunto a la presente te remito la Iniciativa de "Ley de Reformas a la Ley Nº.695, Ley Especial para el Desarrollo del Proyecto Hidroeléctrico Tumarín y sus reformas y adición contenidas en la Ley Nº.816"; para que conforme a su solicitud se le dé el debido proceso de formación de la Ley. Sin más a que referirme, te saludo fraternalmente. Daniel Ortega Saavedra Presidente de la República de Nicaragua EXPOSICIÓN DE MOTIVOS Ingeniero René Núñez Téllez Presidente Asamblea Nacional Su despacho. El Proyecto Hidroeléctrico Tumarín de 253 MW, representa uno de los proyectos insignias que desarrolla nuestro Gobierno de Reconciliación y Unidad Nacional a fin de lograr la meta propuesta de cambiar y diversificar la matriz de generación de energía eléctrica de Nicaragua. Solo en el año 2,019, fecha proyectada de la entrada en operación comercial del Proyecto, representaría un 21.6% de la demanda proyectada para ese año, que unido al resto de la generación de energía con fuentes renovables, colocaría al país a la par de aquellas naciones abanderadas en el uso de las fuentes autóctonas, limpias y accesibles para generación de energía eléctrica, de igual forma, con dichas estimaciones la tarifa a los clientes finales se reduciría significativamente. Están claros los beneficios para el país, de realizar el Proyecto, a los anteriores podemos sumarle la reducción de la emisión de gases de efecto invernadero, que en el año 2008 fue estimada en un aproximado de 800,000 TC02/ el desarrollo de la economía local y la creación de aproximadamente 6,000 puestos de trabajo directos e indirectos, la mejoría en las condiciones de navegabilidad del Río Grande Matagalpa, la facilitación de proyectos de irrigación, reforestación y cultivo en las orillas del embalse y el desarrollo de una nueva comunidad local (nuevo Apawas) con infraestructura digna y adecuada. Por lo anterior, el Gobierno a través de las instituciones del sector eléctrico del país y de otras instancias como la Comisión Negociadora del Proyecto Hidroeléctrico Tumarín (Conephit) se ha dado a la tarea de cerrar las negociaciones con los inversionistas brasileños a los cuales se les ha otorgado vía Ley, la autorización para desarrollar y ejecutar tan importante Proyecto. Las negociaciones se han centrado en el principal documento requerido para lograr el cierre financiero del Proyecto, como lo es el Contrato de Compra Venta de Energía (CCVE) a ser suscrito entre el Desarrollador de Tumarín, es decir, la Empresa Centrales Hidroeléctricas de Nicaragua, S.A. (CHN) y las dos principales empresas de distribución de energía del país, Disnorte-Dissur. En dichas negociaciones, se hizo evidente la necesidad de realizar una serie de modificaciones a la Ley Especial del Proyecto y sus reformas, a fin de traspasar una serie de obligaciones del Estado al Desarrollador, ajustar los plazos de la autorización y determinar con claridad la forma de pago de la energía. Las obligaciones que actualmente son responsabilidad del Estado y con la aprobación de las modificaciones aquí propuestas pasarán a ser responsabilidad del Desarrollador, son: 1. La construcción de las obras del sistema secundario de transmisión, que incluye la longitud total de dos líneas simples de transmisión independientes, en 230 kilovoltios (kV) entre la subestaciones Tumarín y Mulukukú con sus respectivas bahías de conexión con el Sistema Nacional de Transmisión (SNT), conforme diseños aprobados por la Empresa Nacional de Transmisión Eléctrica, Enatrel. 2. La construcción del tramo de carretera en su longitud total que comunicará el poblado de San Pedro del Norte con el sitio de construcción de la Central Hidroeléctrica Tumarín y de los puentes necesarios en el referido tramo, conforme diseños aprobados por el Ministerio de Transporte e Infraestructura, MTI. Dichas obras que son hitos claves y parte de la ruta crítica de la etapa de inversión del Proyecto, estarán bajo la responsabilidad absoluta de El Desarrollador (CHN), siendo éste el responsable absoluto de las mismas, correspondiéndole al Estado la facultad de aprobar los diseños tanto de las obras de transmisión de la energía como de las de infraestructura vial. En las reformas, de igual manera se establecen la ubicación y coordenadas de tan importantes obras. Los ajustes de plazo que se realizaron fueron los siguientes: - La etapa de construcción que había sido estimada en aproximadamente cincuenta y nueve (59) meses, pasará a ser de cuarenta y ocho (48) meses, lo anterior como un compromiso de El Desarrollador de permitirle al país contar en el menor tiempo posible con la energía que producirá la Central Hidroeléctrica Tumarín. - El plazo de la Licencia de Generación pasó de 30 años a treinta y nueve (39) años (incluyendo el período de construcción, estimado en 4 años), lo anterior para permitirle a El Desarrollador recuperar la nueva inversión que realizará por aquellas obras que estará asumiendo con la aprobación de esta Ley. - El plazo de la Licencia Especial de Aprovechamiento de Aguas se adecúa al nuevo plazo de la Licencia de Generación. - Se establece un plazo cierto para que el Desarrollador solicite la Licencia de Generación, sesenta (60) días contados a partir de la entrada en vigencia de las reformas propuestas. Lo anterior, con el objetivo que El Desarrollador obtenga la Licencia e inicien de esa manera sus obligaciones con respecto a la construcción de la Central. Otras modificaciones importantes son: - Las facturas mensuales por venta de energía que presente El Desarrollador a las Empresas Distribuidoras de Energía, serán canceladas al tipo de cambio oficial del Banco Central de Nicaragua vigente en las fechas de pago, lo anterior para que el precio no incorpore el diferencial cambiario y que de esa manera no se vea afectado a la alza, protegiendo a los consumidores finales de la energía producida por la Central Hidroeléctrica Tumarín. - El punto de entrega de la energía del Proyecto Hidroeléctrico Tumarín será la subestación ubicada en Mulukukú y no la subestación ubicada en el sitio del Proyecto, como lo contempla la actual Ley. Lo anterior, permitirá que el país no asuma el costo de las pérdidas técnicas de transmisión, que se producen en el recorrido que hace la energía de aproximadamente 81 km. entre Tumarín y Mulukukú. En los primeros once (11) años de operación comercial, se garantiza a El Desarrollador el pago de la energía media estimada en 1184 GWh/año, con los márgenes de tolerancia establecidos en el CCVE, siempre y cuando la disminución de la generación no sea imputable a El Desarrollador. Del año doce (12) al año treinta y cinco (35) de operación comercial de El Proyecto, la energía facturada será la generación real entregada por El Proyecto, sin riesgo de despacho y no imputable a El Desarrollador. Si entra cualquier otro Proyecto aguas arriba en la cuenca del Río Grande de Matagalpa, la energía facturable anual deberá ser replanteada. Los primeros 11 años, fueron fijados en atención al tiempo de repago de los financiamientos tanto con el BCIE como con el Bndes de Brasil. - Para garantizar el pago de las facturas de energía establecidas en el CCVE, la Conephit negociará los términos y condiciones básicos de un Contrato de Constitución de Fideicomiso a ser suscrito entre las empresas distribuidoras, El Desarrollador y un banco comercial supervisado y fiscalizado por la Siboif, que será parte integrante del CCVE. La firma de este Contrato garantizará la prioridad de pago que la legislación de la materia otorga a Tumarín, por ser un proyecto de generación de energía con fuentes renovables, con una capacidad de generación por encima de los 60 MW. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html?page=3	Definición de términos operacionales	2.3 Definición de términos operacionales. Axiología: Teoría general de los valores, intenta establecer la esencia y la naturaleza del valor y de los juicios de valor. Es la rama de la Filosofía que estudia la naturaleza de los valores y juicios valorativos. La axiología se divide a su vez en dos grandes ramas: Ética: en cuanto teoría de los valores morales o de lo bueno. Estética: en cuanto teoría de los valores artísticos o de lo bello. Comportamiento: La palabra comportamiento generalmente se refiere a acciones de un objeto u organismo, usualmente en relación con su entorno o mundo de estímulos. El comportamiento puede ser consciente o inconsciente, público u oculto, voluntario o involuntario. El comportamiento en la gente cae dentro de un rango, siendo algunos comportamientos comunes, algunos inusuales, algunos aceptados, y otros fuera de los límites aceptados. La aceptación de un comportamiento es evaluada por las normas sociales y regulada por varios medios de control social. Deontología: Rama de la Ética cuyo objeto de estudio son los fundamentos del deber y las normas morales. Se la conoce también bajo el nombre de "Teoría del deber". Junto con la axiología es una de las dos ramas principales de la Ética normativa. Su concepto básico es que obrar "de acuerdo a la ética" se corresponde con obrar de acuerdo a un código definido de antemano. Un apartamiento de una norma previamente definida, en general por escrito, constituye una actitud o un comportamiento no-ético. Ética: Es una de las grandes ramas de la filosofía y tiene como objeto de estudio la moral y la acción humana. Intento racional de fundamentar la moral entendida en cuanto fenómeno de la moralidad. En otras palabras es el proyecto de crear una moral racional, universalizable y, en consecuencia, transcultural. Familia: Es un conjunto de personas unidas por lazos de parentesco que son principales de dos tipos: Vínculos de afinidad derivados del establecimiento de un vínculo reconocido socialmente, como el matrimonio. Vínculos de consanguinidad, como la filiación entre padres e hijos o los lazos que se establecen entre los hermanos que descienden de un mismo padre. También puede diferenciarse la familia según el grado de parentesco entre sus miembros: Familia nuclear - padres e hijos (si los hay) Familia extensa o patriarcal - además de la familia nuclear, incluye a los abuelos (muchas veces considerados los patriarcas), tíos, primos y demás parientes de primera línea consanguínea. Moral: Conjunto de costumbres, creencias, valores y normas de una persona o grupo social determinado que ofician de guía para el obrar, vale decir, que orientan acerca del bien o del mal —o bien, correcto o incorrecto— de una acción. Los conceptos y creencias sobre moralidad son generalizados y codificados en una cultura o grupo y, por ende, sirven para regular el comportamiento de sus miembros. La conformidad con dichas codificaciones es también conocida como moral y la civilización depende del uso generalizado de la moral para su existencia. La moral también se identifica con los principios éticos, orientaciones o valores que una comunidad está de acuerdo en respetar. Norma: En sociología, una norma social es una regla a la que se deben ajustar las conductas, tareas y actividades del ser humano en una determinada sociedad; el conjunto de las mismas compone la parte moral o ética de la cultura. Paradigma: El término paradigma se origina en la palabra griega “paradeigma”, que significa "modelo" o "ejemplo". A su vez significa "demostrar". Probablemente el uso más común de paradigma, implique el concepto de "cosmovisión" Por ejemplo, en ciencias sociales, el término se usa para describir el conjunto de experiencias, creencias y valores que afectan la forma en que un individuo percibe la realidad y la forma en que responde a esa percepción. Personalidad: La personalidad es el conjunto dinámico de características emocionales, de pensamiento y de conducta que son únicas a cada persona. Se puede definir como la suma total de las formas en que un individuo reacciona y se relaciona con los demás; son los rasgos mensurables que exhibe una persona. Principios: Leyes o normas de conducta que están orientadas a la acción. Los principios son declaraciones propias del ser humano, que apoyan su necesidad de desarrollo y felicidad, los principios son universales y se los puede apreciar en la mayoría de las doctrinas y religiones a lo largo de la historia de la humanidad. Se trata de leyes naturales de carácter general, universales, como, por ejemplo: amar al prójimo, no mentir, respetar la vida, etc. Teleología: Obrar éticamente como aquella actitud o comportamiento que contempla el bien para la mayoría, determinando qué es correcto y qué no lo es en función del resultado a alcanzar. Valores: Los valores, forman parte de los objetos, acciones y actitudes que el ser humano persigue por considerarlos valiosos. En fin, todo aquello que en un momento, deseamos o apreciamos. Los valores son la base de la autoestima. Se trata de un "sentimiento base" (McDougall), un sentimiento de respeto por uno mismo. Este sentimiento necesita, para mantenerse y verse reforzado, de un sistema de valores coherente. Se denomina valores al conjunto de pautas que la sociedad establece para las personas en las relaciones sociales. Valores cognoscitivos: Tienen que ver fundamentalmente con el conocimiento de la realidad y de las leyes que organizan esa realidad tanto externa como internamente. Valores estéticos: Se refieren a la creación de lo bello o su simple contemplación. Valores formales: Regulan el comportamiento del hombre ante situaciones de presión internos o externos, y creo que no son los que debemos formar. Valores humanos: Son aquellos valores que son exclusivos del hombre. Aquí encontramos valores como los económicos, la riqueza, el éxito, por ejemplo. La inteligencia y el conocimiento, el arte, el buen gusto. Y socialmente hablando, la prosperidad, el prestigio y la autoridad. Valores instrumentales: Representan modos de comportamiento y se expresan a través de adjetivos. Ejemplo: Confiable. Son también llamados conductuales o comportamentales. Valor moral: Todo aquello que lleve al hombre a defender y crecer en su dignidad de persona. El valor moral conduce al bien moral. Valores personalizados: Expresión legítima y auténtica del sujeto que los asume, y que son, en mi opinión, los valores que debemos fomentar. Valores sociales: Son los que tienen que ver con las normas de convivencia entre las personas y sus relaciones con ellas. Valores terminales: Son aquellos que representan objetivos, que expresan situaciones finales definidas por un sustantivo. Ejemplo: Confianza. Son también llamados valores de meta. Valores vitales: Se refieren a la instalación del sujeto en el mundo y a su relación placentera con el entorno. CAPITULO III METODOLOGÍA DE LA INVESTIGACIÓN Este capitulo tiene como propósito definir la metodología de trabajo que se empleó durante el desarrollo de la investigación, iniciando por definir el tipo de investigación que se utilizará, el universo y la muestra que se tomará para realizar la investigación, así como los métodos y técnicas empleados. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/por-outro-lado-por-outro-lado.html	Por outro lado: Por outro lado	Dado positivo: o esforço da pós-graduação feito nas últimas décadas tem mostrado resultados alentadores. Hoje o Brasil forma mais de 13.000 doutores e 40.000 mestres por ano. Dado positivo: o esforço da pós-graduação feito nas últimas décadas tem mostrado resultados alentadores. Hoje o Brasil forma mais de 13.000 doutores e 40.000 mestres por ano. Dado preocupante: Esse contingente de recursos humanos altamente capacitados pouco é absorvido pelas indústrias, sendo a grande maioria contratada nas universidades e órgãos públicos. Isso implica que nossa indústria perde a oportunidade de ser inovadora e competitiva.
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html#Esfuerzos_realizados_por_le_MINED_para_contrarrestar_la_perdida_de_valores.	Universidad de el salvador	UNIVERSIDAD DE EL SALVADOR FACULTAD DE CIENCIAS Y HUMANIDADES DEPARTAMENTO DE CIENCIAS DE LA EDUCACION LOS FACTORES ASOCIADOS A LA FORMACIÓN EN VALORES MORALES DE LOS ESTUDIANTES DE EDUCACIÓN MEDIA EN LAS INSTITUCIONES DE: INSTITUTO TÉCNICO “RICALDONE” Y EL INSTITUTO NACIONAL “ALBERTO MASFERRER” DEL MUNICIPIO DE SAN SALVADOR TRABAJO DE GRADUACIÓN PRESENTADO POR: CARLOS ALEXANDER CORTEZ VARGAS FLOR DE MARIA VILLALTA DOCENTE DIRECTOR MsD. OSCAR WUILMAN HERRERA RAMOS PARA OPTAR AL GRADO DE: LICENCIADO EN CIENCIAS DE LA EDUCACIÓN CIUDAD UNIVERSITARIA, JUNIO DE 2007. Autoridades de la Universidad de El Salvador Rectora: Maria Isabel Rodríguez Vice Rector Académico: Ing. Joaquín Orlando Machuca Vice Rectora Administrativa: Dra. Carmen de Rivas Secretaria General: Lic. Margarita Rivas de Recinos Autoridades de la Facultad de Ciencias y Humanidades Decana: M.D. Ana María Glower de Alvarado Vicedecano: Lic. Carlos Ernesto Deras Secretaria: Licda. Oralia Esther Román de Rivas Jefe del Departamento de Ciencias de la Educación: M.D. Fulvio Eduardo Antonio Granadino Alegría Coordinador Del Proceso De Grado: M.D. Rafael Girón Ascencio Docente Director: MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos AGRADECIMIENTOS_A_Dios'>AGRADECIMIENTOS A Dios Por haber iluminado mi camino y guiarme con su poder en el proceso de formación profesional. A mi madre: Rosalba Villalta Por haberme brindado su apoyo moral durante el estudio. A mis tías: Gloria Ruth Villalta, Berta Centeno e Isabel Villalta Por facilitarme sus beneficios económicos para alcanzar mis objetivos personales. A mi hermano: Roberto Carlos Villalta Por haberme brindado su amor fraterno y económico en todo momento A mi esposo: Alfonso Zarpate Por su apoyo incondicional. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por facilitarmos su asesoramiento en la elaboración del trabajo de grado. Flor de Maria Villalta AGRADECIMIENTOS A la Santísima Trinidad: Por brindarme sus dones de sabiduría, entendimiento y fortaleza durante toda mi vida. A mi padre, Raúl Cortez: Por su ejemplo de trabajo, honestidad, disciplina y perseverancia. A mi madre, María Angélica Vargas: Quien su amor, oraciones y cuidados me ha educado en el camino de la bondad y servicio a los demás. A mis hermanos: José Raúl, Berta María y Luis Eduardo: Su acompañamiento y apoyo me ha animado siempre a seguir adelante. A mis abuelitas: Berta Cáceres y María Bonilla: Por su ternura y atenciones mientras estuvieron conmigo y ahora me bendicen desde el cielo. A mis familiares y amigos: Quienes con palabras de ánimo y fidelidad constante lograron hacer más fáciles estos años de estudio. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por transmitirnos sus conocimientos y ayuda para solventar las dificultades encontradas en este trabajo. Carlos Alexander Cortez Vargas ÍNDICE PÁG. Introducción…………………………….……………………………...……….i CAPITULO I Planteamiento del problema 1.1 Situación problemática…………………………………………………….. 1 1.2 Enunciado del problema …………………………………………………... 19 1.3 Justificación.…………………………………………………………….…. 19 1.4 Alcances y delimitaciones……………………………………………...….. 21 1.5 Objetivos ………………………….……….……………………………..... 22 1.5.1 Generales 1.5.2 Específicos 1.6 Supuestos de la investigación………………………………………..…….. 22 1.6.1 Generales 1.6.2 Específicos 1.7 Indicadores de trabajo …………………….…………………………..…… 24 CAPITULO II Marco teórico 2.1 Antecedentes de la investigación….……………………..……….…….….. 27 2.2 Fundamentos teóricos…………….…………………………….…..…….... 31 2.3 Definición de términos operacionales…………………………..…………. 70 CAPITULO III Metodología de la investigación 3.1 Tipo de investigación…………………………………………………….... 77 3.2 Población…………………………………………………………………... 77 3.3 Muestra…………………………………………………………………...... 78 3.4 Métodos y técnicas e instrumentos de investigación ………...……..….. 79 3.5 Metodología y procedimiento……………………………………………... 80 CAPITULO IV Análisis e interpretación de resultados 4.1 Organización y clasificación de datos…………………………………….. 81 4.2 Análisis e interpretación de resultados de la investigación………….…... 164 4.3 Resultados de la investigación…………………………………….……... 187 CAPITULO V Conclusiones y Recomendaciones 5.1 Conclusiones……………………………….……………………….…... 195 5.2 Recomendaciones…………………………………………………….... 197 Bibliografía……………………………………………………….….. 199 ANEXOS - Resumen del diagnóstico - Cuadro de relaciones - Instrumentos de trabajo - Mapa de escenario INTRODUCCION La educación en valores implica un proceso de construcción, una transformación personal y colectiva de cada uno de los miembros de la comunidad escolar. En un mundo que cambia a toda velocidad en lo cultural, en lo social, en lo tecnológico, en todas sus fases y que genera un abrumador volumen de información, la educación en valores se convierte en una detención necesaria para analizar, ordenar, reorientar y dar una percepción de la realidad. El presente trabajo tiene como objetivo investigar los factores que influyen en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. Esta investigación se divide en cinco capítulos de la manera siguiente: En el capítulo I, Planteamiento del problema, se expone la situación problemática, delimitación conceptual, temporal y espacial del problema, justificación, alcances, objetivos, supuestos, aspectos e indicadores, referidos a la investigación. E i n el capítulo II, Marco Teórico, se hace referencia a los antecedentes históricos con relación a la formación en valores morales, definición, fundamentación teórica y conceptual. En el capítulo III, Metodología de la investigación, presenta el tipo de investigación, la población, la muestra de la investigación, los métodos, técnicas e instrumentos y los procedimientos a aplicar en el tratamiento de los datos. En el capítulo IV, Análisis e interpretación de resultados, se presentan los análisis cualitativo y cuantitativo, así como la organización, clasificación e interpretación de los datos obtenidos de la investigación. El capítulo V, presenta las conclusiones, recomendaciones y bibliografía. Finalmente se presenta junto a los anexos, el resumen del diagnóstico, instrumentos de trabajo, mapa de escenario, cuadros y gráficas de los resultados. CAPITULO I PLANTEAMIENTO DEL PROBLEMA Con el objeto de hacer mas especifico nuestro problema de investigación se ha estructurado en siete apartados. El primero de ellos es la situación problemática donde se presenta el comportamiento actual del problema, indicadores reales y la posición de los diferentes actores políticos y sociales en relación a los valores. En el segundo apartado establecemos el enunciado del problemas mencionando las variables que se relacionaran durante el estudio investigativo. Posteriormente se presenta la justificación donde se expresan las principales razones que dan pie a la investigación. Seguidamente se aborda alcances y delimitaciones, objetivos, supuestos de la investigación e indicadores de trabajo. 1.1 Situación Problemática Para iniciar la sistematización de la inmensa información acerca de los valores, nos adentraremos en su concepto. “Los valores, forman parte de los objetos, acciones y actitudes que el ser humano persigue por considerarlos valiosos. En fin, todo aquello que en un momento, deseamos o apreciamos”1. De esta manera los valores forman parte de todas las personas. Todos tenemos un grupo de valores; estos pueden ser buenos o malos. Algunas personas pueden considerar que sus valores son excelentes aunque les causen problemas en sus vidas. Un joven puede considerar que sus valores principales están alrededor de su grupo de amigos, quienes no siempre ofrecen los mejores momentos para crecer como personas. Se entiende por valor moral todo aquello que lleve al hombre a defender y crecer en su dignidad de persona. El valor moral conduce al bien moral. “Recordemos que bien es aquello que mejora, perfecciona, completa”.2 El valor moral perfecciona al hombre en cuanto a ser hombre, en su voluntad, en su libertad, en su razón. Se puede tener buena o mala salud, más o menos cultura, por ejemplo, pero esto no afecta directamente al ser hombre. Sin embargo vivir en la mentira, el hacer uso de la violencia o el cometer un fraude, degradan a la persona, empeoran al ser humano, lo deshumanizan. Por el contrario las acciones buenas, vivir la verdad, actuar con honestidad, el buscar la justicia, le perfeccionan. El valor moral lleva a construir al hombre, a hacerlo más humano. Depende exclusivamente de la elección libre, el sujeto decide alcanzar dichos valores y esto sólo será posible basándose en esfuerzo y perseverancia. El hombre actúa como sujeto activo y no pasivo ante los valores morales, ya que se obtienen basándose en mérito. Estos valores perfeccionan al hombre de tal manera que lo hacen más humano, por ejemplo, la justicia hace al hombre más noble, de mayor calidad como persona. Un valor cobrará mayor importancia en cuanto logre perfeccionar al hombre en un aspecto más íntimamente humano. “Los valores humanos inframorales: Son aquellos valores que son exclusivos del hombre. Aquí encontramos valores como los económicos, la riqueza, el éxito, por ejemplo. La inteligencia y el conocimiento, el arte, el buen gusto. Y socialmente hablando, la prosperidad, el prestigio, la autoridad, etc.”3 Ahora pasaremos a analizar el currículo educativo nacional y la relación que existe entre sus políticas en cuanto a la formación en valores y los supuestos vacíos que tantos profesionales de la educación, analistas educativos y estudiantes han señalado en tiempos recientes. Situación actual de los valores en el salvador. La formación en valores es mencionada en varios documentos oficiales emitidos en El Salvador. En la Ley General de Educación encontramos ciertas referencias interesantes: En el artículo 2 literal “e” se dice que uno de los fines de la educación nacional es “conocer la realidad nacional e identificarse con los valores de la nacionalidad salvadoreña…”. Mas adelante en el artículo 21, literal “g” se dice que uno de los objetivos de la educación básica es “Contribuir a la aprehensión, práctica y respeto a los valores éticos, morales y cívicos, que habiliten para convivir satisfactoriamente en la sociedad”. Por otro lado en el Capítulo III Art. 93 se menciona la responsabilidad de la familia: “Los padres de familia deberán involucrarse responsablemente en la formación de sus hijos y en el reforzamiento de la labor de la escuela, con el propósito de propiciar el desarrollo de los buenos hábitos, la disciplina, la auto-estima, los valores, el sentido de pertenencia y solidaridad y la personalidad en general.” Basándonos en lo anterior podemos realizar algunos cuestionamientos a los papeles que juegan el Estado, el Ministerio de Educación y la familia en la formación de valores. En primer lugar se menciona que la práctica y respeto de valores se fomentará oficialmente desde los grados de educación básica. Se supone que cuando los estudiantes llegan al nivel medio, ya deberán practicar lo valores aprendidos durante la etapa básica; pero basta con visitar un centro educativo público para comprobar que la mayoría de los niños y adolescentes no saludan, se irrespetan, se pelean, insultan a los maestros y se expresan mal de las personas con quienes conviven. Por otro lado, muchos adolescentes y jóvenes de bachillerato valoran a su grupo de amigos más que a su familia. Eso no es totalmente malo, pero cuando la influencia es negativa existe la posibilidad que esos grupos se transformen en pequeñas pandillas que luego engrosarán las filas de las maras. En esas agrupaciones no se practican valores positivos. Ellos tienen sus propios valores, que antes que ayudarles a crecer, los hunde en drogas, violencia y delincuencia. En la Ley General de Educación se dice que los niños y niñas serán educados para convivir satisfactoriamente en la sociedad.4 Nos preguntamos porqué los jóvenes de hoy no conviven en armonía con la sociedad. Constantemente se observan jóvenes que fallecen a causa de la crisis de valores que vive nuestro país. Según La Comisión de Educación, Ciencia y Desarrollo, instituida en 1994, en el documento final de sus aportes, titulado “Transformar la Educación para la Paz y el Desarrollo de El Salvador” propuso ideas que influyeron en una política educativa que promoviera la cristalización de los Valores en el Proyecto Educativo Nacional. En el primer capítulo del documento se insinuó la necesidad de vincular la educación y la vida, donde se menciona: “definir qué valores han de determinar y organizar la educación es tarea prioritaria a la cabeza de cualquier esfuerzo de reordenamiento educativo”. En 1998 fue declarado por el Ex Presidente de la República, Dr. Armando Calderón Sol, el “Año de los Valores”, con el fin de reconstruir creencias y valores perdidos por la guerra. En esos días ya se consideraba que existía una gran amenaza de no poder rescatar los valores que ya no se estaban practicando y que la reconstrucción del país necesitaba además, la reconstrucción del ser humano en todas sus dimensiones. Esfuerzos realizados por le MINED para contrarrestar la perdida de valores. Según Oscar Picardo Joao5, para intentar contrarrestar esa amenaza el Estado a través del Ministerio de Educación (MINED) preparó materiales adecuados para acompañar la iniciativa. Por un lado, una Guía Metodológica para la Formación en Valores Humanos y Éticos; esta guía posee una metodología de trabajo con seis elementos, a partir de la siguiente propuesta: Valor seleccionado para trabajar y practicar durante la jornada; reflexión sobre el valor; información pertinente al valor; referencias prácticas para cristalizar el concepto; actividades para involucrar a los estudiantes y criterios para verificar logros y evaluar. La guía cuenta con características psicológicas para tomar en cuenta en el trabajo con niños y adolescentes, y también con sus respectivos objetivos: 1) desarrollar y practicar valores que contribuyan a la formación integral; 2) fomentar la práctica de actitudes y hábitos positivos que contribuyan a actuar con responsabilidad y seguridad en sí mismos; 3) Fomentar la práctica de valores para lograr una mejor convivencia social; y 4) desarrollar sentimientos de solidaridad humana y de respeto a sus semejantes. Otras actividades gestionadas por el MINED6 fueron las capacitaciones para adiestrar a los maestros en cómo educar en valores, haciendo énfasis en que el ejemplo es un punto de partida vital; más de treinta y dos mil maestros fueron capacitados sobre la temática. También se realizaron talleres de consulta con maestros del sector público y privado y organismos de la administración escolar local, se capacitaron técnicos del MINED y se realizó un certamen Nacional y un Foro Nacional de Valores. Los programas específicos7 de formación en valores que impulsa el MINED son: - Educación en valores en la escuela - Educación ambiental - Educación con enfoque de género - Programas de apoyo a la formación de valores - Programas recreativos y certámenes - Educación física y deportes - Programas preventivos - Infraestructura y mantenimiento escolar - Reforma de la educación media - Sistema de educación técnica (media y superior) - Supervisión y evaluación de la educación superior “El Ministerio de Educación ha definido como uno de los grandes retos, complementar la educación formal con la educación no formal pero poco o nada dice de políticas en torno a la educación informal que es la que el estudiante recibe espontáneamente del medio ambiente incluyendo a los medios de comunicación social. La Comisión de Educación Ciencia y desarrollo a esbozado algunos criterios al considerar la necesidad de que el Estado, la familia, y los medios de comunicación social se conviertan en entes hábiles para diseñar y aplicar políticas educativas para mejorar la sociedad “. 8 Pareciera que con toda una estructura didáctica y metodológica montada especialmente para fomentar la práctica de valores, a estas alturas del desarrollo de la nación, los índices de delincuencia, criminalidad, desintegración familiar, delitos sexuales, y otras situaciones producto por una parte de la crisis de valores, hubieran disminuido en algún porcentaje. Se crean leyes, se hacen campañas publicitarias, las escuelas para padres son obligatorias en los centros escolares, pero parece que poco contribuyen a que todos los adolescentes y jóvenes de hoy practiquen valores y los fomenten entre sus grupos de pertenencia. El mismo Ministerio de Educación a través de su sitio en Internet acepta que según encuestas realizadas acerca de los valores de los salvadoreños se afirma que “esta sociedad acepta ser machista en un 70 por ciento, al tiempo que el 83.3 por ciento de los encuestados está más proclive a incentivar “buenos modales” en los niños/as y a que sean obedientes más que a fomentarles la independencia o el desarrollo de la imaginación”9. Ineficacia de las instituciones sociales para incidir positivamente en la formación de valores. En el documento Desafíos de las Políticas y Programas en Formación de Valores MINED, menciona a la familia como una institución no sólo importante, sino muy importante. Sin embargo, la situación de conflicto de muchas familias salvadoreñas está en contraposición con esta aspiración de la población. Los datos reflejan, además, que debe hacerse énfasis en valores como la perseverancia y la determinación que ayuden a los jóvenes a trabajar con entereza, de acuerdo a objetivos y metas para consolidar mejor sus proyectos de vida. Un dato interesante a destacar acerca del mismo tema es que la escuela tiene un rol fundamental en la formación de los valores, “lo cual debe a su vez acompañarse de un proceso integral en el cual el resto de instituciones y procesos sociales en su conjunto contribuyen efectivamente a lograr la práctica de valores que nos dignifican como seres humanos”.10 Las últimas preguntas acerca de la efectividad de los programas mencionados es saber como se aplican, se desarrollan y evolucionan. Por ejemplo, si existen programas recreativos y culturales, cuantos jóvenes tienen acceso a ellos. ¿Qué pasa con los que quedan fuera porque la oferta de los programas no es atractiva o no llena sus expectativas?, o si en un certamen de oratoria solo se inscriben los estudiantes mas aplicados. ¿En donde quedan los estudiantes que son propensos a formar parte de pandillas? ¿Existen programas que los involucren? La importancia de estudiar esta temática es cuantificar y cualificar cuales instituciones sociales están realizando esfuerzos por educar en valores y verificar si el ese esfuerzo es en conjunto o de forma aislada. Con ellos lograremos conocer las causas de la crisis de valores y relacionar los elementos principales que reorienten las estrategias y metodologías empleadas. La llamada crisis social de la sociedad salvadoreña se inscribe en un amplio contexto configurado por circunstancias diversas, entre las cuales la influencia del pasado conflicto bélico político es uno entre muchos. A nadie escapa que durante dicho conflicto, las partes opuestas fomentaron explícitamente, valores como la intolerancia, el odio al contrario e incluso la eliminación del discrepante, aunque se concertó la paz, el cambio actitudinal no fue completo. Sin que sea la única instancia responsable de la formación moral y cívica, la escuela en todos sus niveles ha sido persistentemente mencionada como la institución idónea e influyente en este decisivo aspecto de la educación. En la reforma educativa salvadoreña se le asignó a la escuela salvadoreña mayor responsabilidad y liderazgo en el fomento de la comprensión y la práctica de normas y valores compartidos por la sociedad. Según el estudio “Diagnóstico de la Incidencia de la comunicación social en la reconciliación nacional de El Salvador” realizado por la Universidad Centroamericana y otros (1995), el mapa comunicativo de El Salvador se caracteriza por el predominio de los medios comerciales de comunicación, cuya dinámica se sustenta en dos ejes principales. Por un lado el alto nivel de competencia empresarial y por el otro, una fuerte vinculación con los sectores gubernamentales. Esta dinámica junto con la alta concentración de la propiedad y una potente capacidad de difusión, les posibilita incidir de manera preponderante en el flujo comunicativo del país cubriendo todo el territorio nacional. La comisión de educación, ciencia y desarrollo, recuerda en cambio, que en la sociedad moderna los medios de comunicación social desempeñan un papel importante en la información, la promoción y la identidad cultural, así como en la formación de valores, críticas y opiniones. Alerta además sobre la expansión de las comunicaciones masivas que como una tercera y poderosa fuerza, ejerce su influencia indiscriminada sobre las nuevas generaciones. Los medios tienen un gran potencial para convertirse en escuelas paralelas que beneficien a todos pero en realidad, esta vocación cultural de los medios no se manifiesta suficientemente, y en algunos casos, sus fines no son coherentes con las aspiraciones de desarrollo humano. La Comisión advierte que El Salvador puede estar cayendo en una especie de enfermedad, la anomia, es decir, un proceso en el cual el sistema de normas deja de ser percibido con claridad y va perdiendo su capacidad para influenciar y controlar. Los objetivos de la educación formal y los de los medios de comunicación, marcan rutas diferentes y contradictorias. Mientras la reforma educativa aboga por fomentar valores como la libertad, la verdad, la justicia, el bien, la belleza, la solidaridad, la competitividad y la seguridad; la educación informal, transmitida por los medios, fomenta la violencia, la ley del más fuerte, el individualismo, la fantasía del superhéroe que hace justicia por su propia mano y los valores estereotipados de las novelas. A veces cuando se buscan las causas del salvadoreño violento, del salvadoreño machista, del salvadoreño no solidario, del salvadoreño despreocupado por su comunidad o apático ante la cuestión política, se debería analizar con más cuidado el mensaje difundido por los medios de comunicación social, especialmente la televisión. No solo se copian las modas o los cortes de pelo de los artistas de las telenovelas, también se toman esquemas de conducta, modelos de sociedad, modelos de familia, modelos de amistad, etc. Estudios críticos sobre le papel de los medios de comunicación social, reconocen los efectos psicológicos, ideológicos, culturales, políticos y económicos, no solo en el joven sino en loa sociedad entera (Guillermo Orozco, al rescate de los medios 1994). El papel que juega el medio en la formación de los valores morales “Para Kohlberg los estadios del desarrollo moral están relacionados con la edad y siguen una secuencia invariante siendo universales (la secuencia no se ve afectada por las condiciones sociales o culturales, éstas solo influyen en la velocidad con que se pasa de un estadio a otro)”11 En contradicción a Kohlberg, Vigotski considera que el medio incide de manera determinante en la configuración de la personalidad y la identidad del individuo. El Salvador es un ejemplo de ello, donde, por los bajos niveles de escolaridad, y la preparación académica de los padres, además de la influencia de sus pares muchos no alcanzan a adaptarse de una manera adecuada a la sociedad, integrándose a grupos antisociales como son las pandillas juveniles y las maras. “El tercer nivel de razonamiento moral según Kohlberg (1968): Moralidad de principios autónomos (a los trece años, en la edad adulta temprana o nunca), marca el logro de la verdadera moralidad. Por primera vez, la persona reconoce la posibilidad de conflicto entre dos estándares socialmente aceptados y tratar de decidir entre ellos. El control de la conducta ahora es interno, ambos estándares se cumplen y se razonan acerca del bien y del mal. Las etapas 5 y 6 pueden ser métodos alternativos del nivel más alto de razonamiento moral. El quinto periodo del desarrollo moral de Kohlberg es la explicación del desarrollo del juicio moral conectado, por una parte, con los estadios del desarrollo cognitivo, y por otra, con los cambios en la capacidad creciente de asumir la perspectiva de otras personas. (estadio de la asunción de roles) La etapa 5 moralidad de contrato, de derechos individuales y de la ley democráticamente aceptada. La gente piensa en términos racionales, valora la voluntad de la mayoría y el bienestar de la sociedad. Por lo general considera que estos valores tienen más respaldo si se ajustan a la ley. Aunque reconocen que en ocasiones la necesidad humana y la ley se ven en conflicto, consideran que a largo plazo, es mejor para la sociedad obedecer la ley”.12 Algunas leyes destinadas a tratar las conductas desadaptadas de los adolescentes y jóvenes en vez de buscar soluciones adecuadas a la problemática la profundizan provocando un creciente aumento de delincuencia, violencia y muerte. “El sexto periodo es la aplicación de sus tesis a la teoría y practica de la educación moral. Esta teoría permite definir los objetivos a alcanzar (los estadios superiores) y los pasos para lograrlos y por otro lado comporta un método (crear un contexto que permita a los alumnos entrar en contacto con tipos de razonamiento moral más elevados que los suyos y una técnica principal (fomentar la discusión en grupos sobre conflictos morales) Moralidad de principios éticos universales. La gente hace lo que considera personalmente correcto; sin considerar las restricciones legales ni la opinión de los demás. Actúan de acuerdo con estándares interiores, sabiendo que se condenaran así mismos si no lo hacen.”13 En uno de los principios universales de la humanidad como la democracia, el dialogo es una de las formas de participación que permiten al ser humano resolver sus conflictos. Sin embargo, esto significa apostarle a una forma de vida basada en la tolerancia mutua y en la confianza activa de las instituciones aceptando las diferencias y la integridad de los otros, aspecto que en nuestro país estamos lejos de alcanzar. El sistema político y económico ha abandonado la función educativa generando una población poco culturizada y desigualdad en los ingresos de la población inequidad que origina la emigración de un quinto de la población salvadoreña hacia Estados Unidos ocasionando el problema de la paternidad irresponsable en El Salvador, miles de padres de familia renunciaron y están renunciando a la obligación de proteger y acompañar a sus hijos e hijas hasta que lleguen a su edad adulta. Por otro lado el Estado no da la debida protección incumpliendo el artículo 34 de la constitución política de El Salvador que expresa de manera contundente que todo menor tiene derecho que vivir en condiciones familiares y ambientales que le permitan su desarrollo integral para lo cual tendrá la protección del Estado. Por otro lado la dinámica laboral de la última década con sus horarios de domingo a domingo impide a miles de padres de familia efectuar sus obligaciones parentales por cumplir con obligaciones de alimentación y un techo seguro. Los jóvenes por otro lado necesitan de apoyo psicológico, afectivo y de valores morales. “El impacto de la economía en la globalización ha generado el crecimiento en las exportaciones agrícolas y textiles (maquilas), produciendo ingresos ascendentes. Esto a la vez genera empleo de maquila que se multiplicó del 1990 al 2000 alcanzando casi 90,000 puestos de trabajo. La mayoría de la población empleada se caracteriza por el bajo nivel de calificación de fuerza de trabajo y se asocia a las bajas tasas de escolaridad de educación provocando en el área laboral bajos salarios”14. Nuestra sociedad es fuertemente afectada por el alto índice de delincuencia y la violencia intra familiar. El PNUD 2003 ha estimado unos 1,717 millones de dólares para erradicar tal fenómeno, para ello El Salvador destina un 115% de PIB a la violencia. 15 Por otro lado la depuración anual de miles de inmigrantes indocumentados desde Estados Unidos (la mayoría de estos jóvenes) es un problema severo, pues empuja a la sociedad Centroamericana a jóvenes que no se han insertado en país. “El problema de la violencia estudiantil se incrementó después de firmada la paz. La violencia ha protagonizado por estudiantes no puede ser aisladas a otro tipo de violencia que sacude al país en la actualidad”16 En el Salvador antes que el problema de los jóvenes se tiene el problema de los adultos, y mal Hacen estos en pretender verlo como algo ajeno a ellos. Ante todo, los adultos (políticos, empresarios, profesores, padres de familia) no han sabido organizar una sociedad en la que las nuevas generaciones no solo se sientan acogidas sino que también tengan opciones para una vida digna. Son los adultos quienes propagan valores y normas contrarias a la convivencia pacifica y al respeto a los otros. Son ellos los que promueven la doble moral, que tanto daño ha hecho a la convivencia social en el país: condenan y profieren improperios contra todo aquello que consideran malo, pero no dudan en asumirlo cuando creen que nadie los ve. Esa doble moral los lleva a pretender ser el modelo a seguir por los jóvenes, olvidando que estos ni son ciegos ni tontos. Son los adultos los que no respetan el derecho de los jóvenes de ser tales, con los riesgos y peligros que ello supone, absurdamente, pretende que estos se ahorren la experiencia de equivocarse y con ello, de hacerse mayores de edad. El expediente preferido por los adultos es evitar que los jóvenes repitan sus errores de juventud; lo que sucede es que los errores no los cometieron siendo jóvenes, sino siendo adultos. Y lo peor de todo, es que muchos de los que quieren proteger a los jóvenes, no supieron protegerse a si mismos, ni han sabido cuidar al país que los vio nacer. Por ultimo los adultos han mezclado todo el problema de la juventud: han mezclado rebeldía juvenil con delincuencia, tatuajes con maras, sexualidad con inmoralidad y música con perversión, asociando lo bueno a un estilo de vida que pocos humanos pueden cumplir: absoluta rectitud moral, control total de las pasiones, disciplina y sobriedad angelicales, y limpieza y pulcritud en el vestir. En suma los adultos han olvidado que fueron jóvenes, que los padres de muchos de ellos no tuvieron el tino para entenderlos y que eso los frustro. No se les puede exigir que se comporten según el patrón ideal de ciudadano (respetuosos de las leyes, solidarios, tolerantes, dedicados a los estudios, dispuestos a servir a los suyos), cuando sus padres y profesores, así como las autoridades civiles y religiosas representan muchas veces todo lo opuesto y cuando la sociedad en la que viven es poco acogedora para la mayoría de ellos. Conclusión La mayoría de las interpretaciones sobre el fenómeno apuntan a culpabilizar a los jóvenes por sus arrebatos de violencia pero son pocos los que han puesto sus dedos acusadores sobre sí mismos. Pocos se muestran dispuestos a aceptar que la sociedad que han construido no necesariamente es una fiel imagen de los valores democráticos y de convivencia pacifica que se les reclama a los jóvenes. Factores de índole personal, familiar y comunitario son el principal detonante de las acciones de violencia protagonizada por los jóvenes en las escuelas y fuera de sus muros. La situación de la seguridad ciudadana es tema vital en casi todos los países. las pandillas juveniles existentes en toda la región y los fenómenos asociados a ellas tales como la precaria situación económica en nuestro país, la falta de oportunidades para los jóvenes, las débiles políticas gubernamentales orientadas al sector juvenil y los altos índices de violencia cobra diariamente la vida de muchos salvadoreños. “Un profesor de comunicaciones se preguntaba cuantas veces aparecen en los medios de comunicación, como noticia destacada, los representantes de la sociedad haciendo acciones positivas que promuevan la difusión de valores. ¿Cuántas veces ha sido primera plana o noticia importante la presentación de un libro? ¿Por qué no se insiste en lo bueno que hace la sociedad para salir adelante? ¿Por qué no dar un tratamiento más adecuado a las noticias de violencia o de violaciones sexuales o de asaltos? ¿Qué tipo de salvadoreño queremos conformar con este tipo de tratamiento informativo? ¿Acaso son esos los valores que queremos promover? ¿Cómo evitar una sociedad violenta si la acosamos con hechos y acciones violentas en los medios? ¿Cómo romper con un comportamiento morboso, si la presentación de las noticias promueve la morbosidad?”17 Nuestras sociedades tienen tendencia a plantear los valores en el terreno más abstracto posible, y en consecuencia, con un idealismo muy alejado de lo real. Esto da lugar a la hegemonía de un discurso publico, cargado de palabras fetiche, místicas y con escaso contenido que construyen, como diría Marcuse, un universo poblado de hipótesis que se auto validan y que repetidas incesante y monopolísticamente, se tornan definiciones o dictados, llegando a desconectar esos valores de las practicas efectivamente vigentes. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html#Autoridades_de_la_Universidad_de_El_Salvador	Universidad de el salvador	UNIVERSIDAD DE EL SALVADOR FACULTAD DE CIENCIAS Y HUMANIDADES DEPARTAMENTO DE CIENCIAS DE LA EDUCACION LOS FACTORES ASOCIADOS A LA FORMACIÓN EN VALORES MORALES DE LOS ESTUDIANTES DE EDUCACIÓN MEDIA EN LAS INSTITUCIONES DE: INSTITUTO TÉCNICO “RICALDONE” Y EL INSTITUTO NACIONAL “ALBERTO MASFERRER” DEL MUNICIPIO DE SAN SALVADOR TRABAJO DE GRADUACIÓN PRESENTADO POR: CARLOS ALEXANDER CORTEZ VARGAS FLOR DE MARIA VILLALTA DOCENTE DIRECTOR MsD. OSCAR WUILMAN HERRERA RAMOS PARA OPTAR AL GRADO DE: LICENCIADO EN CIENCIAS DE LA EDUCACIÓN CIUDAD UNIVERSITARIA, JUNIO DE 2007. Autoridades de la Universidad de El Salvador Rectora: Maria Isabel Rodríguez Vice Rector Académico: Ing. Joaquín Orlando Machuca Vice Rectora Administrativa: Dra. Carmen de Rivas Secretaria General: Lic. Margarita Rivas de Recinos Autoridades de la Facultad de Ciencias y Humanidades Decana: M.D. Ana María Glower de Alvarado Vicedecano: Lic. Carlos Ernesto Deras Secretaria: Licda. Oralia Esther Román de Rivas Jefe del Departamento de Ciencias de la Educación: M.D. Fulvio Eduardo Antonio Granadino Alegría Coordinador Del Proceso De Grado: M.D. Rafael Girón Ascencio Docente Director: MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos AGRADECIMIENTOS_A_Dios'>AGRADECIMIENTOS A Dios Por haber iluminado mi camino y guiarme con su poder en el proceso de formación profesional. A mi madre: Rosalba Villalta Por haberme brindado su apoyo moral durante el estudio. A mis tías: Gloria Ruth Villalta, Berta Centeno e Isabel Villalta Por facilitarme sus beneficios económicos para alcanzar mis objetivos personales. A mi hermano: Roberto Carlos Villalta Por haberme brindado su amor fraterno y económico en todo momento A mi esposo: Alfonso Zarpate Por su apoyo incondicional. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por facilitarmos su asesoramiento en la elaboración del trabajo de grado. Flor de Maria Villalta AGRADECIMIENTOS A la Santísima Trinidad: Por brindarme sus dones de sabiduría, entendimiento y fortaleza durante toda mi vida. A mi padre, Raúl Cortez: Por su ejemplo de trabajo, honestidad, disciplina y perseverancia. A mi madre, María Angélica Vargas: Quien su amor, oraciones y cuidados me ha educado en el camino de la bondad y servicio a los demás. A mis hermanos: José Raúl, Berta María y Luis Eduardo: Su acompañamiento y apoyo me ha animado siempre a seguir adelante. A mis abuelitas: Berta Cáceres y María Bonilla: Por su ternura y atenciones mientras estuvieron conmigo y ahora me bendicen desde el cielo. A mis familiares y amigos: Quienes con palabras de ánimo y fidelidad constante lograron hacer más fáciles estos años de estudio. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por transmitirnos sus conocimientos y ayuda para solventar las dificultades encontradas en este trabajo. Carlos Alexander Cortez Vargas ÍNDICE PÁG. Introducción…………………………….……………………………...……….i CAPITULO I Planteamiento del problema 1.1 Situación problemática…………………………………………………….. 1 1.2 Enunciado del problema …………………………………………………... 19 1.3 Justificación.…………………………………………………………….…. 19 1.4 Alcances y delimitaciones……………………………………………...….. 21 1.5 Objetivos ………………………….……….……………………………..... 22 1.5.1 Generales 1.5.2 Específicos 1.6 Supuestos de la investigación………………………………………..…….. 22 1.6.1 Generales 1.6.2 Específicos 1.7 Indicadores de trabajo …………………….…………………………..…… 24 CAPITULO II Marco teórico 2.1 Antecedentes de la investigación….……………………..……….…….….. 27 2.2 Fundamentos teóricos…………….…………………………….…..…….... 31 2.3 Definición de términos operacionales…………………………..…………. 70 CAPITULO III Metodología de la investigación 3.1 Tipo de investigación…………………………………………………….... 77 3.2 Población…………………………………………………………………... 77 3.3 Muestra…………………………………………………………………...... 78 3.4 Métodos y técnicas e instrumentos de investigación ………...……..….. 79 3.5 Metodología y procedimiento……………………………………………... 80 CAPITULO IV Análisis e interpretación de resultados 4.1 Organización y clasificación de datos…………………………………….. 81 4.2 Análisis e interpretación de resultados de la investigación………….…... 164 4.3 Resultados de la investigación…………………………………….……... 187 CAPITULO V Conclusiones y Recomendaciones 5.1 Conclusiones……………………………….……………………….…... 195 5.2 Recomendaciones…………………………………………………….... 197 Bibliografía……………………………………………………….….. 199 ANEXOS - Resumen del diagnóstico - Cuadro de relaciones - Instrumentos de trabajo - Mapa de escenario INTRODUCCION La educación en valores implica un proceso de construcción, una transformación personal y colectiva de cada uno de los miembros de la comunidad escolar. En un mundo que cambia a toda velocidad en lo cultural, en lo social, en lo tecnológico, en todas sus fases y que genera un abrumador volumen de información, la educación en valores se convierte en una detención necesaria para analizar, ordenar, reorientar y dar una percepción de la realidad. El presente trabajo tiene como objetivo investigar los factores que influyen en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. Esta investigación se divide en cinco capítulos de la manera siguiente: En el capítulo I, Planteamiento del problema, se expone la situación problemática, delimitación conceptual, temporal y espacial del problema, justificación, alcances, objetivos, supuestos, aspectos e indicadores, referidos a la investigación. E i n el capítulo II, Marco Teórico, se hace referencia a los antecedentes históricos con relación a la formación en valores morales, definición, fundamentación teórica y conceptual. En el capítulo III, Metodología de la investigación, presenta el tipo de investigación, la población, la muestra de la investigación, los métodos, técnicas e instrumentos y los procedimientos a aplicar en el tratamiento de los datos. En el capítulo IV, Análisis e interpretación de resultados, se presentan los análisis cualitativo y cuantitativo, así como la organización, clasificación e interpretación de los datos obtenidos de la investigación. El capítulo V, presenta las conclusiones, recomendaciones y bibliografía. Finalmente se presenta junto a los anexos, el resumen del diagnóstico, instrumentos de trabajo, mapa de escenario, cuadros y gráficas de los resultados. CAPITULO I PLANTEAMIENTO DEL PROBLEMA Con el objeto de hacer mas especifico nuestro problema de investigación se ha estructurado en siete apartados. El primero de ellos es la situación problemática donde se presenta el comportamiento actual del problema, indicadores reales y la posición de los diferentes actores políticos y sociales en relación a los valores. En el segundo apartado establecemos el enunciado del problemas mencionando las variables que se relacionaran durante el estudio investigativo. Posteriormente se presenta la justificación donde se expresan las principales razones que dan pie a la investigación. Seguidamente se aborda alcances y delimitaciones, objetivos, supuestos de la investigación e indicadores de trabajo. 1.1 Situación Problemática Para iniciar la sistematización de la inmensa información acerca de los valores, nos adentraremos en su concepto. “Los valores, forman parte de los objetos, acciones y actitudes que el ser humano persigue por considerarlos valiosos. En fin, todo aquello que en un momento, deseamos o apreciamos”1. De esta manera los valores forman parte de todas las personas. Todos tenemos un grupo de valores; estos pueden ser buenos o malos. Algunas personas pueden considerar que sus valores son excelentes aunque les causen problemas en sus vidas. Un joven puede considerar que sus valores principales están alrededor de su grupo de amigos, quienes no siempre ofrecen los mejores momentos para crecer como personas. Se entiende por valor moral todo aquello que lleve al hombre a defender y crecer en su dignidad de persona. El valor moral conduce al bien moral. “Recordemos que bien es aquello que mejora, perfecciona, completa”.2 El valor moral perfecciona al hombre en cuanto a ser hombre, en su voluntad, en su libertad, en su razón. Se puede tener buena o mala salud, más o menos cultura, por ejemplo, pero esto no afecta directamente al ser hombre. Sin embargo vivir en la mentira, el hacer uso de la violencia o el cometer un fraude, degradan a la persona, empeoran al ser humano, lo deshumanizan. Por el contrario las acciones buenas, vivir la verdad, actuar con honestidad, el buscar la justicia, le perfeccionan. El valor moral lleva a construir al hombre, a hacerlo más humano. Depende exclusivamente de la elección libre, el sujeto decide alcanzar dichos valores y esto sólo será posible basándose en esfuerzo y perseverancia. El hombre actúa como sujeto activo y no pasivo ante los valores morales, ya que se obtienen basándose en mérito. Estos valores perfeccionan al hombre de tal manera que lo hacen más humano, por ejemplo, la justicia hace al hombre más noble, de mayor calidad como persona. Un valor cobrará mayor importancia en cuanto logre perfeccionar al hombre en un aspecto más íntimamente humano. “Los valores humanos inframorales: Son aquellos valores que son exclusivos del hombre. Aquí encontramos valores como los económicos, la riqueza, el éxito, por ejemplo. La inteligencia y el conocimiento, el arte, el buen gusto. Y socialmente hablando, la prosperidad, el prestigio, la autoridad, etc.”3 Ahora pasaremos a analizar el currículo educativo nacional y la relación que existe entre sus políticas en cuanto a la formación en valores y los supuestos vacíos que tantos profesionales de la educación, analistas educativos y estudiantes han señalado en tiempos recientes. Situación actual de los valores en el salvador. La formación en valores es mencionada en varios documentos oficiales emitidos en El Salvador. En la Ley General de Educación encontramos ciertas referencias interesantes: En el artículo 2 literal “e” se dice que uno de los fines de la educación nacional es “conocer la realidad nacional e identificarse con los valores de la nacionalidad salvadoreña…”. Mas adelante en el artículo 21, literal “g” se dice que uno de los objetivos de la educación básica es “Contribuir a la aprehensión, práctica y respeto a los valores éticos, morales y cívicos, que habiliten para convivir satisfactoriamente en la sociedad”. Por otro lado en el Capítulo III Art. 93 se menciona la responsabilidad de la familia: “Los padres de familia deberán involucrarse responsablemente en la formación de sus hijos y en el reforzamiento de la labor de la escuela, con el propósito de propiciar el desarrollo de los buenos hábitos, la disciplina, la auto-estima, los valores, el sentido de pertenencia y solidaridad y la personalidad en general.” Basándonos en lo anterior podemos realizar algunos cuestionamientos a los papeles que juegan el Estado, el Ministerio de Educación y la familia en la formación de valores. En primer lugar se menciona que la práctica y respeto de valores se fomentará oficialmente desde los grados de educación básica. Se supone que cuando los estudiantes llegan al nivel medio, ya deberán practicar lo valores aprendidos durante la etapa básica; pero basta con visitar un centro educativo público para comprobar que la mayoría de los niños y adolescentes no saludan, se irrespetan, se pelean, insultan a los maestros y se expresan mal de las personas con quienes conviven. Por otro lado, muchos adolescentes y jóvenes de bachillerato valoran a su grupo de amigos más que a su familia. Eso no es totalmente malo, pero cuando la influencia es negativa existe la posibilidad que esos grupos se transformen en pequeñas pandillas que luego engrosarán las filas de las maras. En esas agrupaciones no se practican valores positivos. Ellos tienen sus propios valores, que antes que ayudarles a crecer, los hunde en drogas, violencia y delincuencia. En la Ley General de Educación se dice que los niños y niñas serán educados para convivir satisfactoriamente en la sociedad.4 Nos preguntamos porqué los jóvenes de hoy no conviven en armonía con la sociedad. Constantemente se observan jóvenes que fallecen a causa de la crisis de valores que vive nuestro país. Según La Comisión de Educación, Ciencia y Desarrollo, instituida en 1994, en el documento final de sus aportes, titulado “Transformar la Educación para la Paz y el Desarrollo de El Salvador” propuso ideas que influyeron en una política educativa que promoviera la cristalización de los Valores en el Proyecto Educativo Nacional. En el primer capítulo del documento se insinuó la necesidad de vincular la educación y la vida, donde se menciona: “definir qué valores han de determinar y organizar la educación es tarea prioritaria a la cabeza de cualquier esfuerzo de reordenamiento educativo”. En 1998 fue declarado por el Ex Presidente de la República, Dr. Armando Calderón Sol, el “Año de los Valores”, con el fin de reconstruir creencias y valores perdidos por la guerra. En esos días ya se consideraba que existía una gran amenaza de no poder rescatar los valores que ya no se estaban practicando y que la reconstrucción del país necesitaba además, la reconstrucción del ser humano en todas sus dimensiones. Esfuerzos realizados por le MINED para contrarrestar la perdida de valores. Según Oscar Picardo Joao5, para intentar contrarrestar esa amenaza el Estado a través del Ministerio de Educación (MINED) preparó materiales adecuados para acompañar la iniciativa. Por un lado, una Guía Metodológica para la Formación en Valores Humanos y Éticos; esta guía posee una metodología de trabajo con seis elementos, a partir de la siguiente propuesta: Valor seleccionado para trabajar y practicar durante la jornada; reflexión sobre el valor; información pertinente al valor; referencias prácticas para cristalizar el concepto; actividades para involucrar a los estudiantes y criterios para verificar logros y evaluar. La guía cuenta con características psicológicas para tomar en cuenta en el trabajo con niños y adolescentes, y también con sus respectivos objetivos: 1) desarrollar y practicar valores que contribuyan a la formación integral; 2) fomentar la práctica de actitudes y hábitos positivos que contribuyan a actuar con responsabilidad y seguridad en sí mismos; 3) Fomentar la práctica de valores para lograr una mejor convivencia social; y 4) desarrollar sentimientos de solidaridad humana y de respeto a sus semejantes. Otras actividades gestionadas por el MINED6 fueron las capacitaciones para adiestrar a los maestros en cómo educar en valores, haciendo énfasis en que el ejemplo es un punto de partida vital; más de treinta y dos mil maestros fueron capacitados sobre la temática. También se realizaron talleres de consulta con maestros del sector público y privado y organismos de la administración escolar local, se capacitaron técnicos del MINED y se realizó un certamen Nacional y un Foro Nacional de Valores. Los programas específicos7 de formación en valores que impulsa el MINED son: - Educación en valores en la escuela - Educación ambiental - Educación con enfoque de género - Programas de apoyo a la formación de valores - Programas recreativos y certámenes - Educación física y deportes - Programas preventivos - Infraestructura y mantenimiento escolar - Reforma de la educación media - Sistema de educación técnica (media y superior) - Supervisión y evaluación de la educación superior “El Ministerio de Educación ha definido como uno de los grandes retos, complementar la educación formal con la educación no formal pero poco o nada dice de políticas en torno a la educación informal que es la que el estudiante recibe espontáneamente del medio ambiente incluyendo a los medios de comunicación social. La Comisión de Educación Ciencia y desarrollo a esbozado algunos criterios al considerar la necesidad de que el Estado, la familia, y los medios de comunicación social se conviertan en entes hábiles para diseñar y aplicar políticas educativas para mejorar la sociedad “. 8 Pareciera que con toda una estructura didáctica y metodológica montada especialmente para fomentar la práctica de valores, a estas alturas del desarrollo de la nación, los índices de delincuencia, criminalidad, desintegración familiar, delitos sexuales, y otras situaciones producto por una parte de la crisis de valores, hubieran disminuido en algún porcentaje. Se crean leyes, se hacen campañas publicitarias, las escuelas para padres son obligatorias en los centros escolares, pero parece que poco contribuyen a que todos los adolescentes y jóvenes de hoy practiquen valores y los fomenten entre sus grupos de pertenencia. El mismo Ministerio de Educación a través de su sitio en Internet acepta que según encuestas realizadas acerca de los valores de los salvadoreños se afirma que “esta sociedad acepta ser machista en un 70 por ciento, al tiempo que el 83.3 por ciento de los encuestados está más proclive a incentivar “buenos modales” en los niños/as y a que sean obedientes más que a fomentarles la independencia o el desarrollo de la imaginación”9. Ineficacia de las instituciones sociales para incidir positivamente en la formación de valores. En el documento Desafíos de las Políticas y Programas en Formación de Valores MINED, menciona a la familia como una institución no sólo importante, sino muy importante. Sin embargo, la situación de conflicto de muchas familias salvadoreñas está en contraposición con esta aspiración de la población. Los datos reflejan, además, que debe hacerse énfasis en valores como la perseverancia y la determinación que ayuden a los jóvenes a trabajar con entereza, de acuerdo a objetivos y metas para consolidar mejor sus proyectos de vida. Un dato interesante a destacar acerca del mismo tema es que la escuela tiene un rol fundamental en la formación de los valores, “lo cual debe a su vez acompañarse de un proceso integral en el cual el resto de instituciones y procesos sociales en su conjunto contribuyen efectivamente a lograr la práctica de valores que nos dignifican como seres humanos”.10 Las últimas preguntas acerca de la efectividad de los programas mencionados es saber como se aplican, se desarrollan y evolucionan. Por ejemplo, si existen programas recreativos y culturales, cuantos jóvenes tienen acceso a ellos. ¿Qué pasa con los que quedan fuera porque la oferta de los programas no es atractiva o no llena sus expectativas?, o si en un certamen de oratoria solo se inscriben los estudiantes mas aplicados. ¿En donde quedan los estudiantes que son propensos a formar parte de pandillas? ¿Existen programas que los involucren? La importancia de estudiar esta temática es cuantificar y cualificar cuales instituciones sociales están realizando esfuerzos por educar en valores y verificar si el ese esfuerzo es en conjunto o de forma aislada. Con ellos lograremos conocer las causas de la crisis de valores y relacionar los elementos principales que reorienten las estrategias y metodologías empleadas. La llamada crisis social de la sociedad salvadoreña se inscribe en un amplio contexto configurado por circunstancias diversas, entre las cuales la influencia del pasado conflicto bélico político es uno entre muchos. A nadie escapa que durante dicho conflicto, las partes opuestas fomentaron explícitamente, valores como la intolerancia, el odio al contrario e incluso la eliminación del discrepante, aunque se concertó la paz, el cambio actitudinal no fue completo. Sin que sea la única instancia responsable de la formación moral y cívica, la escuela en todos sus niveles ha sido persistentemente mencionada como la institución idónea e influyente en este decisivo aspecto de la educación. En la reforma educativa salvadoreña se le asignó a la escuela salvadoreña mayor responsabilidad y liderazgo en el fomento de la comprensión y la práctica de normas y valores compartidos por la sociedad. Según el estudio “Diagnóstico de la Incidencia de la comunicación social en la reconciliación nacional de El Salvador” realizado por la Universidad Centroamericana y otros (1995), el mapa comunicativo de El Salvador se caracteriza por el predominio de los medios comerciales de comunicación, cuya dinámica se sustenta en dos ejes principales. Por un lado el alto nivel de competencia empresarial y por el otro, una fuerte vinculación con los sectores gubernamentales. Esta dinámica junto con la alta concentración de la propiedad y una potente capacidad de difusión, les posibilita incidir de manera preponderante en el flujo comunicativo del país cubriendo todo el territorio nacional. La comisión de educación, ciencia y desarrollo, recuerda en cambio, que en la sociedad moderna los medios de comunicación social desempeñan un papel importante en la información, la promoción y la identidad cultural, así como en la formación de valores, críticas y opiniones. Alerta además sobre la expansión de las comunicaciones masivas que como una tercera y poderosa fuerza, ejerce su influencia indiscriminada sobre las nuevas generaciones. Los medios tienen un gran potencial para convertirse en escuelas paralelas que beneficien a todos pero en realidad, esta vocación cultural de los medios no se manifiesta suficientemente, y en algunos casos, sus fines no son coherentes con las aspiraciones de desarrollo humano. La Comisión advierte que El Salvador puede estar cayendo en una especie de enfermedad, la anomia, es decir, un proceso en el cual el sistema de normas deja de ser percibido con claridad y va perdiendo su capacidad para influenciar y controlar. Los objetivos de la educación formal y los de los medios de comunicación, marcan rutas diferentes y contradictorias. Mientras la reforma educativa aboga por fomentar valores como la libertad, la verdad, la justicia, el bien, la belleza, la solidaridad, la competitividad y la seguridad; la educación informal, transmitida por los medios, fomenta la violencia, la ley del más fuerte, el individualismo, la fantasía del superhéroe que hace justicia por su propia mano y los valores estereotipados de las novelas. A veces cuando se buscan las causas del salvadoreño violento, del salvadoreño machista, del salvadoreño no solidario, del salvadoreño despreocupado por su comunidad o apático ante la cuestión política, se debería analizar con más cuidado el mensaje difundido por los medios de comunicación social, especialmente la televisión. No solo se copian las modas o los cortes de pelo de los artistas de las telenovelas, también se toman esquemas de conducta, modelos de sociedad, modelos de familia, modelos de amistad, etc. Estudios críticos sobre le papel de los medios de comunicación social, reconocen los efectos psicológicos, ideológicos, culturales, políticos y económicos, no solo en el joven sino en loa sociedad entera (Guillermo Orozco, al rescate de los medios 1994). El papel que juega el medio en la formación de los valores morales “Para Kohlberg los estadios del desarrollo moral están relacionados con la edad y siguen una secuencia invariante siendo universales (la secuencia no se ve afectada por las condiciones sociales o culturales, éstas solo influyen en la velocidad con que se pasa de un estadio a otro)”11 En contradicción a Kohlberg, Vigotski considera que el medio incide de manera determinante en la configuración de la personalidad y la identidad del individuo. El Salvador es un ejemplo de ello, donde, por los bajos niveles de escolaridad, y la preparación académica de los padres, además de la influencia de sus pares muchos no alcanzan a adaptarse de una manera adecuada a la sociedad, integrándose a grupos antisociales como son las pandillas juveniles y las maras. “El tercer nivel de razonamiento moral según Kohlberg (1968): Moralidad de principios autónomos (a los trece años, en la edad adulta temprana o nunca), marca el logro de la verdadera moralidad. Por primera vez, la persona reconoce la posibilidad de conflicto entre dos estándares socialmente aceptados y tratar de decidir entre ellos. El control de la conducta ahora es interno, ambos estándares se cumplen y se razonan acerca del bien y del mal. Las etapas 5 y 6 pueden ser métodos alternativos del nivel más alto de razonamiento moral. El quinto periodo del desarrollo moral de Kohlberg es la explicación del desarrollo del juicio moral conectado, por una parte, con los estadios del desarrollo cognitivo, y por otra, con los cambios en la capacidad creciente de asumir la perspectiva de otras personas. (estadio de la asunción de roles) La etapa 5 moralidad de contrato, de derechos individuales y de la ley democráticamente aceptada. La gente piensa en términos racionales, valora la voluntad de la mayoría y el bienestar de la sociedad. Por lo general considera que estos valores tienen más respaldo si se ajustan a la ley. Aunque reconocen que en ocasiones la necesidad humana y la ley se ven en conflicto, consideran que a largo plazo, es mejor para la sociedad obedecer la ley”.12 Algunas leyes destinadas a tratar las conductas desadaptadas de los adolescentes y jóvenes en vez de buscar soluciones adecuadas a la problemática la profundizan provocando un creciente aumento de delincuencia, violencia y muerte. “El sexto periodo es la aplicación de sus tesis a la teoría y practica de la educación moral. Esta teoría permite definir los objetivos a alcanzar (los estadios superiores) y los pasos para lograrlos y por otro lado comporta un método (crear un contexto que permita a los alumnos entrar en contacto con tipos de razonamiento moral más elevados que los suyos y una técnica principal (fomentar la discusión en grupos sobre conflictos morales) Moralidad de principios éticos universales. La gente hace lo que considera personalmente correcto; sin considerar las restricciones legales ni la opinión de los demás. Actúan de acuerdo con estándares interiores, sabiendo que se condenaran así mismos si no lo hacen.”13 En uno de los principios universales de la humanidad como la democracia, el dialogo es una de las formas de participación que permiten al ser humano resolver sus conflictos. Sin embargo, esto significa apostarle a una forma de vida basada en la tolerancia mutua y en la confianza activa de las instituciones aceptando las diferencias y la integridad de los otros, aspecto que en nuestro país estamos lejos de alcanzar. El sistema político y económico ha abandonado la función educativa generando una población poco culturizada y desigualdad en los ingresos de la población inequidad que origina la emigración de un quinto de la población salvadoreña hacia Estados Unidos ocasionando el problema de la paternidad irresponsable en El Salvador, miles de padres de familia renunciaron y están renunciando a la obligación de proteger y acompañar a sus hijos e hijas hasta que lleguen a su edad adulta. Por otro lado el Estado no da la debida protección incumpliendo el artículo 34 de la constitución política de El Salvador que expresa de manera contundente que todo menor tiene derecho que vivir en condiciones familiares y ambientales que le permitan su desarrollo integral para lo cual tendrá la protección del Estado. Por otro lado la dinámica laboral de la última década con sus horarios de domingo a domingo impide a miles de padres de familia efectuar sus obligaciones parentales por cumplir con obligaciones de alimentación y un techo seguro. Los jóvenes por otro lado necesitan de apoyo psicológico, afectivo y de valores morales. “El impacto de la economía en la globalización ha generado el crecimiento en las exportaciones agrícolas y textiles (maquilas), produciendo ingresos ascendentes. Esto a la vez genera empleo de maquila que se multiplicó del 1990 al 2000 alcanzando casi 90,000 puestos de trabajo. La mayoría de la población empleada se caracteriza por el bajo nivel de calificación de fuerza de trabajo y se asocia a las bajas tasas de escolaridad de educación provocando en el área laboral bajos salarios”14. Nuestra sociedad es fuertemente afectada por el alto índice de delincuencia y la violencia intra familiar. El PNUD 2003 ha estimado unos 1,717 millones de dólares para erradicar tal fenómeno, para ello El Salvador destina un 115% de PIB a la violencia. 15 Por otro lado la depuración anual de miles de inmigrantes indocumentados desde Estados Unidos (la mayoría de estos jóvenes) es un problema severo, pues empuja a la sociedad Centroamericana a jóvenes que no se han insertado en país. “El problema de la violencia estudiantil se incrementó después de firmada la paz. La violencia ha protagonizado por estudiantes no puede ser aisladas a otro tipo de violencia que sacude al país en la actualidad”16 En el Salvador antes que el problema de los jóvenes se tiene el problema de los adultos, y mal Hacen estos en pretender verlo como algo ajeno a ellos. Ante todo, los adultos (políticos, empresarios, profesores, padres de familia) no han sabido organizar una sociedad en la que las nuevas generaciones no solo se sientan acogidas sino que también tengan opciones para una vida digna. Son los adultos quienes propagan valores y normas contrarias a la convivencia pacifica y al respeto a los otros. Son ellos los que promueven la doble moral, que tanto daño ha hecho a la convivencia social en el país: condenan y profieren improperios contra todo aquello que consideran malo, pero no dudan en asumirlo cuando creen que nadie los ve. Esa doble moral los lleva a pretender ser el modelo a seguir por los jóvenes, olvidando que estos ni son ciegos ni tontos. Son los adultos los que no respetan el derecho de los jóvenes de ser tales, con los riesgos y peligros que ello supone, absurdamente, pretende que estos se ahorren la experiencia de equivocarse y con ello, de hacerse mayores de edad. El expediente preferido por los adultos es evitar que los jóvenes repitan sus errores de juventud; lo que sucede es que los errores no los cometieron siendo jóvenes, sino siendo adultos. Y lo peor de todo, es que muchos de los que quieren proteger a los jóvenes, no supieron protegerse a si mismos, ni han sabido cuidar al país que los vio nacer. Por ultimo los adultos han mezclado todo el problema de la juventud: han mezclado rebeldía juvenil con delincuencia, tatuajes con maras, sexualidad con inmoralidad y música con perversión, asociando lo bueno a un estilo de vida que pocos humanos pueden cumplir: absoluta rectitud moral, control total de las pasiones, disciplina y sobriedad angelicales, y limpieza y pulcritud en el vestir. En suma los adultos han olvidado que fueron jóvenes, que los padres de muchos de ellos no tuvieron el tino para entenderlos y que eso los frustro. No se les puede exigir que se comporten según el patrón ideal de ciudadano (respetuosos de las leyes, solidarios, tolerantes, dedicados a los estudios, dispuestos a servir a los suyos), cuando sus padres y profesores, así como las autoridades civiles y religiosas representan muchas veces todo lo opuesto y cuando la sociedad en la que viven es poco acogedora para la mayoría de ellos. Conclusión La mayoría de las interpretaciones sobre el fenómeno apuntan a culpabilizar a los jóvenes por sus arrebatos de violencia pero son pocos los que han puesto sus dedos acusadores sobre sí mismos. Pocos se muestran dispuestos a aceptar que la sociedad que han construido no necesariamente es una fiel imagen de los valores democráticos y de convivencia pacifica que se les reclama a los jóvenes. Factores de índole personal, familiar y comunitario son el principal detonante de las acciones de violencia protagonizada por los jóvenes en las escuelas y fuera de sus muros. La situación de la seguridad ciudadana es tema vital en casi todos los países. las pandillas juveniles existentes en toda la región y los fenómenos asociados a ellas tales como la precaria situación económica en nuestro país, la falta de oportunidades para los jóvenes, las débiles políticas gubernamentales orientadas al sector juvenil y los altos índices de violencia cobra diariamente la vida de muchos salvadoreños. “Un profesor de comunicaciones se preguntaba cuantas veces aparecen en los medios de comunicación, como noticia destacada, los representantes de la sociedad haciendo acciones positivas que promuevan la difusión de valores. ¿Cuántas veces ha sido primera plana o noticia importante la presentación de un libro? ¿Por qué no se insiste en lo bueno que hace la sociedad para salir adelante? ¿Por qué no dar un tratamiento más adecuado a las noticias de violencia o de violaciones sexuales o de asaltos? ¿Qué tipo de salvadoreño queremos conformar con este tipo de tratamiento informativo? ¿Acaso son esos los valores que queremos promover? ¿Cómo evitar una sociedad violenta si la acosamos con hechos y acciones violentas en los medios? ¿Cómo romper con un comportamiento morboso, si la presentación de las noticias promueve la morbosidad?”17 Nuestras sociedades tienen tendencia a plantear los valores en el terreno más abstracto posible, y en consecuencia, con un idealismo muy alejado de lo real. Esto da lugar a la hegemonía de un discurso publico, cargado de palabras fetiche, místicas y con escaso contenido que construyen, como diría Marcuse, un universo poblado de hipótesis que se auto validan y que repetidas incesante y monopolísticamente, se tornan definiciones o dictados, llegando a desconectar esos valores de las practicas efectivamente vigentes. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html?page=2	Enunciado del Problema - Universidad de el salvador	1.2 Enunciado del Problema ¿Cuáles son los factores que inciden en la formación en valores morales de los estudiantes de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador? 1.3 Justificación Los valores y conductas sociales positivas se comienzan a formar desde muy temprano en la vida de las personas. La familia, los medios de difusión y la sociedad en su conjunto los forjan, fortalece y consolida, pero es la escuela, quien, en sus condiciones contemporáneas, tiene el papel más relevante en la responsabilidad de la formación de valores. Asimismo en la Educación Básica transcurre buena parte de la adolescencia de la mayoría de los estudiantes, esta etapa tiene gran importancia en lo que a la formación de valores se refiere, pues en ella se establecen las bases y se traza la tendencia general de la formación de las directrices morales y sociales de la personalidad. Por esta razón se ha considerado trascendente estudiar la formación de valores morales en ciertas Instituciones de educación media y la relación que tienen diferentes factores como: estudiantes, docentes, familia y los medios de comunicación en su transmisión y como los reproducen en el contexto escolar. El estudio planteado proporcionará información que será útil para maestros / as, e instituciones educativas para ofrecer un presente motivador delimitando las funciones de cada uno de los miembros en el área de formación en valores intensificando el grado de participación para definir el tipo de persona que queremos formar en realidad. Considerando a la familia como un sistema abierto interaccional en que cada una de las partes esta relacionada con las otras de tal manera que la conducta de cada una de las partes es producto de la estructura interna y del conjunto de circunstancias que la rodea, la investigación contribuirá a que los padres desarrollen una actuación más adecuada para favorecer en óptimo desarrollo cognitivo y emocional de sus hijos apegado a las normas y reglas de la sociedad. Esta investigación proporcionará recomendaciones a los medios de comunicación sobre la responsabilidad social de aportar soluciones para mejorar la realidad violenta que se vive hoy en día, porque la televisión cuenta con recursos persuasivos y es ideológicamente atractiva para transmitir valores éticos eliminando antivalores que radican en nuestro entorno social. El valor teórico de la investigación consiste en que mediante su realización se logrará conocer en mayor medida que factores repercuten en su formación que pueden ser utilizados por las instituciones y por futuros estudios en la materia. La investigación es factible, pues se dispone de los recursos necesarios para llevarla a cabo. 1.4 Alcances y delimitaciones Con la presente investigación se espera lograr distinguir la actual situación de la formación de valores en los estudiantes de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. La investigación abarcará principalmente las opiniones de los estudiantes, y en menor grado, pero no menos importante, se recabará información proveniente de educadores y otros profesionales que aporten datos que enriquezcan este estudio. Se indagará si el currículo nacional, la familia y los medios de comunicación social tienen mucha, poca o ninguna influencia en la formación de valores. 1.5 Objetivos 1.5.1 Objetivo General Identificar los factores que influyen en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. 1.5.2 Objetivos Específicos - Determinar el impacto del currículo educativo nacional en la formación de valores de los estudiantes de educación media. - Comprobar de que forma interviene la familia y su estado socioeconómico en la práctica de valores. - Indagar los niveles de influencia de los medios de comunicación en formación de valores morales. 1.6 Supuestos de la Investigación 1.6.1 Supuesto General El ambiente familiar, las interacciones en la escuela y los medios de comunicación tales como la radio y la televisión inciden en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. 1.6.2 Supuestos Específicos 1. Las estrategias metodológicas que emplean las instituciones educativas podrían causar un impacto negativo en la formación de valores morales de los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. 2. Las interrelaciones en el grupo familiar intervienen en fomentar los valores que aplican los adolescentes estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. 3. La programación emitida por la radio y la televisión influye en los valores que practican los adolescentes estudiantes del último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. SUPUESTOS'>1.7 Indicadores de Trabajo SUPUESTOS \| ASPECTOS \| DEFINICIÓN \| INDICADORES \| Las estrategias metodológicas que emplean las instituciones educativas podrían causar un impacto negativo en la formación de valores morales de los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. \| Estructura del currículo educativo nacional. Proceso de formación de valores de los estudiantes de educación media. \| Stenhouse (1981, Pág. 29): "Es una tentativa para comunicar los principios y rasgos esenciales de un propósito educativo, de forma tal que permanezca abierto a discusión crítica y pueda ser trasladado efectivamente a la práctica". Se trata de todas las formas utilizadas en la escuela para interiorizar valores en los estudiantes. \| Planes, programas y actividades específicas de formación en valores. Características del profesorado y alumnado que se involucra en el proceso de aprendizaje enseñanza de los valores. Metodología, materiales didácticos y nivel de confianza de los alumnos en los maestros. \| SUPUESTOS \| ASPECTOS \| DEFINICIÓN \| INDICADORES \| Las interrelaciones en el grupo familiar familia intervienen en fomentar los valores que aplican los adolescentes estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. La programación emitida por la radio y la televisión influye en los valores que practican los adolescentes estudiantes último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. \| Actitudes familiares en relación a la formación de valores. Práctica de valores de los estudiantes de educación media. Conocimiento de los medios de comunicación social que impactan en la práctica de valores. \| Consiste en la serie de elementos que afectan el proceso de aprendizaje de valores dentro la familia, por ejemplo: tradiciones, religión, nivel socio económico, etc. Se refiere a las formas en que los jóvenes aplican los valores en actividades prácticas de la vida diaria. Es la aplicación de los principios, de las técnicas de la información, sociológica, política y económica para la difusión de datos, vertebrados y estructurados, sistematizados y estimados dirigidos a los grandes conglomerados. (Instituto tecnológico de la Paz, México, 2006) \| Nivel de motivación de la familia a practicar valores. Aceptación de normas familiares por parte del adolescente. Tipo de actividades de entretenimiento que realizan y el tiempo dedicado a cada una de ellas. Programas de televisión que ven durante el día. Programas de radio que escuchan. Tipo de literatura que frecuentan. Tiempo dedicado estas actividades. \| CAPITULO II MARCO TEORICO Este capitulo se presenta en tres partes, se inicia con los antecedentes de la investigación, aquí se menciona el proceso de formación en valores en nuestra cultura así cono algunos estudios investigativos en el país acerca de los valores morales. Seguidamente se desarrolla los fundamentos teóricos con los puntos de vista de diferentes autores sobre la teoría de los valores. Finalmente se definen los términos operacionales de la investigación. 2.1 Antecedentes de la investigación “No podemos negar que Grecia y Roma, a pesar de ser las civilizaciones más avanzadas de la antigüedad, también han sido las más influyentes en civilizaciones de la Europa Occidental y por extensión, las Américas.”18 Sin lugar a duda, muchas de nuestras ideas sobre valorar el arte, la belleza, filosofía, gobernación y ciencia empírica moderna, vienen del pensamiento clásico griego. La ley, el gobierno, la administración y la ingeniería occidental, también fueron moldeados poderosamente por Roma. De hecho, obtenemos una gran parte de nuestra cultura de estas civilizaciones. Pero ¿acaso se puede decir lo mismo de nuestros valores, ética y principios? ¿Cómo es que llegamos a ordenar nuestros valores morales de esta forma tan particular? Para contestar a esta pregunta, debemos empezar por observar como justamente esas civilizaciones, quienes sin duda alguna, moldearon nuestros sistemas políticos y sociales, se relacionaban con los valores que hoy consideramos como valiosos. De todos los principios que tal vez podamos nombrar, el derecho básico a la vida parece certeramente el más fundamental. Todos queremos vivir sin miedo de ser arbitrariamente privados de la vida. Todos queremos vivir con una cierta cantidad mínima de dignidad humana, pero no era tan obvio o importante en el mundo de la antigüedad. Para empezar, los griegos y los romanos y otras culturas antiguas tenían una concepción del valor respecto a la niñez. El mismo Aristóteles discutió sobre este punto en su política diciendo que matar a niños era esencial para el funcionamiento de la sociedad. El escribió: "Debe haber una ley que dictamine que ningún niño imperfecto o defectuoso debe ser criado. Y para evitar excesos en la población, algunos niños deberán ser expuestos. Ya que un límite debe ser puesto para la población del estado". Por otro lado han existido civilizaciones que según los historiadores han aportado al desarrollo de los valores, por ejemplo John Adams, el segundo presidente de los Estados Unidos dijo acerca de la cultura hebrea: "Voy a insistir que los Hebreos han hecho más para civilizar al hombre que cualquier otra nación... la fe ha hecho que los Judíos sean el instrumento más esencial para civilizar a las naciones". “A los hebreos les debemos la idea de igualdad frente a la ley, tanto divina como humana.; la santidad de la vida y la dignidad de la persona humana; la paz como un ideal abstracto y del amor como el fundamento de la justicia, y muchos otros elementos que constituyen la base moral de la mente humana."19 Al buscar datos bibliográficos sobre investigaciones elaboradas en el país sobre los factores que inciden en la formación en valores morales de los estudiantes de educación media se han encontrado investigaciones realizadas por un equipo investigador de la facultad Multidisciplinaria de Occidente de la Universidad de El Salvador con el tema: “La Formación en Valores en el Nivel de Educación Media del Centro Escolar INSA Año 2002- 2003” cuyo objetivo fue: Analizar la propuesta curricular de la formación en valores en el nivel de segundo año técnico tecnológico industrial. Las conclusiones a las que llegaron fueron: que la formación de valores se limita, por la falta de metodologías adecuadas que respondan a los deberes y compromisos de tal proceso, por tal razón se debería fortalecer la conciencia de los docentes para ser facilitadores del PEA. Así como, que dentro de la comunidad educativa, el padre de familia, no se involucra directamente en la formación en valores de los estudiantes, debido a razones como el trabajo, la desintegración familiar, abandono, etc. El equipo investigador recomendó a los docentes superar los paradigmas educativos que obstaculizan la formación en valores, para que sean personas criticas y con actitudes de cambio, facilitadores de los procesos de aprendizaje en la formación académica del alumnado. Otra de las investigaciones encontradas en el tema de valores es la titulada: Estrategias psicopedagógicas para la aplicación de la orientación vocacional que promueva la formacion de actitudes, intereses y valores en los estudiantes de noveno grado de la escuela: “Walter T. Deininger No. 2” de la ciudad de Antiguo Cuscatlán y escuela Urbana Mixta Unificada Jardines de la sabana No 1 de Nueva San Salvador. Presentado por Delmira González Chávez, Daniel Américo Velásquez y Marta Alicia Avelar Mejía. El objeto de la investigación fue: Elaborar un proyecto que contenga estrategias psicopedagógicas tendientes a contribuir a una adecuada orientación vocacional de los estudiantes de los novenos grados. Las conclusiones fueron: que la aplicación del programa psicopedagógico de orientación vocacional, promovió el desarrollo de valores encaminados a: Fomentar el colectivismo, responsabilidad, disciplina y respeto; acciones que permitirán la autorrealización del educando crítico, amante del trabajo y con alto sentido humano. Una de sus recomendaciones fue: que las universidades fomenten en el profesional dedicado a la atención de la problemática humana, una verdadera ética, orientando su trabajo hacia la integración de la sociedad. Se encontró de la misma manera el trabajo investigativo titulado: “Principales causas que determinan la pérdida de los valores morales de los estudiantes de bachillerato del Instituto Nacional de Soyapango INSO y propuesta alternativa para su rescate”. Esta investigación fue realizada por los siguientes estudiantes de la Universidad Modular Abierta Marilín Esaú Hernández Ayala, Maria Adelina Turcios Romero, Leonel Natividad Bernal López en el año de 1994. El objetivo principal de dicho trabajo fue investigar las causas que determinan la pérdida de los valores morales y proponer estrategias educativas que propicie el desarrollo integral de los estudiantes de Educación Media del Instituto Nacional de Soyapango (INSO) del distrito 06-20, Soyapango San Salvador. El equipo investigador concluyó que: la ausencia de orientación de los padres hacia los hijos en la formación de valores morales, permite que estos generen conductas inadecuadas y actos penados por la ley, como las que se presentan en todo el desarrollo del trabajo. En otra de sus conclusiones expresan que la deficiencia en los contenidos de los programas de Educación Media sobre la formación de valores morales en los educandos y la no concientización sobre ellos genera en éstos conductas antisociales. Por lo cual recomendaron: que el MINED promueva e integre en los programas del nivel parvulario al nivel universitario, contenidos sobre los valores morales y cívicos; que los estudiantes de 1º ,2º y 3er año de bachillerato, promuevan actividades para la organización de equipos para el desarrollo de deportes, como: fútbol, básquetbol, sofbol, voleibol, ciclismo etc. 2.2 Fundamentos Teóricos. 2.2.1 El Concepto de Valor. En este apartado se definirá el concepto de valor en sus diferentes acepciones humanistas y socioeducativas para expresar lo que en esta investigación se entenderá con el término valor. Los intentos de encontrar una definición del concepto de valores humanos han tenido lugar desde tiempos remotos. En la segunda mitad del siglo XIX con la aparición del Marxismo, el concepto de valores humanos se multiplica sobre la base de la relación del factor objetivo y el factor subjetivo en la esencia humana, es decir, de la correlación entre la vida material y la vida espiritual de la sociedad. Así el pedagogo alemán Scholz sustenta la tesis de que los valores son: "Una relación sujeto - objeto resultado de las valoraciones de un proceso de reflejo específico en la conciencia, que expresa la importancia y la significación de la realidad para el hombre."20 Algunos textos de la literatura filosófica contemporánea profundizan en la esencia de los valores humanos destacando el presupuesto de la significación de la realidad objetiva para las necesidades humanas y precisando el carácter positivo de esta significación: "Valores humanos son las propiedades funcionales de los objetos consistentes en su capacidad o posibilidad de satisfacer determinadas necesidades humanas y de servir a la práctica del hombre, es la significación socialmente positiva que adquieran los objetos al ser incluidos en la actividad práctica humana."21 Una precisión importante la hace el filósofo cubano José Ramón Fabelo Corso, quien señala: "Valor humano es la significación esencialmente positiva que poseen los fenómenos y objetos de la realidad, no cualquier significación, sino aquella que juega un papel positivo en el desarrollo de la sociedad."22 Son muchos los contenidos y significados que encierra el término valor. “En sentido humanista, se entiende por valor a lo que hace que un hombre sea tal, sin lo cual perdería su humanidad o parte de ella. El valor se refiere a una excelencia o perfección. Por ejemplo, se considera un valor decir la verdad, ser honesto, ser responsable, sincero; es más valioso trabajar que robar. La práctica del valor desarrolla la humanidad de la persona, mientras que el contravalor la despoja de esa cualidad”.23 En nuestra realidad se observa de acuerdo a lo expresado por el autor una pérdida del humanismo por que la familia ha perdido la capacidad de transmitir valores en sus hijos, de esta manera se está formando una sociedad con valores estereotipados y que son transmitidos por los medios de comunicación. Para la consideración del enfoque humanista como comprensión del proceso de formación del hombre se precisa analizar de forma breve la significación del término humanismo al cual en la literatura se trata con una interpretación teológica, filosófica, literaria, psicológica, sociológica y pedagógica esencialmente. De este modo, es común encontrar denominado al humanismo como: "El movimiento literario de retorno a los valores clásicos y de exaltación de lo humano, producido con el renacimiento"24. En este caso se circunscribe la definición a una esfera específica de la actividad humana, la literaria. Algunos estudiosos sobre el humanismo prefieren clasificar al mismo de acuerdo a su significación, así se conceptualiza, el humanismo actual como: "actitud práctica o concepto teórico de quienes luchan por el desarrollo de las funcione propiamente humanas del hombre, e incluso consideramos al hombre como valor supremo"25. El citado término puede encontrarse con diferentes interpretaciones que encierran la esencia del ser humano y otros elementos relacionados directamente con sus posibilidades de manifestación, de esta forma se define como: "movimiento moral e intelectual tendiente a desarrollar en el hombre las facultades propiamente humanas y a multiplicar las instituciones culturales"26 La escuela latinoamericana, posee raíces cargadas de profundo humanismo, el ideario pedagógico de Félix Varela, José de la Luz y Caballero, de José Martí, entre otros tantos, fundamentan el sistema educativo a partir de las necesidades y motivaciones del hombre como genuino ser humano. Sería muy difícil definir mejor los postulados apuntados que de esta forma: "Educar es depositar en cada hombre toda la obra humana que lo ha antecedido: es hacer a cada hombre resumen del mundo viviente, hasta el día en que vive: Es ponerlo en el ámbito de su tiempo para que flote sobre él, y no alejarlo de su tiempo, con lo que no podría salir a flote: es preparar al hombre para la vida"27 El tratamiento enciclopédico de la filosofía contemporánea propone una definición conceptual de los valores humanos que plantea: "Valores humanos son las determinaciones sociales de los objetos circundantes que ponen de manifiesto su significación positiva o negativa para el hombre y la sociedad."28 “Desde el punto de vista socio-educativo, los valores son considerados referentes, pautas o abstracciones que orientan el comportamiento humano hacia la transformación social y la realización de la persona. Son guías que dan determinada orientación a la conducta y a la vida de cada individuo y de cada grupo social”.29 Las instituciones educativas son las encargadas de formar los valores después de la familia y le corresponde buscar la transformación social para que pueda haber armonía, en relación con este concepto, Hernández Guillermo, define el valor como un bien, un bien necesario o conveniente que es apetecible y escogido por una persona, grupo o comunidad. Mario Mejía, dice que el valor es una cualidad objetiva del ser, inherente a cosas, personas e ideas, por las cuales ellas son apetecibles. El valor es aquello que da sentido a la vida. Todos estamos constantemente valorando no hay acciones en las que no omitamos juicios de valor por lo cual se comprueba lo que dice Mejía da sentido a la vida. Por lo tanto, puede entenderse por valor la apreciación positiva que se hace de las cosas, ideas o personas en relación con la propia cultura. Por ejemplo, en nuestro medio, son valores: el respeto por la libertad, por la intimidad y superación personal, el respeto por la vida, la justicia y la paz. Si se analiza hasta aquí la evolución histórica del concepto de valores humanos se destacan dos momentos importantes: Primero, desde los Estoicos hasta la primera mitad del siglo XIX que sostenían una interpretación subjetiva del concepto y una segunda y profunda etapa a partir de la segunda mitad del siglo XIX hasta nuestros días que sustenta la tesis de analizar el concepto de los valores humanos desde la óptica de la relación recíproca y dialéctica de lo subjetivo y lo objetivo, es decir, lo ven con la unidad y diversidad de la vida espiritual y material de toda la sociedad. Este nuevo enfoque ha contribuido al esclarecimiento del problema y ha inspirado a importantes y prestigiosos pedagogos, psicólogos, sociólogos al estudio de esta poderosa esfera de la acción humana. El caso de José María García Guzmán, Catedrático de Filosofía del Instituto de Bachillerato Velázquez de Sevilla aporta el siguiente concepto: "A lo que más se parece el concepto de "valores" es al de "fines", entendido éstos como la causalidad que produce cualquier actividad esencial de los sujetos dinámicos" Otra interesante interpretación la hace el Dr. Antonio Pascual Acosta, Consejero de educación y ciencia de la Junta de Andalucía define los valores humanos como: "Ideales que actúan al modo de causas finales, esto es, son, por una parte, el motor que pone en marcha nuestra acción y, a la vez, la meta que queremos alcanzar una vez puestos los adecuados. Por lo tanto, los valores son finalidades y no medios y, por ello, estimables por sí mismos y no con vista a alguna otra cosa". Por lo que se conoce, el valor se asocia al costo de las cosas, a la importancia de algo, a la de un objeto o fenómeno de la realidad, para definir este concepto hay que partir de la relación entre lo objetivo y lo subjetivo. Al tocar la esencia de esta relación, es indispensable encontrar el nexo entre todo aquello que exista independientemente de nuestra conciencia y todo aquello que depende de nuestra conciencia. La teoría acerca de los valores no escapa a esta relación. Al tomar en cuenta estos elementos se entiende por valores humanos el criterio que ofrece el filósofo cubano José Ramón Fabelo Corso: "Valor humano es la significación socialmente positiva que poseen los fenómenos y objetos de la realidad, no cualquier significación, sino aquella que juega un papel positivo en el desarrollo de la sociedad". 2.2.2 Comprensión pedagógica de la formación de valores humanos En este apartado trata acerca de la relevancia pedagógica de los valores humanos; podemos decir que la problemática de los valores ha adquirido una relevancia de primer orden, y está en el centro de agudas discusiones teórico - filosófica. Dentro de las temáticas más importantes que han sido estudiadas relacionadas con la formación de la personalidad en general y en particular sobre la educación en valores, la moral ocupa un destacado lugar, por lo que constituye una preocupación no sólo en la formación de la juventud sino también en los trabajadores, empresarios que son personas adultas. Es importante analizar que las formaciones morales como parte de la regulación inductora de la personalidad guían y dirigen la actuación del hombre y hacen que asuma una actitud correcta y acertada frente a las exigencias que la vida y la sociedad contemporánea plantean. Al respecto, el Dr. Juan Morí Lois expresa: "la educación debe priorizar los valores y revelar los ideales, preparar al hombre para la vida." Un propósito esencial de la nuestra educación es formar un hombre con principios y valores que les permitan enfrentar las complejas situaciones, asimilar los cambios y buscar soluciones acertadas a los problemas complejos del mundo moderno que está inmerso. No puede ser impuesta al hombre la formación moral desde el exterior, requiere de cierto sistema individual de valores, puntos de vista, ideales, los cuales se exigen en el sujeto de forma determinada y que en la misma medida que revelen sus relaciones con los que le rodean, reflejen además un sistema individual de significados, modelos a seguir, los que consecuentemente deben ser la guía de la actuación. La moral, como forma de la conciencia social, origina en el hombre motivaciones decisivas que permiten orientar su conducta hacia objetivos concretos. Su particularidad específica, como forma de la conciencia social, está dada en que refleja los vínculos del ser social, sus relaciones con las demás personas, la actitud del individuo ante el trabajo, el colectivo y todo lo que le rodea, es decir, hacia su entorno natural y social. La moral es, siguiendo el criterio de M. Rosenthal y P. Ludin, la "forma de la conciencia social en que se reflejan y se fijan las cualidades éticas de la realidad social. La moral constituye un conjunto de normas de convivencia y de conducta humana que determinan las obligaciones de los hombres, sus relaciones entre sí y con la sociedad."30 El concepto expresado denota claramente que no se valoran en la moral únicamente contenidos normativos, conductas estandarizadas, sino especialmente la posición activa de cada sujeto, su individualidad y las formas que utilice en la regulación del comportamiento. Se coincide con Fernando González Rey en su obra "La personalidad, su educación y desarrollo", cuando plantea: "Es cierto que la moral, como sistema supraindividual de valores, normas y principios se determina por la necesidad social a la que este sistema sirve". - Y agrega posteriormente que - "... el conjunto de expectativas, normas, valores y principios de la sociedad son individualizadas por el sujeto y encuentran su lugar en la regulación del comportamiento de la personalidad de quien los asume".31 K. D. Radina32 destaca que la educación moral ocupa un lugar esencial en el desarrollo multifacético de la personalidad, por constituir una guía en sus acciones valorativas. El desarrollo de las formaciones morales debe ser dirigido a través del proceso educativo, pues no se forma espontáneamente, sino mediante un sistema organizado de influencias. En el centro de este proceso se encuentra "el propio hombre como sujeto y objeto de la actividad y jugando el rol de eje fundamental de dicha transformación". Con el perfeccionamiento de los procesos educativos y el esclarecimiento de cómo se desarrollan en el hombre sus particularidades psicológicas es como la personalidad asimila las influencias de la sociedad. Al respecto el Dr. Juan Mari Lois señala: "El proceso educativo es correlacionar la ideología con las necesidades y expectativas de los ciudadanos y a partir de esta correspondencia, trazar las finalidades esenciales que deben atravesar. Permear todo el sistema educativo."33 Si consideramos como un principio ético lo que sabiamente expresara José Martí: "La educación, empieza con la vida y no acaba sino con la muerte "34, segundo, porque la educación de valores no escapa a las exigencias del progreso tecnológico, al bienestar y al desarrollo ético de los estudiantes, por la constante elevación de la calidad de vida realmente humana. Para formar un estudiante que sea capaz de reflexionar racional y consistentemente ante el reclamo de los demás, de emitir juicios, de sensibilizarse con el compañero, de tomar decisiones justas y acertadas hay que educarlo en una cultura de valores, para que pueda poner en claro el sentido de su vida, para que construya su marco referencial, más allá de lo puramente material o inmediato, y configure la naturaleza misma de su ser. En fin, para educar un estudiante con la capacidad de situarse en una posición digna en el mundo contemporáneo. El valor moral expresa la significación social positiva de un fenómeno - hecho, acto de conducta, en forma de principio, norma o representación del bien, lo justo, el deber, con un carácter valorativo y normativo a nivel de la conciencia que regula y orienta la actitud del individuo hacia la reafirmación del progreso moral, el crecimiento del humanismo y el perfeccionamiento humano. 2.2.3 Bases teórico- metodológicas acerca de la formación de valores. En los umbrales del siglo XXI se torna absolutamente necesario retomar con toda la fortaleza posible las posiciones que fundamentan el carácter eminentemente humano de los procesos educativos como exigencia para la vida social contemporánea. Tomando como base la pedagogía como ciencia de la formación del hombre tenga dentro de sus propósitos esenciales: La humanización de cada generación en correspondencia con las condiciones y necesidades de su época. Algunos autores hacen precisiones al respecto como es el caso del sociólogo español Rafael Zomata Cotanda quien señala que: "el discurrir del ser humano es una consecuencia histórica."35 Esta advertencia puede orientar un pensamiento más inclinado a ver al ser humano de forma más correcta y específica y alejar las tendencias tradicionalistas de verlo como algo abstracto general. El proceso de formación de la personalidad deberá sustentarse en determinados indicadores que expresen la dimensión humana que requiere el individuo para incorporarse plenamente a la vida social, esos indicadores lo constituyen el sistema de valores humanos esenciales del hombre en una época y en lugar. Preparar al hombre para la vida significa, ante todo, dotarlo de una formación cultural y científica que le permita asumir la realidad en términos de significación social del mundo, lo cual le permitirá actuar consecuentemente como ser social, como ente transformador y como productor y reproductor de la vida social. Pero lógicamente educar en tiempos de escepticismo, en tiempos del post –modernismo, descubrir valores del humanismo en tiempos de desarrollo desigual, de destrucción del medio ambiente, de la infranqueable distancia entre ricos y pobres es un reto sin precedentes. En los momentos actuales produce un gran interés el dilema acerca de la concepción de los valores humanos. Con frecuencia se discute, tanto en círculos científicos, como populares, cuál es el estado en que se encuentran, si están en crisis, si están deteriorados, o si se han perdido, y no pocos encuentran sus causas en los problemas económicos, políticos, sociales, familiares, etc. Pero resulta necesario revisar el problema sobre la concepción de los valores pues pasa a un primer plano y es de interés internacional. Cabe preguntarse, ¿Qué entender por valores humanos?, ¿Cuáles son los valores fundamentales del hombre contemporáneo? ¿Qué contenido tienen en nuestros días? y ¿Cuáles son las vías para su formación y desarrollo? Hay que reconocer que existen valores universales propios de todos los seres humanos y esos valores poseen las características propias de una generación; y de un lugar específico del mundo. Por eso el estado de los valores humanos se determinan por la relación que existe entre rasgos comunes a todo ser humano y rasgos específicos propios de una época y de una situación social dada. El mundo de hoy inmerso en profundas crisis económicas, políticas, financieras y sociales retoma un nuevo redimensionamiento de los valores humanos, pero es necesario primeramente, identificarlos y determinar cuál es el contenido de ellos en la generación de hoy, en correspondencia con las condiciones en que se vive. Esa es la tarea que tenemos planteada en estos momentos para poner en el lugar que le corresponde, para perfeccionar su actitud y para hacerlo más efectivo en su papel. Ante todos estos argumentos cabe preguntarse: ¿Existe una crisis de los valores humanos? Se trata de que en medio de las crisis económicas, políticas y culturales de los pueblos se van acumulando las necesidades humanas donde cada cual irá resolviendo en la medida de sus posibilidades con menor o mayor grado de honestidad, de sensibilidad, de solidaridad, sus problemas personales. Conformar una tendencia a que las personas resuelvan sus necesidades crecientes sobre la base de la interiorización de un sistema estable de valores humanos producirá el salto necesario que elimine la tendencia negativa que hoy podemos aceptar como pérdida de algunos valores humanos en una parte de la sociedad. Para demostrar la necesidad de transformación del contenido de algunos valores como la solidaridad humana que en tiempos de necesidades e insatisfacciones tiene que materializarse como resultado del sentido de desprendimiento de lo propio, para contribuir con los demás. En esta misma dirección se puede analizar la sensibilidad humana que ante el hecho real de incrementar los mecanismos de solución de problemas propios se puede debilitar el ser insensible ante los problemas de los demás. Pero también en período de crisis se pueden fortalecer otros valores como la valentía ante las dificultades, la capacidad, la resistencia, la disposición de vencer ante metas y objetivos sociales determinados. Es muy importante que en la estructuración del sistema de valores se tengan en cuenta aquellos componentes que más directamente reflejan las normas de la convivencia social de una época, como base de toda actividad humana. Por lo tanto, la determinación de un sistema de valores solo se podrá lograr a través de la jerarquización que se haga de un grupo de ellos tomados de esa infinitud que presupone la significación social del medio exterior. Hay que tomar los que mayor significación tienen por su comportamiento y manifestación en el sector del comercio como una respuesta a los problemas que afronta. En la sociedad salvadoreña, el pueblo es la principal fuerza productiva que determina, mediante el desarrollo de la producción toda la marcha y dirección de la sociedad. Dentro de este pueblo trabajador el estudiante ocupa un lugar importante pues son la continuidad histórica de la sociedad y para responder a tan altas exigencias debe estar preparado política, ideológica, moral y culturalmente, lo que ayudaría a lograr una verdadera y armoniosa relación con toda la sociedad. Por tanto, le corresponde al estudiante participar en el perfeccionamiento del modo de vida y nivel de la vida de la población en general. Sin embargo, en nuestra sociedad no se tienen grandes posibilidades de influir altamente en la formación y educación de gustos estéticos, normas éticas, costumbres y valores culturales de nuestra sociedad: ¿Cómo comportarnos?, ¿Cómo convivir, ¿Cómo recrearnos?, ¿Cómo ser más revolucionarios? ¿Cómo ser más solidarios? Estamos conscientes de que el estudiante puede participar de esta educación con su ejemplo vivo, con su imagen, con su talento, con su inteligencia, ante cualquier circunstancia, enfrentar política y profesionalmente la escasez de cualquier recurso, en fin, el estudiante debe estar apto para responder a las exigencias sociales y laborales, razón poderosa para educarlo y encaminarlo hacia el alcance de una cultura en valores. Al fundamentar la necesidad del desarrollo de una ética humanista en la sociedad capitalista, el investigador Fidel Izquierdo señala: "Debemos educar en un humanismo cuyo contenido fundamental radique en el amor al ser humano, en la sensibilidad, en la generosidad, en la preocupación por el otro, en la ayuda mutua y en la solidaridad. Educar en un humanismo que sea noble y abierto y a la vez exigente e intransigente con las faltas y las debilidades, donde el hombre es más preciado" 2.2.4 Acerca de la Clasificación de los valores humanos La cuestión del lugar que ocupan los valores en la estructura de la personalidad y en su desarrollo es un aspecto muy debatido por pedagogos y fundamentalmente, por psicólogos, ya sea porque se analice directamente su estructura psicológica, el papel que juegan en la regulación de la actividad en relación con otras categorías, su rol en el desarrollo moral o como debe desarrollarse la educación en valores ( Sherkovin, Yu. A, 1985; Predvechni, G.P, 1986; Schwartz, S, 1987; González Rey, F, 1995; Berkowitz, M, 1998; Payá Sánchez, M,1998; Martínez, M,1998). Se analizarán solamente los planteamientos de diferentes autores. Sherkovin definió valor, norma y actitud como reguladores de la actividad humana. “a una serie de normas, valores e ideas las asimilamos sin detenernos a pensarlo (actitudes), otras las desarrollamos conscientemente (ideales). El concepto "valor" corresponde a necesidades intereses y objetivos de las personas a quienes "favorece". Se dividen en existentes y específicos y estos últimos en valores ideales, valores deseos y valores de deber muy semejantes a las normas. Una de las variedades de orientaciones axiológicas es la actitud psicológica. Predvechni y Sherkovin en 1986 establecieron: "Valor es un concepto que expresa la significación positiva o negativa de un objeto o de un fenómeno". Señalan la existencia de tres tipos de valores: valor- objeto, valor- medio y valor condición. En1987, Schwartz y Bilsky (citados por Brinkmann, H, 1997), a partir de estudios previos (Kluckhohn, 1951; Parsons, 1957; Rokeach, 1973) propusieron una teoría acerca de la estructura psicológica de los valores. Un valor es "el concepto que tiene un individuo de un objetivo (terminal- instrumental) transituacional, que expresa intereses (individuales- colectivos o ambos) concernientes a un dominio o área motivacional y que es evaluado en un rango de importancia (muy importante-sin importancia) como principio rector de su vida". Brinkmann en 1997, plantea cinco facetas propias de los valores: Son un concepto o creencia, atañen a situaciones finales o comportamientos deseables, trascienden situaciones específicas, guían, seleccionan y evalúan comportamientos y eventos y están ordenados entre sí por importancia relativa. Schwartz y Bilsky propusieron además once tipos de motivaciones de valores: autodirección, estímulo, hedonismo, logro, seguridad, conformidad, tradición, espiritualidad, benevolencia y universalismo. Otro aspecto digno de destacar en su teoría es que los valores pueden clasificarse de la siguiente forma: Según el objetivo o tipo de meta que persiguen: Valores terminales: Son aquellos que representan objetivos, que expresan situaciones finales definidas por un sustantivo. Ejemplo: Confianza. Son también llamados valores de meta. Valores instrumentales: Representan modos de comportamiento y se expresan a través de adjetivos. Ejemplo: Confiable. Son también llamados conductuales o comportamentales. Según estén al servicio de los intereses del individuo mismo o de alguna colectividad. Valores individualistas: poder, logro, hedonismo, estímulo y autodirección. Valores colectivistas: benevolencia, tradición y conformidad. De acuerdo a lo anterior se postula que existen valores afines entre sí y otros cuyo choque puede originar conflictos psicológicos y sociales. Schwartz propuso una escala que ha sido validada en 65 países, dedicando un taller a la medición de valores en el último Congreso Mundial de Psicología, celebrado en EAU. en 1998. Según González Rey, "los valores son todos los motivos que se constituyen, se configuran, en el proceso de socialización del hombre”. Un valor se instaura en el ámbito psicológico de dos formas: los valores formales, que regulan el comportamiento del hombre ante situaciones de presión internos o externos, y creo que no son los que debemos formar, y los valores personalizados, expresión legítima y auténtica del sujeto que los asume, y que son, en mi opinión, los valores que debemos fomentar. Berkowitz, M. W. señala más valioso sobre valores fue desarrollado por Rokeach en 1973, el cual definió al valor "como una preferencia permanente para una conducta concreta para un mejor final de ser", lo cual incluye tanto un claro componente cognitivo (una creencia) como un componente afectivo (la evaluación). Para Berkowitz, " los valores y rasgos de carácter se encuentran estrechamente relacionados con características de definición que se solapan". Este propio autor destaca que se utilizan como sinónimos los términos "valores", "carácter", "valores morales", "educación moral", "educación en valores" y que se ofrece una escasa definición de los mismos. El carácter está constituido por el sistema de formaciones motivacionales que definen la orientación estable y peculiar del sujeto hacia las diferentes esferas de la actividad. Estas formaciones conforman una estructura en la cual se organizan atendiendo a su importancia para el sujeto, constituyendo lo que se ha denominado una jerarquía motivacional. Las formaciones motivacionales en su máxima expresión conducen a las tendencias orientadoras de la personalidad (TOP), expresan la orientación estable del hombre hacia las diferentes áreas de la actividad, dando lugar al sistema de cualidades del carácter, "que resume las orientaciones del sujeto hacia el colectivo y las demás personas, hacia el trabajo y hacia sí mismo." Esther Baxter Pérez en su libro: "La formación de valores, una tarea pedagógica", ofrece una comprensión general de los valores esenciales del socialismo, los cuales son: la paz, la justicia social, la libertad, la responsabilidad, el trabajo creador, el colectivismo y la ayuda mutua, el patriotismo socialista, el internacionalismo, la solidaridad y la disciplina. El Ingeniero Miguel Ángel López Vega y el Lic. José Raúl Peña Sandoval, profesores de la escuela Superior de ingeniería mecánica y Eléctrica, Unidad Culhuacán, UNAM, en el V Simposio "Los valores de la educación", febrero de 1997, ofrecen la siguiente clasificación de valores: Valores de acción, valores de contemplación, intelectuales espirituales, económicos estéticos, morales emocionales, valores biológicos valores sociales, de salud de la persona, alimentación familiar, habitación institucional, vestido comunitarios, valores de relación, relaciones humanas, pedagógicos. En la clasificación anterior los valores morales son incluidos dentro de los valores de acción porque son los valores del mundo espiritual del hombre que está relacionado de forma inmediata con su práctica histórica - social, con su acción y su conducta para con los demás, para con su entorno natural y para consigo mismo. José María García Guzmán, en “educación y Valores en España” propone la siguiente clasificación: Valores instrumentales: Son aquellos que sirven de medio para alcanzar otros valores superiores. Valores vitales: Se refieren a la instalación del sujeto en el mundo y a su relación placentera con el entorno. Valores sociales: Son los que tienen que ver con las normas de convivencia entre las personas y sus relaciones con ellas. Valores estéticos: Se refieren a la creación de lo bello o su simple contemplación. Valores cognoscitivos: Tienen que ver fundamentalmente con el conocimiento de la realidad y de las leyes que organizan esa realidad tanto externa como internamente. Valores morales: Son aquellos que presentan una bondad o maldad intrínseca; son en el fondo, los que impregnan toda la escala de valores en un sentido, pues todas las preferencias se hacen sobre la base de que se consideran "buenas" para el sujeto o la colectividad o "justos" y aparecen como "derechos" o "deberes", siendo la elección entre los polos axiológicos la esencia de la "libertad". Aunque en este trabajo se hace énfasis en los valores morales, se ha realizado el análisis de diferentes clasificaciones porque los valores no se manifiestan de forma aislada, ellos son asimilados en un sistema, es decir, en combinación y dependencia unos con otros. Los criterios para la clasificación en sistema de valores son disímiles, por el lugar que ocupan en la estructura de la personalidad, por sus objetivos, por su contenido social y personal, etc. Se consideran los valores humanos, en cuanto a precisión del concepto dado por los autores como: significaciones socialmente positivas que mueven el mundo espiritual del hombre, que se relacionan con su práctica histórico- social, con su acción para con los demás, para con su entorno natural y para consigo mismo. Ciertamente, a todo valor corresponde un antivalor, pues sino carecería de sentido el propio término de valor, sin embargo, atendiendo al principio del justo medio, todo valor está en el centro de sus antípodas o por exceso o por defecto. Ejemplo: La valentía tiene su antivalor que es la cobardía pero su extremo sería la osadía, y por supuesto, el libre albedrío o la capacidad de elección del sujeto es lo que connota lo específico de su naturaleza como ser social, es decir, la libertad. Es muy importante cuando se habla de valores precisar su contenido, de lo contrario pueden surgir diversas interpretaciones. Se pretende contribuir a la formación de un estudiante que sea capaz de realizar sus tareas, trabajo con rigor profesional y técnico de manera que el resultado de su trabajo sea irrebatible, que pueda oír de manera atenta y cuidadosa las opiniones de los demás, asegurando un comportamiento cortés, respetuoso, esmerado y ejemplar, asumiendo las dificultades con actitud resolutiva, procurando las mejores soluciones y con ello pueda contribuir al prestigio e imagen personal. 2.2.5 Filosofía de la Ciencia y Valores “Se tratará de abordar el tema de los valores desde una perspectiva filosófica y de la ciencia para establecer el papel que le corresponde a cada una de ellas relacionada a los valores. Blanca Inés Prada Márquez, menciona que la ciencia no puede seguirse considerando únicamente como una actividad epistémica y metodológica, sino también como actividad axiológica, en el sentido de que su reflexión no debe apuntar solamente al cómo se han desarrollado las teorías científicas, sino también al deber ser de la ciencia, promoviendo nuevos valores tanto epistémicos como prácticos dentro del quehacer científico, y enfatizando sobre la responsabilidad ética y social del investigador”36. Poco a poco se ha ido comprendiendo que la ciencia encierra una multiplicidad de valores y esto ha hecho pensar a algunos filósofos de la ciencia, que su actividad debe ampliarse involucrando en su trabajo el estudio epistémico y metodológico, pero también el axiológico, de tal manera que hoy día es difícil mantener una separación radical entre la filosofía de la ciencia y la filosofía práctica. “En general, los filósofos que se han inscrito en la tradición empirista inspirados en Locke y Hume, y más tarde en Kant37, y los neokantianos, redujeron la racionalidad de la ciencia a una racionalidad pura, separando la ciencia de la axiología; concepción que ha sido seguida incluso por sociólogos de la ciencia como Max Weber38, para quien la finalidad de la ciencia, sea esta social o natural, es decir la verdad, tratando además de describir y explicar los fenómenos de la mejor manera posible”. Los valores no deben verse como algo alejado de la práctica y la vivencia social sino unido a la ciencia, por ejemplo, en economía no deben tomarse en cuenta solamente los indicadores económicos sino ver la igualdad en la distribución de la riqueza y de los recursos que produce el país. El profesor ofrece pistas para que el alumno reflexione y asuma críticamente su compromiso político y ético como persona y como ciudadano39. Sin embargo nos preguntamos: ¿es posible mantener una tal neutralidad en la docencia, sobretodo hoy, cuando la ciencia ha tocado las fibras más íntimas del ser humano, como sucede por ejemplo con la ingeniería genética? ¿O cuando la investigación sirve para desarrollar métodos crueles de destrucción masiva, como las armas nucleares o biológicas? Es esta una razón por la cual en las aulas debe existir una discusión clara de la toma de decisiones de los nuevos ciudadanos en relación con que dependiendo de su práctica profesional y de la actividad que realicen así beneficiaran a la sociedad o la destruirán, significa por tanto tomar una actitud responsable de su vida y sus valores Descartes, en el prefacio a los Principios plantea su idea moral fundamentada en las ciencias. Con la imagen del árbol nos dice que la moral es una rama que presupone un conocimiento completo de las otras ciencias (la medicina y la mecánica que eran las ciencias de su época) y por ello era el último peldaño en la escala de la sabiduría. La misma idea había sido expresada en la sexta Parte del Dircurso del método, en donde escribió: Esas nociones (de la física) me han enseñado que es posible llegar a conocimientos muy útiles para la vida, y que, en lugar de la filosofía especulativa, enseñada en las escuelas, es posible encontrar una filosofía práctica, por medio de la cual, conociendo la fuerza y las acciones del fuego, del agua, del aire, de los astros y de los demás cuerpos que nos rodean, tan distintamente como conocemos los oficios varios de nuestros artesanos, podríamos aprovecharlas del mismo modo, en todos los usos a que sean propias y de esta forma hacernos como dueños y señores de la naturaleza40. Descartes, creía en la utopía tecnológica de la modernidad, al considerar que la tecnología nos ayudaría a vivir mejor, a ser más felices, controlando racionalmente la naturaleza y las pasiones, pero como en su época el desarrollo científico era incipiente, considera suficiente plantear sólo una moral provisional, en espera de un mayor desarrollo de las ciencias y las artes. Esto no se observa que se realice en El Salvador en donde en busca de la apertura de mercados y expansión de transnacionales se está afectando de tal manera al medio ambiente y a la población con la construcción de grandes centros comerciales. No hay duda que la comprensión de muchos problemas morales como la delincuencia, el consumo de drogas, la violencia y otros, exige hoy sólidos conocimientos científicos en biología, psicología y sociología, particularmente, pero pensamos que aquí no radica todo el problema. En ética tenemos necesidad de un trabajo interdisciplinario. La comprensión de los comportamientos humanos en el mundo actual, donde existen múltiples concepciones de vida buena, exige algo más que investigación científica: exige la aceptación del imperativo de la dignidad humana, dignidad que se fundamenta en el hecho de que el hombre es un ser racional y como tal un ser libre y autónomo, cuya ontología rechaza todo intento de instrumentación al ser un fin, jamás un medio. No se puede hacer hoy una ética de espaldas a la ciencia, pero tampoco olvidar que todo discurso ético es ya un discurso filosófico sin que esto suene como partidismo hegemónico a favor de la filosofía, sino en el sentido de que todo discurso ético esta orientado hacia el deber ser. Nicholás Rescher en su libro Razón y valores en la Era científico-tecnológica, después de analizar ampliamente toda la problemática del valor, y de mostrar que el valor no es sólo una cuestión subjetiva, sino también objetiva, explica que los valores en la ciencia tienen que ver fundamentalmente con: Los objetivos de la ciencia: los cometidos de la investigación científica siempre tienen que ver con valoraciones, por ejemplo, el tema de una investigación es elegido por sujetos individuales o por grupos, pero dicha elección se hace siempre dando preferencia a unos temas sobre otros y teniendo en cuenta la inversión en tiempo, esfuerzos y recursos. La conducta misma del investigador está vinculada con valores tales como la veracidad, la precisión, la objetividad. De igual manera sucede con la descripción efectiva, la predicción, el control y dominio de la naturaleza que se traduce en tecnología. Sin embargo aunque en El Salvador se hace investigación, especialmente en las universidades, estas no son tomadas en cuenta al momento de tomar decisiones trascendentales en los ámbitos económicos sociales y culturales. Valores de la ciencia en cuanto a teoría: Ciertos factores de valor constituyen la desiderata de las teorías científicas, en los cuales se incluyen los factores de coherencia, consistencia, generalidad, comprensibilidad, simplicidad, exactitud, precisión y otros. Aquí se encuentran también los valores incluidos en la gestión del riesgo cognitivo, en especial los estándares de prueba y rigor en las consideraciones que sirven para determinar, cuántas pruebas empíricas se requieren para justificare la aceptabilidad de ciertas afirmaciones científicas. Valores de la ciencia en cuanto proceso de producción: valores inherentes a los trabajadores científicos, son los actores mismos, tales como perseverancia y persistencia, veracidad, honradez intelectual, cuidado del detalle, pasión por la búsqueda de la verdad, modestia intelectual. Aquí entran también los estímulos al investigador y la búsqueda por el investigador mismo de incentivos y premios. Valores de la ciencia en cuanto a aplicación: Algunos factores de valor representan el beneficio de los productos de la ciencia, relacionados principalmente con la aplicación de ésta a las ventajas de los desideratas humanos, tales como el bienestar, la salud, la longevidad, la comodidad, etc., especialmente hablando de ciencias como la medicina, la agricultura y la ingeniería genética41. En estas ciencias sobre todo encontramos los modos a través de los cuales los valores impregnan la labor científico-tecnológica, por ejemplo al evaluar el carácter deseable o no de las diversas implementaciones tecnológicas, al preguntar ¿es deseable (ética o moralmente) realizar manipulaciones psicológicas, organizar grupos de presión para orientar la opinión, desarrollar armas de destrucción masiva, etc. En diversas áreas de la medicina surgen preguntas sobre la clonación y el aborto, sólo para dar dos ejemplos; o sobre la puesta en práctica de la investigación médica: el ensañamiento terapéutico, la eutanasia, la prolongación artificial de la vida, y muchas otras preguntas que hoy plantea el desarrollo de las últimas tecnologías en medicina42. El conocimiento científico es un bien humano, un bien valiosísimo, pero al fin y al cabo un bien entre otros, puesto que el hombre además de bienes específicamente cognitivos, estima también otros bienes relacionados con la calidad de vida personal y comunitaria: bienestar físico, compañerismo, atractivo del medio ambiente, armonía social, desarrollo cultural, etc. El progreso científico-tecnológico si es cierto, como pensaba Francisco Bacon, que puede hacer más fácil la vida humana, pero no la simplifica ni elimina su complejidad, y con frecuencia, mal empleada, aumenta por el contrario los problemas, o plantea nuevos problemas. Problemas que obligan hoy a preguntarnos seriamente sobre los límites del progreso científico, límites no tanto teóricos sino prácticos. No se trata de ponerle límites a la mente humana, sino sólo de ponerle límites a la aplicación irresponsable de aquello que el hombre es capaz de inventar o descubrir. Los valores desempeñan un papel central en la ciencia y ese cometido no es arbitrario o añadido, sino inherente a su propia estructura de búsqueda racional de comprensión y acomodación al mundo natural que constituye el entorno de nuestra vida. No hay por lo tanto cabida para separar la ciencia de las cuestiones evaluativas, ni de la ética. Al contrario se impone la necesidad de incluir dentro del ámbito de la filosofía de la ciencia no sólo una axiología enfocada hacia los valores epistémicos, y metodológicos, sino también hacia los valores sociales, éticos, estéticos y ecológicos en la ciencia. Esta axiología estudiaría la ciencia tal como ella se produce tanto a escala individual, como grupal, institucional, y social. Trabajo en el cual colaborarían naturalmente filósofos, historiadores y sociólogos de la ciencia, pero también expertos en la incidencia de la tecnociencia en la sociedad, y ojalá también científicos. Puesto que la enseñanza de la ciencia es condición necesaria para la reproducción y el mejor desarrollo del conocimiento científico, sería un error ignorar los valores que rigen esta fase de la educación científica: orden, claridad, capacidad argumentativa, potenciación del espíritu crítico, modestia intelectual, respeto por la dignidad humana, interés por ayudar a solucionar los problemas más graves de su propia sociedad y respeto por el medio ambiente, son entre otros, valores que deben empezar a desarrollarse desde los bancos de la escuela y enfatizarse sobretodo en la universidad. 2.2.6 Vías para el fortalecimiento de los valores humanos Es obvio que una condición básica para el reforzamiento de los valores humanos es que no existe una vía específica, ni un método, ni un espacio particular con tales fines, pues es un proceso que ocurre en todo tipo de actividad que realiza un profesional. No obstante, consideramos necesario referir diferentes momentos que son puntuales en la reflexión sobre este problema, tendientes a mostrar acciones con determinado grado de concreción. De esta forma la vía esencial es mediante la clase exponiendo una serie de acciones que permiten a los profesores contribuir a la consolidación de los valores. En este sentido la premisa esencial la legitima el profesor, no porque él sea el principal actor, sino porque la estructuración y realización de dicho proceso depende en gran medida de él. Las acciones señaladas deben formar parte de la estructura de la clase. Existen dos componentes del proceso que por sus características brindan múltiples oportunidades para desarrollar las potencialidades de los estudiantes como seres humanos en general y en particular los valores en las diferentes esferas. Nos referimos al uso de la metodología y la evaluación. En cuanto a los métodos de enseñanza- aprendizaje deben potenciar como es conocido, lo educativo mediante lo instructivo. En el plano de reflexión que hemos estado expresándonos es imprescindible que los mismos: Proporcionen a los alumnos los instrumentos lógicos, psicológicos y humanos que le permitan encontrar por sí mismos de modo crítico y responsable la escala de valores. Permitan el cultivo de la autonomía y la prerrogativa del ser humano de crear. Provoquen el autoperfeccionamiento del docente y su consecuencia positiva en los estudiantes. Promuevan la clarificación de los valores del estudiante y sus dimensiones afectivas. El método seleccionado no debe plantear soluciones, sino enseñar a buscar vías de solución. Provocar una sobrecarga y esfuerzo mental producto de la reproducción lo que ocasiona angustia y abatimiento en el estudiante. Permitir las manifestaciones de: autoritarismo, paternalismo, dogmatismo y esquematismo. Como se señalaba otro componente del proceso docente - educativo que permite el fortalecimiento de valores en los estudiantes si se emplea adecuadamente es la evaluación. La evaluación sistemática e integrada a la estructuración del proceso requiere de una concepción bien diferente al que se posee en una fábrica y una industria, un centro que produce artículos materiales. Tampoco es un instrumento privativo del profesor como se piensa frecuentemente, pues constituye en sí misma un proceso insertado en otro de carácter más general. Estos elementos permiten comprender que es necesario enseñar al estudiante el propio proceso de evaluación. Para el logro de este propósito es imprescindible que esté consciente de qué se espera de él tanto en el plano instructivo como en el formativo. Generalmente la evaluación se circunscribe a "medir" los objetivos del programa por lo que el resto de las funciones de la misma se desestiman. Si se concibe el proceso de formación del estudiante de forma adecuada el mencionado componente debe: Proveer a los alumnos de alternativas valorables para el análisis propio, dotar de las herramientas necesarias para la autovaloración que permita resolver las contradicciones entre ¿Cómo soy como estudiante? ¿Cómo debo ser? ¿Cómo le gustaría a mis compañeros que fuera? ¿Qué debo hacer? ¿Cómo puedo lograrlo? etc. Promover la clarificación de los valores y la significación personal y social de los mismos. Valorar con justeza el juicio y la conducta de los demás. Las condiciones anteriores se deben conjugar y fortalecer mediante la utilización de formas y métodos que propicien la reflexión de los aspectos señalados, las clases deben estructurarse de manera que provoquen la autovaloración de los estudiantes. 2.2.7 Algunas de las alternativas que podrían adoptarse: Talleres de autorreflexión con el propósito de determinar los problemas fundamentales que desde lo subjetivo afectan: el estudio, la docencia, la relación profesor-alumno y el cumplimiento de las tareas de la organización estudiantil. Distinguir las cosas que desean transformar en diferentes áreas (personal, laboral, estudio, del entorno, de dirección) desde la posición de: estudiante, profesor, directivo. Estos talleres pueden desarrollarse mediante diferentes modalidades: En el colectivo como futuros trabajadores, en el aula como estudiante, en el colectivo de directivos o en colectivos que integran estos elementos. En los mismos se identifican los problemas, los objetivos que requieren de un tratamiento tanto grupal como individual. Debates y análisis sobre: Autoridad contra autoritarismo, comunicación y relaciones interpersonales. Utilización de diferentes técnicas con vistas al autoconocimiento, como por ejemplo ¿Cómo me veo yo y cómo me ven los demás? ¿Cómo soy en realidad? ¿Qué tipo de estudiante soy? ¿Qué debo hacer para resultar un buen estudiante, o profesional de la economía? Simulaciones donde se intercambien los roles de profesor, estudiante, directivos de las organizaciones estudiantiles y asuman comportamientos adecuados que expresen todo el potencial ético de un estudiante o se valoren comportamientos inadecuados así como las vías de solución. Realizar discusiones, confrontaciones donde se analice y defiendan posiciones o tesis contrapuestas a los valores morales y la profesionalidad. Aplicar técnicas para dar y obtener retroalimentación entre los propios estudiantes respecto a su labor profesional y al cumplimiento de normas éticas. El problema de la formación en valores humanos ocupa un lugar esencial en las discusiones actuales en todos los ámbitos, no sólo se valora la necesidad de trabajar en esta dirección en los centros educacionales sino también en los diferentes centros laborales de la producción y los servicios. A partir de aquí se comprende la necesidad de trabajarlo durante toda la carrera. Es importante la utilización de diferentes procedimientos, técnicas y métodos para reconocer los valores humanos esenciales propios de su esfera de actuación, tales como: Talleres de autorreflexión, técnicas acerca de cómo soy y cómo quiero que nos vean los demás etc. La formación de mejores ciudadanos salvadoreños requiere de actores sociales con posibilidades de autodeterminación, con capacidad para representar intereses y demandas, y para ejercer los derechos individuales y colectivos dentro de las normas jurídicamente establecidas, un ejemplo, la Constitución, y el reglamento interno de la escuela. Se necesita desarrollar valores, actitudes, capacidades y habilidades generales que permitan el dominio y la creación de nuevos conocimientos. El eje de todo esto se encuentra en la educación y los maestros, y lo más importante en la familia y la persona. No tendría sentido hablar de ética, valores y actitudes si no hay nadie a quien le interese desarrollarse como individuo. Por otro lado la moral es la costumbre que tienen las comunidades de calificar la conducta de las personas. Así por ejemplo, en la mayoría de las comunidades se considera una virtud decir la verdad o respetar a los mayores, esto significa que la mentira o el irrespeto son rechazados. Pero la moral está ligada a la tradición, a la cultura, a las creencias religiosas, a la época o hasta el clima. Cosas que son consideradas buenas en una región pueden ser condenadas en otra, costumbres que son alabadas en una época pueden ser castigadas en otra, acciones aceptadas por una religión son inaceptables para otra. Pretendiendo la ética proponer valores universalmente válidos, no importa que en una época la esclavitud haya sido moral y socialmente aceptada, para la ética esclavizar a una persona debe ser desde todo punto de vista rechazable, no importa que varias décadas atrás se usara pedir compensación de honorarios a los pacientes asegurados, en el contexto ético actual de la ley no se puede hacer. Para el Islam hacer terrorismo en nombre de Alá es un valor religioso, la ética tiene que alzar su voz para condenar la violencia religiosa. Pero, ¿Qué son los valores universales de naturaleza moral a que se refiere la ética? Cuando algo es conveniente o favorable lo consideramos bueno y cuando perjudica o destruye lo calificamos como malo. A las cosas buenas las llamamos valores y a las malas antivalores. Pero cuando hablamos de bienes o de males no siempre hablamos de lo mismo. Hay distintas clases de bienes y de males (materiales, culturales, estéticos) y también morales. Los bienes morales son una clase muy precisa y superior de valores humanos, son los más específico y profundo de nuestra racionalidad, son lo más humano de nuestra humanidad y por esto son muy frágiles y vulnerables. “Cuando una persona, basándose en la tradición moral de su religión o de su sociedad, o en la reflexión ética que haya hecho sobre la racionalidad de los actos humanos, se apropia de determinadas reglas o normas con las cuales rige su propia conducta, a esto lo llamamos tener principios.”43 Cuando uno es fiel a sus principios a eso lo llamamos virtud. La virtud es la forma habitual de obrar una persona de acuerdo a sus o con sus principios. Es algo absoluto. Se es honesto o no. Nunca se puede ser un poquito honesto o solo algunas veces deshonesto. 2.2.8 Familia y Valores Partimos de que los valores son elementos muy centrales en el sistema de creencias de las personas y están relacionados con estados ideales de vida que responden a nuestras necesidades como seres humanos, proporcionándonos criterios para evaluar a los otros, a los acontecimientos tanto como a nosotros mismos (Rokeach, 1973 en García, Ramírez y Lima, 1998). Es así que los valores nos orientan en la vida, nos hacen comprender y estimar a los demás, pero también se relacionan con imagen que vamos construyendo de nosotros mismos y se relacionan con el sentimiento sobre nuestra competencia social. Según otros autores (Schwartz, 1990) los valores son representaciones cognitivas inherentes a tres formas de exigencia universal: las exigencias del organismo, las reglas sociales de interacción y las necesidades socio-institucionales que aseguran el bienestar y el mantenimiento del grupo. De esa manera, según Schwartz los sistemas de valores se organizan alrededor de tres dimensiones fundamentales: el tipo de objetivo (trascendencia o beneficio personal; conservación o cambio), los intereses subyacentes (individuales o colectivos), el dominio de la motivación (tradición, estimulación, seguridad). “Las teorías implícitas que todos los padres tienen y que se relacionan con lo que los mismos piensan sobre cómo se hacen las cosas y por qué se hacen de tal o cual manera ofician "de filtro" en la educación en valores.”44 Si bien se podría decir que la familia no es el único contexto donde se educa en valores, es una realidad que el ambiente de proximidad e intimidad que en ella se da la hace especialmente eficaz en esta tarea. Existe en la literatura una extensa discusión sobre cómo se educa en valores: ¿los pequeños interiorizan los valores familiares? ¿o los niños son agentes activos en el proceso de construcción de valores, en el entendido que la relación padres-hijos es una relación transaccional, esto es de ida y vuelta? Nosotros estamos con la segunda posición, afiliándonos así a las nuevas perspectivas constructivistas. En ellas se concibe a la relación entre adultos y niños de doble sentido, aunque se acepte que esta relación es asimétrica. Esto significa que no sólo cambian y se influencian los valores de los niños, sino también los de los adultos, por ejemplo, luego de tener hijos una persona puede privilegiar más el valor de la seguridad que el de reconocimiento social. La familia muestra a sus miembros lo que espera de ellos teniendo en cuenta lo que se ve como deseable y valioso en la sociedad. Bronfenbrenner (1987) propone un modelo que incluye cuatro sistemas para entender la realidad en la que están incluidas las familias: En el nivel del macrosistema, se ubican las creencias de una cultura, las leyes que regulan una sociedad, los mitos y los valores que se aprecian en un determinado grupo social. En él también residen los mensajes que se transmiten en los medios de comunicación social, los clichés, los estereotipos y lo que es valorado como deseable respecto a lo que puede considerarse una "buena familia". En el nivel exosistema se ubican todas las influencias de agentes externos que tiene la persona, que aunque no estén en directo contacto con ella, tienen impacto sobre la misma. En el tema que nos ocupa, los valores manejados por la familia extensa y por los amigos tienen influencia en los padres, ya sea para tomarlos como ejemplo y reproducirlos en su propia familia o para vivirlos como reto y conflicto. El autor reserva el concepto mesosistema a la relación existente entre dos o más sistemas que tienen estrecha influencia en la persona. El ejemplo más claro de relación a nivel del mesosistema lo constituye la relación entre familia y escuela. En general justamente, a la hora de elegir el centro educativo para los hijos uno de los aspectos a tener en cuenta es la compatibilidad de los valores asumidos por ambas. Por último, en el microsistema es donde residen las relaciones más próximas e íntimas que una persona tiene con el entorno, en palabras del mismo Bronfenbrenner el microsistema "constituye un patrón de actividades, roles y relaciones interpersonales que la persona en desarrollo experimenta en un entorno determinado, con características físicas y materiales particulares". La familia es un ejemplo claro de microsistema. Este marco teórico permite la lectura abierta de la educación en valores en otros contextos de socialización: es un hecho que la televisión, el mundo de Internet y de las computadoras condicionan en parte los valores que son transmitidos desde la familia. De cómo administren los padres estos medios, como eduquen a sus hijos en la lectura del lenguaje audiovisual y en el espíritu crítico depende la educación en valores en general. Todas estas características de las familias en tanto sistemas interesan a la hora de estudiar a la familia como educadora en valores. 2.2.9 Sociedad y Valores El Dr.José Ramón Fabelo Corso afirma: “El valor es, por lo tanto, un concepto que, por un lado, expresa las necesidades cambiantes del hombre y por el otro, fija la significación social positiva de los fenómenos naturales y sociales para la existencia y el desarrollo progresivo de la sociedad” Por lo tanto, los valores existen y se manifiestan de esta manera, no porque sean objeto del reflejo cognoscitivo o valorativo; sino porque son producto de la actividad práctica de los hombres y de la sociedad en su conjunto. Si afirmamos que las necesidades e intereses del hombre desempeñan un papel determinante en el surgimiento de los valores, tenemos que tener en cuenta que los objetos introducidos en la esfera de las relaciones sociales por lo general son un producto del trabajo humano. El esfuerzo individual se transforma en colectivo cuando se trata de crecer como personas practicando valores; enseñándolos y sobre todo educando con el ejemplo. Ya que la sociedad se forma de familias compuestas por individuos con diferencias de todo tipo, así serán los valores que se practiquen en general. Si la sociedad está plagada de personas violentas, este antivalor se propagará a los demás creando una o varias situaciones peores. 2.2.10 Escuela y Valores Partimos del modelo fundamentado en la construcción racional y autónoma de valores que ha desarrollado el Grupo de Investigación en Educación Moral de la Universidad de Barcelona (GREM). Desde esta perspectiva, se considera que una concepción de educación en valores en una sociedad democrática, abierta y multicultural en la que los seres humanos son considerados como autónomos, libres e iguales en dignidad y derechos ha de ser compatible necesariamente con una concepción de educación como proceso de optimización humana. Tal concepción de educación en valores está orientada hacia la construcción racional de principios y normas de valores basados en la autonomía de la conciencia de los seres humanos45, como producto de las relaciones de igualdad entre los individuos, en las que priman la voluntad como expresión máxima de la libertad, y las relaciones dialógicas, como una forma idónea de construir las normas colectivas y la cooperación entre las personas. Se trata de lograr una construcción ciudadana que favorezca la conquista y la permanencia de condiciones sociales a la altura de la dignidad humana, y cuando no sea así, entonces que tenga la capacidad de criticar y transformar las formas sociales injustas e insolidarias que impiden alcanzar unas condiciones acordes con la naturaleza humana. Kant entiende por voluntad, una especie de causalidad de los seres vivos racionales, es decir, de los seres humanos, la cual tiene la libertad como la propiedad fundamental que incide en sus causas para la libre elección en las formas de pensar y de actuar46. Se trata de esa facultad propiamente humana que mueve a las personas a hacer o dejar de hacer un determinado acto y precisamente, esa propiedad de poder elegir en hacer o no, se fundamenta en su libertad de elección, por lo que esta libertad de la voluntad crea en los seres humanos la condición de autonomía en el sentido de su pensamiento y de la actuación. Sin embargo, es necesario que el comportamiento humano se rija por criterios coherentes entre el pensamiento y la conducta, lo que supone un esfuerzo de autorregulación de la voluntad47, que también conllevaría a cimentar las bases de la responsabilidad ante las consecuencias de las acciones realizadas. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html#El_papel_que_juega_el_medio_en_la_formación_de_los_valores_morales	Universidad de el salvador	UNIVERSIDAD DE EL SALVADOR FACULTAD DE CIENCIAS Y HUMANIDADES DEPARTAMENTO DE CIENCIAS DE LA EDUCACION LOS FACTORES ASOCIADOS A LA FORMACIÓN EN VALORES MORALES DE LOS ESTUDIANTES DE EDUCACIÓN MEDIA EN LAS INSTITUCIONES DE: INSTITUTO TÉCNICO “RICALDONE” Y EL INSTITUTO NACIONAL “ALBERTO MASFERRER” DEL MUNICIPIO DE SAN SALVADOR TRABAJO DE GRADUACIÓN PRESENTADO POR: CARLOS ALEXANDER CORTEZ VARGAS FLOR DE MARIA VILLALTA DOCENTE DIRECTOR MsD. OSCAR WUILMAN HERRERA RAMOS PARA OPTAR AL GRADO DE: LICENCIADO EN CIENCIAS DE LA EDUCACIÓN CIUDAD UNIVERSITARIA, JUNIO DE 2007. Autoridades de la Universidad de El Salvador Rectora: Maria Isabel Rodríguez Vice Rector Académico: Ing. Joaquín Orlando Machuca Vice Rectora Administrativa: Dra. Carmen de Rivas Secretaria General: Lic. Margarita Rivas de Recinos Autoridades de la Facultad de Ciencias y Humanidades Decana: M.D. Ana María Glower de Alvarado Vicedecano: Lic. Carlos Ernesto Deras Secretaria: Licda. Oralia Esther Román de Rivas Jefe del Departamento de Ciencias de la Educación: M.D. Fulvio Eduardo Antonio Granadino Alegría Coordinador Del Proceso De Grado: M.D. Rafael Girón Ascencio Docente Director: MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos AGRADECIMIENTOS_A_Dios'>AGRADECIMIENTOS A Dios Por haber iluminado mi camino y guiarme con su poder en el proceso de formación profesional. A mi madre: Rosalba Villalta Por haberme brindado su apoyo moral durante el estudio. A mis tías: Gloria Ruth Villalta, Berta Centeno e Isabel Villalta Por facilitarme sus beneficios económicos para alcanzar mis objetivos personales. A mi hermano: Roberto Carlos Villalta Por haberme brindado su amor fraterno y económico en todo momento A mi esposo: Alfonso Zarpate Por su apoyo incondicional. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por facilitarmos su asesoramiento en la elaboración del trabajo de grado. Flor de Maria Villalta AGRADECIMIENTOS A la Santísima Trinidad: Por brindarme sus dones de sabiduría, entendimiento y fortaleza durante toda mi vida. A mi padre, Raúl Cortez: Por su ejemplo de trabajo, honestidad, disciplina y perseverancia. A mi madre, María Angélica Vargas: Quien su amor, oraciones y cuidados me ha educado en el camino de la bondad y servicio a los demás. A mis hermanos: José Raúl, Berta María y Luis Eduardo: Su acompañamiento y apoyo me ha animado siempre a seguir adelante. A mis abuelitas: Berta Cáceres y María Bonilla: Por su ternura y atenciones mientras estuvieron conmigo y ahora me bendicen desde el cielo. A mis familiares y amigos: Quienes con palabras de ánimo y fidelidad constante lograron hacer más fáciles estos años de estudio. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por transmitirnos sus conocimientos y ayuda para solventar las dificultades encontradas en este trabajo. Carlos Alexander Cortez Vargas ÍNDICE PÁG. Introducción…………………………….……………………………...……….i CAPITULO I Planteamiento del problema 1.1 Situación problemática…………………………………………………….. 1 1.2 Enunciado del problema …………………………………………………... 19 1.3 Justificación.…………………………………………………………….…. 19 1.4 Alcances y delimitaciones……………………………………………...….. 21 1.5 Objetivos ………………………….……….……………………………..... 22 1.5.1 Generales 1.5.2 Específicos 1.6 Supuestos de la investigación………………………………………..…….. 22 1.6.1 Generales 1.6.2 Específicos 1.7 Indicadores de trabajo …………………….…………………………..…… 24 CAPITULO II Marco teórico 2.1 Antecedentes de la investigación….……………………..……….…….….. 27 2.2 Fundamentos teóricos…………….…………………………….…..…….... 31 2.3 Definición de términos operacionales…………………………..…………. 70 CAPITULO III Metodología de la investigación 3.1 Tipo de investigación…………………………………………………….... 77 3.2 Población…………………………………………………………………... 77 3.3 Muestra…………………………………………………………………...... 78 3.4 Métodos y técnicas e instrumentos de investigación ………...……..….. 79 3.5 Metodología y procedimiento……………………………………………... 80 CAPITULO IV Análisis e interpretación de resultados 4.1 Organización y clasificación de datos…………………………………….. 81 4.2 Análisis e interpretación de resultados de la investigación………….…... 164 4.3 Resultados de la investigación…………………………………….……... 187 CAPITULO V Conclusiones y Recomendaciones 5.1 Conclusiones……………………………….……………………….…... 195 5.2 Recomendaciones…………………………………………………….... 197 Bibliografía……………………………………………………….….. 199 ANEXOS - Resumen del diagnóstico - Cuadro de relaciones - Instrumentos de trabajo - Mapa de escenario INTRODUCCION La educación en valores implica un proceso de construcción, una transformación personal y colectiva de cada uno de los miembros de la comunidad escolar. En un mundo que cambia a toda velocidad en lo cultural, en lo social, en lo tecnológico, en todas sus fases y que genera un abrumador volumen de información, la educación en valores se convierte en una detención necesaria para analizar, ordenar, reorientar y dar una percepción de la realidad. El presente trabajo tiene como objetivo investigar los factores que influyen en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. Esta investigación se divide en cinco capítulos de la manera siguiente: En el capítulo I, Planteamiento del problema, se expone la situación problemática, delimitación conceptual, temporal y espacial del problema, justificación, alcances, objetivos, supuestos, aspectos e indicadores, referidos a la investigación. E i n el capítulo II, Marco Teórico, se hace referencia a los antecedentes históricos con relación a la formación en valores morales, definición, fundamentación teórica y conceptual. En el capítulo III, Metodología de la investigación, presenta el tipo de investigación, la población, la muestra de la investigación, los métodos, técnicas e instrumentos y los procedimientos a aplicar en el tratamiento de los datos. En el capítulo IV, Análisis e interpretación de resultados, se presentan los análisis cualitativo y cuantitativo, así como la organización, clasificación e interpretación de los datos obtenidos de la investigación. El capítulo V, presenta las conclusiones, recomendaciones y bibliografía. Finalmente se presenta junto a los anexos, el resumen del diagnóstico, instrumentos de trabajo, mapa de escenario, cuadros y gráficas de los resultados. CAPITULO I PLANTEAMIENTO DEL PROBLEMA Con el objeto de hacer mas especifico nuestro problema de investigación se ha estructurado en siete apartados. El primero de ellos es la situación problemática donde se presenta el comportamiento actual del problema, indicadores reales y la posición de los diferentes actores políticos y sociales en relación a los valores. En el segundo apartado establecemos el enunciado del problemas mencionando las variables que se relacionaran durante el estudio investigativo. Posteriormente se presenta la justificación donde se expresan las principales razones que dan pie a la investigación. Seguidamente se aborda alcances y delimitaciones, objetivos, supuestos de la investigación e indicadores de trabajo. 1.1 Situación Problemática Para iniciar la sistematización de la inmensa información acerca de los valores, nos adentraremos en su concepto. “Los valores, forman parte de los objetos, acciones y actitudes que el ser humano persigue por considerarlos valiosos. En fin, todo aquello que en un momento, deseamos o apreciamos”1. De esta manera los valores forman parte de todas las personas. Todos tenemos un grupo de valores; estos pueden ser buenos o malos. Algunas personas pueden considerar que sus valores son excelentes aunque les causen problemas en sus vidas. Un joven puede considerar que sus valores principales están alrededor de su grupo de amigos, quienes no siempre ofrecen los mejores momentos para crecer como personas. Se entiende por valor moral todo aquello que lleve al hombre a defender y crecer en su dignidad de persona. El valor moral conduce al bien moral. “Recordemos que bien es aquello que mejora, perfecciona, completa”.2 El valor moral perfecciona al hombre en cuanto a ser hombre, en su voluntad, en su libertad, en su razón. Se puede tener buena o mala salud, más o menos cultura, por ejemplo, pero esto no afecta directamente al ser hombre. Sin embargo vivir en la mentira, el hacer uso de la violencia o el cometer un fraude, degradan a la persona, empeoran al ser humano, lo deshumanizan. Por el contrario las acciones buenas, vivir la verdad, actuar con honestidad, el buscar la justicia, le perfeccionan. El valor moral lleva a construir al hombre, a hacerlo más humano. Depende exclusivamente de la elección libre, el sujeto decide alcanzar dichos valores y esto sólo será posible basándose en esfuerzo y perseverancia. El hombre actúa como sujeto activo y no pasivo ante los valores morales, ya que se obtienen basándose en mérito. Estos valores perfeccionan al hombre de tal manera que lo hacen más humano, por ejemplo, la justicia hace al hombre más noble, de mayor calidad como persona. Un valor cobrará mayor importancia en cuanto logre perfeccionar al hombre en un aspecto más íntimamente humano. “Los valores humanos inframorales: Son aquellos valores que son exclusivos del hombre. Aquí encontramos valores como los económicos, la riqueza, el éxito, por ejemplo. La inteligencia y el conocimiento, el arte, el buen gusto. Y socialmente hablando, la prosperidad, el prestigio, la autoridad, etc.”3 Ahora pasaremos a analizar el currículo educativo nacional y la relación que existe entre sus políticas en cuanto a la formación en valores y los supuestos vacíos que tantos profesionales de la educación, analistas educativos y estudiantes han señalado en tiempos recientes. Situación actual de los valores en el salvador. La formación en valores es mencionada en varios documentos oficiales emitidos en El Salvador. En la Ley General de Educación encontramos ciertas referencias interesantes: En el artículo 2 literal “e” se dice que uno de los fines de la educación nacional es “conocer la realidad nacional e identificarse con los valores de la nacionalidad salvadoreña…”. Mas adelante en el artículo 21, literal “g” se dice que uno de los objetivos de la educación básica es “Contribuir a la aprehensión, práctica y respeto a los valores éticos, morales y cívicos, que habiliten para convivir satisfactoriamente en la sociedad”. Por otro lado en el Capítulo III Art. 93 se menciona la responsabilidad de la familia: “Los padres de familia deberán involucrarse responsablemente en la formación de sus hijos y en el reforzamiento de la labor de la escuela, con el propósito de propiciar el desarrollo de los buenos hábitos, la disciplina, la auto-estima, los valores, el sentido de pertenencia y solidaridad y la personalidad en general.” Basándonos en lo anterior podemos realizar algunos cuestionamientos a los papeles que juegan el Estado, el Ministerio de Educación y la familia en la formación de valores. En primer lugar se menciona que la práctica y respeto de valores se fomentará oficialmente desde los grados de educación básica. Se supone que cuando los estudiantes llegan al nivel medio, ya deberán practicar lo valores aprendidos durante la etapa básica; pero basta con visitar un centro educativo público para comprobar que la mayoría de los niños y adolescentes no saludan, se irrespetan, se pelean, insultan a los maestros y se expresan mal de las personas con quienes conviven. Por otro lado, muchos adolescentes y jóvenes de bachillerato valoran a su grupo de amigos más que a su familia. Eso no es totalmente malo, pero cuando la influencia es negativa existe la posibilidad que esos grupos se transformen en pequeñas pandillas que luego engrosarán las filas de las maras. En esas agrupaciones no se practican valores positivos. Ellos tienen sus propios valores, que antes que ayudarles a crecer, los hunde en drogas, violencia y delincuencia. En la Ley General de Educación se dice que los niños y niñas serán educados para convivir satisfactoriamente en la sociedad.4 Nos preguntamos porqué los jóvenes de hoy no conviven en armonía con la sociedad. Constantemente se observan jóvenes que fallecen a causa de la crisis de valores que vive nuestro país. Según La Comisión de Educación, Ciencia y Desarrollo, instituida en 1994, en el documento final de sus aportes, titulado “Transformar la Educación para la Paz y el Desarrollo de El Salvador” propuso ideas que influyeron en una política educativa que promoviera la cristalización de los Valores en el Proyecto Educativo Nacional. En el primer capítulo del documento se insinuó la necesidad de vincular la educación y la vida, donde se menciona: “definir qué valores han de determinar y organizar la educación es tarea prioritaria a la cabeza de cualquier esfuerzo de reordenamiento educativo”. En 1998 fue declarado por el Ex Presidente de la República, Dr. Armando Calderón Sol, el “Año de los Valores”, con el fin de reconstruir creencias y valores perdidos por la guerra. En esos días ya se consideraba que existía una gran amenaza de no poder rescatar los valores que ya no se estaban practicando y que la reconstrucción del país necesitaba además, la reconstrucción del ser humano en todas sus dimensiones. Esfuerzos realizados por le MINED para contrarrestar la perdida de valores. Según Oscar Picardo Joao5, para intentar contrarrestar esa amenaza el Estado a través del Ministerio de Educación (MINED) preparó materiales adecuados para acompañar la iniciativa. Por un lado, una Guía Metodológica para la Formación en Valores Humanos y Éticos; esta guía posee una metodología de trabajo con seis elementos, a partir de la siguiente propuesta: Valor seleccionado para trabajar y practicar durante la jornada; reflexión sobre el valor; información pertinente al valor; referencias prácticas para cristalizar el concepto; actividades para involucrar a los estudiantes y criterios para verificar logros y evaluar. La guía cuenta con características psicológicas para tomar en cuenta en el trabajo con niños y adolescentes, y también con sus respectivos objetivos: 1) desarrollar y practicar valores que contribuyan a la formación integral; 2) fomentar la práctica de actitudes y hábitos positivos que contribuyan a actuar con responsabilidad y seguridad en sí mismos; 3) Fomentar la práctica de valores para lograr una mejor convivencia social; y 4) desarrollar sentimientos de solidaridad humana y de respeto a sus semejantes. Otras actividades gestionadas por el MINED6 fueron las capacitaciones para adiestrar a los maestros en cómo educar en valores, haciendo énfasis en que el ejemplo es un punto de partida vital; más de treinta y dos mil maestros fueron capacitados sobre la temática. También se realizaron talleres de consulta con maestros del sector público y privado y organismos de la administración escolar local, se capacitaron técnicos del MINED y se realizó un certamen Nacional y un Foro Nacional de Valores. Los programas específicos7 de formación en valores que impulsa el MINED son: - Educación en valores en la escuela - Educación ambiental - Educación con enfoque de género - Programas de apoyo a la formación de valores - Programas recreativos y certámenes - Educación física y deportes - Programas preventivos - Infraestructura y mantenimiento escolar - Reforma de la educación media - Sistema de educación técnica (media y superior) - Supervisión y evaluación de la educación superior “El Ministerio de Educación ha definido como uno de los grandes retos, complementar la educación formal con la educación no formal pero poco o nada dice de políticas en torno a la educación informal que es la que el estudiante recibe espontáneamente del medio ambiente incluyendo a los medios de comunicación social. La Comisión de Educación Ciencia y desarrollo a esbozado algunos criterios al considerar la necesidad de que el Estado, la familia, y los medios de comunicación social se conviertan en entes hábiles para diseñar y aplicar políticas educativas para mejorar la sociedad “. 8 Pareciera que con toda una estructura didáctica y metodológica montada especialmente para fomentar la práctica de valores, a estas alturas del desarrollo de la nación, los índices de delincuencia, criminalidad, desintegración familiar, delitos sexuales, y otras situaciones producto por una parte de la crisis de valores, hubieran disminuido en algún porcentaje. Se crean leyes, se hacen campañas publicitarias, las escuelas para padres son obligatorias en los centros escolares, pero parece que poco contribuyen a que todos los adolescentes y jóvenes de hoy practiquen valores y los fomenten entre sus grupos de pertenencia. El mismo Ministerio de Educación a través de su sitio en Internet acepta que según encuestas realizadas acerca de los valores de los salvadoreños se afirma que “esta sociedad acepta ser machista en un 70 por ciento, al tiempo que el 83.3 por ciento de los encuestados está más proclive a incentivar “buenos modales” en los niños/as y a que sean obedientes más que a fomentarles la independencia o el desarrollo de la imaginación”9. Ineficacia de las instituciones sociales para incidir positivamente en la formación de valores. En el documento Desafíos de las Políticas y Programas en Formación de Valores MINED, menciona a la familia como una institución no sólo importante, sino muy importante. Sin embargo, la situación de conflicto de muchas familias salvadoreñas está en contraposición con esta aspiración de la población. Los datos reflejan, además, que debe hacerse énfasis en valores como la perseverancia y la determinación que ayuden a los jóvenes a trabajar con entereza, de acuerdo a objetivos y metas para consolidar mejor sus proyectos de vida. Un dato interesante a destacar acerca del mismo tema es que la escuela tiene un rol fundamental en la formación de los valores, “lo cual debe a su vez acompañarse de un proceso integral en el cual el resto de instituciones y procesos sociales en su conjunto contribuyen efectivamente a lograr la práctica de valores que nos dignifican como seres humanos”.10 Las últimas preguntas acerca de la efectividad de los programas mencionados es saber como se aplican, se desarrollan y evolucionan. Por ejemplo, si existen programas recreativos y culturales, cuantos jóvenes tienen acceso a ellos. ¿Qué pasa con los que quedan fuera porque la oferta de los programas no es atractiva o no llena sus expectativas?, o si en un certamen de oratoria solo se inscriben los estudiantes mas aplicados. ¿En donde quedan los estudiantes que son propensos a formar parte de pandillas? ¿Existen programas que los involucren? La importancia de estudiar esta temática es cuantificar y cualificar cuales instituciones sociales están realizando esfuerzos por educar en valores y verificar si el ese esfuerzo es en conjunto o de forma aislada. Con ellos lograremos conocer las causas de la crisis de valores y relacionar los elementos principales que reorienten las estrategias y metodologías empleadas. La llamada crisis social de la sociedad salvadoreña se inscribe en un amplio contexto configurado por circunstancias diversas, entre las cuales la influencia del pasado conflicto bélico político es uno entre muchos. A nadie escapa que durante dicho conflicto, las partes opuestas fomentaron explícitamente, valores como la intolerancia, el odio al contrario e incluso la eliminación del discrepante, aunque se concertó la paz, el cambio actitudinal no fue completo. Sin que sea la única instancia responsable de la formación moral y cívica, la escuela en todos sus niveles ha sido persistentemente mencionada como la institución idónea e influyente en este decisivo aspecto de la educación. En la reforma educativa salvadoreña se le asignó a la escuela salvadoreña mayor responsabilidad y liderazgo en el fomento de la comprensión y la práctica de normas y valores compartidos por la sociedad. Según el estudio “Diagnóstico de la Incidencia de la comunicación social en la reconciliación nacional de El Salvador” realizado por la Universidad Centroamericana y otros (1995), el mapa comunicativo de El Salvador se caracteriza por el predominio de los medios comerciales de comunicación, cuya dinámica se sustenta en dos ejes principales. Por un lado el alto nivel de competencia empresarial y por el otro, una fuerte vinculación con los sectores gubernamentales. Esta dinámica junto con la alta concentración de la propiedad y una potente capacidad de difusión, les posibilita incidir de manera preponderante en el flujo comunicativo del país cubriendo todo el territorio nacional. La comisión de educación, ciencia y desarrollo, recuerda en cambio, que en la sociedad moderna los medios de comunicación social desempeñan un papel importante en la información, la promoción y la identidad cultural, así como en la formación de valores, críticas y opiniones. Alerta además sobre la expansión de las comunicaciones masivas que como una tercera y poderosa fuerza, ejerce su influencia indiscriminada sobre las nuevas generaciones. Los medios tienen un gran potencial para convertirse en escuelas paralelas que beneficien a todos pero en realidad, esta vocación cultural de los medios no se manifiesta suficientemente, y en algunos casos, sus fines no son coherentes con las aspiraciones de desarrollo humano. La Comisión advierte que El Salvador puede estar cayendo en una especie de enfermedad, la anomia, es decir, un proceso en el cual el sistema de normas deja de ser percibido con claridad y va perdiendo su capacidad para influenciar y controlar. Los objetivos de la educación formal y los de los medios de comunicación, marcan rutas diferentes y contradictorias. Mientras la reforma educativa aboga por fomentar valores como la libertad, la verdad, la justicia, el bien, la belleza, la solidaridad, la competitividad y la seguridad; la educación informal, transmitida por los medios, fomenta la violencia, la ley del más fuerte, el individualismo, la fantasía del superhéroe que hace justicia por su propia mano y los valores estereotipados de las novelas. A veces cuando se buscan las causas del salvadoreño violento, del salvadoreño machista, del salvadoreño no solidario, del salvadoreño despreocupado por su comunidad o apático ante la cuestión política, se debería analizar con más cuidado el mensaje difundido por los medios de comunicación social, especialmente la televisión. No solo se copian las modas o los cortes de pelo de los artistas de las telenovelas, también se toman esquemas de conducta, modelos de sociedad, modelos de familia, modelos de amistad, etc. Estudios críticos sobre le papel de los medios de comunicación social, reconocen los efectos psicológicos, ideológicos, culturales, políticos y económicos, no solo en el joven sino en loa sociedad entera (Guillermo Orozco, al rescate de los medios 1994). El papel que juega el medio en la formación de los valores morales “Para Kohlberg los estadios del desarrollo moral están relacionados con la edad y siguen una secuencia invariante siendo universales (la secuencia no se ve afectada por las condiciones sociales o culturales, éstas solo influyen en la velocidad con que se pasa de un estadio a otro)”11 En contradicción a Kohlberg, Vigotski considera que el medio incide de manera determinante en la configuración de la personalidad y la identidad del individuo. El Salvador es un ejemplo de ello, donde, por los bajos niveles de escolaridad, y la preparación académica de los padres, además de la influencia de sus pares muchos no alcanzan a adaptarse de una manera adecuada a la sociedad, integrándose a grupos antisociales como son las pandillas juveniles y las maras. “El tercer nivel de razonamiento moral según Kohlberg (1968): Moralidad de principios autónomos (a los trece años, en la edad adulta temprana o nunca), marca el logro de la verdadera moralidad. Por primera vez, la persona reconoce la posibilidad de conflicto entre dos estándares socialmente aceptados y tratar de decidir entre ellos. El control de la conducta ahora es interno, ambos estándares se cumplen y se razonan acerca del bien y del mal. Las etapas 5 y 6 pueden ser métodos alternativos del nivel más alto de razonamiento moral. El quinto periodo del desarrollo moral de Kohlberg es la explicación del desarrollo del juicio moral conectado, por una parte, con los estadios del desarrollo cognitivo, y por otra, con los cambios en la capacidad creciente de asumir la perspectiva de otras personas. (estadio de la asunción de roles) La etapa 5 moralidad de contrato, de derechos individuales y de la ley democráticamente aceptada. La gente piensa en términos racionales, valora la voluntad de la mayoría y el bienestar de la sociedad. Por lo general considera que estos valores tienen más respaldo si se ajustan a la ley. Aunque reconocen que en ocasiones la necesidad humana y la ley se ven en conflicto, consideran que a largo plazo, es mejor para la sociedad obedecer la ley”.12 Algunas leyes destinadas a tratar las conductas desadaptadas de los adolescentes y jóvenes en vez de buscar soluciones adecuadas a la problemática la profundizan provocando un creciente aumento de delincuencia, violencia y muerte. “El sexto periodo es la aplicación de sus tesis a la teoría y practica de la educación moral. Esta teoría permite definir los objetivos a alcanzar (los estadios superiores) y los pasos para lograrlos y por otro lado comporta un método (crear un contexto que permita a los alumnos entrar en contacto con tipos de razonamiento moral más elevados que los suyos y una técnica principal (fomentar la discusión en grupos sobre conflictos morales) Moralidad de principios éticos universales. La gente hace lo que considera personalmente correcto; sin considerar las restricciones legales ni la opinión de los demás. Actúan de acuerdo con estándares interiores, sabiendo que se condenaran así mismos si no lo hacen.”13 En uno de los principios universales de la humanidad como la democracia, el dialogo es una de las formas de participación que permiten al ser humano resolver sus conflictos. Sin embargo, esto significa apostarle a una forma de vida basada en la tolerancia mutua y en la confianza activa de las instituciones aceptando las diferencias y la integridad de los otros, aspecto que en nuestro país estamos lejos de alcanzar. El sistema político y económico ha abandonado la función educativa generando una población poco culturizada y desigualdad en los ingresos de la población inequidad que origina la emigración de un quinto de la población salvadoreña hacia Estados Unidos ocasionando el problema de la paternidad irresponsable en El Salvador, miles de padres de familia renunciaron y están renunciando a la obligación de proteger y acompañar a sus hijos e hijas hasta que lleguen a su edad adulta. Por otro lado el Estado no da la debida protección incumpliendo el artículo 34 de la constitución política de El Salvador que expresa de manera contundente que todo menor tiene derecho que vivir en condiciones familiares y ambientales que le permitan su desarrollo integral para lo cual tendrá la protección del Estado. Por otro lado la dinámica laboral de la última década con sus horarios de domingo a domingo impide a miles de padres de familia efectuar sus obligaciones parentales por cumplir con obligaciones de alimentación y un techo seguro. Los jóvenes por otro lado necesitan de apoyo psicológico, afectivo y de valores morales. “El impacto de la economía en la globalización ha generado el crecimiento en las exportaciones agrícolas y textiles (maquilas), produciendo ingresos ascendentes. Esto a la vez genera empleo de maquila que se multiplicó del 1990 al 2000 alcanzando casi 90,000 puestos de trabajo. La mayoría de la población empleada se caracteriza por el bajo nivel de calificación de fuerza de trabajo y se asocia a las bajas tasas de escolaridad de educación provocando en el área laboral bajos salarios”14. Nuestra sociedad es fuertemente afectada por el alto índice de delincuencia y la violencia intra familiar. El PNUD 2003 ha estimado unos 1,717 millones de dólares para erradicar tal fenómeno, para ello El Salvador destina un 115% de PIB a la violencia. 15 Por otro lado la depuración anual de miles de inmigrantes indocumentados desde Estados Unidos (la mayoría de estos jóvenes) es un problema severo, pues empuja a la sociedad Centroamericana a jóvenes que no se han insertado en país. “El problema de la violencia estudiantil se incrementó después de firmada la paz. La violencia ha protagonizado por estudiantes no puede ser aisladas a otro tipo de violencia que sacude al país en la actualidad”16 En el Salvador antes que el problema de los jóvenes se tiene el problema de los adultos, y mal Hacen estos en pretender verlo como algo ajeno a ellos. Ante todo, los adultos (políticos, empresarios, profesores, padres de familia) no han sabido organizar una sociedad en la que las nuevas generaciones no solo se sientan acogidas sino que también tengan opciones para una vida digna. Son los adultos quienes propagan valores y normas contrarias a la convivencia pacifica y al respeto a los otros. Son ellos los que promueven la doble moral, que tanto daño ha hecho a la convivencia social en el país: condenan y profieren improperios contra todo aquello que consideran malo, pero no dudan en asumirlo cuando creen que nadie los ve. Esa doble moral los lleva a pretender ser el modelo a seguir por los jóvenes, olvidando que estos ni son ciegos ni tontos. Son los adultos los que no respetan el derecho de los jóvenes de ser tales, con los riesgos y peligros que ello supone, absurdamente, pretende que estos se ahorren la experiencia de equivocarse y con ello, de hacerse mayores de edad. El expediente preferido por los adultos es evitar que los jóvenes repitan sus errores de juventud; lo que sucede es que los errores no los cometieron siendo jóvenes, sino siendo adultos. Y lo peor de todo, es que muchos de los que quieren proteger a los jóvenes, no supieron protegerse a si mismos, ni han sabido cuidar al país que los vio nacer. Por ultimo los adultos han mezclado todo el problema de la juventud: han mezclado rebeldía juvenil con delincuencia, tatuajes con maras, sexualidad con inmoralidad y música con perversión, asociando lo bueno a un estilo de vida que pocos humanos pueden cumplir: absoluta rectitud moral, control total de las pasiones, disciplina y sobriedad angelicales, y limpieza y pulcritud en el vestir. En suma los adultos han olvidado que fueron jóvenes, que los padres de muchos de ellos no tuvieron el tino para entenderlos y que eso los frustro. No se les puede exigir que se comporten según el patrón ideal de ciudadano (respetuosos de las leyes, solidarios, tolerantes, dedicados a los estudios, dispuestos a servir a los suyos), cuando sus padres y profesores, así como las autoridades civiles y religiosas representan muchas veces todo lo opuesto y cuando la sociedad en la que viven es poco acogedora para la mayoría de ellos. Conclusión La mayoría de las interpretaciones sobre el fenómeno apuntan a culpabilizar a los jóvenes por sus arrebatos de violencia pero son pocos los que han puesto sus dedos acusadores sobre sí mismos. Pocos se muestran dispuestos a aceptar que la sociedad que han construido no necesariamente es una fiel imagen de los valores democráticos y de convivencia pacifica que se les reclama a los jóvenes. Factores de índole personal, familiar y comunitario son el principal detonante de las acciones de violencia protagonizada por los jóvenes en las escuelas y fuera de sus muros. La situación de la seguridad ciudadana es tema vital en casi todos los países. las pandillas juveniles existentes en toda la región y los fenómenos asociados a ellas tales como la precaria situación económica en nuestro país, la falta de oportunidades para los jóvenes, las débiles políticas gubernamentales orientadas al sector juvenil y los altos índices de violencia cobra diariamente la vida de muchos salvadoreños. “Un profesor de comunicaciones se preguntaba cuantas veces aparecen en los medios de comunicación, como noticia destacada, los representantes de la sociedad haciendo acciones positivas que promuevan la difusión de valores. ¿Cuántas veces ha sido primera plana o noticia importante la presentación de un libro? ¿Por qué no se insiste en lo bueno que hace la sociedad para salir adelante? ¿Por qué no dar un tratamiento más adecuado a las noticias de violencia o de violaciones sexuales o de asaltos? ¿Qué tipo de salvadoreño queremos conformar con este tipo de tratamiento informativo? ¿Acaso son esos los valores que queremos promover? ¿Cómo evitar una sociedad violenta si la acosamos con hechos y acciones violentas en los medios? ¿Cómo romper con un comportamiento morboso, si la presentación de las noticias promueve la morbosidad?”17 Nuestras sociedades tienen tendencia a plantear los valores en el terreno más abstracto posible, y en consecuencia, con un idealismo muy alejado de lo real. Esto da lugar a la hegemonía de un discurso publico, cargado de palabras fetiche, místicas y con escaso contenido que construyen, como diría Marcuse, un universo poblado de hipótesis que se auto validan y que repetidas incesante y monopolísticamente, se tornan definiciones o dictados, llegando a desconectar esos valores de las practicas efectivamente vigentes. Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/farewell-to-one-of-the-greatest-moral-compasses.html	Farewell to ‘one of the greatest moral compasses’	Farewell to ‘one of the greatest moral compasses’ Nelson Rolihlahla Mandela 1918 – 2013 The legal fraternity has been mourning the loss of ‘one of the greatest moral compasses’, former President Nelson Mandela, who died on 5 December at the age of 95. Former President Mandela was South Africa’s first democratically-elected president, an icon of peace and reconciliation the world over and a lawyer at heart. He attended the University of Fort Hare and the University of the Witwatersrand, where he studied law. While in his first year, he was expelled from the University of Fort Hare after joining a student protest. He later completed his BA degree through the University of South Africa (Unisa), which he followed up with a law degree from the University of the Witwatersrand. Legal career Former President Mandela began his legal career working as a clerk in a law firm. He studied in the evening through a correspondence course with Unisa to complete his BA degree, which he was awarded in 1941. In 1942 he was articled to another firm of attorneys and started on a law degree at the University of Witwatersrand. By 1948 Nelson Mandela had failed to pass the exams required for his LLB degree and he decided instead to settle for the ‘qualifying’ exam that would allow him to practise as an attorney. Nelson Mandela and Oliver Tambo opened the first black law firm in South Africa, Mandela and Tambo in 1952. The bulk of their work involved defending people affected by apartheid laws. His landmark legal achievement was his initiating the first non-racial law in South Africa in 1994 as part of the negotiations to end apartheid, namely the interim Constitution, which became the Constitution on 4 February 1997. In his autobiography, Long Walk to Freedom, he described his career as an attorney (N Mandela, Long Walk to Freedom (Randburg: Macdonald Purnell 1994) at p 137): ‘In 1951, after I had completed my articles at Witkin, Sidelsky and Eidelman, I went to work for the law firm of Terblanche & Briggish. When I completed my articles, I was not yet a fully-fledged attorney, but I was in a position to draw court pleadings, send out summonses, interview witnesses – all of which an attorney must do before a case goes to court. After leaving Sidelsky, I had investigated a number of white firms – there were, of course, no African law firms. I was particularly interested in the scale of fees charged by these firms and was outraged to discover that many of the most blue-chip law firms charged Africans even higher fees for criminal and civil cases than they did their far wealthier white clients.’ ‘After working for Terblanche & Briggish for about one year, I joined the firm of Helman and Michel. It was a liberal firm, and one of the few that charged Africans on a reasonable scale … . I stayed at Helman and Michel for a number of months while I was studying for my qualification exam, which would establish me as a fully-fledged attorney. I had given up studying for my LLB degree at the University of the Witwatersrand after failing my exams several times. I opted to take the qualifying exam so that I could practise and begin to earn enough money to support my family’ (at p 137). After passing his examination, Mr Mandela went to work for HM Basner as a fully-fledged attorney. Basner was a passionate supporter and defender of African rights. According to Mandela ‘[f]or the months that I worked there, I was often in court representing the firm’s many African clients … [a]fter the experience I gained there, I felt ready to go off on my own’ (at p 138). In his book, former President Mandela outlined his first few months of practice. ‘In August of 1952, I opened my own law office. ... Oliver Tambo was then working for a firm called Kovalsky and Tuch. I often visited him there during his lunch hour, and made a point of sitting in a Whites Only chair in the Whites Only waiting room. … It seemed natural for us to practise together and I asked him to join me. ... “Mandela and Tambo” read the brass plate on our office door in Chancellor House, a small building just across the street from the marble statues of Justice standing in front of the Magistrate’s Court in central Johannesburg. Our building, owned by Indians, was one of the few places where Africans could rent offices in the city. From the beginning, Mandela and Tambo was besieged with clients. We were not the only African lawyers in South Africa, but we were the only firm of African lawyers. For Africans, we were the firm of first choice and last resort. To reach our offices each morning, we had to move through a crowd of people in the hallways, on the stairs, and in our small waiting room.’ ‘Africans were desperate for legal help in government buildings: It was a crime to walk through a Whites Only door, a crime to ride a Whites Only bus, a crime to use a Whites Only drinking fountain, a crime to walk on a Whites Only beach, a crime to be on the streets past eleven, a crime not to have a pass book and a crime to have the wrong signature in that book, a crime to be unemployed and a crime to be employed in the wrong place, a crime to live in certain places and a crime to have no place to live’ (at pp 138–139). Mr Mandela went on to write that he quickly realised what Mandela and Tambo meant to ordinary Africans. He added that their law firm was a place where people could come and find a sympathetic ear and a competent ally, ‘a place where they would not be either turned away or cheated, a place where they might actually feel proud to be represented by men of their own skin colour. This was the reason I had become a lawyer in the first place, and my work often made me feel I had made the right decision’ (at p 139) According to Mr Mandela they often dealt with half a dozen cases in a morning, and were in and out of court all day long. He wrote that in some courts they were treated with courtesy while in others with contempt. ‘But even as we practised and fought and won cases, we always knew that no matter how well we pursued our careers as attorneys, we could never become a prosecutor, a magistrate, a judge. …[W]e often encountered prejudice in the court itself. White witnesses often refused to answer questions from a black attorney’ (at p 139). Mr Mandela said that ‘[w]orking as a lawyer in South Africa meant operating under a debased system of justice, a code of law that did not enshrine equality but its opposite’ (at p 141). Mr Mandela wrote that when he had a case outside of Johannesburg he applied for his bans to be temporarily lifted. He reminisced about a case that made him travel to Carolina in the then eastern Transvaal. ‘My arrival caused quite a sensation, as many of the people had never before seen an African lawyer. … [T]he case did not begin for quite a while as they asked me numerous questions about my career and how I became a lawyer. … As an attorney, I could be rather flamboyant in court. I did not act as though I were a black man in a white man’s court, but as if everyone else – white and black – was a guest in my court. When presenting a case, I often made sweeping gestures and used high-flown language’ (at pp 141–142). Tributes from the legal profession Law Society of South Africa The legal fraternity has paid tribute to the former President in the form of press releases. The Law Society of South Africa (LSSA) said that the attorneys’ profession had lost one of its greatest moral compasses. ‘To the world he was an icon, to his family and our nation, a father, but to the attorneys’ profession he was the embodiment of the principles that all in the profession aspire to: Reconciliation, social justice and respect for the values enshrined in the Bill of Rights,’ the Co-chairpersons of the LSSA, Kathleen Matolo-Dlepu and David Bekker said. • See also p 8 of this issue. Commonwealth Lawyers Association The Commonwealth Lawyers Association (CLA) said that it was deeply saddened by the death. It added: ‘Mandela’s life was filled with purpose and he came to embody the fight for human rights, justice and equality for all. While mourning his death, the CLA celebrates his achievements and recognises his enduring legacy particularly in fostering forgiveness and reconciliation among a people scarred by the crimes of apartheid. The CLA is proud that Mandela was a member of our profession.’ International Bar Association The International Bar Association joined the international community in expressing sadness at the announcement of the death of former President Mandela who was the Founding Honorary President of the International Bar Association’s Human Rights Institute (IBAHRI) and international ambassador for democracy and freedom. Zimbabwean lawyer and IBAHRI Co-chairperson, Sternford Moyo, said, ‘I am deeply saddened by the death of the great Nelson Mandela, who has done so much for freedom and democracy in Southern Africa. Mr Mandela’s courage and determination to fight for justice and equality is an inspiration to us all. He was an incredible man, who demonstrated enormous courage and sacrifice for the cause and principles in which he believed. His achievements are both within and outside of the political arena, and span beyond the borders of South Africa. His legacy will remain.’ Free State Law Society The Free State Law Society said that the passing brought sadness to the hearts of all and sundry, not only on the continent, but to the world at large. ‘As a lawyer, he was a formidable fighter for human rights together with his partner, the late Oliver Tambo; with whom he challenged the apartheid system and fought the injustice that pervaded the country. He was a man so challenged and yet so forgiving. Not many are like him. A man of all seasons who stood by his principles and said his truth with neither fear nor favour. We in the legal profession are saddened by his death; yet find solace in the memory of his brilliant life and the legacy he left; which all of us should strive to emulate.’ Kwa-Zulu Natal Law Society The KwaZulu-Natal Law Society said that the brightness that shines on us as a nation, a continent and the world flickered briefly with the passing away of the former President. It said: ‘We are proud to record that Mr Mandela was one of us, a dedicated attorney, who was one of the first black lawyers in our country. He practised at the height of apartheid serving the poor, the marginalised and disenfranchised … . Insofar as the legal profession is concerned he also initiated legislation to reform the profession, such as the right of appearance of attorneys in the High Court. The Legal Practice Bill that has just been passed by parliament is no doubt one of the great reforms initiated under the presidency and leadership of Mr Mandela to transform the legal profession for the benefit our society.’ Black Lawyers Association The Black Lawyers Association (BLA) said that no amount of words could ‘equal the huge loss the human race has suffered due to the death of the father of the nation.’ It added that the BLA would forever cherish former President Mandela’s contribution to our just society and legal system. ‘Madiba, a legal giant himself fought fiercely against discriminatory laws in our courts. He opposed with all his strength the demarcation, by race, of seating arrangement of attorneys in courts. It is through the contribution and efforts of Mandela that black legal practitioners of South Africa can today practice law in the fields of their choice and in the big cities and suburbs free from harassment and possible persecution against legislation and enforcement by the apartheid regime.’ National Association of Democratic Lawyers The National Association of Democratic Lawyers was greatly saddened to hear of the passing. It said that former President Mandela, together with such giants as Walter Sisulu and Oliver Tambo, showed us that a legal career was a means of effecting societal change. Judiciary Chief Justice Mogoeng Mogoeng issued a press release on behalf of the judiciary. He said that he was grossly saddened by the news of his passing. ‘A legal eagle who was a true human rights champion; whose seminal contribution to redressing South Africa’s unjust socio-political imbalances truly rendered him a father of our nation. It is our wish that our country and the world would continue to emulate his vigour and passion for nation building, profound compassion and forgiveness – which will ultimately help our nation map out new ways of dealing with the rifts that continue to plague us as a people, thus contributing to our much-needed nation building and oneness,’ he said. Pan African Lawyers Union The Pan African Lawyers Union (PALU) expressed its condolences to the family of Nelson Mandela, the people of South Africa, Africa and the world at large. It said: ‘We celebrate his life and the great impact he made in the development of the law, legal profession, rule of law, human and peoples’ rights and democracy and he will forever be the honorary life president of PALU.’ South African Women Lawyers Association The South African Women Lawyers Association (SAWLA) said that it was saddened by the passing of a legal eagle who made an immense contribution to a just society and the legal fraternity. ‘SAWLA will remember Tata Madiba by the speech he made as the country’s president on 9 August 1996 during the South African Women’s Day commemorations in Pretoria. Tata Madiba acknowledged that the legacy of oppression weighed heavily on women and undertook to strengthen the forces for change in the country and committed to specific and practical guidelines for attaining gender equality and the empowerment of women. “Equal power and glory to the women of South Africa”, those are the words he saluted with and will always echo in the ears of women and he will always be remembered with by women in this country. It is by his legacy that women continue with their fights and efforts in ensuring the equal power to women.’ Nomfundo Manyathi-Jele, [email protected] Dostları ilə paylaş: \|
http://muhaz.org/universidad-de-el-salvador-v2.html#AGRADECIMIENTOS_A_la_Santísima_Trinidad	Universidad de el salvador	UNIVERSIDAD DE EL SALVADOR FACULTAD DE CIENCIAS Y HUMANIDADES DEPARTAMENTO DE CIENCIAS DE LA EDUCACION LOS FACTORES ASOCIADOS A LA FORMACIÓN EN VALORES MORALES DE LOS ESTUDIANTES DE EDUCACIÓN MEDIA EN LAS INSTITUCIONES DE: INSTITUTO TÉCNICO “RICALDONE” Y EL INSTITUTO NACIONAL “ALBERTO MASFERRER” DEL MUNICIPIO DE SAN SALVADOR TRABAJO DE GRADUACIÓN PRESENTADO POR: CARLOS ALEXANDER CORTEZ VARGAS FLOR DE MARIA VILLALTA DOCENTE DIRECTOR MsD. OSCAR WUILMAN HERRERA RAMOS PARA OPTAR AL GRADO DE: LICENCIADO EN CIENCIAS DE LA EDUCACIÓN CIUDAD UNIVERSITARIA, JUNIO DE 2007. Autoridades de la Universidad de El Salvador Rectora: Maria Isabel Rodríguez Vice Rector Académico: Ing. Joaquín Orlando Machuca Vice Rectora Administrativa: Dra. Carmen de Rivas Secretaria General: Lic. Margarita Rivas de Recinos Autoridades de la Facultad de Ciencias y Humanidades Decana: M.D. Ana María Glower de Alvarado Vicedecano: Lic. Carlos Ernesto Deras Secretaria: Licda. Oralia Esther Román de Rivas Jefe del Departamento de Ciencias de la Educación: M.D. Fulvio Eduardo Antonio Granadino Alegría Coordinador Del Proceso De Grado: M.D. Rafael Girón Ascencio Docente Director: MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos AGRADECIMIENTOS_A_Dios'>AGRADECIMIENTOS A Dios Por haber iluminado mi camino y guiarme con su poder en el proceso de formación profesional. A mi madre: Rosalba Villalta Por haberme brindado su apoyo moral durante el estudio. A mis tías: Gloria Ruth Villalta, Berta Centeno e Isabel Villalta Por facilitarme sus beneficios económicos para alcanzar mis objetivos personales. A mi hermano: Roberto Carlos Villalta Por haberme brindado su amor fraterno y económico en todo momento A mi esposo: Alfonso Zarpate Por su apoyo incondicional. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por facilitarmos su asesoramiento en la elaboración del trabajo de grado. Flor de Maria Villalta AGRADECIMIENTOS A la Santísima Trinidad: Por brindarme sus dones de sabiduría, entendimiento y fortaleza durante toda mi vida. A mi padre, Raúl Cortez: Por su ejemplo de trabajo, honestidad, disciplina y perseverancia. A mi madre, María Angélica Vargas: Quien su amor, oraciones y cuidados me ha educado en el camino de la bondad y servicio a los demás. A mis hermanos: José Raúl, Berta María y Luis Eduardo: Su acompañamiento y apoyo me ha animado siempre a seguir adelante. A mis abuelitas: Berta Cáceres y María Bonilla: Por su ternura y atenciones mientras estuvieron conmigo y ahora me bendicen desde el cielo. A mis familiares y amigos: Quienes con palabras de ánimo y fidelidad constante lograron hacer más fáciles estos años de estudio. A nuestro Docente Director MsD. Oscar Wuilman Herrera Ramos: Por transmitirnos sus conocimientos y ayuda para solventar las dificultades encontradas en este trabajo. Carlos Alexander Cortez Vargas ÍNDICE PÁG. Introducción…………………………….……………………………...……….i CAPITULO I Planteamiento del problema 1.1 Situación problemática…………………………………………………….. 1 1.2 Enunciado del problema …………………………………………………... 19 1.3 Justificación.…………………………………………………………….…. 19 1.4 Alcances y delimitaciones……………………………………………...….. 21 1.5 Objetivos ………………………….……….……………………………..... 22 1.5.1 Generales 1.5.2 Específicos 1.6 Supuestos de la investigación………………………………………..…….. 22 1.6.1 Generales 1.6.2 Específicos 1.7 Indicadores de trabajo …………………….…………………………..…… 24 CAPITULO II Marco teórico 2.1 Antecedentes de la investigación….……………………..……….…….….. 27 2.2 Fundamentos teóricos…………….…………………………….…..…….... 31 2.3 Definición de términos operacionales…………………………..…………. 70 CAPITULO III Metodología de la investigación 3.1 Tipo de investigación…………………………………………………….... 77 3.2 Población…………………………………………………………………... 77 3.3 Muestra…………………………………………………………………...... 78 3.4 Métodos y técnicas e instrumentos de investigación ………...……..….. 79 3.5 Metodología y procedimiento……………………………………………... 80 CAPITULO IV Análisis e interpretación de resultados 4.1 Organización y clasificación de datos…………………………………….. 81 4.2 Análisis e interpretación de resultados de la investigación………….…... 164 4.3 Resultados de la investigación…………………………………….……... 187 CAPITULO V Conclusiones y Recomendaciones 5.1 Conclusiones……………………………….……………………….…... 195 5.2 Recomendaciones…………………………………………………….... 197 Bibliografía……………………………………………………….….. 199 ANEXOS - Resumen del diagnóstico - Cuadro de relaciones - Instrumentos de trabajo - Mapa de escenario INTRODUCCION La educación en valores implica un proceso de construcción, una transformación personal y colectiva de cada uno de los miembros de la comunidad escolar. En un mundo que cambia a toda velocidad en lo cultural, en lo social, en lo tecnológico, en todas sus fases y que genera un abrumador volumen de información, la educación en valores se convierte en una detención necesaria para analizar, ordenar, reorientar y dar una percepción de la realidad. El presente trabajo tiene como objetivo investigar los factores que influyen en el proceso de enseñanza y aprendizaje de valores morales en los estudiantes de último año de bachillerato general de educación media del Instituto Nacional Alberto Masferrer y el Instituto Técnico Ricaldone del municipio de San Salvador, departamento de San Salvador. Esta investigación se divide en cinco capítulos de la manera siguiente: En el capítulo I, Planteamiento del problema, se expone la situación problemática, delimitación conceptual, temporal y espacial del problema, justificación, alcances, objetivos, supuestos, aspectos e indicadores, referidos a la investigación. E i n el capítulo II, Marco Teórico, se hace referencia a los antecedentes históricos con relación a la formación en valores morales, definición, fundamentación teórica y conceptual. En el capítulo III, Metodología de la investigación, presenta el tipo de investigación, la población, la muestra de la investigación, los métodos, técnicas e instrumentos y los procedimientos a aplicar en el tratamiento de los datos. En el capítulo IV, Análisis e interpretación de resultados, se presentan los análisis cualitativo y cuantitativo, así como la organización, clasificación e interpretación de los datos obtenidos de la investigación. El capítulo V, presenta las conclusiones, recomendaciones y bibliografía. Finalmente se presenta junto a los anexos, el resumen del diagnóstico, instrumentos de trabajo, mapa de escenario, cuadros y gráficas de los resultados. CAPITULO I PLANTEAMIENTO DEL PROBLEMA Con el objeto de hacer mas especifico nuestro problema de investigación se ha estructurado en siete apartados. El primero de ellos es la situación problemática donde se presenta el comportamiento actual del problema, indicadores reales y la posición de los diferentes actores políticos y sociales en relación a los valores. En el segundo apartado establecemos el enunciado del problemas mencionando las variables que se relacionaran durante el estudio investigativo. Posteriormente se presenta la justificación donde se expresan las principales razones que dan pie a la investigación. Seguidamente se aborda alcances y delimitaciones, objetivos, supuestos de la investigación e indicadores de trabajo. 1.1 Situación Problemática Para iniciar la sistematización de la inmensa información acerca de los valores, nos adentraremos en su concepto. “Los valores, forman parte de los objetos, acciones y actitudes que el ser humano persigue por considerarlos valiosos. En fin, todo aquello que en un momento, deseamos o apreciamos”1. De esta manera los valores forman parte de todas las personas. Todos tenemos un grupo de valores; estos pueden ser buenos o malos. Algunas personas pueden considerar que sus valores son excelentes aunque les causen problemas en sus vidas. Un joven puede considerar que sus valores principales están alrededor de su grupo de amigos, quienes no siempre ofrecen los mejores momentos para crecer como personas. Se entiende por valor moral todo aquello que lleve al hombre a defender y crecer en su dignidad de persona. El valor moral conduce al bien moral. “Recordemos que bien es aquello que mejora, perfecciona, completa”.2 El valor moral perfecciona al hombre en cuanto a ser hombre, en su voluntad, en su libertad, en su razón. Se puede tener buena o mala salud, más o menos cultura, por ejemplo, pero esto no afecta directamente al ser hombre. Sin embargo vivir en la mentira, el hacer uso de la violencia o el cometer un fraude, degradan a la persona, empeoran al ser humano, lo deshumanizan. Por el contrario las acciones buenas, vivir la verdad, actuar con honestidad, el buscar la justicia, le perfeccionan. El valor moral lleva a construir al hombre, a hacerlo más humano. Depende exclusivamente de la elección libre, el sujeto decide alcanzar dichos valores y esto sólo será posible basándose en esfuerzo y perseverancia. El hombre actúa como sujeto activo y no pasivo ante los valores morales, ya que se obtienen basándose en mérito. Estos valores perfeccionan al hombre de tal manera que lo hacen más humano, por ejemplo, la justicia hace al hombre más noble, de mayor calidad como persona. Un valor cobrará mayor importancia en cuanto logre perfeccionar al hombre en un aspecto más íntimamente humano. “Los valores humanos inframorales: Son aquellos valores que son exclusivos del hombre. Aquí encontramos valores como los económicos, la riqueza, el éxito, por ejemplo. La inteligencia y el conocimiento, el arte, el buen gusto. Y socialmente hablando, la prosperidad, el prestigio, la autoridad, etc.”3 Ahora pasaremos a analizar el currículo educativo nacional y la relación que existe entre sus políticas en cuanto a la formación en valores y los supuestos vacíos que tantos profesionales de la educación, analistas educativos y estudiantes han señalado en tiempos recientes. Situación actual de los valores en el salvador. La formación en valores es mencionada en varios documentos oficiales emitidos en El Salvador. En la Ley General de Educación encontramos ciertas referencias interesantes: En el artículo 2 literal “e” se dice que uno de los fines de la educación nacional es “conocer la realidad nacional e identificarse con los valores de la nacionalidad salvadoreña…”. Mas adelante en el artículo 21, literal “g” se dice que uno de los objetivos de la educación básica es “Contribuir a la aprehensión, práctica y respeto a los valores éticos, morales y cívicos, que habiliten para convivir satisfactoriamente en la sociedad”. Por otro lado en el Capítulo III Art. 93 se menciona la responsabilidad de la familia: “Los padres de familia deberán involucrarse responsablemente en la formación de sus hijos y en el reforzamiento de la labor de la escuela, con el propósito de propiciar el desarrollo de los buenos hábitos, la disciplina, la auto-estima, los valores, el sentido de pertenencia y solidaridad y la personalidad en general.” Basándonos en lo anterior podemos realizar algunos cuestionamientos a los papeles que juegan el Estado, el Ministerio de Educación y la familia en la formación de valores. En primer lugar se menciona que la práctica y respeto de valores se fomentará oficialmente desde los grados de educación básica. Se supone que cuando los estudiantes llegan al nivel medio, ya deberán practicar lo valores aprendidos durante la etapa básica; pero basta con visitar un centro educativo público para comprobar que la mayoría de los niños y adolescentes no saludan, se irrespetan, se pelean, insultan a los maestros y se expresan mal de las personas con quienes conviven. Por otro lado, muchos adolescentes y jóvenes de bachillerato valoran a su grupo de amigos más que a su familia. Eso no es totalmente malo, pero cuando la influencia es negativa existe la posibilidad que esos grupos se transformen en pequeñas pandillas que luego engrosarán las filas de las maras. En esas agrupaciones no se practican valores positivos. Ellos tienen sus propios valores, que antes que ayudarles a crecer, los hunde en drogas, violencia y delincuencia. En la Ley General de Educación se dice que los niños y niñas serán educados para convivir satisfactoriamente en la sociedad.4 Nos preguntamos porqué los jóvenes de hoy no conviven en armonía con la sociedad. Constantemente se observan jóvenes que fallecen a causa de la crisis de valores que vive nuestro país. Según La Comisión de Educación, Ciencia y Desarrollo, instituida en 1994, en el documento final de sus aportes, titulado “Transformar la Educación para la Paz y el Desarrollo de El Salvador” propuso ideas que influyeron en una política educativa que promoviera la cristalización de los Valores en el Proyecto Educativo Nacional. En el primer capítulo del documento se insinuó la necesidad de vincular la educación y la vida, donde se menciona: “definir qué valores han de determinar y organizar la educación es tarea prioritaria a la cabeza de cualquier esfuerzo de reordenamiento educativo”. En 1998 fue declarado por el Ex Presidente de la República, Dr. Armando Calderón Sol, el “Año de los Valores”, con el fin de reconstruir creencias y valores perdidos por la guerra. En esos días ya se consideraba que existía una gran amenaza de no poder rescatar los valores que ya no se estaban practicando y que la reconstrucción del país necesitaba además, la reconstrucción del ser humano en todas sus dimensiones. Esfuerzos realizados por le MINED para contrarrestar la perdida de valores. Según Oscar Picardo Joao5, para intentar contrarrestar esa amenaza el Estado a través del Ministerio de Educación (MINED) preparó materiales adecuados para acompañar la iniciativa. Por un lado, una Guía Metodológica para la Formación en Valores Humanos y Éticos; esta guía posee una metodología de trabajo con seis elementos, a partir de la siguiente propuesta: Valor seleccionado para trabajar y practicar durante la jornada; reflexión sobre el valor; información pertinente al valor; referencias prácticas para cristalizar el concepto; actividades para involucrar a los estudiantes y criterios para verificar logros y evaluar. La guía cuenta con características psicológicas para tomar en cuenta en el trabajo con niños y adolescentes, y también con sus respectivos objetivos: 1) desarrollar y practicar valores que contribuyan a la formación integral; 2) fomentar la práctica de actitudes y hábitos positivos que contribuyan a actuar con responsabilidad y seguridad en sí mismos; 3) Fomentar la práctica de valores para lograr una mejor convivencia social; y 4) desarrollar sentimientos de solidaridad humana y de respeto a sus semejantes. Otras actividades gestionadas por el MINED6 fueron las capacitaciones para adiestrar a los maestros en cómo educar en valores, haciendo énfasis en que el ejemplo es un punto de partida vital; más de treinta y dos mil maestros fueron capacitados sobre la temática. También se realizaron talleres de consulta con maestros del sector público y privado y organismos de la administración escolar local, se capacitaron técnicos del MINED y se realizó un certamen Nacional y un Foro Nacional de Valores. Los programas específicos7 de formación en valores que impulsa el MINED son: - Educación en valores en la escuela - Educación ambiental - Educación con enfoque de género - Programas de apoyo a la formación de valores - Programas recreativos y certámenes - Educación física y deportes - Programas preventivos - Infraestructura y mantenimiento escolar - Reforma de la educación media - Sistema de educación técnica (media y superior) - Supervisión y evaluación de la educación superior “El Ministerio de Educación ha definido como uno de los grandes retos, complementar la educación formal con la educación no formal pero poco o nada dice de políticas en torno a la educación informal que es la que el estudiante recibe espontáneamente del medio ambiente incluyendo a los medios de comunicación social. La Comisión de Educación Ciencia y desarrollo a esbozado algunos criterios al considerar la necesidad de que el Estado, la familia, y los medios de comunicación social se conviertan en entes hábiles para diseñar y aplicar políticas educativas para mejorar la sociedad “. 8 Pareciera que con toda una estructura didáctica y metodológica montada especialmente para fomentar la práctica de valores, a estas alturas del desarrollo de la nación, los índices de delincuencia, criminalidad, desintegración familiar, delitos sexuales, y otras situaciones producto por una parte de la crisis de valores, hubieran disminuido en algún porcentaje. Se crean leyes, se hacen campañas publicitarias, las escuelas para padres son obligatorias en los centros escolares, pero parece que poco contribuyen a que todos los adolescentes y jóvenes de hoy practiquen valores y los fomenten entre sus grupos de pertenencia. El mismo Ministerio de Educación a través de su sitio en Internet acepta que según encuestas realizadas acerca de los valores de los salvadoreños se afirma que “esta sociedad acepta ser machista en un 70 por ciento, al tiempo que el 83.3 por ciento de los encuestados está más proclive a incentivar “buenos modales” en los niños/as y a que sean obedientes más que a fomentarles la independencia o el desarrollo de la imaginación”9. Ineficacia de las instituciones sociales para incidir positivamente en la formación de valores. En el documento Desafíos de las Políticas y Programas en Formación de Valores MINED, menciona a la familia como una institución no sólo importante, sino muy importante. Sin embargo, la situación de conflicto de muchas familias salvadoreñas está en contraposición con esta aspiración de la población. Los datos reflejan, además, que debe hacerse énfasis en valores como la perseverancia y la determinación que ayuden a los jóvenes a trabajar con entereza, de acuerdo a objetivos y metas para consolidar mejor sus proyectos de vida. Un dato interesante a destacar acerca del mismo tema es que la escuela tiene un rol fundamental en la formación de los valores, “lo cual debe a su vez acompañarse de un proceso integral en el cual el resto de instituciones y procesos sociales en su conjunto contribuyen efectivamente a lograr la práctica de valores que nos dignifican como seres humanos”.10 Las últimas preguntas acerca de la efectividad de los programas mencionados es saber como se aplican, se desarrollan y evolucionan. Por ejemplo, si existen programas recreativos y culturales, cuantos jóvenes tienen acceso a ellos. ¿Qué pasa con los que quedan fuera porque la oferta de los programas no es atractiva o no llena sus expectativas?, o si en un certamen de oratoria solo se inscriben los estudiantes mas aplicados. ¿En donde quedan los estudiantes que son propensos a formar parte de pandillas? ¿Existen programas que los involucren? La importancia de estudiar esta temática es cuantificar y cualificar cuales instituciones sociales están realizando esfuerzos por educar en valores y verificar si el ese esfuerzo es en conjunto o de forma aislada. Con ellos lograremos conocer las causas de la crisis de valores y relacionar los elementos principales que reorienten las estrategias y metodologías empleadas. La llamada crisis social de la sociedad salvadoreña se inscribe en un amplio contexto configurado por circunstancias diversas, entre las cuales la influencia del pasado conflicto bélico político es uno entre muchos. A nadie escapa que durante dicho conflicto, las partes opuestas fomentaron explícitamente, valores como la intolerancia, el odio al contrario e incluso la eliminación del discrepante, aunque se concertó la paz, el cambio actitudinal no fue completo. Sin que sea la única instancia responsable de la formación moral y cívica, la escuela en todos sus niveles ha sido persistentemente mencionada como la institución idónea e influyente en este decisivo aspecto de la educación. En la reforma educativa salvadoreña se le asignó a la escuela salvadoreña mayor responsabilidad y liderazgo en el fomento de la comprensión y la práctica de normas y valores compartidos por la sociedad. Según el estudio “Diagnóstico de la Incidencia de la comunicación social en la reconciliación nacional de El Salvador” realizado por la Universidad Centroamericana y otros (1995), el mapa comunicativo de El Salvador se caracteriza por el predominio de los medios comerciales de comunicación, cuya dinámica se sustenta en dos ejes principales. Por un lado el alto nivel de competencia empresarial y por el otro, una fuerte vinculación con los sectores gubernamentales. Esta dinámica junto con la alta concentración de la propiedad y una potente capacidad de difusión, les posibilita incidir de manera preponderante en el flujo comunicativo del país cubriendo todo el territorio nacional. La comisión de educación, ciencia y desarrollo, recuerda en cambio, que en la sociedad moderna los medios de comunicación social desempeñan un papel importante en la información, la promoción y la identidad cultural, así como en la formación de valores, críticas y opiniones. Alerta además sobre la expansión de las comunicaciones masivas que como una tercera y poderosa fuerza, ejerce su influencia indiscriminada sobre las nuevas generaciones. Los medios tienen un gran potencial para convertirse en escuelas paralelas que beneficien a todos pero en realidad, esta vocación cultural de los medios no se manifiesta suficientemente, y en algunos casos, sus fines no son coherentes con las aspiraciones de desarrollo humano. La Comisión advierte que El Salvador puede estar cayendo en una especie de enfermedad, la anomia, es decir, un proceso en el cual el sistema de normas deja de ser percibido con claridad y va perdiendo su capacidad para influenciar y controlar. Los objetivos de la educación formal y los de los medios de comunicación, marcan rutas diferentes y contradictorias. Mientras la reforma educativa aboga por fomentar valores como la libertad, la verdad, la justicia, el bien, la belleza, la solidaridad, la competitividad y la seguridad; la educación informal, transmitida por los medios, fomenta la violencia, la ley del más fuerte, el individualismo, la fantasía del superhéroe que hace justicia por su propia mano y los valores estereotipados de las novelas. A veces cuando se buscan las causas del salvadoreño violento, del salvadoreño machista, del salvadoreño no solidario, del salvadoreño despreocupado por su comunidad o apático ante la cuestión política, se debería analizar con más cuidado el mensaje difundido por los medios de comunicación social, especialmente la televisión. No solo se copian las modas o los cortes de pelo de los artistas de las telenovelas, también se toman esquemas de conducta, modelos de sociedad, modelos de familia, modelos de amistad, etc. Estudios críticos sobre le papel de los medios de comunicación social, reconocen los efectos psicológicos, ideológicos, culturales, políticos y económicos, no solo en el joven sino en loa sociedad entera (Guillermo Orozco, al rescate de los medios 1994). El papel que juega el medio en la formación de los valores morales “Para Kohlberg los estadios del desarrollo moral están relacionados con la edad y siguen una secuencia invariante siendo universales (la secuencia no se ve afectada por las condiciones sociales o culturales, éstas solo influyen en la velocidad con que se pasa de un estadio a otro)”11 En contradicción a Kohlberg, Vigotski considera que el medio incide de manera determinante en la configuración de la personalidad y la identidad del individuo. El Salvador es un ejemplo de ello, donde, por los bajos niveles de escolaridad, y la preparación académica de los padres, además de la influencia de sus pares muchos no alcanzan a adaptarse de una manera adecuada a la sociedad, integrándose a grupos antisociales como son las pandillas juveniles y las maras. “El tercer nivel de razonamiento moral según Kohlberg (1968): Moralidad de principios autónomos (a los trece años, en la edad adulta temprana o nunca), marca el logro de la verdadera moralidad. Por primera vez, la persona reconoce la posibilidad de conflicto entre dos estándares socialmente aceptados y tratar de decidir entre ellos. El control de la conducta ahora es interno, ambos estándares se cumplen y se razonan acerca del bien y del mal. Las etapas 5 y 6 pueden ser métodos alternativos del nivel más alto de razonamiento moral. El quinto periodo del desarrollo moral de Kohlberg es la explicación del desarrollo del juicio moral conectado, por una parte, con los estadios del desarrollo cognitivo, y por otra, con los cambios en la capacidad creciente de asumir la perspectiva de otras personas. (estadio de la asunción de roles) La etapa 5 moralidad de contrato, de derechos individuales y de la ley democráticamente aceptada. La gente piensa en términos racionales, valora la voluntad de la mayoría y el bienestar de la sociedad. Por lo general considera que estos valores tienen más respaldo si se ajustan a la ley. Aunque reconocen que en ocasiones la necesidad humana y la ley se ven en conflicto, consideran que a largo plazo, es mejor para la sociedad obedecer la ley”.12 Algunas leyes destinadas a tratar las conductas desadaptadas de los adolescentes y jóvenes en vez de buscar soluciones adecuadas a la problemática la profundizan provocando un creciente aumento de delincuencia, violencia y muerte. “El sexto periodo es la aplicación de sus tesis a la teoría y practica de la educación moral. Esta teoría permite definir los objetivos a alcanzar (los estadios superiores) y los pasos para lograrlos y por otro lado comporta un método (crear un contexto que permita a los alumnos entrar en contacto con tipos de razonamiento moral más elevados que los suyos y una técnica principal (fomentar la discusión en grupos sobre conflictos morales) Moralidad de principios éticos universales. La gente hace lo que considera personalmente correcto; sin considerar las restricciones legales ni la opinión de los demás. Actúan de acuerdo con estándares interiores, sabiendo que se condenaran así mismos si no lo hacen.”13 En uno de los principios universales de la humanidad como la democracia, el dialogo es una de las formas de participación que permiten al ser humano resolver sus conflictos. Sin embargo, esto significa apostarle a una forma de vida basada en la tolerancia mutua y en la confianza activa de las instituciones aceptando las diferencias y la integridad de los otros, aspecto que en nuestro país estamos lejos de alcanzar. El sistema político y económico ha abandonado la función educativa generando una población poco culturizada y desigualdad en los ingresos de la población inequidad que origina la emigración de un quinto de la población salvadoreña hacia Estados Unidos ocasionando el problema de la paternidad irresponsable en El Salvador, miles de padres de familia renunciaron y están renunciando a la obligación de proteger y acompañar a sus hijos e hijas hasta que lleguen a su edad adulta. Por otro lado el Estado no da la debida protección incumpliendo el artículo 34 de la constitución política de El Salvador que expresa de manera contundente que todo menor tiene derecho que vivir en condiciones familiares y ambientales que le permitan su desarrollo integral para lo cual tendrá la protección del Estado. Por otro lado la dinámica laboral de la última década con sus horarios de domingo a domingo impide a miles de padres de familia efectuar sus obligaciones parentales por cumplir con obligaciones de alimentación y un techo seguro. Los jóvenes por otro lado necesitan de apoyo psicológico, afectivo y de valores morales. “El impacto de la economía en la globalización ha generado el crecimiento en las exportaciones agrícolas y textiles (maquilas), produciendo ingresos ascendentes. Esto a la vez genera empleo de maquila que se multiplicó del 1990 al 2000 alcanzando casi 90,000 puestos de trabajo. La mayoría de la población empleada se caracteriza por el bajo nivel de calificación de fuerza de trabajo y se asocia a las bajas tasas de escolaridad de educación provocando en el área laboral bajos salarios”14. Nuestra sociedad es fuertemente afectada por el alto índice de delincuencia y la violencia intra familiar. El PNUD 2003 ha estimado unos 1,717 millones de dólares para erradicar tal fenómeno, para ello El Salvador destina un 115% de PIB a la violencia. 15 Por otro lado la depuración anual de miles de inmigrantes indocumentados desde Estados Unidos (la mayoría de estos jóvenes) es un problema severo, pues empuja a la sociedad Centroamericana a jóvenes que no se han insertado en país. “El problema de la violencia estudiantil se incrementó después de firmada la paz. La violencia ha protagonizado por estudiantes no puede ser aisladas a otro tipo de violencia que sacude al país en la actualidad”16 En el Salvador antes que el problema de los jóvenes se tiene el problema de los adultos, y mal Hacen estos en pretender verlo como algo ajeno a ellos. Ante todo, los adultos (políticos, empresarios, profesores, padres de familia) no han sabido organizar una sociedad en la que las nuevas generaciones no solo se sientan acogidas sino que también tengan opciones para una vida digna. Son los adultos quienes propagan valores y normas contrarias a la convivencia pacifica y al respeto a los otros. Son ellos los que promueven la doble moral, que tanto daño ha hecho a la convivencia social en el país: condenan y profieren improperios contra todo aquello que consideran malo, pero no dudan en asumirlo cuando creen que nadie los ve. Esa doble moral los lleva a pretender ser el modelo a seguir por los jóvenes, olvidando que estos ni son ciegos ni tontos. Son los adultos los que no respetan el derecho de los jóvenes de ser tales, con los riesgos y peligros que ello supone, absurdamente, pretende que estos se ahorren la experiencia de equivocarse y con ello, de hacerse mayores de edad. El expediente preferido por los adultos es evitar que los jóvenes repitan sus errores de juventud; lo que sucede es que los errores no los cometieron siendo jóvenes, sino siendo adultos. Y lo peor de todo, es que muchos de los que quieren proteger a los jóvenes, no supieron protegerse a si mismos, ni han sabido cuidar al país que los vio nacer. Por ultimo los adultos han mezclado todo el problema de la juventud: han mezclado rebeldía juvenil con delincuencia, tatuajes con maras, sexualidad con inmoralidad y música con perversión, asociando lo bueno a un estilo de vida que pocos humanos pueden cumplir: absoluta rectitud moral, control total de las pasiones, disciplina y sobriedad angelicales, y limpieza y pulcritud en el vestir. En suma los adultos han olvidado que fueron jóvenes, que los padres de muchos de ellos no tuvieron el tino para entenderlos y que eso los frustro. No se les puede exigir que se comporten según el patrón ideal de ciudadano (respetuosos de las leyes, solidarios, tolerantes, dedicados a los estudios, dispuestos a servir a los suyos), cuando sus padres y profesores, así como las autoridades civiles y religiosas representan muchas veces todo lo opuesto y cuando la sociedad en la que viven es poco acogedora para la mayoría de ellos. Conclusión La mayoría de las interpretaciones sobre el fenómeno apuntan a culpabilizar a los jóvenes por sus arrebatos de violencia pero son pocos los que han puesto sus dedos acusadores sobre sí mismos. Pocos se muestran dispuestos a aceptar que la sociedad que han construido no necesariamente es una fiel imagen de los valores democráticos y de convivencia pacifica que se les reclama a los jóvenes. Factores de índole personal, familiar y comunitario son el principal detonante de las acciones de violencia protagonizada por los jóvenes en las escuelas y fuera de sus muros. La situación de la seguridad ciudadana es tema vital en casi todos los países. las pandillas juveniles existentes en toda la región y los fenómenos asociados a ellas tales como la precaria situación económica en nuestro país, la falta de oportunidades para los jóvenes, las débiles políticas gubernamentales orientadas al sector juvenil y los altos índices de violencia cobra diariamente la vida de muchos salvadoreños. “Un profesor de comunicaciones se preguntaba cuantas veces aparecen en los medios de comunicación, como noticia destacada, los representantes de la sociedad haciendo acciones positivas que promuevan la difusión de valores. ¿Cuántas veces ha sido primera plana o noticia importante la presentación de un libro? ¿Por qué no se insiste en lo bueno que hace la sociedad para salir adelante? ¿Por qué no dar un tratamiento más adecuado a las noticias de violencia o de violaciones sexuales o de asaltos? ¿Qué tipo de salvadoreño queremos conformar con este tipo de tratamiento informativo? ¿Acaso son esos los valores que queremos promover? ¿Cómo evitar una sociedad violenta si la acosamos con hechos y acciones violentas en los medios? ¿Cómo romper con un comportamiento morboso, si la presentación de las noticias promueve la morbosidad?”17 Nuestras sociedades tienen tendencia a plantear los valores en el terreno más abstracto posible, y en consecuencia, con un idealismo muy alejado de lo real. Esto da lugar a la hegemonía de un discurso publico, cargado de palabras fetiche, místicas y con escaso contenido que construyen, como diría Marcuse, un universo poblado de hipótesis que se auto validan y que repetidas incesante y monopolísticamente, se tornan definiciones o dictados, llegando a desconectar esos valores de las practicas efectivamente vigentes. Dostları ilə paylaş: \|

Subsets and Splits

No community queries yet

The top public SQL queries from the community will appear here once available.